2. DP. Arborele Si Arboretul

Arborele. Arboretul

Arborele/arborii:

• elementul constitutiv cel mai impunator al padurii

• produsul padurii (prezinta diferentieri comparativ cu cei crescuti izolat)

• participa activ si imprima o dinamica distinct tuturor proceselor fiziologice la nivel individual si biocenotic

Arborele/arborii

• valorifica cu cel mai mare randament potentialul trofic si energetic al statiunii

• prin capacitatea de fructificare asigura regenerarea padurii si prin urmare prenitatea in timp si spatiu

• sunt singurii producatori de lemn de mari dimensiuni

procese cu caracter populational– regenerarea

– cresterea si dezvoltarea (determina constituirea starii de masiv)

– indreptarea si elagarea tulpinii

– diferentierea (sta la baza eliminarii naturale)

– succesiunea vegetatiei forestiere

REGENERAREA PADURII

• “Procesul de reinnoire sau de refacere a unei paduri imbatranite, exploatate sau distruse dintr-o cauza oarecare”- Negulescu, 1966

Natura padurii

Padure virgina Padurea cultivata

Materialul de regenerare

Regenerare generativa (din samanta) (S)

Regenerare generative (S) Regenerare vegetativa (L,B)

Regenerare mixta (S+L)

Caracterul regenerarii

Regenerare naturala (N)

Reg. nat (N)

Reg. art. (I)

Reg. combinata (N+I)

Rege. nat (N)

Reg. art. (I)

Rege. nat (N)

Locul regenerarii

Reg. sub masiv (M)

Reg. pe teren

descoperit (D)

Masiv(M)

Descoperit (D) Descoperit (D)

Descoperit (D)

Descoperit (D)

Desc. (D)

Masiv (M) Masiv (M)

Masiv (M)MM

Durata regenerarii

Continua (C)

Perioadica (P)

Continua (C) Perioadica (P)

Continua (C)

Perioadica (P)

Schema de clasificare a regenerarii ecosistemelor forestiere (dupa Florescu, 1991)

L= lastari; B=butasi; art=regenerare artificial; C=regenerare continua; M.M.=regenerare in margine de masiv; comb=regenerare combinata (mixta)

CRESTEREA PADURII

• “cresterea se refera la sporirea treptata si ireversibila a dimensiunilor si a biomasei organismelor vii ce participa in constituirea padurii” –

Florescu 1973, 1981

CRESTEREA PADURII

• Cresterea padurii se rezuma la cresterea arborilor si arboretelor si se refera (Giurgiu 1979, Leahu 1994, Parascan 1967) la cresterea:

• numerica

• dimensionala

• volumetrica

• de substanta uscata

CRESTEREA PADURIIDinamica cresterii la arbori si arborete depinde de :

natura si starea paduriistructura arboretelornatura si provenienta speciilorvarsta arborilor si arboretelorconditiile stationalefactorii cu actiune perturbanta (seceta, inghet,atacuri de insect

etc.)interventiile silvotehnice

caracterritmintensitate

CRESTEREA PADURII

• Importanta:

– cunoasterea padurii

– estimarea capacitatii productive si protectoare

– amenajarea si gospodarirea judicioasa si durabila a resurselor forestiere etc.

DEZVOLTAREA PADURII

“procesul care se refera la schimbarile de ordin calitativ marcate de momentele prin care trece padurea de-a lungul existentei fiecarei generatii” –

Negulescu, 1973

Ciclu de dezvoltare: succesiunea completa de

etape faze de dezvoltare

DEZVOLTAREA PADURII

• La arbori:Fecundarea → moartea (limita longevitatii

fiziologice) → extragerea arborilor

• La arborete:constituirea starii de masiv

→ distrugerea arboretului→ varsta exploatabilitatii

Dezvoltarea arborilor:

• Etapa embrionara

• Etapa tineretii– Faza de plantula– Faza de puiet– Faza dezvoltarii in masiv

• Etapa maturitatii

• Etapa batranetii

Dezvoltarea arboretelor (E si RE):Etapa tineretii

Faza de semintis (lastaris): aparitia plantulelor → constituirea starii de masivFaza de desis (hatis): constituirea starii de masiv → inceperea elegajului natural

(inaltimea medie a arborilor >2m)

Faza de nuielis: declansarea elagajului natural → d = 4-5cmFaza de prajinis: 5cm < d < 8(10) cmFaza de paris: 10cm < d < 18(20) cm

Etapa maturitatiiFaza de codrisor (codru tanar): inceperea fructificatiei → d = 35cm;Faza de codru mijlociu (codru): 35cm < d < 50 cm

Etapa batranetiiFaza de codru batran: doar in arboretele exceptate de la taiere.

(Arborii prezinta evidente semne de depericiune si avansata stare de degradare)

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE

“Procesul de modificare treptata a tulpinilor adeseori defectuoase si neregulate ale puietilor si de realizare in timp a tulpinilor drepte, cilindrice si valoroase ale arborilor in masivul padurii” –

Negulescu, 1964, 1973

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE

Indreptarea tulpinilor arborilor depinde de :– factori interni:

• particularitati ereditare• crestere dimensionala

– factori de mediu.

• Dinamica procesului de indreptare a tulpinilor arborilor determina ca, in padurea cultivata, selectia arborilor valorosi sa se poata realize doar dupa trecerea in faza de paris, atunci cand forma si valoarea arborilor devin evidente.

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE

Variatia cresterii radiale(ir) si in suprafata sectiunii (ig) de-a lungul tulpinii, la molid de 60 ani (dupa Giurgiu, 1979)

ELAGAREA ARBORILOR IN PADURE

“procesul de curatire treptata a tulpinilor de craci ca urmare a conditiilor de trai impuse de starea de desime a padurii” –

Negulescu, 1973

ELAGAREA ARBORILOR IN PADURE

• Dinamica procesului depinde de :– arboret

• stare• structura

– dimensiuni– conditiile stationale– modul de gospodarire– actiunea unor factori vatamatori– particularitatile ereditare– modul de regenerare

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE

• “Procesul de diferentiere a arborilor se refera la deosebirile ce se realizeaza cu timpul intre arbori ce-si duc existent in comunitatea de viata a padurii” – Negulescu, 1973

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE

• Procesul este pus in evidenta prin variatia:

– inaltimilor

– diametrelor

– volumelor

– productiei de substanta uscata

– formei si marimii coroanelor etc.

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE

Dinamica diferentierii

– depinde de:• natura si provenienta exemplarelor

– variaza cu• varsta• desimea arboretului• conditiile stationale• modul de gospodarire• intensitatea actiunii factorilor vatamatari etc.

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE

Clasificarea Kraft (1884)1- arbori predominanti2 - arbori dominanti3 - arbori codominanti4 - arbori dominati5 - arbori deperisati

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE

Tipul de criterii Clase subdiviziuni

Pozitionale (cifre 1-3)

inaltimea100 arbori in etajul superior200 arbori in etajul mijlociu300 arbori in etajul inferior

Vitalitatea10 potentiual ridicat de crestere20 potential normal de crestere30 potential redus de crestere

Pozitia ierarhica1 tinde sa avanseze ierarhic2 nu isi modifica pozitia ierarhica3 tinde sa piarda pozitia ierarhica

Economice (cifre 4-6)

Valoare asilvica400 arbore de elita500 arbore complementar util600 arbore daunator

Calitatea tulpinii40 arbore cu tulpina de calitate buna50 arbore cu tulpina de calitate normala60 arbore cu tulpina de calitate mediocra

Lungimea coroanei4 coroana lunga (>1/2H)5 coroana medie ¼ - ½ H)4 coroana lunga (,>1/4 H)

Sistemul de clasificare (dupa Leibundgut, 1966)

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE

“Procesul de eliminare naturala a arborilor se refera la disparitia treptata a acestora de-a lungul existentei padurii” –

Negulescu, 1973

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE

Cazul arboretelor E si RE

• eliminarea naturala variaza cu specia

• intensitatea eliminarii naturale– este mai intensa dupa constituirea starii de masiv– se mentine active pe perioada in care cresterea in

inaltimea urmeaza faza ascendenta – slabeste treptata dupa culminarea cresterii in inaltime

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE

in statiuni de bonitate superioara (comparatiiv cu cele de bonitate inferioara) procesul de eliminare naturala este mai intensincepe mai devremenumarul arborilor este mai mic la aceeasi specie si

varsta

in arboretele amestecate procesul de eliminare naturala se manifesta pentru populatiile fiecarei specii, dar cu intensitati diferite →chiar inlocuirea unor specii

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE

“Procesul de succesiune se refera la modificarea sau inlocuirea in timp a compozitiei covorului vegetal dupa o anumita suprafata de teren, ca rezultat al eliminarii si inlocuirii speciilor intre ele” –

Negulescu 1959

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE

Cauzele producerii succesiunii:endogene:

insusirile ereditare ale speciilorvitalitateapotentialul de regenerarecresterea si dezvoltareaadaptabilitatearezistenta la adversitati

exogenefactori biotic si abiotici din mediul intern si adiacent

padurii

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE

Fazele succesiunii sunt:denudarea teritoriului – incendii, avalanse, alunecari,

activitati vulcanice etc.migratia speciilor erbacee, arbustive si arborescente si

ocuparea teritoriuluicolonizarea (eceza) propriu-zisa a teritoriului si dezvoltarea

speciilorcompetia - intre speciile imigrate si intre acestea si vechii

cohabitanti ai teritoriuluistabilizarea biocenozei – realizarea echilibrului dinamic regresiunea – determina o noua serie succesionala.

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE

• Dinamica succesiunii prezinta diferentieri:

in timp ritm sens sociale → → →

in spatiu durata oportunitate economice ecologica

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE

• succesiuni rapide – inlocuirea speciilor intr-un timp relativ scurt (ani, > 1 deceniu)– taieri rase– doboraturi de vant– incendii

• succesiuni lente – inlocuirea speciilor intr-un timp lung (decenii, 1 secol)– amestecuri de fag cu rasinoase, – paduri pluriene naturale