View
225
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
MEMORIU TEHNIC
( Extras S.F. aprobat )
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţie
Studiul de fezabilitate: „AMENAJARE ŞI REGULARIZARE PÂRÂU
IALOMICIOARA II, ÎN ZONA COMUNEI RUNCU, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA”
1.2. Amplasamentul
Teritoriul luat în studiu este reprezentat de bazinul hidrografic al Pârâului Ialomicioara II,
afluent de dreapta al Ialomiţei (cod cadastrul apelor XI – 1.7). Ialomicioara II are obârşia
pe versantul sudic al masivului Leaota, se desfăşoară pe teritoriul comunei Runcu şi a
oraşului Fieni şi se varsă în Ialomiţa în zona oraşului Fieni. Lungimea totală a cursului de
apă este de 27 km, între
753 şi 1678 m altitudine
iar suprafaţa totală a
bazinului este de 95
kmp., din care 56,9 kmp
fond forestier.
În actuala
documentaţie sunt
propuse lucrări pe un
tronson de albie de 6,5
km pe raza comunei
Runcu (vezi planul
alăturat).
Suprafaţa totală a
bazinului hidrografic
studiat este de 6016 ha.
2
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementa-rea
proiectului
Administratia Bazinala de Apa Buzău-Ialomiţa, cu sediul în municipiul Buzău, este
o unitate teritorială a Administraţiei Române „Apele Române”, având în administrare
bazinele hidrografice Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea şi fluviul Dunărea, cu o
suprafaţă de 24699 km2, reprezentând 9,4 % din teritoriul ţării.
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa este situat în partea de sud-est a ţării,
învecinându-se în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul
hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în sud cu fluviul
Dunărea (care formează graniţa între România şi Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spaţiul
hidrografic Dobrogea-Litoral.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa cuprinde
teritorii din judeţele: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna,
Buzău şi Brăila.
Populaţia de pe acest teritoriu este aproximativ de 2,6 milioane de locuitori, din care
cca. 1,27 milioane în mediu urban şi 1,33 milioane locuitori în mediu rural. Densitatea
populaţiei este de cca. 117 loc/km2
În bazinul hidrografic al Pârâului Ialomicioara II s-au produs în ultimii ani (2005 –
2010) viituri majore care au modificat configuraţia albiei Ialomicioarei II pe raza comunei
Runcu şi au produs pagube importante prin afectarea obiectivelor social- economice
publice şi private din zonă.
Datele inregistrate la Statia Hidrometrica Runcu, din ultimii şase ani sunt
prezentate mai jos: Anul Hmax
[cm]
Qmax
[mc/s]
Precipitatii
generatoare
[l/mp]
Data Observatii
2005 520 87,2 24,7 24.08
2006 500 76,0 34,3 20.06
2007 390 20,5 3,2 23.03 Aport topire zapada zona montana
2008 315 7,02 7,2 05.10
2009 395 23,0 35,4 07,03
2010 550 146,0 52,4 29.05
Aşa cum reiese din tabelul de mai sus, în anul 2010 s-a înregistrat debitul maxim de
146 mc/sec, generat de o ploaie torenţială care a cumulat 52,4 l/mp. De asemenea, debite
foarte mari s-au înregistrat şi în anii 2005 şi 2006.
În cei trei ani menţionaţi anterior s-au produs pagube importante asupra reţelei de
drumuri din zonă (DJ712A, DC 134, DC132, drumuri locale), podurilor, podeţelor şi
punţilor pietonale precum şi terenurilor şi construcţiilor riverane albiei precum şi a
Amenajării lor Hidroelectrice Runcu I şi II (vezi şi imaginile de mai jos).
Înainte de 2005, precum şi în intervalul 2005-2011 s-au executat lucrări locale de
amenajare a albiei, reprezentate în general de apărări de mal din gabioane, care au asigurat
protecţia zonelor în care au fost executate. De asemenea, un impact pozitiv în protejarea
3
terenurilor riverane albiei l-a avut şi existenţa conductelor de aducţiune ale celor două
MHC – uri, care au funcţionat ca ziduri de apărare pe o mare parte din lungimea albiei.
Viitura din mai 2010 a afectat foarte puternic lucrările de apărare existente, inclusiv
aducţiunile celor două MHC – uri ceea ce impune intervenţia cu lucrări masive de
amenajare şi regularizare a albiei Ialomicioarei II.
Figură 1 Eroziuni puternice de maluri care au dezgolit şi afectat conducta de aducţiune la
MHC Runcu II (zona „La cazan”)
4
Figură 2 Culeea dreapta a podului de pe DC 132 Pietroşiţa-Runcu, afuiată complet
Figură 3 Drum local şi proprietăţi private erodate de către viituri
5
Actualul studiu cuprinde lucrările şi măsurile necesare pentru amenajarea şi
regularizarea albiei pârâului Ialomicioara II, în raza comunei Runcu, de la intrarea în
comună dinspre Fieni şi până la podul spre satul Brebu.
Sarcina de implementare a proiectului revine Administraţiei Naţionale a Apelor
Române prin structurile din teritoriu, respectiv Administraţia Bazinală de Apa Buzău –
Ialomita şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa.
2.2. Descrierea investiţiei
2.2.1. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei
Necesitatea promovării investiţiei lucrărilor de amenajare şi regularizare a albiei
pârâului Ialomicioara II este evidentă la o simplă vizită în zonă, efectele viiturilor fiind
vizibile încă de la intrarea în comuna Runcu.
Obiectivele economice care reclamă protecţie impotriva efectelor viiturilor sunt:
Terenurile proprietate publică şi privată riverane albiei;
Construcţiile de interes public şi cele private din imediata apropiere a albiei
Reţeaua de drumuri publice din zonă (DJ712A, DC 134, DC132,drumuri locale);
Podurile, podeţele şi punţile pietonale;
Amenajările hidro-electrice din zonă (MHC Runcu I şi II), etc.
Prin prezentul proiect se propun o serie de lucrări şi măsuri care să îndeplinească
următoarele obiective:
- protejarea obiectivelor private ( construcţii, anexe, terenuri, etc.) împotriva
acţiunilor distructive ale viiturilor;
- protejarea obiectivelor publice (drumuri, poduri, podeţe, punţi pietonale, construcţii,
terenuri, etc.) împotriva acţiunilor distructive ale viiturilor;
- reinstaurarea echilibrului eco-hidrologic din zonă, prin consolidarea albiilor, malu-
rilor şi versanţilor;
- îmbinarea armonioasă a lucrărilor de artă cu cele vegetative;
- îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei având în vedere potenţialul turistic al
zonei şi ţinînd cont de faptul că teritoriul este intens circulat.
Oportunitatea promovării investiţiei rezultă şi din urgenţa executării lucrărilor
propuse pentru evitarea producerii de fenomene cu caracter distructiv pentru lucrările de
infrastructură din zonă.
2.2.2. Descrierea constructivă şi funcţională - lucrări amenajare şi regularizare
albie executate din gabioane
În continuare prezentăm lucrările propuse prin prezentul proiect (acest capitol este
explicitat şi grafic în piesele desenate).
Categoriile de lucrări propuse prin studiul de fezabilitate sunt următoarele:
1. Calibrare albie
Pe sectoarele de albie unde s-au produs eroziuni masive ale malurilor şi deschiderea
albiei minore este foarte mare (peste 30 m) s-au propus lucrări de calibrare (şenalizare)
6
care constau în crearea unui curs cât mai rectiliniu care să împiedice curgerea haotică şi
meandrată a apelor, în special la creşteri de debite. Volumul mare de aluviuni transportate
şi depuse pe centru albiei minore a fost principalul factor care a dus la împingerea cursului
către maluri şi la înregistrarea pagubelor produse de viituri.
În consecinţă s-au propus lucrări de calibrare pe lungimea totală de 1145 ml care au
ca finalitate crearea unei secţiuni de scurgere trapezoidale, cu dimensiuni rezultate din
calcule. Astfel, calibrările vor avea lăţimea la bază de 20 m în partea din aval, până la 18
m în amonte iar taluzele vor avea înălţimea de 2,25, cu înclinarea 1/1,5. Calibrările se vor
executa parţial cu buldozerul pentru distanţe mici de împingere a terasamentelor iar în
cazul distanţelor mai mari se vor executa cu excavatorul prin încărcare în auto şi transport
la maxim 1,0 km.
Taluzele calibrărilor de albie se vor proteja cu anrocamente din piatră brută, aşezate
pe pat de fascine, pe înălţimea de 1,0 m, corespunzătoare debitului de asigurare 5%.
Anrocamentele se vor realiza pe cât posibil cu piatra (bolovanii) existentă pe albie.
Volumul total de terasamente necesar pentru executarea calibrărilor propuse este de
25.200 mc, pe lungimea de 1145 ml. Volumul de anrocamente necesar pentru protecţia
taluzelor este de 1715 mc.
2. Apărări de mal din gabioane
În zonele în care malurile au fost puternic erodate şi sunt afectate obiective publice
sau terenuri şi locuinţe private s-au propus apărări de mal din gabioane, pe lungimea totală
de 1318 ml.
Apărările de mal din gabioane se vor executa diferenţiat, în funcţie de deschiderea
albiei pe tronsoanele respective şi de configuraţia malurilor.
Astfel, acolo unde albia are lăţime suficientă iar malurile sunt joase se vor executa
apărări de maluri din saltele de gabioane cu grosimea de 0,50 m, executate pe taluze
înclinate la 1/1,5 şi susţinute la bază de o grindă din gabioane cu dimensiunile de 1,0 x 1,0
m pozată pe o saltea de 3,0 x 0,50 m cu rol de fundaţie. Sub salteaua de fundaţie se vor
aşeza fascine cu grosimea de 0,30 m.
În situaţia în care albia are lăţimi mici iar malurile sunt înalte se vor executa apărări
de mal sub forma unor diguri din gabioane alcătuite din cutii cu dimensiuni crescătoare de
la coronament către bază. Coronamentul va fi executat din cutii cu secţiunea 1,0 x 1,0 m
iar înspre bază se vor executa cutii cu dimensiunile de 1,50 x 1,0 m; 2,0 x 1,0 m şi 2,50 x
1,0 m.
Pentru execuţia acestor lucrări se va folosi piatră existentă în albie şi piatră brută de
carieră asigurată de la cariera din cariere autorizate. Aceasta va fi aşezată îngrijit în cutii
paralelipipedice, executate din cadre de oţel profilat la cald PC52, cu diametrul de 18 mm,
cu lungimea de 3,0 m, înălţimea de 1,0 m şi lăţimea variabilă, acoperite cu plasă din sârmă
dublu răsucită, diametrul 2,7 mm, ochiuri de 8/10 cm, dublu zincată. Cutiile se vor aşeza
intercalat şi se vor lega între ele. Toate apărările de mal vor avea în fundaţie saltele din
gabioane cu grosimea de 0,50 m.
Pentru a preveni degradarea plasei metalice de către aluviunile grosiere transportate
în exces pe albie, paramentul văzut al apărărilor se va proteja cu beton C12/15 cu grosimea
de 8 cm. De asemenea, se va turna stratul de beton şi pe coronamentul gabioanelor. Stratul
protector de beton va fi prevăzut cu barbacane pentru eliminarea infiltraţiilor.
7
În spatele apărărilor, acolo unde este cazul se vor executa umpluturi cu materiale
locale. Pentru evitarea colmatării pe spatele gabioanelor se va monta geotextil cu rol de
filtrare.
Volumul total de gabioane necesar pentru executarea apărărilor de mal va fi de
6422,8 mc.
3. Praguri din gabioane
Pentru protejarea unor obiective existente împotriva afuierilor şi ridicarea nivelului
albiei s-a propus execuţia a patru praguri din gabioane cu elevaţia utilă de 1,0 m şi
fundaţia de 1,0 m. Acestea vor fi prevăzute cu deversoare dimensionate corespunzător,
radiere şi pinteni aval. Cutiile din gabioane se vor executa la fel ca la apărările de mal din
gabioane.
Cele patru praguri se vor executa astfel:
- aval de podul de pe DC 132 Pietroşiţa – Runcu;
- aval de pragul existent în zona şcolii;
- aval de cele două poduri de pe DC 134 Runcu – Brebu.
Volumul de gabioane necesar pentru execuţia celor patru praguri va fi de 471 mc.
4. Amenajare confluenţe cu torenţi
Pentru consolidarea a cinci torenţi în zona confluenţei cu Ialomicioara II se vor
executa lucrări de amenajare a confluenţelor care constau în apărări de mal din gabioane şi
praguri din gabioane. Aceste lucrări se vor executa conform prescripţiilor de la
subcapitolele anterioare.
Volumul de gabioane necesar pentru amenajarea celor cinci confluenţe cu torenţi va
fi de 564 mc.
5. Plantaţii cu anin
Pentru protejarea taluzelor calibrărilor de albii proiectate se vor executa plantaţii cu
anin pe coronamentul acestora, pe lăţimea de 10,0 m pe fiecare parte . Suprafaţa totală care
se va planta va fi de 2,2 ha.
Se vor executa plantaţii în gropi săpate manual, cu aport de pământ vegetal de
împrumut (30 dm3 la fiecare groapă), în rânduri paralele cu albia. Distanţa între rânduri va
fi de 1,5 m iar între puieţi pe rând de 1, 0 m , rezultând 6700 puieţi/hectar.
6. Înierbări taluze
Tot pentru consolidarea vegetativă a taluzelor se vor executa lucrări de înierbare a
taluzelor calibrărilor în partea superioară a acestora, neprotejată cu anrocamente, constând
în semănarea de ierburi perene.
7. Drumuri de acces provizoriu la amplasamente
Asigurarea accesului pentru execuţia lucrărilor se va face prin executarea sumară a
unor drumuri prin albie şi în zonele riverane acesteia, cu lungimea totală de 2000 ml.
Aceste drumuri se vor face prin profilare cu buldozerul şi aport de balast din albie.
Lăţimea drumurilor va fi de 4,0 m.
8
2.3. Date tehnice ale investiţiei
2.3.1. Zona şi amplasamentul Teritoriul luat în studiu este reprezentat de bazinul hidrografic al Pârâului
Ialomicioara II, afluent de dreapta al Ialomiţei (cod cadastrul apelor XI – 1.7).
Ialomicioara II are obârşia pe versantul sudic al masivului Leaota, se desfăşoară pe
teritoriul comunei Runcu şi a oraşului Fieni şi se varsă în Ialomiţa în zona oraşului Fieni.
Lungimea totală a cursului de apă este de 27 km, între 753 şi 1678 m altitudine iar
suprafaţa totală a bazinului este de 95 kmp., din care 56,9 kmp fond forestier.
În actuala documentaţie sunt propuse lucrări pe un tronson de albie de 6,5 km pe raza
comunei Runcu.
Suprafaţa totală a bazinului hidrografic studiat este de 6016 ha.
Comuna Runcu este situată la 36 km de oraşul Târgovişte şi la 8 km de Fieni,
întinzându-se pe o suprafaţă de 79,1 kmp, de-a lungul Ialomicioarei apusene, afluent al
Ialomiţei, de o parte şi de alta, până aproape de muntele Orlea. Populaţia comunei Runcu
este de 4582 locuitori, repartizată în şase sate, respectiv Runcu (reşedinţa comunei),
Bădeni, Piatra, Siliştea, Ferestre şi Brebu.
2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Lucrările de amenajare şi regularizare ale Pârâului Ialomicioar II (construcţii
hidrotehnice şi lucrări anexe) se vor amplasa în totalitate în albia minoră a acestuia, pe
raza comunei Runcu din judeţul Dâmboviţa.
2.3.3. Situaţia ocupărilor definitive de teren
Suprafaţa totală ocupată definitiv de lucrările proiectate va fi de 12.450 mp.
Suprafaţa ocupată provizoriu de drumurile de acces la amplasamente respectiv 8000
mp va fi redată circuitului productiv după finalizarea execuţiei.
Aceste suprafeţe se află în intravilanul comunei Runcu şi sunt reprezentate de
talvegul (neproductiv) Pr. Ialomicioara II.
2.3.4. Studii de teren
Pentru stabilirea soluţiei s-au efectuat următoarele studii de teren:
- Studiul topografic - s-au efectuat măsurători topografice în sistemul naţional Stero
70 pentru stabilirea şi fundamentarea soluţiei tehnice;
- Studiul geologic – s-a efectuat o cartare geologico-inginerească şi s-au executat
sondaje pentru determinarea stratificaţiei terenului şi a condiţiilor de fundare pentru
lucrările hidrotehnice;
2.3.5. Elemente geomorfologice, geologice, climatologice, pedologice, hidrologice
şi de floră ale zonei studiate
a. Geomorfologia
Comuna Runcu este situată la 36 km de oraşul Târgovişte şi la 8 km de Fieni,
întinzându-se pe o suprafaţă de 79,1 kmp, de-a lungul Ialomicioarei apusene (Ialomicioara
II), afluent al Ialomiţei, de o parte şi de alta, până aproape de muntele Orlea. Populaţia
comunei Runcu este de 4582 locuitori, repartizată în şase sate, respectiv Runcu (reşedinţa
comunei), Bădeni, Piatra, Siliştea, Ferestre şi Brebu.
9
Zona în care se află tronsonul de albie luat în studiu se încadrează în macroregiunea
Subcarpaţilor, regiunea Subcarpaţilor de Curbură, subregiunea Subcarpaţilor Ialomiţei, în
zona Dealurilor Bezdeadului.
Altitudinal, tronsonul de albie se desfăşoară între 480 şi 600 m.
b. Geologia
Substratul litologic al zonei studiate este constituit din şisturi cristaline peste care se
dispun depozite sedimentare jurasice şi cretacice (gresii calcaroase cenuşii, calcare, brecii
şi conglomerate).
Se vor respecta normativele de construcţii pentru zonele cu intensitate
macroseismică de gradul VII; zona seismică este „D“ (grad 7,5)
Conform Codului de proiectare seismică – Prevederi de proiectare pentru clădiri,
indicativ P100-1/2006, acceleraţia terenului pentru cutremure este ag = 0,24g, iar perioada
de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 0,7s.
Conform normativului NP 074/2007, lucrarea se încadrează în categoria geotehnică
1 cu un risc geotehnic redus:
Factori Specificaţie Punctaj
Condiţii de teren Teren bun 2
Apa subterană Fără epuismente 1
Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă Normală 3
Vecinătăţi Fără riscuri 1
Seismicitate ag = 0,24g 2
Riscul geotehnic Redus 9
c. Clima
Teritoriul se încadrează în sectorul de climă boreală, caracterizată prin ierni
friguroase şi umede iar precipitaţiile sunt suficiente în tot timpul anului.
Temperatura medie anuală este de circa 9,9 grade Celsius iar cantitatea medie de
precipitaţii variază în jurul valorii de 800 mm.
Regimul precipitaţiilor
Precipitaţiile medii anuale variază între 750 - 1200 mm cele mai abundente fiind la
sfârşitul primăverii şi începutul verii.
Regimul termic
Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 10C.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,3 C iar temperatura medie a lunii
iulie este 21 C.
Primul îngheţ se înregistrează în luna septembrie, iar ultimul îngheţ la începutul lunii
mai.
În perioada cu temperaturi scăzute, fenomenul de îngheţ – dezgheţ poate provoca pe
suprafeţele de teren denudate dezagregarea şi alterarea rocilor şi prin aceasta destabilizarea
substratului litologic pe care se dezvoltă solul şi vegetaţia.
Adâncimea maximă de îngheţ este de 100 cm.
10
Regimul eolian
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direcţiile V şi NE, având viteze cuprinse
între 2,0 şi 4,0 m/s.
e. Hidrologie
Ialomicioara II (cod cadastrul apelor XI – 1.7) este afluent de dreapta al Ialomiţei,
având obârşia pe versantul sudic al masivului Leaota. Aceasta se desfăşoară pe teritoriul
comunei Runcu şi a oraşului Fieni şi se varsă în Ialomiţa în zona oraşului Fieni. Lungimea
totală a cursului de apă este de 27 km, între 753 şi 1678 m altitudine iar suprafaţa totală a
bazinului este de 95 kmp., din care 56,9 kmp fond forestier.
În actuala documentaţie sunt propuse lucrări pe un tronson de albie de 6,5 km, pe raza
comunei Runcu.
Suprafaţa totală a bazinului hidrografic studiat este de 6016 ha.
Debitele scurse pe Pârâul Ialomicioara II pentru diverse secţiuni şi diverse asigurări
sunt prezentate în tabelul următor:
Nr.
crt. Secţiunea
Suprafaţa
totală
(ha)
Debite maxime asigurate (mc/sec)
10% 5% 1%
0 1 2 3 4 5
1 Pod Secăreni 6.016 67,8 91,9 161,4
2 Pod Pietrosita -Runcu 6.585,1 71,1 96,5 169,2
3 Pod sat Costeşti 7.993 78,7 106,8 187,4
2.3.6. Caracteristicile principale ale lucrărilor propuse
Lucrări de amenajarea terenului
Anterior începerii execuţiei propriu-zise a lucrărilor de regularizare a pârâului
Ialomicioara II sunt necesare lucrări de amenajarea terenului care constau în demolarea şi
înlăturarea de pe amplasamente a conductei de aducţiune la MHC Runcu II dezafectate,
inclusiv a consolidărilor din beton aferente acesteia. De asemenea sunt necesare defrişări
ale vegetaţiei forestiere crescute haotic.
Lucrări de calibrare a albiei Pârâului Ialomicioara II
În urma viiturilor înregistrate în ultimii ani în albia Pr. Ialomicioara II s-au produs
eroziuni importante de maluri care au condus la extinderea exagerată a albiei minore pe
anumite tronsoane, unde pârâul curge haotic şi meandrat. În consecinţă, pentru stabilizarea
cursului şi conducerea acestea pe traseele cele mai scurte s-au propus lucrări de calibrare a
albiei pe următoarele tronsoane:
- pich. 1 – 8’ (pod către satul Costeşti - punte Istrăteşti) – lungime 510 ml; două
tronsoane, primul (din aval) cu lungimea de 428 ml şi panta longitudinală 1,33% şi cel din
amonte cu lungimea de 82 ml şi panta longitudinală 2,80 %; lăţime la bază 20 m, înălţime
totală 2,25 m, taluze 1/1,5; volum terasamente 10.200 mc; taluzele se vor proteja cu
anrocamente pe lungimea de 840 ml, necesitând un volum de 840 mc; la baza zidului
existent afuiat în amonte de pod, pe stânga, se va executa un prism din anrocamente cu
înălţimea de 0,50 m şi volum total e 50 mc;
- pich. 19 – 23 – lungime 310 ml(în zona „La fermă”); panta longitudinală 1,68%;
lăţime la bază 18 m, înălţime totală 2,25 m, taluze 1/1,5; volum terasamente 10.100 mc;
11
taluzele se vor proteja cu anrocamente pe lungimea de 500 ml, necesitând un volum de
500 mc;
- pich. 26 – 29 – lungime 175 ml( în zona „La Cazan”); panta longitudinală 1,45%;
lăţime la bază 18 m, înălţime totală 2,25 m, taluze 1/1,5; volum terasamente 2500 mc;
taluzele se vor proteja cu anrocamente pe lungimea de 175 ml, necesitând un volum de
175 mc;
- pich. 44 – 46 – lungime 150 ml(în aval de terenul de sport, în zona confluenţei cu
Pr. Clincioaia); panta longitudinală 1,95%; lăţime la bază 18 m, înălţime totală 2,25 m,
taluze 1/1,5; volum terasamente 2400 mc; taluzele se vor proteja cu anrocamente pe
lungimea de 150 ml, necesitând un volum de 150 mc.
Lungimea totală pe care se vor executa calibrări de albie va fi de 1145 ml, necesitând
un volum de 25.200 mc terasamente. Calibrările se vor executa parţial cu buldozerul
pentru distanţe mici de împingere a terasamentelor iar în cazul distanţelor mai mari se vor
executa cu excavatorul prin încărcare în auto şi transport la maxim 1,0 km. Volumele
rezultate din calibrările de albie se vor folosi pentru umpluturi în spatele apărărilor de mal
şi pentru ridicarea nivelului malurilor foarte joase.
Taluzele calibrărilor de albie se vor proteja cu anrocamente din piatră brută, aşezate
pe pat de fascine, pe înălţimea de 1,0 m, corespunzătoare debitului de asigurare 5%.
Anrocamentele se vor realiza pe cât posibil cu piatra (bolovanii) existentă pe albie.
Apărări de mal din gabioane
Au fost propuse următoarele lucrări
- pich. 3-6 – (zona pod sat Costeşti) apărare mal stâng, lungime 133,0 m, executată
din saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml, volum total
571,9 mc gabioane;
- pich. 20-23 (la Fermă) – apărare mal drept, lungime 125,0 m, executată din saltele
cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml, volum total 537,5 mc
gabioane;
- pich. 26-29 (la Cazan) – apărare mal drept, executată din saltele cu grosimea de
0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml, volum total 688 mc gabioane;
- pich. 31-32 (la pod DC132 Pietroşiţa-Runcu) – apărare mal drept+stâng, lungime
25+27 m, dig din gabioane cu elevaţie 4,0 m, pe pat de fascine, volum 7,0 mc/ml, volum
total 364 mc gabioane;
- pich. 44-47 – apărare mal drept (afluent dreapta Clincioaia, aval teren sport),
lungime 170,0 m, executată din saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m,
volum 4,3 mc/ml, volum total 731 mc gabioane;
- pich. 51-53 (amonte şcoală) – apărare mal stâng, lungime 72,0 m, executată din
saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 4,0 m, volum 5,21 mc/ml, volum total 375,1
mc gabioane;
- pich. 55-56 (aval pod DC134 Runcu-Brebu) – apărare mal drept, lungime 18,0 m,
executată din saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml,
volum total 77,4 mc gabioane;
- pich. 56 (amonte pod DC134 Runcu-Brebu) – apărare mal stâng, lungime 19,0 m,
executată din saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml,
volum total 81,7 mc gabioane;
- pich. 59-60 ( pod Secăreni) – apărare mal drept, lungime 65,0 m, dig din gabioane
cu elevaţie 4,0 m, pe pat de fascine, volum 7,0 mc/ml, volum total 455 mc gabioane;
12
- pich. 61-65 (aval pod Gavrilă) – apărare mal drept, lungime 220,0 m, dig din
gabioane, elevaţie 3,0 m, fundaţie 0,50 m, volum 6,0 mc/ml, volum total 1320 mc
gabioane;
- pich. 65-70 (amonte pod Gavrilă) – apărare mal drept, lungime 270,0 m, executată
din saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml, volum total
1161 mc gabioane;
- pich. 77 (aval pod spre Brebu) – apărare mal drept, lungime 14,0 m, executată din
saltele cu grosimea de 0,50 m; elevaţie totală 3,0 m, volum 4,3 mc/ml, volum total 66,2
mc gabioane.
Lungimea totală a apărărilor de mal din gabioane propuse este de 1318 ml, fiind
necesar un volum de 6422,8 mc gabioane.
Pentru execuţia acestor lucrări se va folosi piatră existentă în albie şi piatră brută de
carieră asigurată de la cariera din cariere autorizate. Aceasta va fi aşezată îngrijit în cutii
paralelipipedice, executate din cadre de oţel profilat la cald PC52, cu diametrul de 18 mm,
cu lungimea de 3,0 m, înălţimea de 1,0 m şi lăţimea variabilă, acoperite cu plasă din sârmă
dublu răsucită, diametrul 2,7 mm, ochiuri de 8/10 cm, dublu zincată. Cutiile se vor aşeza
intercalat şi se vor lega între ele. Toate apărările de mal vor avea în fundaţie saltele din
gabioane cu grosimea de 0,50 m.
Pentru a preveni degradarea plasei metalice de către aluviunile grosiere transportate
în exces pe albie, paramentul văzut al apărărilor se va proteja cu beton C12/15 cu grosimea
de 8 cm. De asemenea, se va turna stratul de beton şi pe coronamentul gabioanelor. Stratul
protector de beton va fi prevăzut cu barbacane pentru eliminarea infiltraţiilor.
În spatele apărărilor, acolo unde este cazul se vor executa umpluturi cu materiale
locale. Pentru evitarea colmatării pe spatele gabioanelor se va monta geotextil cu rol de
filtrare.
Praguri de fund din gabioane
Se vor executa patru praguri de fund din gabioane astfel:
- pich. 31 – prag aval pod DC132 Pietroşiţa – Runcu, elevaţie 1,0 m, fundaţie 1,50
m, deversor de 18,0 m lungime, aripi stânga – dreapta, radier cu lungimea de 5,0 m, pinten
aval, volum total 137 mc gabioane;
- pich. 51 – la sala de sport, elevaţie 1,0 m, fundaţie 1,50 m, deversor de 18,0 m
lungime, aripă stânga (se încastrează în apărare existentă pe dreapta),radier cu lungimea de
5,0 m, pinten aval, volum total 127 mc gabioane;
- pich. 56 – aval pod DC 134 Runcu - Brebu, elevaţie 1,0 m, fundaţie 1,50 m,
deversor de 18,0 m lungime, fără aripi (se încastrează în apărări existente), radier cu
lungimea de 5,0 m, pinten aval, volum total 117 mc gabioane;
- pich. 77 - aval pod spre Brebu, elevaţie 1,0 m, fundaţie 1,50 m, deversor de 18,0 m
lungime, fără aripi (se încastrează în apărări existente), radier cu lungimea de 5,0 m, pinten
aval, volum total 90 mc gabioane.
Pentru execuţia celor patru praguri de fund va fi nevoie de un volum total de 471 mc
gabioane. Toate cele patru praguri din gabioane se vor executa cu elevaţia utilă de 1,0 m şi
fundaţia de 1,0 m. Acestea vor fi prevăzute cu deversoare dimensionate corespunzător,
radiere şi pinteni aval. Cutiile din gabioane se vor executa la fel ca la apărările de mal din
gabioane.
13
Amenajare confluenţe cu torenţi
Se vor amenaja cinci confluenţe cu torenţi, în picheţii 46 (Clincioaia), 61, 70, 76
(Homorâciu) şi 77 (Lilei). Aceste amenajări constau în următoarele lucrări:
- amenajare Clincioaia – se vor realiza apărări de mal cu elevaţia de 3,0 m (saltele),
pe ambele maluri, pe lungimea de 20,0 m; de asemenea se va realiza un prag de fund în
zona confluenţei, încastrat în apărarea de mal propusă pe firul principal; volum necesar
lucrări din gabioane 200 mc;
- amenajare confluenţă cu torent dreapta, în pichetul 61 – se va executa un prag în
aval de canalul din zidărie existent, puternic afuiat, cu elevaţia de 1,0 m şi fundaţia de 1,0
m şi de asemenea o saltea din gabioane cu rol de radier, lăţime 3,0 m, grosime 0,50 m;
volum necesar lucrări din gabioane 80 mc;
- amenajare confluenţă cu torent dreapta, pichetul 70 – se va executa un prag de fund
cu elevaţia de 1,0 m continuat cu apărări de mal până la firul principal (zonă cu apărare de
mal pe dreapta); volum necesar lucrări din gabioane 60 mc;
- amenajare confluenţă cu torent dreapta, Homorâciu, pichetul 76 - se va executa un
prag de fund cu elevaţia de 1,0 m continuat cu apărări de mal (stânga- dreapta) până la
firul principal; volum necesar lucrări din gabioane 200 mc;
- amenajare confluenţă cu torent stânga, Valea Lilei, pichetul 77 – se va executa o
saltea din gabioane cu rol de radier al canalului existent, pe 6,0 x 4,0 m, grosime 1,0 m;
volum necesar lucrări din gabioane 24 mc.
Pentru amenajarea celor cinci confluenţe cu torenţi va fi nevoie de un volum total de
564 mc gabioane. Cutiile din gabioane se vor executa la fel ca la apărările de mal din
gabioane.
Plantaţii cu anin
Pentru protejarea taluzelor calibrărilor de albii proiectate se vor executa plantaţii cu
anin pe coronamentul acestora, pe lăţimea de 10,0 m pe fiecare parte. Suprafaţa totală care
se va planta va fi de 2,2 ha.
Se vor executa plantaţii în gropi săpate manual, cu aport de pământ vegetal de
împrumut (30 dm3 la fiecare groapă), în rânduri paralele cu albia. Distanţa între rânduri va
fi de 1,5 m iar înte puieţi pe rând de 1, 0 m , rezultând 6700 puieţi/hectar.
Înierbări taluze
Tot pentru consolidarea vegetativă a taluzelor se vor executa lucrări de înierbare a
taluzelor calibrărilor în partea superioară a acestora, neprotejată cu anrocamente, constând
în semănarea de ierburi perene.
Drumuri de acces provizoriu la amplasamente
Asigurarea accesului pentru execuţia lucrărilor se va face prin executarea sumară a
unor drumuri prin albie şi în zonele riverane acesteia, cu lungimea totală de 2000 ml.
Aceste drumuri se vor face prin profilare cu buldozerul şi aport de balast din albie.
Lăţimea drumurilor va fi de 4,0 m.
14
2.3.7. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
Investiţia promovată prin actualul proiect are caracter pasiv şi nu impune consum de
utilităţi.
2.3.8. Concluziile evaluării impactului asupra mediului
Investiţia promovată prin actualul proiect are ca obiectiv major protecţia mediului în
cadrul bazinului studiat.
Conform legislaţiei în vigoare această investiţie nu necesită studiu de evaluare a
impactului de mediu şi doar acord de mediu.
Lucrările proiectate nu induc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului,
microclimatului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei, zgomotului sau peisajului.
Afectarea negativă a factorilor de mediu se poate produce doar în perioada de
execuţie a lucrărilor.
În perioada de construcţie, evacuările fecaloid menajere aferente organizării de
şantier şi punctelor de lucru reprezintă principala sursă de generare a apelor uzate.
Măsurile de protecţie a calităţii apelor vor face obiectul documentaţiei întocmită de
antreprenor pentru obţinerea acordului de mediu.
Pe perioada de execuţie a lucrărilor sursele de poluare a aerului vor fi diferenţiate
funcţie de specificul lucrărilor, şi anume vor fi constituite din activitatea desfăşurată în
cadrul organizării de şantier, pe amplasamentul lucrării, precum şi de traficul pe drumurile
de acces la amplasament.
Volumul de lucrări conexe, specifice, ce urmează a fi realizate, precum şi utilizarea
unui parc variat de maşini şi utilaje, va conduce la apariţia unor surse de poluanţi caracte-
ristici motoarelor cu ardere internă, precum monoxidul de carbon, plumbul, oxidul de azot,
dioxidul de carbon şi hidrocarburile. Toate acestea vor aduce un aport de poluanţi ai aeru-
lui în zona lucrărilor, ca şi pe căile de acces.
Emisiile de praf din timpul desfăşurării lucrărilor de construcţii sunt asociate în
principal cu mişcarea pământului (curăţarea terenului, săpături, umpluturi), manevrarea şi
transportul unor materiale, lucrări de construire a căii de rulare a acceselor la amplasamen-
te.
Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, funcţie de opera-
ţiile specifice, condiţiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor.
Aceste emisii pot avea un impact temporar substanţial asupra calităţii aerului din zona
amplasamentului lucrărilor.
Pentru protecţia calităţii aerului, dar şi a aşezărilor umane, în cadrul organizării de
şantier se vor lua o serie de măsuri referitoare în special la funcţionarea staţiilor de produ-
cere a betoanelor, la transportul şi depozitarea materialelor de construcţii ce pot elibera
particule fine în atmosferă.
Impactul negativ asupra florei şi faunei se va resimţi numai în perioada de construc-
ţie a obiectivului de investiţii. În perioada de construcţie se înregistrează următoarele tipuri
de impacte asupra vegetaţiei şi faunei terestre:
- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate (de-
copertare, betonare, asfaltare);
15
- reducerea productivităţii biologice prin creşterea gradului de poluare în zonă.
Aceste impacte sunt inerente şi pot fi diminuate prin întreţinerea corespunzătoare a utilaje-
lor şi a vehiculelor.
Impactul asupra factorului uman pe perioada de execuţie a lucrărilor va fi:
- pozitiv, prin crearea de noi locuri de muncă;
- negativ, prin restricţionarea circulaţiei în zona lucrărilor, poluarea cauzată de creş-
terea traficului în perioada de execuţie a lucrărilor.
2.4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei
Durata de realizare estimată pentru realizarea efectivă a investiţiei este de 24 de
luni calendaristice(doi ani).
Execuţia lucrărilor va începe după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia proiectu-
lui, urmare a licitaţiei şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:
- planuri de situaţie, de amplasament, profile longitudinale şi transvesale, dispoziţii
generale;
- studiul geotehnic ce precizează condiţiile din amplasament şi determină soluţii
adecvate pentru lucrările hidrotehnice;
- detalii tehnice de execuţie ce cuprind cote, dimensiuni, planşe de detaliu pe subcate-
gorii de lucrări, etc. pentru toate elementele componente ale lucrării;
- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru fiecare categorie de lucrări;
- graficul de eşalonare a execuţiei lucrării.
Execuţia lucrărilor va fi urmărită de consultantul de specialitate din partea benefici-
arului, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi proiectant prin asistenţa tehnică de speciali-
tate.Contractanţii au deplină libertate de a-şi prevedea în oferta de achiziţie a lucrării,
propriile consumuri şi tehnologii de execuţie precum şi sursele de aprovizionare pe care le
agreează cu respectarea însă a exigenţelor calitative şi cantitative prevăzute la proiectul
tehnic, în caietele de sarcini, în actele normative în vigoare şi în avizele şi acordurile
obţinute pentru realizarea investiţiei conform legii.
Calitatea lucrărilor executate va fi asigurată prin respectarea prevederilor din:
- Legea 10/1995 a calităţii lucrărilor cu toate reglementările ce decurg din aceasta;
- HG 925/1995 privind responsabilul tehnic cu asigurarea calităţii lucrărilor;
- Buletinul Construcţiilor nr. 4/1996 – prescripţii tehnice pentru verificarea calităţii
lucrărilor, inclusiv controlul pe faze determinante.
GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI*
Nr.
crt CAPITOLE ŞI SUBCAPITOLE DE
CHELTUIELI Anul I Anul II
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 1.1. Obţinerea terenului
2 1.2. Amenajare teren
3 1.3. Amenajări pentru protecţia mediului
(împăduriri cu anin şi înierbări taluze)
4 3.1. Studii de teren
5 3.2. Taxe pentru obţinerea de avize,
acorduri şi autorizaţii
6 3.3. Proiectare şi inginerie
7 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie
8 3.5. Consultanţă
9 3.6. Asistenţă tehnică
10
4.1. Construcţii şi instalaţii – Lucrări de
amenajare şi regularizare albie Ialomicioara
II
11 5.1. Organizare de şantier
12 5.2. Comisioane, taxe
13 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
TOTAL GENERAL
17
3.3. Evaluare lucrări de bază
3.3.1. Varianta – lucrări executate din gabioane
Nr.
crt. Categoria de lucrări U.M
Cantită
ţi
Cost
unitar –
fără TVA
(lei)
Cost
unitar –
cu TVA
(lei)
Cost
total – fără
TVA
(lei)
Cost
total – cu
TVA
(lei)
1 Amenajarea terenului- 2500 mp mp 2500
2 Calibrare albie - 1145 ml m3
25200
3 Anrocamente m3 1715
4 Apărări de mal din gabioane –
1318 ml m
3 6422,8
5 Praguri din gabioane – 4 buc. m3 471
6 Amenajare confluenţe cu 5 torenţi m
3 564
7 Plantaţii cu anin ha 2,2
8 Înierbări taluze m
2 13000
9 Drumuri de acces provizoriu la
amplasamente ml 2000
TOTAL LUCRĂRI 3.790.500,00 4.700.220,00
ALTE CHELTUIELI 732.331,00 922.009,00
TOTAL GENERAL conform devizului general 4.543.831,00 5.622.229,00
din care C + M conform devizului general 3.885.200,00 4.817.648,00
Structura devizului general pentru - Lucrări din gabioane este următoarea:
- Cheltuieli pentru obţinerea terenului ;
- Cheltuieli pentru amenajarea terenului;
- Cheltuieli pentru protecţia mediului;
- Cheltuieli pt proiectare şi asistenţă tehnică;
- Cheltuieli pentru investiţia de bază;
- Organizare de şantier;
- Comisioane şi taxe;
- Cheltuieli diverse şi neprevăzute;
- Total general - 4543,831 mii lei (fără TVA)/5622,229 mii lei (cu TVA)
- C+M - 3885,200 mii lei (fără TVA)/4817,648 mii lei (cu TVA)
18
5. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI
Obiectivul de Investiţiii „AMENAJARE ŞI REGULARIZARE PÂRÂU
IALOMICIOARA II, ÎN ZONA COMUNEI RUNCU, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA „este
de interes public si finantarea se face din fondurile Bugetului de Stat, precum si din alte
surse legal constituite, conform programului de investitii publice aprobat potrivit legii.
Valoarea totală a investiţiei este de 5.622.229 lei (cu TVA).
6. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA
INVESTIŢIEI
Pentru execuţia lucrărilor „AMENAJARE ŞI REGULARIZARE PÂRÂU
IALOMICIOARA II, ÎN ZONA COMUNEI RUNCU, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA „se
vor crea un număr 38 noi locuri de muncă, în perioada stabilită.
Tot pentru perioada execuţiei va fi necesar un loc de muncă pentru personalul de
urmărire a realizării lucrărilor investiţiei.
Lucrările de amenajare şi regularizare nu necesită după punerea în funcţiune decât
lucrări de urmărire a comportării în timp şi reparaţii curente, care se vor realiza de către
personalul actual al beneficiarului, fără a se crea locuri de muncă suplimentare.
7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTIŢIEI
7.1 Valoarea totală a investiţiei (în mii lei/mii euro la cursul 4,2306 lei/1 EURO din data
de 01.09.2011 (conform cursului valutar publicat de BNR).
VARIANTA – LUCRĂRI EXECUTATE DIN GABIOANE
Valoare totală (cu TVA) – 5.622,229 mii lei.
Din care, construcţii-montaj (C+M) - 4.817,648 mii lei.
7.2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M) –
Total INV C + M
Anul I mii lei mii lei
mii euro mii euro
Anul II mii lei mii lei
mii euro mii euro
7.3. Durata de realizare 24 luni (2 ani).
7.4. Capacităţi realizate
VARIANTA – LUCRĂRI EXECUTATE DIN GABIOANE
- Calibrări de albii – 1145 ml;
- Apărări de mal din gabioane – 1318 ml
8. CLASA ŞI CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A LUCRĂRILOR
Clasa de importanţă a lucrarilor proiectate este conform STAS 4273-83 clasa a II - a,
pentru lucrarile situate in intravilanul localităţii Runcu, avand debitul de calcul conform
STAS 4068 – 2/87, debitul cu probabilitatea de depasire de 1%.
Categoria de importanta a prezentului obiectiv de investitie se incadreaza, in
conformitate cu HG 766/1997 si cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii in
categoria C – Normala.
19
9. EXIGENŢE DE VERIFICARE A PROIECTULUI ŞI A LUCRĂRILOR
Verificarea de atestare a documentatiei se face pentru “A7 Rezistenta si stabilitate
pentru constructii si amenajari hidrotehnice” conform prevederilor H.G. 925/1995 si Ordin
M.L.P.A.T. 39/D/1996.
Calitatea lucrărilor executate va fi asigurată prin respectarea prevederilor din:
· Legea 10/1995 – a calităţii lucrărilor cu toate reglementările ce decurg din aceasta;
· HG 925/1995 – privind responsabilul tehnic cu asigurarea calităţii lucrărilor;
· Buletinul construcţiilor 4/1996-prescripţii tehnice pentru verificarea calităţii
lucrărilor, inclusiv controlul pe faze determinante.
Astfel, se vor satisface cerinţele de rezistenţă şi stabilitate, siguranţa în exploatare şi
protecţia mediului.
10. PRESCRIPŢII DE PROTECŢIA MUNCII
Pentru prevenirea accidentelor de muncă se vor urmări în mod deosebit următoarele:
- cunoaşterea metodelor de muncă;
- folosirea de unelte şi utilaje corespunzătoare;
- folosirea de muncitori cu calificare profesională;
- se vor marca pe teren prin plăcuţe avertizoare zonele periculoase;
- întocmirea periodică a instructajelor conform normelor de tehnica securităţii
muncii;
- monitorizarea prognozelor meteorologice privind regimul precipitaţiilor;
- supraveghere şi control.
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile normelor de protecţie a muncii
prevăzute în :
- Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Legea 265/2006 - Legea protecţiei mediului;
- Ord.9/N/1993 - (5-6-7-8/93) Regulament privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii aprobat prin OG nr. 71/1996;
- HG 51/1992 - Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor, modificate si
completate cu HG 71/1996;
- Norme generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul emis de Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale Nr. 508 din 20.11.2002 şi de Ministerul Sănătăţii Familiei
Nr. 933 din 25.11.2002;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere, aprobate de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin Ordinul Nr. 355 din 24.10.1995, cap.1÷6;
- Norme specifice de protecţie a muncii la utilizarea energiei electrice în medii
normale, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Ordinul Nr. 463/12.07.
2001;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor,
aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Ordinul Nr. 310/07.08.1996.
Şantierul va fi dotat cu trusă medicală, cu medicamente şi echipamente pentru acor-
darea primului ajutor.
20
11. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU
Avizele şi acordurile vor fi obţinute de către beneficiar cu sprijinul proiectantului
care va întocmi în acest scop documentaţiile necesare:
- Certificatul de urbanism;
- Aviz ISC;
- Aviz Apele Române;
- Acordul de mediu, etc.
INTOCMIT,
Sing. Ioan PAVELUC
Recommended