View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
RO RO
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.6.2018
COM(2018) 457 final
PART 1/2
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI
Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE
1
Cuprins
CUPRINS ................................................................................................................................................. 1
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................................... 2
REZUMAT ................................................................................................................................................ 4
INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 13
SECȚIUNEA 1 PERFORMANȚĂ ȘI REZULTATE ................................................................................ 15
Performmanța bugetului ............................................................................................................... 16
Bugetul UE pentru 2017 ............................................................................................................... 17
Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspecte orizontale ............................................. 19
1.1. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de ..........................................
muncă (Rubrica bugetară 1A) ........................................................................................... 22
1.2. Coeziune economică, Socială și teritorială (Rubrica bugetară 1B) ................................... 35
1.3. Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2) ................................................ 43
1.4. Securitate și cetățenie (Rubrica bugetară 3) ..................................................................... 44
1.5. Europa în lume (Rubrica bugetară 4) ................................................................................ 59
1.6. Instrumente speciale ......................................................................................................... 70
SECȚIUNEA 2 CONTROLUL INTERN ȘI GESTIUNEA FINANCIARĂ ................................................. 83
2.1. Evaluarea cadrului de control intern .................................................................................. 86
2.2. Asigurarea în materie de gestiune și rezerve .................................................................... 99
2.3. Protecția bugetului UE: corecții financiare și recuperări ................................................. 104
2.4. Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS) .............................. 107
2.5. Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de ..........................
monitorizare a auditurilor ................................................................................................. 109
2.6. Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și ................
a celor prezentate de auditul extern ................................................................................ 111
2.7. Concluzii privind realizările în materie de gestiune financiară și control intern ............... 112
2.8. Gestiunea organizațională ............................................................................................... 113
ANEXE ................................................................................................................................................. 114
NOTE DE SFÂRȘIT ............................................................................................................................. 162
2
Cuvânt înainte
Dacă 2016 a fost un an de nesiguranță pentru
proiectul european, nu în ultimul rând având în
vedere decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea,
2017 a fost un an al speranței și al perspectivelor
reînnoite. Cea de a 60-a aniversare a Tratatului de la
Roma a oferit contextul pentru o perioadă de
reflecție profundă privind viitorul Europei, precum și
o ocazie de a ne reafirma angajamentul față de
valorile Uniunii și de a defini prioritățile pentru
Uniunea celor 27 de state membre.
Uniunea Europeană a putut să se concentreze pe
garantarea caracterului durabil al redresării
economice. Ratele creșterii înregistrate în UE și în
zona euro au depășit așteptările în 2017, atingând,
cu 2,4 %, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. De
asemenea, Uniunea a trebuit să înfrunte o serie de
provocări, de la competitivitate, migrație și securitate
la solidaritate și abordarea dezastrelor naturale.
Bugetul UE constituie un activ unic pentru Uniune,
care sprijină transpunerea ambițiilor în rezultate
tangibile pe teren. Acesta completează bugetele
naționale, generând valoare adăugată europeană în
domeniile în care un răspuns coordonat este modul
cel mai eficient și eficace de a realiza prioritățile
noastre.
În Raportul anual privind gestionarea și
performanța bugetului UE vom descrie
numeroasele mijloace prin care bugetul UE a
contribuit la realizarea obiectivelor noastre comune
în 2017.
2017 a fost cel de al patrulea an de punere în
aplicare a cadrului financiar multianual actual, iar
toate programele financiare sunt în prezent pe deplin
funcționale. În același timp, având în vedere
numeroasele provocări neașteptate, importanța unei
abordări flexibile a execuției bugetare a fost
confirmată încă o dată.
Stimularea investițiilor a continuat să fie o prioritate
absolută. Fondul european pentru investiții
strategice, care face parte din Planul de investiții
pentru Europa, a contribut deja cu noi investiții de
peste 287 de miliarde EUR și a sprijinit crearea a
peste 300 000 de locuri de muncă. În decembrie,
Parlamentul European și Consiliul au decis să
sporească și să extindă fondul pentru stimularea
investițiilor de până la 500 de miliarde EUR până în
2020. Solidaritatea și sprijinul au fost, de asemenea,
importante, fiind mobilizată, de exemplu, o sumă de
1,2 miliarde EUR în cadrul Fondului de solidaritate al
UE, cea mai mare sumă mobilizată vreodată într-o
singură tranșă, în urma cutremurelor survenite în
2016 și 2017 în regiunile italiene Abruzzo, Lazio,
Marche și Umbria.
De asemenea, bugetul UE a continuat să sprijine
reacția europeană cuprinzătoare la criza migrației și
gestionarea frontierelor externe ale Europei.
Finanțată din bugetul UE, Agenția Europeană pentru
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, prin
mandatul său extins, și-a consolidat în mod
semnificativ prezența la frontierele externe ale UE,
cu scopul de a sprijini statele membre în activitățile
lor de gestionare a frontierelor și de a pune în
aplicare în comun gestionarea integrată a frontierelor
la nivelul UE.
De asemenea, bugetul UE a permis Uniunii să joace
un rol important în afara frontierelor Europei într-o
perioadă de turbulențe în vecinătatea Europei și de
provocări globale precum schimbările climatice.
Asigurarea unei performanțe optime a bugetul
Uniunii a reprezentat o prioritate pentru Comisie sub
conducerea președintelui Juncker încă din prima zi.
Sprijinim ferm atenția sporită îndreptată de
Parlamentul European, de statele membre și de
Curtea de Conturi Europeană nu doar asupra
modului în care sunt gestionate programele, ci și
asupra măsurii în care acestea furnizează rezultate
în domenii care contează cu adevărat pentru
cetățenii Europei.
Raportul anual privind gestionarea și
performanța reflectă accentul dublu al Comisiei
Europene pe performanța bugetului UE și, de
asemenea, pe buna gestiune financiară. Prezentul
raport face parte din pachetul integrat de raportare
financiară al Comisiei și reprezintă o parte esențială
a sistemului nostru foarte dezvoltat de
responsabilitate financiară. Prin prezentul raport,
ne asumăm responsabilitatea politică generală
pentru gestionarea bugetului UE. Aceasta este o
responsabilitate pe care o luăm foarte în serios.
Privind în perspectivă, Comisia a prezentat recent
propunerile sale pentru viitorul cadru financiar
multianual. Pornind de la o revizuire cuprinzătoare a
cheltuielilor pentru programele financiare actuale,
aceste propuneri demonstrează modul în care
viitorul buget al UE va contribui la agenda
ambițioasă convenită de liderii de la Bratislava și în
Declarația de la Roma. Aceasta este o propunere
pentru un buget mai modern, mai simplificat și mai
flexibil, vizând domeniile în care punerea în comun a
resurselor creează valoare adăugată reală pentru
3
toți cetățenii europeni. Performanța și buna gestiune
financiară stau la baza acestor propuneri.
Comisia va continua să își îndeplinească pe deplin
rolul, împreună cu statele membre, pentru a
valorifica potențialul bugetului UE de a realiza
investiții în creșterea economică, crearea de locuri
de muncă și abordarea provocărilor comune.
Günther H. Oettinger Comisarul pentru Buget și resurse umane
4
Rezumat
Prezentul raport anual privind gestionarea și
performanța bugetului UE prezintă cele mai recente
informații referitoare la rezultatele obținute cu
ajutorul bugetului UE (secțiunea 1) și la modul în
care bugetul UE este gestionat și protejat
(secțiunea 2).
Acest raport face parte din pachetul anual integrat
de raportare financiară, care oferă informații
detaliate privind veniturile, cheltuielile, gestiunea și
performanța bugetului UE, în conformitate cu cele
mai bune practici în materie de transparență și de
asumare a responsabilității. Acest pachet reprezintă,
de asemenea, principala contribuție a Comisiei la
procedura anuală de descărcare bugetară.
Secțiunea 1 din raportul anual privind gestionarea și
performanța vizează rezultatele obținute cu ajutorul
bugetului UE în cadrul tuturor rubricilor bugetare și al
domeniilor de politică. Aceasta explică modul în care
programele financiare ale UE au contribuit la
prioritățile politice ale Uniunii și sintetizează cele mai
recente rezultate ale evaluării privind performanța
înregistrată la nivelul programelor UE în perioada
2014-2020.
2017 a fost cel de al patrulea an al actualului cadru
financiar multianual și cel de al treilea an de mandat
al actualei Comisii. Comisia a propus un buget care
reflectă și sprijină prioritățile politice stabilite de
președintele Juncker, contribuind în special, pe cât
posibil, la crearea de locuri de muncă, creștere
economică și investiții și furnizând un răspuns
european coordonat la provocări precum
gestionarea migrației și combaterea terorismului și a
criminalității organizate. Pe lângă aceste două
priorități clare, prin intermediul bugetului și al altor
instrumente ale UE, Comisia va continua să
avanseze spre o piață unică digitală conectată, o
uniune energetică rezilientă, inclusiv combaterea
schimbărilor climatice, o Uniune socială, precum și o
poziție consolidată a UE ca actor global și în
domeniul apărării.
Locuri de muncă, creștere economică și investiții
Economia europeană a continuat să se redreseze în
2017. Se creează locuri de muncă, finanțele publice
beneficiază de o bază mai solidă, iar reformele
structurale stabilesc bazele unei creșteri durabile pe
termen lung. Există în continuare riscul de evoluție
negativă, de exemplu în ceea ce privește economia
mondială și volatilitatea piețelor financiare globale.
Prioritatea pentru bugetul UE în 2017 a fost de a
asigura redresarea constantă, concentrată în special
pe eliminarea decalajului privind investițiile
europene.
Fondul european pentru investiții strategice, care
face parte din Planul de investiții pentru Europa, este
elementul central al acestor eforturi. Până la
jumătatea anului 2018, Fondul a mobilizat deja peste
287 de miliarde EUR, reprezentând noi investiții în
domeniul transporturilor, domeniul digital, al energiei,
al asistenței medicale, al cercetării și al inovării în
întreaga UE. Această mobilizare a contribuit deja la
crearea a peste 300 000 de locuri de muncă.
Datorită acestor investiții, s-a asigurat accesul la
internet de mare viteză pentru 11 milioane de
gospodării, energia din surse regenerabile pentru
mai mult de 4 milioane de gospodării și servicii de
asistență medicală îmbunătățite pentru 1 milion de
cetățeni1.
Se estimează că proiectele finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice vor genera o
creștere a produsului intern brut al Uniunii cu 0,7 % și crearea a 700 000 de noi locuri de muncă până în
20202.
Există, de asemenea, sinergii puternice între Fondul
european pentru investiții strategice și alte
instrumente financiare finanțate din bugetul UE, de
exemplu mecanismul de garantare a împrumuturilor
din cadrul Programului pentru competitivitatea
întreprinderilor și a întreprinderilor mici și
mijlocii (COSME). Până la sfârșitul anului 2017,
COSME a oferit finanțare pentru peste 275 000 de
întreprinderi mici și mijlocii (din care 50 % erau
întreprinderi nou-înființate) din 25 de țări,
întreprinderi care altfel ar fi întâmpinat dificultăți în
obținerea de finanțare privată din cauza profilului lor
de risc ridicat.
Fondul european de dezvoltare regională a
contribuit, de asemenea, la succesul întreprinderilor
mici și mijlocii, oferind finanțare pentru peste
457 000 de întreprinderi mici și mijlocii.
5
Se preconizează că vor fi create în mod direct aproximativ 156 000 de locuri de muncă în
întreprinderile mici și mijlocii sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională (proiecte selectate
până la sfârșitul anului 2016).
Mecanismul pentru interconectarea Europei
sprijină investițiile specifice în proiectele de
infrastructură din sectoarele energiei, transporturilor
și serviciilor digitale. Un procent de 86 % din
investițiile în sectorul transporturilor este alocat
proiectelor transfrontaliere care vor conduce la o
îmbunătățire semnificativă a infrastructurii europene
de transport și la consolidarea pieței unice a
Europei.
Mecanismul pentru interconectarea Europei a contribuit la:
- actualizarea unui tronson de cale ferată în nord-estul Poloniei (Białystok-Ełk) ca parte a proiectului
global Rail-Baltica;
- o nouă linie electrică între Alytus (Lituania) și granița Lituaniei cu Polonia, care a pus capăt izolării
energetice a statelor baltice;
- utilizarea Platformei centrale de servicii de e-sănătate de către 16 state membre, care facilitează astfel siguranța pacienților la nivel transfrontalier și
continuitatea asistenței medicale.
Programul pentru cercetare și inovare Orizont
2020, care este emblematic pentru Europa, este
esențial pentru promovarea inovării și a unei
economii bazate pe cunoaștere. De pilda, proiectul
Inițiativa emblematică privind grafenul este un
exemplu elocvent de valoare adăugată semnificativă
la nivelul UE a programului Orizont 2020. Datorită
combinației sale unice de proprietăți superioare,
grafenul este un punct de plecare credibil pentru noi
tehnologii revoluționare într-o gamă vastă de
domenii. Peste 150 de parteneri din peste 20 de țări
europene, atât din industrie, cât și din mediul
academic, dezvoltă în comun aplicații în domenii
precum tehnologiile mobile 5G, bateriile, industria
aerospațială, aplicațiile medicale și industria
automobilelor.
Datorită programului de cercetare și inovare al UE, a fost dezvoltat primul microprocesor de examinare a activității cerebrale la înaltă rezoluție, reprezentând un impuls major în lupta împotriva unor boli precum
epilepsia.
Prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul a
finanțat 36 000 de cercetători în toate etapele
carierei lor, indiferent de vârstă sau de naționalitate,
contribuind în mod semnificativ la menținerea,
formarea și atragerea talentelor din domeniul
cercetării în Europa.
Întreprinderile agricole au beneficiat, de asemenea,
de o puternică susținere din partea bugetului UE în
2017 prin intermediul politicii agricole comune.
Beneficiile acestei investiții constau în protejarea
unuia dintre principalele atuuri ale UE, și anume
industriile sale rurale, care, în pofida reducerii
dimensiunii industriei, și-au menținut o creștere
pozitivă de aproximativ 9 % începând cu 2005,
reducându-și în același timp emisiile de gaze cu
efect de seră cu 24 % față de nivelul din 1990 și
scăzând utilizarea îngrășămintelor, cu un impact
pozitiv asupra calității apei.
Până la sfârșitul anului 2016, programele de dezvoltare rurală au contribuit la restructurarea și modernizarea a aproximativ 45 000 de exploatații
agricole.
Accentul pe mediu, climă și contextul rural mai
amplu în care se desfășoară activitățile agricole a
fost sporit substanțial în cadrul acestei politici.
Răspunsul european la provocarea migrației și lupta împotriva terorismului
Pentru 2017, soluționarea crizei refugiaților și a
provocării migrației a constituit una dintre prioritățile
principale pe agenda Comisiei. Bugetul UE a
răspuns la această situație prin acordarea de sprijin
financiar pentru gestionarea eficace a frontierelor și
integrarea refugiaților. Flexibilitatea bugetului UE în
a mobiliza fonduri a fost utilizată pe deplin, oferind
un sprijin valoros statelor membre în domenii în care
o abordare europeană coordonată este esențială.
6
În interiorul UE
Gestionarea fluxurilor de migrație în cadrul UE este
susținută de Fondul pentru azil, migrație și
integrare și Fondul pentru securitate internă. Între
2013 și 2017, numărul persoanelor care au
beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de
primire și de azil) a crescut de la 18 944 la 184 122.
Până în decembrie 2017, 26 849 de persoane care
au nevoie de protecție internațională au fost
relocate, iar 33 151 de persoane au fost transferate.
Sprijin specific din bugetul UE a fost alocat pentru a
susține cele două mecanisme de transfer pentru
Italia și Grecia (651 de milioane EUR) și mecanismul
de relocare (872 de milioane EUR).
De asemenea, în 2017, bugetul UE a fost mobilizat
în vederea punerii în aplicare a abordării de tip
„hotspot”, prin care agențiile UE lucrează pe teren
pentru a identifica și a înregistra rapid migranții nou
sosiți și pentru a le preleva amprentele. Această
activitate a continuat în Grecia și Italia, cu o
capacitate totală de aproximativ 5 600 de locuri în
Grecia3 și 1 850 de locuri în Italia.
La sfârșitul anului 2017, peste 45 000 de refugiați și
migranți erau în continuare blocați în Grecia. De la
jumătatea anului 2016, aproximativ 40 000 de
persoane au beneficiat în Grecia de programul
„Sprijin de urgență pentru integrare și cazare” și de
programul de asistență în numerar prin
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență.
În cursul primului semestru al anului 2017, aproximativ 1 000 de locuri pentru minorii neînsoțiți din adăposturile specializate au fost susținute prin
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență.
În august, autoritățile elene a preluat finanțarea
acestor adăposturi prin programele lor naționale
derulate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și
integrare.
O gestionare eficace a frontierelor, este, de
asemenea, importantă ca răspuns la provocările
actuale legate de migrație. Frontex, Agenția
Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda
de Coastă, a devenit un actor esențial în asigurarea
aplicării legii în materie de migrație la nivel
european, prin asumarea de noi responsabilități și
utilizarea unor noi instrumente legate de returnarea
persoanelor care și-au epuizat toate căile legale de
a-și legitima șederea pe teritoriul UE. Ritmul
operațiunilor de returnare organizate de agenție a
continuat să crească, ajungându-se astfel la un
număr total de 14 271 de persoane returnate în
2017.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a contribuit la salvarea a 111 000
de migranți care au sosit în Italia pe ruta central-mediteraneană.
Controlul la frontierele externe a fost sprijinit, de
asemenea, de dezvoltarea în continuare a
sistemelor de tehnologia informațiilor, în special
Sistemul de informații privind vizele și Sistemul
de informații Schengen. La începutul anului 2018,
sistemul de informații privind vizele conținea
informații referitoare la 55 de milioane de cereri de
viză de scurtă ședere.
În acest context, Fondul pentru securitate
internațională a contribuit la formarea a 8 134 de
agenți responsabili de aplicarea legii pe teme
transfrontaliere (terorism, criminalitate organizată,
corupție).
De asemenea, proiectele de infrastructura de mare
anvergură și proiectele spațiale finanțate din bugetul
UE au jucat un rol în formularea răspunsului la criza
refugiaților. Serviciul de căutare și salvare al
programului Galileo reduce în mod considerabil
timpul necesar pentru a detecta balizele care
transmit semnale de urgență, de la trei ore la numai
zece minute, îmbunătățind semnificativ localizarea
exactă.
... și în parteneriat cu vecinii noștri
În abordarea provocărilor legate de migrație, promovarea unui parteneriat coordonat și colaborativ cu regiunile învecinate și cu alte țări terțe pentru a aborda cauzele profunde a fost de o importanță vitală. Din acest motiv, o cotă în creștere din ajutorul fără caracter umanitar al UE pentru țările vecine ale Siriei a fost furnizată prin intermediul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană
(„Fondul Madad”): finanțarea a depășit în 2017 obiectivul de 1 miliard EUR.
Datorită Fondului Madad, peste 450 000 de copii și tineri
4 refugiați și din comunitățile-gazdă au
beneficiat de acces îmbunătățit la o educație de calitate, la protecție și la sprijinul psihosocial.
7
Libia a rămas principala țară de plecare către Italia.
Ca răspuns, ritmul punerii în aplicare a componentei
Africa de Nord a Fondului fiduciar al UE pentru
Africa a crescut considerabil prin opt noi programe
aprobate pentru o sumă totală de 232,5 milioane
EUR, precum și printr-un un program care cuprinde
mai multe componente pentru suma de 8,6 milioane
EUR.
Până la sfârșitul anului 2017, aproape întreaga sumă
de 3 miliarde EUR alocată Instrumentului pentru
refugiații din Turcia era destinată unor proiecte
care asigură că nevoile refugiaților și ale
comunităților gazdă din Turcia sunt abordate într-un
mod cuprinzător și coordonat.
Aproape două milioane de persoane au beneficiat de acces la servicii de asistență medicală de bază și
aproximativ un milion de persoane au beneficiat de acces la servicii de sănătate mentală și de reabilitare
prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia5.
8
Bugetul UE a continuat să ofere un sprijin puternic în 2017 pentru multe alte priorități politice ale Uniunii.
Pe lângă aceste priorități, prin intermediul
programelor de cheltuieli ale UE, Comisia a realizat
progrese, de asemenea, în alte domenii, de exemplu
cu privire la Uniunea socială, acțiunea externă,
uniunea energetică rezilientă, inclusiv acțiunile
climatice, piața unică digitală conectată și apărare.
Investiții sociale și tineret
Ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și
educația au fost, de asemenea, o prioritate
importantă pentru bugetul pe 2017. Inițiativa
privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor se axează pe reducerea șomajului în rândul
tinerilor în întreaga Uniune. Acest program a oferit
sprijin tinerilor care locuiesc în regiuni în care rata
șomajului în rândul tinerilor depășea 25 % în 2012.
Alocarea bugetară pentru acest program a fost
completată în 2017 pentru regiunile în care șomajul
în rândul tinerilor depășea 25 % în 2016.
Începând din 2014, aproximativ 790 000 de persoane au fost reintegrate în câmpul muncii,
820 000 au obținut o calificare, 276 000 au participat la programe de educație sau de formare în urma acțiunilor finanțate prin Fondul social european
(FSE), inclusiv prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.
Ca urmare a tuturor acțiunilor finanțate prin Fondul social european, aproximativ 8 milioane de
persoane au fost sprijinite în căutarea unui loc de muncă sau în participarea la programe de formare
sau de educație între 2014 și 2016.
Erasmus+ a sărbătorit cea de a 30-a aniversare în
2017. Din 2014, peste 1,8 milioane de studenți au
luat parte la activități de mobilitate, iar peste 240 000
de organizații sunt implicate în proiecte de
cooperare. Evaluarea intermediară arată că:
Intenția de a se muta permanent în străinătate este mai mare în rândul participanților la programul
Erasmus+ (cu 31 % mai mare față de persoanele care nu au participat la program); de asemenea,
aceștia se identifică mai degrabă ca cetățean al UE (cu 19 % mai mult).
Activitățile de voluntariat sprijinite de programul
Erasmus+, împreună cu opt alte programe și
instrumente ale UE, au contribuit la crearea de noi
oportunități pentru tineri în cadrul Corpului european
de solidaritate. La un an de la lansarea acestuia, s-
au înscris peste 42 000 de tineri din toate statele
membre. Până la sfârșitul anului 2017, la un an de la
lansarea instrumentului de înregistrare online, peste
2 500 de plasamente au fost puse la dispoziția
tinerilor6.
Acțiuni externe
Bugetul 2017 a contribuit, de asemenea, la
consolidarea poziției UE ca actor global. UE a
furnizat peste 2,2 miliarde EUR pentru programul
Ajutor umanitar în 80 de țări diferite7. Alături de
statele sale membre, Uniunea a rămas cel mai mare
donator de ajutor umanitar din lume.
Finanțarea UE destinată ajutorului umanitar a sprijinit educația a peste 4,7 milioane de copii aflați în situații
de urgență din peste 50 de țări8.
În 2017, a fost încheiat un acord privind Fondul
european pentru dezvoltare durabilă. Acest fond
face parte din Planul de investiții externe pentru
Europa, care are ca obiectiv intensificarea implicării
sectorului privat în dezvoltarea socio-economică în
țările partenere. Răspunsul la cererea de propuneri
pentru primele două alocări de investiții a fost
deosebit de pozitiv, fiind primite 30 de propuneri de la
12 instituții partenere pentru o valoare totală de peste
2,5 miliarde EUR.
9
Acțiuni climatice și mediu
Bugetul UE a rămas un instrument important în lupta
împotriva schimbărilor climatice. Pentru a atinge
acest obiectiv, acțiuni care vizează atenuarea
schimbărilor climatice și adaptarea la aceste
schimbări sunt integrate în toate marile programe de
cheltuieli ale UE, în special în politica de dezvoltare
regională și în cadrul Fondului de coeziune, în politica
în domeniul energiei, al transporturilor, al cercetării și
inovării, în politica agricolă comună, precum și în
politica de dezvoltare a UE.
În 2017, contribuția totală a bugetului la integrarea aspectelor legate de climă (și anume cheltuielile din buget privind proiectele de mediu) a fost estimată la
20,3 %.
S-au observat, de asemenea, evoluții pozitive în
domeniul eficienței energetice în Uniune. UE și-a
stabilit un obiectiv de economisire a energiei de 20 %
până în 2020 (în comparație cu utilizarea preconizată
a energiei în 2020) – acesta fiind aproximativ
echivalent cu oprirea producției a 400 de centrale
electrice.
Se preconizează o capacitate suplimentară de 2 000 de megawați rezultată în urma producției de energie
regenerabilă și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 3 milioane de tone echivalent
CO2 ca urmare a proiectelor selectate în cadrul Fondului de coeziune.
În plus, o reducere a emisiilor de gaze cu efect de
seră cu 3 milioane de tone echivalent CO2 este
rezultatul estimat al proiectelor finanțate prin Fondul
european de dezvoltare regională.
Piața unică digitală
Fondul european pentru investiții strategice a
contribuit, de asemenea, la realizarea pieței unice
digitale, împreună cu Mecanismul pentru
interconectarea Europei. Pe lângă acesta, până la
sfârșitul anului 2017 aproximativ 5 500 de proiecte au
fost selectate în cadrul Fondului de coeziune pentru a
sprijini realizarea unei piețe unice digitale conectate.
1 milion de gospodării au dobândit acces la internet în bandă largă până la sfârșitul anului 2016 ca
urmare a sprijinului acordat prin Fondul european de dezvoltare regională.
Apărare
Lansarea Fondului european de apărare în 2017 a
marcat începutul unui nou capitol în ceea ce privește
cooperarea în domeniul apărării. Acest fond va sprijini
statele membre să investească mai eficient în
capabilitățile de apărare comune, să consolideze
securitatea cetățenilor europeni și să promoveze o
bază industrială competitivă și inovatoare.
Controlul intern și gestiunea financiară
În plus față de rezultatele obținute prin cheltuielile UE,
modul în care este gestionat bugetul UE are un
impact major asupra performanței sale în ansamblu.
Prin urmare, Comisia se străduiește să atingă cele
mai înalte standarde de gestiune financiară în ceea
ce privește eficiența, eficacitatea și raportul cost-
eficacitate. Acest aspect este abordat în secțiunea 2
din raportul anual privind gestionarea și performanța.
Un cadru de control intern consolidat
Comisia și-a consolidat în continuare cadrul de
control intern în 2017 pe baza standardelor
internaționale și a celor mai bune practici. Scopul
este de a trece de la un sistem bazat pe conformitate
la un sistem bazat pe performanță. Acest lucru va
asigura un control intern solid, oferind în același timp
departamentelor Comisiei flexibilitatea necesară
pentru a se adapta la nevoile și circumstanțele lor
specifice. Deși anul 2017 a fost un an de tranziție,
deja o treime din departamente au raportat cu privire
la efectul produs de noile principii asupra eficacității
controalelor acestora. În general, toate
departamentele au concluzionat că standardele și
principiile de control intern funcționează
corespunzător și sunt puse în aplicare în mod
eficace. Noul cadru de control intern permite, de
asemenea, o evaluare mai nuanțată; unele
departamente au indicat necesitatea de a îmbunătăți
eficacitatea punerii în aplicare a anumitor principii sau
standarde.
Sistemele de control și de gestiune financiară
pentru bugetul UE s-au îmbunătățit în mod
considerabil de-a lungul timpului. Această
realizare a fost recunoscută, de asemenea, de
Curtea de Conturi Europeană. În cea mai recentă
declarație de asigurare9, Curtea de Conturi
Europeană a furnizat pentru prima dată un aviz cu
rezerve și nu un aviz negativ cu privire la legalitatea
și regularitatea plăților din bugetul UE. Nivelul de
eroare a scăzut în toate domeniile de politică,
continuând tendința de scădere a nivelului global de
eroare estimat. Nivelul de eroare s-a situat sub 2 %
pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE și nu
s-au detectat erori semnificative în ceea ce privește
veniturile.
Cu toate acestea, Comisia continuă să își
îmbunătățească sistemele de control.
Gestionarea și protecția eficace a bugetului UE
Comisia acordă cea mai mare prioritate asigurării
faptului că bugetul UE este bine gestionat și că sunt
instituite toate măsurile necesare pentru a proteja
banii contribuabililor.
Deși gestionarea bugetului este responsabilitatea
finală a Comisiei, 68 % din cheltuieli sunt executate
de autoritățile statelor membre în cadrul gestiunii
partajate, iar 8 % din cheltuieli sunt executate de
entitățile cărora le-a fost încredințată execuția în
cadrul gestiunii indirecte.
Comisia dispune de două mecanisme pentru
protejarea bugetului UE, și anume cheltuielile UE, de
cheltuieli necuvenite sau neconforme:
mecanisme preventive (de exemplu, controale ex
ante, întreruperi și suspendări ale plăților) și
mecanisme corective (de exemplu, controale ex
post; acestea sunt, în principal, corecții financiare
impuse statelor membre, dar pot fi, de
asemenea, recuperări de fonduri de la beneficiarii
plăților UE).
Deși pot fi detectate erori în orice an dat, acestea
sunt corectate, de asemenea, în mod corespunzător
în anii următori. Prin urmare, o analiză multianuală a
acestor erori și corecții este necesară și adecvată. În
contextul cadrului financiar multianual,
programele de cheltuieli, majoritatea sistemelor
de control și ciclurile de gestionare la nivelul
Comisiei sunt, de asemenea, multianuale din
etapa de proiectare.
Suma totală expusă riscului la închidere în 2017
este estimată la 1,7 % din totalul cheltuielilor
relevante.
În 2017, în ceea ce privește corecțiile financiare și
recuperările, sistemele multianuale de control de care
dispun departamentele Comisiei le-au permis
acestora să identifice și să corecteze suma de
897 de milioane EUR înainte de eliberarea fondurilor
și suma de 1 949 de milioane EUR după eliberarea
fondurilor.
Suma totală anticipată expusă riscului la
închidere, și anume după realizarea tuturor
corecțiilor, este estimată la mai puțin de 0,6 % din
totalul cheltuielilor relevante.
11
Acest rezultat sugerează că mecanismele de control multianual de care dispun departamentele Comisiei
asigură în general buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor, iar corecțiile financiare și recuperările efectuate în exercițiile ulterioare protejează bugetul UE în
ansamblu.
Între timp, s-au luat măsuri suplimentare pentru
programele cu un nivel constant ridicat de eroare
pentru a aborda cauzele primare ale acestora și
pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda10
. În
plus, Oficiul European de Luptă Antifraudă este
mandatat să efectueze investigații independente
privind actele de fraudă și de corupție care implică
fonduri ale UE și să elaboreze politicile UE de
combatere a fraudei.
Asigurarea în materie de gestiune
În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2017, toți cei 50 de ordonatori de credite delegați au declarat că
dispun de asigurări rezonabile privind faptul că (i) informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și
fidelă, (ii) resursele alocate activităților au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în
conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că (iii) procedurile de control instituite oferă garanțiile
necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.
Pentru a asigura transparența, în rapoartele anuale
de activitate sunt emise rezerve pentru programele în
cazul cărora rata de eroare reziduală nu a scăzut
(încă) sub 2 % la momentul raportării. 30 de
ordonatori de credite delegați au emis o asigurare
fără rezerve, în timp ce 20 de declarații au fost
însoțite de un total de 38 de rezerve pentru anul 2017
(37 în 2016). În toate cazurile, ordonatorii de credite
delegați în cauză au elaborat măsuri care trebuie
întreprinse pentru a aborda deficiențele subiacente și
pentru a reduce riscurile generate.
Impactul financiar al rezervelor privind asigurarea
în materie de gestiune a scăzut la 1 053 de
milioane EUR pentru cheltuieli (1 621 de milioane
EUR în 2016) și 431 de milioane EUR pentru venituri
(517 milioane EUR în 2016). Generația „moștenită” a
programelor pentru perioada 2007-2013, care este
retrasă treptat, reprezintă jumătate din numărul de
rezerve, însă doar o mică parte din suma totală
expusă riscului.
Un alt domeniu cu un grad ridicat de transparență vizează Fondurile fiduciare ale UE. Având în vedere
importanța lor tot mai mare, departamentele responsabile de fondurile fiduciare asigură în prezent
o acoperire completă a fondurilor în raportarea acestora privind gestionarea. Aceasta include: (I)
asumarea responsabilității pentru contribuțiile de la bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare alocate fondurilor; și (ii) gestionarea operațiunilor
efectuate din fonduri (și anume, inclusiv alte fonduri ale donatorilor).
12
Sisteme de control intern eficiente, eficace și
eficiente din punct de vedere al costurilor
Standardele ridicate de gestiune financiară impun
instituirea de măsuri eficiente din punct de vedere al
costurilor pentru a asigura protecția eficace a
bugetului UE.
În acest sens, se iau măsuri pentru a dezvolta
sinergii și a obține câștiguri în materie de
eficiență, de exemplu prin simplificarea regulilor și a
procedurilor, prin îmbunătățirea și conectarea
sistemelor informatice financiare și prin punerea în
comun în continuare a cunoștințelor financiare.
Rezultă astfel, în cele din urmă, o scădere a sarcinii
birocratice, costuri proporționale pentru controalele
efectuate în rândul beneficiarilor, rate de eroare mai
scăzute, o mai bună calitate a datelor și reducerea
duratei procedurilor de efectuare a plăților.
Timpul mediu de plată al departamentelor Comisiei
a scăzut constant de-a lungul anilor și este în
prezent mai mic de 30 de zile. Timpul de plată net
mediu global este de 20,4 zile.
Din ce în ce mai frecvent, departamentele Comisiei
iau, de asemenea, măsuri pentru a se asigura că
sistemele lor de control rămân diferențiate în funcție
de riscuri (de exemplu, un control mai des și/sau
o frecvență mai ridicată pentru domeniile cu grad
mai mare de risc și un control mai rar și/sau o
frecvență mai scăzută în domeniile cu risc redus)
și eficiente din punct de vedere al costurilor. Până
la sfârșitul anului 2017, revizuirile periodice efectuate
de toate departamentele pentru a examina sistemele
lor de control au concluzionat că aceste sisteme erau
eficiente din punct de vedere al costurilor.
În plus, pentru următoarea generație de programe de cheltuieli, departamentele sunt invitate să justifice (în
declarațiile financiare legislative anexate la propunerile lor legislative) motivul pentru care se
consideră că modul (modurile) de gestionare, mecanismul (mecanismele) de punere în aplicare a
finanțării și metodele de plată sunt cele mai adecvate soluții – nu doar în ceea ce privește obiectivele
politicilor/programelor, ci și în ceea ce privește modul în care acestea stabilesc un echilibru între cele trei obiective de control intern, și anume plățile rapide,
nivelul scăzut de erori și costurile reduse ale controlului.
13
Introducere
Bugetul UE este esențial pentru punerea în aplicare
a politicilor și priorităților europene. Investițiile
realizate din bugetul UE oferă rezultate în sine și
acționează ca un catalizator pentru investiții
suplimentare din alte surse din sectorul public și
privat. Acesta ac’ionează în strânsă legătură cu alte
instrumente de politică la nivel european și național
pentru a aborda numeroasele provocări și
oportunități cu care se confruntă Uniunea în prezent.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE se
concentrează în special pe investiții. Programele
sale sunt multianuale, asigurând un cadru stabil și
predictibil, care este cel mai potrivit pentru sprijinirea
investițiilor strategice pe termen mediu și lung.
Bugetul UE este orientat în special către domenii în
care punerea în comun a resurselor pentru a aborda
provocările comune poate conduce la rezultate
pentru toți europenii care nu ar putea fi realizate într-
un mod la fel de eficace sau eficient numai prin
acțiunea individuală a statelor membre.
Acest lucru este valabil în diverse domenii, cum ar fi
infrastructura transfrontalieră, gestionarea
frontierelor externe, proiectele spațiale de mare
anvergură și cercetarea paneuropeană. În toate
aceste domenii, bugetul UE se află în poziția
privilegiată de a oferi rezultate pentru toți europenii.
Aceasta este esența „valorii adăugate europene”.
Aceasta se aplică, de asemenea, politicilor comune,
cum ar fi politica agricolă comună și politica de
coeziune.
Comisia joacă un rol central în gestionarea
bugetului, gestionând programele fie în mod direct
(de exemplu, în domenii precum cercetarea sau
mobilitatea tinerilor), fie împreună cu statele membre
(de exemplu, în cadrul politicii de coeziune).
Comisia are responsabilitatea de a se asigura că
bugetul UE este gestionat în mod responsabil și în
conformitate cu normele relevante în scopul de a
proteja banii contribuabililor. Comisia pune în
aplicare un sistem robust de guvernanță și de control
intern pentru a se asigura că se întâmplă acest
lucru. Gestionarea bugetului UE este supusă
controlului extern din partea Curții de Conturi
Europene.
Progresele înregistrate în domeniul gestiunii
financiare din ultimii ani au permis plasarea unui
accent mai puternic pe performanța bugetului: este
utilizat bugetul UE într-un mod optim pentru
obținerea unor rezultate tangibile pentru toți cetățenii
europeni? Comisia nu poate asigura acest lucru pe
cont propriu – este o responsabilitate comună
asumată împreună cu statele membre, regiunile,
organizațiile neguvernamentale, sponsorii proiectelor
și toate persoanele implicate în execuția bugetului
UE.
Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea
și performanța bugetului UE reunește aspectele
legate atât de gestionare, cât și de performanță în
cadrul unui singur raport integrat. Acesta prezintă o
imagine de ansamblu a celor mai recente informații
privind performanța bugetului și conține raportări
detaliate privind aspecte survenite în legătură cu
gestionarea și protecția bugetului UE. Prezentul
raport reprezintă principala contribuție a Comisiei la
„procedura anuală de descărcare de gestiune” care
permite Parlamentului European și Consiliului să
monitorizeze execuția bugetului UE.
Secțiunea 1 a raportului descrie, cu exemple, modul
în care bugetul UE sprijină prioritățile politice ale
Uniunii și prezintă cele mai recente date disponibile
privind rezultatele obținute până la sfârșitul anului
2017. Datele prezentate în raport se bazează pe
informațiile extrase din fișele de program care fac
parte din propunerea de buget pentru 2019, din
rapoartele anuale de activitate pentru 2017 elaborate
de toate departamentele Comisiei și din alte surse,
cum ar fi rapoartele de punere în aplicare referitoare
la programele UE. Pentru raportul din acest an,
evaluările intermediare au fost o valoroasă sursă
suplimentară de informații legate de performanță.
Secțiunea 2 descrie evoluțiile legate de controlul
intern, gestiunea financiară și protecția bugetului UE
în 2017. Aceasta se bazează pe rapoartele anuale
de activitate elaborate de fiecare departament al
Comisiei, în care se descriu în detaliu mediul de
control intern și chestiunile conexe. În cazul în care
au existat probleme în cursul anului, raportul descrie
modul în care departamentele Comisiei au abordat
aceste provocări. Această secțiune sintetizează
informațiile legate de realizarea:
- obiectivelor de control intern (gestionarea
riscurilor legate de legalitate și regularitate;
raportul cost-eficacitate al controalelor; și
strategiile de combatere a fraudei);
- protecția bugetului UE și
- asigurarea în materie de gestiune prezentată
Colegiului comisarilor.
Această declarație se bazează pe concluziile
conducerii Comisiei, care se întemeiază pe indicatori
statistici și non-statistici cu privire la rezultatele
controalelor și corecțiile. Aceste concluzii sunt
comparate, de asemenea, cu avizele părților
independente, inclusiv al Serviciului de Audit Intern
14
(IAS) din cadrul Comisiei și al Curții de Conturi
Europene, precum și cu concluziile lucrărilor
Comitetului de monitorizare a auditurilor.
Asigurarea în materie de gestiune primită de la toate
departamentele și asigurarea obținută prin
intermediul activității de audit intern reprezintă baza
pentru concluzia generală a prezentului raport.
Această concluzie permite Comisiei, prin adoptarea
raportului, să își asume întreaga responsabilitate
politică pentru gestionarea bugetului UE pentru
2017.
De asemenea, raportul cuprinde prima Comunicare
privind protecția bugetului UE1 și, la fel ca anul
trecut, va face parte din mai amplul pachet integrat
de raportare financiară cu privire la bugetul UE,
care include, de asemenea, conturile anuale.
15
Secțiunea 1 Performanță și rezultate
2017 a fost un an activ pentru Uniune pe mai multe
fronturi, rezultatele pozitive în ceea ce privește
crearea de locuri de muncă fiind observate pe întreg
teritoriul Uniunii pe fondul redresării economice.
Aceasta a permis Uniunii Europene să se
concentreze din ce în ce mai mult pe furnizarea
eficientă a priorităților sale politice în domenii
precum politica socială, piața unică digitală și
finalizarea uniunii economice și monetare. Au
fost desfășurate în continuare activități pentru
dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare privind
aspectele interne și externe ale migrației și privind
protejarea frontierelor externe ale Uniunii. Au fost
lansate noi inițiative pentru a consolida capacitățile
de securitate și de apărare ale Uniunii.
De asemenea, acesta a fost un an de reflecție
privind viitorul Uniunii ca urmare a deciziei
Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană.
Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei a
lansat o dezbatere la nivel european cu privire la
prioritățile pentru viitorul Europei celor 27 de state
membre. Documentul de reflecție privind viitorul
finanțelor UE care a urmat a analizat această
provocare și a prezentat elementele esențiale pentru
dezbatere.
În termeni bugetari, 2017 a fost cel de al patrulea an
de punere în aplicare a actualului cadru financiar
multianual. Majoritatea programelor financiare sunt
în prezent pe deplin funcționale în urma unor
întârzieri inițiale, iar rezultatele se observă pe teren.
Investițiile au continuat să fie o temă majoră în
condițiile punerii în aplicare în continuare a Fondului
european pentru investiții strategice pentru a
remedia decalajul de investiții din Europa. De
asemenea, bugetul a fost mobilizat pentru a
sprijini elaborarea unui răspuns european
cuprinzător la aspectele interne și externe ale
migrației, precum și pentru a răspunde
amenințărilor tot mai mari și mai diverse la
adresa securității. Fiind la jumătatea perioadei de
punere în aplicare a programelor actuale, în anul
2017 au fost finalizate o serie de evaluări
intermediare, care au oferit o analiză cuprinzătoare
privind valoarea adăugată europeană, relevanța,
eficacitatea, eficiența și coerența programelor.
Această secțiune începe cu o prezentare succintă a
cadrelor de performanță integrate în programele
financiare ale UE. Aceasta prezintă în continuare
cele mai recente informații privind rezultatele
obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul
anului 2017. Tipul de date raportate depinde de
nivelul de maturitate al programelor, variind de la
datele de intrare la rezultatele cheltuielilor din
prima parte a acestei perioade. Evaluările finale
privind impactul programelor nu sunt încă
disponibile, prin urmare, raportarea definitivă nu va fi
posibilă până într-o etapă ulterioară.
Secțiunea este structurată în funcție de rubricile
actualului cadru financiar multianual. Sunt acoperite
principalele programe din cadrul fiecărei rubrici.
Raportul descrie, de asemenea, modul în care
aceste programe contribuie la realizarea obiectivelor
Strategiei Europa 2020 și a priorităților politice ale
Comisiei sub conducerea președintelui Juncker.
Acesta sintetizează, de asemenea, dovezi privind
rezultatele obținute de programele financiare, dar și
în domeniile în care performanța nu s-a ridicat la
înălțimea așteptărilor sau în care au fost identificate
deficiențe la nivelul conceperii programului prin
evaluări și activitatea de audit.
Aceste informații sunt utilizate pentru a sta la baza
deciziilor de punere în aplicare a actualelor
programe financiare, dar și pentru a informa
legiuitorii care elaborează propunerile Comisiei
pentru viitorul cadru financiar multianual, care au fost
prezentate de Comisie în ultimele săptămâni. Prin
urmare, prezentul raport vine în completarea analizei
cheltuielilor care însoțește propunerile recente ale
Comisiei privind viitorul cadrul financiar multianual11
.
Într-adevăr, în formularea propunerilor sale, Comisia
a urmărit să desprindă concluzii din cadrele
financiare anterioare și actuale pentru a crea
programe de înaltă performanță care vor genereze
rezultate pozitive pentru economia și societatea
europeană în domeniile lor respective.
16
Performanța bugetului UE
Cadrul de performanță 2014-2020
Un cadru de performanță solid pentru bugetul UE
este o condiție prealabilă pentru programe UE
orientate spre rezultate și bine gestionate. Pentru
cadrul financiar multianual 2014-2020, cadrele de
performanță au fost incluse ca un nou element
obligatoriu în temeiul legal al tuturor programelor
financiare. Acest lucru a contribuit la plasarea unui
mai mare accent pe rezultate în cadrul întregului
buget. Cadrele respective implică stabilirea unor
indicatori și obiective clare și măsurabile, precum și a
modalităților de monitorizare, raportare și evaluare
necesare. Deși există posibilități de îmbunătățire,
Comisia consideră că indicatorii, împreună cu alte
surse de informații privind performanța precum
evaluările, oferă o bază solidă pentru monitorizarea
progreselor înregistrate în vederea atingerii
obiectivelor programului. De asemenea, acestea
contribuie la anticiparea și soluționarea problemelor
întâmpinate în punerea în aplicare a programului pe
măsură ce acestea apar.
În primii ani de punere în aplicare a programelor,
informațiile privind performanța se bazează, în
principal, pe contribuții (și anume, alocarea financiară
către un anumit program) și, atunci când este posibil,
pe realizări. Acest tip de informații oferă o bun indiciu
inițial cu privire la modul de cheltuire a bugetului UE
și la modul în care acesta contribuie la îndeplinirea
priorităților politice. Pe măsură ce punerea în aplicare
a programului avansează, informațiile privind
rezultatele și impactul cheltuielilor vor deveni
disponibile. Cu toate acestea, ar putea trece o
anumită perioadă de timp înainte ca impactul final
asupra economiei și societății europene să poată fi
evaluat.
Acesta este al patrulea an de punere în aplicare și
multe programe încep să raporteze cu privire la
rezultatele directe; cu toate acestea, unele programe
au cicluri lungi de punere în aplicare, iar indicatorii
privind realizările nu sunt încă pe deplin disponibili și
raportați în fișele de program, și anume în special în
cazul programelor gestionate în comun.
Auditurile efectuate de Curtea de Conturi Europeană
contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea
performanței înregistrate la nivelul programelor,
precum și a eficienței și eficacității operațiunilor, ale
sistemelor de gestionare și ale procedurilor
organismelor și instituțiilor care gestionează fondurile
UE. De exemplu, nouăsprezece rapoarte recente au
confirmat necesitatea de a simplifica normele și de a
consolida sau a raționaliza cadrul de performanță.
Concluziile desprinse din audituri și din experiența
practică de punere în aplicare, precum și rezultatele
evaluărilor intermediare au fost integrate în analiza
detaliată a cheltuielilor care însoțește propunerile
recente ale Comisiei privind viitorul cadru financiar
multianual și programele sectoriale conexe.
Simplificarea și raționalizarea atât a normelor de
punere în aplicare, cât și a cadrelor de performanță
reprezintă o temă importantă a acestor propuneri.
Raportarea cu privire la performanță
În raportul său anual pentru 2016, Curtea de Conturi
Europeană s-a concentrat în special pe calitatea
raportării performanței în legătură cu bugetul UE.
Multe dintre aceste rapoarte sunt întocmite de
Comisie. În analiza efectuată s-a constatat că, deși
calitatea raportării performanței s-a îmbunătățit
considerabil, există mai multe domenii în care s-ar
putea aduce îmbunătățiri suplimentare, de exemplu:
Calitatea datelor: în rapoartele sale privind
performanța, Comisia se bazează pe indicatorii
de performanță care au fost incluși în temeiul
juridic al programelor și au fost raportați anual în
fișele de program. Datele provin dintr-o gamă
largă de surse. Curtea și Serviciul de Audit Intern
au recomandat dezvăluirea surselor respective
împreună cu o evaluare a calității datelor
colectate. Recunoscând importanța calității
datelor, în acest an serviciile Comisiei au acordat
o atenție deosebită calității datelor privind
performanța în elaborarea rapoartelor lor anuale
de activitate pentru 2017. Sursele de date sunt
identificate în mod clar și eventualele preocupări
cu privire la calitatea datelor sunt indicate explicit.
În anumite cazuri, serviciile Comisiei au încetat
raportarea cu privire la unii indicatori în cazul în
care s-a considerat că datele disponibile nu sunt
suficient de exacte sau relevante.
Raportarea echilibrată: în raportul său anual din
2016, Curtea a recomandat Comisiei, cu privire la
Raportul anual privind gestionarea și performanța
din 2015, să depună în continuare eforturi pentru
a garanta că rapoartele privind performanța oferă
o imagine echilibrată, care să acopere atât
realizările programului, cât și provocările
întâmpinate. Comisia se angajează să elaboreze
rapoarte echilibrate și, de exemplu, a asigurat o
tratare amplă în prezentul raport a concluziilor
desprinse în urma evaluărilor intermediare ale
programelor financiare.
Legăturile dintre cadrele de performanță:
Curtea a recomandat Comisiei să utilizeze într-un
mod mai sistematic referințe încrucișate între
rapoartele privind performanța pentru a evidenția
în mod mai clar legăturile și complementaritățile
17
între rapoarte și între cadrul de performanță
pentru bugetul UE (de exemplu, fișe de program)
și cadrul pentru serviciile Comisiei.
Lizibilitatea: astfel cum a recomandat Curtea,
Comisia a continuat să îmbunătățească
prezentarea vizuală a rapoartelor sale, utilizând
materiale vizuale, grafice, diagrame, figuri sau
casete de text, după caz, pentru a prezenta
informații privind performanța și a transmite
mesaje cheie privind performanța.
Responsabilitate partajată în ceea ce privește
rezultatele
Aproximativ trei sferturi din bugetul UE sunt executate
în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Deși
Comisia are responsabilitatea financiară finală pentru
gestionarea bugetului UE, responsabilitatea pentru
rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE este
partajată cu o gamă largă de actori la nivel
european, național și regional. Tuturor le revine un rol
în a asigura că fiecare euro cheltuit din bugetul UE
este utilizat în mod eficient și eficace în raport cu
scopurile vizate.
Bugetul UE pentru 2017
Grafic: Bugetul UE pentru 2017 defalcat pe rubrici bugetare. Toate sumele sunt exprimate în miliarde EUR.
Valoarea bugetului UE, inclusiv bugetele rectificative, a fost de 159,8 miliarde EUR în 2017. Aproximativ jumătate
din această sumă, și anume 75,4 miliarde EUR, a fost alocată pentru garantarea unei creșteri inteligente și
favorabile incluziunii. Sprijinul pentru sectorul agricol european s-a ridicat la 58,6 miliarde EUR. Suma de
4,3 miliarde EUR a fost cheltuită pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților
și a migrației neregulamentare. Suma de 10,7 miliarde EUR a fost alocată pentru acțiunile în afara Uniunii, iar
suma de 9,4 miliarde EUR a fost cheltuită pentru administrarea instituțiilor UE. În 2017, au fost adoptate șase
bugete rectificative. În afară de ajustările standard în ceea ce privește veniturile, au fost adoptate două proiecte de
18
bugete rectificative pentru mobilizarea Fondului european de solidaritate și au fost necesare ajustări în urma
adoptării evaluării la jumătatea perioadei.
În afara plafoanelor cadrului financiar multianual, există instrumente speciale; rezerva pentru ajutoare de urgență,
Fondul de solidaritate al UE , Instrumentul de flexibilitate și Fondul european de ajustare la globalizare.
19
Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspectele orizontale
Bugetul UE și Strategia Europa 2020
Actualul buget pe termen lung este menit să
contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Obiectivele sunt o responsabilitate comună a Uniunii
și a statelor sale membre, iar atingerea acestora
necesită combinarea mai multor instrumente de
politică, inclusiv bugetul UE și bugetele naționale.
Comisia monitorizează obiectivele principale ale
Strategiei Europa 2020 cu ajutorul a nouă indicatori.
Informațiile referitoare la progrese sunt actualizate
periodic și sunt publicate pe site-ul web al Eurostat12
.
Tabelul de mai jos prezintă cele mai recente date
disponibile pentru acești indicatori.
Statele membre înregistrează progrese în direcția
îndeplinirii obiectivelor pe care le-au stabilit în urmă
cu opt ani în cadrul Strategiei Europa 2020. În
ansamblu, UE se apropie de îndeplinirea obiectivelor
în materie de educație, energie, combaterea
schimbărilor climatice și ocuparea forței de muncă. 14
state membre și-au atins deja obiectivele naționale de
reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii și de
creștere a proporției de absolvenți ai învățământului
terțiar în rândul populației. 11 state membre și-au
atins obiectivele privind energia din surse
regenerabile. Dacă se menține tendința actuală,
obiectivul UE ca 75 % din populație să aibă un loc de
muncă în 2020 va fi atins, iar șapte state membre și-
au îndeplinit deja obiectivele naționale în această
privință. Dat fiind impactul grav al crizei asupra
ocupării forței de muncă, aceasta este o realizare
remarcabilă. Cu toate acestea, numărul de persoane
expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
a atins un nivel maxim în 2012, iar de atunci a scăzut
la niveluri apropiate de cele dinaintea crizei. Prin
urmare, este puțin probabil ca obiectivul să fie atins în
2020. În mod similar, obiectivul de alocare a 3 % din
produsul intern brut pentru investițiile în cercetare și
dezvoltare este departe de a fi atins și va necesita
eforturi majore pentru îndeplinirea sa13
.
Contribuția la Strategia Europa 2020 nu ar trebui să
fie limitată în cadrele unui program unic, ci mai
degrabă ar trebui să fie considerată o contribuție
consolidată reciproc a bugetului UE în ansamblu. Se
estimează că 59 % din angajamentele bugetare ale
UE în 2017 sunt legate de Strategia Europa 2020.
Obiectivele Strategiei Europa 2020
pentru UE
Date din 2010 Cele mai recente date
disponibile
În 2020, pe baza
tendințelor
recente
1. Creșterea la cel puțin 75 % a ratei de ocupare
a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani
68,6 % 72,3 % (T3-2017) Atingerea
obiectivului este
probabilă
2. Creșterea la 3 % din PIB a investițiilor
cumulate ale sectoarelor public și privat în
cercetare și dezvoltare
1,93 % 2,03 % (2016) Atingerea
obiectivului este
improbabilă
3a. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990
Reducere de 14 % Reducere de 23 % (2016) Atingerea
obiectivului este
probabilă
3b. Creșterea la 20 % a ponderii energiei din
surse regenerabile în consumul final de energie
12,5 % 17,04
(2016)
Atingerea
obiectivului este
probabilă
3c. Urmărirea unei creșteri a eficienței
energetice cu 20 %
5,7 % (pentru consumul de
energie primară)
16,0 % (2016)
(pentru consumul de
energie primară)
Atingerea
obiectivului este
probabilă
4a. Reducerea ratelor de părăsire timpurie a
școlii la mai puțin de 10 %
13,9 % 10,6 % (2017)* Atingerea
obiectivului este
probabilă
4b. Creșterea la cel puțin 40 % a proporției
absolvenților de învățământ terțiar în rândul
populației cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de
ani
33,8 % 39,9 % (2017)* Atingerea
obiectivului este
probabilă
5. Scăderea cu cel puțin 20 de milioane a
numărului de persoane expuse riscului de
sărăcie și excluziune socială
Creștere de 0,5 milioane
(comparativ cu anul de
referință 2008)
Creștere de 1 milion
(comparativ cu anul de
referință 2008)
Atingerea
obiectivului este
improbabilă
20
Tabel: progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Surse: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-
european-semester-country-report-communication_en.pdf. și actualizări* furnizate de Eurostat:
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_40&plugin=1;
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_41&plugin=1
Integrarea chestiunilor climatice și a celor legate de biodiversitate
Bugetul UE este, de asemenea, un instrument
important pentru atingerea obiectivelor de politică
transversale precum acțiunile climatice și
biodiversitatea. Pentru a răspunde provocărilor și
nevoilor investiționale legate de schimbările climatice,
UE a decis că cel puțin 20 % din bugetul său pentru
perioada 2014-2020 − nu mai puțin de 200 de
miliarde EUR pentru întreaga perioadă − ar trebui să
fie cheltuit pentru acțiuni legate de schimbările
climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, acțiuni care
vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea
la aceste schimbări sunt integrate în toate marile
programe de cheltuieli ale UE, în special în politica de
dezvoltare regională și în cadrul Fondului de
coeziune, în politica în domeniul energiei, al
transporturilor, al cercetării și inovării, în politica
agricolă comună, precum și în politica de dezvoltare a
UE. Începând cu proiectul de buget pentru 2014,
estimările cheltuielilor legate de climă au fost
monitorizate anual în conformitate cu markerii UE
privind schimbările climatice, care sunt adaptați după
„markerii Rio” identificați de Comitetul de asistență
pentru dezvoltare din cadrul OCDE. În 2017, această
sumă a fost de peste 31 de miliarde EUR, și anume
20,3 % din bugetul total. Prin urmare, suma
cumulativă totală pentru integrarea aspectelor legate
de climă până la sfârșitul anului 2017 este de peste
100 de miliarde EUR.
Procedura de urmărire a cheltuielilor legate de
biodiversitate a estimat că 9,3 % din bugetul pentru
2016 și 8,1 % din bugetul pentru 2017 au fost alocate
pentru limitarea și inversarea declinului biodiversității
în UE, aducând o contribuție importantă la obiectivele
de creștere durabilă ale Strategiei Europa 2020.
Grafic: Integrarea chestiunilor climatice și a celor legate de biodiversitate (2014-2017). Toate sumele prezentate în grafic sunt exprimate
în milioane EUR. Suma reală pentru perioada 2014-2017 este de 109 miliarde EUR; Suma alocată din buget pentru întreaga perioadă
2014-2020 este de 200 de miliarde EUR.
Bugetul UE și obiectivele de dezvoltare durabilă
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele
17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și 169 de
ținte specifice ale sale, adoptate de Organizația
Națiunilor Unite (ONU) în septembrie 2015, au oferit un
nou impuls eforturilor depuse la nivel global pentru
realizarea unei dezvoltări durabile. UE a jucat un rol
important în elaborarea Agendei 2030, prin consultări
publice, dialogul cu partenerii săi și cercetări
aprofundate. UE este hotărâtă să joace un rol activ în
scopul accelerării progreselor în direcția atingerii
obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel cum se
prevede în comunicarea sa (COM(2016) 739) intitulată
„Următorii pași către un viitor european durabil”.
Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt puternic
ancorate în tratatele europene și sunt integrate în
toate programele, politicile sectoriale și inițiativele
sale.
În fiecare an, UE își continuă eforturile, prin intermediul
instrumentelor de politică și de reglementare, pentru a
urmări obiective de dezvoltare durabilă și joacă un rol
important în sprijinirea, coordonarea și completarea
politicilor statelor membre, inclusiv în termeni financiari
prin intermediul bugetului UE.
Fișele de program pentru 2018 au evidențiat în special
cele mai recente și relevante inițiative care contribuie la
obiectivele de dezvoltare durabilă, chiar dacă adesea
într-o manieră indirectă și necuantificabilă. Aceste
elemente sunt furnizate în scop informativ și nu
constituie raportarea oficială cu privire la contribuția
bugetului UE către obiectivele de dezvoltare durabilă.
Întrucât obiectivele de dezvoltare durabilă sunt
interconectate, numeroase acțiuni întreprinse de UE
pot contribui la realizarea mai multor obiective de
dezvoltare durabilă.
22
1.1. Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (rubrica bugetară 1A)14
În 2017 s-au alocat 21,3 miliarde EUR pentru
programele care vizează competitivitatea pentru
creștere economică și locuri de muncă (creditele de
angajament de la rubrica 1a), reprezentând 13 % din
totalul cheltuielilor bugetare anuale. Rubrica 1a este
formată din 23 de programe de cheltuieli diferite.
Principalele programe din cadrul rubricii bugetare
„Competitivitate pentru creșterea economică și locuri
de muncă” sunt: Programul-cadru pentru cercetare și
inovare Orizont 2020, programele pentru proiectele
mari de infrastructură (Galileo, reactorul termonuclear
experimental internațional, Copernicus și Serviciul
european geostaționar mixt de navigare – EGNOS),
Programul Erasmus+, care finanțează acțiuni în
domeniile educației, formării, tineretului și sportului,
Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru
dezvoltarea rețelelor transeuropene în domeniul
transportului, energiei și digital, precum și Fondul
european pentru investiții strategice, care face parte
din Planul de investiții pentru Europa.
Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 1a. Categoria „Alte programe” include, printre altele, Programul Uniunii
Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Vamă și Fiscalis. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.
Sprijin pentru prioritățile Comisiei Europene
Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie în principal la respectarea priorităților Comisiei
Juncker: „locuri de muncă, creștere și investiții”, „piața unică digitală”, „uniunea energetică și clima” și „o uniune
economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă”. Acestea contribuie la prioritățile Strategiei Europa
2020 de „creștere inteligentă și durabilă” și la „creșterea favorabilă incluziunii”, în special prin crearea de locuri
de muncă și datorită efectelor asupra capacității de inserție profesională ale programului Orizont 2020 și ale
programului Erasmus+. Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie, de asemenea, la Strategia
Europa 2020 prin stimularea cercetării și a inovării, creșterea nivelului competențelor și consolidarea educației
(de-a lungul vieții), promovarea spiritului antreprenorial, facilitarea utilizării rețelelor inteligente și a economiei
digitale, dezvoltarea de rețele transeuropene interconectate, investiții în infrastructuri paneuropene și urmărirea
creșterii eficienței energetice și a resurselor.
23
Fondul european pentru investiții strategice
Figură: Tabloul FEIS. Sursă: Cifre furnizate de grupul BEI la 15.05.2018, sursa: http://www.eib.org/efsi/
Obiectivul central al Planului de investiții pentru
Europa, lansat în 2014, a fost de a demara investițiile
în Europa și, prin urmare, de a restabili
competitivitatea UE și de a stimula creșterea și
ocuparea forței de muncă. Planul este axat pe Fondul
european pentru investiții strategice (FEIS), care
combină o garanție a UE cu resursele Băncii
Europene de Investiții; Platforma europeană de
consiliere în materie de investiții, care este un punct
de intrare unic pentru servicii de consiliere și
asistență tehnică și Portalul european pentru proiecte
de investiții, care stabilește legături între promotorii
de proiecte și investitori.
Fondul european pentru investiții strategice a fost
conceput să mobilizeze investiții totale de
315 miliarde EUR în economia reală. În decembrie
2017, volumul investițiilor mobilizate prin operațiunile
aprobate din cadrul Fondului european de investiții
strategice se ridica la 81 % din obiectivul inițial.
Cumulat, de la lansarea fondului, proiectele aprobate
reprezintă o investiție totală în valoare de 287 de
miliarde EUR, distribuită între cele două componente
ale fondului: 186,2 miliarde EUR în cadrul
componentei pentru infrastructură și inovare și
101,2 miliarde EUR în cadrul componentei pentru
întreprinderi mici și mijlocii. Se preconizează că peste
445 000 de societăți mai mici vor beneficia de aceste
investiții, iar acestea au contribuit la crearea a peste
300 000 de locuri de muncă15
.
La sfârșitul anului 2017, UE a oficializat16
decizia de a
prelungi durata și dimensiunea fondului la 500 de
miliarde EUR, care vor fi mobilizate până în 2020, în
vederea stimulării în continuare a investițiilor și a
asigurării stabilității pentru promotorii de proiecte.
Sprijinul acordat în cadrul Fondului european pentru
investiții strategice se axează pe sectoarele de
importanță capitală pentru economia europeană,
inclusiv:
- Infrastructura strategică, inclusiv infrastructura
digitală, transportul și energia;
- Educație, cercetare, dezvoltare și inovare;
- Energia din surse regenerabile și utilizarea
eficientă a resurselor;
24
- Sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii.
Datorită acestor investiții, s-a asigurat accesul la
internet de mare viteză pentru 11 de milioane de
gospodării, energia din surse regenerabile pentru mai
mult de 4 milioane de gospodării și servicii de
asistență medicală îmbunătățite pentru 1 milion de
cetățeni17
.
Comisia sporește în mod activ vizibilitatea proiectelor.
La sfârșitul anului 2017, existau 239 de proiecte din
27 state membre publicate pe Portalul european
pentru proiecte de investiții lansat18
în 2016.
Printre proiecte se numără:
dezvoltarea unui parc eolian terestru în
Suedia;
cercetare cu privire la noi metode de tratare a
bolii Alzheimer și a bolilor arteriale în Spania;
sprijin oferit pentru producția de alternative
reutilizabile și compostabile la pungile de
plastic de unică folosință în Republica Cehă;
extinderea și îmbunătățirea accesului fără fir în
bandă largă în Italia;
construirea de locuințe sociale în Polonia.
Se estimează că Fondul european pentru investiții strategice va genera o creștere a produsului intern brut în Uniune de 0,7 % și va crea 700 000 de noi
locuri de muncă până în 202019
.
Constatările preliminare ale evaluării în curs arată că,
deși s-a înregistrat o îmbunătățire în ceea ce privește
investițiile și accesul la finanțare pentru întreprinderile
mici și mijlocii, nevoile de finanțare sunt în continuare
considerabile. Efectul de levier al fondului este
evidențiat în mod clar în această evaluare. Pentru
anumite proiecte cu prestații sociale ridicate s-a
realizat un nivel scăzut de multiplicator, ca urmare a
reticenței din partea investitorilor privați. De
asemenea, există posibilități de îmbunătățire a
sinergiilor între Fondul european pentru investiții
strategice și celelalte instrumente financiare finanțate
din bugetul UE. De exemplu, acest lucru se poate
realiza prin instrumentele financiare din cadrul
Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și
a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME).
De asemenea, experiența acumulată până în prezent
cu Fondul european pentru investiții strategice a
arătat că există posibilitatea unei contribuții sporite
pentru a aborda problemele sociale; cel mult 4 % din
numărul proiectelor aprobate și semnate a vizat
infrastructura socială20
. Din acest motiv, ca parte a
Pilonului european al drepturilor sociale, s-a convenit
reunirea contribuțiilor din cadrul Fondului european
pentru investiții strategice cu cele din cadrul
Programului pentru ocuparea forței de muncă și
inovare socială.
Programul Orizont 2020
Programul Orizont 2020 urmărește consolidarea bazei
științifice a UE, stimularea poziției de lider a Uniunii în
sectorul industrial și a capacității de inovare în sectorul
privat, precum și promovarea contribuției cercetării și
inovării la soluționarea provocărilor societale (precum
securitatea alimentară sau acțiunile climatice). Acesta
sprijină prioritățile de politică ale UE, astfel cum au fost
consolidate prin cadrul de dezvoltare durabilă.
În 2017, programul Orizont 2020 a oferit finanțare în
valoare de 8,5 miliarde EUR, care a mobilizat ulterior
investiții suplimentare directe, conducând la o sumă
totală de 10,6 miliarde EUR. Au fost finanțate
aproximativ 5 000 de proiecte, variind de la granturi
pentru cercetători de talie mondială, la știință de vârf și
la sprijinirea IMM-urilor inovatoare pentru a crea noi
produse și a oferi noi servicii21
.
Până în prezent, prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie
din cadrul programului Orizont 2020, 36 000 de
cercetători din toate etapele carierei, indiferent de
vârstă și de naționalitate, au beneficiat de finanțare.
Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la
menținerea, formarea și atragerea celor mai talentați
cercetători din lume în Europa.
Anul 2017 a marcat cea de a 20-a aniversare a
Acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, precum și cea de a
150-a aniversare a persoanei a cărui nume este purtat
de acțiuni, Marie Skłodowska-Curie, cercetătoarea de
origine polono-franceză dublu-laureată a premiilor
Nobel, printr-o serie de evenimente organizate în
Europa și dincolo de granițele acesteia.
25
Doi dintre cei trei cercetători ai anului 2017, care au primit Premiul Nobel pentru chimie 2017 pentru
optimizarea microscoapelor electronice, au participat la Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, precum și la alte proiecte de cercetare finanțate de UE, în timp ce 14
candidați doctoranzi finanțați în cadrul Acțiunilor Marie
Skłodowska-Curie au contribuit la detectarea undelor gravitaționale pentru care s-a acordat Premiul Nobel
pentru Fizică în 2017.
26
Figură: Cifrele-cheie ale Inițiativei emblematice privind grafenul, sursa: https://graphene-
flagship.eu/SiteCollectionDocuments/EC_leaflet.pdf
Proiectul Inițiativa emblematică privind grafenul este
un exemplu grăitor de valoare adăugată
semnificativă la nivelul UE a programului Orizont
2020. Această inițiativă de cercetare desfășurată
timp de 10 ani este una dintre cele mai mari inițiative
finanțate vreodată în Europa. Peste 150 de parteneri
din peste 20 de țări europene, atât din industrie, cât
și din mediul academic, dezvoltă în comun aplicații
în domenii precum tehnologia mobilă 5G, bateriile,
industria aerospațială, aplicațiile medicale și
tehnologia automobilelor. Printre descoperirile
recente se numără primul microprocesor fabricat
dintr-un material asemănător grafenului care
prezintă un mare potențial pentru utilizarea în
obiectele din viața de zi cu zi și pentru aplicațiile
medicale care examinează activitatea cerebrală la
rezoluție înaltă, care pot contribui la o mai bună
înțelegere a bolilor precum epilepsia.
În 2017, o echipă finanțată de Consiliul European
pentru Cercetare a descoperit breșe de securitate în
procesoarele pentru calculatoare, denumite
Meltdown și Spectre, deschizând noi căi pentru
sporirea securității în conceperea sistemelor
informatice moderne.
Programul Orizont 2020 a contribuit, de asemenea,
la dezvoltarea și utilizarea sistemelor integrate de
observare pe Marea Mediterană – Orizont 2020 a
acordat suma de 8,4 milioane EUR consorțiului
internațional ODYSSEA pentru a integra rețelele de
observare și sisteme de prognoză în bazinul
mediteranean. Aceasta implică 28 de parteneri din
14 țări, în principal din vecinătatea bazinului
mediteranean.
Proiectul E-ferry a fost sprijinit, de asemenea, prin
programul Orizont 2020, acesta dezvoltând și
prezentând cel mai capabil autovehicul și feribot de
pasageri electric de rază medie din lume. Acest
proiect abordează nevoia urgentă de a reduce
emisiile de CO2 și poluarea aerului cauzate de
transportul pe apă. Acesta utilizează 56 de tone de
baterii din litiu-titan avansate, de înaltă eficiență și cu
o capacitate de încărcare rapidă pentru a asigura
șapte curse pe zi, care transportă 31 de vehicule și
aproximativ 200 de călători pe o distanță de 40 km
între Danemarca continentală și insula Aero. E-ferry
utilizează cu 50 % mai puțină energie în fiecare an și
reduce poluarea cu 2 000 de tone de CO2.
Recenta evaluare intermediară a programului Orizont
2020, încheiată în 201722
, a indicat că programul
generează importante beneficii suplimentare
comparativ cu mecanismele de sprijin la nivel național
și regional pentru cercetare și inovare în ceea ce
privește amploarea, viteza și domeniul de aplicare și
îmbunătățește avantajului concurențial al
participanților, în timp ce, în ansamblu, acesta sporește
atractivitatea globală a UE ca loc pentru desfășurarea
activităților de cercetare și inovare. Orizont 2020
creează un mediu concurențial la nivelul UE în
27
domeniul cercetării și inovării, desfășurând cereri de
propuneri transnaționale competitive și identificând cele
mai promițătoare proiecte de colaborare în domeniul
cercetării și inovării.
Evaluarea a concluzionat, de asemenea, că măsurile
de simplificare introduse în programul Orizont 2020
(cum ar fi rata de rambursare unică, rata forfetară
pentru costurile indirecte sau portalul destinat
participanților) au condus la scăderea costurilor de
participare și au redus durata procedurii de acordare a
granturilor. În prezent, durata procedurii de acordare a
granturilor este de 192 de zile în medie – o scădere cu
mai mult de 100 de zile față de cel de al șaptelea
program-cadru precedent.
În comparație cu programul precedent, au fost depuse
eforturi suplimentare pentru a spori sinergiile dintre
Orizont 2020 și alte programe, în special Fondurile
structurale și de investiții europene și Fondul european
pentru investiții strategice. Printre sinergiile sporite se
numără „marca de excelență”, și anume acordarea
unei etichete de înaltă calitate la nivel european pentru
propunerile evaluate peste pragul de calitate, dar care
nu primesc finanțare, în scopul de a le permite să
găsească alternative de finanțare prin surse de
finanțare privată sau publică. Acest premiu sprijină
organismele de finanțare interesate care doresc să
investească în propuneri promițătoare (inclusiv
autoritățile naționale și regionale prin intermediul
fondurilor structurale și de investiții europene) să
identifice mai ușor astfel de proiecte. Cu toate acestea,
marca de excelență ar putea beneficia de un grad mai
ridicat de aliniere între normele existente pentru a
crește oportunitățile de finanțare pentru proiectele în
cauză.
Rezultatele evaluării intermediare au identificat, de
asemenea, o serie de domenii în care sunt necesare
îmbunătățiri, în special în ceea ce privește necesitatea
unei mai mari flexibilități în adaptarea la noile priorități
și a unor sisteme de monitorizare mai adecvate pentru
măsurarea progreselor. În plus, evaluarea a evidențiat
necesitatea de a maximiza impactul și de a îmbunătăți
comunicarea cu cetățenii. Acest lucru este important
pentru a îmbunătăți comunicarea contribuției cercetării
și inovării la soluționarea provocărilor societale și
tehnologice și pentru adoptarea în viitor a unei abordări
care să fie mai orientată spre misiune și axată pe
impact.
Programul Erasmus+
Grafic: Numărul de participanți Erasmus per stat membru, sursa: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/leaders-
working-lunch-mobility_ro.pdf
28
2017 a sărbătorit cea de a 30-a aniversare a
programului Erasmus. Programul este menit să
îmbunătățească cooperarea transfrontalieră între
statele membre prin intermediul schimburilor
universitare pentru a sprijini dezvoltarea studiilor
internaționale. Acesta a început ca un program de
mobilitate modest destinat studenților din
învățământul superior în 1987 – cu numai 3 200 de
studenți în primul său an de existență, dar s-a
dezvoltat, devenind unul dintre cele mai de succes
programe ale UE, cu o marcă de renume, care
proiectează o imagine pozitivă a Uniunii, cu mult
dincolo de granițele sale.
La treizeci de ani după lansarea sa în domeniul
învățământului superior, programul Erasmus+ s-a
extins și la alte sectoare, cum ar fi școlile,
învățământul profesional și tehnic, educația adulților,
tineretul și sportul.
În 2017, „De la Erasmus la Erasmus+” a sărbătorit
cea de a 30-a aniversare a programului Erasmus+ în
întreaga UE și în afara acesteia și peste 750 000 de
persoane au participat la peste 1 900 de evenimente
în 44 de țări pentru a celebra și a discuta impactul
activităților susținute de către Erasmus și dezbaterea
cu privire la viitorul său. Acest program este
identificat în mod constant de cetățeni ca fiind unul
dintre primele cele mai bune trei rezultate ale
integrării europene.
În iunie 2017, noua aplicație mobilă Erasmus+ a fost
lansată pentru a-i sprijini pe studenți, inclusiv pe cei
implicați într-un schimb din sau către țări terțe din
afara Europei, ucenici și persoanele implicate în
schimburile de tineri să fie mai bine pregătiți pentru
mobilitatea acestora. Aceasta le permite să își
monitorizeze progresele înregistrate în diferite etape,
înaintea, în timpul și ulterior experienței lor în
străinătate. De la lansarea acesteia, aplicația a fost
descărcată de peste 27 000 de ori. Recenta evaluare
intermediară a programului Erasmus+ (2018)23
a
arătat că programul se află pe drumul cel bun pentru
a-și atinge performanțele, în special cu peste
1,8 milioane de persoane care au participat la
activități de mobilitate și peste 240 000 de organizații
implicate în proiecte de cooperare până în prezent.
Beneficiarii raportează rate de satisfacție de peste
90 %. Acesta stimulează dorința de a munci sau de a
studia în străinătate și dezvoltarea competențelor
lingvistice, încurajează un comportamentul civic
pozitiv și un sentiment de „apartenență europeană”
(+19 % față de neparticipanți).
Erasmus+ are un efect pozitiv asupra dobândirii de
aptitudini și competențe, sporind astfel capacitatea de
inserție profesională și spiritul antreprenorial și
reducând perioada de tranziție de la educație la
ocuparea unui loc de muncă (o rată cu 13 % mai
mare în comparație cu persoanele care nu au
participat la programul Erasmus+ sau la programele
care l-au precedat). În lumina rezultatelor obținute,
evaluarea evidențiat valoarea adăugată europeană
indiscutabilă a programului Erasmus+. Aceasta
decurge din volumul ridicat și din sfera largă a
activităților finanțate, precum și din accesul echitabil
la mobilitățile în scop educațional, din încorporarea
celor mai bune practici, din integrarea mai profundă la
nivelul UE și dintr-o dimensiune internațională clară.
Alte scheme de finanțare a unor acțiuni comparabile
la nivel național sunt considerabil mai reduse, în ceea
ce privește atât volumul, cât și sfera de acoperire.
Este puțin probabil ca acestea să poată înlocui
finanțarea programului Erasmus+.
Evaluarea a constatat, de asemenea, că există
posibilitatea de a introduce acțiuni mai bine orientate
pentru a maximiza relevanța activităților Jean
Monnet, coerența în domeniul sportului și valoarea
adăugată a programului în sectorul învățării în rândul
adulților. Aceasta a concluzionat că contribuția
sectorului învățării în rândul adulților este extrem de
fragmentată din cauza naturii diverse a sectorului; în
domeniul sportului, resursele nu ar trebui să fie prea
dispersate în scopul de a obține un rezultat
semnificativ. În ceea ce privește activitățile Jean
Monnet, este necesar să se consolideze gradul de
sensibilizare și de înțelegere al celei mai tinere
generații (în special al elevilor) cu privire la integrarea
europeană.
29
Corpul european de solidaritate oferă tinerilor cu
vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ocazia de a
participa la o gamă largă de activități de solidaritate în
întreaga UE, cu scopul de a avea 100 000 de tineri
participanți până la sfârșitul anului 2020. Corpul
european de solidaritate oferă plasamente de
voluntariat, stagii și plasamente profesionale, iar în
viitor va oferi, de asemenea, participanților
posibilitatea de a-și crea propriile proiecte de
solidaritate sau de a participa la activități de
voluntariat în grup.
Activitățile de voluntariat sprijinite de programul
Erasmus+, împreună cu opt alte programe și
instrumente ale UE, au contribuit la crearea de noi
oportunități pentru tineri în cadrul Corpului european
de solidaritate. La un an de la lansarea sa, s-au
înscris peste 42 000 de tineri din toate statele
membre. Până la sfârșitul anului 2017, la un an de la
lansarea instrumentului de înregistrare online, peste
2 500 de plasamente au fost puse la dispoziția
tinerilor24
. În august 2017, la Norcia (unul dintre
orașele italiene care au fost puternic afectate de mai
multe cutremure puternice între august 2016 și
ianuarie 2017), au sosit 16 voluntari ai Corpului
european de solidaritate. Aceștia ajută la reparații și
contribuie la restabilirea serviciilor sociale pentru
comunitatea locală. În total, până în 2020, în zonele
din Italia afectate de cutremure vor fi participat 230 de
voluntari.
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME)
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și
întreprinderile mici și mijlocii este un program variat,
care cuprinde numeroase acțiuni de sprijin pentru
întreprinderile mici și mijlocii realizate prin intermediul
granturilor și al instrumentelor financiare. Programul
are patru obiective specifice: asigurarea accesului
IMM-urilor la finanțare, asigurarea accesului la piețe,
promovarea unui mediu favorabil afacerilor și a
competitivității, precum și promovarea spiritului
antreprenorial.
Instrumentele financiare utilizate în cadrul
Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și
întreprinderile mici și mijlocii au îndeplinit interesul
intermediarilor financiari din întreaga UE și din țările
din afara UE care participă la program, în special
pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor. La
sfârșitul anului 2017, Fondul european de investiții a
semnat 87 de acorduri de garanții de împrumut
pentru o sumă totală de 859 de milioane EUR, dintre
care 72 de acorduri au fost sprijinite de Fondul
european pentru investiții strategice. În temeiul
acestor acorduri, peste 275 000 de întreprinderi mici
și mijlocii au beneficiat deja de finanțare de peste
12,8 miliarde EUR până la sfârșitul lunii decembrie
2017. Mecanismul de finanțare al programului are un
efect de levier important, transformând 1 EUR din
bugetul UE în finanțare de 30 EUR pentru
întreprinderile mici și mijlocii.
Semnarea acordurilor pentru mecanismul de
capitaluri proprii pentru creștere a necesitat o
perioadă mai lungă, întrucât capitalul propriu implică
o obligație de diligență mai complexă și procese de
strângere de fonduri. La sfârșitul anului 2017, prin
intermediul mecanismului de capitaluri proprii pentru
creștere, Fondul european de investiții a investit în
12 fonduri suma de aproximativ 157 de milioane EUR
pentru întreprinderi mici și mijlocii aflate în etapa de
extindere și de creștere a acestora.
Două treimi (365 de milioane EUR) din obiectivul
programului de asigurare a accesului la piețe sunt
alocate Rețelei întreprinderilor europene, cea mai
mare rețea mondială de centre de servicii specializate
pentru afaceri. Acestea oferă o gamă largă de servicii
de sprijin pentru internaționalizare și gestionarea
inovării, precum și servicii de consiliere și de
parteneriat pentru întreprinderile mici și mijlocii care
doresc să exporte în afara propriei țări în cadrul pieței
unice a UE, precum și în afara Europei. Serviciile
includ de la informații privind aspecte legate de UE,
vizite la sediul societăților și campanii de sensibilizare
până la servicii de consultanță de specialitate, misiuni
de prospectare, evenimente vizând stabilirea de
contacte și acțiuni de brokeraj în materie de
tehnologie.
Datele privind beneficiarii pentru 2017 nu sunt încă
disponibile din cauza duratei de doi ani pentru
acordarea granturilor, însă aproximativ 254 000 de
întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de sprijin în
2016 și se estimează un număr similar de beneficiari
pentru 2017. Aproximativ 3 000 de membri ai rețelei
au jucat un rol activ în cadrul evenimentelor locale și
au oferit servicii de consultanță de specialitate pentru
70 000 de întreprinderi mici și mijlocii în ceea ce
privește accesul la finanțare, drepturile de proprietate
intelectuală, afaceri și servicii eficiente din punct de
vedere al utilizării resurselor și tehnologiei.
Aproximativ 25 000 de întreprinderi au participat la
evenimente vizând stabilirea de contacte.
De la reînnoirea acesteia în 2015, Rețeaua întreprinderilor europene a ajuns la 8 620 de acorduri
de parteneriat între întreprinderile mici și mijlocii, datorită serviciilor de creare a parteneriatelor din
cadrul rețelei.
În 2017, rețeaua a extins serviciile sale de consiliere
prin consultanții dedicați privind extinderea
întreprinderilor care sprijină întreprinderile mici și
mijlocii inovatoare noi să își dezvolte activitățile în
afara țării lor de origine. Raportarea datelor finale
privind perioada 2017-2018 este prevăzută pentru
luna martie 2019.
În 2017, „Erasmus pentru tineri antreprenori” a
ajuns deja la 5 800 de schimburi între antreprenorii
noi și cei cu experiență de la lansarea programului. În
prezent, programul „Erasmus pentru tineri
antreprenori” este pus în aplicare de o rețea formată
din 175 de organizații intermediare locale din 33 de
țări (din cele 38 de țări participante).
Rezultatele preliminare ale evaluării de la jumătatea
perioadei25
a Programului pentru competitivitatea
întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii arată
că conceptul global al mecanismului s-a dovedit a fi o
reușită în ceea ce privește abordarea nevoilor
antreprenorilor de pe piața europeană.
Noii antreprenori care au participat între 2014 și 2016
au creat 241 de noi întreprinderi până în prezent și
peste 1 000 de noi locuri de muncă. Antreprenorii
gazdă au confirmat, de asemenea, efectele pozitive
prin cele peste 1 000 de locuri de muncă create de
aceștia.
31
58 % din antreprenorii cu experiență care au participat la programul COSME au observat o
creștere a cifrei de afaceri, iar 41 % au observat o creștere a gradului de ocupare a locurilor de muncă.
Constatările preliminare ale evaluării de la jumătatea
perioadei indică faptul că Programul pentru
competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici
și mijlocii (COSME) permite economii de scară în
domenii precum sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii în străinătate sau asigurarea respectării
drepturilor de proprietate intelectuală, prin
concentrarea eforturilor naționale și prin crearea de
servicii care nu ar avea masă critică dacă ar fi
furnizate la nivel național. Constatările indică în
continuare că programul aduce o valoare adăugată
europeană, de exemplu prin intermediul Rețelei
întreprinderilor europene care sprijină întreprinderile
europene în extinderea pieței lor în afara UE.
Cu toate acestea, 20 de procente din buget sunt
împărțite între multe acțiuni relativ mici. Fără a pune
la îndoială utilitatea unor acțiuni-pilot flexibile care
sunt, prin natura lor, la scară redusă, această
fragmentare are o influență negativă asupra
potențialul de eficiență din punct de vedere al
costurilor a acestor măsuri și ar putea împiedica
conducerea și coordonarea strategică a programului.
Mecanismul pentru interconectarea Europei
Mecanismul pentru interconectarea Europei este un
instrument de finanțare al UE care sprijină investițiile
în infrastructură pentru dezvoltarea rețelelor
transeuropene de înaltă performanță, durabile și
interconectate în mod eficient în domeniile
transporturilor, energiei și serviciilor digitale.
Programul se axează pe proiectele UE care vizează
finanțarea tronsoanelor transfrontaliere și eliminarea
blocajelor din transporturi, eliminarea cazurilor de
izolare energetică și creșterea siguranței
aprovizionării cu energie, prin furnizarea de soluții la
nivelul UE privind infrastructura de servicii digitale de
care pot beneficia toți europenii.
Extinderea rețelei centrale și a coridoarelor către
țările învecinate sporește conectivitatea și contribuie
la asigurarea poziției UE ca actor global mai puternic.
Pe baza analizei în curs pentru cea de a treia
versiune a planurilor de lucru privind coridorul rețelei
centrale, investițiile necesare pentru dezvoltarea celor
nouă coridoare ale rețelei centrale până în 2030 ar
putea genera aproximativ 4 500 de miliarde EUR din
PIB-ul cumulat pentru perioada respectivă. Acest
lucru ar însemna o creștere suplimentară cu 1,8 % a
PIB-ului în 2030, comparativ cu 2015. Numărul de
locuri de muncă cu durata de un an create prin
punerea în aplicare a nouă coridoare ale rețelei
centrale ar putea ajunge la aproximativ 13 milioane
de locuri de muncă26
.
În 2017 au fost finalizate tronsoane majore, cum ar fi legăturile feroviare între Berlin și München, sau între Paris și Bordeaux, care au fost deschise pentru uzul public. Ambele proiecte au necesitat mulți ani pentru
a fi finalizate și sunt tronsoane esențiale ale coridoarelor rețelei centrale.
Printre proiectele selectate pentru finanțare în cadrul
Mecanismului pentru interconectarea Europei în 2017
se numără:
În sectorul transporturilor: modernizarea a peste
100 km din tronsonul de cale ferată Białystok-Ełk
în nord-estul Poloniei, ca parte a proiectului de
modernizare Rail-Baltica; modernizarea sistemului
de gestionare a traficului aerian în toate statele
membre ale UE; finalizarea tunelului feroviar
Karawanken, care leagă Slovenia și Austria;
dezvoltarea unei rețele de încărcare rapidă a
vehiculelor electrice în Suedia, Danemarca,
Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.
În sectorul energiei: linia electrică Litpol Link. Acest
proiect a conectat rețelele țărilor baltice la cele din
Europa de Vest (legătură între Lituania și Polonia)
pentru prima dată, eliminând izolarea energetică a
țărilor baltice.
În sectorul digital, 16 state membre utilizează
Platforma centrală de servicii de e-sănătate,
facilitând astfel siguranța pacienților la nivel
transfrontalier și continuitatea asistenței medicale.
Prima cerere mixtă de finanțare a fost lansată în 2017
în cadrul Mecanismului pentru interconectarea
Europei - Transport și vizează combinarea granturilor
din cadrul Mecanismului pentru interconectarea
Europei cu finanțarea din partea Băncii Europene de
Investiții și a Fondului european pentru investiții
strategice, precum și din partea băncilor naționale de
promovare sau a investitorilor din sectorul privat.
Obiectivul este de a sprijini proiecte viabile din punct
de vedere economic care utilizează finanțarea privată
prin oferirea unui grant UE pentru a acoperi deficitul
de finanțare.
32
În prima etapă a cererii mixte de finanțare pentru
2017, cea mai mare parte din fonduri a fost alocată
dezvoltării rețelei feroviare europene (719,5 milioane
EUR), modernizării și decarbonizării transportului
rutier (99,6 milioane EUR), precum și dezvoltării de
porturi maritime (78,9 milioane EUR) și de căi
navigabile interioare (44,7 milioane EUR).
Proiectele din cadrul cererii mixte de finanțare
includ inițiative precum creșterea vitezei
transfrontaliere pe linia de acces feroviar prin
tunelul Fehmarnbelt dintre Danemarca și
Germania; extinderea și modernizarea liniei de
cale ferată Divača-Koper în Slovenia pentru a
îmbunătăți capacitatea, siguranța și fiabilitatea sa;
adaptarea celei mai importante căi navigabile
interioare din Belgia, canalul Albert, pentru
transportul unui volum mai mare de mărfuri și
îmbunătățirea capacității portului Gdansk din
Polonia. În ceea ce privește domeniul inovării și al
combustibililor alternativi, au fost selectate o serie
de proiecte care includ mai multe state membre, în
scopul utilizării vehiculelor electrice cu încărcare
ultra-rapidă.
Evaluarea la jumătatea perioadei27
a Mecanismului
pentru interconectarea Europei a constatat că nevoile
de investiții în dezvoltarea infrastructurii rămân
ridicate, iar disfuncționalitățile pieței persistă, în
special în marile proiecte transfrontaliere în care
costurile sunt prezente la nivel local sau național, în
timp ce beneficiile sunt obținute la scară europeană
sau atunci când distribuirea costurilor și beneficiilor în
proiectele în care sunt implicate mai multe state
membre este asimetrică. Astfel, programul continuă
să fie relevant și în mare parte eficace, în pofida
numeroaselor proiecte pe termen lung care încă nu
au fost finalizate.
În sectorul transporturilor, 86 % din fondurile alocate
în prezent se referă la infrastructura de transport
transfrontalier, fiind axate în principal pe dezvoltarea
rețelei centrale și pe cele nouă coridoare care trebuie
să fie finalizate până în 2030. În sectorul energiei,
Mecanismul pentru interconectarea Europei
contribuie la consolidarea interconectivității, vizând
soluționarea problemei izolării energetice și
finalizarea pieței interne a energiei. În sectorul digital,
s-a constatat că programul contribuie la utilizarea
unor infrastructuri de servicii digitale care să permită
administrațiilor, cetățenilor și întreprinderilor să
beneficieze de servicii transfrontaliere online. Cu
toate acestea, este necesară în continuare creșterea
nivelului de sensibilizare pentru a valorifica pe deplin
potențialul programului. Mecanismul pentru
interconectarea Europei a continuat să utilizeze și să
dezvolte instrumente financiare inovatoare, însă
evaluarea a evidențiat faptul că utilizarea acestora a
fost limitată, parțial din cauza noilor posibilități oferite
de Fondul european pentru investiții strategice
.
Spațiul
Economia și societatea UE depind tot mai mult de
aplicațiile și serviciile spațiale, o posibilă denaturare
putând fi foarte costisitoare în ceea ce privește
veniturile pentru întreprinderi și, cel mai important, în
ceea ce privește siguranța oamenilor28
.
Copernicus este programul UE de observare și
monitorizare a Pământului și, ca atare, reprezintă
unul dintre cei mai mari furnizori de date din lume
care oferă o valoare adăugată considerabilă, în
special în comparație cu ceea ce ar putea fi realizat la
nivel național. Pe baza unui sistem de sateliți și
senzori (stații terestre, senzori aeropurtați, senzori
maritimi), Copernicus oferă informații fiabile și
actualizate prin servicii care abordează șase domenii
tematice: mediul terestru, mediul marin, atmosfera,
schimbările climatice, gestionarea urgențelor și
securitate. Aceste informații sprijină diferite politici și
aplicații ale UE, de la protecția mediului la
planificarea regională și locală, agricultură,
dezvoltarea durabilă și supravegherea frontierelor.
Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de
navigare sunt programelor UE de navigație prin
satelit. Împreună, aceste programe oferă semnalele
de poziționare și de sincronizare utilizate în domenii
economice critice precum rețelele de telefonie mobilă,
sistemele de navigație instalate la bordul
autovehiculelor și o mai mare precizie pentru
aeronavele care aterizează.
Serviciul de urgență Copernicus a fost activat de
peste 80 de ori în 2017 pentru a sprijini protecția
civilă și actorii umanitari în situațiile de urgență.
Printre dezastrele acoperite se numără: furtunile și
inundațiile din Europa, incendiile forestiere din
Spania, Portugalia și Grecia, uraganul Ophelia în
Irlanda, vânturile puternice în Polonia și, la nivel
internațional — cutremurele din Mexic și Irak și
uraganele Harvey și Irma în SUA și în zona
Caraibilor.
33
Există 22 de sateliți Galileo pe orbită, dintre care
18 sunt operaționali, iar patru au fost lansați în
decembrie 2017, aflându-se în etapa de testare.
De asemenea, în 2017 s-a înregistrat o creștere a
ritmului de pătrundere pe piață, fiind vândute
aproximativ 75 de milioane de telefoane inteligente
compatibile cu Galileo. De exemplu, dispozitivele
produse de Apple, Samsung și Sony includ
chipseturi compatibile cu Galileo.
Conform evaluării la jumătatea perioadei finalizate în
201729
, Copernicus este pe drumul cel bun și asigură
realizarea obiectivelor sale, deși nu toate sunt
îndeplinite în aceeași măsură. Datele furnizate sunt
de bună calitate și fiabile, ceea ce, împreună cu
adoptarea politicii în materie de date gratuite,
reprezintă unul dintre punctele forte ale programului.
Cu toate acestea, evaluarea a arătat, de asemenea,
necesitatea de a îmbunătăți distribuția și accesul la
date și de a consolida integrarea datelor spațiale cu
alte surse de date și în alte domenii de politică și
sectoare economice pentru a sigura un ritm crescut
de adoptare de către utilizatori.
Atât Galileo, cât și Serviciul european geostaționar
mixt de navigare realizează progrese pozitive în
îndeplinirea obiectivelor lor, fapt ilustrat de evaluarea
la jumătatea perioadei30.
La sfârșitul anului 2016,
peste 250 de aeroporturi din 20 țări foloseau Serviciul
european geostaționar mixt de navigare în
procedurile de aterizare31
.
Începând din 2018, toate noile modele de automobile vândute în Uniunea Europeană se vor baza pe
Serviciul european geostaționar mixt de navigare și pe Galileo pentru a localiza sursa apelurilor de
urgență în caz de accidente32
.
Evaluarea a identificat, de asemenea, unele aspecte
de ineficiență legate de cadrul de guvernanță. De
exemplu, reactivitatea scăzută a procesului decizional
ca urmare a numărului de actori implicați, dar și ca
urmare a unui cadru de guvernanță diferit între
acordurile de utilizare, de operare și de lucru dintre
Agenția GNSS și Agenția Spațială Europeană.
Guvernanța în materie de securitate a fost
identificată, de asemenea, ca o sursă de ineficiență:
lansarea serviciilor inițiale și tranziția de la etapa de
utilizare la etapa de operare au implicat provocări
care trebuie să fie abordate în mod corespunzător
pentru a menține și spori nivelul adecvat de
securitate.
Aceste proiecte au jucat, de asemenea, un rol în
contextul crizei refugiaților. Copernicus,
programul UE de monitorizare a Pământului, a
furnizat, de exemplu, imagini pentru a sprijini
monitorizarea porturilor și plajelor identificate ca
puncte de îmbarcare pentru vasele de migranți în
2015 și 2016. Serviciul de căutare și salvare al
programului Galileo reduce în mod considerabil
timpul necesar pentru a detecta balizele care
transmit semnale de urgență de la trei ore la numai
zece minute, îmbunătățind semnificativ localizarea
exactă.
Reactorul termonuclear experimental
internațional (ITER)
Reactorul termonuclear experimental internațional
(ITER) urmărește să demonstreze că fuziunea
constituie o sursă de energie viabilă și durabilă, să
construiască și să exploateze un reactor experimental
de fuziune, ceea ce reprezintă o etapă importantă în
demonstrarea faptului că fuziunea este o sursă de
energie durabilă. Datorită avantajelor sale importante,
cum ar fi disponibilitatea rezervelor mari de
combustibil și absența emisiilor de CO2, fuziunea ar
putea avea o contribuție majoră la strategia UE pe
termen lung de decarbonizare a sistemului energetic
în condiții de siguranță, eficiență și securitate. Acesta
este un proiect de colaborare științifică pe termen
lung, convenit la nivel internațional între șapte
parteneri (UE, Statele Unite, Rusia, Japonia, China,
Coreea de Sud și India). Scopul este ca reactorul
experimental, care se află în etapa de construire, să
dovedească viabilitatea fuziunii ca sursă de energie
durabilă.
Deoarece proiectul implică construirea a peste 10
milioane de componente, au fost încheiate sute de
contracte cu industria europeană și institutele de
cercetare. În decembrie 2017, 50 % din totalul
lucrărilor de construcție necesare pentru prima etapă
operațională a ITER erau finalizate33
.
ITER prevede ca magneții să asigurare stabilitatea plasmei, iar în 2017 a fost prezentat cel mai sofisticat magnet supraconductor din istorie
34, acesta fiind în
curs de producție în Europa.
Acest magnet are o înălțime de 14 metri și o lățime
de 9 metri și cântărește 110 tone. Acesta este primul
dintre cele 18 bobine de câmp toroidal care vor opera
în ITER. Bobinele vor crea o cușcă magnetică
puternică care va reține combustibilul pentru fuziune,
care se preconizează că va ajunge la 150 de milioane
grade Celsius. Bobinele de câmp toroidal ale ITER
vor genera un câmp magnetic care va fi de
aproximativ 1 milion de ori mai puternic decât câmpul
34
magnetic al Pământului. Europa va produce nouă
dintre acestea, plus una de rezervă. Celelalte nouă
vor fi fabricate în Japonia. Cel puțin 600 de persoane
din 26 de societăți vor fi implicate în producerea
acestor magneți.
Au fost dezvoltate produse de pionierat, oferind
întreprinderilor europene un avantaj în ceea ce
privește inovarea și competitivitatea, precum și
posibilități de a dezvolta cunoștințele, know-how-ul și
potențialul tehnologiilor și produselor derivate. La
30 septembrie 2017, erau semnate 601 contracte de
achiziții aferente activităților operaționale și 322 de
granturi în valoare totală de 3,97 miliarde EUR
(valoarea din 2008).
Europa este implicată, de asemenea, în etapa de
construire a carcasei magnetice care va găzdui
reacția de fuziune (incintă vidată). De asemenea, a
fost construită o unitate de testare „prima din acest
tip” pentru a testa sistemele de încălzire care vor fi
necesare în ITER35
.
35
1.2. Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b)36
54 de miliarde EUR au fost alocate programelor
menționate la rubrica 1b pentru 2017, ceea ce
reprezintă 34 % din bugetul total al UE pentru 2017.
Rubrica 1b este formată din 6 programe de cheltuieli
diferite. Aceasta include Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul
social european37
— inclusiv inițiativa „Locuri de
muncă pentru tineri” (o alocare complementară
specifică) și „Fondul de ajutor european destinat celor
mai defavorizate persoane”. Toate aceste programe
sunt executate în cadrul gestiunii partajate.
Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 1b. Categoria „Alte programe” include contribuția la Mecanismul pentru
interconectarea Europei, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, Regiunile ultraperiferice și cu densitate
redusă a populației, asistența tehnică, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.
.
Sprijin pentru prioritățile Comisiei Europene
Acțiunile întreprinse în cadrul politicii de coeziune contribuie la îndeplinirea mai multor priorități ale Comisiei
Juncker, în special „locuri de muncă, creștere și investiții”. Acesta este cel mai important instrument de investiții
al UE pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, care sprijină creșterea economică și crearea de
locuri de muncă la nivelul UE și reformele structurale la nivel național. Acesta a devenit un element esențial al
guvernanței economice a Europei și o contribuție esențială la toate elementele din triunghiul virtuos format din
investiții, reforme structurale și finanțe publice responsabile. Condiționalitățile ex-ante au permis condiții
legislative și structurale favorabile pentru investițiile stabile cu efecte de propagare pozitive dincolo de
competența exclusivă a politicii de coeziune. Această politică este un mijloc din ce în ce mai important de
combatere a efectelor crizei economice pe termen scurt și de consolidare a potențialului endogen de dezvoltare
al regiunilor pe termen mediu. Pe lângă condiționalitățile macroeconomice ale politicii, care creează un
stimulent suplimentar pentru politicile macroeconomice solide, regulamentul care stabilește politica de coeziune
prevede o reprogramare la latitudinea Comisiei în cazul în care apar recomandări specifice pentru fiecare țară
legate de noi investiții în exercițiul anual. Politica de coeziune contribuie la Planul de investiții pentru Europa și
completează Fondul european pentru investiții strategice. Acest lucru se realizează în mai multe moduri: prin
mobilizarea investițiilor publice și private, prin sprijinirea reformelor structurale și prin îmbunătățirea accesului la
finanțare. Finanțarea este investită strategic în cercetare și inovare, sprijinind întreprinderile mici și tehnologiile
digitale, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE privind creșterea inteligentă.
Aceasta contribuie, de asemenea, la prioritățile „piața unică digitală” și „uniunea energetică și clima”. Datorită
celui mai mare buget UE alocat vreodată pentru investiții în energie, mediu, climă și transportul durabil, se
realizează o contribuție importantă la orientarea Europei în direcția unei economii cu emisii scăzute de carbon.
Politica de coeziune contribuie, de asemenea, la dezvoltarea pieței interne, precum și la o serie de acțiuni
legate de răspunsul la criza refugiaților și politica în domeniul migrației și o serie de chestiuni sociale, cum ar fi
atenuarea efectelor sărăciei și ale excluziunii sociale în cazul persoanelor care se află în situații de deprivare
severă și sprijinirea ocupării forței de muncă (în rândul tinerilor).
Fondul european de dezvoltare regională și
Fondul de coeziune vizează consolidarea coeziunii
economice și sociale în UE prin reducerea
disparităților dintre regiuni și prin sprijinirea integrării
depline a regiunilor mai puțin dezvoltate pe piața
internă a UE. Fondul social european este
principalul instrument al UE pentru sprijinirea creării
de locuri de muncă, ajutând oamenii să obțină locuri
de muncă mai bune, asigurând oportunități de
angajare echitabile pentru toți și sprijinind
perfecționarea și recalificarea. Fondul de ajutor
european pentru cele mai defavorizate persoane
sprijină acțiunile din țările UE de furnizare a asistenței
pentru cele mai defavorizate persoane, inclusiv
furnizarea de hrană și îmbrăcăminte și luarea de
măsuri de incluziune socială în scopul de a ajuta
oamenii să iasă din sărăcie.
Politica de coeziune reprezintă principala politică de
investiții a UE și vizează toate regiunile și orașele din
UE în scopul de a sprijini crearea de locuri de muncă,
competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică,
dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții
cetățenilor.
Cadrul de reglementare al politicii de coeziune pentru
perioada 2014-2020 a fost adoptat aproximativ șase
luni mai târziu comparativ cu cadrul financiar
multianual 2007-2013. Această adoptare târzie a
actelor juridice, împreună cu noi cerințe care
urmăresc îmbunătățirea performanței politicii și
calitatea rezultatelor obținute (de exemplu,
condiționalitățile ex-ante, desemnarea autorităților
responsabile de program) au condus la întârzieri în
începerea punerii în aplicare a programelor pentru
perioada 2014-2020.
Cu toate acestea, se conturează rezultatele inițiale
pentru primii ani de desfășurarea a programelor
pentru perioada 2014-2020.
Deși a început într-un ritm mai lent decât în perioada 2007-2013, rata de selectare a proiectelor în perioada de programare actuală a ajuns la aceeași valoare până în prezent. Până în ianuarie 2018, 673 800 de proiecte au fost selectate pentru a beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune, a Fondului social european și a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în întreaga Europă, sprijin care se ridică la 260 de miliarde EUR sau 54 % din totalul finanțării disponibile pentru perioada respectivă. Acest nivel de selectare a proiectelor în perioada 2014-2016 este comparabil cu primii ani din perioada 2007-2013
38 și
se poate preconiza în mod rezonabil că, în continuare, ratele de punere în aplicare vor fi similare, în linii mari, celor din perioada anterioară.
Până la sfârșitul anului 2017 au fost finalizate 99 %
din planurile de acțiune pentru condiționalitățile ex
ante care afectează Fondul social european, Fondul
de coeziune și Fondul european de dezvoltare
regională. Aceste condiționalități sunt menite să ofere
un stimulent pentru ca statele membre să pună în
aplicare schimbări structurale și reforme ale politicilor,
inclusiv cele legate de recomandările specifice
fiecărei țări relevante39
.
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune
Grafic: Stadiul punerii în aplicare (costul total) pentru Fondul
european de dezvoltare regională – Perioada vizată până la
31.12.2017.
Sursă: https://cohesiondata.ec.europa.eu/funds/erdf
Ratele de selecție a proiectelor au crescut
considerabil, ajungând la 53 % pentru Fondul
european de dezvoltare regională, cu investiții în
valoare de 147 de miliarde EUR care acoperă
160 000 de proiecte (în comparație cu 72 de miliarde
EUR până la sfârșitul anului 2016) și 64,3 % pentru
Fondul de coeziune la sfârșitul anului 2017, cu
investiții în valoare de 48 de miliarde EUR care
acoperă 8 600 de proiecte (în comparație cu
19,6 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016).
Acesta este un progres față de aceeași perioadă în
2007-2013. Datele de la sfârșitul anului 2017 indică
un progres mai omogen în majoritatea statelor
membre și în ceea ce privește majoritatea temelor.
37
Având în vedere caracterul pe termen lung al
investițiilor fondurilor, nivelul de execuție financiară
(plățile UE) în primii ani ai perioadei de programare
tinde să fie scăzut, astfel cum a fost cazul în anii
2014-2016, cu o creștere în ultimii ani vizați de
program. Acest lucru este valabil în special pentru
proiectele majore care, având în vedere că implică
mari investiții în infrastructură, au în general un ciclu
de viață îndelungat și o etapă de demarare
(planificare, programare, autorizații) fără execuție
financiară semnificativă. Plățile pentru programe s-au
ridicat la 13 % pentru Fondul european de dezvoltare
regională și 18 % pentru Fondul de coeziune la
sfârșitul anului 2017.
Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune sprijină dezvoltarea pieței unice
producând, în același timp, efecte de propagare din regiunile mai puțin dezvoltate în restul Europei, în special prin creșterea conectivității și a fluxurilor
comerciale. Impactul pozitiv net mediu al programelor din perioada 2007-2013 pentru țările care nu
beneficiază de Fondul de coeziune este estimat la 0,12 % din produsul intern brut până în 2023
40.
În ceea ce privește realizările programelor raportate
de statele membre până la sfârșitul anului 2016,
proiectele puse în aplicare în cadrul Fondului de
coeziune și al Fondului european de dezvoltare
regională au permis obținerea următoarelor rezultate:
- sprijin pentru 84 579 de întreprinderi, dintre care
peste 36 000 sunt sprijinite prin instrumente
financiare;
- mobilizarea de investiții private în valoare de
peste 593 de milioane EUR, care completează
sprijinul public pentru întreprinderi (granturi sau
altă formă decât granturile);
- crearea a 10 300 de locuri de muncă și
angajarea a 636 de noi cercetători;
- îmbunătățirea clasificării energetice pentru
41 800 de gospodării și reducerea cu
14,9 milioane kWh/an a consumului anual de
energie primară înregistrat de clădirile publice;
- beneficierea de servicii de sănătate îmbunătățite
de către 2,7 milioane persoane; beneficierea de o
mai bună alimentare cu apă pentru alte 156 000
de persoane și de o mai bună tratare a apelor
uzate pentru alte 73 000 de persoane;
- 54 km de rețele transeuropene de transport
(TEN-T), 217 km de drumuri reconstruite sau
modernizate și 92 km de linii de cale ferată
reconstruite sau modernizate.
Date recente41
arată că fondurile structurale constituie o cotă de peste 40 % din investițiile publice într-un număr semnificativ de state membre în cursul
perioadei 2015-2017.
Grafic: Finanțarea în cadrul politicii de coeziune exprimată ca pondere estimată din investițiile publice, 2015-2017. Sursă: Eurostat, DG
Regio http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf
În special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile, proiectele selectate până la sfârșitul anului 2016 au obiectivul
de a crea 155 600 de locuri de muncă directe ca urmare a sprijinului acordat pentru întreprinderile mici
și mijlocii.
Până la sfârșitul anului 2017, proiectele selectate
pentru finanțare din partea Fondului european de
dezvoltare regională oferă sprijin pentru peste
450 000 de întreprinderi mici și mijlocii. Printre aceste
proiecte:
- peste 200 000 dintre întreprinderile în cauză vor
fi sprijinite prin consultanță și consiliere (ceea ce
reprezintă 45 % din obiectivul final);
- peste 70 000 de întreprinderi nou înființate au
fost selectate pentru acordarea de sprijin (46 %
din obiectiv), proiectele deja finalizate aducând
38
beneficii pentru peste 16 800 de astfel de
întreprinderi;
- vor fi mobilizate investiții private în valoare de
peste 9,5 miliarde EUR în cadrul unor proiecte
selectate până la sfârșitul anului 2016, care
completează sprijinul public pentru întreprinderi
(granturi și alte forme decât granturile),
atingându-se deja suma de 0,6 miliarde EUR.
De asemenea, s-a acordat sprijin pentru aproximativ
30 700 de proiecte de cercetare și inovare înainte de
sfârșitul anului 2017, asigurându-se astfel un nivel
semnificativ de investiții în domeniu și influențând
pozitiv cheltuielile interne brute pentru cercetare și
dezvoltare la nivelul UE.
O gamă largă de intervenții în domeniul educației
(peste 16 500 de investiții în infrastructură) și al
incluziunii sociale a beneficiat, de asemenea, de
sprijinul acordat prin Fondul european de dezvoltare
regională și Fondul de coeziune, contribuind astfel la
realizarea principalelor obiective conexe.
Contribuția la piața unică digitală realizată prin
intermediul programelor pentru perioada 2014-2020
înregistrează, de asemenea, o creștere. Până la
sfârșitul anului 2017, au fost selectate aproximativ
5 500 de proiecte pentru a susține realizarea unei
piețe unice digitale conectate, ceea ce reprezintă
9,1 miliarde EUR din totalul investițiilor (Fondul
european de dezvoltare regională și cofinanțarea
națională).
De asemenea, se estimează că se vor furniza
rezultate remarcabile în domeniul eficienței
energetice și al energiilor regenerabile prin
proiectele selectate până la sfârșitul anului 2016,
asigurându-se o capacitate suplimentară de producție
de energie regenerabilă de peste 2 000 MW și
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste
3 milioane de tone de echivalent CO2, contribuind
astfel la obiectivele legate de schimbările climatice.
Până la sfârșitul anului 2016, un număr estimat de 1 milion de gospodării vor avea acces în bandă largă,
ceea ce contribuie la crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale,
oferind consumatorilor și întreprinderilor un acces mai facil la produsele și serviciile digitale în întreaga
Europă, în special în zonele rurale.
De asemenea, politica de coeziune a contribuit la
eforturile depuse de Comisie pentru integrarea
efectivă a migranților, prin investiții în servicii
sociale, servicii de sănătate, educație, locuințe și
servicii de îngrijire a copilului și în infrastructură,
datorită celor peste 3 500 de proiecte care au fost
deja selectate și sunt în curs de punere în aplicare în
domeniul incluziunii sociale. În scopul de a spori
importanța și accentul investițiilor în acordarea de
sprijin pentru migranți și refugiați, o nouă prioritate de
investiții în acest sens a fost propusă spre includere
în Regulamentul privind Fondul european de
dezvoltare regională.
39
Se așteaptă ca dovezile pentru evaluare din partea
statelor membre cu privire la impactul și rezultatele
observate în perioada de programare 2014-2020 să
fie primite începând din 2018, având în vedere că
până în prezent sunt disponibile în principal numai
date cu privire la desfășurarea programului. Începând
din 2018, proiectele se vor afla într-o etapă mai
avansată și primele rezultate vor fi evaluate.
De asemenea, Comisia a lansat o evaluare a
principalelor proiecte sprijinite prin Fondul european
de dezvoltare regională și Fondul de coeziune între
2000 și 2013. În cursul anului 2018, Comisia va
efectua, de asemenea, revizuirea la jumătatea
perioadei a inițiativei „Asistența comună în vederea
sprijinirii proiectelor în regiunile europene” (inițiativa
JASPERS).
Fondul social european și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
Fondul social european este principalul instrument
financiar al UE pentru a sprijini reformele structurale
în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și
formării profesionale, având o legătură directă cu
prioritățile și obiectivele principale ale Strategiei
Europa 2020 în ceea ce privește ocuparea forței de
muncă, educația și sărăcia. Acesta contribuie, de
asemenea, la promovarea coeziunii economice și
sociale și a incluziunii sociale în cadrul UE și servește
ca instrument de solidaritate financiară și integrare
economică.
Numeroase dovezi atestă valoarea adăugată
europeană a politicilor sprijinite prin Fondul social
european, care nu ar fi fost puse în aplicare sau care
ar fi fost realizate într-o măsură mult mai mică dacă
nu ar fi existat investițiile din partea UE. În același
timp, prin intermediul fondurilor europene, statele
membre investesc în domenii și grupuri-țintă (sau
aplică reforme) pe care nu le-ar fi realizat în caz
contrar, chiar și atunci când sunt disponibile fonduri
naționale. Astfel, Fondul social european acționează
ca un instrument important pentru a sprijini eforturile
de reformă depuse de numeroase state membre în
domenii de importanță esențială pentru economia
europeană în concordanță cu recomandările emise în
contextul semestrului european: reformele în politicile
privind piața muncii, ocuparea forței de muncă în
rândul tinerilor, modernizarea educației și formării
profesionale, sistemele de asigurări sociale și
reformele administrative.
Anul 2017 a marcat o accelerare puternică a punerii
în aplicare pentru toate programele operaționale, în
pofida diferențelor existente între statele membre și
programe. Raportul strategic pe 201742
subliniază
faptul că fondurile structurale și de investiții europene
oferă un cadru de investiții stabil pe termen lung
pentru statele membre și regiunile acestora.
În cursul anului 2017, a fost plătită o sumă de
aproximativ 11 miliarde EUR pentru programele din
perioada 2014-2020 din cadrul Fondului social
european (inclusiv prefinanțare) și, până la sfârșitul
anului 2017, rata de absorbție (plăți intermediare față
de alocarea pentru perioada 2014-2020) a fost de
8,25 %. În pofida nivelului scăzut al cheltuielilor
certificate, rata medie de selectare a proiectelor a
depășit 42 %, ceea ce arată că punerea în aplicare
pe teren se află într-un stadiu avansat, deschizând
calea unei contribuții puternice din partea fondurilor
structurale la obiectivele Strategiei Europa 2020 în
aceste domenii.
În ceea ce privește inițiativa „Locuri de muncă pentru
tineri”, rata de punere în aplicare a crescut în 2017.
Până la sfârșitul anului 2017, costul eligibil total al
operațiunilor selectate pentru a beneficia de sprijin a
depășit 7 miliarde EUR, iar beneficiarii au declarat
peste 3,20 miliarde EUR. Comisia a primit cereri de
plată în valoare de aproximativ 2,70 miliarde EUR din
partea statelor membre (inclusiv plățile intermediare
și prefinanțarea inițială și anuală) în cadrul inițiativei
„Locuri de muncă pentru tineri”.
Pentru punerea în aplicare a Fondului social
european, metodologia simplificată de calcul a
costurilor și valoarea costurilor sunt stabilite în
prealabil, conducând la o reducere a sarcinii
administrative asociate cu documentația care trebuie
reținută pentru verificările de gestiune. Cheltuielile
totale preconizate a fi acoperite de costurile unitare ar
fi de aproximativ 9 miliarde EUR.
În timp ce punerea în aplicare variază semnificativ
între statele membre și programele operaționale, la
nivel agregat inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
din cadrul Fondului social european a obținut
următoarele rezultate până la sfârșitul anului 2016:
7,8 milioane de participanți43
, din care 4,2 milioane de șomeri și 2,1 milioane de persoane inactive;
1,6 milioane de participanți au fost șomeri pe termen lung;
Dintre acești participanți, 787 000 aveau un loc de muncă după ce au beneficiat de o operațiune a
Fondului social european, iar 820 000 au dobândit o calificare după finalizarea operațiunii;
276 000 de participanți urmau un program educațional sau de formare datorită sprijinului
fondului;
458 000 de participanți defavorizați, inclusiv persoane care provin din familii de migranți, erau în căutarea
unui loc de muncă sau urmau un program educațional sau de formare, au obținut o calificare
sau desfășurau o activitate, inclusiv pe cont propriu.
40
Până în septembrie 2017, statele membre
declaraseră deja că 1,7 milioane de tineri au
beneficiat de inițiativa „Locuri de muncă pentru
tineri”.
În Cipru și Bulgaria, 45 % din participanții la inițiativa
„Locuri de muncă pentru tineri” aveau un loc de
muncă după încetarea calității de participant la
program. În Italia, 35 % din participanții care au
finalizat programul au în prezent un loc de muncă.
Majoritatea evaluărilor realizate de statele membre în
legătură cu inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
au concluzionat că intervențiile au furnizat, în general,
sprijin în domeniile în care există cea mai mare
nevoie, cum ar fi: șomerii de lungă durată și tinerii
inactivi și cei descurajați, estimându-se că aceste
intervenții asigură un impact pozitiv semnificativ. Cele
mai bune rezultate au fost obținute în cazurile în care
partenerii de proiect și părțile interesate, cum ar fi
serviciile publice de ocupare a forței de muncă,
școlile și municipalitățile, au cooperat. O provocare
specifică identificată a fost dificultatea de a se adresa
persoanelor care nu au un loc de muncă sau care nu
au urmat un program educațional sau de formare, în
special cei care aparțin grupurilor celor mai
vulnerabile. În plus, persoanele care nu au un loc de
muncă care nu au urmat un program educațional sau
de formare par a fi un grup-țintă foarte eterogen și
fiecare grup-țintă necesită o altă combinație de
intervenții atunci când se au în vedere nevoile de pe
piața forței de muncă.
Dincolo de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”,
au fost efectuate puține evaluări de către statele
membre cu privire la Fondul social european în anii
precedenți. În general, aceste evaluări au
concluzionat că a existat un efect pozitiv asupra
plasării forței de muncă și stabilității locurilor de
muncă.
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane
Sărăcia și excluziunea socială sunt principalele
obstacole în calea realizării obiectivelor strategiei
Europa 2020. Fondul de ajutor european pentru cele
mai defavorizate persoane vine în completarea
instrumentelor de coeziune existente prin furnizarea
de asistență celor care sunt prea departe de piața
muncii pentru a beneficia de măsurile de activare din
Fondul social european.
În 2017 a avut loc punerea în aplicare și lansarea
programelor operaționale din cadrul fondului pe teren.
Până la sfârșitul anului 2017, intervențiile sprijinite de
fond obțineau rezultate în marea majoritate a statelor
membre, în ceea ce privește atât furnizarea de
asistență materială, cât și realizarea unor activități de
incluziune socială dedicate persoanelor celor mai
defavorizate. Rapoartele anuale de punere în aplicare
pentru 2016 arată faptul că se înregistrează progrese
în permanență în executarea programelor.
În 2016, se estimează că 15,3 milioane de persoane au beneficiat de operațiuni de ajutor alimentar, peste 660 000 de persoane au primit asistență materială de
bază și aproximativ 23 000 de persoane au fost implicate în activități de incluziune socială. Au fost
distribuite peste 377 000 de tone de alimente plătite prin cofinanțare de Fondul de ajutor european pentru
cele mai defavorizate persoane.
Punerea în aplicare pe teren a fondului este
reflectată, de asemenea, în execuția financiară: până
la sfârșitul anului 2017, Comisia a efectuat plăți în
valoare de 1,02 miliarde EUR, din care
602,8 milioane EUR sub formă de plăți intermediare
și 419,5 milioane EUR sub formă de plăți de
prefinanțare.
Realizările și rezultatele descrise anterior indică faptul
că obiectivele fondului sunt pe cale de a fi obținute și
că, în pofida unui buget mic, acest instrument vine în
completarea eforturilor naționale de eradicare a
sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În plus,
acesta este un instrument esențial pentru a aborda
situațiile de sărăcie extremă, precum și pentru a crea
parteneriate și rețele, a crește gradul de sensibilizeze
și a realiza schimburi de cunoștințe în rândul
operatorilor.
Rapoartele de punere în aplicare pe 2016 indică
următoarele rezultate înregistrate de program:
- se estimează că, în perioada 2014-2016, s-au
înregistrat 37,1 milioane de cazuri de participare
la operațiunile de ajutor alimentar, 0,7 milioane
de cazuri de furnizare de asistență materială de
bază și aproximativ 23 000 de participanți la
activitățile de incluziune socială.
- până la sfârșitul anului 2016, au fost distribuite, în
total, aproximativ 940 000 de tone de alimente.
- se estimează că 50 % din beneficiarii finali ai
Fondului de ajutor european pentru cele mai
defavorizate persoane sunt femei, aproximativ
30 % sunt copii cu vârste de cel mult 15 ani și
peste 11 % sunt migranți, participanți de origine
străină sau minorități (inclusiv comunități
marginalizate, cum ar fi comunitatea romă).
Rezultatele intermediare ale evaluării de la jumătatea
perioadei a fondului aflate în curs arată că există
efecte clare asupra volumului într-o serie de state
membre în care acest instrument acoperă o
deficiență de acoperire națională. În Finlanda, Italia,
Lituania și Slovacia, fondul este singura sursă de
ajutor alimentar. Inclusiv în statele membre cu canale
41
stabilite pentru ajutorul alimentar, Fondul de ajutor
european pentru cele mai defavorizate persoane este
o sursă suplimentară de finanțare și poate furniza alte
produse destinatarilor finali (efect asupra volumului).
În plus, există dovezi ale efectelor asupra procesului
în îmbunătățirea parteneriatelor între organizațiile
neguvernamentale și administrațiile centrale în
furnizarea de alimente și de ajutor material.
De asemenea, evaluarea arată faptul că fondul este
eficace în reducerea privațiunii alimentare și în
asigurarea incluziunii sociale. Părțile interesate
apreciază și subliniază necesitatea de a menține
aspectele specifice fondului, cum ar fi flexibilitatea și,
în general, cerințele administrative mai puțin stricte în
comparație cu programele principale din cadrul
Fondului social european, împreună cu rețelele
existente și modurile operaționale de punere în
aplicare. Pragurile reduse permit furnizarea de ajutor
persoanelor care nu beneficiază de servicii sociale,
cum ar fi migranții fără adăpost, noi sau fără acte de
identitate și persoanele în vârstă care sunt expuse
riscului de sărăcie. Aceasta facilitează, de asemenea,
răspunsurile rapide la noile nevoi și situații de criză. O
mare parte din sarcina administrativă decurge din
cerințele impuse la nivel de stat membru, cum ar fi
definiții restrânse privind eligibilitatea.
Alte constatări ale evaluării comune pentru programele din cadrul politicii de coeziune
Comisia a efectuat o serie de evaluări44
și studii45
care analizează rezultatele din perioada 2007-2013 și
din primele etape ale programării și punerii în aplicare
a programelor din cadrul politicii de coeziune pentru
perioada 2014-2020. Dovezile colectate confirmă
contribuția importantă a investițiilor din cadrul politicii
de coeziune în generarea creșterii, a locurilor de
muncă și a investițiilor, precum și impactul lor
semnificativ pentru stimularea convergenței socio-
economice, îmbunătățirea mediului și a coeziunii
teritoriale între statele membre și regiunile UE.
Evaluarea ex post realizată de Comisie cu privire la
politica de coeziune46
în perioada 2007-2013 a
demonstrat persistența efectelor pe termen lung ale
acestei politici. Aceasta a indicat, de asemenea, că
fiecare regiune și țară din Uniunea Europeană
beneficiază de pe urma politicii de coeziune, inclusiv
contribuabilii neți, prin suma efectelor directe și
indirecte ale acesteia.
Datele de monitorizare finale raportate de statele
membre pentru perioada 2007-2013 ilustrează
realizările politicii de coeziune în unele domenii de
politică importante.
În total, peste 1,3 milioane de locuri de muncă au fost create prin intermediul finanțării în perioada 20072013, iar peste 355 000 de IMM-uri au beneficiat de sprijin direct în cadrul politicii de
coeziune.
Statele membre au raportat creșteri substanțiale în
ceea ce privește rezultatele obținute în sectorul
transporturilor:
Au fost construite drumuri noi cu o lungime de 6 500 km, au fost modernizate drumuri cu o lungime de
41 000 km, au fost construite noi linii de cale ferate cu o lungime de 476 km și au fost reconstruite linii de
cale ferată cu o lungime de 7 500 km. 15 milioane de persoane în plus au beneficiază de o mai bună
alimentare cu apă potabilă curată, iar încă 19,7 milioane de persoane au beneficiat de o mai
bună tratare a apelor reziduale. Numărul de persoane care beneficiază de bandă largă a crescut cu 20,5 milioane în perioada 2007-2013 datorită
finanțării în cadrul politicii de coeziune.
Cu toate acestea, sunt necesare reforme în mai multe
domenii. Politica de coeziune a răspuns la criza
financiară, jucând un rol contraciclic cu efect
stabilizator, precum și la nevoile emergente cum ar fi
criza migrației, însă capacitatea sa de adaptare la noi
circumstanțe și provocări a fost limitată. Aceasta
confirmă necesitatea de a revizui modul în care
politica de coeziune poate oferi o mai bună pregătire
și reacție pentru evoluții, crize și schimbări societale
neașteptate.
Deși au existat exemple pozitive ale unei armonizări
mai mari între instrumentele de finanțare ale UE în
perioada 2014-2020, sinergiile cu politicile sectoriale
și cu alte programe de cheltuieli trebuie să fie
maximizate. Experiența din perioada 2014-2020 arată
că sunt încă necesare eforturi suplimentare de
armonizare a normelor47
și că sinergiile cu politicile
sectoriale și programele precum LIFE, Mecanismul
pentru interconectarea Europei, Orizont 2020,
Erasmus+, Fondul pentru azil, migrație și integrare și
Fondul pentru securitate internă nu au fost valorificate
la întregul lor potențial.
Normele diferă între fondurile UE care investesc în
dezvoltarea capitalului uman. Această fragmentare
conduce la ineficiențe. De asemenea,
complementaritatea, impactul și vizibilitatea măsurilor
sunt împiedicate de fragmentarea actuală a
fondurilor. De exemplu, asistența materială de bază
42
furnizată de Fondul de ajutor european pentru cele
mai defavorizate persoane ar putea fi mai bine
integrată cu măsurile de incluziune socială și de
sporire a șanselor de angajare în cadrul Fondului
social european.
Beneficiarii proiectelor întâmpină în continuare
dificultăți în accesarea acestor fonduri și realizarea
promptă a proiectelor. Autoritățile de la nivel național
și regional consideră, de asemenea, că politica este
prea complexă din punct de vedere al gestionării. Prin
urmare, în viitor este necesar un efort susținut pentru
simplificarea în continuare a punerii în aplicare și
pentru a permite o programare mai agilă și mai
flexibilă. Într-o serie de rapoarte speciale48
, Curtea de
Conturi Europeană a formulat observații și
recomandări cu privire la simplificarea fondurilor din
cadrul politicii de coeziune, solicitând simplificarea
sistemelor de performanță, reducerea sarcinii
administrative și a întârzierilor în punerea în aplicare,
alinierea planurilor naționale de dezvoltare și
raționalizarea numărului de indicatori utilizați.
43
1.3. Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica bugetară 2)49
O sumă de 58,6 miliarde EUR a fost alocată
programelor din cadrul rubricii 2 în 2017,
reprezentând 37 % din bugetul total al UE pentru
2017. Rubrica 2 cuprinde cei doi piloni ai politicii
agricole comune: pilonul I este constituit din măsurile
de sprijinire a pieței și din plățile directe finanțate de
Fondul european de garantare agricolă, iar pilonul II
include sprijinul pentru dezvoltare rurală finanțat prin
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.
Rubrica include, de asemenea, Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, dimensiunea
internațională a politicii comune în domeniul
pescuitului (și anume, organizațiile regionale de
gestionare a pescuitului și acordurile în domeniul
pescuitului sustenabil), precum și activitățile în
domeniul schimbărilor climatice și al mediului prin
intermediul Programului pentru mediu și politici
climatice (LIFE).
Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 2. Categoria „Alte programe” include agențiile descentralizate,
proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.
Susținerea priorităților Comisiei Europene:
Acțiunile în cadrul acestei rubrici contribuie la realizarea priorităților Comisiei „Locuri de muncă, creștere
economică și investiții”, „Uniunea energetică și combaterea schimbărilor climatice” și, într-o anumită măsură, a
priorității „Piața unică digitală”, precum și a priorității „O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea
valorificării oportunităților oferite de globalizare”. Acestea contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor
Strategiei Europa 2020 în domeniul creșterii durabile, având legături cu creșterea inteligentă și favorabilă
incluziunii în ceea ce privește investițiile care contribuie la crearea de locuri de muncă și la inovare.
Producția viabilă de produse alimentare, gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile de combatere a
schimbărilor climatice, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată reprezintă principalele obiective ale politicii
agricole comune (PAC) în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020. Măsurile din cadrul Fondului
european de garantare agricolă se axează pe îmbunătățirea în continuare a situației producătorilor primari din
lanțul alimentar, pe consolidarea competitivității sectoarelor agricole și agroalimentare, precum și pe sprijinirea
veniturilor exploatațiilor agricole prin intermediul plăților directe, care sunt decuplate, în mare parte, de
producție. În cadrul celui de al doilea pilon al politicii agricole comune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală vizează bunăstarea economică, socială și de mediu a zonelor rurale și dezvoltarea durabilă a
mediului rural.
44
Prioritatea de bază a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în contextul cadrului financiar pentru
perioada 2014-2020 este de a stimula punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului prin
sprijinirea pescuitului și a acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al
resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere. Printre obiective se numără, de asemenea,
creșterea ocupării forței de muncă și încurajarea coeziunii teritoriale, promovarea comercializării și a prelucrării
produselor pescărești, precum și sprijinirea punerii în aplicare a politicii maritime integrate. Programul LIFE este
un instrument de finanțare specific pentru mediu și politici climatice, care funcționează pe lângă abordarea
integratoare adoptată în ceea ce privește cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, prin care
mediul și politicile climatice sunt o parte integrantă din toate instrumentele și intervențiile principale.
Programele din cadrul rubricii 2 contribuie la îndeplinirea angajamentelor UE în ceea ce privește realizarea
obiectivelor de dezvoltare durabilă și la punerea în aplicare a Agendei 2030.
2017 a fost un an de reflecție cu privire la viitorul
politicii agricole comune. În special, au fost abordate
aspecte legate de simplificare, modernizare, precum
și de poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu
alimente. După o consultare amplă, Comisia a
publicat în noiembrie 2017 comunicarea intitulată
„Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”50
.
Aceasta prezintă viitorul model de îndeplinire a
obiectivelor pentru o politică agricolă comună mai
inteligentă, mai modernă și mai durabilă. Această
politică ar trebui să fie mai flexibilă și orientată către
rezultate, sporind subsidiaritatea și responsabilitatea
prin acordarea unui rol mult mai important statelor
membre în dezvoltarea sistemelor de finanțare,
urmărind obiective agreate, realiste și adecvate și
contribuind la reducerea sarcinii administrative pentru
beneficiarii fondurilor UE.
Comunicarea menționată a arătat că sectorul și-a
sporit productivitatea cu aproape 9 % începând din
2005, diminuând, în același timp, cu 24 % emisiile de
gaze cu efect de seră din 1990 încoace și reducând
îngrășămintele folosite, cu impact pozitiv asupra
calității apei. Cu toate acestea, comunicarea a arătat,
de asemenea, că veniturile din sectorul agricol se
situează încă sub nivelul salariilor din întreaga
economie.
Eficacitatea politicii agricole a UE este demonstrată
prin statisticile comerciale:
Valoarea exporturilor de produse alimentare agricole a ajuns la 137,9 miliarde EUR în 2017, ceea ce
reprezintă o creștere de 5,1 % comparativ cu anul 2016.
În 2017, Comisia a desfășurat, de asemenea, o
consultare cu privire la poziția agricultorilor în lanțul
de aprovizionare cu alimente și în legătură cu
practicile comerciale neloiale și a adoptat, în aprilie
2018, o propunere de interzicere a practicilor
comerciale neloiale mai dăunătoare din lanțul de
aprovizionare cu alimente pentru a asigura un
tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și
mijlocii din sectorul alimentar și agricol.
Fondul european de garantare agricolă
În primii ani ai cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014-2020, punerea în aplicare a Fondului
european de garantare agricolă s-a desfășurat
corespunzător, incluzând unele măsuri de sprijinire a
pieței pe o perioadă limitată. În general, punerea în
aplicare a fondului este pe drumul cel bun, fără
dificultăți majore și cu o evoluție pozitivă a executării
sale de-a lungul anilor.
Cheltuieli legate de piață
Măsurile de sprijinire a pieței în sectorul fructelor și
legumelor și în sectorul creșterii animalelor au
contribuit în permanență la reechilibrarea sectoarelor
în cauză. În special, ajutorul de adaptare (introdus în
2016) și ajutoarele pentru reducerea producției de
lapte pentru fermierii producători de lactate au permis
gestionarea dezechilibrului de pe piață care rezultă
din mai mulți factori macroeconomici (expirarea
cotelor de producție, epuizarea anumitor canale de
comercializare importante din afara UE). Aceste
programe de ajutor au furnizat un sprijin efectiv
producătorilor afectați din statele membre.
Valorile totale la export în cursul ultimelor 12 luni
reflectă o creștere continuă de 6,7 miliarde EUR în
2017 (+5,1 %) și, în special, redresarea exporturilor
de produse lactate (+1 miliard EUR pentru lapte praf
și unt; +530 de milioane EUR pentru brânzeturi și
produse lactate proaspete), zahăr (+271 de milioane
EUR), ulei de măsline (+153 de milioane EUR).
Creșterea substanțială a exporturilor de zahăr în
cursul ultimului trimestru al anului 2017 a fost legată
de renunțarea la sistemul de cote de producție de
zahăr începând cu octombrie 2017, care completează
eliminarea limitărilor inițiale ale furnizării din cadrul
PAC și consolidează abordarea bazată pe orientarea
acesteia spre piață. De asemenea, succesul
45
înregistrat de programele naționale de sprijin pentru
sectorul vitivinicol este reflectat de evoluția pe termen
lung a exporturilor de vin din UE - care, între 2012 și
2016, au continuat să crească în valoare, ajungând
de la 8,9 miliarde EUR la 10,7 miliarde EUR - și a
adus o contribuție netă de 7,9 miliarde EUR la
excedentul comercial al UE. Această tendință pare să
fi continuat în 2017: exporturile de vin au susținut
extinderea (+1,2 miliarde EUR față de cifra
înregistrată în 2016, cu o contribuție netă la
excedentul comercial care a crescut la 9,2 miliarde
EUR).
În 2017, statele membre care participă la Programul
de încurajare a consumului de fructe și legume în
școli au prezentat rapoarte de evaluare cu privire la
punerea în aplicare a programului în ultimii cinci ani.
Majoritatea rapoartelor arată un impact pozitiv pe
termen scurt (creșterea consumului de fructe și
legume de către copii în școli), iar unele observă
schimbări ale frecvenței sau cantității în ceea ce
privește modelele de consum. Majoritatea rapoartelor
evidențiază, de asemenea, evoluții pozitive în ceea
ce privește cunoștințele copiilor și atitudinea acestora
față de obiceiurile alimentare sănătoase. Programul a
fost evaluat pozitiv de către copii, profesori și părinți,
cu un sprijin aproape unanim pentru continuarea
acestuia. Principalele recomandări de îmbunătățire a
programului se referă la o frecvență adecvată și la
diversitatea ofertei de fructe și legume, implicarea
mai sistematică a cadrelor didactice și a părinților, o
mai bună comunicare, precum și reducerea sarcinii
administrative.
Plăți directe
Figură: Distribuția sprijinului direct din partea UE pentru fermieri, sursa: Raportul anual de activitate al DG AGRI
În anul de cerere 2016 (exercițiul financiar 2017) care
a fost cel de al doilea an de punere în aplicare a
sistemului reformat, aproximativ 7 milioane de
fermieri au beneficiat de plăți directe, iar suprafața
totală stabilită plătită a acoperit aproximativ 85 % din
suprafața agricolă utilizată a UE (178 de milioane
hectare).
Procesul de reechilibrare a repartizării plăților între
statele membre și în interiorul acestora a continuat:
datele confirmă faptul că plățile directe medii pe
hectar sunt convergente (la nivel de stat membru și la
nivel de fermier)51
.
Diferitele sisteme care permit direcționarea și mai
precisă a necesităților anumitor categorii de
46
beneficiari, în special ale tinerilor fermieri, ale micilor
fermieri și ale anumitor sectoare sau regiuni cu
probleme structurale, sunt puse pe deplin în aplicare.
Acolo unde a fost necesar, statele membre și-au
revizuit propriile decizii în limitele de flexibilitate
oferite de noul sistem în vederea ajustării
modalităților de punere în aplicare pe baza
experienței acumulate în primul an. În cursul
exercițiului financiar 2016, plățile către fermieri au
fost, în anumite cazuri, realizate mai târziu decât în
mod normal, întrucât acesta a fost primul an de
punere în aplicare a reformei. Cu toate acestea, încă
din exercițiul financiar 2017 punerea în aplicare a fost
mai aproape de ritmul normal și se preconizează că
punerea în aplicare de către statele membre se va
îmbunătăți și mai mult în următorii ani.
47
Plata pentru practicile agricole benefice pentru climă
și mediu (așa-numita plată „de ecologizare”) a fost
introdusă odată cu reforma politicii agricole comune
din 2013 pentru a oferi beneficii ambițioase pentru
climă și mediu. Aceasta reprezintă 30 % din
pachetele de plăți directe anuale ale statelor membre.
Exploatațiile care sunt supuse cel puțin uneia dintre
cele trei obligații în materie de ecologizare acoperă
aproximativ 79 % din suprafața agricolă totală a UE.
Cu toate acestea, evaluarea privind plata pentru
practicile agricole benefice pentru climă și mediu52
a
constatat că măsurile de ecologizare nu și-au atins pe
deplin potențialul preconizat. Pe baza datelor privind
punerea în aplicare în 2015 și 2016, efectele
generale nu sunt cunoscute, dar par destul de limitate
și variază de la un stat membru la altul. Acestea par
să fi avut un efect neglijabil asupra producției sau
viabilității economice a exploatațiilor agricole.
În urma evaluării, s-a constatat că actuala arhitectură
globală a politicii agricole comune în domeniul
mediului și al climei s-a dovedit a fi mai complexă și
dificil de gestionat. Curtea de Conturi Europeană a
concluzionat că ecologizarea a adus o complexitate
semnificativă în politica agricolă comună, care nu era
justificată având în vedere rezultatele pe care
ecologizarea ar fi trebuit să le producă53
. Aceasta a
menționat că, întrucât ecologizarea se suprapune cu
alte instrumente de mediu în cadrul politicii agricole
comune, există riscul de apariție a efectului de balast
și de dublă finanțare, deși anumite decizii și acțiuni
întreprinse de Comisie și de statele membre
atenuează aceste riscuri.
.
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
În cadrul celui de al doilea pilon al PAC, programele
de dezvoltare rurală oferă o contribuție esențială la
coeziunea economică, socială și de mediu a UE,
ținând seama de specificul național și regional al
agriculturii și de zonele rurale de pe întreg teritoriul
UE. Sprijinul pentru proiectele de inovare interactive
Grafic: Cheltuielile cu plățile directe pe hectar de suprafață potențial eligibilă în funcție de statul membru – 2016. sursa:
https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/statistics/facts-figures/direct-payments.pdf
48
din cadrul Parteneriatului european pentru inovare
privind agricultura, precum și sprijinul pentru formare
și diversificare urmăresc să contribuie la realizarea
obiectivelor Strategiei Europa 2020, întrucât acestea
încurajează inovarea și spiritul întreprinzător. În 2017,
statele membre au prezentat cea de a doua serie de
rapoarte anuale de punere în aplicare care vizează
perioada până la 31 decembrie 2016. În pofida
adoptării tardive a anumitor programe, în principal ca
urmare a adoptării cu întârziere a cadrului legislativ,
punerea în aplicare înregistrează un ritm accelerat.
Rapoartele de punere în aplicare confirmă, în
general, o accelerare constantă a nivelurilor
cheltuielilor care a compensat întârzierile inițiale.
Până la sfârșitul exercițiului financiar 2017, nivelurile
cheltuielilor au atins 21 % din totalul resurselor UE în
materie de dezvoltare rurală (cu excluderea
prefinanțării plătite statelor membre), la care se
adaugă 42,7 % în ceea ce privește angajamentele
față de cheltuielile publice totale planificate. Cele mai
recente cifre disponibile cu privire la realizările și
rezultatele obținute (sfârșitul anului 2016) nu sunt,
prin urmare, complet reprezentative. Se estimează o
accelerare a punerii în aplicare a programului în
următorii ani, în special în ceea ce privește
operațiunile legate de investiții și crearea de locuri de
muncă. Unele rezultate pozitive pot fi deja subliniate,
obținându-se o realizare în procent de 60 % a
obiectivelor pentru 2020 privind terenurile agricole
care fac obiectul contractelor de gestionare ce
contribuie la gestionarea biodiversității, a solului și a
apei, precum și în procent de 89 % pentru obiectivul
pentru anul 2020 privind populația rurală vizată de
strategiile de dezvoltare locală.
Programele de dezvoltare rurală au permis54
ca 43 400 de exploatații să investească în restructurare
sau modernizare;
12 100 de exploatații agricole au beneficiat de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor și investiții pentru
tinerii agricultori.
5 600 de exploatații agricole s-au implicat în sistemele de calitate, lanțurile scurte de
aprovizionare, piețele locale și grupurile/organizațiile de producători;
61 800 de exploatații agricole au făcut obiectul sistemelor de gestionare a riscurilor.
Pentru dezvoltarea rurală în perioada de programare
2014-2020, a fost lansată o serie de inițiative care
sunt de așteptat să îmbunătățească eficiența și
eficacitatea cheltuielilor din cadrul Fondului european
agricol pentru dezvoltare rurală, de exemplu:
realizarea unor modificări prin intermediul
așa-numitului „Regulament Omnibus”55
în
scopul de a îmbunătăți instrumentele de
gestionare a riscurilor pentru fermieri, de a
reduce sarcina administrativă pentru
beneficiari și de a simplifica condițiile pentru
instrumentele financiare.
utilizarea opțiunilor simplificate în materie de
costuri în 64 % din programele de dezvoltare
rurală conduce în prezent la îmbunătățirea
eficienței și eficacității cheltuielilor și reduce
sarcina administrativă.
în ceea ce privește utilizarea instrumentelor
financiare pentru mobilizarea și reînnoirea
bugetului pentru dezvoltare rurală, fondul
este pe cale să îndeplinească obiectivul de a
dubla utilizarea instrumentelor financiare
comparativ cu perioada 2007-2013.
49
Exemple de proiecte din cadrul programelor de
dezvoltare rurală56
:
Acvaponia — o seră pentru producția
inovatoare de alimente în Suedia
Rezumatul proiectului
Mediul suferă din ce în ce mai mult o pierdere a
nutrienților din sol și, în același timp, există o
problemă legată de excesul de nutrienți în lacuri și
mări. Peckas Naturodlingar a investit într-o
tehnologie care combină cultivarea tomatelor cu
piscicultura într-un sistem închis. Apa cu nutrienți
în care sunt crescuți peștii este direcționată către
tomate, care extrag nutrienții. Apa curată este apoi
trimisă înapoi spre ferma piscicolă. În acest mod,
apa și toți nutrienții sunt utilizați în mod eficient și
nu rezultă deșeuri în afara sistemului. Sprijinul
acordat prin programul de dezvoltare rurală al
Suediei a fost utilizat pentru a construi o seră cu o
suprafață de 4 000 m². Noua seră a permis
creșterea producției de tomate pentru vânzare.
Rezultatele proiectului
În ianuarie 2018, Peckas a pus spre vânzare
primul lot de tomate în magazinele alimentare din
Härnösand. Întreaga producție de tomate pentru
2018 a fost rezervată de distribuitorul
„Gronsakshuset”. 100% din apa cu nutrienți din
ferma piscicolă este circulată printr-un strat
organic/strat de plante și apoi este trimisă înapoi
către ferma piscicolă. Acest proces conduce la o
nevoie redusă de apă, iar toți nutrienții din apă
sunt utilizați în cultivarea tomatelor.
Reconstrucția unui drum forestier pentru
protecția eficace împotriva incendiilor
forestiere în Slovacia
Rezumatul proiectului:
Drumul forestier din afara satului Hrusovo situat în
sudul Slovaciei se afla într-o stare precară și era
necesară o intervenție pentru a restabili
funcționalitatea sa. Activitatea principală a acestui
proiect a fost reconstrucția drumului prin turnarea
unui nou strat de asfalt. Lucrările de construcție au
inclus modificarea pantelor adiacente, construirea
de stăvilare care să includă guri din beton pentru
conductele din beton armat, precum și canale de
scurgere din beton, grilaje de scurgere, șanțuri și
rigole de scurgere. De asemenea, a fost construit
un turn de observație din lemn.
Rezultatele proiectului:
Proiectul le permite autorităților să aibă acces la
amplasament pe tot parcursul anului, în funcție de
necesități;
turnul de observație din lemn permite
monitorizarea și aplicarea măsurilor de protecție
împotriva incendiilor;
Noul drum forestier construit permite punerea în
aplicare a măsurilor de gestionare și întreținere a
pădurii.
50
Instrumentele financiare sunt complet planificate în
cadrul a 27 de programe în opt state membre, cu un
buget public total de 669 de milioane EUR (465 de
milioane EUR prin Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală, 204 milioane EUR prin cofinanțare
națională). Instruirea specifică privind instrumentele
financiare sprijină autoritățile de management să
pună în aplicare sisteme specifice de instrumente
financiare. Acestea din urmă pot fi utilizate de
fermieri, silvicultori și întreprinderile rurale, inclusiv
printr-o combinație de instrumente financiare și
granturi. Instrumentele financiare din cadrul Fondului
european agricol pentru dezvoltare rurală pot fi puse
în aplicare împreună cu Fondul european pentru
investiții strategice dezvoltat de Banca Europeană de
Investiții și de Comisie.
Punerea în aplicare a programelor de dezvoltare
rurală din cadrul Fondului european agricol pentru
dezvoltare rurală este supusă unui număr de condiții
ex ante. Pentru unele dintre aceste programe, a fost
necesară stabilirea unor planuri de acțiune specifice
în vederea obținerii conformității depline până la
sfârșitul anului 2016. Toate planurile de acțiune, cu o
excepție, au fost puse în aplicare cu succes, prin
urmare, condiționalitățile pot fi considerate ca fiind
îndeplinite.
Pentru perioada 2014-2020, este instituit un cadru
comun de monitorizare și de evaluare cuprinzător
pentru politica agricolă comună. Curtea de Conturi
Europeană a exprimat unele preocupări în ceea ce
privește sistemul de monitorizare și de evaluare și
indicatorii aferenți și a luat act de faptul că este
posibil ca raportarea performanțelor să nu poată
furniza informații în timp util pentru elaborarea politicii
viitoare și pentru gestionarea bugetului în funcție de
rezultate57
. Curtea a recunoscut că acest cadru de
performanță a urmărit consolidarea abordării bazate
pe rezultate și a invitat Comisia să revizuiască și să
țină seama de experiența dobândită în urma punerii
în aplicare a actualului sistem pentru perioada de
programare de după 2020. În plus, Curtea a afirmat
că programele de dezvoltare rurală au fost aprobate
cu întârziere, erau prea lungi și implicau documente
complexe, indicând deficiențe care împiedică
plasarea accentului pe performanță și pe rezultate.
O evaluare a măsurilor în domeniul forestier din
cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare
rurală este pe cale de a fi finalizată (jumătatea anului
2018). Rezultatele preliminare indică faptul că fondul
oferă un set coerent de măsuri capabile să acopere
nevoile sectorului silvic și să încurajeze gestionarea
durabilă a pădurilor în zonele rurale. Flexibilitatea
programelor de dezvoltare rurală a permis autorităților
de management să adapteze măsurile la nevoile și
caracteristicile locale și să furnizeze un sprijin foarte
bine orientat. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor
în domeniul forestier a rămas în foarte mare măsură
dependentă de detaliul conceperii măsurilor la nivel
de program, precum și de momentul, locul și durata
în care măsurile sunt puse în aplicare de către
beneficiari.
Sinteza evaluărilor ex-post ale programelor de
dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se află
în curs de finalizare58
. Aceasta se bazează pe
evaluările efectuate de către statele membre.
Constatările preliminare ale sintezei evaluărilor ex-
post ale programelor de dezvoltare rurală pentru
perioada 2007-2013 arată că programele au avut
efecte pozitive asupra competitivității și asupra
mediului. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor
legate de calitatea vieții și diversificarea activităților a
fost împiedicată de lipsa prioritizării și a bugetului.
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală a
făcut, de asemenea, obiectul unei examinări din
partea Grupului la nivel înalt privind simplificarea,
care a prezentat concluziile și recomandările sale
pentru o mai bună administrare a fondurilor
structurale și de investiții în 2017. Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală este vizat, împreună
cu celelalte fonduri, de o serie de studii aflate în curs,
îndeosebi în domenii precum a) simplificarea,
(b) coordonarea și armonizarea fondurilor și
c) posibilele modalități alternative de furnizare a
rezultatelor. Constatările preliminare ale studiului
privind simplificarea indică o sarcină administrativă
mai mare și costuri administrative mai mari pentru
Fondul de dezvoltare rurală comparativ cu alte
fonduri structurale și de investiții europene.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
După un început dificil din cauza adoptării cu
întârziere a Regulamentului privind Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, anul 2017 a marcat
o accelerare a punerii în aplicare a fondului în
majoritatea statelor membre.
Pe tot parcursul anului 2017, rata de punere în
aplicare a început să înregistreze o creștere
considerabilă. Numărul de operațiuni (cu excepția
asistenței tehnice) aproape s-a dublat, de la 6 200 în
2016 la 15 500 în 2017. Numărul de nave de pescuit
care beneficiază de Fondul european pentru pescuit
51
și afaceri maritime aproape s-a triplat, de la 3 600 în
2016 la peste 9 600 în 2017. Numărul navelor din
flota de pescuit de coastă la scară mică care
beneficiază de pe urma fondului s-a dublat. Sprijinul
oferit promovează un echilibru durabil între flotele de
pescuit și resurse și protecția ecosistemelor marine.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime a
sprijinit, de asemenea, o mai bună gestionare a peste
60 000 km² de arii Natura 2000 și a aproximativ
1,5 de milioane de km² de zone marine protejate
(date din 2016)59
. Prin proiectele care facilitează
cooperarea transfrontalieră cu privire la amenajarea
spațiului maritim, se pregătește terenul pentru
dezvoltarea durabilă a economiei maritime în
bazinele maritime în care se desfășoară un număr tot
mai mare de activități economice. Operațiunile care
beneficiază de sprijin aduc beneficii nu doar
persoanelor (fizice sau juridice) care acționează în
mod oficial ca beneficiari ai operațiunii, ci și altor
persoane, astfel cum sunt descrise în caseta de mai
jos.
Se estimează că peste 71 000 de pescari și 25 000 membri ai organizațiilor de producători beneficiază de
sprijin, precum și 77 000 de angajați și 32 000 de persoane din alte categorii. Până la sfârșitul anului
2017, cele 368 de grupuri de acțiune locală în sectorul pescuitului au selectat 1 156 de proiecte
pentru punerea în aplicare, iar alte 56 de proiecte de cooperare cu alte state membre se aflau în curs de
pregătire.
Până la sfârșitul anului 2017, statele membre au
utilizat, în medie, 27 % din creditele de angajament
din fond. Deși creditele de angajament sunt
satisfăcătoare, decalajul față de plățile către
beneficiari este substanțial în toate statele membre.
Până la sfârșitul anului 2017, plățile intermediare au
reprezentat puțin sub 3,4 % din sprijinul planificat în
cadrul fondului pentru perioada în curs.
Dezvoltarea sistemului comun de monitorizare și de
evaluare pentru Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime a reprezentat un proces comun de
învățare care a implicat Comisia și statele membre.
Într-un raport recent referitor la punerea în aplicare a
cadrului comun de monitorizare și de evaluare60
se
formulează o serie de recomandări pentru
îmbunătățiri suplimentare pe baza experienței
acumulate până în prezent. Deși statele membre ar
trebui să aibă flexibilitatea de a utiliza indicatori
suplimentari la nivel național, indicatorii comuni ar
trebui să vizeze toate investițiile pentru a permite
agregarea la nivelul UE și pentru a prezenta o
imagine de ansamblu asupra utilizării fondurilor.
În 2017, a fost finalizată61
evaluarea ex-post a
Fondului european pentru pescuit pentru
perioada 2007-2013. În evaluare s-a concluzionat că
obiectivele fondului au fost atinse în mare măsură,
dar că există posibilități de îmbunătățire, în special în
ceea ce privește eficacitatea și durabilitatea acestuia.
Legăturile dintre fond și exploatarea durabilă a
pescuitului ar putea fi consolidate, iar contribuția
fondului la obiectivele de conservare mai ample, cum
ar fi protecția și îmbunătățirea mediului și a resurselor
naturale legate de sectorul pescuitului, ar putea
deveni mai vizibile. Evaluarea a concluzionat, de
asemenea, că este necesară adoptarea unei abordări
mai strategice pentru sporirea competitivității
acvaculturii și creșterea producției, ținând mai bine
seama de provocările specifice cu care se confruntă
flota de pescuit de coastă la scară mică, cu excepția
cazului dezvoltării locale, în care complementaritățile
și sinergiile cu alte fonduri au rămas limitate. Într-o
mare măsură, aceste aspecte au fost abordate în
cadrul dezvoltării Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime pentru perioada 2014-2020,
punându-se un accent mai mare pe rezultate.
Acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil
Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului
sustenabil încheiate între UE și țările terțe urmăresc
să contribuie la un cadru reglementat pentru flota de
pescuit în larg a UE, astfel încât să se asigure
exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice
relevante ale țărilor terțe și să se sprijine
competitivitatea flotei de pescuit a Uniunii. Aceste
parteneriate oferă Uniunii Europene un important
efect de levier asupra țărilor terțe pentru a îmbunătăți
gestionarea oceanelor și a pescuitului (prin
îmbunătățirea bazei științifice, gestionarea datelor,
capacitatea instituțională, monitorizare și
supraveghere etc.).
La sfârșitul anului 2017, erau în vigoare 12 protocoale
privind acordurile de parteneriat în domeniul
pescuitului sustenabil. Au fost încheiate cu succes
negocierile în vederea reînnoirii protocolului cu
Mauritius, au fost inițiate negocieri suplimentare cu
Guineea-Bissau și au continuat negocierile cu
Mozambic și Kiribati. Negocierile cu Republica
52
Guineea-Bissau au durat mai mult decât s-a
preconizat, conducând la o întrerupere a acordului. În
plus, Comore nu a reușit să respecte cerințele
prevăzute în Regulamentul privind pescuitul ilegal,
nedeclarat și nereglementat și a fost adăugat pe lista
țărilor necooperante. În consecință și în urma unei
propuneri a Comisiei, Consiliul a denunțat oficial
Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului
sustenabil încheiat cu Comore în decembrie.
Un număr total de 200 de nave UE sub pavilionul
unuia dintre statele membre ale UE beneficiază în
prezent de o autorizație de pescuit acordată în
temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul
pescuitului sustenabil, ceea ce le oferă accesul
necesar și asigură, de asemenea, locuri de muncă și
creștere economică în UE. Aceste acorduri au
contribuit, de asemenea, la dezvoltarea sectorului
pescuitului în 12 țări partenere și la o mai bună
guvernanță a sectoarelor pescuitului din aceste țări.
În același timp, acestea contribuie la eliminarea
pescuitului ilegal și la furnizarea de condiții-cadru mai
adecvate pentru pescarii locali.
Creditele de angajament pentru acordurile de
parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil în 2017
s-au ridicat la 123,1 milioane EUR și au fost utilizate
în proporție de 99,7 %. Creditele de plată s-au ridicat
la 132,5 milioane EUR și au fost utilizate integral.
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)
Programul LIFE pentru mediu și politici climatice
promovează schimbul de cele mai bune practici și de
cunoștințe cu privire la punerea în aplicare a
legislației și a politicilor UE și facilitează testarea unor
noi abordări pentru dezvoltarea lor viitoare. 2017 a
reprezentat cea de a 25-a aniversare a programului
LIFE. De-a lungul anilor, programul cu activitățile sale
vizibile pe teren este apreciat de părțile interesate și
de publicul din întreaga Uniune.
Realizările în materie de politici inițiate în cadrul
programului LIFE vor modela economia și societatea
UE în următoarele decenii. Pentru a menționa doar
câteva exemple: pachetul privind economia circulară,
care include o strategie ambițioasă privind materialele
plastice, acordul de la Paris privind o înțelegere
globală cu forță juridică obligatorie privind clima,
precum și cadrul privind clima și energia pentru 2030.
În 2017, programului LIFE a furnizat 222 de milioane EUR, care vor mobiliza investiții suplimentare,
conducând la o sumă totală de 379 de milioane EUR pentru proiecte noi, 112 dintre acestea în cadrul
subprogramului pentru mediu. Un număr semnificativ de proiecte vor sprijini statele membre în procesul de trecere la o economie mai circulară. 33 de proiecte
legate de schimbările climatice au fost recomandate pentru finanțare, jumătate dintre acestea abordând
adaptarea.
Până la sfârșitul anului 2017, au fost selectate și
finanțate aproximativ 435 de proiecte tradiționale
vizând toate prioritățile, plus 15 proiecte integrate,
4 proiecte pentru Corpul voluntar european (fiind
încheiate contracte pentru încă două proiecte în
2018)62
și alte proiecte de asistență tehnică și
pregătitoare.
Exemple de proiecte tradiționale includ: testarea
unui prototip italian care ar putea converti
autoturismele pe benzină în vehicule hibride la un
raport rezonabil costuri-beneficii, crearea de
bioproduse din nămolurile generate de stațiile de
epurare a apelor uzate în Țările de Jos și aplicarea
unui nou tip de epurare biologică a apei în sudul
Spaniei în vederea eliminării pesticidelor și a
nitraților. Sprijinul se concentrează, de asemenea,
pe ariile Natura 2000 și pe protejarea speciilor,
cum ar fi proiectul transfrontalier din Slovenia de
salvare a unei specii extrem de periclitate de linx
alpin.
Pe lângă acordarea de granturi pentru proiecte
demonstrative, proiecte-pilot și proiecte privind cele
mai bune practici, programul LIFE oferă, de
asemenea, granturi pentru proiecte integrate care
facilitează punerea în aplicare a planurilor de către
statele membre și autoritățile locale și cresc gradul de
sensibilizare pentru a induce schimbarea de
comportament. Aceste proiecte integrate asigură
punerea în aplicare a politicii de mediu și climatice la
o scară teritorială mare și direcționează finanțarea din
alte surse în vederea atingerii obiectivelor de mediu și
climatice.
Proiectul integrat LIFE - Apă: Abordare integrată a
furnizării de rezultate pentru planul de gestionare a
bazinelor hidrografice din nord-vestul Angliei
53
O treime din râurile de calitate inferioară din Anglia
și Țara Galilor se regăsesc în prezent în bazinul
hidrografic Nord-Vest (Anglia). Acest proiect va
aborda obstacolele care îngrădesc obținerea unei
stări ecologice bune a corpurilor de apă din
regiune, în conformitate cu Directiva-cadru privind
apa. Pe lângă contribuția în valoare de
11 988 811 EUR, proiectul va facilita utilizarea
coordonată a unei finanțări complementare în
valoare de 37 050 000 EUR din Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european
de dezvoltare regională, a unei finanțări în valoare
de 139 500 000 EUR din fonduri publice naționale
și a unei finanțări în valoare de 52 500 000 EUR
din fondurile din sectorul privat.
Un alt exemplu este proiectul „LIFE OPTIMELT”,
care va efectua prima de demonstrație la scară
largă a unui concept inovator de recuperare a
căldurii reziduale. Tehnologia, numită OPTIMELT,
poate utiliza reacția endotermă a gazelor naturale
cu vaporii de apă și CO2 în gazele de ardere
pentru a recupera mai multă căldură decât era
posibil în trecut în procesele de producție la
temperaturi înalte. Aceasta servește drept
supliment la cuptoarele cu ardere cu oxicombustibil
existente, reprezentând o opțiune mai ecologică și
mai eficientă din punct de vedere al costurilor
(reducere cu 20 % a consumului de combustibil și
oxigen).
Conform propunerilor primite, pentru o finanțare totală
de 251,7 milioane EUR, proiectele integrate ar trebui
să faciliteze utilizarea coordonată a aproximativ
5,7 miliarde EUR în total pentru acțiunile din domeniul
mediului și al climei, din care 3 miliarde EUR provin
de la alte programe UE, cum ar fi Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european
de dezvoltare regională. Pentru fiecare 1 EUR pe
care programul LIFE îl finanțează, se preconizează
că o sumă suplimentară de 22 EUR va fi finanțată din
alte surse pentru obiectivele de mediu și climatice.
În 2017, a fost finalizată63
evaluarea la jumătatea
perioadei a programului LIFE. Aceasta a fost
efectuată în etapele inițiale ale procesului de punere
în aplicare a programului și, prin urmare, s-a axat în
principal pe procesele instituite în vederea atingerii
obiectivelor programului, a rezultatelor preconizate și
a activităților în curs de desfășurare. Evaluarea oferă
o asigurare rezonabilă că punerea în aplicare a
programului se află pe drumul cel bun în ceea ce
privește atingerea obiectivelor de mediu și climatice.
Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în
domeniul biodiversității pentru 202064
a concluzionat
că „programul LIFE rămâne o sursă de finanțare
modestă, dar foarte eficace pentru natură și
biodiversitate”.
În ceea ce privește eficiența, evaluarea la jumătatea
perioadei a programului LIFE a estimat că beneficiul
pentru societate al unor proiecte selectate în urma
primei cereri de propuneri se va ridica la 1,7 miliarde
EUR, ceea ce reprezintă de patru ori costul bugetului
global al programului LIFE pentru anul respectiv. În
plus, transferul celei mai mari părți a proceselor de
gestionare a granturilor de la Comisie către Agenția
Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii
depășește creșterea preconizată a eficienței de
8,2 milioane EUR planificată inițial pentru
perioada 2014-2020.
În plus, programul LIFE este conceput pentru a fi
complementar cu alte programe de finanțare ale UE.
În special, sinergiile sunt exploatate prin acordarea
unui tratament preferențial propunerilor din cadrul
proiectului LIFE care preiau rezultate din activitățile
de cercetare și inovare finanțate de UE. De
asemenea, utilizarea pe scară mai largă a măsurilor
care au fost testate cu succes în cadrul proiectelor
LIFE poate fi finanțată prin alte programe de finanțare
ale UE, de exemplu o practică mai sustenabilă în
domeniul pescuitului poate fi promovată prin Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime.
Evaluarea la jumătatea perioadei a identificat, de
asemenea, anumite aspecte care necesită
îmbunătățire, menite să sporească orientarea
strategică a componentei determinate de cerere a
programului, de exemplu prin vizarea unor teme care
nu sunt acoperite de proiectele finanțate în anii
precedenți. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru
reproducerea proiectelor și transferarea rezultatelor
acestora, de exemplu prin dezvoltarea capacității de
planificare și de punere în aplicare a investițiilor și
prin abordarea lipsei de resurse financiare. De
asemenea, se subliniază necesitatea de a simplifica
procedurile de gestionare a granturilor, în special
procesele de depunere a cererilor și de raportare.
.
54
1.4. Securitate și cetățenie (rubrica bugetară 3)65
În cadrul rubricii 3, bugetul UE reunește o serie de
programe (4,3 miliarde EUR, reprezentând 3 % din
totalul bugetului UE pentru anul 2017) care răspund
unor provocări politice urgente precum securitatea,
azilul, migrația și integrarea resortisanților din țări
terțe, sănătatea și protecția consumatorilor, precum și
celor legate de cultură și dialogul cu cetățenii.
Finanțarea este orientată către proiecte în cadrul
cărora contribuția UE conduce la o creștere
semnificativă a eficienței.
Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 3. Categoria „Alte programe” include, printre altele, sistemele
informatice, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen și Sistemul de informații privind vizele, programul „Justiție”, programul „Drepturi,
egalitate și cetățenie”, programul „Europa pentru cetățeni”, programele privind sănătatea și consumatorii și mecanismul de protecție
civilă al Uniunii de pe teritoriul UE. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.
Susținerea priorităților Comisiei Europene
Programele din cadrul rubricii 3 contribuie în principal la prioritățile Comisiei cu privire la „justiție și drepturi
fundamentale” și la „migrație”. În pofida bugetului redus de care au beneficiat, aceste programe contribuie la
realizările Strategiei Europa 2020. De exemplu, programul în domeniul sănătății se situează la intersecția între
creșterea inteligentă și cea favorabilă incluziunii: acesta finanțează acțiuni pentru adoptarea inovării în domeniul
sănătății și al asistenței medicale și sprijină statele membre în reformele sistemelor lor de sănătate și, în același
timp, desfășoară activități privind promovarea sănătății și prevenirea bolilor și abordează tendința de creștere a
inegalităților în materie de sănătate prin intermediul acțiunilor asupra sănătății grupurilor vulnerabile și,
începând din 2015, cu un accent specific pe refugiați. Fondul pentru azil, migrație și integrare contribuie la
creșterea favorabilă incluziunii prin finanțarea proiectelor pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.
55
Această componentă a bugetului a jucat un rol deosebit de important în 2017 ca parte a reacției actuale la criza
refugiaților și punerea în practică a unei abordări europene cuprinzătoare a gestionării fluxurilor de migrație.
După cum au arătat evoluțiile recente, gestionarea fluxurilor de migrație și a amenințărilor la adresa securității
implică provocări la care statele membre nu pot răspunde acționând individual. Eliminarea controalelor la
frontierele interne trebuie însoțită de măsuri comune pentru eficientizarea controlului și a supravegherii
frontierelor externe ale UE. Principiul solidarității și împărțirea echitabilă a responsabilităților între statele
membre se află în centrul politicilor comune privind azilul, imigrația și frontierele externe. Bugetul UE prevede
mijloacele de abordare a implicațiilor financiare ale acestui principiu. În domeniul securității, criminalitatea gravă
și organizată, terorismul și alte amenințări cu impact asupra securității sunt tot mai mult de natură
transfrontalieră. Cooperarea și coordonarea transnațională între autoritățile de aplicare a legii este esențială
pentru reușita prevenirii și a combaterii acestor infracțiuni, de exemplu prin schimburi de informații, investigații
comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și riscurilor.
Gestionarea fluxurilor de migrație, a frontierelor externe ale UE și a securității UE necesită resurse și capacități
considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și coordonării operaționale implicând
punerea în comun a resurselor în domenii cum ar fi formarea și dotarea atrage după sine economii de scară și
sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidarea solidarității, a încrederii
reciproce și a împărțirii responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE.
Cheltuielile legate de migrație, în interiorul și în afara UE
Fondul pentru azil, migrație și integrare
Fondul pentru azil, migrație și integrare promovează
gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație și
elaborarea unei abordări comune a Uniunii în materie
de azil și migrație. Acesta contribuie la realizarea a
patru obiective specifice, și anume consolidarea și
dezvoltarea sistemului european comun de azil,
sprijinirea migrației legale către statele membre ale
UE în conformitate cu nevoile pieței muncii și
integrarea efectivă a resortisanților din țări terțe;
Acesta contribuie, de asemenea, la consolidarea
strategiilor de returnare echitabile și eficace, precum
și la asigurarea solidarității și a împărțirii
responsabilității între statele membre, în special cele
care sunt cele mai afectate de fluxurile de migrație și
azil. De asemenea, fondul sprijină integrarea
resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale
traficului de ființe umane.
În 2017, programele naționale au fost modificate
pentru a sprijini integrarea resortisanților țărilor terțe,
în special prin acțiuni desfășurate de organizațiile
Grafic: Finanțarea acordată de UE atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru perioada 2015-2018
Finanțarea acordată de UE pentru a răspunde provocărilor reprezentate de migrație, atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru
perioada 2015-2018, sursa: https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/20171207_eu_budget_for_the_refugee_crisis_and_improving_migration_management_ro.pdf
56
societății civile și autoritățile locale, pentru a
consolida returnarea și zonele de reinstalare.
Resursele alocate pentru perioada 2014-2020 au
crescut de la 2 752 de milioane EUR la 5 391,5
milioane EUR până la sfârșitul anului 2017.
Recentele suplimentări ale bugetului pentru gestiunea
partajată au fost alocate pentru a susține cele două
mecanisme de transfer pentru Italia și Grecia (651 de
milioane EUR) și mecanismul de relocare (872 de
milioane EUR).
Plățile totale executate în 2017 sunt în valoare de
576,2 milioane EUR, aproximativ dublu față de 2016.
În cadrul asistenței de urgență a fondului, s-a alocat
suma de 973 de milioane EUR de la începutul anului
2014. Din această sumă, până la 16 ianuarie 2018,
630 de milioane EUR au fost acordate statelor
membre sub presiunea exercitată de migrație pentru
abordarea crizei migrației și a refugiaților.
Asistența de urgență a răspuns imediat la nevoile
de bază, cum ar fi hrană, adăpost și asistență
medicală pentru refugiați, servicii de primire și
sprijin pentru minorii neînsoțiți, consolidarea
capacității serviciilor de azil pentru a fi în măsură
să facă față numărului mare de cereri și furnizarea
de sprijin solicitanților de azil returnați în țările lor
de origine, precum și mecanismele de transfer.
Aceste activități au fost cele mai presante în țările
aflate în prima linie precum Grecia, Italia și
Bulgaria.
Fondul a continuat, de asemenea, să sprijine
Rețeaua europeană de migrație.
Fondul a oferit asistență prin intermediul unor
proiecte diverse în domeniul sistemelor de primire și
de azil (de exemplu, asistență juridică și
reprezentare, consiliere, socială, servicii destinate
grupurilor vulnerabile etc.). Între 2014 și 2017,
numărul persoanelor din grupul-țintă care au
beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de
primire și azil) a crescut de la 148 045 la 297 083, iar
dintre acestea, ponderea persoanelor care au
beneficiat de asistență juridică a crescut de la 18 395
(12,4 %) la 56 933 (19,1 %).
De asemenea, fondul a sprijinit crearea a peste 7 000 de locuri suplimentare în centrele de primire în 2017. Numărul de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți,
un grup de migranți deosebit de vulnerabil, a crescut, de asemenea, de la doar 183 de locuri în 2014 la
17 070 de locuri în 2017.
În iulie 2015, statele membre au convenit asupra
relocării a peste 22 000 de persoane care aveau
nevoie de protecție internațională în perioada
20152017. De asemenea, în temeiul Declarației
UETurcia, acestea au convenit în martie 2016
asupra relocării a 54 000 de refugiați sirieni din Turcia
(în loc ca sirienii să fie returnați în Turcia).
La sfârșitul anului 2017, fuseseră relocate 26 849 de persoane. Au fost transferate 33 151 persoane (11 445 din Italia și 21 706 din Grecia. Acestea au
reprezentat peste 94 % din numărul total al persoanelor eligibile și înregistrate pentru transfer din
Italia și Grecia).
Afluxul mare a condus la discrepanțe din ce în ce mai
mari în ceea ce privește șomajul, nivelul de educație
și riscul de excluziune socială între resortisanții țărilor
terțe și resortisanții țării gazdă.
Cu toate acestea, cu sprijinul fondului, proporția resortisanților țărilor terțe care au obținut statutul de
rezident pe termen lung a crescut de la 30 % în 2013 la 44 % în 2016. De asemenea, până la sfârșitul
anului 2017, 1 432 612 de resortisanți ai țărilor terțe au beneficiat de asistență pentru integrare.
Între 2013 și 2017, numărul persoanelor returnate și
al persoanelor care au primit asistență pentru
reintegrare înainte sau după returnare cofinanțată de
fond a crescut. Numărul de persoane returnate
cofinanțate de fond a fost de 48 250 în 2017,
comparativ cu 5 904 în 2014. Dintre persoanele
returnate, procentul returnărilor non-voluntare a
crescut de la un sfert în 2014 la jumătate în 2017.
Numărul raportat al persoanelor care s-au întors în
mod voluntar a fost de 17 736 în 2017. De
asemenea, au fost luate măsuri în vederea
consolidării cooperării practice între statele membre
cu privire la chestiunile legate de returnare, precum și
între statele membre și țările terțe.
La jumătatea perioadei, evaluarea66
a constatat că, în
general,fondul a generat o valoare adăugată
europeană, în pofida dimensiunilor sale relativ reduse
în comparație cu provocările importante impuse de
criză care a avut loc în cursul acestei perioade [de la
0,23 % (planificată inițial) la 0,63 % (după
suplimentări) a creditelor bugetare UE pentru
perioada 2014-2020]. Principalele beneficii la nivelul
UE rezultă din dimensiunea transnațională a unor
acțiuni precum Rețeaua europeană de migrație și din
repartizarea sarcinilor la nivelul UE, sprijinite în
special prin asistența de urgență și mecanismul de
transfer.
Prin urmare, fondul își atinge, de asemenea,
obiectivele. Cu toate acestea, coerența internă a
fondului între diferitele moduri de gestionare ar putea
fi îmbunătățită, în special prin creșterea gradului de
conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la
acțiunile și proiectele susținute de fond. Sarcina
administrativă pare să fie principalul factor care
subminează eficiența, chiar dacă fondul a fost deja
57
simplificat în mod semnificativ față de programul de
finanțare precedent. Au existat, de asemenea, dovezi
limitate ale unei capacități sporite de a dezvolta, a
monitoriza și a evalua sistemele de azil. În timp ce
programul de relocare al UE a înregistrat progrese
semnificative, încă există o contribuție limitată în ceea
ce privește crearea, dezvoltarea și punerea în
aplicare a programelor naționale de relocare.
Sistemul de monitorizare și evaluare al fondului
necesită în continuare îmbunătățiri, inclusiv definiții
pentru indicatorii săi și colectarea datelor. Sistemul
de distribuție a fondurilor ar putea fi mai flexibil pentru
a asigura un răspuns adecvat la nevoile în
schimbare, precum și consolidarea durabilității
proiectelor.
Grafic: Numărul de transferuri în perioada octombrie 2015 - octombrie 2017, sursa: https://ec.europa.eu/home-
affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/20171114_relocation_eu_solidarity_between_member_states_en.pdf
Grafic: Numărul de relocări ale refugiaților sirieni din Turcia în perioada aprilie 2016 - februarie 2018, sursa: https://ec.europa.eu/home-
affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-migration/20180314_eu-turkey-two-years-on_en.pdf
Fondul pentru securitate internă
Fondul pentru securitate internă promovează punerea
în aplicare a Strategiei de securitate internă,
cooperarea în domeniul aplicării legii și gestionarea
frontierelor externe ale Uniunii. Fondul este alcătuit
58
din două instrumente, Fondul pentru securitate
internă - componenta frontiere și vize și Fondul
pentru securitate internă - componenta de cooperare
polițienească. Primul instrument – componenta
frontiere și vize – contribuie la asigurarea unui nivel
înalt de securitate în cadrul Uniunii, facilitând totodată
deplasările legitime. Cel de al doilea instrument –
componenta de cooperare polițienească – se axează
pe lupta împotriva criminalității, precum și pe
gestionarea riscurilor și a crizelor.
În 2017, nivelul de execuție a atins capacitatea
deplină.
În cadrul Fondului pentru securitate internă -
componenta frontiere și vize, asistența de urgență,
care la data de 16 ianuarie 2018 a fost în valoare de
309 milioane EUR, reprezentând 53 de acorduri de
grant, a fost acordată statelor membre pentru
abordarea crizei migrației și a refugiaților. În cadrul
Fondului pentru securitate internă - componenta de
cooperare polițienească, a fost alocată suma de
6,3 de milioane EUR pentru asistența de urgență,
reprezentând 5 proiecte, . În 2017, a fost alocată
suma de 57,8 milioane EUR pentru două state
membre care se confruntă cu presiuni urgente la
frontierele lor externe - Grecia (3,8 milioane EUR) și
Italia (54 de milioane EUR), în special în zonele de tip
hotspot.
Evaluarea la jumătatea perioadei67
a arătat că Fondul
pentru securitate internă - componenta frontiere și
vize a contribuit la punerea în aplicare a politicii
comune a UE în domeniul vizelor și a facilitat
călătoriile în scopuri legitime într-un mod eficace.
Schimbul de informații și activitățile de formare au
contribuit la punerea în aplicare uniformă a acquis-
ului Uniunii privind politica în domeniul vizelor.
Fondul a sprijinit dezvoltarea sistemelor
informatice din UE, în special în ceea ce privește
Sistemul de informații privind vizele, care conține
informații privind 55 de milioane de cereri de viză
de scurtă ședere la începutul anului 2018, precum
și Sistemul de Informații Schengen, o bază de date
care conține peste 76 de milioane de alerte privind
persoane sau obiecte, cum ar fi persoanele
căutate sau dispărute și obiecte în vederea
confiscării, înregistrând peste 5 miliarde de căutări
și 243 500 de rezultate pozitive68
în 2017.
Toate acestea au contribuit la crearea unui serviciu
de înaltă calitate pentru solicitanții de viză, la un
tratament egal pentru resortisanții țărilor terțe și la
combaterea migrației ilegale în mod omogen, care
prezintă o valoare adăugată ridicată la nivelul Uniunii.
Contribuția fondului în ceea ce privește cooperarea
consulară și în consolidarea cooperării cu țări terțe a
rămas, cu toate acestea, limitată. De asemenea,
fondul a contribuit la punerea în aplicare a gestionării
integrate a frontierelor în mod eficace în pofida crizei
migrației și securității. Acesta a sprijinit dezvoltarea
politicii integrate privind gestionarea frontierelor și a
consolidat solidaritatea între statele membre prin
cofinanțarea echipamentelor utilizate în cadrul
operațiunilor comune ale Agenției Europene pentru
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. De
asemenea, fondul a contribuit la dezvoltarea Rețelei
europene de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)
și a sistemelor informatice de gestionare a
frontierelor. Cu toate acestea, evaluarea a arătat că o
continuitate a acțiunilor se bazează în mare măsură
pe finanțarea acordată de UE. Din punct de vedere
financiar, în lipsa unui instrument de finanțare specific
al UE, finanțarea națională nu ar fi permis susținerea
eficace și eficientă a acțiunilor planificate. În plus,
evaluarea a constatat instituirea tardivă a cadrului
comun de monitorizare și evaluare, la mult timp după
ce proiecte fuseseră demarate. Monitorizarea,
raportarea și controlul măsurilor sunt încă percepute
ca o povară de către părțile interesate.
Fondul pentru securitate internă - componenta de
cooperare polițienească a contribuit la asigurarea
unui nivel ridicat de securitate la nivelul Uniunii prin
prevenirea și combaterea criminalității
transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a
criminalității organizate, inclusiv a terorismului, și prin
consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile
de aplicare a legii. Acesta a contribuit, de asemenea,
la îmbunătățirea capacității statelor membre de a
gestiona în mod eficace riscurile și situațiile de criză
legate de securitate și, într-o mai mică măsură, de a
proteja persoanele și infrastructurile critice împotriva
atacurilor teroriste și altor incidente legate de
securitate.
Datele disponibile indică faptul că fondul a contribuit
la intensificarea cooperării și coordonării între statele
membre și organismele europene, precum și în
vederea îmbunătățirii capacității statelor membre de a
elabora evaluări cuprinzătoare ale riscurilor și
amenințărilor, deși numărul de proiecte finanțate la
nivel național și la nivelul Uniunii este relativ scăzut.
Au fost desfășurate mai multe acțiuni în ceea ce
privește alerta timpurie și cooperarea pentru
prevenirea crizelor (de exemplu, rețeaua ATLAS).
Evaluarea a arătat că acest cadru de monitorizare și
de evaluare ar trebui să abordeze aspecte precum
definirea indicatorilor și simplificarea raportării.
Aspectele legate de îmbunătățirea eficienței fondului
și a flexibilității în elaborarea programelor naționale și
în alocarea fondurilor programului constituie în
continuare o provocare. Sarcina administrativă legată
de fond este percepută în continuare ca fiind ridicată,
deși s-au înregistrat o serie de îmbunătățiri în
comparație cu perioada de programare anterioară.
59
Comisia, împreună cu Agenția Europeană pentru
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu statele
membre, a continuat să colaboreze în direcția
gestionării eficace și consolidate a frontierelor externe
ale UE. În 2017, agenția a desfășurat 15 operațiuni
comune la frontierele externe maritime, terestre și
aeriene ale UE, unde agenția a mobilizat între 1 175
și 1 700 de polițiști de frontieră, reprezentând
347 805 de zile-om (până la 11,6 % în 2016). În cazul
frontierelor externe expuse la cea mai mare presiune,
agenția a fost prezentă în mod permanent prin
operațiunea sa comună „Triton” în zona centrală
mediteraneană și prin operațiunea sa comună
„Poseidon” în estul Mediteranei.
Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a contribuit la salvarea a 111 000
migranți care au sosit în Italia pe ruta central-mediteraneană.
Ritmul operațiunilor de returnare organizate de
agenție a continuat să crească, ajungându-se astfel
la un număr total de 14 271 de persoane returnate în
2017.
Figură: Detaliere a mobilizărilor realizate de Poliția de frontieră
și Garda de Coastă, sursa: https://ec.europa.eu/home-
affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-
agenda-
migration/20171207_the_european_border_and_coast_guard_
agency_ro.pdf
În plus, prin misiunea politicii de securitate și apărare
comune în Niger și Mali și prin Fondul fiduciar al UE
pentru Africa, UE sprijină misiunile de căutare și
salvare în deșert: Până în prezent, autoritățile
nigeriene și Organizația Internațională pentru Migrație
(OIM) au salvat 1 100 de migranți din deșertul Sahara
pe teritoriul Nigerului69
.
Cinci hotspoturi (Moria, Vathy, Vial, Lepida și Pyli)
sunt operaționale în Grecia, unde toți migranții sunt
supuși controlului de securitate, amprentați,
înregistrați și informați cu privire la drepturile lor. La
31 decembrie 2017, aceste hotspoturi aveau o
capacitate combinată de aproximativ 5 600 de locuri.
S-au depus eforturi continue pentru a îmbunătăți
condițiile de trai ale migranților care stau pe perioade
mai lungi pe insule în așteptarea unei decizii cu
privire la situația lor ca urmare a cerințelor prevăzute
în Declarația UE-Turcia. Pentru a face față cererii
suplimentare, au fost deschise cinci hotspoturi cu o
capacitate combinată de 1 850 de locuri în Italia
(Lampedusa, Messina, Trapani, Taranto și Pozzallo),
ceea ce a condus la o creștere a capacității totale
declarate a hotspoturilor cu 15 %.
În pofida afluxului continuu semnificativ de migranți sosiți în prima jumătate a anului 2017, Italia a reușit să mențină rata globală de prelevare a amprentelor
aproape de 100 % în 2017.
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul UE
În cel de al doilea an de punere în aplicare,
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență a continuat
să ofere un sprijin valoros refugiaților vulnerabili în
cadrul Uniunii (în Grecia). 2017 a fost un an de
tranziție pentru punerea în aplicare a instrumentului,
întrucât abordarea a trecut de la o operațiune de
urgență primară la o operațiune mai normalizată. Au
fost dezvoltate două modalități de punere în aplicare
a ajutorului umanitar: (1) o trecere de la un serviciu
de catering la un sistem în numerar pentru alimentele
distribuite în tabere, precum și (2) o trecere
progresivă de la adăposturi în tabere la un sistem
bazat pe spații de cazare destinate închirierii. Aceste
două inițiative de politică au condus la programul
„Sprijin de urgență pentru integrare și cazare”. La
începutul anului 2017, aproximativ 60 000 de refugiați
și migranți erau blocați în Grecia, conform statisticilor
guvernului elen. Agenția pentru refugiați a
Organizației Națiunilor Unite a declarat că, la sfârșitul
anului 2017, peste 45 000 de refugiați și migranți erau
în continuare blocați în această țară.
În 2017, instrumentul a oferit sprijin pentru aproximativ 40 000 dintre acești beneficiari, alocând
până la 198 de milioane EUR prin intermediul organizațiilor umanitare pentru furnizarea de sprijin
de urgență în funcție de necesități.
Finanțarea a completat eforturile depuse de
autoritățile elene, pe lângă sprijinul acordat Greciei
prin alte instrumente ale UE. Acțiunile finanțate au
fost desfășurate de 15 organizații umanitare și
partenerii lor de punere în aplicare prin furnizarea de
sprijin multisectorial bazat pe numerar ca modalitate
de bază. Serviciile au inclus asistența pentru nevoi de
bază, asistența alimentară, adăposturile, spațiile de
cazare destinate închirierii, planificarea
amplasamentelor și gestionarea acestora, acordarea
de protecție în special minorilor neînsoțiți, educație,
asistență medicală, inclusiv sprijin psihosocial, apă,
salubritate și igienă. 37 597 de beneficiari au primit
sprijin prin programul „Sprijin de urgență pentru
integrare și cazare” și sistemul de asistență în
numerar în decembrie 2017.
În primul semestru al anului 2017, instrumentul a
cuprins, de asemenea, gestionarea a aproximativ
1 000 de locuri pentru minorii neînsoțiți în
adăposturi speciale. Începând cu luna august,
autoritățile elene au preluat finanțarea acestor
adăposturi prin programele lor naționale derulate
în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare.
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență a
contribuit la crearea de zone sigure permanente
pentru acești minori în cadrul amplasamentelor
atunci când este necesar.
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii și-a
îndeplinit în mod eficace rolul primar de a facilita
furnizarea de asistență în natură din partea statelor
membre ale UE în caz de dezastre, atât în interiorul,
cât și în afara Europei. Scopul mecanismului de
protecție civilă al Uniunii este de a sprijini, a coordona
și a completa acțiunile întreprinse de statele membre
în materie de protecție civilă în vederea îmbunătățirii
eficacității sistemelor de prevenire, pregătire și
răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de
om. Mecanismul se concentrează pe reducerea
pierderii de vieți omenești, a pagubelor materiale,
economice și de mediu cauzate de dezastre printr-o
abordare cuprinzătoare care cuprinde prevenirea,
pregătirea și răspunsul în caz de dezastre; o mai
bună înțelegere din partea statelor membre cu privire
la riscurile de dezastre prin cooperarea cu privire la
evaluarea și planificarea riscurilor, precum și
dezvoltarea progresivă a unei culturi europene de
prevenire a dezastrelor; și îmbunătățirea nivelului de
pregătire în caz de dezastre prin cursuri de formare,
exerciții, schimburi de cele mai bune practici și alte
activități similare.
61
În 2017, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a
fost activat ca răspuns la 32 de situații de urgență în
total și a înregistrat o serie de realizări remarcabile.
Având în vedere cele mai complexe și frecvente
dezastre naturale care au afectat grav numeroase țări
europene în cursul ultimilor ani, Comisia a prezentat,
în noiembrie, noi planuri ambițioase pentru a
consolida capacitatea Europei de a face față
dezastrelor naturale, consolidând capacitățile de
reacție europene prin intermediul rescEU și
intensificând prevenirea și pregătirea în caz de
dezastre.
Capacitate europeană de răspuns în situații de
urgență a fost instituită sub forma unei rezerve
voluntare. Rezerva voluntară a capacităților de
răspuns ale statelor membre reunește o serie de
module de protecție civilă, alte capacități de răspuns
și experți, pe care statele membre le păstrează în
rezervă („standby”) pentru a fi utilizate în misiunile UE
de protecție civilă în întreaga lume. Echipele trebuie
să întrunească criteriile minime de calitate și să se
supună unui proces de certificare în vederea
asigurării calității și a interoperabilității. Echipele
formate și certificate, capacitățile de răspuns și
experții garantează un răspuns eficace la dezastre în
interiorul și în afara UE. Rezerva voluntară permite,
de asemenea, o mobilizare pe o perioadă mai scurtă.
Capacitățile din rezerva voluntară au fost mobilizate
în toate situațiile de urgență majoră, inclusiv în cele în
care sunt necesare instrumente specializate.
De exemplu, în timpul crizei epidemiei de Ebola,
au fost furnizate capacități aeriene de evacuare
medicală pentru pacienții afectați de Ebola și
laboratoare mobile.
În urma punerii în aplicare cu succes a proiectului
„Buffer-IT” din 2016 de consolidare a capacităților
aeriene pentru combaterea incendiilor forestiere:
două capacități aeriene pentru combaterea incendiilor
forestiere (capacități de tampon) au fost cofinanțate
pentru sezonul incendiilor forestiere din 2017.
Capacitatea de tampon din Italia a fost formată din
două avioane amfibii grele, iar cea din Spania a fost
alcătuită din două avioane amfibii de dimensiune
medie. În 2017, aceste capacități de tampon au fost
utilizate de patru ori în Europa pentru un total de 230
de ore de zbor și 773 de lansări de apă pentru
stingerea incendiilor.
De asemenea, Corpul medical european, care a fost
lansat în februarie 2016, constituie noul cadru pentru
mobilizarea experților și a echipelor din domeniul
medical și al sănătății publice pentru operațiuni de
pregătire și răspuns în interiorul sau în afara UE.
Până în prezent, 9 state membre s-au angajat cu
echipe medicale, laboratoare mobile și echipe de
sprijin logistic, iar două echipe au fost deja mobilizate
în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.
În afara granițelor UE, în 2017 mecanismul a facilitat
furnizarea de asistență pentru următoarele țări:
Albania, Armenia, Bangladesh, Chile, Dominica, Irak,
Mexic, Muntenegru, Peru, Tunisia și Uganda.
Mecanismul a furnizat, de asemenea, expertiză sub
formă de misiuni (de cosiliere) de pregătire și de
prevenire în Iordania, Bhutan și Armenia. Acțiunile de
prevenire și de pregătire selectate au fost puse în
aplicare în țările candidate, în țările potențial
candidate și în țările vizate de politica europeană de
vecinătate.
Asistența mobilizată a inclus materiale pentru
adăposturi și echipamente pentru adăpostire
(Bangladesh), truse medicale (Irak) și unități de
purificare a apei (Dominica). Experții UE au oferit
sprijin suplimentar autorităților mexicane pentru
evaluarea daunelor cauzate patrimoniului cultural
ca urmare a cutremurului din Mexic.
Evaluarea la jumătatea perioadei a mecanismului a
fost finalizată în 201770
. Evaluarea a subliniat că
mecanismul are o valoare adăugată europeană clară
pentru statele participante în cadrul tuturor celor trei
piloni tematici – prevenirea, pregătirea și răspunsul în
caz de dezastre. De exemplu, în domeniul
răspunsului în caz de dezastre, valoarea adăugată
europeană a fost cea mai evidentă în trecerea în
revistă cuprinzătoare a capacităților disponibile la
nivelul UE, precum și în posibilitatea de a solicita un
răspuns coordonat la nivelul UE prin intermediul unei
platforme unice.
Acest mecanism s-a dovedit a fi un instrument util
pentru mobilizarea și coordonarea asistenței oferite
de statele participante care au răspuns la situațiile de
criză, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii,
62
constituind o dovadă concretă a solidarității
europene. De exemplu, existența unei platforme
unice europene pentru schimbul de informații,
coordonarea operațională, introducerea unor
standarde europene pentru capacitățile de răspuns în
caz de dezastre și orientări comune privind evaluarea
riscurilor evidențiază în mod clar valoarea adăugată a
UE în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului în
caz de dezastre.
Adăugarea de noi capacități prin intermediul
Capacității europene de răspuns în situații de urgență
(rezerva voluntară) a consolidat pregătirea globală în
caz de dezastre la nivelul UE și a permis resurse de
răspuns în caz de dezastre imediate care pot fi
mobilizate reunind o serie de echipe, experți și
echipamente din partea statelor participante.
Provocări importante persistă în ceea ce privește
stabilirea necesităților în materie de capacitate,
stabilirea obiectivelor în materie de capacități
adecvate și dezvoltarea în continuare a standardelor
de calitate, precum și o mai bună corelare a
activităților de prevenire cu cele de răspuns.
Articularea cu programele mai ample ale UE, cum ar
fi Fondul european de dezvoltare regională,
reprezintă, de asemenea, o provocare. Evaluarea a
indicat necesitatea de a consolida cadrul de
monitorizare, sporind coerența între acțiunile
întreprinse în cadrul mecanismului și cele ale agendei
UE privind adaptarea la schimbările climatice, precum
și îmbunătățind în continuare gradul de
sustenabilitate al rezultatelor. Mecanismul este în
continuare în căutarea unui echilibru adecvat între
existența acestuia ca un cadru de asistență reciprocă
între țările europene în urma dezastrelor naturale și a
celor provocate de om și evoluția sa către un
instrument mai complex capabil să facă față crizelor
multiple de natură multiplă și cu un impact global.
Programul „Europa pentru cetățeni”
Programul „Europa pentru cetățeni” este pus în
aplicare prin două componente: „Memorie
europeană” și „Implicare democratică și participare
civică”. Acestea oferă cofinanțare pentru proiectele
privind memoria europeană, activitățile legate de
înfrățirea orașelor, rețelele de orașe și proiectele
societății civile. Cele două componente sunt
completate de acțiuni orizontale pentru diseminarea
și utilizarea rezultatelor proiectelor. Programul este
pus în aplicare prin intermediul granturilor pentru
acțiuni și al granturilor de funcționare acordate
organizațiilor societății civile și grupurilor de reflecție
active în domeniile tematice vizate de program.
În 2017, în cadrul componentei „Memorie
europeană”, 39 de inițiative care au beneficiat de
sprijin s-au axat pe crearea unui sentiment de
proprietate în rândul cetățenilor pentru modul în
care UE evoluează și valorile pe care se bazează
aceasta. Cele 373 de proiecte de înfrățire a
orașelor, 32 de rețele de orașe și 27 de proiecte
ale societății civile din cadrul componentei
„Implicare democratică și participare civică” s-au
concentrat pe promovarea solidarității în
perioadele de criză și pe combaterea stigmatizării
migranților și a grupurilor minoritare.
În 2017, toate acțiunile din cadrul programului au fost
puse în aplicare. În cursul anului, din cele 1 942 de
cereri primite, au fost selectate 412 proiecte, cu un
buget total de 25,6 milioane EUR. Programul a fost
pus în aplicare în 33 de țări participante eligibile.
Rezultatul evaluării la jumătatea perioadei71
a
programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada
2014-2020 confirmă valoarea adăugată a programului
pentru promovarea participării civice, consolidarea
sentimentului de apartenență și sprijinirea înțelegerii
reciproce. Structura programului, care constă în două
componente și o măsură transversală privind
valorizarea, a demonstrat faptul că acesta
funcționează eficient și că atât granturile de
funcționare, cât și granturile pentru acțiuni au
contribuit la obținerea rezultatelor dorite. În total,
3,3 milioane de cetățeni au fost implicați direct în
activitățile sprijinite prin acest program (de exemplu,
ca participanți la activitățile de înfrățire a orașelor,
participanți la evenimentele organizate de
organizațiile societății civile etc.), iar alți 3,9 milioane
au fost implicați indirect (de exemplu, ca utilizatori ai
materialelor online produse în cadrul programului,
cititori ai studiilor elaborate de grupurile de reflecție).
Cu toate acestea, evaluarea a indicat, de asemenea,
lipsa de vizibilitate ca urmare a faptului că activitățile
sunt realizate la scară mică, nevoia de a consolida
sinergiile cu alte programe ale UE existente și
necesitatea de a îmbunătăți indicatorii de
monitorizare.
Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”
În 2017, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” a
funcționat cu un buget de 61,5 milioane EUR.
Programul anual de lucru pentru 2017 a fost adoptat
la 1 martie 2017, având 10 cereri de propuneri de
granturi pentru acțiuni lansate și opt închise. Trei
cereri de granturi de funcționare acordate pentru a
sprijini partenerii-cadru au fost, de asemenea,
închise. Au fost acordate granturi de funcționare în
valoare de 15 milioane EUR pentru 12 autorități
naționale și 32 de organizații locale pentru proiecte
care se axează pe detectarea și îmbunătățirea
standardelor de protecție și de asistență pentru
victime.
Cea mai mare parte a activităților din cadrul
programului contribuie la prioritățile UE cu privire la
„justiție și drepturi fundamentale” și la „realizarea unei
Uniuni a schimbărilor democratice”, precum și la
Agenda europeană privind securitatea (în special
activitățile de combatere a rasismului și xenofobiei).
Programul contribuie, de asemenea, la realizarea
pieței unice digitale, prin sprijinirea activităților
propuse în materie de protecție a datelor și
combaterea discursului de incitare la ură în mediul
online. Activitățile privind drepturile consumatorilor
legate de cloud computing și contractele digitale
contribuie, de asemenea, la o piață unică digitală
conectată, precum și la o piață internă mai profundă
și mai echitabilă.
În domeniul de politică privind nediscriminarea și
integrarea romilor, programul a sprijinit acțiuni care
asigură că discriminarea pe motive de religie sau
convingeri, vârstă, handicap și orientare sexuală este
interzisă ori de câte ori este posibil, în același mod în
care este interzisă discriminarea pe motive de sex,
rasă sau origine etnică. Programul a sprijinit Strategia
europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap
prin finanțarea de acțiuni menite să protejeze
drepturile persoanelor cu handicap. În 2017, a fost
alocată suma de 701 207 EUR pentru a sprijini
inițiative precum cardul european pentru dizabilitate,
premiul european „Access City Award” și lansarea
Zilei europene a persoanelor cu handicap.
Programul a continuat să acorde prioritate
acțiunilor privind prevenirea și combaterea tuturor
formelor de violență împotriva femeilor, tinerilor și
copiilor. Un proiect din Finlanda a implicat servicii
de formare furnizate unui număr de aproximativ
1 000 de medici, asistenți medicali și alți lucrători
din domeniul asistenței medicale și sociale în ceea
ce privește recunoașterea semnelor de violență
domestică și încurajarea comunicării și denunțarea
violenței.
De asemenea, programul a sprijinit acțiuni care
vizează prevenirea și combaterea tuturor formelor de
violență. Acest lucru a pregătit terenul pentru
aderarea UE și a statelor sale membre la Convenția
Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea
violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
Acestea includ, de exemplu, sprijinul acordat
conferinței președinției malteze axate pe violența de
gen în contextul discriminării intersecționale și
accesul femeilor la justiție și servicii în februarie 2017.
Cu această ocazie, a fost lansat un instrument web
destinat personalului care intră în contact cu femeile
afectate de mutilarea genitală feminină.
În domeniul egalității de gen, programul a sprijinit
participarea femeilor pe piața muncii și eliminarea
discriminării, inclusiv a diferenței de remunerare între
femei și bărbați. În cadrul punerii în aplicare a
Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen
2016-2019, programul a contribuit la creșterea
echilibrului de gen în funcțiile de decizie din domeniu
economic, prin crearea unei baze de date a Comisiei
privind participarea femeilor și a bărbaților la procesul
decizional.
Acțiunile în domeniul drepturilor copilului au sprijinit
promovarea justiției în interesul copilului și, având în
vedere urgența reprezentată de migrație, fondurile au
prioritizat inițiativele de protejare a copiilor aflați în
situații vulnerabile.
De exemplu, programul a finanțat cel de al 11-lea
Forum anual european privind drepturile copilului
în noiembrie 2017, care s-a axat pe tema copiilor
privați de libertate și a alternativelor la detenție.
Rezultatele preliminare ale evaluării de la mijlocul
perioadei arată că programul a înregistrat progrese
satisfăcătoare în îndeplinirea obiectivelor sale, într-un
mod eficace și eficient. Cu toate acestea, distribuția
între diferite grupuri de beneficiari și între obiectivele
programului nu este optimă, nici distribuția geografică
64
a acestora. O planificare, monitorizare și punere în
aplicare mai sistematică a activităților programului ar
sprijini durabilitatea rezultatelor proiectelor. Eficiența
mecanismelor de aplicare, de punere în aplicare și de
raportare ar putea fi consolidată.
Programul „Justiție”
Programul „Justiție” contribuie la dezvoltarea unui
spațiu european de justiție, bazat pe recunoașterea și
încrederea reciprocă. Programul promovează
cooperarea judiciară în materie civilă și penală și
formarea judiciară pentru a promova o cultură
judiciară comună. Programul sprijină accesul efectiv
la justiție în Europa, precum și inițiativele în domeniul
politicii în materie de droguri. Programul „Justiție”
urmărește punerea în aplicare a instrumentelor UE în
domeniul justiției (de exemplu, Ordinul european de
anchetă, mandatul european de arestare și
procedurile de predare, ordinul european de
protecție, ordonanța asigurătorie europeană de
indisponibilizare a conturilor bancare, dreptul familiei)
și aplică proceduri judiciare transnaționale mai rapide
prin cooperare, dialog, schimbul de informații,
activitățile de pregătire și armonizarea practicilor.
Toate activitățile finanțate prin programul „Justiție” au
o dimensiune transnațională. Majoritatea acestora se
desfășoară prin parteneriate care reprezintă cel puțin
două țări sau prin rețele care reunesc membri
provenind din cel puțin 14 țări participante.
Bugetul operațional alocat programului „Justiție” în
2017 (52,6 milioane EUR) a fost utilizat în principal în
vederea consolidării cooperării judiciare în materie
civilă și penală, precum și în vederea îmbunătățirii
accesului la justiție.
Toate cererile de propuneri și procedurile de ofertare
din cadrul programelor de lucru pentru 2014, 2015 și
2016 sunt finalizate. Punerea în aplicare a proiectelor
și contractelor aferente se află în curs.
Programul finanțează Rețeaua judiciară europeană în
materie civilă și comercială. Rețeaua reunește
autoritățile judiciare naționale cu scopul de a
simplifica și a consolida cooperarea judiciară între
statele membre și de a îmbunătăți punerea în
aplicare a politicii UE în materie de justiție civilă.
Prin intermediul sistemului electronic de informații cu
privire la cazierele judiciare, o creștere a numărului
de schimburi de informații a sprijinit furnizarea unor
schimburi de informații direcționate mai rapide și mai
precise între statele membre cu privire la
condamnările penale. În 2017, s-a înregistrat o
creștere de peste opt ori față de nivelul de referință
din 2012.
Finanțarea continuă pentru portalul european e-Justiție a condus la înregistrarea unui număr de aproximativ 2,7 milioane de rezultate în 2017 - o creștere de șase ori față de numărul din 2012.
Portalul oferă acces la documente privind procedurile
transfrontaliere, jurisprudența UE, sistemele judiciare
ale UE și materiale pentru formare, facilitând astfel
accesul la justiție pentru cetățeni și întreprinderi și
contribuind la încrederea reciprocă.
În combaterea terorismului, care reprezintă o
prioritate-cheie a Agendei europene privind
securitatea, acțiunile finanțate au prioritizat
prevenirea radicalizării în penitenciare și
îmbunătățirea condițiilor din închisori. În 2017, s-au
acordat granturi de funcționare unor organizații
precum EuroPris și Confederația Europeană privind
Eliberarea Condiționată, pentru proiecte care au
contribuit la creșterea gradului de utilizare a unor
alternative la pedeapsa cu închisoarea și
îmbunătățirea condițiilor de detenție în statele
membre. Îmbunătățirea condițiilor precare din
închisori reprezintă o prioritate politică la nivelul UE,
întrucât există un risc ridicat de radicalizare în aceste
medii și acestea pot limita funcționarea eficientă, de
exemplu, a mandatului european de arestare.
Rezultatele preliminare ale evaluării de la jumătatea
perioadei arată că evoluția programului la jumătatea
perioadei a fost semnificativă. Cu toate acestea, au
apărut unele provocări în ceea ce privește punerea în
aplicare a programului. Până în prezent, programul a
fost accesat de beneficiari dintr-un număr mic de
state membre. Activitățile destinate unei mai bune
comunicări ar putea să abordeze acest aspect în
viitor. Indicatorii programului sunt adecvați pentru
monitorizarea progreselor realizate în vederea
atingerii obiectivelor acestuia, însă uneori măsurarea
lor este dificilă din cauza lipsei de instrumente
adecvate. Obiectivele programului sunt ample și
flexibile, însă inițiativele în domeniul politicilor în
materie de droguri sunt uneori dificil de reconciliat cu
alte priorități ale programului, cum ar fi cooperarea
judiciară și accesul la justiție. Pentru a spori relevanța
programului, o analiză mai sistematică a nevoilor
părților interesate și a grupurilor-țintă suplimentare
este justificată. În scopul de a reduce la minimum
posibilul risc de duplicare și de a spori sinergiile
posibile, o mai bună coordonare și un schimb mai
bun de informații între programele și proiectele UE ar
65
putea juca un rol esențial, permițând alocarea mai
coerentă și eficientă a resurselor, în conformitate cu
cele mai relevante priorități. În cele din urmă, există
în continuare posibilitatea de reducere a sarcinii
administrative.
Programul privind protecția consumatorilor
Programul sprijină punerea în aplicare a legislației în
domeniul protecției consumatorilor, în special prin
acțiuni care vizează consolidarea bazei de cunoștințe
și a procesului de revizuire a Regulamentului privind
cooperarea în materie de protecție a consumatorilor,
precum și prin acțiuni comune care urmăresc
îmbunătățirea cooperării administrative pentru
aplicarea și asigurarea respectării legislației în
materie de siguranță a produselor (Directiva privind
siguranța generală a produselor) pe întreaga piață
internă. Aceste obiective nu pot fi realizate în mod
satisfăcător de către statele membre, în special din
cauza naturii transfrontaliere a aspectelor vizate.
Punerea în aplicare a Programului privind protecția
consumatorilor pentru perioada 2014-2020 este pe
cale să își îndeplinească obiectivele multianuale.
Majoritatea indicatorilor de performanță aferenți
prevăzuți pentru anii 2014, 2015, 2016 și 2017 au fost
atinși.
Până la sfârșitul anului 2017, un procent de 99 % din
bugetul operațional în valoare de 23,7 milioane EUR
alocat pentru punerea în aplicare a programului de
lucru anual pentru 2016 a fost utilizat și transpus în
angajamente juridice. În martie 2018, punerea în
aplicare a programului de lucru pentru 2017
(24,1 milioane EUR) a ajuns la 61 %. Angajamentele
globale pentru restul acțiunilor definite deja
(angajamente juridice care urmează să fie asumate în
prima jumătate a anului 2018) au fost adoptate la
sfârșitul anului 2017.
În comparație cu predecesorul său, programul pentru
perioada 2014-2020 a adus îmbunătățiri importante,
în special cu privire la simplificarea granturilor pentru
Centrele europene ale consumatorilor (bazate pe
parteneriate strategice multianuale) și a sistemului
pentru schimbul de funcționari însărcinați cu aplicarea
legii (acordarea de indemnizații în locul granturilor).
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor
sprijină consumatorii în achizițiile transfrontaliere,
explicându-le drepturile lor atunci când fac
cumpărături la nivel internațional și ajutându-i să
solicite unui comerciant din altă țară din UE (sau din
Islanda sau Norvegia) remedierea situației în cazul în
care apar probleme.
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor a
elaborat o aplicație mobilă denumită „Travel”
pentru a sprijini consumatorii să își exercite
drepturile în timp ce se află în vacanță în
străinătate, aplicație care a înregistrat aproximativ
100 000 de contacte cu consumatorii pe an.
Au fost create platforme online pentru a încuraja
cooperarea administrativă privind punerea în aplicare
și asigurarea respectării legislației în materie de
siguranță a produselor. Acestea au înregistrat în 2017
o creștere a ratelor de participare. De exemplu,
platforma pentru schimbul de cunoștințe a Sistemului
de cooperare pentru protecția consumatorului a
înregistrat o creștere cu 28 % a numărului de
schimburi realizate de funcționari începând cu 2016:
- Platforma europeană de soluționare online a litigiilor
creată în 2016 a continuat să consolideze drepturile
consumatorilor prin accesul la mijloace simple, rapide
și necostisitoare de soluționare a litigiilor. Aceasta
permite consumatorilor și comercianților să
soluționeze online litigii privind achizițiile online
interne și transfrontaliere, fără a apela la o instanță.
În 2017, încrederea în sistem a crescut odată cu
numărul de cazuri primite, înregistrându-se un număr
total de 52 735 de cazuri. Potrivit unui sondaj,
aproximativ 44 % din plângeri au fost soluționate în
afara platformei prin intermediul unui contact direct
între consumatori și comercianți inițiat de platformă.
- Academia de aplicare a legii în mediul online
instituită în 2017 pentru a spori capacitatea rețelei de
autorități publice însărcinate cu aplicarea legislației și
a rețelei de autorități pentru siguranța produselor de a
desfășura anchete online a reunit deja 158 de
funcționari în primul său an de funcționare.
- Sistemul de alertă rapidă pentru produse
nealimentare periculoase a continuat să faciliteze
schimbul de informații între statele membre și
Comisie referitoare la măsurile întreprinse împotriva
produselor periculoase. În 2017, autoritățile naționale
au transmis 2 201 alerte privind produsele
periculoase prin intermediul sistemului care oferă
consumatorilor un acces rapid la informații privind
produsele nesigure vândute în UE. De asemenea,
alertele transmise în 2017 au condus la
întreprinderea a aproximativ 4 000 de măsuri
subsecvente în alte state membre, ceea ce
66
demonstrează o strânsă colaborare între autoritățile
naționale în vederea atingerii obiectivului comun de a
menține siguranța pieței și de a proteja consumatorii
din UE. Jucăriile, automobilele și motocicletele se află
printre primele pe lista produselor periculoase
identificate și retrase de pe piață.
Evaluarea la jumătatea perioadei a programului este
în curs, iar primele rezultate indică o satisfacție
generală a părților interesate în ceea ce privește
relevanța și eficacitatea activităților. În general,
obiectivele și prioritățile Programului privind protecția
consumatorilor sunt evaluate ca fiind în continuare pe
deplin relevante și ar trebui să fie continuate. Cu
toate acestea, au fost identificată o serie de domenii
în care sunt necesare îmbunătățiri, în special în ceea
ce privește flexibilitatea limitată a programului pentru
a putea răspunde necesităților de politic [în scut timp,
procesul de planificare sub nivelul optim, care ar
trebui totodată să aibă posibilitatea de a reacționa
rapid la noile cerințe de politică sau la evoluțiile pieței,
precum și posibilitatea de îmbunătățire a legăturilor
cu țările terțe (în special în domeniul aplicării
legislației).
Programul „Produse alimentare și hrană pentru animale”
Programul „Produse alimentare și hrană pentru
animale” contribuie la un nivel înalt de sănătate
pentru oameni, animale și plante de-a lungul lanțului
alimentar. Acesta sprijină acțiunile de prevenire și
eradicare a bolilor și dăunătorilor și de asigurare a
unui nivel ridicat de protecție pentru consumatori și
pentru industria alimentară și a hranei pentru animale
și favorizează crearea de locuri de muncă. Evaluarea
la jumătatea perioadei din 2017 a programului
„Produse alimentare și hrană pentru animale”72
a
confirmat relevanța sa și faptul că acesta este un
mediu care funcționează în mod adecvat. În același
timp, sprijinul prevăzut în program ar trebui să
contribuie, de asemenea, la creșterea competitivității
Uniunii în domeniu. În 2017, punerea în aplicare a
130 de programe veterinare la nivel național,
cofinanțate cu 150 de milioane EUR în cadrul
programului „Produse alimentare și hrană pentru
animale”, a progresat conform așteptărilor.
Programele respective vizează bolile transmisibile
adesea epidemice la animale și au un impact direct
asupra sănătății publice din cauza aspectelor legate
de siguranța alimentară, precum și din cauza faptului
că unele boli animale sunt transmisibile la om. În
plus, epidemiile de boli animale pot genera costuri
economice semnificative prin pierderea piețelor
interne și de export ale UE, precum și costuri directe
pentru controlul bolii din bugetul UE și bugetele
statelor membre. Cu toate acestea, eradicarea bolilor
este o sarcină pe termen lung, care necesită un efort
continuu și consecvent de-a lungul unei perioade
lungi de timp.
În 2017, a avut loc o nouă pătrundere neautorizată
a pestei porcine africane în noi zone ale Poloniei și
în alte state membre (Republica Cehă și România)
legată de activitățile umane și nu de mijlocul
natural de răspândire a bolii prin circulația porcilor
mistreți. Răspunsul bine direcționat și multiform al
UE la focarele de pestă porcină africană a
menținut limitate efectele negative, în timp ce
epidemiile ar fi putut avea efecte devastatoare
asupra sănătății animalelor și asupra durabilității
acestui sector. Izolarea focarelor în UE nu are un
echivalent în alte țări afectate din afara UE, în care
boala s-a răspândit pe distanțe de mii de kilometri
în câțiva ani.
De asemenea, în 2017 au fost cofinanțate 24 de
programe naționale pentru combaterea organismelor
dăunătoare plantelor (+7 față de 2015), pentru a
asigura detectarea și eradicarea timpurie a focarelor
de dăunători. Globalizarea comerțului cu plante,
împreună cu schimbările climatice, a sporit
considerabil riscul de infestare cu dăunători ai
plantelor. Prin urmare, depistarea timpurie și controlul
sunt esențiale pentru a atenua consecințele
economice și comerciale.
Pe lângă cofinanțarea programelor naționale, sprijinul
financiar acordat de UE pentru măsuri de urgență
este continuu, în scopul de a stopa bolile animalelor
și infestările cu dăunători într-un stadiu incipient. O
gravă epidemie de gripă aviară în
perioada 20162017 a necesitat o contribuție
financiară importantă, în valoare de peste 100 de
milioane EUR. Virusul gripei aviare se răspândește
prin circulația păsărilor sălbatice; prin urmare,
răspândirea acestuia nu poate fi controlată. Izolarea
timpurie a focarelor este importantă, întrucât acestea
pot antrena un cost enorm pentru bugetul UE și
bugetele naționale, precum și pentru comunitatea
agricolă dacă nu sunt tratate imediat și scapă de sub
control.
67
Indicatorii de rentabilitate pentru program lipsesc în
continuare; în 2017 au fost instituite proiecte pentru a
stabili acești indicatori.
Programul în domeniul sănătății
Obiectivul programului în domeniul sănătății este de a
completa, a sprijini și a conferi valoare adăugată
politicilor statelor membre în vederea îmbunătățirii
sănătății cetățenilor Uniunii și a reducerii inegalităților
în materie de sănătate, a încurajării inovării în
domeniul sănătății și a creșterii durabilității sistemelor
de sănătate. Evaluarea la jumătatea perioadei din
2017 a Programului în domeniul sănătății a confirmat
relevanța programului și eficacitatea simplificărilor
introduse în comparație cu programul precedent.
Evaluarea a recomandat consolidarea eforturilor
pentru a obține valoarea adăugată europeană și a
spori sinergiile, precum și pentru a intensifica
obținerea de rezultate semnificative prin cooperarea
cu alte instrumente financiare ale UE
În 2017, au fost lansate noile Acțiuni comune în
domeniul sănătății pentru cooperarea între statele
membre. Acțiunile comune vizează teme precum
inegalitățile în materie de sănătate, Parteneriatul
inovator privind lupta împotriva cancerului,
vaccinarea, pregătirea la punctele de intrare pentru
refugiați și migranți, acțiunile în sprijinul Rețelei de e-
sănătate, precum și sistemele durabile de informații
privind sănătatea ale UE. Aceste acțiuni ar trebui să
permită un transfer de cunoștințe și un schimb de
informații mai bun și mai rapid, necesar pentru
elaborarea politicilor la nivel național.
În 2017, un acord-cadru de parteneriat a fost lansat în
colaborare cu organismele neguvernamentale active
în domeniul sănătății. Se așteaptă ca aceste
organisme neguvernamentale să sprijine Comisia cu
informațiile și recomandările necesare pentru
elaborarea politicilor în domeniul sănătății și cu
punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților
Programului în domeniul sănătății. Sprijinirea
organismelor neguvernamentale este justificată,
având în vedere contribuția pe care acestea o pot
aduce la sporirea cunoștințelor în materie de
sănătate, la promovarea unor stiluri de viață
sănătoase și la organizarea de consultări publice cu
privire la politica științifică. Organismele
neguvernamentale contribuie, de asemenea, la
optimizarea activităților și practicilor legate de
asistența medicală prin furnizarea de feedback din
partea pacienților și facilitarea comunicării cu aceștia.
În 2017, au fost create și au devenit funcționale primele dintre cele 24 de rețele europene de acces
virtual în serviciul pacienților cu boli rare și complexe. Aceste rețele europene de referință implică 900 de unități de asistență medicală foarte specializată din peste 300 de spitale din 26 de state membre ale UE
care pun în comun cunoștințe și resurse.
Pacienții pot fi direcționați către membrul rețelei
europene de referință relevante din țara lor de către
furnizorul de asistență medicală. Acești membri pot
convoca ulterior un „comitet consultativ virtual” format
din medici specialiști care oferă diagnostice și
consiliere cu privire la cele mai bune opțiuni de
tratament posibile pentru respectiva afecțiune
specifică.
Programul „Europa creativă”
Programul „Europa creativă” oferă 1,46 miliarde EUR
pentru sprijinirea sectoarelor culturale și creative
europene, în special a sectorului audiovizual, în
scopul de a promova diversitatea culturală și
lingvistică și de a stimula competitivitatea europeană.
Programul „Europa creativă” are scopul de a elibera
potențialul de creștere economică prin depășirea
obstacolelor create de fragmentarea piețelor, prin
furnizarea unui răspuns la concurența acerbă la nivel
internațional și prin adaptarea la transformarea
digitală a societății. Subprogramul „MEDIA”
promovează crearea și distribuirea de conținuturi
audiovizuale (filme, seriale de televiziune și
videoclipuri).
În 2017, programul a înregistrat progrese conform
așteptărilor, fiind atins aproape 100 % din bugetul
final, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și
plățile. În total, au fost depuse 5 025 de cereri, dintre
care au fost selectate 2 317 proiecte pentru finanțare.
În cadrul subprogramului „Cultura”, rata de succes
pentru proiectele de cooperare a crescut ușor, de la
13,96 % în perioada 2014-2017 la 14,78 % în 2017,
ceea ce indică o cerere continuă ridicată de sprijin din
partea UE și un număr mare de proiecte de calitate
excluse din cauza fondurilor limitate. Pe lângă
68
aceasta, s-a plasat un accent mai puternic pe
selectarea organizațiilor care să reprezinte o gamă
mai largă de sectoare vizând domenii care până în
prezent nu au fost abordate, cum ar fi artele digitale și
fotocopia.
În 2017, programul a extins, de asemenea,
numărul de țări participante, prima țară învecinată
cu Marea Mediterană, Tunisia, alăturându-se
programului și alte două țări fiind dispuse să
semneze acordul în prima jumătate a anului 2018
(Armenia și Kosovo). Aceasta este o indicație clară
a relevanței programului ca instrument util pentru
diplomația culturală și recenta strategie a UE
privind rolul culturii în cadrul relațiilor externe ale
UE.
Rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea
perioadei a programului confirmă valoarea adăugată
a acestuia. „Europa creativă” a contribuit la realizarea
agendei politice a UE, stimulând investițiile și crearea
de locuri de muncă (3 000 de locuri de muncă create
în perioada 2014-2016) și aprofundând piața internă,
în special printr-o mai bună circulație a conținutului
creativ. Evaluarea constată că punerea în aplicare
este pe drumul cel bun în vederea atingerii
obiectivelor programului. Consolidarea capacității
financiare a întreprinderilor creative mici și mijlocii s-a
dovedit a fi, de asemenea, extrem de relevantă
pentru satisfacerea nevoilor financiare ale sectoarelor
culturale și creative. În plus, valoarea adăugată a
programului a fost recunoscută în caracterul
transnațional al acțiunilor sale care creează efecte
pozitive prin intermediul schimburilor, al rețelelor și al
parteneriatelor. Cu toate acestea, constatările
preliminare sugerează că programul nu este suficient
de flexibil pentru a valorifica pe deplin de
oportunitățile oferite de trecerea la era digitală (de
exemplu, creația și distribuția digitală, un angajament
consolidat cu publicul, accesul la noi piețe sau
volume mari de date). În timp ce eficacitatea din
punct de vedere al costurilor este satisfăcătoare,
există posibilități de realizare a unei mai bune
raționalizări a aplicării și punerii în aplicare în vederea
reducerii costurilor. Evaluarea la jumătatea perioadei
a identificat, de asemenea, necesitatea de a elabora
un cadru de monitorizare a performanței cuprinzător
constând într-un set de indicatori care sunt strâns
legați de obiectivele programului,în ceea ce privește
atât realizările și avantajele pentru beneficiari, cât și
impacturile culturale, economice și sociale mai ample
și pe termen mai lung.
În 2017, subprogramul „MEDIA” a sprijinit creșterea vizibilității filmelor europene. Peste 400 de filme europene au fost distribuite în afara granițelor,
ajungând la un public alcătuit din 65 de milioane de persoane pe an. lso, o rețea formată din peste 1 000
de cinematografe din 33 de țări, a beneficiat de sprijin, concentrându-se pe filmele europene.
Calitatea filmelor finanțate a dobândit, de
asemenea, recunoaștere internațională. De
exemplu, la Festivalul de film de la Cannes, filmul
„The Square” (Pătratul) a câștigat premiul Palme
d’Or, în timp ce la Premiile Oscar, filmul „Call me
by your name” (Strigă-mă pe numele tău) a
câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu
adaptat. Conform evaluării la jumătatea perioadei,
impactul subprogramului MEDIA ar fi consolidat și
mai mult prin intensificarea colaborării și sporirea
flexibilității programelor de sprijin, precum și prin
dezvoltarea industriei audiovizuale.
69
Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale
și creative instituit recent a sprijinit întreprinderile mici
și mijlocii, care întâmpină dificultăți în ceea ce
privește accesul la împrumuturi ca urmare a naturii
necorporale a activelor lor. De la lansarea sa în 2016
și până la sfârșitul anului 2017, opt intermediari
financiari din șase țări au participat deja la mecanism,
ceea ce demonstrează importanța acestui instrument.
Începând cu a doua jumătate a anului 2017, 161 de
întreprinderi mici și mijlocii au primit împrumuturi cu o
valoare totală de 32 de milioane EUR pentru peste
200 de proiecte la care lucrează peste 900 de
persoane. O alocare complementară în valoare de
60 de milioane EUR, echivalentul a 50 % din bugetul
total, a fost prevăzută deja în 2017 pentru a permite
mobilizarea mai rapidă a sprijinului sub formă de
garanții.
Mecanismul de garantare, care vizează remedierea
deficitului de finanțare pentru întreprinderile mici și
mijlocii din sectoarele culturale și creative, a primit o
cerere puternică în 2017. Aproximativ 500 de
împrumuturi au fost acordate unor beneficiari din
Spania, Franța, România, Republica Cehă, Belgia și
Italia. Având în vedere această cerere puternică,
Fondul european pentru investiții strategice a fost
mobilizat pentru completarea mecanismului de
garantare cu 60 de milioane EUR.
70
1.5. Europa în lume (rubrica bugetară 4)74
10,7 miliarde EUR din creditele de angajament ale
bugetului au fost alocate programelor menționate la
rubrica 4, ceea ce reprezintă 7 % din totalul bugetului
UE pentru 2017. Asistența pentru dezvoltare acordată
de UE este consolidată prin Fondul european de
dezvoltare, care nu este finanțat de la bugetul UE, ci
din contribuțiile directe ale statelor membre ale UE.
Rubrica 4 a cadrului financiar vizează toate acțiunile
externe întreprinse de Comisie și cuprinde o gamă
largă de acțiuni, cum ar fi asistența pentru dezvoltare,
asistența pentru preaderare și ajutorul umanitar. În
plus, acțiunile care contribuie la asigurarea stabilității
și a păcii, la promovarea drepturilor omului, la
misiunile de observare a alegerilor și multe altele sunt
incluse la această rubrică.
Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 4. „Alte programe” includ, printre altele, Instrumentul de parteneriat,
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, politica externă și de securitate comună, Fondul de garantare pentru acțiuni externe și
Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.
Susținerea priorităților Comisiei Europene
Programele din cadrul rubricii 4 contribuie la prioritățile Comisiei Juncker „UE ca actor global” și „Migrație”. De
asemenea, acestea sprijină, în special, dimensiunea externă a altor priorități ale Comisiei Juncker, cum ar fi „O
Uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, „Locuri de muncă,
creștere economică și investiții” și „Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere
reciprocă” care include un accent puternic pe securitate.
71
Programul „Ajutor umanitar”
UE și statele sale membre reprezintă cel mai mare
donator de ajutor umanitar și, prin urmare, joacă un
rol esențial în abordarea provocărilor umanitare prin
furnizarea de ajutor și de protecție populațiilor
afectate. Programul „Ajutor umanitar” al UE sprijină
populațiile cele mai vulnerabile din țările care se
confruntă cu crize, inclusiv așa-numitele „crize uitate”
(situații de criză cu o atenție limitată și slabă
acoperire din partea mijloacelor de informare în
masă).
În 2017, UE a furnizat peste 2,2 miliarde EUR sub
formă de ajutor75
pentru peste 80 de țări. Peste 50 %
din această sumă a fost direcționat către țările cele
mai vulnerabile, astfel cum s-a stabilit prin analiza
evaluării riscurilor.
În 2017, UE a alocat aproximativ 6 % din bugetul său
anual destinat ajutorului umanitar pentru educația în
situații de urgență, unul dintre cele mai subfinanțate
sectoare beneficiare de ajutor umanitar.
Aproximativ 4,7 milioane de copii din 52 de țări din
întreaga lume au beneficiat de finanțare din partea
UE între 2012 și 201776
.
În perioada 2012-2016, ajutorul umanitar furnizat de
UE s-a axat în principal pe următoarele sectoare:
securitate alimentară și mijloacele de subzistență
(peste 30 % din totalul pentru perioada respectivă),
sănătate (peste 12 %), nutriție (peste 10 %),
adăposturi și tabere (peste 9 %) și servicii de
salubrizare a apei și igienă (peste 9 %)77
.
Criza din Irak
În 2017, UE și-a intensificat reacția la criza
umanitară din Irak. Aproximativ o treime din
populația țării avea nevoie de ajutor umanitar la
finalul anului 2017. UE a continuat să fie un
donator principal, furnizând sprijin în valoare totală
de 82,5 milioane EUR în 2017. Acest ajutor
financiar s-a axat pe furnizarea de ajutor pentru
salvarea civililor din toate zonele de conflict active
și pe facilitarea procesului de evacuare medicală a
persoanelor rănite și bolnave și pentru furnizarea
de servicii medicale de urgență.
Criza din cauza secetei din Cornul Africii
Regiunea Cornul Africii se confruntă cu multiple
provocări, în ceea ce privește atât persoanele
strămutate în interiorul țării cât și refugiații,
insecuritatea alimentară ridicată reprezentând
factorul principal. După 2016, un an marcat de
secetă și inundații, 2017 a cunoscut cea mai gravă
secetă din 2011 care a afectat întreaga regiune.
Ca răspuns la această situație, UE a alocat suma
de 185 de milioane EUR în 2017 pentru furnizarea
de ajutor în Cornul Africii.
Criza refugiaților Rohingya (Myanmar/Bangladesh)
Peste 688 000 de membri ai minorității etnice
Rohingya s-au refugiat peste graniță, din statul
Rakhine în Cox’s Bazar, Bangladesh, ajungându-
se la un număr total de refugiați Rohingya în
Bangladesh care se apropie de un milion de
persoane. Ca răspuns, ONU a organizat o
conferință a donatorilor privind criza refugiaților
Rohingya în 2017, având ca rezultat asumarea de
angajamente totale în valoare de 345 de milioane
USD pentru refugiații Rohingya. Cu aproximativ
136 de milioane EUR, UE și statele sale membre
au reprezentat peste 50 % din suma totală.
Ajutorul umanitar furnizat de UE în 2017
72
Criza siriană
Uniunea Europeană continuă să furnizeze asistență vitală și sprijin pentru milioane de persoane din Siria și din
regiune. Asistența a contribuit la furnizarea esențială de alimente, medicamente, apă și adăpost pentru milioane
de sirieni afectați direct și/sau strămutați în interiorul țării în urma conflictului. În țara învecinată Liban, finanțarea
din partea UE a contribuit la acordarea de asistență pentru refugiații cei mai vulnerabili, de servicii medicale
secundare pentru cazurile salvatoare de vieți, de educație non-formală și de adăpost – inclusiv apă, igienă și
salubritate – pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale familiilor vulnerabile cele mai afectate de strămutarea
forțată.
În 2017, a fost efectuată o evaluare cuprinzătoare a acțiunilor de ajutor umanitar ale UE în perioada 20122016. Constatările preliminare evidențiază faptul că acțiunile umanitare finanțate au fost bazate în general pe nevoi și au fost puse în aplicare în conformitate cu principiile umanitare. Acțiunile au adus o contribuție importantă la obiectivele principale
de a salva vieți, de a reduce morbiditatea și suferința, precum și de a îmbunătăți demnitatea populațiilor afectate de dezastre. Mai mult, constatările preliminare indică faptul că rata de finanțare a permis Uniunii Europene să aibă un impact real pe teren, răspunzând nevoilor unui număr semnificativ de beneficiari dintr-un număr mare de țări și regiuni.
Instrumentul pentru refugiații din Turcia
Sprijinul total acordat prin intermediul instrumentului UE
Acest instrument a fost instituit în ianuarie 2016 și a
continuat să prevadă un mecanism comun de
coordonare a instrumentelor existente și să garanteze
că nevoile refugiaților și ale comunităților-gazdă din
Turcia sunt abordate într-un mod cuprinzător și
coordonat.
În pofida condițiilor dificile, a fost contractată suma de
3 miliarde EUR și a fost acordată suma de
1,85 miliarde EUR ca asistență umanitară și asistență
fără caracter umanitar în 2017.
Instrumentul a continuat să pună în aplicare „plasa de
siguranță socială de urgență”, un sistem de asistență
socială bazat pe furnizarea unui card de debit care,
până la sfârșitul anului 2017, a ajuns la peste
1,2 milioane dintre cei mai vulnerabili refugiați din
Turcia, ajutându-i să își îndeplinească cele mai
urgente nevoi de bază.
Alte activități multisectoriale, în special în domenii
precum sănătatea, protecția și educația în situații de
urgență, sunt susținute, de asemenea, în Turcia, cu
următoarele rezultate:
Jumătate de milion de refugiați minori au acces la educație, două milioane de refugiați au acces la
servicii de asistență medicală primară și un milion de persoane au acces la servicii de sănătate mentală și
de reabilitare88
.
Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului
Acest instrument are un rol-cheie în promovarea și
apărarea democrației și a drepturilor omului, prin
conlucrarea în special cu societatea civilă și în
sprijinul acesteia și al acțiunilor sale. Având în vedere
rezultatele obținute în perioada 2007-2013, a fost
sporit sprijinul UE acordat organizațiilor pentru
drepturile omului și apărătorilor drepturilor omului
pentru perioada 2014-2020. Succesul și performanța
sprijinului de urgență pentru apărătorii drepturilor
omului aflați în situație de risc, considerat ca fiind o
inițiativă emblematică pentru activitățile în cadrul
instrumentului, au generat număr tot mai mare de
cereri.
Începând cu 2014, s-a acordat un număr tot mai mare de mici granturi pentru furnizarea sprijinului de
urgență pentru 870 de apărători ai drepturilor omului și familiile lor, dintre care 107 au fost acordate în
2017.
Evaluarea la jumătatea perioadei78
, finalizată în
decembrie 2017, confirmă faptul că Instrumentul
european pentru democrație și drepturile omului este
pe cale să își îndeplinească obiectivele și
angajamentele și că acesta rămâne un instrument de
abilitare, flexibil și cu capacitate de reacție pentru
protejarea și promovarea drepturilor omului și a
democrației în întreaga lume. Sprijinirea democrației
și a drepturilor omului este prevăzută, de asemenea,
în cadrul altor instrumente de finanțare externă ale
UE, însă caracteristicile specifice ale acestui
instrument îi permit să funcționeze în cazul în care
altele nu reușesc sau nu pot să funcționeze, precum
și la un alt nivel prin intermediul societății civile. În
urma evaluării, s-a constatat că flexibilitatea
intrinsecă a programului nu este întotdeauna utilizată
pe deplin și că procesul aferent cererii de propuneri
este considerat ca fiind prea lung, împovărător și prea
competitiv de către organizațiile societății civile.
Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară
Instrumentul pentru cooperarea în materie de
securitate nucleară este menit să promoveze în țările
terțe o cultură în materie de securitate nucleară,
gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor
radioactive și a combustibilului uzat și măsuri de
protecție eficace privind materialul nuclear.
Primul proiect de sprijinire a autorității iraniene de
reglementare în domeniul nuclear a fost lansat în
iulie 2017 și se derulează fără probleme. Un al
doilea proiect de sprijinire a punerii în aplicare a
exercițiului de efectuare a testelor de rezistență în
cadrul centralei nucleare Bushehr a fost contractat
la sfârșitul anului 2017 și va începe în aprilie 2018.
Un proiect ulterior a fost stabilit de comun acord cu
Iran în 2017, în conformitate cu angajamentul UE de
punere în aplicare a Planului comun de acțiune
cuprinzător; acesta va fi contractat în a doua jumătate
a anului 2018.
Angajarea cu succes într-o relație cu Turcia a fost
realizată în 2017, prin contractarea unui proiect de
sprijinire a consolidării capacităților pentru
autoritatea de reglementare în domeniul nuclear,
având în vedere decizia de a include energia
nucleară în mixul energetic național. Reuniunea de
lansare a proiectului a fost organizată în ianuarie
2018.
Conform evaluării la jumătatea perioadei încheiate în
201779
, conținutul extrem de tehnic și axarea pe
transferul de know-how la nivel internațional sunt
adecvate. În plus, instrumentul este în concordanță
cu prioritățile în materie de securitate nucleară
exprimate în directivele EURATOM și în tratatele
internaționale relevante. Aspectele orizontale ale UE,
cum ar fi protecția mediului și buna guvernanță, sunt
abordate în mod direct sau sunt integrate în
intervenții.
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace
De la începutul crizei siriene, a fost alocată o sumă
de peste 200 de milioane EUR în cadrul acestui
instrument și al predecesorului său, Instrumentul de
stabilitate, pentru a sprijini măsurile de răspuns la
situațiile de criză din Siria și din țările învecinate
afectate de conflict. Acest sprijin a inclus furnizarea
de asistență fără caracter umanitar populației din
Siria, sprijinul pentru inițiativele de dialog, justiția
tranzițională și combaterea extremismului violent,
precum și sprijinul acordat refugiaților, guvernelor
țărilor-gazdă și comunităților-gazdă din Siria, Liban,
Iordania, Irak și Turcia.
În 2017, au fost adoptate trei noi programe. Prima
etapă a Inițiativei de sprijinire a păcii în Siria a
susținut eforturile internaționale de mediere ale ONU.
74
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace și-a
extins, de asemenea, angajamentul de susținere a
justiției tranziționale și sfera de responsabilitate prin
sprijinul direcționat acordat Comisiei internaționale
pentru persoane dispărute, furnizând asistență pentru
Mecanismul internațional, imparțial și independent
privind infracțiunile internaționale comise în Siria. În
cele din urmă, Instrumentul care contribuie la
stabilitate și pace oferă, de asemenea, sprijin pentru
educație în zonele administrate de opoziție.
Pe lângă Procesul de pace din Columbia, Inițiativa de
sprijinire a păcii în Siria și Dialogul Kosovo-Serbia,
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace a
sprijinit, de asemenea, alte procese de pace, dialogul
și activitățile de mediere în 2017, cu măsuri specifice
de susținere a activității comitetului cu privire la
acordul de pace din Mali, dar și din Afganistan, Libia,
Turcia, Yemen, Irak, Republica Centrafricană,
Senegal (Casamance), regiunea Deltei Nigerului din
Nigeria, dintre comunitățile Tebou și Touaregs din
Niger și dintre Guatemala și Belize. De asemenea,
acesta a inclus sprijinirea inițiativelor regionale
desfășurate de Uniunea Africană în Sudan și în
Sudanul de Sud. În cazul Columbiei, după
respingerea Acordului de încetare a conflictului în
cadrul unui plebiscit în octombrie, o nouă decizie de
finanțare în valoare de 8 milioane EUR a fost
imperios necesară pentru a proteja rezultatele
obținute prin negocierile de pace și pentru a permite
succesul unui posibil Acord global de pace.
Având în vedere cele trei programe noi din Balcanii
de Vest, instrumentul își continuă eforturile de
stabilizare în imediata vecinătate a UE. În 2017,
programul s-a angajat să consolideze încrederea în
Kosovo prin protejarea patrimoniului cultural. În raport
direct cu eforturile UE, acesta sprijină, de asemenea,
promovarea dialogului între Belgrad și Pristina,
precum și acțiunile legate de deminare din Bosnia și
Herțegovina.
„Noua inițiativă europeană în domeniul formării
europene” garantează cursuri de formare
anterioare mobilizării de înalt nivel pentru
participarea la misiunile civile de stabilizare ale UE
și la misiunile civile internaționale de gestionare a
crizelor. În 2017, proiectul a continuat și a sporit
cooperarea cu Colegiul European de Securitate și
Apărare, permițând alinierea și integrarea
activităților de formare respective. De asemenea,
proiectul a sporit și mai mult sinergiile și
cooperarea cu privire la furnizarea cursurilor de
formare profesională la nivel național, în special
prin misiunile UE, dar și prin alte organizații
internaționale, cum ar fi Departamentul ONU
pentru operații de menținere a păcii și Colegiul
European de Poliție.
Rețeaua de dialog cu societatea civilă a sporit
vizibilitatea și accesul organizațiilor societății civile
(inclusiv din țări terțe) față de organizațiile
internaționale multilaterale și de autoritățile naționale,
în special în cazul în care dialogul dintre autorități și
organizațiile societății civile este mai dificil. Au fost
organizate conferințe, dezbateri și dialoguri pe o
gamă largă de teme legate de consolidarea păcii și în
funcție de țările/regiunile geografice specifice.
Programul a sprijinit în mod direct acțiuni în cadrul
organizațiilor locale ale societății civile în țările terțe
pentru a îndeplini rolul lor în calitate de actori
independenți responsabili de consolidarea păcii.
Acest sprijin a crescut capacitatea organizațiilor
societății civile la nivel local de a se angaja în acțiuni
de consolidare a păcii și de prevenire a conflictelor.
Organizațiile societății civile intervin atunci când nu
pot interveni alte instrumente. Acest lucru s-a
întâmplat în 2017 în ceea ce privește granturile
specifice acordate în Burundi și Venezuela.
Progresele înregistrate în 2017 în ceea ce privește
prevenirea și combaterea extremismului violent au
fost deosebit de importante. Consolidarea rezilienței
împotriva extremismului violent în Cornul Africii a
contribuit la înregistrarea de progrese în ceea ce
privește prevenirea și la eforturile de combatere a
terorismului printr-o serie de abordări-pilot. Printre
altele, consolidarea rezistenței împotriva
extremismului violent în Kenya a generat cunoștințe
și experiențe privind factorii determinanți ai
extremismului violent din țară, care au fost incluse în
elaborarea Strategiei naționale pentru combaterea
extremismului violent în Kenya, lansată în septembrie
2016. În domeniul implicării tineretului, „abordarea de
la egal la egal” pentru soluționarea problemei
extremismului violent atât la nivel de comunitate, cât
și la nivel mondial s-a dovedit a fi foarte eficace.
75
Urmând exemplul a 10 lideri tineri din proiectul
finanțat de UE „Extremely Together” pus în
aplicare de Fundație Kofi Annan, mulți tineri din
întreaga lume au început mobilizarea împotriva
extremismului violent prin utilizarea ghidului
„Extremely Together” în comunitățile lor și au dorit
să se alăture unor inițiative similare. În plus, ca
exemplu de impact pe care proiectul l-a avut
asupra celor 10 lideri tineri, Fatima Zaman a primit
premiul „Cea mai de succes femeie de origine
asiatică” în mai 2017 pentru cel mai deosebit
candidat din toate categoriile ca urmare, printre
altele, a activității sale împreună cu Fundația Kofi
Annan.
Evaluarea la jumătatea perioadei din 201780
confirmă
faptul că instrumentul se dovedește a fi eficient
datorită caracteristicilor definitorii ale acestuia, și
anume flexibilitatea și rapiditatea de acțiune, precum
și datorită valorii sale adăugate; acesta îndeplinește o
funcție unică de răspuns la situațiile de criză și de
prevenire a conflictelor, ca urmare a priorităților
politice ale UE, a nevoilor contextuale și a
oportunităților în situațiile fragile și afectate de
conflicte. În plus, acesta a furnizat cu succes
complementaritățile și sinergiile în cadrul setului mai
larg de instrumente de finanțare externă ale UE și s-a
dovedit a fi eficace atunci când își îndeplinește
obiectivele și angajamentele. De asemenea,
evaluarea a evidențiat o serie de provocări care
trebuie abordate, cum ar fi, de exemplu, necesitatea
de a coopera într-un mod constructiv cu toți actorii
relevanți din sectorul securității, inclusiv cu forțele
militare. Un nou regulament a fost adoptat în 201781
pentru a soluționa această problemă, având în
vedere faptul că actorii militari sunt adesea un factor
determinant pentru încheierea unui conflict.
Constatările sugerează, de asemenea, că au fost
realizate contribuții importante la integrarea
aspectelor legate de prevenirea conflictelor,
democrație și buna guvernanță; totuși, acestea au
evidențiat faptul că ar putea fi depuse mai multe
eforturi pentru integrarea perspectivelor de gen și a
drepturilor omului.
Instrumentul de parteneriat
Acțiunile din cadrul Programului de parteneriat
sporesc posibilitatea ca UE să își proiecteze
interesele în străinătate și să se implice la nivel
internațional în ceea ce privește chestiuni de interes
mondial, promovând parteneriatele cu partenerii
strategici și dincolo de acestea, punând baza relațiilor
de egalitate, influențând procesul partenerilor de
elaborare a politicilor și contribuind la crearea unor
alianțe mondiale și unor condiții de concurență
echitabile. Activitățile susțin recunoașterea într-o
măsură tot mai mare a rolului-cheie al UE în chestiuni
legate de schimbările climatice, mediu și energie,
promovând, în același timp, cooperarea privind
comportamentul responsabil în afaceri și securitatea.
Evaluarea la jumătatea perioadei a Instrumentelor de
finanțare externă ale UE82
a concluzionat că
Instrumentul de parteneriat a influențat efectiv
procesele de politică/politice din țările partenere în
conformitate cu interesele UE și a contribuit la
dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase cu țările
partenere. Evaluarea la jumătatea perioadei a
Instrumentului de parteneriat83
, susținută de o
evaluare externă84
, a confirmat că Instrumentul de
parteneriat este un instrument relevant în mod direct
pentru a sprijini agenda bilaterală, regională și
multilaterală a UE, astfel cum se prevede în Strategia
globală a UE și în conformitate cu o serie de
angajamente internaționale ale UE (în special
Agenda 2030). Programarea instrumentului se
axează pe obiectivele și interesele strategice ale UE,
iar punerea sa în aplicare este flexibilă pentru a
asigura capacitatea acestuia de răspuns la
provocările, prioritățile politice și oportunitățile care au
apărut sau au evoluat de la crearea instrumentului.
2017 a fost un an productiv pentru Instrumentul de
parteneriat, care a atins în prezent viteza maximă de
punere în aplicare. Contractarea pentru planurile de
acțiune anuale pe 2014, 2015 și 2016 a fost
încheiată, iar elaborarea planului de acțiune anual pe
2017 a fost finalizată. A rezultat până în prezent un
număr total de 81 de acțiuni individuale, care au fost
completate de 82 de acțiuni în cadrul mecanismului
de sprijin a politicilor și 56 de acțiuni pe termen scurt
în cadrul TAIEX. În total, a fost mobilizată suma de
111 milioane EUR în cadrul Instrumentului de
parteneriat în 2017.
În special, în 2017, Instrumentul de parteneriat a
consolidat cooperarea între UE și părțile interesate
din mediul economic și de afaceri în vederea
deschiderii accesului pe piață și a asigurării unor
condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile
din UE. În cadrul acestui obiectiv, au fost adoptate
trei acțiuni care vizează următoarele domenii:
implicarea societății civile în acordurile comerciale și
dialogurile de politică referitoare la întreprinderi. În
vederea realizării dimensiunii externe a Strategiei
Europa 2020, precum și pentru consolidarea relației
politice a Uniunii Europene cu partenerii în sens mai
larg, au fost adoptate șase acțiuni autonome în 2017,
cu un accent special pe teme legate de
comportamentul responsabil în afaceri și
76
emanciparea economică a femeilor. În 2017, a fost
adoptată o acțiune în domeniul diplomației publice,
care vizează cooperarea academică și informarea în
cadrul proiectului „Jean Monnet” și implicarea
societății civile în Indonezia și Rusia.
Cooperarea UE-India privind standardizarea,
politicile și legislația legate de domeniul TIC: India
este un partener economic strategic pentru UE și un
actor important atât în regiunea Asiei de Sud, cât și
la nivel mondial. Există bariere importante în calea
accesului la piață în sectorul TIC din India și există
riscul ca standardele suplimentare în materie de TIC
specifice Indiei să rezulte în noi bariere în calea
accesului la piață pentru întreprinderile europene.
Acțiunea este un exemplu clar al modului în care
Instrumentul de parteneriat sprijină obiective
reciproc avantajoase. Proiectul a contribuit la
facilitarea colaborării cu privire la elaborarea
standardelor și consolidarea capacităților cu scopul
de a sprijini realizarea unei societăți digitale/a
Agendei digitale. În plus, acesta a acționat ca un
catalizator pentru un dialog activ între experții din
UE și India din sectorul public și din cel privat,
conducând la identificarea unor domenii prioritare
(inclusiv 5G și sistemele de transport inteligente) de
cooperare.
Forumul liderilor UE-Australia este un instrument
cuprinzător de implicare pentru a crește vizibilitatea
și importanța relațiilor dintre UE și Australia în toate
sectoarele guvernamentale, inclusiv Parlamentul,
precum și în sectorul de afaceri, în societatea civilă,
în mediul universitar și în mass-media. Mai precis,
aceasta urmărește să determine efectiv agenda
oficială a relațiilor dintre UE și Australia, precum și
să îmbogățească dialogurile înalților funcționari, prin
furnizarea de idei și realizări informate.
77
Instrumentul de asistență pentru preaderare II
Instrumentul contribuie la consolidarea cooperării cu
Balcanii de Vest, o strategie esențială subliniată de
președintele Juncker în discursul său privind starea
Uniunii. Având în vedere complexitatea reformelor
necesare, nici țară nu a trecut de stadiul incipient de
pregătire nici în ceea ce privește criteriile politice
(aspecte precum sistemul judiciar, combaterea
criminalității organizate, libertatea de exprimare, lupta
împotriva corupției și reforma administrației publice),
nici în ceea ce privește alinierea la criteriile
economice. Pe parcursul anului 2017, UE a continuat
să depună eforturi pentru îmbunătățirea conexiunilor
de transport în regiunea Balcanilor de Vest și a
îmbunătățit relațiile dintre țările implicate în procesul
de aderare. UE a sprijinit investițiile concrete în cele
șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și
Herțegovina, Kosovo, fosta Republică iugoslavă a
Macedoniei, Muntenegru, Serbia) în rețelele de
transport și cele energetice în scopul creării unui
mediu regional care să conducă la creștere
economică și crearea de locuri de muncă.
Pachetul privind conectivitatea aprobat cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Trieste,din 2017
85 a inclus
șapte noi proiecte finanțate prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, cu o finanțare totală de
194 de milioane EUR, mobilizând investiții în valoare de 500 de milioane EUR.
Astfel cum arată evaluarea la jumătatea perioadei86
a
Instrumentului de asistență pentru preaderare II,
obiectivele generale și concepția instrumentului sunt
în conformitate cu prioritățile UE și cu nevoile
beneficiarilor. În comparație cu predecesorul său,
actualul instrument prezintă un accent mai puternic
pe reformele-cheie necesare pentru aderarea la UE.
În plus, acesta este mai strategic și mai orientat către
rezultate și a permis o mai bună mobilizare a
fondurilor donatorilor87
. Cu toate acestea, implicarea
organizațiilor societății civile pe parcursul punerii în
aplicare a instrumentului rămâne limitată. Evaluarea a
subliniat, de asemenea, că în timp ce
complementaritatea cu alte instrumente (în special
Instrumentul european pentru democrație și drepturile
omului și Instrumentul care contribuie la stabilitate și
pace) este adecvată, este necesară o mai bună
coordonare atât în stadiul de planificare, cât și în
stadiul de programare.
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare
Obiectivul general al instrumentului este de a eradica
sărăcia în țările partenere și de a oferi un răspuns pe
termen lung la provocările globale. Acesta include
programul „Bunuri publice globale și provocări
globale” și Programul „Societatea civilă și autoritățile
locale”. Revizuirea independentă la jumătatea
perioadei a Instrumentului de cooperare pentru
dezvoltare a concluzionat că programul „Bunuri
publice și provocări globale” este foarte relevant și
coerent cu obiectivele de politică stabilite ale UE.
Aceasta a subliniat, de asemenea, importanța
accentului deosebit al programului „Societate civilă și
autorități locale” pe îmbunătățirea guvernanței și
consolidarea statului de drept prin implicarea
societății civile și elaborarea foilor de parcurs privind
societatea civilă de către delegațiile UE. Aceste
programe se bazează pe o tradiție îndelungată a UE
de furnizare a instrumentelor tematice transversale,
satisfăcând nevoia de concentrare în mod strategic
pe prioritățile esențiale ale UE, pentru a dispune de
un instrument flexibil în scopul de a completa
intervențiile geografice sau de a direcționa aceste
intervenții.
În cadrul Programului panafrican, bugetul
Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare a
finanțat programe care contribuie la cinci domenii
strategice din cadrul Programului indicativ multianual,
în conformitate cu Foaia de parcurs a Strategiei
comune Africa-UE pentru perioada 2014-2017. În
perioada 2014-2017, 32 de acțiuni cu o valoare de
401,65 milioane EUR au contribuit în special la
domeniile strategice „Creștere durabilă și favorabilă
incluziunii” (42 %) și „Dezvoltarea umană” (42 %),
precum și la „chestiuni de interes mondial” (13 %),
„Democrație, bună guvernanță și drepturile omului”
(12 %) și „Pace și securitate” (4 %).
Un sprijin financiar și tehnic sporit este furnizat
persoanelor strămutate în interiorul țării, refugiaților și
comunităților-gazdă din Afganistan, Pakistan,
Bangladesh, Iran și Irak.
În total, suma de 287 560 500 EUR a fost alocată în
cadrul măsurilor speciale din 2016 și în 2017 pentru a
sprijini țările menționate anterior, în special în ceea ce
privește abordarea provocărilor legate de migrație și
strămutarea forțată.
78
Un accent al acestor intervenții este plasat pe
consolidarea cooperării cu respectivele guverne
partenere cu privire la sprijinirea persoanelor
returnate. În 2017, deciziile luate în 2012 și 2013,
care fuseseră suspendate în 2014 din cauza
conflictului în curs, au fost modificate semnificativ și
reactivate.
Evaluarea la jumătatea perioadei finalizată în
decembrie 201789
indică faptul că instrumentul este în
mare parte pe drumul cel bun în îndeplinirea
obiectivelor și angajamentelor. Valoarea adăugată
este evidențiată prin capacitatea instrumentului de a
desfășura acțiuni comune cu statele membre. De
asemenea, instrumentul a sprijinit mobilizarea de
resurse importante prin finanțare mixtă, însă
mobilizarea angajamentului politic și de politică a
arătat rezultate mixte. În pofida simplificării realizate
pentru noul set de instrumente de finanțare externă,
unii utilizatori consideră în continuare că acest
instrument este împovărător din punct de vedere
administrativ.
71 de țări partenere au elaborat și/sau pus în aplicare
strategii privind schimbările climatice pentru a le
sprijini să se adapteze la schimbări globale precum
schimbările climatice și degradarea ecosistemelor.
3 448 000 de hectare de ecosisteme agricole și pastorale au fost gestionate utilizând practicile de gestionare durabilă a terenurilor pentru a inversa
procesul de degradare a ecosistemelor agricole în țările partenere cauzat de factori precum schimbările
climatice.
10 485 000 de femei aflate la vârsta procreării și copii cu vârsta sub cinci ani au beneficiat de programe
legate de alimentație.
11 481 000 de persoane afectate de insecuritate alimentară au primit asistență prin intermediul
transferurilor sociale.
401 000 de persoane au beneficiat în mod direct de programe în domeniul justiției, al statului de drept și
de programe de reformă a sectorului securității.
1 373 000 de persoane au beneficiat în mod direct de programe care vizau în mod explicit consolidarea civilă a păcii în urma conflictului și/sau prevenirea
conflictelor.
Instrumentul european de vecinătate
Instrumentul european de vecinătate reprezintă
principalul instrument financiar pentru punerea în
aplicare a politicii europene de vecinătate.
Instrumentul asigură cea mai mare parte a finanțării
UE pentru cele 16 țări partenere vizate de politica
europeană de vecinătate: Algeria, Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania,
Liban, Libia, Moldova, Maroc, Siria90
, Palestina91
,
Tunisia și Ucraina.
În 2017, a fost mobilizată suma de 2,5 miliarde EUR
pentru programele de cooperare bilaterală, regională
și transfrontalieră (inclusiv proiecte prin intermediul
Fondului fiduciar al UE ca răspuns la criza siriană,
componenta Africa de Nord din cadrul Fondului
fiduciar al UE pentru Africa și Facilitatea de investiții
pentru vecinătate), care contribuie la obiectivele de
politică ale politicii europene de vecinătate reînnoite,
ceea ce subliniază, de asemenea, nevoia unei puneri
în aplicare mai eficace și a unei mai mari flexibilități în
utilizarea asistenței financiare acordate de UE.
În 2017 s-au înregistrat progrese majore cu țările
partenere ale UE în cadrul Parteneriatului estic:
Armenia a încheiat un acord de parteneriat
cuprinzător și consolidat cu UE și a adoptat prioritățile
comune ale Parteneriatului UE-Armenia; un nou
acord este în curs de negociere cu Azerbaidjan;
negocierile privind prioritățile comune ale
parteneriatului se află în curs, iar Belarus este
aproape de finalizarea priorităților comune ale
parteneriatului cu UE.
Au fost atinse două obiective majore cu Ucraina, și
anume adoptarea regimului de călătorii fără viză
pentru cetățenii ucraineni care călătoresc în Europa și
ratificarea și intrarea deplină în vigoare a acordului de
asociere, inclusiv a acordului de liber schimb
aprofundat și cuprinzător. În vecinătatea sudică, noi
priorități ale parteneriatului cu Egiptul au fost
adoptate în iulie 2017 și se concentrează pe
economie și dezvoltarea socială, parteneriatul privind
politica externă și consolidarea stabilității. Noile
priorități ale parteneriatului cu Algeria au fost
adoptate în martie 2017 și se concentrează pe
guvernanță și statul de drept, dezvoltarea socio-
economică și schimburile comerciale cu UE, energie
și mediu, securitate, dimensiunea umană și
migrație/mobilitate. În ceea ce privește Palestina, pe
tot parcursul anului 2017 Comisia a organizat mai
multe runde de discuții pregătitoare privind viitoarele
priorități ale parteneriatului, care s-ar putea
transforma în curând în negocieri oficiale. În ceea ce
privește Israel, au putea fi lansate negocierile privind
prioritățile parteneriatului cu Israel. UE și Tunisia au
79
început să elaboreze priorități strategice comune în
vederea aprobării lor comune cu ocazia Consiliului de
asociere prevăzut în mai 2018. Existența unui
instrument financiar specific pentru politica de
vecinătate a fost una dintre cele mai concrete dovezi
care indică importanța politică acordate regiunii de
către UE. Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat în
evaluarea la jumătatea perioadei din decembrie92
,
asistența acordată prin acest instrument a permis
sprijinirea reformelor structurale, însă uneori a limitat
posibilitățile de adaptare a răspunsului financiar al UE
la nevoile urgente. În pofida diferențierii din ce în ce
mai mari, mediul politic complex din unele țări vizate
de politica de vecinătate înseamnă că punerea în
aplicare a Instrumentului european de vecinătate
înainte de revizuirea politicii europene de vecinătate
nu a fost la fel de eficace în toate țările. De
asemenea, punerea în aplicare a abordării bazate pe
stimulente a condus la o creștere semnificativă a
resurselor financiare pentru partenerii care au
înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce privește
reformele politice. Revizuirea politicii europene de
vecinătate în 2015 a introdus o nouă abordare care a
vizat în mod direct unele dintre preocupările
exprimate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
În special, aceasta a introdus un mai mare respect
pentru diversele aspirații ale partenerilor UE; o
urmărire mai eficace a domeniilor de interes reciproc;
metode de lucru noi pentru a sprijini o mai mare
asumare a responsabilității din partea partenerilor și o
mai mare implicare și responsabilitate partajată din
partea statelor membre; precum și o mai mare
flexibilitate a asistenței financiare. 2017 a fost al
doilea an de punere în aplicare a politicii europene de
vecinătate revizuite și anul în are a fost adoptată
comunicarea comună privind evoluțiile din țările din
vecinătate și punerea în aplicare a revizuirii politicii
europene de vecinătate din luna mai 201793
.
O cotă în creștere din ajutorul fără caracter umanitar
al UE pentru țările vecine Siriei a fost furnizată prin
intermediul Fondului fiduciar regional al UE ca
răspuns la criza siriană, „Fondul Madad”.
Programe mari care se concentrează pe educație,
mijloace de subzistență, sănătate, sprijin socio-
economic și infrastructura în sectorul apei și al apelor
reziduale – cu beneficii atât pentru refugiați, cât și
pentru comunitățile lor gazdă – au fost deja aprobate
de către consiliul de administrație al fondului, pentru o
sumă totală de peste 1,2 miliarde EUR. Din această
sumă, 920 de milioane EUR au fost contractate în
cadrul a peste 46 de proiecte de către partenerii de
punere în aplicare ai fondului fiduciar de pe teren,
ajungând în prezent la peste 2 milioane de
beneficiari94
În 2017, fondul a depășit obiectivul de 1 miliard EUR,
stabilit de președintele Juncker în septembrie 2015.
În anul 2017, accentul plasat pe migrație s-a îndreptat
spre ruta central-mediteraneană. Libia a rămas
principala țară de plecare către Italia.
Primele 21 de proiecte din cadrul Fondului „Madad” produc deja rezultate:
453 552 de copii și tineri refugiați și din comunitățile-gazdă beneficiază de acces îmbunătățit la o educație
de calitate, la protecție și la sprijin psihosocial.
253 de școli și instituții de învățământ sunt construite și renovate.
28 520 de tineri refugiați și din comunitățile-gazdă au acces la învățământ superior și universitar și la
formare profesională, printre care 4 437 de burse integrale și 6 126 de cursuri de formare lingvistică.
Accesul la servicii de calitate de asistență medicală în caz de urgență și de îngrijire a mamei și copilului pentru refugiații sirieni și comunitățile-gazdă este
îmbunătățit:
209 000 de beneficiari vulnerabili primesc îngrijiri medicale și medicamente esențiale.
462 491 de refugiați și membri ai comunităților-gazdă își îmbunătățesc mijloacele de subzistență și de
autonomie economică prin diferite cursuri de formare profesională, de inserție profesională și de debândire
de competențe, prin sprijin acordat pentru întreprinderile mici și mijlocii și prin accesul la piața
forței de muncă.
În 2017, Libia a rămas principala țară de plecare
către Italia. Ca răspuns, ritmul punerii în aplicare a
componentei Africa de Nord din cadrul Fondului
fiduciar al UE pentru Africa a crescut considerabil
prin opt noi programe aprobate pentru o sumă totală
de 232,5 milioane EUR, precum și printr-un program
care cuprinde mai multe componente pentru suma de
8,6 milioane EUR.
80
Fondul de garantare extern
Operațiunile de împrumut acoperite de Fondul de
garantare extern se referă la trei instrumente diferite;
mandat de acordare a împrumuturilor externe, care
beneficiază de o garanție de la bugetul UE pentru
Banca Europeană de Investiții; Împrumuturi externe
acordate de Euratom; precum și împrumuturi de
asistență macrofinanciară acordate de UE țărilor
terțe. Fondul este alimentat din bugetul UE și trebuie
să fie menținut la un anumit procent (rata-țintă este,
în prezent, de 9 %) din suma datorată a
împrumuturilor și împrumuturilor garantate.
Obiectivul mandatului de acordare a
împrumuturilor externe al Băncii Europene de
Investiții este de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii
din țările terțe vizate, de a stimula dezvoltarea
infrastructurii sociale și economice și de a susține
proiectele legate de schimbările climatice.
Acoperirea garanției UE îi permite Băncii Europene
de Investiții să efectueze operațiuni în afara
Uniunii, limitând în același timp expunerea la risc a
băncii și menținând astfel bonitatea financiară a
acesteia. În 2017, au fost semnate proiecte pentru o
sumă totală de 3,95 miliarde EUR, din care
2,3 miliarde EUR pentru proiectele din sectorul privat
care vizează reziliența economică pe termen lung a
refugiaților, a migranților, a comunităților-gazdă, a
comunităților de tranzit și a comunităților de origine.
Evaluarea la jumătatea perioadei a garanției UE
pentru mandatul de acordare a împrumuturilor
externe al Băncii Europene de Investiții95
care a avut
loc în 2016 a constatat că toate operațiunile realizate
în cadrul actualului mandat de acordare a
împrumuturilor externe de la debutul său în iulie 2014
sunt în deplină concordanță cu obiectivele la nivel
înalt stabilite în decizia privind mandatul de acordare
a împrumuturilor externe. De asemenea, Comisia a
constatat că obiectivele în sine sunt în concordanță
cu obiectivele de dezvoltare durabilă și că mandatul
de acordare a împrumuturilor externe a sprijinit
agenda de politică externă a Uniunii, dovedind
suficientă flexibilitate și reactivitate la provocările
geopolitice, astfel cum s-a demonstrat în cazul Siriei,
al Ucrainei (criza din Ucraina), al Egiptului și
Marocului („Primăvara arabă”) și al Iordaniei (criza
refugiaților). În plus, evaluarea a concluzionat că
mandatul de acordare a împrumuturilor externe a
contribuit în mod substanțial la obiectivele UE legate
de schimbările climatice, în special în ceea ce
privește atenuarea schimbărilor climatice.
Operațiunile din cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe au permis o reducere de
aproximativ 1,35 de tone metrice echivalent CO2 pe an a emisiilor de gaze cu efect de seră prin
intermediul operațiunilor semnate în perioada cuprinsă între iulie 2014 și decembrie 2015.
Asistența macrofinanciară a dobândit tot mai multă
importanță în cadrul setului de instrumente de acțiune
externă al UE.
Începând din 2014, a fost plătită până în prezent
suma de aproximativ 3,66 miliarde EUR, iar alte
500 de milioane EUR au fost deja angajate și se
așteaptă să fie plătite între 2018 și 2019.
UE poate încuraja realizarea unor ajustări economice
specifice în țările care sunt apropiate din punct de
vedere geografic de UE și care întâmpină dificultăți
serioase legate de balanța de plăți, primind, prin
urmare, sprijin din partea Fondului Monetar
Internațional.
În cursul anului 2017 au fost finalizate trei operațiuni
de împrumut în cadrul Asistenței macrofinanciare:
Georgia II (46 de milioane EUR), Tunisia I (300 de
milioane EUR) și Ucraina III (1,2 miliarde EUR). Două
operațiuni de împrumut în cadrul Asistenței
macrofinanciare, adoptate de colegiuitori în 2016, nu
au fost puse integral în aplicare până în prezent:
Iordania II (200 de milioane EUR) și Tunisia II (500 de
milioane EUR). O operațiune de împrumut în cadrul
Asistenței macrofinanciare adoptată în 2017 nu a fost
încă plătită: Moldova (100 de milioane EUR).
Rapoartele de evaluare de țară cu privire la
Asistența macrofinanciară96
au concluzionat până
în prezent că operațiunile din cadrul Asistenței
macrofinanciare au contribuit la restaurarea
stabilității macroeconomice și la revenirea situației
financiare externe a țărilor beneficiare pe o
traiectorie sustenabilă, susținând în același timp
ajustările economice și reformele structurale pe
termen mediu prin intermediul condiționalității.
Cu toate acestea, având în vedere particularitățile
sale, Asistența macrofinanciară nu poate fi legată
direct de realizările sale identificabile și, prin urmare,
realizările economice concrete sunt dificil de evaluat
81
Fondul european pentru dezvoltare durabilă
În 2017, a fost încheiat un acord privind Fondul
european pentru dezvoltare durabilă care este
parte a Planului de investiții externe. Se preconizează
că primele acorduri cu instituțiile financiare vor fi
semnate în 2018. Răspunsul la cererea de propuneri
pentru primele două componente de investiții a fost
deosebit de pozitiv. Comisia a primit 30 de propuneri
din partea a 12 instituții partenere cu o valoare totală
de peste 2,5 miliarde EUR, depășind astfel actuala
capacitate totală a garanției Fondului european
pentru dezvoltare durabilă cu peste un miliard EUR.
Figură: Defalcarea bugetului Fondului european pentru
dezvoltare durabilă
82
1.6. Instrumente speciale
Instrumentele speciale sunt concepute pentru a realiza
un cadru financiar mai flexibil. Printre acestea se
numără:
- Rezerva pentru ajutoare de urgență
- Fondul de solidaritate al UE
- Instrumentul de flexibilitate
- Fondul european de ajustare la globalizare
Încă o dată, Comisia a trebuit să facă uz cât mai mult
de instrumentele de flexibilitate pentru a face față
provocărilor legate de investiții și de migrație.
De exemplu, a fost necesară mobilizarea sumei de
275 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de
flexibilitate pentru a furniza finanțare pentru Fondul
european pentru dezvoltare durabilă.
Fondul de solidaritate al Uniunii Europene poate fi
mobilizat în cazul dezastrelor majore și regionale, la
solicitarea autorităților naționale din țara în cauză.
La mijlocul anului 2017, Comisia a propus
mobilizarea sumei de 1,2 miliarde EUR în cadrul
Fondului de solidaritate al UE, aceasta fiind cea mai
mare sumă mobilizată vreodată într-o singură
tranșă. Aceasta a reprezentat un răspuns la solicitarea
guvernului italian de furnizare de sprijin financiar după
cutremurele din 2016 și 2017 în regiunile italiene
Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria.
În 2017, au fost primite alte solicitări: trei cazuri în
Spania (inundațiile din Murcia în 2016, incendiile din
Doñana în 2017 și incendiile din Galicia în 2017),
Portugalia, în ceea ce privește incendiile forestiere
din 2017, două cazuri în Grecia (cutremurele din
Lesbos și Kos în 2017), Polonia, în ceea ce privește
furtuna din 2017, Letonia și Lituania, pentru
inundațiile din 2017, precum și în ceea ce privește
uraganele Irma și Maria din 2017.
Încă din prima zi, Comisia a furnizat sprijin pentru a
răspunde situației de urgență imediate și s-a angajat să
fie alături de Italia pe parcursul întregului proces de
reconstrucție. Fondul de solidaritate al UE va sprijini
operațiunile de reconstrucție și revitalizarea activităților
economice în regiunile afectate. Banii pot fi utilizați, de
asemenea, pentru a acoperi costurile serviciilor de
urgență, ale cazării temporare și ale operațiunilor de
curățare, precum și ale măsurilor de protecție a
patrimoniului cultural, în scopul de a diminua sarcina
financiară suportată de autoritățile italiene la momentul
respectiv.
Fondul european de ajustare la globalizare a urmărit
să acorde sprijin lucrătorilor concediați ca urmare a
unor schimbări structurale majore în tendințele
comerțului mondial din cauza globalizării sau a
efectelor negative ale crizei economice și financiare
mondiale.
Între 2014 și 2017, au fost prezentate în total 48 de
solicitări din partea a 11 state membre. În timp ce
5 solicitări se află încă în etapa de evaluare sau de
adoptare, alte 40 de solicitări întrunesc criteriile de
finanțare și, prin urmare, au condus la mobilizarea unei
sume de aproximativ 128 de milioane EUR pentru
peste 40 000 de lucrători vizați.
Pe baza rapoartelor finale primite în 2014, 2015 și
2016, se poate observa că, în medie, între 46 % și
47 % din lucrătorii vizați au ocupat un nou loc de
muncă în urma intervenției Fondului european de
ajustare la globalizare. În ceea ce privește rapoartele
finale primite în 2017, rata de reangajare este
semnificativ mai ridicată și ajunge la 57 %.
RO RO
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.6.2018
COM(2018) 457 final
PART 2/2
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI
Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE
83
Secțiunea 2 Controlul intern și gestiunea financiară
Introducere
A doua secțiune a prezentului raport se concentrează
pe modul în care Comisia a gestionat bugetul UE,
precum și Fondul european de dezvoltare și fondurile
fiduciare ale UE, în 2017.
Comisia și-a consolidat cadrul de control intern pe
baza standardelor internaționale și a celor mai bune
practici. Se urmărește trecerea de la un sistem bazat
pe conformitate la un sistem bazat pe principii, astfel
încât să se asigure un control intern solid, oferind în
același timp departamentelor Comisiei flexibilitatea
necesară pentru a se adapta la nevoile și
circumstanțele lor specifice.
Sistemele de gestiune financiară și control pentru
bugetul UE s-au îmbunătățit în mod considerabil
de-a lungul timpului, fapt care a fost recunoscut,
de asemenea, de Curtea de Conturi Europeană.
Principala caracteristică a procesului de descărcare
de gestiune în 2016 a fost că, în cea mai recentă
declarație de asigurare97
, Curtea de Conturi
Europeană a furnizat pentru prima dată o opinie cu
rezerve mai degrabă decât o opinie contrară cu
privire la legalitatea și regularitatea plăților
efectuate din bugetul UE. Nivelul de eroare a scăzut
în toate domeniile de politică, permițând ca nivelul
global de eroare estimat să își continue tendința
descendentă. Nivelul de eroare s-a situat sub 2 %
pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE și
nu s-au detectat erori semnificative în ceea ce
privește veniturile.
In plus, pentru al 10-lea an consecutiv, Curtea de
Conturi Europeană a emis, de asemenea, o opinie
pozitivă privind conturile anuale ale UE.
Cu toate acestea, Comisia continuă să își
îmbunătățească sistemele de control. Scopul final
este gestiunea financiară eficientă din punct de
vedere al costurilor – protejarea bugetului UE prin
adoptarea de măsuri preventive și corective împotriva
erorilor și fraudelor și menținerea unui echilibru
proporțional între costurile și beneficiile controalelor
(inclusiv prin simplificarea procedurilor)..
Principalele realizări în 2017
Deși anul 2017 a fost un an de tranziție pentru
punerea în aplicare a noului cadru de control
intern începând din 2018, deja o treime din
departamentele Comisiei au pus în aplicare cu
succes acest cadru pentru anul de raportare 2017.
În general, toate departamentele au concluzionat
că standardele sau principiile de control intern
funcționează corespunzător și sunt puse în
aplicare în mod eficace.. Cu toate acestea,
evaluarea mai nuanțată a permis identificarea unor
nevoi de îmbunătățire a eficacității în punerea în
aplicare a anumitor principii sau standarde.
În ceea ce privește eficiența controlului, termenul
mediu global de plată al departamentelor Comisiei a
scăzut constant de-a lungul anilor și, în prezent,
este cu mult sub 30 de zile. Termenul de plată net
mediu global este de 20,4 zile în 2017.
Comisia are convingerea că suma totală expusă
riscului rămâne sub 2 %. De fapt, nivelul global de
eroare estimat își continuă tendința descendentă în
2017, suma totală estimată expusă riscului la
momentul plății scăzând în prezent până la 1,7 %,
iar suma totală estimată expusă riscului la
închidere până la 0,6 %.
În ceea ce privește corecțiile financiare și
recuperările, în 2017 sistemele de control
multianual ale departamentelor le-au permis
acestora să identifice și să corecteze suma de
897 de milioane EUR înainte de efectuarea plăților și
suma de 1 949 de milioane EUR după efectuarea
plăților.
Atât suma totală expusă riscului la momentul plății (1,7 %), cât și cea expusă riscului la închidere (0,6 %)
sunt estimate la mai puțin de 2 % din totalul cheltuielilor relevante.
Mecanismele de control multianual ale departamentelor Comisiei asigură o gestionare adecvată a riscurilor referitoare la legalitatea și
regularitatea tranzacțiilor.
Corecțiile financiare și recuperările efectuate în anii următori protejează bugetul UE în ansamblu.
Toți ordonatorii de credite delegați au prezentat
asigurări rezonabile cu privire la sistemele lor de
control și gestiune financiară, chiar dacă acestea au
fost însoțite, după caz, de rezerve. Rezervele în
cauză constituie o piatră de temelie în cadrul lanțului
de responsabilitate: acestea asigură transparența cu
privire la provocările și deficiențele constatate,
precum și la măsurile de soluționare a acestora,
84
oferind, de asemenea, o estimare a impactului lor
financiar.
În ceea ce privește rapoartele anuale de activitate pe
2017 ale departamentelor, impactul financiar al
rezervelor asupra declarației de gestiune a scăzut la
1 053 de milioane EUR pentru cheltuieli
(1 621 de milioane EUR în 2016) și la
431 de milioane EUR pentru venituri
(517 milioane EUR în 2016).
Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, Colegiul adoptă prezentul Raport anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE și își asumă responsabilitatea politică
generală pentru gestionarea bugetului UE.
Curtea de Conturi Europeană monitorizează, de
asemenea, punerea în aplicare de către Comisie a
recomandărilor sale. Procentul de recomandări
puse integral în aplicare s-a situat la cel mai ridicat
nivel de la începerea publicării acestor cifre.
Pentru detalii, a se vedea punctele 2.1-2.8 de mai jos.
Modelul de asigurare al Comisiei
Comisia are în vigoare un cadru puternic de
guvernanță financiară. Lanțul de asigurare în ceea ce
privește legalitatea și regularitatea și buna gestiune
financiară este reprezentat într-un model integrat de
control intern și de gestionare a riscurilor, în care
fiecare nivel de guvernanță își întemeiază asigurarea
pe nivelurile anterioare (de exemplu, cele trei linii de
apărare).
Grafic: Modelul de asigurare al Comisiei Europene
85
Mediul de control al Comisiei
La fel ca programele în sine, modelul de control este, de asemenea, multianual. Acesta asigură buna gestiune
financiară prin care urmărirea celor cinci obiective de control intern – inclusiv eficacitatea, eficiența și economia
controlului. În ceea ce privește eficacitatea, principalul obiectiv este prevenirea erorilor (prin punerea în aplicare a
controalelor ex ante), în timp ce al doilea obiectiv complementar este identificarea și corectarea eventualelor erori
rămase (de exemplu, punerea în aplicare a rezultatelor în urma controalelor ex post). În plus, învățămintele
desprinse sunt utilizate pentru adaptarea programelor viitoare (de exemplu, simplificarea legislației) și/sau a
sistemelor de control (de exemplu, realizarea unor controale mai diferențiate în funcție de riscuri). Pe parcursul
ciclurilor de viață ale programelor, raportarea privind gestiunea se realizează o dată pe an de către departamente
în rapoartele lor anuale de activitate și de către Comisie în ansamblu în raportul anual privind gestionarea și
performanța. Această structură oferă Colegiului comisarilor o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea
obiectivelor de control intern. Ilustrația arată relația dintre cele cinci obiective de control intern și tipurile de
controale.
Grafic: Activitățile de gestionare a riscurilor și de control intern
86
2.1. Evaluarea cadrului de control intern
Comisia aplică un model descentralizat de gestiune
financiară. În conformitate cu Regulamentul financiar,
Colegiul comisarilor acționează în calitate de ordonator
de credite. Colegiul deleagă sarcini de gestiune
financiară ordonatorilor de credite delegați, care
devin astfel responsabili de departamentul competent
al Comisiei. Aceste 50 de departamente cuprind șase
„tipuri” de entități: direcții generale, agenții executive,
birouri, servicii, un centru și un grup operativ.
În acest cadru și în conformitate cu responsabilitățile
reglementare ale ordonatorilor de credite delegați,
fiecare departament al Comisiei instituie structura
organizatorică și sistemele de control intern care
sunt cele mai adecvate pentru îndeplinirea
obiectivelor sale de politică și operaționale.
La nivel organizațional, Comisia a instituit un cadru de
control intern care stabilește principiile generale pentru
un control intern eficace, care ar trebui să fie în vigoare
în respectivele departamente ale Comisiei.
Acest cadru de control intern se bazează pe cadrul
propus de Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a
Comisiei Treadway (COSO)98
.
Cel din urmă model a fost revizuit pentru a trece de la
un sistem bazat pe conformitate la un sistem bazat
pe principii. În 2017, Comisia și-a actualizat în mod
corespunzător99
propriul cadru de control intern. Scopul acestei revizuiri a fost de a asigura în
continuare un sistem solid de control intern, oferind în
același timp flexibilitatea necesară pentru a permite
departamentelor să își adapteze mediul de control
intern la caracteristicile și circumstanțele lor specifice.
Acest lucru va fi deosebit de util deoarece va face ca
sistemele de control să fie mai bazate pe riscuri și mai
eficiente din punct de vedere al costurilor.
Cadrele de conducere ale fiecărui departament al
Comisiei evaluează cel puțin o dată pe an eficacitatea
sistemelor de control intern și analizează constatările
rezultate în urma acestei evaluări.
2017 a fost un an de tranziție în care serviciile au putut
opta să raporteze fie pe baza cadrului anterior, bazat
pe standardele de control intern, fie cu privire la noile
principii de control intern.
În 2017, o treime din departamentele Comisiei100
au
raportat pe baza noilor principii de control intern.
Grafic: Raportarea privind controlul intern în 2017
Începând cu anul 2018, toate departamentele vor
prezenta rapoarte cu privire la noile principii de
control intern.. Comisia a elaborat o metodologie
specifică pentru a asigura punerea în aplicare
consecventă și eficace a acesteia, în special în
domeniile monitorizării, evaluării și raportării101
.
Metodologia este inclusă în „Ghidul de punere în
aplicare a cadrului de control intern”. Ateliere
suplimentare vor fi organizate în 2018.
Concluzie
Astfel cum se arată în graficul de mai jos, noul cadru
de control intern permite o evaluare mai nuanțată, și
anume mai transparentă cu privire la posibile
îmbunătățiri suplimentare, inclusiv în cazul în care
concluzia generală este pozitivă. Deși, în general,
departamentele Comisiei au concluzionat că sistemele
lor de control intern funcționează în mod eficace,
16 departamente au raportat o nevoie de a îmbunătăți
eficacitatea în punerea în aplicare a unor principii sau
standarde specifice (sau a cerințelor/caracteristicilor
care stau la baza acestora).
87
Principalele (sub)domenii în care ar putea fi realizate
îmbunătățiri prezentate în rapoarte sunt etica, alocarea
și mobilitatea personalului, controlul asupra tehnologiei
informației și securitatea informatică, comunicarea
internă, precum și procesele și procedurile.
În plus, departamentele Comisiei care au început să
pună în aplicare noul cadru de control intern consideră
că sunt în continuare necesare îmbunătățiri în ceea ce
privește evaluarea controlului intern.
Grafic: Evaluarea eficacității standardelor de control intern (în partea stângă) și a principiilor de control intern (în partea dreaptă)
Validarea sistemelor locale
Exactitatea sistemelor financiare locale, care alimentează sistemul financiar și contabil corporativ al Comisiei,
este esențială pentru a garanta fiabilitatea generală a conturilor anuale. Prin urmare, pe lângă evaluarea
întreprinsă de departamentele Comisiei cu privire la gestionarea sistemului (sistemelor) lor de control intern,
contabilul validează sistemele financiare locale ale departamentelor.
Pe baza analizei activității desfășurate în cursul anului 2017102
, nu au fost identificate deficiențe în elaborarea
sau punerea în aplicare a sistemelor locale care ar putea indica faptul că acestea nu întrunesc criteriile de
validare. În plus, niciuna dintre deficiențele identificate nu este susceptibilă de a avea un impact semnificativ
asupra conturilor anuale. Nu există recomandări deschise critice sau recomandări în acest sens a căror punere
în aplicare este întârziată cu peste 3 ani103
.
Cu toate acestea, analiza a prezentat o serie de recomandări care vizează îmbunătățirea mediului de control
din serviciile ordonatoare104
și a calității contabilității – care ar trebui să abordeze riscurile legate de precizia
raportării cu privire la gestiunea financiară și reglementare105
.
88 88
2.1.1 Eficiența gestiunii financiare
În cursul anului 2017, Comisia și-a continuat acțiunile
pentru a genera sinergii și creșteri în eficiență în
gestiunea financiară. Legiuitorul, pe baza unei
propuneri din partea Comisiei, a convenit asupra
necesității de a simplifica Regulamentul financiar
și alte 15 acte legislative sectoriale începând cu
2018-2019. Aceasta oferă o bază simplificată pentru
pregătirea elaborării de programe de finanțare după
anul 2020. În plus, un grup de lucru privind
simplificarea și flexibilitatea a oferit tuturor
departamentelor Comisiei oportunitatea de a
împărtăși concluziile desprinse din actualele norme
financiare, facilitând și mai mult pregătirea noilor
norme privind cheltuielile pentru cadrul financiar
multianual de după 2020 (de exemplu, un model
simplificat de regulament pentru programele de
finanțare de după 2020 pentru a spori flexibilitatea și
interoperabilitatea).
De asemenea, au fost realizate progrese
suplimentare către armonizarea și simplificarea
circuitelor financiare și contractuale. Au fost
identificate cele mai bune practici în ceea ce privește
stabilirea unor circuite mai eficiente și a fost creată o
platformă pentru realizarea schimbului de practici
între experții în materie de achiziții.
S-au înregistrat progrese semnificative în domeniul
achizițiilor publice electronice, gestionării
electronice a granturilor (eGrants) și SEDIA
(Spațiul unic pentru schimburi de date electronice).
Noua guvernanță condusă de Comitetul director
pentru granturi și achiziții publice recunoaște în
prezent în special rolul Serviciului financiar central al
departamentului responsabil cu bugetul în acordarea
de asistență juridică privind aspecte legate de
achizițiile publice electronice și în partajarea
responsabilității pentru gestionarea electronică a
granturilor (eGrants) cu Serviciul juridic. Eforturile
coordonate comune depuse de responsabilii
proceselor comerciale și responsabilii domeniului
comercial în cursul anului 2017 a permis deja
lansarea primei etape a SEDIA la începutul anului
2018. Serviciile de validare centrale din cadrul
Agenției Executive pentru Cercetare sunt în prezent
la dispoziția tuturor departamentelor interesate. Cea
de a doua etapă este preconizată a se desfășura
până la jumătatea anului 2018, odată cu lansarea
noului portal care servește drept punct unic de intrare
comun pentru toți ofertanții/solicitanții.
În timp ce noile programe continuă să se alăture
domeniului eGrants, au fost realizate progrese
promițătoare în domeniul monitorizării conformității
achizițiilor publice electronice (în special depunerea
electronică) – departamentul responsabil cu bugetul
continuând să depună eforturi în direcția creșterii
eficienței la un nivel maxim prin elaborarea
coordonată de fluxuri de lucru, modele de procese
comerciale și alinierea legislativă. Acest lucru ar
trebui să permită utilizarea eficientă a fondurilor
alocate marilor proiecte informatice, cum sunt cele
pentru programele de acțiuni externe (denumirea de
lucru „OPSYS”), și posibilitatea de reutilizare a
soluțiilor informatice pe o scară corporativă.
În ceea ce privește transparența contabilității, ghidul
privind rambursarea serviciilor prestate pentru alte
instituții și organisme a fost adoptat la
30 martie 2017.
În ceea ce privește eficiența, datele detaliate din
anexa 6 arată că termenul mediu global de plată al
departamentelor Comisiei a scăzut constant de-a
lungul anilor și se situează sub 30 de zile. Termenul
net mediu global de plată este de 20,4 zile. Procentul
din plățile efectuate cu întârziere a scăzut, de
asemenea, la 10,4 % ca număr și la doar 3,1 % ca
valoare în 2017.
2.1.2 Eficacitatea măsurilor de gestionare a riscurilor privind legalitatea și regularitatea
Notă: Definițiile și terminologia subiacentă menționate în această subsecțiune sunt prezentate în anexa 3.
Programele de cheltuieli ale Comisiei sunt multianuale prin concepție și, implicit, la fel sunt
Suma expusă
riscului la momentul
plății
1,7 %
Corecțiile financiare și recuperările
viitoare estimate
1,1 %
Suma expusă
riscului la închidere
0,6 %
89
sistemele de control conexe și ciclurile de gestiune. În
timp ce erori pot fi identificate în orice an, acestea
sunt corectate în anii următori până după încheierea
ciclurilor de viață ale programelor.
Sistemele de control: măsuri preventive și
corective
Comisia are responsabilitatea finală de a se asigura
că bugetul UE106
este cheltuit în mod corespunzător,
indiferent dacă fondurile sunt puse în aplicare chiar
de departamentele Comisiei107
(gestiune directă;
aproximativ 24 %), sunt încredințate entităților
(gestiune indirectă; aproximativ 8 %) sau sunt
executate de autoritățile statelor membre (gestiune
partajată; aproximativ 68 %)108
.
Pentru 76 % din buget, Comisia depinde în mare
parte de fiabilitatea informațiilor în materie de
gestiune și control, astfel cum sunt raportate de
statele membre și de alte organisme delegate pe
baza propriilor sisteme de control. La un nivel
secundar, dar fără „duplicarea” nivelurilor de control,
Comisia poate efectua audituri pentru a verifica
fiabilitatea sistemelor de control, a rezultatelor
controalelor și/sau a rapoartelor de gestiune ale
entităților în cauză.
În cadrul tuturor metodelor de gestiune, modelele de
control ale departamentelor Comisiei implică atât
măsuri preventive, cât și măsuri corective.
Măsurile preventive sunt luate înainte de
realizarea plății. Acestea cuprind, în mod normal,
controalele „la sursă”109
sau alte controale
ex ante110
realizate de Comisie înainte de
efectuarea unei plăți111
sau înainte de a accepta
cheltuielile efectuate de statul membru sau de un
alt organism delegat. De asemenea, eventualele
întreruperi/suspendări ale plăților către statele
membre în cazul unor deficiențe grave în
sistemele de gestionare și de control au un
caracter preventiv. În plus, Comisia oferă cursuri
de formare și orientări pentru autoritățile din
statele membre și pentru beneficiarii de granturi.
Pentru 2017, valoarea confirmată a corecțiilor
financiare și a recuperărilor preventive a fost de
836 de milioane EUR, iar suma de
897 de milioane EUR a fost executată (pentru
detalii, a se vedea secțiunea 2.3).
Măsurile corective sunt luate după realizarea
plății. Acestea includ, în mod normal, controalele
ex post112
efectuate de Comisie, cum ar fi
corecțiile financiare și recuperările cheltuielilor
neconforme declarate de statele membre sau de
beneficiari, după ce s-a efectuat o plată sau după
ce au fost acceptate cheltuielile efectuate de
statul membru sau de alt organism delegat..
Pentru 2017, valoarea confirmată a corecțiilor
financiare și a recuperărilor corective a fost de
1 826 de milioane EUR, iar suma de
1 949 de milioane EUR a fost executată (pentru
detalii, a se vedea secțiunea 2.3).
În timp ce toate operațiunile financiare sunt supuse
unui control înainte de efectuarea plății113
(și anume,
ex ante), intensitatea în ceea ce privește frecvența
și/sau profunzimea acestor controale depinde de
riscurile și de costurile implicate. În consecință,
controalele ex ante diferențiate în funcție de riscuri
iau, de regulă, forma unor controale documentare și
nu a unor controale la fața locului (raport
costuri/beneficii prohibitiv pentru o acoperire
completă). Spre deosebire de acestea, controalele ex
post sunt efectuate, în mod normal, la fața locului (pe
baza unui eșantion reprezentativ sau pe baza unei
evaluări a riscurilor).
Sursele și cauzele profunde ale erorilor identificate de
Comisie sau de statele membre prin activitatea de
audit sunt, de asemenea, luate în considerare la
elaborarea legislației viitoare (simplificate) și la
(re)proiectarea controalelor în vederea reducerii în
continuare a nivelului de eroare în viitor. A se vedea
punctul privind „Pregătirea următoarelor programe din
cadrul financiar multianual” la finalul secțiunii 2.2.
Rezultatele controalelor pentru 2017: „eroare brută – corecții estimate = eroare netă” 114
Suma estimată expusă riscului la momentul plății
Având în vedere limitările inerente ale controalelor ex
ante efectuate înainte de realizarea plăților, este
posibil ca unele erori115
să fie identificate doar prin
controalele ex post (de exemplu, anumite costuri
neeligibile rambursate prin intermediul granturilor pot
fi verificate în amănunt numai prin auditurile la fața
locului efectuate la sediul beneficiarului). Aceasta
90
implică faptul că plățile Comisiei pot fi afectate de
erori.
Se estimează că suma totală a Comisiei expusă
riscului la momentul plății, pe baza ratelor de eroare
(„brute”) identificate116
reprezintă 1,7 % din
cheltuielile aferente exercițiului financiar 2017
(a se vedea tabelul și graficul/graficele de mai jos117
)
– situându-se deja sub 2 % în cursul acestui an.
La nivel conceptual, suma totală expusă riscului la
momentul plății corespunde nivelului estimat de
eroare al Curții de Conturi Europene. Curtea a
recunoscut că, în majoritatea cazurilor, cifrele
Comisiei au fost, în linii mari, conforme cu propriile
sale estimări anul trecut118
.
În comparație cu 2016, principala modificare constă
în scăderea semnificativă înregistrată în domeniul
de politică „Coeziune, migrație și pescuit”. În
cadrul acestui domeniu de politică, programele din
perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat,
cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea
anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de
reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la
punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor
(a se vedea „progresele realizate” în secțiunea 2.2).
În plus, în termeni absoluți, cheltuielile relevante
aferente exercițiului financiar 2017 în domeniul
coeziunii sunt cu aproximativ 13 miliarde EUR mai
scăzute decât în 2016. Aceasta este urmarea unei
lichidări mai reduse a prefinanțării comparativ cu anul
trecut (care a înregistrat un nivel ridicat de certificări
și lichidări legate de recuperare și închidere pentru
programele din perioada 2007-2013) și a unui început
lent al execuției pentru Fondul european de
dezvoltare regională și Fondul de coeziune în
comparație cu același interval din perioada de
programare anterioară.
Corecții viitoare estimate
O parte semnificativă119
a erorilor identificate vor fi
ulterior corectate fie prin recuperări, fie prin
compensarea cu plățile viitoare. Întrucât acest proces
poate necesita o anumită perioadă de timp, adeseori
astfel de corecții nu vor fi realizate în același exercițiu
financiar ca plata aferentă. În schimb, sistemele de
control multianual asigură faptul că respectivele
corecții vor fi realizate în anul (anii) următor(i), pe
durata ciclului de viață al programelor.
Familia „Cercetare și inovare” a avut un obiectiv
multianual de 4 056 de audituri privind cheltuielile
în cadrul celui de al 7-lea program-cadru, care a
fost deja depășit (4 324 de audituri încheiate până
la sfârșitul anului 2017). Cheltuielile vizate de
audituri se ridică la 64,2 % în mod cumulativ120
).
Strategia multianuală de audit a departamentului
„Ajutor umanitar” prevede audituri financiare ex
ante și/sau ex post: auditurile efectuate pe teren
sunt efectuate pe parcursul punerii în aplicare a
proiectelor, în timp ce auditurile efectuate la sediu
sunt realizate după finalizarea acțiunilor. Strategia
de audit asigură faptul că fiecare organizație
parteneră este selectată, în medie, o dată la 4 ani,
când un eșantion larg de granturi și de acorduri de
contribuție încheiate cu fiecare partener selectat
fac obiectul auditului.
Pentru activitățile în cadrul gestiunii partajate cu
statele membre, Comisia nu poate reduce singură
nivelul de eroare: identificarea și corectarea
erorilor se află, în primul rând, în responsabilitatea
statelor membre. Cu toate acestea,
departamentele relevante ale Comisiei și-au
asumat, de asemenea, partea lor de
responsabilitate. De exemplu, în 2017,
departamentul responsabil cu politica agricolă
a efectuat 128 de misiuni de audit și a deschis
31 de audituri documentare pentru a verifica dacă
normele UE sunt respectate de către agențiile de
plată atunci când efectuează plăți către beneficiari
sau când recuperează plățile necuvenite. De
asemenea, 15 organisme de certificare au făcut
obiectul unor audituri, în scopul de a verifica
calitatea activității lor de audit și, prin urmare, de a
consolida încrederea în fiabilitatea opiniei lor
privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Ca
urmare a procedurii de verificare a conformității,
Comisia impune corecții financiare nete statelor
membre, prin care acestea rambursează către
bugetul UE sumele corespunzătoare acestor
corecții. Aceste măsuri de remediere sunt
elemente ale sistemului de control multianual care
protejează interesele financiare ale UE.
În același timp, și anume la sfârșitul fiecărui exercițiu
financiar pe parcursul ciclurilor multianuale de
gestionare, ordonatorii de credite delegați ai Comisiei
divulgă în mod corespunzător în scopul unei
transparențe depline fiecare program pentru care rata
de eroare reziduală până la acea dată de raportare
nu ar fi (încă) mai mică decât pragul de semnificație
(în majoritatea cazurilor, acesta este stabilit la 2 %).
A se vedea secțiunea 2.2 privind declarația de
gestiune și eventualele rezerve.
Departamentele Comisiei au estimat corecțiile viitoare
pe care le vor realiza pentru cheltuielile aferente
exercițiului financiar 2017. Într-o anumită măsură,
aceste estimări se bazează pe media corecțiilor
efective realizate în anii anteriori. Cu toate acestea,
baza istorică nu este întotdeauna relevantă pentru
91
estimarea corecțiilor viitoare. În special, datele
istorice pot fi afectate de evenimente singulare sau
legate de programele anterioare, cu profiluri de risc
diferite de cele actuale (care eventual au fost
simplificate și au devenit mai puțin expuse riscului de
eroare). Din aceste motive, baza istorică este
modificată sau înlocuită, după necesități. În orice caz,
estimările care rezultă sunt prudente pentru a evita
orice eventuală supraestimare a capacității de
corecție.
Se estimează că în ansamblu corecțiile viitoare ale
Comisiei vor reprezenta 1,1 % din cheltuielile
aferente exercițiului financiar 2017 (a se vedea
tabelul recapitulativ de mai jos121
).
În comparație cu 2016, reducerea în acest caz apare
ca urmare a sumei estimate mai scăzute expuse
riscului la momentul plății în cadrul politicii de
coeziune (a se vedea mai sus) și, prin urmare,
corecțiilor estimate mai scăzute, de asemenea.
Pentru o analiză a corecțiilor financiare și a
recuperărilor efective efectuate în cursul anului de
raportare 2017, a se vedea secțiunea 2.3 privind
protecția bugetului UE.
Suma estimată expusă riscului la închidere
După deducerea corecțiilor viitoare din suma expusă
riscului la momentul plății, suma expusă riscului la
închidere oferă o estimare prudentă anticipativă a
erorii („nete”) care ar putea rămâne după ce toate
corecțiile preconizate vor fi realizate până la sfârșitul
ciclurilor de viață ale programelor.
Se estimează că suma totală expusă riscului la
închidere din cheltuielile Comisiei va reprezenta
0,6 % din cheltuielile aferente exercițiului
financiar 2017 (a se vedea tabelul recapitulativ și
graficele de mai jos122
).
În comparație cu 2016, scăderea în acest caz este
determinată, de asemenea, în principal de
mecanismul integrat al domeniului de politică
„Coeziune” pentru riscurile reziduale anuale situate
sub 2 % prin corecțiile financiare necesare în
pachetele de asigurare anuale pregătite de statele
membre (a se vedea mai sus), precum și, într-o
măsură mai mică, de o reducere a sumei estimate
expuse riscului la momentul plății în domeniul de
politică „Agricultură” (care în prezent înregistrează
valori și mai mici).
Concluzie
În cursul ultimilor ani, suma totală expusă riscului
la închidere a scăzut de la 1,3 % la 0,6 %. A se
vedea graficele de mai jos.
Având în vedere că suma totală expusă riscului la
închidere este estimată la mai puțin de 2 % din totalul
cheltuielilor relevante, mecanismele de control
multianuale ale departamentelor Comisiei asigură, în
general, o gestiune adecvată a riscurilor legate de
legalitatea și regularitatea operațiunilor și garantează
că corecțiile financiare și recuperările realizate în anii
următori protejează bugetul UE în ansamblu.
Domeniul
de politică
Totalul
cheltuielilor
relevante
(milioane
EUR)
Suma estimată expusă
riscului la momentul plății Corecții viitoare estimate
Suma estimată expusă
riscului la închidere,
luând în considerare
corecțiile viitoare
valoarea
minimă
valoarea
maximă
valoarea
minimă
valoarea
maximă
valoarea
minimă
valoarea
maximă
Agricultură 55 957,0 2,22 % 2,22 % 2,10 % 2,10 % 0,12 % 0,12 %
Coeziune,
migrație și
pescuit
32 533,8 1,10 % 1,10 % 0,04 % 0,04 % 1,06 % 1,06 %
Relații externe 10 633,5 1,24 % 1,24 % 0,27 % 0,27 % 0,97 % 0,97 %
Cercetare,
industrie, spațiu,
energie și
transporturi
13 348,1 2,26 % 2,35 % 0,63 % 0,64 % 1,64 % 1,71 %
Alte politici
interne 6 065,0 0,64 % 0,66 % 0,11 % 0,11 % 0,53 % 0,55 %
Alte servicii și
administrație 6 590,4 0,14 % 0,19 % 0,01 % 0,01 % 0,14 % 0,18 %
Reconcilieri -116,4
TOTAL 2017 125 011,4 1,67 % 1,68 % 1,05 % 1,05 % 0,62 % 0,63 %
TOTAL 2016 137 127,9 2,13 % 2,62 % 1,48 % 1,55 % 0,65 % 1,07 %
Tabel: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile
relevante]. Pentru detalii, a se vedea anexa 2-A și definițiile din anexa 3
93
Grafic: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile
relevante]. A se vedea detalii în anexa 2-A și definiții în anexa 3.
94
Grafic: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile relevante] - în funcție de domeniul de politică. A se vedea detalii în
anexa 2-A și definițiile în anexa 3.
2.1.3 Eficacitatea controalelor din punct de vedere al costurilor
Unul dintre obiectivele Comisiei este de a asigura
eficacitatea din punct de vedere al costurilor în
elaborarea și punerea în aplicare a sistemelor de
gestiune și de control. Sistemele de control ale
departamentelor vizează prevenirea, identificarea și
corectarea erorilor, dar ar trebui, de asemenea, să
aibă un cost rezonabil în comparație cu fondurile
gestionate. Prin urmare, strategiile de control ar trebui
să fie diferențiate în funcție de riscuri, cu alte
cuvinte, acestea ar trebui să ia în considerare un
nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai
ridicată în domeniile cu risc mai ridicat și un nivel mai
scăzut în domeniile cu risc scăzut.
În 2017, toate cele 50 de departamente ale Comisiei
au evaluat în mod corespunzător123
eficacitatea
propriilor sisteme de control din punct de vedere al
costurilor și eficiența acestora. Pentru al doilea an,
toate departamentele Comisiei au concluzionat în
mod afirmativ că, în ansamblu, controalele lor
sunt eficace din punct de vedere al costurilor și
eficiente.
În plus, în cazul în care fondurile sunt gestionate de
autoritățile statelor membre sau sunt încredințate
altor entități, informațiile disponibile privind costurile
controalelor suportate de autoritățile și entitățile
respective au fost raportate separat de către
departamentele în cauză124
.
Pe lângă costurile generate de controale, aproape
toate departamentele au raportat, de asemenea, cu
privire la beneficiile controalelor. Unele dintre acestea
au fost în măsură să cuantifice beneficiile respective
în termeni monetari pe baza respingerii costurilor
neeligibile, a corecțiilor și a recuperărilor. Pe lângă
contribuția adusă la scăderea ratelor de eroare nete,
alte beneficii ale sistemelor de control concepute în
mod corespunzător includ creșterea raportului
calitate-preț și reducerea riscului de fraudă.
Prin urmare, s-au obținut controale mai structurate,
mai puțin împovărătoare și mai puțin costisitoare, în
special prin raportarea mai automatizată, eliminarea
fluxurilor de lucru redundante, controalele mai
proporționale pentru tranzacțiile cu risc redus și
utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor de costuri
simplificate125
.
Costurile și beneficiile controalelor raportate de
Comisie variază semnificativ între departamente.
Această situație poate fi explicată printr-o serie de
factori, în special: (i) gradele diferite de complexitate
ale programelor gestionate; (ii) volumele și sumele
care urmează a fi procesate (de exemplu procesarea
unui număr mare de tranzacții cu valoare mică
necesită mai mult efort); (iii) profilurile de risc
specifice ale programelor gestionate; și (iv) posibilele
dezeconomii de scară pentru anumite programe. Prin
urmare, o simplă comparație între aspectele
cuantificabile raportate de către departamente ar
avea o valoare limitată.
Pentru a se asigura că controalele rămân eficace din
punct de vedere al costurilor de-a lungul timpului,
marea majoritate a departamentelor și-au revizuit
sistemele de control cel puțin o dată în ultimii trei ani.
Ca urmare a unor astfel de analize în 2017, 22 de
departamente și-au adaptat sau își vor adapta
sistemele prin redirecționarea resurselor controalelor
către controale mai stricte acolo unde este necesar,
având în același timp controale mai flexibile și mai
puțin împovărătoare acolo unde este cazul.
11 departamente au concluzionat că nu a fost
necesară modificarea controalelor. Dintre cele
17 departamente care nu au realizat o revizuire a
sistemului în 2017, 12 departamente își revizuiseră
sistemul în 2016.
Grafic: Revizuirea strategiilor de control în perioada 2015-2017.
Sursă: Rapoartele anuale privind gestionarea și performanța
bugetului UE pentru 2015-2016
Comisia își continuă eforturile de a îmbunătăți în
continuare eficacitatea controalelor din punct de
vedere al costurilor. În acest sens, în urma auditului
realizat în 2017 de Serviciul de Audit Intern,
departamentul responsabil cu bugetul își revizuiește
orientările pentru estimarea, evaluarea și raportarea
cu privire la eficacitatea controalelor din punct de
vedere al costurilor în vederea simplificării acestora.
În plus, pentru următoarele programe de cheltuieli,
fișele financiare legislative (anexate la propunerile
legislative) vor explica motivele pentru care se
consideră că modul (modurile) de gestionare,
mecanismul (mecanismele) de punere în aplicare a
finanțării și metodele de plată sunt cele mai adecvate
soluții – nu doar în ceea ce privește obiectivele
politicilor/programelor, ci și în ceea ce privește modul
în care acestea stabilesc un echilibru între cele
trei obiective de control intern, și anume plățile
rapide, nivelul scăzut de erori și costurile reduse
ale controlului.
2.1.4 Strategiile antifraudă
UE și statele membre au mandatul de a combate
frauda și orice alte activități ilegale care aduc atingere
intereselor financiare ale Uniunii126
. Comisia execută
bugetul UE în cooperare cu statele membre și în
conformitate cu dispozițiile relevante din legislația
Uniunii și cu principiile bunei gestiuni financiare127
.
Bugetul este executat în conformitate cu un control
intern eficace și eficient, care include obiectivul de
prevenire, detectare, corectare și monitorizare
subsecventă a cazurilor de fraudă și nereguli128
.
În acest cadru juridic, Oficiul European de Luptă
Antifraudă (OLAF) joacă un rol esențial în protejarea
intereselor financiare ale UE împotriva fraudei. În 2011,
Comisia a adoptat strategia sa de luptă antifraudă
actuală, coordonată de Oficiul European de Luptă
Antifraudă. Strategia antifraudă a Comisiei prevede
un cadru de politică pentru prevenirea, detectarea,
investigarea și remedierea cazurilor de fraudă la nivelul
Comisiei și pentru buna funcționare a departamentelor
Comisiei în ceea ce privește responsabilitățile acestora
în materie de gestionare pentru protejarea intereselor
financiare ale UE.
Strategia antifraudă a Comisiei prevede ca fiecare
departament al Comisiei să dezvolte, să pună în
aplicare și să actualizeze periodic, dacă este
necesar, propria strategie antifraudă în domeniul
de politică pentru care este responsabil.
Departamentele au îndeplinit această sarcină,
astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos.
Comisia a utilizat ocazia propunerilor sale pentru
planul de cheltuieli pe termen lung al Uniunii după
2020 pentru a analiza abordările antifraudă în diferitele
domenii de politică ale UE și a stimula măsurile
antifraudă, după caz, astfel încât să protejeze
contribuabilul european în cel mai bun mod posibil.
În acest scop, Oficiul European de Luptă
Antifraudă colaborează cu alte departamente ale
Comisiei la o evaluare și actualizare a strategiei
antifraudă a Comisiei. În pregătirea acesteia, tuturor
departamentelor li s-a solicitat o nouă evaluare a
riscului de fraudă. Mai multe departamente au utilizat
această ocazie pentru a-și actualiza propriile strategii
antifraudă; în acest mod, exercițiul de actualizare la
nivel de instituție a adus deja beneficii pentru lupta
Comisiei împotriva fraudei. Noile acțiuni susceptibile
de a fi incluse în versiunea actualizată a strategiei
antifraudă la nivelul Comisiei vor avea ca obiectiv:
o mai bună coordonare a politicilor antifraudă la
nivelul întregii Comisii;
colectarea de informații detaliate privind tipurile
de fraudă care amenință interesele financiare ale
Uniunii, de exemplu prin îmbunătățirea
instrumentelor informatice și a bazelor de date;
consolidarea controalelor antifraudă în domeniul
vamal și al taxei pe valoarea adăugată.
Serviciile departamentului vizat au luat măsuri imediate
pentru a remedia deficiențele identificate de Serviciul
de Audit Intern în ceea ce privește planificarea,
gestionarea și coordonarea activităților de prevenire și
detectare a fraudei în cadrul resurselor proprii
tradiționale. Aceste departamente au instituit
mecanisme de cooperare îmbunătățite, în special o
funcție de coordonare strategică a Oficiului European
de Luptă Antifraudă (OLAF) în cadrul departamentelor
responsabile cu impozitele și bugetul pentru a asigura
prevenirea și detectarea fraudei în ceea ce privește
resursele proprii tradiționale.
Serviciul de sprijin pentru reforme structurale
este un serviciu creat recent în cadrul
Secretariatului General. Misiunea sa este de a
sprijini statele membre să abordeze punerea în
aplicare a reformelor structurale prin furnizarea de
expertiză personalizată și sprijin tehnic concret.
Începând din aprilie 2016, Serviciul de sprijin pentru
reforme structurale are o organizare administrativă
formală; în iulie 2017, acesta a adoptat prima sa
strategie antifraudă, pe baza metodologiei
furnizate de Oficiul European de Luptă
Antifraudă. Serviciul lucrează în condiții de
finanțare dificile, caracterizate prin descentralizare
geografică și un mediu de lucru politic și juridic
complex, precum și prin presiunea timpului și
recurgerea la personal specializat în domeniul
tehnic. Prin strategia sa antifraudă, care urmărește
să difuzeze și să aprofundeze cunoștințele în
materie de antifraudă în rândul personalului,
serviciul se asigură că banii contribuabililor sunt
cheltuiți strict pe necesitățile urgente deservite de
aceasta.
97
Anul ultimei actualizări a
strategiilor antifraudă ale
departamentelor
2017 2016 2015 2014 sau
înainte Total
Numărul de
departamente ale Comisiei 20 11 11 8 50
Tabel: Actualizări ale strategiilor antifraudă de către departamentele Comisiei. Informații extrase din rapoartele anuale de activitate.
În contextul protejării intereselor financiare ale
Uniunii, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
are un rol unic în desfășurarea unor investigații
independente privind actele de fraudă și de corupție
care implică fonduri ale UE și în elaborarea politicilor
UE de combatere a fraudei.
Fondurile UE sunt cheltuite nu doar de instituțiile,
organismele, oficiile și agențiile UE, ci și, în procent
de 74 %, prin gestiunea partajată, și anume la nivel
local, regional și național în statele membre. Acest
fapt ridică nivelul de complexitate în mod substanțial.
Programele și proiectele UE implică deseori actori –
contractanți și subcontractanți și personalul acestora
– din UE, statele membre, țările terțe și organizațiile
internaționale. Din acest motiv, prevenirea și
detectarea timpurie a fraudei reprezintă o provocare
semnificativă, de asemenea ca urmare a faptului că
normele aplicabile privind gestiunea financiară sunt
numeroase și, adesea, complicate.
Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 privind
investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă
Antifraudă autorizează oficiul să efectueze investigații
administrative externe la nivel național și investigații
administrative interne în cadrul instituțiilor și
organismelor UE, de fiecare dată când interesele
financiare ale UE sunt în joc, precum și investigații
interne privind îndeplinirea sarcinilor profesionale. În
această privință, Oficiul European de Luptă
Antifraudă joacă un rol important în garantarea
integrității personalului UE, o condiție prealabilă
necesară pentru ca instituțiile UE să funcționeze
eficient.
La încheierea unei investigații, oficiul poate emite
recomandări pentru a fi urmate de autoritățile
naționale sau europene relevante. Aceste
recomandări ar putea fi de natură diferită: financiară,
pentru a solicita recuperarea fondurilor UE fraudate
sau pentru a preveni plata altor sume; judiciară,
pentru a lua măsuri judiciare; disciplinare, pentru a
lua măsuri disciplinare împotriva unui anumit membru
al personalului; sau administrative, pentru a aborda
orice deficiențe în procedurile administrative.
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este
în măsură să detecteze și să investigheze
mecanisme complexe de fraudă în Europa și
dincolo de granițele acesteia. O serie de
investigații la scară largă au fost finalizate în 2017.
OLAF a investigat o gamă variată de cazuri, de la
cele de fraudă gravă prin subevaluare, în care
făptuitorii au înregistrat profituri din declararea falsă a
unor valori scăzute ale mărfurilor la importul în UE, la
cazurile în care OLAF a combătut grupurile
infracționale organizate de fraudare a fondurilor
destinate agriculturii sau la cazuri în care
investigatorii au scos la iveală fraude în cadrul unor
proiecte mari de infrastructură.
Activitatea de investigare a OLAF în 2017:
- OLAF a finalizat 197 de investigații, formulând
309 recomandări adresate autorităților relevante
ale statelor membre și ale UE.
- OLAF a recomandat recuperarea a peste
3 miliarde EUR la bugetul UE;
- OLAF a deschis 215 investigații noi, în urma a
1 111 analize preliminare efectuate de experții
săi.
La 2 octombrie 2017, Comisia a adoptat raportul de
evaluare privind Regulamentul 883/2013 care
reglementează activitățile de investigare ale
Oficiului European de Luptă Antifraudă. Valoarea
adăugată a investigațiilor Oficiului European de
Luptă Antifraudă și relevanța lor continuă în contextul
instituirii Parchetului European au fost confirmate de
evaluare. Comisia a propus pentru 2018 noi
îmbunătățiri ale cadrului juridic privind investigațiile
Oficiului European de Luptă Antifraudă, care se
bazează pe măsurile în curs de instituire a
Parchetul European până la sfârșitul anului 2020 (cel
mai devreme) și pe constatările din evaluarea
Regulamentului 883/2013.
98
Sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES)
Sistemul de detectare timpurie și de excludere
(EDES), instituit pentru a consolida protecția
intereselor financiare ale UE, urmărește să asigure:
- detectarea timpurie a operatorilor economici care
reprezintă riscuri pentru interesele financiare ale
Uniunii;
- excluderea operatorilor economici nefiabili de la
obținerea de fonduri UE și/sau impunerea unei
sancțiuni financiare;
- pentru cele mai grave cazuri, publicarea pe site-
ul Comisiei a informațiilor referitoare la excludere
și/sau la sancțiunea financiară, pentru a
consolida efectul disuasiv.
Instituțiile, agențiile și organismele UE pot decide să
aplice sancțiuni operatorilor economici nefiabili numai
după obținerea unei recomandări din partea unui
comitet centralizat. Comitetul din cadrul Sistemului de
detectare timpurie și de excludere (EDES) evaluează
cazurile în care nu există o hotărâre judecătorească
definitivă sau o decizie administrativă definitivă.
Acesta nu are competențe de investigare. În principiu,
comitetul își întemeiază analiza pe faptele și
constatările rezultate în urma auditurilor efectuate sub
responsabilitatea departamentului competent al
Comisiei sau în urma investigațiilor efectuate de
Oficiul European de Luptă Antifraudă.
Cazurile înaintate acestui comitet sunt selectate pe
baza situațiilor de excludere prevăzute la articolul 106
alineatul (1) literele (c)-(f) din Regulamentul financiar,
care sunt:
- conduită profesională gravă;
- fraudă, corupție, participare la o organizație
criminală, spălare de bani sau finanțare a
terorismului, infracțiuni teroriste sau infracțiuni
legate de activitățile teroriste;
- deficiențe semnificative în respectarea
principalelor obligații în executarea unui contract
finanțat din bugetul Uniunii;
- nereguli.
Acesta nu ia în considerare cazurile prevăzute la
articolul 106 alineatul (1) literele (a) și (b), care
corespund cazurilor de falimente și de neplată a
impozitelor și contribuțiilor la asigurările sociale, care
sunt totuși incluse în baza de date EDES
(aproximativ 300 de cazuri pe an).
Începând cu 1 ianuarie 2016, 37 de cazuri au fost
înaintate secretariatului comisiei, dintre care:
- 27 de recomandări adoptate de comitet (inclusiv
3 de neexcludere);
- șase răspunsuri ale comitetului;
- trei retrageri ale cazurilor de către ordonatorul de
credite solicitant în cauză;
- un caz suspendat.
Până în prezent, ordonatorii de credite au luat
19 decizii (inclusiv trei decizii de neexcludere).
În 12 cazuri, s-a decis publicarea excluderii (două
publicări sunt suspendate în urma introducerii unei
acțiuni în fața Curții de Justiție).
Mai exact, în 2017 ordonatorii de credite au înaintat
comitetului 11 cazuri, fiecare implicând un singur
operator economic, prin intermediul secretariatului
său permanent. În plus, patru cazuri înaintate
secretariatului permanent în 2016 au fost transmise
comitetului în 2017, de îndată ce dosarele respective
au fost finalizate.
Din cele 15 cazuri, comitetul a emis o recomandare
de excludere a operatorilor economici de la fondurile
UE în nouă cazuri. Aceasta s-a bazat pe mai multe
temeiuri juridice, inclusiv fraudă și încălcări
semnificative prin nerespectarea principalelor obligații
în executarea unui contract. Deciziile de excludere
luate până în prezent de către ordonatorii de credite
în cauză respectă în totalitate recomandarea
comitetului. Pentru toate aceste decizii, au fost
publicate sancțiunile. Publicarea a fost justificată prin,
de exemplu, refuzul auditurilor, refuzul de a rambursa
fondurile UE utilizate necorespunzător, neînlocuirea
unei garanții emise de un garant neautorizat sau
gravitatea intrinsecă a încălcărilor.
În trei cazuri, comitetul a recomandat, de asemenea,
înregistrarea în baza de date EDES a unei „persoane
care deține competențe de reprezentare, de decizie
sau de control” asupra operatorului exclus ca fiind
legată de excludere. Scopul acestei înregistrări este
de a informa toți ordonatorii de credite că persoanele
respective au fost implicate personal în situații legate
de excluderea operatorilor economici în cauză.
99
2.2. Declarația de gestiune și rezervele
Rezervele din raportul anual de activitate
În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2017129
,
toți cei 50130
de ordonatori de credite delegați au
declarat că dispun de asigurări rezonabile că:
(i) informațiile cuprinse în raport oferă o imagine
reală și fidelă; (ii) resursele alocate activităților au
fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate
și în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare; și (iii) procedurile de control instituite
oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea
și regularitatea operațiunilor subiacente.
Ordonatorii de credite delegați au evaluat obiectivele
de control utilizând toate informațiile disponibile, în
special rezultatele controlului. Aceștia au luat în
considerare orice deficiență semnificativă identificată
și au evaluat impactul său cumulativ asupra
asigurării, din punct de vedere atât cantitativ, cât și
calitativ, cu scopul de a stabili dacă respectiva
deficiență era semnificativă. În consecință, 30 de
ordonatori de credite delegați au emis o asigurare
fără rezerve, în timp ce 20 de declarații au fost
însoțite de un total de 38 de rezerve pentru 2017.
A se vedea tabelele detaliate din anexa 2-B. Aceste
rezerve afectează fiecare dintre cele șase domenii de
cheltuieli, însă, în cazul veniturilor, numai
componenta „Resurse proprii tradiționale”. În toate
cazurile, ordonatorii de credite delegați în cauză au
adoptat planuri de acțiune pentru a aborda
deficiențele evidențiate și pentru a reduce riscurile
care decurg din acestea.
Rezervele constituie o piatră de temelie în
arhitectura responsabilității. Calificarea declarațiilor
de asigurare în rapoartele anuale de activitate
reprezintă un element al bunei gestiuni financiare.
Rezervele sunt însoțite întotdeauna – dacă este
posibil – de un plan de acțiune care identifică
acțiunile de îmbunătățire în continuare a mediului de
control intern. Deși majoritatea rezervelor sunt
determinate de constatări privind gestionarea și
controlul plăților efectuate anterior, acestea au, de
asemenea, un efect preventiv pozitiv, din moment ce
planurile de acțiune elaborate în legătură cu rezervele
vizează atenuarea viitoarelor riscuri și consolidarea
sistemelor de control. Rezervele sunt, de asemenea,
parte integrantă a responsabilității deoarece asigură
transparența în ceea ce privește provocările și
deficiențele constatate, precum și o estimare a
impactului financiar al acestora.
În plus, numărul de rezerve nu este un indicator al
calității gestiunii financiare. Aceasta se datorează
parțial faptului că nu există o legătură directă între
numărul de rezerve și sumele expuse riscului, dar și
faptului că unele deficiențe conduc la rezerve
multiple. Aceasta se întâmplă, de exemplu, deoarece
rezervele se referă la programe care sunt puse în
aplicare de mai multe departamente, dar și pentru că
deficiențele legate de „noile” rezerve reprezintă o
continuare a celor anterioare transmise pentru
următoarea perioadă de programare (de exemplu, în
domeniul de politică „Coeziune, migrație și pescuit,
deși în prezent pentru un număr mai mic de programe
din mai puține state membre decât în perioada
precedentă) și/sau vizează mai multe componente
ale acelorași programe gestionate de mai multe
departamente. Acest lucru asigură un nivel mai ridicat
de precizie și de transparență.
Raportat la cele 38 de rezerve din 2017 și cu cele
37 de rezerve din 2016, 34 de rezerve sunt rezerve
recurente. Cu toate acestea, jumătate dintre rezerve
se referă la generația „moștenită” a programelor
pentru perioada 2007-2013, care se încheie treptat
până în prezent. Trei rezerve anterioare au fost
retrase, iar patru rezerve sunt nou introduse. În plus,
patru rezerve recurente sunt menținute, însă au fost
reduse în ceea ce privește domeniul de aplicare
și/sau expunerea. De asemenea, programele
„moștenite” din domeniul de politică „Coeziune,
migrație și pescuit” au în prezent mai puține proiecte
în statele membre care fac obiectul rezervelor. Cinci
rezerve noi recurente și trei rezerve noi sunt
considerate în întregime sau parțial ca fiind
„necuantificate”131
; și anume, acestea nu au un
impact financiar pentru anul 2017.
100
Pentru cele 34 de rezerve recurente, care afectează cheltuielile sau veniturile aferente exercițiului financiar 2017,
a se vedea lista completă în anexa 2-B.
Pentru rezervele care au suferit modificări în comparație cu anul 2016, a se vedea caseta de mai jos:
Două rezerve au fost retrase
Departamentul responsabil cu resursele umane nu și-a mai însoțit declarația de rezerva (reputațională) cu
privire la școlile europene deoarece deficiența legată de gestionarea trezoreriei a fost redusă în mod
suficient.
Departamentele responsabile cu politica regională și ocuparea forței de muncă și-au retras fiecare rezerva
aferentă (necuantificată) pentru 2000-2006, ținând seama de domeniul de aplicare redus al corecțiilor
financiare sau de faptul că pentru celelalte cauze pe rol au fost pronunțate hotărâri în favoarea deciziei
Comisiei referitoare la valorile corecțiilor financiare care trebuie aplicate (cauza va fi urmărită deoarece
statul membru a introdus apel împotriva hotărârii).
Au fost introduse patru rezerve noi
Serviciul de sprijin pentru reforme structurale a formulat o nouă rezervă (necuantificată) privind
neasigurarea pentru partea din portofoliul său eliberată prin intermediul granturilor.
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a formulat o nouă rezervă (necuantificată)
referitoare la deficiențele de control intern identificate de Serviciul de Audit Intern și recomandările
corespunzătoare (o recomandare a fost clasificată ca fiind critică, iar opt ca fiind foarte importante).
Departamentul responsabil cu afaceri interne a formulat o nouă rezervă (necalificată) referitoare la
deficiențele sistemului de control intern al Biroului European de Sprijin pentru Azil, care, de asemenea, a
apărut în urma opiniei cu rezerve a Curții Europene de Conturi și a deciziei Parlamentului European de a
amâna decizia de descărcare de gestiune pentru această agenție.
Departamentul responsabil cu politica de vecinătate: rezervă nouă referitoare la componenta cu un grad
ridicat de risc a „granturilor în gestiune directă” (similar pentru departamentul responsabil cu dezvoltarea, a
se vedea mai jos, și în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene).
Patru rezerve recurente au fost menținute, însă cu o acoperire redusă (din cauza unui număr mai mic de
segmente cu o rată de eroare reziduală de peste 2 %)
Departamentului responsabil cu dezvoltarea și-a menținut rezerva, însă a redus acoperirea acesteia de la
patru segmente la unu (în ceea ce privește „granturile în gestiune directă”).
Departamentul responsabil cu dezvoltarea și-a menținut rezerva cu privire la programele gestionate de
Comisia Uniunii Africane, însă a redus domeniul de aplicare a acesteia la programele care implică un nivel
semnificativ de achiziții.
Serviciul Instrumente de Politică Externă a restrâns domeniul de aplicare a rezervei sale numai la
Instrumentul pentru cooperarea cu țările industrializate, și anume a exclus politica externă și de securitate
comună.
Departamentul responsabil cu politica maritimă și-a modificat rezerva cuantificată cu privire la
Fondul european pentru pescuit pentru perioada 2007-2013 în rezervă necuantificată, întrucât nu a existat
o expunere financiară în 2017.
101
Expunerea (impactul financiar) din rezerve pentru programele actuale și „moștenite”
Pentru a asigura o transparență deplină, ordonatorii de
credite delegați formulează o rezervă pentru fiecare
program pentru care rata de eroare reziduală până la
data raportării nu ar fi (încă) mai mică decât pragul de
semnificație (în majoritatea cazurilor, stabilit la 2 %).
Acest lucru este valabil nu numai pentru programele
actuale (generația 2014-2020), ci și pentru generația
„moștenită” de programe (2007-2013). Departamentele
nu au retras cele 19 rezerve pentru aceste din urmă
programe, chiar dacă sumele expuse riscului pentru
programele moștenite au scăzut semnificativ.
Aceasta se referă la patru rezerve care vizează șase
fonduri/programe derulate în gestiune partajată
(Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de
coeziune, Cooperarea teritorială europeană, Fondul
social european, Fondul european pentru pescuit,
Programul general „Solidaritatea și gestionarea
fluxurilor migratorii”), cel de al șaptelea
programcadru pentru cercetare (opt rezerve),
Programul pentru competitivitate și inovație
(patru rezerve) și programele în domeniul educației,
culturii și tineretului (trei rezerve) – toate acestea fiind
în curs de încheiere treptată.
Generația „moștenită” de programe pentru perioada 2007-2013, care se încheie treptat în prezent, reprezintă jumătate din numărul de rezerve.
Deși programele „moștenite” reprezintă jumătate133
din numărul de rezerve, în ceea ce privește impactul
financiar real acestea nu constituie decât o optime
(12 %) din expunerea totală. A se vedea tabelul
următor.
Tabel: Suma expusă riscului din rezervele pentru 2017 (în milioane EUR). Pentru detalii, a se vedea anexa 2-B.
Domeniul de politică Total plăți 2017
Suma expusă riscului la
momentul raportării =
expunere
Agricultură 55 872,0 769,7
Coeziune, migrație și pescuit 39 234,0 134,6
Relații externe 13 609,5 43,4
Cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi 15 526,2 94,7
Alte politici interne 6 983,5 10,4
Alte servicii și administrație 6 612,8 0,0
Reconcilieri -39,2
Total 137 798,8 1052,9
din care: programe actuale 924,3
din care: programele „moștenite” 128,6
Domeniul de politică Total resurse
proprii pe 2017
Suma expusă riscului la
momentul raportării =
expunere
Resurse proprii 121 832,2 430,7
Total 121 832,2 430,7
102
Expunerea globală a Comisiei în ceea ce privește
suma expusă riscului la momentul raportării
pentru cheltuielile aferente exercițiului financiar
2017 care fac obiectul rezervelor este estimată la
1,1 miliarde EUR. Scăderea înregistrată în
comparație cu 2016 (1,6 miliarde EUR – a se
vedea graficul de mai jos) se datorează în
principal expunerii scăzute din Fondul agricol și
Fondul de coeziune.
Printre rezervele menținute pentru programele
actuale din perioada 2014-2020, patru rezerve au
făcut obiectul unei reduceri a gradului de acoperire (a
se vedea caseta de mai sus). În domeniul de politică
„Coeziune, migrație și pescuit” (trei rezerve), dat fiind
că punerea în aplicare a actualelor programe atinge
viteza preconizată, numărul de state membre și/sau
de programe operaționale care fac obiectul unor
rezerve a crescut față de anul trecut, dar pare să fie
mai redus decât cel din perioadele de programare
anterioare.
Suma expusă riscului la momentul raportării
pentru segmentul Resurse proprii tradiționale
care face obiectul unei rezerve este estimată la
0,4 miliarde EUR (0,5 miliarde EUR în 2016).
Această scădere a expunerii se datorează acțiunilor
departamentului responsabil cu bugetul și măsurilor
introduse cu privire la importurile Regatului Unit
începând cu 12 octombrie 2017 (Operațiunea Swift
Arrow), motiv pentru care importurile de textile
subevaluate au scăzut în mod semnificativ. Acest
lucru a condus la o reducere semnificativă a
pierderilor privind resursele proprii tradiționale în
Regatul Unit în ultimele luni ale anului 2017.
Grafic:: Impact financiar din rezervele cuantificate (sume
corespunzătoare cheltuielilor în milioane EUR).
Progresele înregistrate în consolidarea
asigurării pe parcursul anului 2017
De asemenea, pe parcursul anului 2017,
departamentele Comisiei au continuat eforturile de
consolidare a asigurării în rapoartele de activitate
anuale. Printre exemplele de realizări se numără:
Departamentele responsabile cu relațiile
externe privind dezvoltarea și vecinătatea și-au
îmbunătățit în continuare capacitatea de
consolidare a asigurării „segmentate” pentru
portofoliile lor, concentrându-și rezervele asupra
segmentului cu risc ridicat relevant (granturi
directe). Ambele departamente au răspuns în
mod corespunzător observațiilor formulate de
Curtea de Conturi Europeană cu privire la
rapoartele lor anuale de activitate pentru 2016.
Departamentele în cauză134
acoperă în prezent în
mod transparent și exhaustiv fondurile fiduciare
ale UE135
în raportarea lor privind gestiunea.
Acestea realizează o mai bună distincție între
responsabilitatea pentru contribuțiile de la
bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare
vărsate în fondurile fiduciare ale UE și pentru
tranzacțiile realizate în calitate de administratori
de fonduri din fondurile fiduciare ale UE (și
anume, utilizând bugetul UE, Fondul european
de dezvoltare și fondurile altor donatori). A se
vedea, de asemenea, anexa 9.
Departamentele responsabile cu cercetarea și
agențiile executive aplică în mod corespunzător
pragul de semnificație specific136
(ajustat în
funcție de risc) de 2-5% prevăzut în fișa
financiară legislativă care însoțește propunerea
Comisiei cu privire la legislația sectorială a
programului Orizont 2020. În consecință,
declarațiile lor de asigurare nu sunt însoțite de
rezerve legate de programul Orizont 2020.
Această strategie a fost aprobată de autoritatea
legislativă137
încă de la începutul programului
multianual, ca recunoaștere a: (i) riscurilor
inerente menținute ale programului (de exemplu,
mecanismul de furnizare a granturilor continuă să
se bazeze în principal pe rambursarea costurilor
eligibile, vizarea beneficiarilor cu un grad mai
mare de risc, cum ar fi întreprinderile nou
înființate și întreprinderile mici și mijlocii); și a
(ii) limitărilor instituite asupra controlului (plafon
privind controalele ex post, termen-limită pentru
extinderea constatărilor de audit sistemice la alte
proiecte ale aceluiași beneficiar)138
.
Departamentele responsabile cu politica de
coeziune, politica regională, ocuparea forței
de muncă și afaceri maritime au introdus o
închidere anuală a conturilor și o reținere de
10 % din fiecare plată intermediară efectuată de
către Comisie, care garantează „recuperarea”
efectivă (în prealabil) a eventualelor erori
detectate (până la 10 %) la momentul acceptării
conturilor. Această caracteristică este reflectată
pe deplin și în mod consecvent în calculul
cheltuielilor lor relevante și în sumele expuse
riscului.
De la autonomia sa în 2016, Serviciul de sprijin
pentru reforme structurale a realizat progrese
1324 1621
1053
0
500
1.000
1.500
2.000
2015 2016 2017
103
semnificative în ceea ce privește instituirea unui
sistem evoluat de control intern și de raportare a
gestiunii financiare, care va permite gestionarea
adecvată a bugetului său mai extins. Planul de
acțiune a fost realizat având în vedere rezerva
din raportul său anual de activitate (neasigurarea
de granturi) și, în urma unui audit intern efectuat,
a indicat calea de urmat.
Opinia generală a Serviciului de Audit Intern și
evidențierea unor aspecte
În contextul opiniei sale generale din 2016, Serviciul
de Audit Intern și-a reiterat evidențierea unor aspecte
potrivit cărora departamentele care se bazează pe
entități cărora le-a fost încredințată punerea în
aplicare a anumitor părți din politica lor și/sau
execuția bugetului ar trebui să își consolideze
strategiile și activitățile de monitorizare și de
supraveghere luând în considerare, în același timp, în
mod corespunzător diferitele naturi, origini și
mandate, uneori limitate, în acest context.
Având în vedere, printre altele, cele două rezerve
care privesc aspecte din cadrul agențiilor
(Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și
Cultură, Biroul European de Sprijin pentru Azil),
acestea rămân un subiect de atenție în opinia
generală din 2017, de asemenea. A se vedea mai
multe detalii în subsecțiunea 2.4 și/sau anexa 5. A se
vedea, de asemenea, evoluțiile pentru 2018
prezentate mai jos.
Evoluții în 2018
Supravegherea agențiilor executive (de exemplu,
Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și
Cultură) și a entităților cărora le-a fost încredințată
execuția (de exemplu, Biroul European de Sprijin
pentru Azil, Comisia Uniunii Africane) reprezintă o
provocare. Serviciile și departamentele centrale ale
Comisiei vor institui grupuri de lucru comune care să
clarifice și să delimiteze rolul departamentelor tutelare
în supravegherea unor astfel de organisme.
Privind mai departe de 2018 și/sau 2020
Noul Regulament financiar va intra în vigoare
începând cu 2019 (unele dispoziții chiar din a doua
jumătate a anului 2018). Acesta oferă o bază
simplificată pentru pregătirea elaborării de programe
de finanțare după anul 2020.
De fapt, pregătirea programelor sectoriale pentru
perioada de după 2020 este în curs de desfășurare.
O atenție specială se acordă maximizării
simplificărilor, sinergiilor și eficiențelor și sistemelor
de control diferențiate în funcție de riscuri și eficace
din punct de vedere al costurilor. Scopul este de a
atinge obiectivele politicilor/programelor și obiectivele
de control intern, și anume plăți rapide, nivel scăzut
de erori și costuri reduse ale controlului.
Curtea de Conturi Europeană a anunțat în strategia
acesteia pentru perioada 2018-2020 („Promovarea
încrederii printr-un audit independent”)139
intenția sa
de a beneficia de evoluțiile pozitive în gestiunea
financiară a UE și de a crește valoarea adăugată a
declarației sale anuale de asigurare. Curtea de
Conturi Europeană dorește în special să utilizeze mai
bine activitățile altor auditori și informațiile furnizate
de către entitatea auditată cu privire la legalitatea și
regularitatea cheltuielilor. În acest context, Curtea a
publicat un document de bază privind o abordare
diferită a auditurilor și a declarației de asigurare în
politica de coeziune140
. Activitatea de audit este în
curs de desfășurare, iar rezultatele sale vor fi
raportate în următorul raport anual al Curții din 2018.
104
2.3. Protecția bugetului UE: corecții financiare și recuperări
Corecții financiare și recuperări
Un aspect important al execuției bugetului UE îl
reprezintă necesitatea de a asigura prevenirea sau
detectarea corespunzătoare și corectarea ulterioară a
deficiențelor sistemului, care conduc la erori, nereguli
sau fraudă.
Comisia ia măsurile preventive și corective necesare,
astfel cum se prevede în legislația UE, pentru
protejarea bugetului UE de cheltuieli ilegale sau
neconforme.
În cazul în care mecanismele preventive nu sunt
eficace, Comisia, ca parte a rolului său de
supraveghere, are obligația să aplice mecanisme
corective în ultimă instanță.
Obiectivul principal al corecțiilor financiare și al
recuperărilor este de a garanta că de la bugetul
UE sunt finanțate doar cheltuieli în conformitate
cu cadrul juridic.
Fluxul acțiunilor corective este după cum urmează:
O corecție financiară este confirmată de îndată ce
aceasta este acceptată de statul membru sau decisă
de Comisie. O corecție financiară este considerată
ca fiind executată atunci când corecția a fost aplicată
și înscrisă în conturile Comisiei, ceea ce înseamnă
că tranzacția financiară a fost validată de ordonatorul
de credite responsabil în următoarele cazuri:
deducere din cererea de plată intermediară sau
finală, ordin de recuperare și/sau tranzacție de
dezangajare.
Fond
Total plăți de la
bugetul UE în 2017
Corecții financiare și recuperări confirmate în 2017
% din plățile de la bugetul
UE
Corecții financiare și recuperări efectuate în 2017
% din plățile de la bugetul
UE preventive corective TOTAL preventive corective TOTAL
Agricultură: 55 808 277 1 241 1 518 2,7 % 275 1 404 1 679 3,0 %
FEGA 44 695 277 903 1 180 2,6 % 275 1 073 1 348 3,0 %
Dezvoltare rurală: 11 113 - 338 338 3,0 % - 331 331 3,0 %
Politica de coeziune: 35 417 9 505 515 1,5 % 73 467 539 1,5 %
FEDR 16 853 9 237 246 1,5 % 70 100 170 1,0 %
Fondul de coeziune 8 366 - 198 198 2,4 % - 250 250 3,0 %
FSE 9 797 - 65 65 0,7 % 2 21 23 0,2 %
IFOP/FEP 401 0 4 5 1,2 % 1 95 96 23,9 %
FEOGA - Orientare 0 - 1 1
nu se aplică - 1 1
nu se aplică
Domenii de politică internă 25 415 334 58 391 1,5 % 334 46 380 1,5 % Domenii de politică externă 9 793 212 22 234 2,4 % 212 31 244 2,5 %
Administrație 9 656 3 0 3 0,0 % 3 0 3 0,0 %
TOTAL 136 089 * 836 1 826 2 662 2,0 % 897 1 949 2 845 2,1 %
Tabel: Imagine de ansamblu asupra corecțiilor financiare și recuperărilor efectuate în 2017142
(milioane EUR) măsurile preventive includ
deduceri ex ante și corecții financiare la sursă, în timp ce măsurile corective se referă recuperările ex post, la corecțiile financiare și la
retrageri.
Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane EUR, unele date financiare din tabelele prezentate mai sus pot părea
că nu corespund sumei totale.
* Nu include suma de 1 291 de milioane EUR plătită în cadrul rubricii „Instrumente speciale”.
În 2017, valoarea totală a corecțiilor financiare și
recuperărilor s-a ridicat la 2,7 miliarde EUR
confirmate sau 2,8 miliarde EUR executate. Această
sumă include corecțiile și recuperările realizate în
cursul anului 2017, indiferent de anul în care au fost
efectuate cheltuielile inițiale. Mai multe detalii sunt
furnizate în anexa 4 „Protecția bugetului UE”.
Tipuri de corecții financiare și recuperări în 2017 și rezultate cumulative în 2011-2017
Grafic: Tipuri de corecții financiare și recuperări executate
în 2017 (milioane EUR).
Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada
20112017 (milioane EUR) cumulative
106
Comisia se concentrează din ce în ce mai mult pe
măsuri preventive, cum ar fi întreruperile și
suspendările, cu scopul de a proteja mai bine bugetul
UE. Acestea servesc, de asemenea, ca un stimulent
pentru ca statele membre să reducă plățile
necuvenite și să aplice corecții doar în ultimă
instanță.
Corecțiile nete care conduc la o rambursare către
bugetul UE sunt caracteristice pentru agricultură și
dezvoltare rurală, precum și pentru gestiunea directă
și indirectă.
Pentru politica de coeziune, corecțiile nete sunt, până
la perioada de programare 2007-2013, o excepție.
Acestea fost aplicate în cazurile în care statele
membre nu aveau posibilitatea de a înlocui
cheltuielile neconforme cu noile cheltuieli. În temeiul
cadrului juridic pentru perioada 2014-2020, Comisia
aplică corecții financiare nete, inclusiv în cazul în care
statul membru este de acord cu corecțiile, dacă
auditurile UE descoperă că o deficiență gravă care
conduce la un nivel semnificativ al riscului în cheltuieli
rambursate a rămas nedetectată, necorectată și
neraportată de statul membru. Dacă oricare dintre
condițiile de reglementare nu este îndeplinită,
Comisia trebuie să aplice corecții financiare în modul
tradițional, însemnând că statul membru poate să
reutilizeze fondurile în cazul în care acceptă
corecțiile.
Cifrele cumulate furnizează mai multe informații utile
cu privire la importanța mecanismelor corective
utilizate de Comisie deoarece iau în considerare
caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE și
neutralizează impactul evenimentelor punctuale.
Pentru Fondul european de garantare agricolă
(FEGA), rata de corecție medie pentru corecțiile
financiare ale Comisiei în cadrul verificării
conformității conturilor pentru perioada cuprinsă între
1999 și sfârșitul anului 2017 a fost de 1,8 % din
cheltuieli (toate acestea sunt corecții financiare nete)
— a se vedea anexa 4 secțiunea 2.4.
Pentru Fondul european de dezvoltare regională
2007-2013 și Fondul social european, la sfârșitul
anului 2017, rata combinată a corecțiilor financiare,
numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei,
a reprezentat 1,9 % din sumele alocate - a se vedea
secțiunea 3.4.2 din anexa 4.
În total, în perioada 2011-2017, cele două sume
medii (corecții financiare și recuperări totale
confirmate și corecții financiare și recuperări totale
executate) au fost de 3,3 miliarde EUR sau 2,4 % din
suma medie a plăților efectuate din bugetul UE.
107
2.4. Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS)
Departamentele Comisiei și-au întemeiat, de
asemenea, asigurarea pe activitatea desfășurată de
Serviciul de Audit Intern (IAS). Anexa 5 la prezentul
raport include mai multe informații privind asigurarea
furnizată de Serviciul de Audit Intern. Un raport de
sinteză a activității auditorului intern va fi transmis de
Comisie autorității care acordă descărcarea de
gestiune, în conformitate cu articolul 99 alineatul (5)
din Regulamentul financiar.
Serviciul de Audit Intern a concluzionat că 95 % din
recomandările monitorizate în perioada 2013-2017 au
fost puse efectiv în aplicare de către entitățile
auditate. Din cele 359 de recomandări aflate încă în
curs la data-limită de 31 ianuarie 2018 (reprezentând
20 % din numărul total al recomandărilor acceptate în
ultimii cinci ani), una a fost clasificată ca fiind critică și
133 sunt clasificate drept foarte importante. Din
aceste 134 de recomandări, 12 recomandări
considerate foarte importante aveau o întârziere de
peste șase luni la sfârșitul anului 2017, reprezentând
0,7 % din numărul total al recomandărilor acceptate
în ultimii cinci ani. Activitatea de monitorizare
desfășurată de Serviciul de Audit Intern a confirmat
că, în general, recomandările sunt puse în aplicare în
mod satisfăcător, iar sistemele de control din
departamentele auditate înregistrează îmbunătățiri.
Serviciul de Audit Intern a continuat să efectueze
audituri de performanță în 2017 ca parte a
programului său de lucru, ca răspuns la orientarea
Comisiei spre o cultură bazată pe performanță și un
accent mai puternic asupra raportului calitate-preț.
(i) În ceea ce privește mecanismele de guvernanță și
de supraveghere, în urma reformei administrative din
2000 Comisia a realizat progrese semnificative în
consolidarea răspunderii sale, a responsabilizării și a
proceselor de construire a asigurării. Modelul
descentralizat de gestiune financiară este bine înțeles
și integrat în cultura organizației și sunt instituite
instrumente clare de stabilire a răspunderii, împreună
cu un proces solid de consolidare a asigurării. În plus,
în octombrie 2017 Comisia a adoptat o comunicare
privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene. Cu
toate acestea, Serviciul de Audit Intern a identificat
necesitatea unor îmbunătățiri proporționale la nivel
instituțional, în special în ceea ce privește
gestionarea riscurilor și aspecte generale ale
mecanismelor de guvernanță actuale, inclusiv
guvernanța în domeniul informatic.
Referitor la performanța înregistrată în alte domenii:
- în ceea ce privește gestionarea resurselor
umane, IAS a concluzionat că direcțiile generale
și agențiile executive au luat măsuri adecvate
pentru gestionarea provocărilor legate de
resursele umane cu care se confruntă, însă a
identificat, de asemenea, domenii importante în
care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce
privește gestionarea resurselor umane strategice
(DG HOME și EACEA) sau alocarea de resurse
umane (DG HOME și DG JUST);
- în ceea ce privește procesele de gestionare
informatică, mai multe audituri în domeniul
informatic au concluzionat că există posibilitatea
de îmbunătățire a eficacității securității
informatice în cadrul Comisiei în domenii
specifice la nivel instituțional sau operațional
(DG ENER, OLAF).
- în ceea ce privește procesul de producție și
calitatea datelor statistice care nu sunt furnizate
de Eurostat, Serviciul de Audit Intern a
concluzionat că, în prezent, cadrul în vigoare la
nivelul Comisiei nu este suficient de solid pentru
a garanta o calitate suficientă în ansamblu a
datelor statistice care nu sunt furnizate de
Eurostat utilizate de departamente pentru
sprijinirea politicilor lor de bază și raportarea cu
privire la performanța lor.
în ceea ce privește performanța în execuția creditelor
operaționale și administrative ale bugetului, Serviciul
de Audit Intern nu a identificat deficiențe semnificative
legate de performanță în domeniul fondurilor
gestionate direct. Cu toate acestea, în cazul
fondurilor gestionate indirect, mai multe audituri axate
pe mecanismele de supraveghere instituite în
departamente a evidențiat probleme semnificative
legate de performanță [de exemplu, lipsa unei
strategii de supraveghere clar definite pentru
întreprinderea comună Shift2Rail (S2R) din partea
DG MOVE, precum și pentru monitorizarea și
supravegherea de către DG DEVCO a performanței
operaționale a instituțiilor financiare internaționale
însărcinate cu gestionarea unor facilități de investiții].
în ceea ce privește gestiunea partajată, mai multe
audituri au evaluat procesele de gestionare a
programelor și proiectelor și au evidențiat o serie de
deficiențe importante legate de performanță, dintre
care unele pot pune în pericol realizarea obiectivelor
de politică (de exemplu, coerența, eficacitatea și
promptitudinea procesului de modificare a
programelor operaționale de către DG REGIO, DG
EMPL și DG MARE, prin care statele membre pot
redirecționa mecanismele de furnizare a rezultatelor
pentru punerea în aplicare a programelor
operaționale).
În plus, Serviciul de Audit Intern a emis concluzii
limitate cu privire la situația controlului intern către
108
fiecare departament în februarie 2018 pe baza
activităților sale de audit efectuate între 2015 și 2017.
Concluziile aveau să contribuie la rapoartele anuale
de activitate pentru 2017 ale departamentelor în
cauză. Concluziile atrag atenția în special asupra
tuturor recomandărilor deschise clasificate ca fiind
„critice” sau asupra efectului combinat al unei serii de
recomandări clasificate ca fiind „foarte importante”. În
patru cazuri (DG CLIMA, DG DEVCO, SRSS și
EACEA), Serviciul de Audit Intern a afirmat că
departamentul vizat ar trebui să evalueze în mod
corespunzător dacă este necesar ca acesta să emită
o rezervă în raportul său anual de activitate respectiv.
În trei cazuri (DG CLIMA, DG DEVCO și EACEA),
departamentul a emis astfel de rezerve în
conformitate cu concluziile limitate ale Serviciului de
Audit Intern. În cazul Serviciului de sprijin pentru
reforme structurale, Serviciul de Audit Intern a atras
atenția în special asupra aspectelor legate de
achizițiile publice identificate cu ocazia unui audit
privind gestiunea financiară și a indicat că acest
serviciu ar trebui să evalueze în mod corespunzător
dacă acestea implică o rezervă în raportul anual de
activitate. Serviciul a concluzionat că nu există nicio
bază pentru o rezervă financiară și nu este necesară
o rezervă în raportul anual de activitate pe motive de
reputație, întrucât riscurile reputaționale identificate
nu s-au materializat. Serviciul de audit intern a fost de
acord cu această evaluare.
Astfel cum se prevede în Carta misiunii sale, auditorul
intern al Comisiei a prezentat, de asemenea, o opinie
generală, care se bazează pe activitatea de audit în
domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei
desfășurate de Serviciul de Audit Intern în ultimii trei
ani (2015-2017) și, de asemenea, ia în considerare
informațiile provenite din alte surse, cum ar fi
rapoartele din partea Curții de Conturi Europene. Pe
baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul
intern a estimat că, în 2017, Comisia a instituit
proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și
de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate
pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la
realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate
acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce
privește rezervele formulate în declarațiile de
asigurare ale ordonatorilor de credite delegați și
emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora.
Pentru a formula această opinie generală, auditorul
intern a examinat, de asemenea, impactul combinat
al sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul
plății, întrucât acestea depășesc sumele incluse în
rezervă. Sumele totale expuse riscului reprezintă cea
mai bună estimare a ordonatorilor de credite delegați
cu privire la valoarea cheltuielilor care nu sunt
autorizate în conformitate cu dispozițiile contractuale
și de reglementare aplicabile la momentul efectuării
plății în 2017. În rapoartele lor anuale de activitate pe
2017, direcțiile generale estimează sumele expuse
riscului la momentul plății. Luate în ansamblu,
acestea corespund sumei totale situate sub pragul de
semnificație de 2 %, astfel cum este stabilit în
instrucțiunile pentru elaborarea rapoartelor anuale de
activitate pe 2017, din toate plățile efectuate în
bugetul Comisiei, Fondul european de dezvoltare și
Fondul fiduciar al UE în 2017. Aceste sume expuse
riscului la momentul plății în 2017 nu includ încă toate
corecțiile financiare și recuperările legate de
deficiențe și erori pe care direcțiile generale le vor
detecta și corecta în următorii ani ca urmare a
mecanismelor corective multianuale integrate în
sistemele de control intern ale Comisiei. Având în
vedere aceste elemente, IAS consideră că bugetul
UE este, prin urmare, protejat în mod adecvat în total
și de-a lungul timpului.
Fără a nuanța și mai mult opinia sa, auditorul
intern a adăugat un paragraf de „evidențiere a
unor aspecte”, referitor la strategiile de
supraveghere în ceea ce privește punerea în
aplicare de către părțile terțe a politicilor și a
programelor, care este descris în anexa 5.
109
2.5. Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de monitorizare a auditurilor
Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA) și-a
concentrat activitatea pe patru obiective principale
stabilite în programele sale de lucru pe 2017 și 2018,
și anume: examinarea planificării de audit a IAS;
analizarea rezultatelor activității de audit intern și
extern în vederea identificării riscurilor potențial
semnificative, inclusiv într-un mod tematic, după caz;
monitorizarea măsurilor luate ca urmare a riscurilor
reziduale semnificative identificate de activitatea de
audit; asigurarea independenței auditorului intern și
monitorizarea calității activității de audit intern.
CMA își exprimă satisfacția în ceea ce privește
independența și calitatea activității de audit intern și
faptul că planificarea auditului acoperă în mod
adecvat sistemul financiar și continuă să acopere
principalele domenii de risc. În raportul său anual
pentru perioada 2017-2018, acesta a atras atenția
colegiului cu privire la următoarele aspecte, în
special:
opinia generală a auditorului intern pentru 2017 este
una pozitivă, dar nuanțată în ceea ce privește
rezervele de gestiune, astfel cum sunt exprimate în
rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale.
Aceasta conține un paragraf de evidențiere a
aspectelor legate de „strategiile de supraveghere în
ceea ce privește terții care pun în aplicare politici și
programe”, care a apărut deja în două opinii generale
succesive (2015 și 2016). CMA a subliniat faptul că
externalizarea rămâne un motiv important de
preocupare pe care CMA l-a evidențiat în repetate
rânduri (a se vedea mai jos).
Principalele aspecte transversale evidențiate în
raportul anual de audit intern se referă la guvernanță,
inclusiv guvernanța în domeniul informatic, la
procesele de gestionare a resurselor umane și la
mecanismele de supraveghere în domeniul fondurilor
gestionate indirect. Cele mai multe dintre aceste
constatări au fost discutate de către CMA.
pe parcursul perioadei de raportare a fost emisă o
recomandare critică, adresată Agenției Executive
pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA)143
.
Având în vedere caracterul critic al constatărilor (o
recomandare critică și opt recomandări foarte
importante), CMA s-a asigurat că măsurile adoptate
în urma recomandărilor sunt satisfăcătoare și pe
drumul cel bun. Au avut loc discuții cu EACEA și
direcțiile generale tutelare, precum și cu DG BUDG și
Secretariatul General în cadrul celor trei reuniuni ale
grupului pregătitor pe parcursul lunilor ianuarie și
februarie 2018 și în cadrul CMA la 7 martie. CMA a
salutat progresele substanțiale realizate în direcția
punerii în aplicare a planului de acțiune, însă
subliniază că este necesară o schimbare culturală în
cadrul agenției pentru a soluționa toate aspectele.
CMA a fost informat că, pe baza acțiunilor IAS
întreprinse între jumătatea lunii februarie și jumătatea
lunii martie 2018, s-au realizat progrese suficiente
pentru atenuarea parțială a riscurilor subiacente și,
prin urmare, recomandarea critică a fost reclasificată
ca fiind foarte importantă. CMA a încurajat, de
asemenea, serviciile centrale să continue și, după
caz, să consolideze în continuare rolul acestora în
furnizarea de orientări și de sprijin pentru agențiile
executive și direcțiile generale tutelare, atât în acest
caz specific, cât și în general.
Auditul IAS privind mecanismele de guvernanță/de
supraveghere ale Comisiei referitoare la gestionarea
riscurilor, raportarea financiară și verificarea ex
post/funcția de audit, care a fost efectuat ca răspuns
la recomandarea Curții de Conturi Europene emise în
contextul Raportului special privind guvernanța
Comisiei și la invitația colegiului, a confirmat
soliditatea conceperii procesului de răspundere
descentralizată și de construire a asigurării. Cu toate
acestea, IAS a semnalat o serie de îmbunătățiri
specifice suplimentare, în special în domeniul
gestionării riscurilor și în unele aspecte ale structurii
de guvernanță. Este în curs un dialog între auditorul
intern și Secretariatul General și DG BUDG în calitate
de entități auditate cu privire la finalizarea planului de
acțiune. Prin natura sa, acest raport de audit are efect
asupra instituției în ansamblu și necesită o atenție
deosebită la cel mai înalt nivel politic. CMA a discutat
constatările auditului în ansamblu, precum și o serie
de recomandări care vizează rolul și activitățile CMA.
În acest context, auditorul intern a confirmat
conformitatea deplină a Cartei CMA este cu
dispozițiile noului Regulament financiar. Avizul CMA
ar trebui să contribuie la procesul decizional care
conduce la finalizarea planului de acțiune.
Auditul IAS privind performanța activităților antifraudă
în domeniul resurselor proprii și al fiscalității a
identificat deficiențe semnificative legate de
planificarea, gestionarea și coordonarea activităților
de prevenire și detectare a fraudei în domeniul
resurselor proprii tradiționale, care pot conduce la
ineficacitatea prevenirii și detectării fraudelor. În plus,
aspectele cu relevanță transversală legate de
disponibilitatea și gestionarea instrumentelor de
combatere a plagiatului au fost abordate în raportul
de audit elaborat de IAS cu privire la gestionarea
110
proiectului Orizont 2020 în cadrul DG CNECT.
CMA a urmărit aspectele abordate în raportul său
anual pentru 2016-2017 și a continuat să acorde o
atenție deosebită temelor legate de externalizare și
performanță:
- pe lângă aspectele transversale legate de
externalizare discutate în contextul raportului de
audit al IAS menționat mai sus adresat EACEA,
CMA a discutat, de asemenea, auditul IAS privind
monitorizarea de către DG MOVE a politicilor în
materie de securitate aviatică și maritimă, inclusiv
acordurile de lucru cu Agenția Europeană pentru
Siguranță Maritimă. IAS a concluzionat că există
deficiențe semnificative în sistemul actual al DG
MOVE de monitorizare a politicii de securitate
aviatică și maritimă (trei recomandări „foarte
importante”). CMA a constatat cu satisfacție că DG
MOVE a acceptat toate recomandările și a
elaborat un plan de acțiune pe care IAS îl
consideră satisfăcător pentru abordarea riscurilor
identificate. În ceea ce privește auditul IAS cu
privire la supravegherea ITER în cadrul DG
ENER, care a ridicat două probleme foarte
importante pe care CMA le-a adus în atenția
colegiului în ultimul său raport anual, IAS a realizat
o monitorizare și a concluzionat că o recomandare
a fost pusă în aplicare în mod adecvat și eficace,
iar pentru cea de a doua problemă s-au înregistrat
progrese suficiente pentru atenuarea parțială a
riscurilor și, prin urmare, recomandarea a fost
reclasificată doar ca importantă;
- CMA a continuat să pună accent pe aspectele
legate de performanță în activitatea sa și a
discutat constatările IAS care au fost formulate în
urma auditului privind procesul de producție și
calitatea datelor statistice care nu sunt furnizate de
Eurostat. IAS a concluzionat că actualul cadru de
monitorizare a calității unor astfel de date statistice
nu este suficient de solid pentru a garanta faptul
că acestea sunt satisfăcătoare. CMA și-a exprimat
preocupările cu privire la lipsa unei imagini
complete asupra producției de date statistice în
cadrul instituției și a subliniat importanța calității
datelor ca urmare a concentrării atenției pe
aspectele legate de performanță, atât în cadrul
Comisiei, cât și în cadrul Parlamentului European
și al Curții de Conturi Europene. CMA a luat act de
natura transversală a aspectelor evidențiate și a
decis să prezinte un raport în fața Consiliului
pentru gestiunea corporativă în vederea altor
acțiuni ulterioare;
- în plus, CMA a monitorizat punerea în aplicare a
recomandărilor adresate PMO144
privind rolurile și
responsabilitățile, planificarea, monitorizarea și
execuția liniei bugetare a Comitetului de
supraveghere a OLAF, care au fost semnalate în
ultimul raport anual al CMA ca urmare a riscurilor
reziduale financiare și reputaționale.
Monitorizarea recentă a IAS a concluzionat că,
deși o recomandare ar putea fi reclasificată ca
fiind importantă, niciuna dintre cele două
recomandări foarte importante nu a fost pusă în
aplicare pe deplin sau în mod corespunzător.
CMA a luat act de activitățile detaliate în curs de
desfășurare ale PMO de punere în aplicare a
recomandărilor și că acțiunile nefinalizate pentru
ambele recomandări sunt așteptate să fie
finalizate până la sfârșitul lunii iunie 2018. CMA a
salutat faptul că procedurile și orientările
financiare îmbunătățite sunt furnizate în prezent
membrilor Comitetului de supraveghere a OLAF.
Conducerea Comisiei a elaborat planuri de acțiune
satisfăcătoare pentru a aborda riscurile identificate în
rapoartele IAS, în timp ce, pentru auditurile privind
guvernanța Comisiei și guvernanța corporativă în
domeniul informatic, finalizarea planului de acțiune
este în desfășurare. Toate recomandările formulate
de IAS în 2017 au fost acceptate de entitățile
auditate, cu excepția a zece recomandări care au fost
acceptate doar parțial. Acestea includ o recomandare
importantă privind indicatorii volumului de lucru
referitori la auditul cu privire la gestionarea resurselor
umane în cadrul Agenției Executive pentru Inovare și
Rețele (INEA)145
, o recomandare importantă privind
stabilirea planurilor de control referitoare la auditul
privind achizițiile publice în cadrul Instrumentului de
asistență pentru preaderare (IPA)146
, precum și
recomandările referitoare la auditul privind
mecanismele de guvernanță/de supraveghere ale
Comisiei referitoare la gestionarea riscurilor,
raportarea financiară și verificarea ex post/funcția de
audit (a se vedea mai sus).
Numărul de acțiuni restante pentru abordarea
recomandărilor foarte importante, care fac obiectul
monitorizării atente a CMA și, acolo unde este
necesar, al discuțiilor cu entitățile auditate, a scăzut
în cursul perioadei de raportare (și anume, 12
recomandări la data-limită de 31 ianuarie 2018, în
comparație cu aceeași dată-limită în 2017).
CMA și-a consolidat acțiunile întreprinse în urma
recomandărilor Curții de Conturi Europene. Primul
raport privind situația actuală cu privire la
recomandările Curții a fost elaborat de DG BUDG în
iunie 2017, iar un raport mai detaliat a fost pregătit în
septembrie 2017. Pe această bază, CMA a monitorizat
recomandările emise de Curte în același mod ca în
cazul recomandărilor IAS. CMA a remarcat valoarea
adăugată a acestei activități de monitorizare și faptul
că exercițiul desfășurat în ceea ce privește
recomandările emise în 2014 a contribuit la asigurarea
faptului că Comisia este bine pregătită pentru propriul
exercițiu de monitorizare din partea Curții.
111
2.6. Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern
Parlamentul European a adoptat rezoluția sa privind
descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar
2016 la 18 aprilie 2018, după examinarea, în special,
a recomandării Consiliului de descărcare de
gestiune și a rapoartelor Curții de Conturi Europene.
Parlamentul European a examinat, de asemenea,
Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și
performanța bugetului UE elaborat de Comisie,
inclusiv informațiile privind protecția bugetului UE,
Raportul anual privind auditurile interne desfășurat în
anul 2016 și raportul privind acțiunile întreprinse în
urma recomandărilor/cererilor de descărcare de
gestiune pentru exercițiul financiar 2015.
Parlamentul a invitat, de asemenea, anumiți directori
generali și comisari pentru realizarea de schimburi
de opinii în cadrul procedurii de descărcare de
gestiune.
În recomandarea sa de descărcare de gestiune
adoptată la 20 februarie 2018, Consiliul a salutat
reducerea treptată a nivelului estimat de eroare
raportat de Curtea de Conturi Europeană în
declarația sa de asigurare, de la 4,4 % în 2014 la
3,1 % în 2016, precum și faptul că Curtea a emis
pentru prima dată o opinie cu rezerve și nu o
opinie negativă. Cu toate acestea, Consiliul regretă
că rata de eroare totală a rămas peste pragul de
semnificație de 2 %. Astfel cum a fost cazul în ultimii
nouă ani, Consiliul a apreciat opinia fără rezerve
emisă de Curtea de Conturi Europeană cu privire la
fiabilitatea conturilor anuale.
Parlamentul a adresat Comisiei solicitări concrete cu
privire la domenii de politică specifice, precum și la
aspectele orizontale, cum ar fi performanța și
raportarea performanței, utilizarea instrumentelor
financiare și aspectele aferente legate de
răspundere, gestiunea bugetară și financiară,
precum și mecanismele financiare care sprijină
politicile Uniunii. În acest context, Parlamentul a
subliniat, în special, necesitatea de asigurare a unei
mai bune alinieri a obiectivelor de politică, a ciclurilor
financiare și a perioadelor legislative, de prezentare
a bugetului UE în conformitate cu obiectivele și
prioritățile de politică ale Cadrului financiar
multianual (Inițiativa privind bugetul axat pe valoarea
adăugată) și de accelerare a punerii în aplicare a
programelor în diferite domenii de politică.
Comisia va adopta, la fel ca în fiecare an, un raport
cuprinzător pentru anul 2018 privind acțiunile
întreprinse în urma solicitărilor adresate de
Parlamentul European și Consiliu către Comisie, în
timp util pentru începerea procedurii de descărcare
de gestiune pentru exercițiul financiar 2017.
Curtea de Conturi Europeană a crescut, de
asemenea, numărul și domeniul de aplicare a
rapoartelor sale speciale în ultimii ani. Deși Curtea a
adoptat 23 de rapoarte speciale în 2017, comparativ
cu 36 în 2016, Comisia se confruntă, în general, cu
un număr tot mai mare de recomandări. Aceasta va
continua să asigure întreprinderea de acțiuni în urma
acestor recomandări și să raporteze cu privire la
măsurile luate în rapoartele sale anuale de activitate.
În plus, Comisia își îmbunătățește în continuare
raportarea cu privire la punerea în aplicare a
recomandărilor Comitetului de monitorizare a
auditurilor, care desfășoară anumite activități de
monitorizare în cadrul mandatului său.
Curtea de Conturi Europeană monitorizează punerea
în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și
oferă feedback care sprijină Comisia să își
consolideze activitățile de monitorizare. În raportul său
anual pe 2016, Curtea de Conturi Europeană a
evaluat calitatea acțiunilor subsecvente ale Comisiei
pe baza unui eșantion de 108 recomandări de audit
din 13 rapoarte speciale publicate în perioada
20102013. Curtea de Conturi Europeană a constatat
că 67 % din recomandări au fost puse integral în
aplicare de către Comisie, 17 % au fost puse în
aplicare în majoritatea privințelor, 11 % doar în
anumite privințe, iar 5 % nu au fost puse în aplicare.
Aceste rezultate corespund, în linii mari, celor obținute
în anii anteriori. Cu toate acestea, procentul de
recomandări puse integral în aplicare s-a situat la cel
mai ridicat nivel de la data la care Curtea de Conturi
Europeană a început să publice aceste cifre
consolidate.
112
2.7. Concluzii privind realizările în materie de gestiune financiară și control intern
Toți ordonatorii de credite delegați au prezentat
asigurări rezonabile cu privire la sistemele lor de
control și gestiunea financiară, deși acestea au fost
însoțite, după caz, de rezerve. Rezervele în cauza
constituie o piatră de temelie în lanțul de
responsabilitate: acestea asigură transparența cu
privire la provocările și deficiențele constatate,
precum și cu privire la măsurile de soluționare a
acestora, oferind, de asemenea, o estimare a
impactului lor financiar.
Rapoartele anuale de activitate pentru 2017 demonstrează că toate departamentele Comisiei au
instituit controale interne solide și furnizează elemente care demonstrează eforturile depuse pentru
a îmbunătăți eficiența controalelor și eficacitatea acestora din punct de vedere al costurilor, pentru o
simplificare sporită a normelor și pentru protejarea în mod adecvat a bugetului de fraudă, erori și nereguli.
Comisia a realizat o estimare consolidată a sumei
expuse riscului la închidere, care reprezintă punctul
de vedere al conducerii Comisiei cu privire la
performanța atât a controalelor preventive (ex ante –
înainte de efectuarea plății), cât și a controalelor
corective (ex post – după efectuarea plății), pe
parcursul ciclului de control multianual.
În urma controalelor ex ante și ex post, corecțiile
financiare și recuperările aferente exercițiului
financiar 2017 s-au ridicat la 897 de milioane EUR
înainte de efectuarea plăților și la 1 949 de milioane
EUR după efectuarea plăților.
Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, Colegiul adoptă prezentul Raport anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE și își asumă responsabilitatea politică
generală pentru gestionarea bugetului UE.
113
2.8. Gestiunea organizațională
2.8.1 Mecanisme robuste de guvernanță
Sistemul de guvernanță al Comisiei se caracterizează
printr-o distincție clară între responsabilitatea
operațională a directorilor Comisiei pentru gestionarea
curentă a bugetului și responsabilitatea politică
generală a Colegiului comisarilor pentru gestionarea
bugetului.
Acest sistem descentralizat este susținut prin
acordarea de asistență și sprijin din partea serviciilor
centrale și prin supravegherea de către o serie de
organisme de guvernanță corporativă la nivel de
conducere precum Consiliul pentru gestiunea
corporativă și comitetele directoare în domeniul
guvernanței informatice, securității și gestionării
informațiilor.
Acest sistem se bazează pe o serie de principii
esențiale care stau la baza bunei guvernanțe: o
repartizare clară a rolurilor și a responsabilităților, un
angajament ferm de gestionare a performanțelor,
respectarea cadrului juridic, mecanisme clare de
asigurare a răspunderii, un cadru de reglementare de
înaltă calitate și incluziv, deschidere și transparență,
precum și standarde înalte de comportament etic.
În cadrul Comisiei, rolurile și responsabilitățile în materie de gestiune financiară sunt definite și aplicate în mod clar. Aceasta este o abordare descentralizată, cu responsabilități clare, al cărei scop este de a crea o
cultură administrativă care să îi încurajeze pe funcționarii publici să își asume responsabilitatea
pentru activitățile asupra cărora au control și să le ofere control asupra activităților pentru care sunt
responsabili.
Modelul descentralizat a fost introdus ca parte a
reformei administrative din 2000. În prezent, modelul
este bine stabilit și s-a dovedit a reprezenta o abordare
solidă, bine adaptată la rolul și structura Comisiei.
Acesta a evoluat de-a lungul timpului pentru a se
adapta la mediul în continuă schimbare147
.
Comisia continuă să evalueze constant sistemul și să
realizeze îmbunătățiri specifice, atunci când acest lucru
este justificat. De exemplu, în 2017 gestionarea
riscurilor a fost accelerată prin orientări revizuite
pentru servicii și printr-o mai mare monitorizare la
nivel corporativ (prin Consiliul pentru gestiunea
corporativă) și implicarea Serviciului de Audit Intern.
O serie de alte măsuri pentru a consolida sistemul de
guvernanță au fost luate în urma raportului special al
Curții de Conturi Europene intitulat „Guvernanța în
cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune
practici?”148
. De exemplu,
Comisia și-a actualizat propriul cadru de control
intern pentru a asigura conformitatea acestuia cu
cadrul pentru 2013 al Comitetului Organizațiilor de
Sponsorizare a Comisiei Treadway (COSO); (a se
vedea secțiunea 2.1 de mai sus).
În octombrie 2017, Comisia a publicat o versiune
actualizată a declarației sale în materie de
guvernanță149
. Această declarație oferă o
descriere clară și cuprinzătoare a sistemului de
guvernanță al Comisiei.
Comisia asigură faptul că raportarea financiară
este mai accesibilă pentru cetățeni. De exemplu,
Pachetul integrat de raportare financiară oferă un
cuprinzător tablou general al modului în care
bugetul UE susține prioritățile politice ale Uniunii,
precum și al modului în care bugetul este cheltuit
în conformitate cu normele UE.
Serviciul de Audit Intern al Comisiei a efectuat
propriul său audit cu privire la mecanismele de
guvernanță și de supraveghere ale Comisiei și
a formulat o serie de recomandări. Comisia
urmează în prezent recomandările respective, de
exemplu prin clarificarea funcțiilor și a
responsabilităților organismelor corporative care
joacă un rol tot mai important în guvernanța
corporativă a Comisiei.
Carta Comitetului de monitorizare a auditurilor
(CMA) a fost actualizată în aprilie 2017, pentru a
modifica componența Comitetului , pentru a
simplifica anumite proceduri ale acestuia și pentru
a îmbunătăți structura și lizibilitatea documentului
în sine. Carta stabilește rolul, scopul,
responsabilitățile, componența și compoziția,
valorile și principiile operaționale, precum și
mecanismele de raportare ale Comitetului de
monitorizare a auditurilor. Una dintre modificările
privind compoziția constă în adăugarea unui al
treilea membru extern care să ofere perspective
noi privind aspectele legate de audit și controlul
financiar.
114
2.8.2 Consolidarea codului de conduită al comisarilor
Toți membrii Comisiei Europene sunt obligați să
respecte normele în materie de etică și integritate
prevăzute în tratate și Codul de conduită al
comisarilor în îndeplinirea sarcinilor lor.
În discursul privind starea Uniunii în 2017 susținut de
președintele Juncker, acesta a anunțat un nou Cod
de conduită pentru membrii Comisiei. Noul cod a
intrat în vigoare la 1 februarie 2018. Acesta pune
Comisia în prima linie a eticii în cadrul organizațiilor
din sectorul public. Normele modernizate stabilesc
noi standarde pentru Europa. Noul Cod de conduită
continuă eforturile depuse de președintele Juncker
pentru o mai mare transparență încă de la începutul
mandatului său și extinde perioada existenței
stării de incompatibilitate pentru foștii comisari
de la 18 luni la doi ani și la trei ani pentru
președintele Comisiei. Modernizarea merge și mai
departe, prin stabilirea unor norme mai clare și a
unor standarde etice mai înalte, precum și prin
introducerea unei mai mari transparențe într-o serie
de domenii.
2.8.3 Cadru de performanță consolidat
Un cadru de performanță solid este esențial pentru a
asigura plasarea unui accent puternic pe rezultate,
valoarea adăugată a UE și buna gestionare a
programelor UE. Cadrul de performanță al bugetului
UE este foarte specific, având un punctaj mai mare
decât orice țară membră a Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
(măsurat utilizând indicele standardizat pentru
cadrele de performanță pentru buget).
Cadrul de performanță pentru bugetul UE include
indicatori și obiective bine definite bazate pe
Strategia Europa 2020 și alte priorități politice.
Aceasta ia, de asemenea, în considerare
complementaritatea și integrarea politicilor și
programelor, precum și rolul-cheie al statelor membre
în procesul de execuție a bugetului UE.
Obiectivele, indicatorii și țintele sunt cuprinse în
temeiurile juridice ale programelor financiare, iar
în fiecare an Comisia prezintă rapoarte cu privire la
acestea în fișele de program care însoțesc proiectul
de buget. Acestea oferă cheia necesară pentru
examinarea programului și măsurarea
performanțelor.
Pentru a se asigura că resursele sunt alocate în
funcție de priorități și că fiecare acțiune generează
valoare adăugată și performanță ridicată, Comisia
continuă să își pună în aplicare inițiativa „Un buget al
UE axat pe valoarea adăugată”. Bazându-se pe
cadrul de performanță 2014-2020, această inițiativă
promovează un echilibru mai bun între conformitate și
performanță.
Rapoartele privind performanța elaborate de Comisie,
inclusiv rapoartele anuale de activitate, fișele de
program, evaluările și prezentul raport anual privind
gestionarea și performanța, oferă o multitudine de
informații privind performanța, gestionarea și protecția
bugetului UE. Acestea explică modul în care bugetul
UE sprijină prioritățile politice ale Uniunii Europene și
prezintă rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE,
precum și rolul pe care îl are Comisia în asigurarea și
promovarea celor mai înalte standarde de gestiune
bugetară și financiară.
Principalul instrument al UE de raportare financiară
este pachetul integrat de raportare financiară al UE,
care include conturile anuale consolidate ale UE,
pachetul anual de gestionare și raportare a bugetului
și raportul privind acțiunile întreprinse în urma
descărcării de gestiune. Pachetul integrat de
raportare financiară oferă publicului o imagine
cuprinzătoare a situației financiare și operaționale a
UE în fiecare an.
Aceste rapoarte permit autorității bugetare –
Parlamentul European și Consiliul – să ia în
considerare performanța ca un factor important în
luarea deciziilor cu privire la bugetul anual.
Comisia propune o consolidare semnificativă a
cadrului de performanță, ca parte a propunerilor de
programe desfășurate în viitorul cadru financiar
multianual. De exemplu, indicatorii vor fi simplificați și
îmbunătățiți.
Pe lângă punerea în aplicare a cadrului de
performanță pentru bugetul UE, Comisia a reformat și
a consolidat, de asemenea, propriul cadru intern de
gestionare a performanței – Ciclul de planificare și
programare strategică. Ca urmare, există un accent
mai mare pe rezultate și o mai bună corelare între
activitățile și prioritățile politice ale Comisiei.
În cadrul noului sistem, toate departamentele
Comisiei au elaborat planuri strategice pentru
perioada 2016-2020 care stabilesc modul în care
acestea contribuie la cele 10 priorități politice ale
Comisiei. Prin planurile respective, departamentele
definesc obiective specifice și indicatori în raport cu
care va fi măsurată performanța acestora pe o
perioadă de cinci ani.
115
Anexa 1 la prezentul raport oferă o imagine a
stadiului actual pentru indicatorii de impact definiți în
planurile strategice.
Planurile strategice introduc, de asemenea, o
abordare armonizată pentru măsurarea performanței
organizaționale în domenii precum gestionarea
resurselor umane, gestiunea financiară și controlul
intern și comunicare.
Aceste planuri strategice sunt completate de planuri
de gestionare anuale care prezintă rezultatele pentru
anul respectiv și explică modul în care acestea
contribuie la atingerea obiectivelor stabilite.
În rapoartele anuale de activitate pe 2017 s-a raportat
cu privire la setul de obiective și indicatorii aferenți
definiți în planurile strategice și la realizările pentru
2017 în planurile de gestionare.
Tabel: Raportarea și lanțul de răspundere în cadrul Comisiei:
2.8.4 Sinergii și creșteri în eficiență
Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.1, Comisia
continuă să îmbunătățească eficiența operațiunilor
sale și să valorifice beneficiile generate de sinergiile
dintre diferitele componente ale organizației.
S-au înregistrat progrese majore în domeniul gestiunii
financiare. Regulamentul financiar revizuit va aduce
un număr considerabil de simplificări. Circuitele
financiare și contractuale sunt simplificate și
armonizate, de exemplu prin intermediul unei noi
platforme de instituire a unui ghișeu unic pentru
beneficiari și serviciile de sprijinire a întreprinderilor
(SEDIA). Propunerile Comisiei privind viitorul cadru
financiar multianual vor conduce, de asemenea, la o
simplificare semnificativă a normelor pentru
programele financiare ale UE, reducând sarcina
administrativă și asigurând în același timp un nivel
ridicat de control.
Eforturile Comisiei de a-și îmbunătăți gestiunea
organizațională depășesc gestiunea financiară.
Curtea a revizuit150
modul în care instituțiile,
organismele și agențiile Uniunii Europene au pus în
aplicare angajamentul asumat în Acordul
interinstituțional din 2 decembrie 2013 de a reduce cu
5 % personalul în schemele lor de personal în
perioada 2013-2017. Curtea a concluzionat că s-a
reușit atingerea de către Comisie a obiectivului de
reducere cu 5 % a personalului.
Această reducere a făcut tot mai necesar ca la nivelul
Comisiei să se lucreze eficient, având în vedere
gama amplă de provocări cu care se confruntă UE în
prezent și noile atribuții conferite Uniunii Europene.
Eforturile susținute ale Comisiei de a îmbunătăți
eficiența și metodele de lucru în domenii precum
gestionarea resurselor umane, tehnologia informației
și comunicațiilor, comunicare, logistică și gestionarea
evenimentelor vor contribui la asigurarea unei utilizări
eficiente a resurselor limitate.
EN EN
EUROPEAN COMMISSION
Brussels, 4.7.2018
COM(2018) 457 final/2
ANNEXES 1 to 9
CORRIGENDUM
Annule et remplace les annexes du document COM(2018) 457 final du 6 juin 2018:
Correction du formatage des tableaux dans l'annexe 2 (p. 113) et l'annexe 4 (p. 123).
ANNEXES
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE
COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS
2017 Annual Management and Performance Report for the EU Budget
103
List of annexes
ANNEX 1: SNAPSHOT OF THE COMMISSION-WIDE IMPACT INDICATORS ................................. 104
ANNEX 2: AMOUNTS AT RISK AND RESERVATIONS IN THE 2017 ANNUAL ACTIVITY REPORTS111
ANNEX 3: DEFINITIONS OF THE AMOUNT AT RISK ....................................................................... 119
ANNEX 4: PROTECTION OF THE EU BUDGET ................................................................................ 121
ANNEX 5: ASSURANCE PROVIDED BY THE INTERNAL AUDIT SERVICE .................................... 150
ANNEX 6: COMPLIANCE WITH PAYMENT TIME LIMITS (ARTICLE 111 5 RAP) ............................ 153
ANNEX 7: SUMMARY OF WAIVERS OF RECOVERIES OF ESTABLISHED AMOUNTS RECEIVABLE
(ARTICLE 91 5 RAP) ........................................................................................................................... 155
ANNEX 8: REPORT ON NEGOTIATED PROCEDURES (ARTICLE 53 RAP) ................................... 156
ANNEX 9: EU TRUST FUNDS (ARTICLE 187.10 FR) ........................................................................ 158
104
Annex 1: Snapshot of the Commission-wide impact indicators
These statistical indicators are high-level context indicators designed to track the longer-term and indirect impacts
of EU action. They were identified in the Strategic Plans of the Commission services. This annex presents an
intermediate reporting on the current trends.
General objective: A New Boost for Jobs, Growth and Investment
1. Percentage of EU GDP invested in R&D (combined public and private investment)
Baseline (2012) Latest known value (2016) Target (2020)
2.01 % 2.03 % 3 %
Source: Eurostat151
2. Employment rate population aged 20-64
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
69.2 % 71.1 % At least 75 %
Source: Eurostat
3. Tertiary educational attainment, age group 30-34
Baseline (2013) Latest known value (2016) Target (2020)
37.1 % 39.1 % At least 40 %
Source: Eurostat
4. Share of early leavers from education and training152
Baseline (2013) Latest known value (2016) Target (2020)
11.9 % 10.7 % Less than 10 %
Source: Eurostat
5. People at risk of poverty or social exclusion
Baseline (2013) Latest known value (2016) Target (2020)
122.7 million 118.0 million At least 20 million people fewer than in
2008 (116.2 million)
Source: Eurostat
6. GDP growth
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
1.8 % 2.0 % Increase
Source: Eurostat
7. Gross Fixed Capital Formation (GFCF) investments to GDP ratio
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2016-2020)
19.4 % 19.8 % 21 %-22 % Mean GFCF for the period 2016-2020
having reached the range of 21 %-22 % Source: Eurostat
8. Labour productivity EU-28 as compared to US (US=100)153
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
75 (US=100)
76 Increase
Source: AMECO database of the European Commission's Directorate-General for Economic and Financial Affairs
105
9. Resource productivity: Gross Domestic Product (GDP, €) over Domestic Material Consumption (DMC, kg)154
Explanation:
Baseline (2010 – Eurostat estimate) Latest known value (2016) Target (2020)
1.8 €/kg (EU-28) 2.1€/kg (EU-28) Increase
Source: Eurostat
General objective: A Connected Digital Single Market
10. Aggregate score in Digital Economy and Society Index (DESI) EU-28155
Baseline (DESI 2015) Latest known value (DESI-2017 ) Target (2020)
0.46 0.52 Increase
Source: DESI
General objective: A Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy
11. Greenhouse gas emissions (index 1990=100)
Baseline (2013) Latest known value
(2016 prox. estimates by EEA) Target (2020)
80.2 % 77.4 % At least 20 % reduction (index ≤80)
Source: European Environmental Agency; Eurostat
12. Share of renewable energy in gross final energy consumption
Baseline (2013) Interim Milestone Latest known value
(2015) Target (2020)
(2015/2016) (2017/2018)
15 % 13.6 % 15.9 % 16.7 % 20 %
Source: Eurostat
13. Increase in energy efficiency – Primary energy consumption
Baseline (2013) Latest known value (2015) Target (2020)
1 569.9 million tonnes of oil equivalent (Mtoe)
1 529.6 million tonnes of oil equivalent (Mtoe)
20 % increase in energy efficiency (No more than 1 483 Mtoe of primary
energy consumption)
Source: Eurostat
14. Increase in energy efficiency – Final energy consumption
Baseline (2013) Latest known value (2015) Target (2020)
1 106.2 million tonnes of oil equivalent (Mtoe)
1 082.2 million tonnes of oil equivalent (Mtoe)
20 % increase in energy efficiency (No more than 1 086 Mtoe of final
energy consumption)
Source: Eurostat
15. Number of Member States at or above the electricity interconnection target of at least 10 %
Baseline (2014) Interim Milestone(2018) Latest known value (2017) Target (2020)
16 Member States at or above 10 % electricity interconnection target
19 Member States at or above 10 % electricity interconnection target
17 Member States at or above 10 % electricity interconnection target
24 Member States at or above 10 % electricity interconnection target
(Spain and Cyprus to follow later)
Source: ENTSO-e
106
General objective: A Deeper and Fairer Internal Market with a Strengthened Industrial Base
16. Gross value added of EU industry in GDP
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
17.1 % 17.4 % 20 %
Source: Eurostat
17. Intra-EU trade in goods (% of GDP)
Baseline (2014) Latest known value (2015) Target (2020)
20.4 % 20.3 % Increase
Source: Eurostat
18. Intra-EU trade in services (% of GDP)
Baseline (2014) Latest known value (2015) Target (2020)
6.3 % 6.6 % Increase
Source: Eurostat
19. Share of mobile EU citizens as % of the labour force
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
3.4 % 3.9 % Increase
Source: Eurostat (age group 15-64)
20. Composite indicator of financial integration in Europe (FINTEC)156
Baseline (2014) Latest known value
(2017) Target (2020)
0.5/0.3 The first entry is the price-based, the second the volume-based indicator
value.
0.56/0.28 Increase
Source: European Central Bank
General objective: A Deeper and Fairer Economic and Monetary Union
21. Dispersion of GDP per capita157
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
Euro area: 42.3 % 42.0 % Reduce
EU 27: 41.9 % 41.5 % Reduce
EU 28: 42.5 % 42.1 % Reduce
Source: Eurostat
22. Composite Indicator of Systemic Stress (CISS)158
Baseline (Average range 2010-2014) Latest known value (2017) Target (2020)
0.25 in normal times 0.8 in a crisis mode
0.0308 Stable trend
Source: European Central Bank
23. Income quintile share ratio159
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
5.2 5.2 Reduce
Source: Eurostat
107
General objective: A balanced and progressive trade policy to harness globalisation
24. Percentage of EU trade in goods and services as well as investment covered by applied EU preferential trade and investment agreements
Baseline Goods average for 2014-
2016, Services and FDI average
for 2013-2015
Latest known value (2017) Goods, Services and FDI average for 2014-2016
Milestone** (2018) Target** (2020)
Goods: Imports 27 % Exports 32 %
Total 29 %
Services: Imports 10 % Exports 9 %
Total 9 %
FDI stocks: Imports 4 % Exports 7 %
Total 6 %
Goods: Imports 27 % Exports 32 %
Total 30 %
Services: Imports 10 % Exports 10 %
Total 10 %
FDI stocks: Imports 4 % Exports 7 %
Total 6 %
Goods: Imports 32 % Exports 37 %
Total 34 %
Services: Imports 15 % Exports 15 %
Total 15 %
FDI stocks: Imports 9 %
Exports 13 % Total 11 %
Goods: Imports 51 % Exports 61 %
Total 56 %
Services: Imports 54 % Exports 52 %
Total 53 %
FDI stocks: Imports 55 % Exports 59 %
Total 57 %
Source: Eurostat for the raw indicators and DG Trade for the list of countries covered by trade and investments agreements* Source of goods: Eurostat Source of services: Eurostat Source of FDI stocks: Eurostat * See agreements under "In place" and "Agreements partly in place". ** The milestone and target figures are based on expectations of provisional application/entry into force of agreements that are currently under negotiation (see also result indicator 1.1 : "Number of on-going EU trade and investment negotiations and number of applied EU trade and investment agreements" of DG TRADE's Strategic Plan 2016-2020).
General objective: An Area of Justice and Fundamental Rights Based on Mutual Trust
25. Share of the population considering themselves as "well" or "very well" informed of the rights they enjoy as citizens of the Union
Baseline (2015) Latest known value Target (2020)
42 % Next survey planned for 2019 Increase
Source: Eurobarometer on Citizenship
26. Citizens experiencing discrimination or harassment
Baseline (2015) Latest known value Target (2021)
The Eurobarometer takes place every 3 years.
21 % Next survey planned for 2019 Decrease
Source: Eurobarometer on discrimination
27. Gender Pay Gap (GPG) in unadjusted form, EU-28160
Baseline (2013 - provisional figure) Latest known value (2015) Target (2020)
16.8 % 16.3 % Decrease
Source: Eurostat
108
General objective: Towards a New Policy on Migration161
28. Rate of return of irregular migrants
28.1. Explanation: The indicator measures the total return rate (number of persons returned divided by return decisions issued by the Member States)
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
41.8 % 50.6 % Increase
Source: Eurostat162
, DG HOME; Eurostat: Return decisions; Eurostat: Total number of persons returned
28.2 Explanation: The indicator measures the % of effective returns to third countries
(returns to third countries divided by return decisions issued by the Member States)
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target(2020) 36.2 % 46.3 % Increase
Source: Eurostat: Return decisions; Eurostat Returns to third countries
29. Gap between the employment rates of third-country nationals compared to EU nationals163, age group 20-64
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
Gap: 13.4 points EU nationals: 69.8 %
Third-country nationals: 56.4 %
Gap: 15.3 points EU nationals: 71.8 %
Third-country nationals: 56.5 %
Decrease
Source: Eurostat
General objective: A Stronger Global Actor
30. GDP per capita (current prices-PPS) as % of EU level in countries that are candidates or potential candidates for EU accession
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
34 % for Western Balkans (excluding Kosovo
164)
64 % for Turkey
35 % for Western Balkans (excluding Kosovo
165)
64 % for Turkey Increase
Source: Eurostat
31. Ranking to measure political stability and absence of violence in countries part of the European Neighbourhood Policy (ENP)
166
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
NE*: 33.89 - 4 countries above 30 NS**: 11.99 - 4 countries above 10
NE: 28.41 – 3 countries above 30 NS: 13.14 -5 countries above 10
NE: decrease in the number of countries above 30 by 1
NS: increase in the number of countries above 10 by 1
* Neighbourhood East (NE): Number of countries in a percentile rank above 30.
** Neighbourhood South (NS): Number of countries in a percentile rank above 10.
Source: Worldwide Governance Indicators (WGI) project (WB group)
109
32. Sustainable Development Goal 1.1.1: Proportion of population below international poverty line
Baseline167
(Computed on country level data from 2012 or before,
drawing on World Bank data for the poverty rates, and UN Population Division data for
the weights; extracted in November 2017 to take into
account data revisions)
Interim Milestone Latest known value (Computed on country level data from 2016 or before,
drawing on World Bank data for the poverty rates, and UN Population Division data for
the weights; extracted in November 2017)
Target (2030)
UN Sustainable Development Goals
17.0 % (including the graduated countries - Partnership
countries for which bilateral assistance is phased out)
28.4 %
(excluding the graduated countries)
Rolling On course for 2030 based on annual progress report prepared by UN Secretary
General.
15.1 % (including the graduated countries - Partnership
countries for which bilateral assistance is phased out)
26.7 %
(excluding the graduated countries)
0 %
Source: World Bank (poverty rate); UN Population Division (population weights)
General Objective: EU Collective Net Official Development Assistance (ODA) as a percentage of EU GNI: a) in total, b) to LDCs (Least Developed Countries)
33. EU Collective Net Official Development Assistance (ODA) as a percentage of EU GNI:
a) in total, b) to LDCs (Least Developed Countries)
Baseline (2014) Interim Milestone (2020) Latest known value (2015) Target (2030) Council Conclusions of
26 May 2015, in the framework of the 2030 Agenda for Sustainable
Development
In total: 0.43 % To LDCs: 0.11 %
Based on analysis of final
2014 ODA spending by EU Member States and non-
imputed spending by the EU institutions as reported by the OECD DAC. Final data for two EU Member States was not available so earlier
data was extrapolated.
In total: n/a To LDCs: 0.15 %
In total: 0.47 % To LDCs: 0.11 %
In total: 0.70 % To LDCs: 0.20 %
Source: OECD Development Assistance Committee (DAC)
110
General objective: A Union of Democratic Change
34. Voter turnout at European Elections
Baseline (2014) Latest known value (insert also date) Target (2019)
42.61 % No new value Increase
Source of the data: European Parliament
35. Number of opinions received from National Parliaments168
Baseline (2014) Latest known value Target (2020) (2016) (30/9/2017)
506 620 417 Increase
Source: European Commission Annual report on relations between the European Commission and national parliaments
General objective: To help achieve the overall political objectives, the Commission will effectively and efficiently manage and safeguard assets and resources, and attract and develop the best talents
36. Trust in the European Commission
Baseline (EB 83 – Spring 2015) Latest known value
(EB 87 – Spring 2017) Target (2020)
40 % tend to trust 41 % tend to trust Increase
Source: Standard Eurobarometer on Public Opinion in the European Union
37. Staff engagement index in the Commission
Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2020)
65.3 % 64.3 % Increase
Source: European Commission
111
Annex 2: Amounts at risk and reservations in the 2017 Annual Activity Reports
2-A. Overall estimated amount at risk at closure (EUR millions) reported in the 2017 Annual Activity Reports
The following tables show a consolidated overview
of the Commission’s overall amount at risk at
closure, first per policy area and next per
department (in its entirety per Authorising Officer by
Delegation). To allow comparison with previous
Annual Management and Performance Reports, our
groupings of Commission departments is kept
stable. Consequently, our policy areas do not
necessarily equal the European Court of Auditors
Annual Report chapters (of which the number, the
titles and even the compositions have changed in
each of the at least 4 previous years). E.g.
"Cohesion, Migration and Fisheries" includes all
other departments (beyond the Agriculture
department) which execute the largest part(s) of their
budget in shared management mode; i.e. not only
the Regional and Employment departments (which
are indeed cohesion), but also the Maritime and
Home Affairs departments (which are resp. natural
resources and security & citizenship).
The Development department and thus the
Commission Total also include the European
Development Fund relevant expenditure. In
addition, the Development, Neighbourhood,
Humanitarian, Home Affairs, Regional and
Employment departments and thus the Commission
Total also include the EU Trust Funds relevant
expenditure169
.
Those departments ensure the transparent and
complete coverage of the relevant Trust Fund(s) in
their Annual Activity Report (based on the reports
from the Trust Fund Managers). Their accountability
for their contributions (from the EU budget and/or the
European Development Fund) paid into the Trust
Funds on the one hand, and for the transactions
made out of the Trust Funds (i.e. with the EU
budget, European Development Fund and other
donors' funds) as a Trust Fund Manager on the other
hand, is distinguished.
2017 (provisional) annual accounts
Payments made
- New Prefinancing
+ Retentions made
+ Cleared Prefinancing
- Retentions released
= Relevant expenditure
EU budget 133 294 - 29 708 2 311 16 790 - 701 121 986
of which: contributions to the EU Trust Funds
- 233
- 233
European Development Fund
4 158 - 2 648 1 818 3 328
of which: contributions to the EU Trust Funds
- 150 - 150
EU Trust Funds 730 - 676 27 81
Commission Total (*) 137 799 - 33 032 2 311 18 635 - 701 125 012
For the reconciliation of the relevant expenditure of the Development, Neighbourhood, Humanitarian, Home
Affairs, Regional, Employment, Research and Budget departments, and of the Innovation and Networks Executive
Agency, see the overall amount at risk tables and related footnotes in their Annual Activity Reports.
112
Full specifications of the tables columns [“(a) – (i)”]
(a) In all cases of Co-Delegations (Internal Rules Article 3), the "payments made" are covered by the Delegated departments (since 2017 also for Type 3). In the case of Cross-SubDelegations (Internal Rules Article 12), they remain with the Delegating departments (the reporting on the latter is being reconsidered for 2018). Co-Delegations Type 1 are actually 'divided' between departments, with each department duly covering its own 'share' of (both) payments and pre-financings. PS: "Pre-financings paid/cleared" are always covered by the Delegated departments, even in the case of Cross-SubDelegations.
(b) New pre-financing paid by the department itself during the financial year (i.e. excluding any pre-financing received as transfer from another department). The “Pre-financing” is covered as in the context of note 2.5.1 to the Commission (provisional) annual accounts (i.e. excluding the "Other advances to Member States" (note 2.5.2) which is covered on a pure payment-made basis).
(c) In Cohesion, the (10 %) retention made (d) Pre-financing having been cleared during the financial year (i.e. their 'delta' in 'actuals', not their 'cut-off'
based estimated 'consumption') (e) In Cohesion, the (10 %) retention which is released or (partially) withheld by the Commission (f) For the purpose of equivalence with the European Court of Auditors' scope of the Commission funds with
potential exposure to legality and regularity errors (see the European Court of Auditors 2016 Annual Report methodological Annex 1.1 paragraph 10), also our concept of "relevant expenditure" includes the payments made, subtracts the new pre-financing paid out [& adds the retentions made], and adds the previous pre-financing actually cleared [& subtracts the retentions released and those (partially) withheld; and any deductions of expenditure made by Member States in the annual accounts] during the financial year. This is a separate and 'hybrid' concept, intentionally combining elements from the budgetary accounting and from the general ledger accounting.
(g) In order to calculate the weighted Average Error Rate for the total relevant expenditure in the reporting year, the detected or equivalent
170 error rates have been used. For types of low-risk expenditure with
indications that the error rate might be close to 'zero' (e.g. administrative expenditure, operating subsidies to agencies), a 0.5 % error rate has nevertheless been used as a conservative estimate.
(h) Even though to some extent based on the 7 years historic Average of Recoveries and financial Corrections, which is the best available estimate of the corrective capacity of the ex-post control systems implemented by the department over the past years, the Authorising Officer by Delegation has adjusted this historic average. Any ex-ante elements, one-off events, (partially) cancelled or waived Recovery Orders, and other factors from the past years that would no longer be relevant for current programmes (e.g. higher ex-post corrections of previously higher errors in earlier generations of grant programmes, current programmes with entirely ex-ante control systems) have been adjusted in order to come to the best but conservative estimate of the ex-post future corrections to be applied to the reporting year's relevant expenditure for the current programmes
171. Consequently, estimates are not necessarily
comparable between (families of) departments. (i) For some programmes with no set closure point (e.g. European Agricultural Guarantee Fund) and for
some multiannual programmes for which corrections are still possible afterwards (e.g. European Agricultural Fund for Rural Development and European Structural and Investment Funds), all corrections that remain possible are considered for this estimate.
When a department uses ranges of 'minimum-maximum' values for its estimates, then the columns are ‘split’
accordingly.
It should be noted that due to the rounding of values into EUR millions, some financial data in the tables may
appear not to add up.
For the reconciliation of the relevant expenditure of the Development, Neighbourhood, Humanitarian, Home
Affairs, Regional, Employment, Research and Budget departments, and of the Innovation and Networks Executive
Agency, see the overall amount at risk tables and related footnotes in their Annual Activity Reports.
113
Policy area
To
tal
paym
en
ts
(a)
New
pre
-fin
an
cin
g p
aid
(b)
Rete
nti
on
s m
ad
e
by C
oh
esio
n f
am
ily D
Gs
(c)
Pre
-fin
an
cin
g c
leare
d
(d)
Rete
nti
on
s (
part
iall
y)
rele
ased
by C
oh
esio
n f
am
ily D
Gs
(e)
To
tal
rele
van
t exp
en
dit
ure
(f)=
(a)-
(b)+
(c)+
(d)-
(e) Estimated amount
at risk at payment
(g) = Average Error
Rate applied on (f)
Estimated future corrections
(h) = Adjusted rate of
Average Recoveries
and Corrections
applied on (f)
Estimated amount
at risk at closure
(i) = (g)-(h)
lowest
value
highest
value
lowest
value
highest
value
lowest
value
highest
value
Agriculture 55 872.0 98.9 183.9 55 957.0 1 243.6
(2.22 %) 1 243.6
(2.22 %) 1 173.9
(2.10 %) 1 173.9
(2.10 %) 69.7
(0.12 %) 69.7
(0.12 %)
Cohesion, Migration and Fisheries
39 234.0 11 502.9 2 310.8 3 193.3 701.1 32 533.8 358.7
(1.10 %) 358.7
(1.10 %) 14.4
(0.04 %) 14.4
(0.04 %) 344.4
(1.06 %) 344.4
(1.06 %)
External Relations 13 609.5 8 977.2 6 001.1 10 633.5 131.7
(1.24 %) 131.7
(1.24 %) 28.4
(0.27 %) 28.4
(0.27 %) 103.2
(0.97 %) 103.2
(0.97 %)
Research, Industry, Space, Energy and Transport
15 526.2 8 593.0 6 414.9 13 348.1 302.3
(2.26 %) 313.3
(2.35 %) 83.7
(0.63 %) 84.9
(0.64 %) 218.7
(1.64 %) 228.4
(1.71 %)
Other Internal Policies 6 983.5 3 379.5 2 460.8 6 065.0 38.9
(0.64 %) 40.1
(0.66 %) 6.8
(0.11 %) 6.8
(0.11 %) 32.0
(0.53 %) 33.2
(0.55 %)
Other Services & Administration
6 612.8 83.1 60.7 6 590.4 9.4
(0.14 %) 12.3
(0.19 %) 0.4
(0.01 %) 0.6
(0.01 %) 9.0
(0.14 %) 11.8
(0.18 %)
Reconciliations -39.2 397.9 320.7 -116.4
Total 2017 137 798.8 33 032.5 2 310.8 18 635.4 701.1 125 011.4 2 084.6 (1.67 %)
2 099.7 (1.68 %)
1 307.6 (1.05 %)
1 309.0 (1.05 %)
777.0 (0.62 %)
790.7 (0.63 %)
Total 2016 137 127.9 2.13 % 2.62 % 1.48 % 1.55 % 0.65 % 1.07 %
114
Policy area DG Total
payments (a)
Ne
w p
re-f
ina
ncin
g p
aid
(b)
Re
ten
tio
ns
mad
e
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(c)
Pre
-fin
an
cin
g c
lea
red
(d)
Re
ten
tio
ns
(p
art
ially
)
rele
as
ed
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(e)
To
tal re
lev
an
t
ex
pen
dit
ure
(f)=
(a)-
(b)+
(c)+
(d)-
(e)
Estimated amount at risk at payment
(g) = Average Error Rate applied on (f)
Estimated future corrections
(h) - Adjusted rate of Average Recoveries
and Corrections applied on (f)
Estimated amount at risk at closure
(i) = (g)-(h)
lowest value
highest value
lowest value
highest value
lowest value
highest value
Agriculture AGRI 55 872.0 98.9 - 183.9 - 55 957.0 1 243.6 1 243.6 1 173.9 1 173.9 69.7 69.7
Cohesion, Migration and Fisheries
EMPL 10 357.1 2 372.0 645.3 349.6 300.9 8 679.0 91.5 91.5 0.1 0.1 91.5 91.5
HOME 1 705.4 1 179.8 - 1 182.0 - 1 707.5 26.9 26.9 14.3 14.3 12.6 12.6
MARE 510.7 170.8 19.0 84.8 6.2 437.5 2.3 2.3 - - 2.3 2.3
REGIO 26 660.8 7 780.3 1 646.5 1 576.9 394.0 21 709.8 238.0 238.0 - - 238.0 238.0
External Relations
DEVCO 7 389.1 4 499.2 - 3 337.1 - 6 227.0 83.0 83.0 13.1 13.1 69.9 69.9
ECHO 2 370.3 1 980.4 - 1 146.5 - 1 536.4 16.6 16.6 6.1 6.1 10.4 10.4
FPI 574.1 501.6 - 353.6 - 426.1 8.1 8.1 1.7 1.7 6.4 6.4
NEAR 3 260.8 1 991.6 - 1 162.5 - 2 431.8 23.9 23.9 7.5 7.5 16.4 16.4
TRADE 15.2 4.4 - 1.4 - 12.2 0.1 0.1 - - 0.1 0.1
Research, Industry, Space, Energy and Transport
CNECT 1 720.9 758.9 - 748.3 - 1 710.3 67.0 67.4 20.7 20.7 46.3 46.7
EASME 1 147.2 724.0 - 284.2 - 707.4 19.9 20.4 1.1 1.1 18.9 19.4
ENER 1 343.2 1 116.0 - 833.9 - 1 061.1 6.8 6.8 2.4 2.4 4.3 4.3
ERCEA 1 601.2 672.2 - 557.2 - 1 486.2 16.1 16.1 3.9 3.9 12.2 12.2
GROW 1 936.1 1 759.1 - 286.7 - 463.7 6.9 6.9 3.0 3.0 3.9 3.9
INEA 2 460.1 1 378.9 - 1 418.0 - 2 499.2 30.3 37.7 6.3 7.5 24.1 30.2
MOVE 414.0 160.5 - 128.7 - 382.2 4.6 4.6 3.2 3.2 1.4 1.4
REA 1 697.2 1 102.1 - 739.2 - 1 334.3 33.4 33.4 5.5 5.5 27.9 27.9
RTD 3 206.3 921.3 - 1 418.7 - 3 703.7 117.3 120.0 37.6 37.6 79.7 82.4
Other Internal Policies
CHAFEA 80.7 28.0 - 43.4 - 96.1 1.3 1.3 0.7 0.7 0.6 0.6
CLIMA 27.9 8.9 - 11.4 - 30.5 - - - - - -
COMM 122.7 12.0 - 9.3 - 120.0 1.3 1.3 0.1 0.1 1.1 1.1
EAC 2 358.4 2 304.5 - 1 411.5 - 1 465.3 14.7 14.7 0.2 0.2 14.5 14.5
EACEA 635.9 512.3 - 513.9 - 637.6 10.5 10.5 2.2 2.2 8.3 8.3
115
Policy area DG Total
payments (a)
Ne
w p
re-f
ina
ncin
g p
aid
(b)
Re
ten
tio
ns
mad
e
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(c)
Pre
-fin
an
cin
g c
lea
red
(d)
Re
ten
tio
ns
(p
art
ially
) re
lea
se
d
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(e)
To
tal re
lev
an
t e
xp
en
dit
ure
(f)=
(a)-
(b)+
(c)+
(d)-
(e)
Estimated amount at risk at payment
(g) = Average Error Rate applied on (f)
Estimated future corrections
(h) - Adjusted rate of Average Recoveries
and Corrections applied on (f)
Estimated amount at risk at closure
(i) = (g)-(h)
lowest value
highest value
lowest value
highest value
lowest value
highest value
ECFIN 2 841.6 15.1 - 2.6 - 2 829.1 1.6 1.6 - - 1.6 1.6
Other Internal Policies
ENV 220.8 153.1 - 195.8 - 263.5 2.2 2.2 0.8 0.8 1.4 1.4
JUST 169.8 141.5 - 115.5 - 143.8 1.7 1.7 1.0 1.0 0.7 0.7
SANTE 425.3 192.8 - 144.4 - 377.0 5.0 6.2 1.8 1.8 3.2 4.4
TAXUD 100.4 11.3 - 13.0 - 102.1 0.6 0.6 - - 0.6 0.6
Other Services & Administration
BUDG 11.6 - - - - 11.6 0.1 0.1 - - 0.1 0.1
COMP 5.4 0.3 - 0.2 - 5.3 - - - - - -
DGT 17.2 - - - - 17.2 0.1 0.1 0.1 0.1 - -
DIGIT 267.9 - - - - 267.9 1.3 1.3 - - 1.3 1.3
EPSC 0.2 - - - - 0.2 - - - - - -
EPSO/ EUSA
7.8 - - - - 7.8 - - - - - -
ESTAT 49.6 3.7 - 6.0 - 51.9 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
FISMA 49.1 39.7 - 35.3 - 44.7 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1
HR 278.6 - - 0.8 - 279.4 - 1.1 - - - 1.1
IAS - - - - - - - - - - - -
JRC 210.7 4.8 - 0.9 - 206.8 1.0 1.0 0.1 0.1 0.9 0.9
OIB 360.6 - - - - 360.6 - 1.8 - 0.2 - 1.6
OIL 96.9 - - - - 96.9 - - - - - -
OLAF 33.3 7.5 - 7.3 - 33.2 0.3 0.3 - - 0.3 0.3
OP 71.4 - - - - 71.4 - - - - - -
PMO 5 043.0 - - - - 5 043.0 5.8 5.8 - - 5.8 5.8
116
Policy area DG Total
payments (a)
Ne
w p
re-f
ina
ncin
g p
aid
(b)
Re
ten
tio
ns
mad
e
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(c)
Pre
-fin
an
cin
g c
lea
red
(d)
Re
ten
tio
ns
(p
art
ially
) re
lea
se
d
by
Co
he
sio
n f
am
ily
DG
s
(e)
To
tal re
lev
an
t e
xp
en
dit
ure
(f)=
(a)-
(b)+
(c)+
(d)-
(e)
Estimated amount at risk at payment
(g) = Average Error Rate applied on (f)
Estimated future corrections
(h) - Adjusted rate of Average Recoveries
and Corrections applied on (f)
Estimated amount at risk at closure
(i) = (g)-(h)
lowest value
highest value
lowest value
highest value
lowest value
highest value
SCIC 61.1 0.7 - 0.6 - 60.9 0.3 0.3 - - 0.3 0.3
SG 8.8 2.3 - 2.2 - 8.7 - - - - - -
SJ 3.2 - - - - 3.2 - - - - - -
SRSS 36.4 24.1 - 7.4 - 19.7 0.2 0.2 - - 0.1 0.2
TF 50 - - - - - - - - - - - -
Reconciliations -39.2 397.9 - 320.7 - -116.4 - - - - - -
TOTAL 137 798.8 33 032.5 2 310.8 18 635.4 701.1 125 011.4 2 084.6 2 099.7 1 307.6 1 309.0 777.0 790.7
117
2-B. Summary of reservations (EUR millions) reported in the 2017 Annual Activity Reports
I. Expenditure – current programmes
Policy Area Description of reservation Dept. Impact on Legality and Regularity
172
Amount at risk at reporting = exposure
Agriculture EAGF market measures (5 elements of reservation in 3 MS) AGRI Quantified 55.2
EAGF direct payments (15 paying agencies in 8 MS) AGRI Quantified 394.0
EAFRD expenditure for rural development measures (22 paying agencies in 15 MS) AGRI Quantified 320.5
Cohesion, Migration and Fisheries
2014-2020 European Regional Development Fund / Cohesion Fund (17 programmes in 9 MS and one European Territorial Cooperation programme)
REGIO Quantified 79.0
2014-2020 European Social Fund. Youth Employment Initiative. Fund for European Aid to the most Deprived (ESF/YEI/FEAD) (15 programmes in 6 MS)
EMPL Quantified 21.1
2014-2020 Management and control systems for the Asylum, Migration and Integration Fund (AMIF) (Finland, Greece) and the Internal Security Fund (ISF) (Finland)
HOME
Quantified for Finland. Non-quantified for Greece
1.2
External Relations Direct management grants – incl. cross-delegation DEVCO Quantified 21.2
Programmes managed by the African Union Commission (AUC) involving a significant level of procurement DEVCO Quantified 5.5
Instrument for Cooperation with Industrialised countries (ICI) FPI Quantified 3.5
Direct management grants NEAR NEW; Quantified 13.2
Projects in Syria and Libya. for which no assurance building is possible (no staff access to projects or auditors' access to documents)
NEAR Non-quantified 0.0
Research, Industry, Space, Energy and Transport
Research Fund for Coal and Steel (RFCS) RTD Quantified 2.3
Other Internal Policies
Internal control system partially functioning EACEA NEW; Non-quantified
0.0
European Asylum Support Office (EASO) - management and control systems weaknesses
HOME NEW; Non-quantified
0.0
Non-research grant programmes HOME Quantified 6.3
Non-research grant programmes JUST Quantified 1.3
EU Registry Emissions Trading System (EU ETS) - significant security weakness remaining
CLIMA Non-quantified 0.0
Other Services & Administration
Direct management grants (limited assurance building) SRSS NEW; Non-quantified
0.0
TOTAL 924.3
118
II. Expenditure – ‘legacy’ programmes
Policy Area Description of reservation Dept. Impact on Legality and Regularity
Amount at risk at reporting = exposure
Agriculture (none) Cohesion, Migration and Fisheries
2007-2013 European Regional Development Fund / Cohesion Fund / Instrument for Pre-Accession (20 programmes in 7 Member States and European Territorial Cooperation programmes, plus one Cross Border Cooperation programme)
REGIO Quantified 30.8
2007-2013 European Social Fund (18 programmes in 9 MS) EMPL Quantified 0.9
2007-2013 European Fisheries Fund (EFF) (5 programmes in 5 MS)
MARE Non-Quantified 0.0
2007-2013 Solidarity and Management of Migration Flows (SOLID) general programme: Germany: European Refugee Fund (ERF) and European Integration Fund (EIF); United Kingdom: European Integration Fund (EIF) and European Return Fund (RF)
HOME
Quantified for Germany. Non-quantified for the UK
1.6
External Relations
(none)
Research, Industry, Space, Energy and Transport
FP7
Research FP7 – incl. cross-delegations RTD Quantified 50.0
Research FP7 – incl. funds paid to AAL Association and ECSEL Joint Undertaking
CNECT Quantified 22.5
Research FP7 – incl. FP7 funds paid to GSA Agency and cross-delegation
GROW Quantified 0.1
Research FP7 HOME Quantified 0.2
Research FP7 ENER Quantified 2.5
Research FP7 MOVE Quantified 0.4
Research FP7 - Space and Security REA Quantified 5.8
Research FP7 - Small and Medium Enterprises
REA Quantified 4.3
CIP CIP (Competitiveness and Innovation Programme)
GROW Quantified 0.3
CIP ICT Policy Support Programme (PSP) CNECT Quantified 4.9
CIP Intelligent Energy Europe (IEE II) EASME Quantified 0.8
CIP Eco-Innovation EASME Quantified 0.6
Other Internal Policies
EAC 2007-2013 Lifelong Learning Programme (LLP)
EACEA Quantified 1.7
2007-2013 Culture Programme EACEA Quantified 1.1
2007-2013 Youth Programme EACEA Quantified 0.0
Other Services & Administration
(none)
TOTAL 128.6
III. Revenue
Policy Area Description of reservation Dept. Impact on Legality and Regularity
Amount at risk at
reporting = exposure
Revenue Inaccuracy of the traditional own resources (TOR) amounts transferred to the EU budget by the UK
BUDG Quantified 430.7
TOTAL 430.7
119
Annex 3: Definitions of the amount at risk
The Commission measures the level of error for
assessing whether financial operations have been
implemented in compliance with the applicable
regulatory and contractual provisions. The level of
error is defined as the best estimation by the
authorising officer, taking into account all relevant
information available and using professional
judgement, of the expenditure or revenue found to
be in breach of applicable regulatory and contractual
provisions at the time the financial operations were
authorised.
The Commission uses three indicators to measure
the level of error:
Amount at risk is the level of error expressed as
an absolute amount, in value
Error rate is the level of error expressed as a
percentage
Residual error rate is the level of error after
corrective measures have been implemented,
expressed as a percentage
The level of error is measured at various moments in
time:
At the time of payment; when no corrective
measures have been yet implemented
At the time of reporting; when some corrective
measures have been implemented but others will
be implemented in successive years
At the time of closure; when all corrective
measures will have been implemented. For
multiannual programmes this refers to the end of
programme implementation; for annual
programmes this is calculated at the end of a
multiannual period covering the implementation
of corrective measures, depending on the
programme. 173
The term corrective measures refers to the various
(ex-post) controls implemented after expenditure is
declared to the Commission and/or the payment is
authorised174
, aimed to identify and correct errors
through financial corrections and recoveries.
The estimated future corrections is the amount of
expenditure in breach of applicable regulatory and
contractual provisions that the Authorising Officer by
Delegation conservatively estimates s/he will still
identify and correct through (ex-post) controls
implemented after the payment is authorised, i.e. not
only including corrections already implemented at the
time of reporting but also those that will be
implemented in subsequent year(s). The estimates
can be based on the average amount of financial
corrections and recoveries in past years, but adjusted
when necessary in particular to neutralise (i)
elements which are no longer valid under the current
legal framework and (ii) ex-ante and/or one-off
events.175
These concepts have the "relevant expenditure"176
potentially at risk as calculation basis, which includes
the payments made, subtracts the new pre-financing
paid out (still owned by the Commission), and adds
the previous pre-financing cleared (ownership
transferred) during the financial year 177
This is a
'hybrid' concept, intentionally combining elements
from the budgetary accounting and from the general
accounting.
As a result, in terms of exposure, the Commission
presents three types of amount at risk, calculated
as follows:
The overall Amount at Risk at Payment in the
relevant expenditure is calculated based on the
Detected Error Rates (in %) or its equivalents178
for the expenditure segments, leading up to their
total weighted Average Error
Rates. Consequently, these are 'gross' types of
error rates – which are closest179
but not directly
comparable to the European Court of Auditors'
Most Likely Error rate and its range)180
.
The Amount at Risk at Reporting from the
reservations is calculated based on the Residual
Error Rate (in %). This is typically a (cumulative)
weighted average of the population segments
audited and already cleaned (remaining error
near 0 %) versus not (yet) audited (so presumed
to be still affected by the Detected Error Rate).
This concept assumes that the errors found and
the corrections made so far in previous years (up
to the time of reporting) apply similarly to the
relevant expenditure of the reporting year as well.
Consequently, this is an 'intermediate' type of
error rate – up to that moment in the
management cycle. However, as this concept is
based on (quantified181
) Annual Activity Report
Reservations only, it is not an "overall" concept
given that it does not cover at all any relevant
expenditure in the population which is not under
reservation (i.e. for which the Residual Error Rate
is not higher than 2 %).
120
The overall Amount at Risk at Closure in the
relevant expenditure is an estimated figure
calculated by subtracting the Estimated Future
Corrections from the Amount at Risk at Payment.
Consequently, this is a 'net' type of error rate (in
amount and/or in %) – forward-looking to the
point when all recoveries and corrections will
have been made.
121
Annex 4: Protection of the EU Budget
This Annex describes the functioning of the
preventive and corrective mechanisms foreseen in
the legislation and the actions taken by the
Commission services to protect the EU budget from
illegal or irregular expenditure. It also provides a best
estimate of the financial effects these mechanisms
have and indicates how Member States are involved
and impacted. The following information focuses
primarily on the results of the Commission's
supervisory role, but also provides an insight into the
results of Member States' controls.
Key considerations for the protection of the
EU budget
One important objective of the Commission's
"budget focused on results" strategy is to ensure
cost-effectiveness when designing and implementing
management and control systems which prevent or
identify and correct errors. Control strategies should
therefore consider a higher level of scrutiny and
frequency in riskier areas and ensure cost-
effectiveness.
In 2017, financial corrections and recoveries
confirmed amount to EUR 2 662 million. During
the period 2011-2017 the average amount
confirmed was EUR 3 306 million which
represents 2.4 % of the average amount of
payments made from the EU budget. The figures
reported confirm the positive results of the multi-
annual preventive and corrective activities
undertaken by the Commission and the Member
States by demonstrating that these activities ensure
that the EU budget is protected from expenditure in
breach of law.
Under shared management the Member States are
primarily responsible for identifying and recovering
from beneficiaries amounts unduly paid. Controls
carried out by Member States represent the first
layer of control in the activities to protect the EU
budget. The Commission can apply preventive
measures and/or financial corrections on the basis of
irregularities or serious deficiencies identified by
Member State authorities, on the basis of its own
verifications and audits, European Anti-Fraud Office
investigations or as a result of audits by the
European Court of Auditors.
For shared management, the Commission
increasingly uses a number of preventive
mechanisms and encourages Member States to
address weaknesses in their management and
control systems so as to prevent irregular
expenditure. The Commission applies corrective
mechanisms as a last resort where preventive
mechanisms were not effective.
For Cohesion and the European Agricultural Fund
for Rural Development (EAFRD), the vast majority
of the financial corrections confirmed/implemented in
2017 relate to the 2007-2013 programmes.
The corrections confirmed or implemented during the
year relate to errors and irregularities detected in
2017 or in previous years. Overall, 92 % of the total
financial corrections decided have been
implemented by the end of 2017.
Agriculture and Rural Development
For the European Agricultural Guarantee Fund
(EAGF), the average correction rate for Commission
financial corrections under conformity clearance of
accounts for the period 1999 to end 2017 was
1.8 % of expenditure (all of which are net financial
corrections).
Net corrections leading to a reimbursement to the
EU budget are characteristic for Agriculture and
Rural Development. In 2017, the main corrections
related notably to specific deficiencies in the
Integrated Administration and Control System (IACS)
in some Member States and insufficient checks of
the reasonableness of costs for investments
measures and application of the public procurement
rules under rural development or negligence in the
management of recoveries and other debts.
The Commission now applies a number of
preventive instruments such as the interruption,
suspension and reduction of EU financing with a
view to better protecting the EU budget and further
incentivising Member States to reduce irregular
payments. In 2017, the Commission has issued
decisions - related to Common Agriculture Policy -
related for interruptions of EUR 23 million, for the
reduction of payments of EUR 291 million, and for
suspensions of EUR 3 million.
For both European Agricultural Guarantee Fund
and European Agricultural Fund for Rural
Development, where deficiencies are identified in
management and control systems, the Member
States concerned are required to put in place
appropriate remedial action plans in the paying
agencies concerned. If the deficiencies are not
remedied in line with an action plan in a timely
manner, the Commission may suspend or reduce
payments.
122
In general, the Commission has launched an
ambitious simplification process intended to reduce
complexity and administrative burden which will also
contribute to bringing the risk of error further down.
In addition to the financial corrections, Member
States' own reductions before payments to
beneficiaries amounted to EUR 546 million at the
end of the financial year 2017.
Cohesion
For the European Regional Development Fund
(ERDF), Cohesion Fund (CF) and European
Social Fund (ESF) 2007-2013 funds, at the end of
2017 the combined rate of financial corrections,
based on Commission supervision work only, was
1.9 % of the allocations made.
For Cohesion Policy (2007-2013), net corrections
are rather exceptional, due to the different legal
framework and budget management type (reinforced
preventive mechanism). Where the Commission
identifies individual irregularities (including ones of
systemic nature) or serious deficiencies in the
Member State management and control systems, it
can apply financial corrections with the purpose of
restoring a situation where all of the expenditure
declared for co-financing from the European
Regional Development Fund, Cohesion Fund or
European Social Fund and reimbursed by the
Commission is in line with the applicable rules.
During the 2000-2006 and 2007-2013 programme
periods, Member States were able to replace
irregular expenditure with new expenditure if they
took the necessary corrective actions and applied
the related financial correction. If the Member State
did not have such additional expenditure to declare,
the financial correction resulted in a net correction
(loss of funding). In contrast, a Commission financial
correction decision had always a direct and net
impact on the Member State: it had to pay the
amount back and its envelope was reduced (i.e. the
Member State could spend less money throughout
the programming period).
The European Court of Auditors recently assessed
the effectiveness of preventive and corrective
measures taken by the Commission in cohesion
policy for the 2007-2013 period182
and concluded
that overall the Commission had made effective use
of the measures at its disposal to protect the EU
budget from irregular expenditure and that the
Commission’s corrective measures put pressure on
Member States to address weaknesses in their
management and control systems.
The regulatory provisions for the 2014-2020 period
significantly strenthen the Commission's position on
protecting the EU budget from irregular expenditure.
This is mainly due to the set-up of the new
assurance model for the 2014-2020 programming
period, which reduces the risk of having a material
level of error in the accounts on a yearly basis. In
fact, the new legal framework foresees an increased
accountability for programme managing authorities
which have to apply sound verifications on time for
the submission of programme accounts each year.
During the accounting year the Commission retains
10 % of each interim payment until the finalisation of
all national control cycles. Timely identification of
deficiencies in the functionning of the management
and control system and reporting of reliable error
rates is in the Member States' best interest since the
Commission shall make net financial corrections in
case Member States have not appropriately
addressed them before submitting their annual
accounts to the Commission.
For the period 2014-2020, the Member States have
applied in 2017 financial corrections totalling
EUR 97 million for European Regional
Development Fund/Cohesion Fund, while the
financial corrections imposed for European Social
Fund (ESF), Youth Employment Initiative (YEI)
and the Fund for European Aid to the most
Deprived (FEAD) amounted to EUR 190 million.
Direct and Indirect Management
The Commission has established a control
framework in direct and indirect management which
focuses on ex-ante checks on payments, in-depth
ex-post checks carried out at the beneficiaries'
premises after costs have been incurred and
declared, and verification missions to international
organisations. Net corrections leading to a
reimbursement to the EU budget are characteristic
for direct and indirect management.
Specific control frameworks are put in place for
spending under direct and indirect management
covering primarily the grant management process,
because this addresses existing risks.
123
1. Financial corrections and recoveries at end 2017
1.1. Financial corrections and recoveries 2017
MFF Heading
Total EU budget
payments in 2017
Total financial
corrections confirmed
in 2017
Total recoveries confirmed in 2017
Total financial corrections and
recoveries confirmed in
2017
% of payments of the EU budget
Total financial corrections
implemented in 2017
Total recoveries
implemented in 2017
Total financial corrections
and recoveries
implemented in 2017
% of payments of the EU budget
Smart & inclusive growth
57 030
509 357 867 1.5 % 443 346 789 1.4 %
ERDF 16 853 246 - 246 1.5 % 170 - 170 1.0 %
Cohesion Fund 8 366 198 - 198 2.4 % 250 - 250 3.0 %
ESF 9 797 65 - 65 0.7 % 23 0 23 0.2 %
Internal policies 22 014 N/A 357 357 1.6 % N/A 346 346 1.6 %
Sustainable growth: natural resources
56 743 1 214 324 1 538 2.7 % 1 560 231 1 790 3.2 %
EAGF183 44 695 985 195 1 180 2.6 % 1 217 131 1 348 3.0 %
Rural Development184
11 113 225 113 338 3.0 % 248 84 331 3.0 %
FIFG/EFF 401 4 1 5 1.2 % 95 1 96 23.9 %
EAGGF Guidance
- 0 1 1 N/A - 1 1 N/A
Internal policies 534 N/A 15 15 2.7 % N/A 15 15 2.7 %
Security & citizenship
2 867 6 14 20 0.7 % 6 14 20 0.7 %
Migration and home affairs
2 127 6 - 6 0.3 % 6 - 6 0.3 %
Internal policies 740 N/A 14 14 1.9 % N/A 14 14 1.9 %
Global Europe 9 793 N/A 234 234 2.4 % N/A 244 244 2.5 %
External policies 9 793 N/A 234 234 2.4 % N/A 244 244 2.5 %
Administration 9 656 N/A 3 3 0.0 % N/A 3 3 0.0 %
Administration 9 656 N/A 3 3 0.0 % N/A 3 3 0.0 %
Total 136 089 1 729 933 2 662 2.0 % 2 008 837 2 845 2.1 %
Table 1.1: Financial corrections and recoveries overview for 2017185
in EUR millions. * Excludes EUR 1 291 million paid out under the Special Instruments heading.
124
1.1.1. Agriculture and Rural Development
The financial corrections186
confirmed by the
Commission in 2017 reflect the significant efforts
made by the Directorate General for Agriculture and
Rural Development (DG AGRI) in accelerating the
conformity clearance processes, including
processing outstanding procedures which are now
finalised. As regards correcting irregularities
committed by the beneficiary, Member States must
record and report on the recovery of the amounts
unduly spent within the annual financial clearance
exercise. Recovering irregular payments directly
from the final beneficiaries is the sole responsibility
of the Member States.
1.1.2. Cohesion
2007-2013 programming period
Financial corrections under European Regional
Development Fund/Cohesion Fund in 2017
remained high, thus confirming the multi-annual
corrective capacity of the policy. This is also the
result of the strict application of
interruption/suspension procedures by the
Commission since the beginning of the programming
period and the fact that in 2017 the closure
packages were sent to the Commission, with the last
possibility for the Member States to declare new
expenditure, after the application of the financial
corrections requested by the Commission.
The Member States with the highest corrections in
2017 were Poland (EUR 391 million), Hungary
(EUR 99 million) and Greece (EUR 78 million). As a
result, at end 2017 the cumulative amount of
financial corrections for 2007-2013 confirmed by
Member States as consequence of the Commission
supervisory role is EUR 3 498 million187
.
For European Social Fund the total amount of
financial corrections confirmed in 2017 stands at
EUR 65 million and in cumulative figures at
EUR 1 519 million. There were no financial
corrections decided by a Commission decision. The
total amount of financial corrections implemented in
2017 stands at EUR 23 million out of which
EUR 5 million have been confirmed in 2017 and
EUR 18 million in the previous years. The total
amount of financial corrections implemented for
European Social Fund stands at EUR 1 263 million
in cumulative figures. 83 % of financial corrections
confirmed during the year 2017 and previous years
for the programming period 2007-2013 have been
implemented, leaving an amount of EUR 256 million
to be implemented at closure. Member States with
the highest level of financial corrections implemented
in 2017 are Portugal (EUR 15 million), Spain
(EUR 5 million) and Poland (EUR 3 million).
The total amount of financial corrections confirmed in
cumulative figures for the European Maritime and
Fisheries Fund (EMFF) stands at EUR 26 million in
2017, with EUR 2 million to be implemented at
closure.
2014-2020 programming period
For European Regional Development
Fund/Cohesion Fund programmes for which
expenditure was declared for the accounting year
1 July 2016 to 30 June 2017, there were no net
financial corrections imposed by Commission
Decision. However, the Member States themselves
applied financial corrections in the accounts
following their audits of operations.
This shows that the new system excludes from the
annual accounts expenditure found to be irregular
(0.7 % of the expenditure declared during the
accounting year corrected as a result of audit of
operations).
For European Social Fund, Youth Employment
Initiative and the Fund for European Aid to the
most Deprived programmes for which expenditure
was declared during the accounting year 1 July 2016
to 30 June 2017, there were no financial corrections
imposed by Commission Decision, however there
were EUR 190 million of financial corrections
implemented by Member States in their annual
accounts.
125
1.2. Cumulative financial corrections and recoveries to end 2017
Cumulative figures provide useful information on the
significance of the corrective mechanisms used by
the Commission, in particular as they take into
account the multi-annual character of programmes
and projects and neutralise the impact of one-off
events.
1.2.1. Period 2011-2017
The graphs below show the evolution of financial
corrections and recoveries confirmed and
implemented during the last 7 years.
Graph 1.2.1.1: Financial corrections and recoveries confirmed 2011-2017 (EUR billions)
The average financial corrections and recoveries
confirmed (2011-2017) amount to EUR 3.3 billion
which represents 2.4 % of average budget
payments.
Graph 1.2.1.2: Financial corrections and recoveries implemented 2011-2017 (EUR billions)
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cohesion Policy
Internal policyareas
Agriculture
External policyareas
Administration
Total confirmed
Linear (Totalconfirmed)
trend
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
CohesionPolicy
Internal policyareas
Agriculture
External policyareas
Administration
Totalimplemented
Linear (Totalimplemented)
trend
126
The average amount of financial corrections and
recoveries implemented for 2011-2017 was
EUR 3.3 billion, which represents 2.4 % of the
average amount of payments from the EU budget in
that period.
1.2.2. Cumulative financial corrections confirmed and implementation percentage at end 2017
Programming Period Cumulated
EAGF
decisions
Financial
corrections
confirmed at
end 2017
Implemen-
tation %
end 2017
Financial
corrections
confirmed
at end 2016
Implemen-
tation %
end 2016
1994-
1999
Period
2000-
2006
Period
2007-
2013
Period
2014-
2020
Period
Agriculture - 143 1 278 14 14 081 15 517 91.1 % 14 291 88.5 %
EAGF - - - - 14 081 14 081 91.6 % 13 081* 89.1 %
Rural Development - 143 1 278 14 N/A 1 436 86.6 % 1 211 82.2 %
Cohesion Policy 2 083 9 080 6 486 0 N/A 17 649 92.7 % 17 136 92.4 %
ERDF 1 143 5 815 3 793 - N/A 10 751 91.3 % 10 505 91.8 %
Cohesion fund 268 843 1 147 - N/A 2 259 95.8 % 2 060 92.9 %
ESF 569 2 111 1 519 - N/A 4 199 93.9 % 4 134 94.8 %
FIFG/EFF 100 140 28 - N/A 267 99.3 % 264 64.8 %
EAGGF Guidance 3 171 - - N/A 174 100.0 % 174 100.0 %
Other - - - - N/A 44 99.6 % 38 99.5 %
Total 2 083 9 223 7 764 14 14 081 33 211 92.0 % 31 466 90.6 %
Table 1.2.2: Cumulative financial corrections confirmed & implementation percentage to end 2017 in EUR millions * The closing balance of 2016 does not include an amount of EUR 15.7 million concerning decision C(2014)8997.
1.2.3. Cumulative recoveries 2011-2017
The tables below provide the amounts of recoveries
confirmed and implemented for the period 2011-
2017.
See also section 1.3.1 below concerning the impact
on the EU budget.
Recoveries
Years
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Agriculture:
EAGF 174 162 227 213 117 100 195
Rural Development 161 145 139 165 206 242 113
Cohesion 50 22 83 35 5 10 2
Internal policy areas* 270 252 393 293 302 303 386
External policy areas* 107 107 93 127 132 173 234
Administration 8 7 6 5 5 4 3
Total 770 695 941 838 767 833 933
Table 1.2.3: Recoveries confirmed 2011-2017 in EUR millions
127
Years
Recoveries
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Agriculture:
EAGF 178 161 155 150 155 118 131
Rural Development 161 166 129 167 152 43 84
Cohesion 48 14 81 32 7 12 2
Internal policy areas* 268 229 398 274 293 313 374
External policy areas* 77 99 93 108 136 175 244
Administration 2 9 6 5 5 4 3
Total* 734 678 862 736 749 665 837
Table 1.2.4: Recoveries implemented 2011-2017 in EUR millions * It should be noted that the amounts disclosed for the periods 2011-2014 are based on a different methodology which has been
subsequently refined to better identify and track recoveries.
1.3. Impact of financial corrections and recoveries
1.3.1 Impact on the EU budget
Financial corrections and recoveries may or may not
have an impact on the EU budget:
Replacement of expenditure refers to the
possibility under cohesion legislation for Member
States to replace ineligible expenditure with new
eligible expenditure, thus not losing EU funding (i.e.
not a net correction as there is no return of money to
the EU Budget).
A net financial correction is a correction that has a
net impact on the EU budget, (i.e. the corrected and
recovered amounts are reimbursed to the EU
budget).
Agriculture and Rural Development corrections
(European Agricultural Guarantee Fund, European
Agricultural Fund for Rural Development, European
Agricultural Guidance and Guarantee Fund) lead
almost always to a reimbursement to the EU budget
whereas, due to the legal framework, for Cohesion
Policy, the return of previously paid amounts to the
EU budget were generally the exception during the
implementation of the programmes.
Under the legal framework applicable for Cohesion
Policy up to the 2007-2013 programming period, a
real cash-flow back to the EU budget occurs only:
If Member States are unable to present sufficient
eligible expenditure;
After the closure of programmes where
replacement of ineligible by eligible expenditure
is no longer possible;
In case of disagreement with the Commission.
However, a significant change was introduced for the
2014-2020 period: the Commission has the
obligation to apply a net financial correction when
serious deficiencies in the effective functioning of the
management and control system not previously
detected, reported nor corrected at Member State
level are discovered by EU audits after the
submission of the assurance packages. In such
cases, the possibility of previous programming
periods for the Member State to accept the
correction and to re-use the EU funds in question is
removed.
128
Graph 1.3.1: Impact on the EU Budget 2017
* The main expenditure chapters concerned are 0502, 0503, 0504, 1303, 1304, 0402, 1106 and 1803.
** Excluding "At source" recoveries. The main expenditure chapters concerned are 0502, 0503, 1303, 1304, 0402 and
1106. For more information on recoveries see 1.2.3.
Revenues arising from net financial corrections and
recoveries are treated as assigned revenue188
. It
should be also noted that the Commission deducts
detected ineligible expenditure (identified in previous
or current cost claims) from payments made. In
general, assigned revenue goes back to the budget
line or fund from which the expenditure was
originally paid and may be spent again but it is not
earmarked for specific Member States.
1.3.2. Impact on national budgets
Under shared management, all financial corrections
and recoveries have an impact on national budgets
regardless of their method of implementation. It has
to be underlined that even if no reimbursement to the
EU budget is made, the impact of financial
corrections is always negative at Member States
level. This is because in order not to lose EU
funding, the Member State must replace ineligible
expenditure by eligible operations. This means that
the Member State bears, with its own resources
(from the national budget), the financial
consequences of the loss of EU co-financing of
expenditure considered ineligible under the EU
programme rules (in the form of opportunity cost)
unless the ineligible expenditure can be recovered
from individual beneficiaries. This is not always
possible, for example in the case of flat-rate
corrections at programme level (due to deficiencies
in the national administration managing the
programme) which are not directly linked to
individual irregularities at project level.
129
2. Agriculture and rural development
2.1. Preventive actions
Preventive actions by the Member States
A compulsory administrative structure has been set
up at the level of Member States. The management,
control and payment of the expenditure is entrusted
to accredited paying agencies (PAs). Compliance
with strict accreditation criteria is subject to constant
supervision by the competent national authority (at
ministerial level). The directors of paying agencies
are required to provide an annual management
declaration on the completeness, accuracy and
veracity of the accounts, as well as a declaration that
the system in place provides reasonable assurance
on the legality and regularity of the underlying
transactions. The annual accounts, the functioning of
the internal control procedures and the legality and
regularity of the expenditure of paying agencies are
verified and certified by the Certification Bodies (an
independent external audit body), which also reviews
the compliance with the accreditation criteria. The
management declarations are also verified by the
above-mentioned certification bodies, which are
required to provide an annual opinion. For each
support scheme financed by the European
Agricultural Guarantee Fund or European Agricultural
Fund for Rural Development, the paying agencies
apply a system of exhaustive ex-ante administrative
controls and on-the-spot checks prior to any
payment. These controls are made in accordance
with precise rules set out in the sector specific
legislation. For the majority of these aid schemes
Member States are required to send statistical
information on the checks carried out and their
results on a yearly basis to the Commission.
Preventive actions by the Commission
With a view to better protecting the EU budget and
further incentivising Member States to reduce
irregular payments, the Commission applies a
number of available preventive instruments such as:
the interruption of payments for the second pillar
(European Agricultural Fund for Rural
Development);
sreduction and suspension of EU financing for
both pillars (European Agricultural Guarantee
Fund and European Agricultural Fund for Rural
Development).
First, where the declarations of expenditure or
information received from the Member State enable
the Commission to establish that it has been effected
by paying agencies not accredited, that payment
periods or financial ceilings have not been respected
or that expenditure has not been effected in
accordance with Union rules, the Commission may
reduce or suspend the payments to the Member
State under both pillars.
Secondly, the Commission may reduce or suspend
monthly (European Agricultural Guarantee Fund) or
interim (European Agricultural Fund for Rural
Development) payments where "one or more of the
key components of the national control system in
question do not exist or are not effective due the
gravity or persistence of the deficiencies found"189
(or there are similar serious deficiencies in the
system for the recovery of irregular payments) and:
either the deficiencies are of a continuous nature
and have already been the reasons for at least two
financial correction decisions,
or
the Commission concludes that the Member State
concerned is not in a position to implement the
necessary remedial measures in the immediate
future, in accordance with an action plan with clear
progress indicators to be established in consultation
with the Commission.
For European Agricultural Fund for Rural
Development, the Common Provisions Regulation
(CPR)190
also provides for the interruption of interim
payments by the Authorising Officer by Delegation
(i.e. the Director-General) as an additional, quick and
reactive tool in case of concerns about the legality
and regularity of payments. The Commission can
also interrupt the payment deadline in case the
Authorising Officer by Subdelegation requires further
verifications after the submission of a declaration of
expenditure. In 2017, payments were interrupted for
Greece and Romania and also suspended for
Romania.
For European Agricultural Guarantee Fund, the
legislator has not provided for using the interruption
procedure due to the monthly rhythm of the
payments. For European Agricultural Guarantee
Fund suspensions of monthly payments due to
deficiencies in the control system were made for a
total amount of EUR 3 million (Poland). There were
no reductions in the monthly payments due to
deficiencies in the control system in 2017. The other
130
reductions concern overruns of ceilings, deadlines
and other eligibility issues.
The interruptions and reductions/suspensions are
provisional. Where relevant these could be
accompanied by an audit. If the deficiency is
confirmed, the relevant expenditure is definitely
excluded from EU funding by application of a
financial correction under the conformity clearance
procedure.
For the CAP in 2017 the Commission has decided to
reduce payments by EUR 291 million, to interrupt
EUR 23 million and to suspend EUR 3 million.
2.2. Corrective actions
For European Agricultural Guarantee Fund,
financial corrections are executed by deducting the
amounts concerned from the monthly payments
made by the Commission in the second month
following the Commission decision on a financial
correction to the Member State concerned.
For European Agricultural Fund for Rural
Development, the financial corrections are executed
through a recovery order requesting the Member
State concerned to reimburse these amounts to the
EU budget mostly executed by offsetting it in the
reimbursement in the following quarter. It therefore
happens that decisions adopted in the end of year N
are only executed at the beginning of year N+1.
Furthermore, the execution of the decision may be
delayed due to instalment and deferral decisions. Of
the three ad hoc decisions adopted in 2017 a total of
EUR 287 million was scheduled for recovery in 3
annual instalments. One deferral decision was due
to expire on 22 June 2017 but was prolonged for a
year until 22 June 2018. Of the three ad hoc
decisions adopted in 2017 another EUR 24 million
became subject to deferral (and subsequent
recovery in 5 annual instalments) under this
prolonged deferral decision.
2.3. Deficiencies in Member States' management and control identified and measures undertaken
The main root causes of errors leading to corrections
have been:
Errors in non-compliance;
Eligibility conditions not met; and
Breach of procurement rules.
These were addressed by putting in place action
plans which identify the deficiencies for the Paying
agencies concerned and define remedial actions to
be implemented by the Paying agencies.
As from 2015, DG AGRI has further improved the
system of action plans reporting by Member States
concerned, including a reinforced focus on audit
findings as well as improved indicators and
milestones for monitoring purposes. The action plans
are expected to address the identified deficiencies
by describing, for each of them, the corrective
actions to be taken and the established benchmarks
and timetable for implementing their actions. The
action plans are normally triggered by serious
deficiencies identified in the framework of conformity
procedures.
The regulatory quality assessment which Member
States must carry out of their Land Parcel
Identification System is actively followed-up by DG
AGRI to ensure that Member States take the
remedial actions required to meet the quality
standards that are considered appropriate, in view of
the fundamental role played by the Land Parcel
Identification System in ensuring correct claims and
payments.
In general, the Commission has launched an
ambitious simplification process intended to reduce
complexity and administrative burden which will also
contributes to bringing the risk of error further down.
During 2016 and 2017 several legal simplification
initiatives were proposed by DG AGRI, affecting a
number of implementing and delegated acts. Thanks
to these amendments, the management and control
system was simplified and new possibilities were
introduced, such as the "yellow card" system for
penalties or simplification of controls for financial
instruments.
But the major simplification initiative was proposed
though the Omnibus Regulation, including the 4
Common Agricultural Policy Regulations, the
Common Provisions Regulation together for the
European Structural and Investment Funds and the
Financial Regulation. The agricultural part of the
Omnibus Regulation was published in 2017
introducing some simplification and technical
improvements to the four basic regulations of the
Common Agricultural Policy.
In 2017, DG AGRI participated in 3 conferences with
the Heads of the Paying Agencies in Gozo (Malta),
Tartu (Estonia) and Brussels (Belgium) (the latter
organised by DG AGRI). These Conferences allow
for the sharing of good practices in the
131
implementation of the Common Agricultural Policy
and inform about strategic issues as regards
assurance and audit. Meetings are also regularly
organised with representatives of the Leaning
Network of the Paying Agencies, in which strategic
issues and implementation challenges are
discussed.
Furthermore, since 2013 seven seminars on error
rate in rural development have been organised, of
which the latest took place in June 2017. The
seminars aim at presenting the lessons learnt from
the audit work, sharing good practices in Member
States' experience with the implementation of the
programmes and provide guidance. These seminars
are organised jointly in the framework of the Rural
Development Committee and the Agricultural Funds
Committee in order to ensure the involvement of
both Managing Authorities and Paying Agencies.
2.4. Cumulative figures
Concerning European Agricultural Guarantee
Fund, the average correction rate per financial year
for the period 1999-2017 has been 1.8 % of
expenditure. Once decided by the Commission, the
corrections are automatically implemented unless a
Member State has been granted the possibility of
paying in three annual instalments.
Member State
EAGF payments
received from EU
budget
% of payments
received as
compared to total
payments
Cumulated EAGF
financial
corrections at
end 2017
% as compared to
payments
received from EU
budget
% as compared to
total amount of
financial
corrections
Belgium 13 980 1.8 % 60 0.4 % 0.4 %
Bulgaria 4 813 0.6 % 75 1.6 % 0.5 %
Czech Republic 8 261 1.1 % 39 0.5 % 0.3 %
Denmark 19 951 2.5 % 195 1.0 % 1.4 %
Germany 102 974 13.1 % 202 0.2 % 1.4 %
Estonia 990 0.1 % 1 0.1 % 0.0 %
Ireland 24 396 3.1 % 108 0.4 % 0.8 %
Greece 46 891 6.0 % 2 877 6.1 % 20.4 %
Spain 107 436 13.7 % 1 897 1.8 % 13.5 %
France 164 566 21.0 % 3 343 2.0 % 23.7 %
Croatia 652 0.1 % 0 0.0 % 0.0 %
Italy 86 167 11.0 % 2 431 2.8 % 17.3 %
Cyprus 568 0.1 % 11 1.9 % 0.1 %
Latvia 1 474 0.2 % 1 0.0 % 0.0 %
Lithuania 3 779 0.5 % 26 0.7 % 0.2 %
Luxembourg 585 0.1 % 6 1.0 % 0.0 %
Hungary 12 582 1.6 % 126 1.0 % 0.9 %
Malta 49 0.0 % 0 0.2 % 0.0 %
Netherlands 19 704 2.5 % 251 1.3 % 1.8 %
Austria 13 329 1.7 % 22 0.2 % 0.2 %
Poland 30 596 3.9 % 368 1.2 % 2.6 %
Portugal 13 281 1.7 % 385 2.9 % 2.7 %
Romania 10 977 1.4 % 134 1.2 % 1.0 %
Slovenia 1 196 0.2 % 20 1.7 % 0.1 %
Slovakia 3 778 0.5 % 12 0.3 % 0.1 %
Finland 10 048 1.3 % 37 0.4 % 0.3 %
Sweden 13 331 1.7 % 134 1.0 % 1.0 %
United Kingdom 67 674 8.6 % 1 319 1.9 % 9.4 %
Total 784 029 100.0 % 14 081 1.8 % 100.0 %
Table 2.4: European Agricultural Guarantee Fund Cumulative financial corrections decided under conformity clearance of accounts from
1999 to end 2017; Breakdown by Member State in EUR millions
132
Graph 2.4: European Agricultural Guarantee Fund Member States’ cumulative financial corrections under conformity clearance of
accounts from 1999 to end 2017 as compared to payments received from the EU Budget
2.5. Member States corrections
Member States are required to put in place systems
for ex ante controls and reductions or exclusions of
financing:
For each aid support scheme financed by
European Agricultural Guarantee Fund or
European Agricultural Fund for Rural
Development, ex ante administrative and on-the-
spot checks are performed and dissuasive
sanctions are applied in case of non-compliance
by the beneficiary. If on-the-spot checks reveal a
high number of irregularities, additional controls
must be carried out.
In this context, by far the most important
system is the Integrated Administration and
Control System (IACS). The IACS covered in the
financial year 2017 86.8 % of European
Agricultural Guarantee Fund and Rural
Development expenditure.
Detailed reporting from Member States to the
Commission on the checks carried out by them
and on the sanctions applied is provided for by
the legislation and enables a calculation, for the
main aid schemes, of the level of error found by
Member States at the level of the final
beneficiaries.
These reports from the Member States disclose
the preventive effect of the ex ante,
administrative and on-the-spot controls carried
out, which led to corrections amounting to
EUR 546 million. The most significant total
corrections related to Spain (EUR 109 million),
Italy (EUR 78 million) and France
(EUR 67 million).
0,0%
1,0%
2,0%
3,0%
4,0%
5,0%
6,0%
7,0%
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
3 000
3 500
4 000G
reec
e
Po
rtu
gal
Ital
y
Fran
ce
Un
ited
Kin
gdo
m
Cyp
rus
Spai
n
Slo
ven
ia
Bu
lgar
ia
Net
her
lan
ds
Ro
man
ia
Po
lan
d
Swed
en
Luxe
mb
ou
rg
Hu
nga
ry
Den
mar
k
Lith
uan
ia
Cze
ch R
epu
blic
Irel
and
Bel
giu
m
Fin
lan
d
Slo
vaki
a
Mal
ta
Ger
man
y
Au
stri
a
Esto
nia
Cro
atia
Latv
ia
% o
f fi
nan
cial
co
rre
ctio
ns
to p
aym
en
ts r
ece
ive
d
Fin
anci
al c
orr
ect
ion
s in
EU
R m
illio
ns
Cumulative EAGF clearance decisions 1999 - 2017
Total amount of financial corrections % Financial corrections as compared to payments received from EU budget
average 1.8%
133
Member State EAGF Market
Measures
EAGF Direct
Payments EAFRD Total 2017
Belgium 1.6 2.6 0.6 4.8
Bulgaria 3.2 8.9 11.5 23.7
Czech Republic 0.4 1.3 3.2 5.0
Denmark 0.4 1.0 1.3 2.7
Germany 3.9 10.4 7.9 22.2
Estonia 0.0 0.9 2.1 3.0
Ireland 0.0 0.9 0.8 1.7
Greece 1.7 6.5 4.6 12.8
Spain 26.6 72.8 9.7 109.2
France 41.7 20.4 4.5 66.6
Croatia 6.3 6.5 6.9 19.8
Italy 10.2 44.7 23.2 78.0
Cyprus 0.0 1.3 0.4 1.7
Latvia 0.0 0.9 0.8 1.7
Lithuania 0.0 4.4 2.1 6.5
Luxembourg 0.0 0.1 0.1 0.2
Hungary 10.2 20.9 7.9 38.9
Malta 0.0 0.1 0.0 0.1
Netherlands 0.4 13.9 0.5 14.8
Austria 4.2 0.3 2.4 6.9
Poland 0.6 28.5 3.9 32.9
Portugal 3.3 3.4 4.2 10.9
Romania 1.8 40.4 17.3 59.5
Slovenia 0.6 0.3 0.5 1.4
Slovakia 0.0 2.8 3.9 6.7
Finland 0.7 0.8 1.1 2.6
Sweden 0.6 1.7 0.3 2.6
United Kingdom 0.3 6.8 1.8 8.9
Total 118.9 303.6 123.5 545.9
Table 2.5: Member States own corrections in 2017 applied before payments to beneficiaries are executed (in addition to
Commission reporting191
) in EUR millions
134
3. Cohesion policy
3.1. Preventive actions
The regulations for all programming periods enable
the Commission to apply preventive measures,
i.e. payment interruptions192
and suspensions, and,
in case the preventive mechanisms were not
effective, also corrective measures i.e. financial
corrections. The Commission policy on interruption
and suspension of payments operates on a
preventive basis, triggering the interruption of interim
payments as soon as there is evidence to suggest a
significant deficiency in the management and control
system of all or part of an operational programme,
thus avoiding the reimbursement by the EU budget
of amounts which might be affected by serious
irregularities. As regards European Regional
Development Fund/Cohesion Fund and European
Social Fund programmes, it is worth underlining that
the remedial action plans agreed by the Member
States as a result of the Commission's supervisory
role also have a preventive impact on expenditure
already incurred by beneficiaries and registered at
national level in the certifying authority's accounts,
but not yet declared to the Commission. For such
expenditure, the certifying authority applies the
financial correction requested by the Commission
prior to declaring expenditure. Expenditure declared
to the Commission is thus already net of irregular
amounts.
Similarly, warning letters sent out by the Commission
when system deficiencies are identified before a
payment claim is submitted to the Commission may
also have the same preventive effect on the
protection of the EU budget, but no amount is
reported by the Commission/Member States in this
case as this effect is more difficult to quantify.
Interruptions and suspensions are only lifted on the
basis of reasonable assurance on the
implementation of corrective measures and/or after
financial corrections have been implemented. For
2007-2013 programming period under closure
process the suspension of payments has been
merged with the closure process.
In view of the regulatory changes for 2014-2020, in
particular, the articulation between Article 83
Common Provision Regulation (CPR) on
interruptions, Article 142 CPR on suspensions and
two new elements of the CPR, the annual closure of
accounts and the 10 % retention on reimbursement
of interim payments (Articles 130 and 139 of the
CPR), Regional and Urban Policy Directorate
General (DG REGIO) and Employment, Social
Affairs and Inclusion Directorate General (DG EMPL)
agreed to follow a common approach regarding
interruption of payments, as a balanced solution that
protects the EU budget against serious irregularities
and serious deficiencies in the management and
control system. This ensures a residual error rate
below 2 % and the possibility for the Commission to
apply net financial corrections should serious
deficiencies be identified by the Commission's Audit
Directorates (or the European Court of Auditors)
subsequent to the submission of the accounts, not
identified, reported or corrected by the Member
State.
Under the agreed approach, an interruption is
necessary only where the serious deficiency in the
management and control system would require a
correction higher than 10 % or where the irregularity
would have serious financial consequences (impact
above 10 % of the programme's financial allocation
or above the threshold of EUR 50 million) – in
application of Article 83 (1)(a) of Regulation
1303/2013. If no payment claim is submitted, a
warning letter of possible interruption of payment
deadline is to be sent. A warning letter is also sent
for cases with estimated risk to the EU budget below
10 %. In case of system deficiencies, the Member
State is requested to take necessary measures to
improve the system, and in case of irregularities the
Member State is required to not include related
expenditure in the interim claims and in the accounts
until the legality and regularity of the expenditure is
confirmed.
135
Interruptions
Fund
Cohesion policy: 2007-2013 programming period
Total open cases at
31.12.2016 New cases 2017
Closed cases during
2017
Total open cases at
31.12.2017
Number of
cases Amount
Number of
cases Amount
Number of
cases Amount
Number of
cases Amount
ERDF & CF 49 1 688 0 0 7 125 42 1 563
ESF 13 381 0 0 13 381 0 0
EFF 15 90 3 1 0 0 18 91
Total 77 2 159 3 1 20 506 60 1 653
Table 3.1: Interruptions in EUR millions. The table above presents for the European Regional Development Fund and Cohesion Fund,
the European Social Fund and the European Maritime and Fisheries Fund, a view on the evolution of the interruption cases both in
number and in amount. The opening balance includes all the cases still open at end 2016, irrespective of the year when the interruption
was notified to the Member State. The new cases only refer to the interruptions notified in the year 2017. The closed cases represent
the cases for which the payment of cost claims resumed in 2017, irrespective of the year when the interruption started. The cases still
open at end 2017 represent the interruptions that remain active at 31 December 2017, i.e. the payment deadline of cost claims is still
interrupted pending corrective measures to be taken by the Member State concerned.
For European Regional Development
Fund/Cohesion Fund, and European Social Fund
2007-2013 programmes under closure process, no
new interruption letters were sent in 2017. As from
31 March 2017 all ongoing procedures (interruption
or suspension decision in relation to applications for
interim payment) are no longer necessary since the
underlying deficiencies or irregularities which led the
Commission to interrupt or suspend the interim
payment will be dealt with during the closure
procedure.
For European Regional Development Fund
/Cohesion Fund 2014-2020 programmes, multiple
payments related to Greece were interrupted due to
a cartel case detected in large infrastructure
projects. The national authorities applied the
necessary financial corrections and the interruption
was lifted before the end of 2017. In addition only
few warnings have been issued, as the
implementation of the new programming period has
not yet advanced significantly. These cases are
based either on the findings of the EPSA (the early
preventive system audit) or following the serious
allegations in the press (e.g. non-transparent
selection procedure). In line with the new
methodology for 2014-2020 programming period
described above, DG REGIO issued 3 warning
letters concerning Slovakia, Poland and Hungary.
For European Social Fund/Youth Employment
Initiative and the Fund for European Aid to the
most Deprived 1 interruption concerning the Youth
Employment Initiative France, for which the payment
was interrupted at the end of 2016 was lifted in 2017
and 4 warning letters have been sent to Greece,
Croatia, France and Bulgaria.
Suspensions
For Cohesion at this stage of the programming
period 2007-2013 and after the submission of the
closure packages for the 2007-2013 programmes by
31 March 2017, all suspensions of interim payments
became void (as the interim claims have been
replaced by final payment claims), so no new
suspension decisions have been adopted by the
Commission and no suspension decision have been
repealed. The interruptions and suspension cases
will be followed during the closure of the respective
programme and the suspension decisions will be
formally repealed after the closure of programmes.
The Member State is nevertheless required to take
necessary actions to solve all identified deficiencies.
The Commission will end the suspension of all or
part of the interim payments where the Member
State has taken the necessary measures to enable
the suspension to be lifted.
For European Regional Development Fund
/Cohesion Fund, 3 2007-2013 operational
programmes were suspended at the time of closure.
The concerned Member States were informed that
the suspension decision has become redundant at
closure and that the underlying deficiencies or
irregularities will be dealt within the course of the
closure procedure. Final payments could only be
processed once all outstanding issues have been
dealt with.
136
For European Social Fund (ESF), 7 operational
programmes were suspended at the end of 2016,
related to 2007-2013 programmes, of which 2 were
lifted in the beginning of 2017 concerning Spain
(Baleares and Andalucia, following the confirmation
of the Member State of the deduction of financial
corrections from an interim or the final payment). In
addition a pre-suspension letter and a pre-correction
letter have been sent before the closure process
started to Germany and Slovakia.
3.2. Corrective actions
For Cohesion policy where the Commission
identifies individual irregularities (including the ones
of systemic nature) or serious deficiencies in the
Member State management and control systems, it
can apply financial corrections with the purpose of
restoring a situation where all of the expenditure
declared for co-financing from the European
Regional Development Fund, Cohesion Fund or
European Social Fund and reimbursed by the
Commission is brought back in line with the
applicable rules.
During the 2000-2006 and 2007-2013 programming
periods, Member States were able to replace
irregular expenditure with new expenditure if they
took the necessary corrective actions and applied
the related financial correction. If the Member State
did not have such additional expenditure to declare,
the financial correction resulted in a net correction
(loss of funding). In contrast, a Commission financial
correction decision had always a direct and net
impact on the Member State: it had to pay the
amount back and its envelope was reduced (i.e. the
Member State could spend less money throughout
the programming period).
Net corrections are rather the exception under the
2007-2013 framework, due to the legal framework
and budget management type (reinforced preventive
mechanism). The regulatory provisions for the 2014-
2020 period significantly strengthen the
Commission's position on protecting the EU budget
from irregular expenditure. This is mainly due to the
set-up of the new yearly based assurance model,
which reduces the risk of having a material level of
error. In fact, the new legal framework foresees an
increased accountability for programme managing
authorities which have to apply sound verifications
on time for the submission of programme accounts
each year. The Commission retains 10 % of each
interim payment until the finalisation of all national
control cycle. Timely identification of serious
deficiencies in functioning of the management and
control system and reporting of reliable error rates is
in the Member States' best interest since the
Commission shall make net financial corrections in
case Member States have not appropriately
addressed them before submitting annual accounts
to the Commission.
3.3. Deficiencies in Member States' management and control identified and measures undertaken
As mentioned above, under shared management
Member States are primarily responsible for the
effective and efficient functioning of the management
and control systems at national level. Nevertheless,
the Commission seeks to ensure that the national
systems better prevent errors before certification and
takes a number of actions such as capacity building
actions in Member States, pursuing further the single
audit approach, carrying out complementary risk-
based audits and exercising a strict supervision over
programme management, using the available legal
tools such as interruptions, suspensions and,
where necessary, financial corrections.
During the 2007-2013 period, the Commission put in
place targeted actions to improve the administrative
capacity in the Member States, which continue under
the 2014-2020 period. Cross-cutting initiatives to
mitigate the main risks and weaknesses identified
include notably:
A general administrative capacity initiative with the
following measures already implemented or on-
going:
TAIEX REGIO PEER2PEER, an exchange tool for
regional policy practitioners/experts in Member
States, which experienced great success throughout
the year. In this framework, 130 exchanges were
implemented by December 2017, involving 1 920
participants from 26 Member States (mainly from
Lithuania, Czech Republic, Romania, Bulgaria and
Croatia). These exchanges should help Member
States increase the quality and the legality of
spending and accelerate the absorption of Funds. A
peer-to-peer exchange of expertise between
authorities managing and implementing European
Regional Development Fund and Cohesion Fund
programmes193
.
A strategic training programme for Managing,
Certifying and Audit Authorities and Intermediate
Bodies on the implementation of the 2014 – 2020
Regulations: 756 participants from all Member
States have attended the 5 different training modules
organised so far. In total 26 two-day training
137
sessions have been organised in the premises of DG
REGIO
A Competency Framework for efficient
management and implementation of European
Regional Development Fund and the Cohesion
Fund, aimed at supporting further professionalization
of the fund management. The framework is
accompanied by a Self-Assessment Tool which is a
flexible instrument enabling employees to self-
assess the proficiency level for each competency
required for their job. The assessment results can be
aggregated at institution level thereby providing
evidence for the preparation of Learning and
Development Plans Translations of the user
guidelines and other support documents are now
available in 21 EU languages
Prevention of fraud and corruption:
Organisation of 13 anti-fraud and anti-corruption
conferences/workshops in different Member States,
together with European Anti-Fraud Office, Migration
and Home Affairs Directorate General (DG HOME),
Internal Market, Industry, Entrepreneurship and
SMEs Directorate General, (DG GROW), European
Structural and Investment Funds (ESIF) DGs (DG
AGRI, DG EMPL, DG MARE and DG REGIO) and in
co-operation with Transparency International,
focusing on awareness raising and practical tools
and instruments to fight fraud and corruption like
data mining tools, open data and intensified
cooperation with civil society; launch of a study on
appropriate anti-fraud and anti-corruption
practices in the management of the Funds applied
in the Member States which will be summarized in a
handbook.
Pilot Integrity Pacts: An Integrity Pact is an
innovative tool developed by Transparency
International to help governments, businesses and
civil society fighting corruption in public contracting.
It is based on an agreement between a contracting
authority and economic operators bidding for public
contracts that they will abstain from corrupt practices
and will conduct a transparent procurement process.
To ensure accountability and legitimacy, a civil
society organisation will monitor that all parties
comply with their commitments throughout the entire
project lifecycle, i.e. as from the drafting of the terms
of reference to the closure of the project. 17 pilot
Integrity Pacts will be set up in 11 Member States
(Bulgaria, Czech Republic, Greece, Hungary,
Lithuania, Latvia, SIovenia, Portugal, Romania, Italy
and Poland) as from 2016 and run for a period of
four years. Integrity Pacts have been signed for all
but one project in Portugal.
A dedicated action plan on public procurement
for strengthening capacity in that field in close
cooperation with DG GROW, other European
Structural and Investment Funds DGs and European
Investment Bank (EIB). The action plan includes 26
actions (13 closed; 13 on going). Some of them are:
Public Procurement Guidance for Practitioners
on the avoidance of errors in ESI funded projects.
An updated guide taking into account the new
Public Procurement directives is now available in
English; all other language versions follow by end
May.
Monitoring of the ex-ante conditionality action
plans on public procurement with a focus on
those Member States which are still
implementing their action plans.
A public procurement stock-taking study
including more than 50 good practice examples
in public procurement across the EU, has been
widely disseminated. A large follow up study on
in-depth analysis of some good practice
examples and their transferability to other
Member States,
Promotion of transparency and open data on
public procurement.
Two pilot projects in cooperation with the
Organisation for Economic Co-operation and
Development (OECD) where support was given
to Bulgaria and Slovakia for their implementation
of their ex ante conditionality action plan on
public procurement (especially training) and (in
Slovakia) on preparation for an e-procurement
strategy.
Promotion of strategic procurement (smart,
green, inclusive, small and medium-sized
enterprises) in cohesion policy in cooperation
with the Organisation for Economic Co-operation
and Development.
A State aid action plan designed in close
cooperation with DG Competition. It aims at
increasing awareness and understanding of the
impact of state aid on cohesion policy, improving the
co-operation between the various actors involved in
the monitoring of State aid in the Member States,
and providing pro-active support to the EU Member
States and regions in the correct application of State
aid rules. It includes measures for:
Reviewing existing good practices and their
dissemination.
Strategic training programmes, including expert
and country specific seminars.
Exchanges between the Commission and Audit
Authorities, for further dissemination of audit
checklists adapted to the 2014 General Block
Exemption Regulation (GBER) revisions.
Tailor made assistance to Member States
offering them expert support.
As regards European Social Fund, ineligible costs
138
continues to be the main source of error, together
with ineligible projects / beneficiaries and then public
procurement issues. The Commission has initiated
targeted measures to address root causes of errors
in these areas.
3.4. Cumulative figures
3.4.1. Cohesion Policy: European Regional Development Fund and European Social Fund 2000-2006
Member State
ERDF+ESF
contribution
amount
% of
contribution
amount to
total
contributions
Financial
corrections
confirmed
Percentage of
financial
corrections in
relation to the
ERDF+ESF
contributions
Share of
financial
corrections
imposed
compared to
total financial
corrections
Belgium 1 979 1.0 % 19 1.0 % 0.2 %
Czech Republic 1 443 0.7 % 6 0.4 % 0.1 %
Denmark 608 0.3 % 1 0.1 % 0.0 %
Germany 27 387 13.8 % 53 0.2 % 0.7 %
Estonia 306 0.2 % 2 0.5 % 0.0 %
Ireland 3 003 1.5 % 36 1.2 % 0.5 %
Greece 20 054 10.1 % 1 212 6.0 % 15.3 %
Spain 40 229 20.3 % 3 508 8.7 % 44.3 %
France 15 224 7.7 % 483 3.2 % 6.1 %
Italy 27 612 14.0 % 1 715 6.2 % 21.6 %
Cyprus 52 0.0 % 0 0.0 % 0.0 %
Latvia 517 0.3 % 4 0.8 % 0.1 %
Lithuania 772 0.4 % 3 0.3 % 0.0 %
Luxembourg 80 0.0 % 2 2.3 % 0.0 %
Hungary 1 709 0.9 % 13 0.8 % 0.2 %
Malta 57 0.0 % 0 0.0 % 0.0 %
Netherlands 2 695 1.4 % 44 1.6 % 0.6 %
Austria 1 654 0.8 % 4 0.2 % 0.1 %
Poland 7 015 3.5 % 180 2.6 % 2.3 %
Portugal 18 149 9.2 % 190 1.0 % 2.4 %
Slovenia 218 0.1 % 2 0.9 % 0.0 %
Slovakia 1 225 0.6 % 45 3.7 % 0.6 %
Finland 1 824 0.9 % 0 0.0 % 0.0 %
Sweden 1 696 0.9 % 12 0.7 % 0.1 %
United Kingdom 16 739 8.5 % 324 1.9 % 4.1 %
Interreg 5 645 2.9 % 69 1.2 % 0.9 %
Total 197 893 100.0 % 7 925 4.0 % 100.0 %
Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - European Regional Development Fund & European Social
Fund Financial corrections confirmed at 31 December 2017; Breakdown by Member State in EUR millions
Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - ERDF & ESF Financial corrections
confirmed at 31 December 2015; Breakdown by Member State
EUR millions
Member State
ERDF+ESF
contribution
amount
% of contribution
amount to total
contributions
Financial
corrections
confirmed
Percentage of
financial
corrections in
relation to the
ERDF+ESF
contributions
Share of financial
corrections
imposed compared
to total financial
corrections
Belgium 1 979 1,00 % 19 0,95 % 0,24 %
Czech Republic 1 443 0,73 % 6 0,44 % 0,08 %
Denmark 608 0,31 % 1 0,09 % 0,01 %
Germany 27 387 13,84 % 53 0,19 % 0,67 %
Estonia 306 0,15 % 2 0,52 % 0,02 %
Ireland 3 003 1,52 % 36 1,21 % 0,46 %
Greece 20 054 10,13 % 1 212 6,05 % 15,34 %
Spain 40 229 20,33 % 3 508 8,72 % 44,39 %
France 15 224 7,69 % 482 3,17 % 6,10 %
Italy 27 612 13,95 % 1 693 6,13 % 21,42 %
Cyprus 52 0,03 % - N/A N/A
Latvia 517 0,26 % 4 0,78 % 0,05 %
Lithuania 772 0,39 % 3 0,35 % 0,03 %
Luxembourg 80 0,04 % 2 2,32 % 0,02 %
Hungary 1 709 0,86 % 13 0,75 % 0,16 %
Malta 57 0,03 % - N/A N/A
Netherlands 2 695 1,36 % 44 1,63 % 0,56 %
Austria 1 654 0,84 % 4 0,25 % 0,05 %
Poland 7 015 3,54 % 180 2,56 % 2,28 %
Portugal 18 149 9,17 % 190 1,05 % 2,41 %
Slovenia 218 0,11 % 2 0,87 % 0,02 %
Slovakia 1 225 0,62 % 45 3,66 % 0,57 %
Finland 1 824 0,92 % 0 0,00 % 0,00 %
Sweden 1 696 0,86 % 12 0,68 % 0,15 %
United Kingdom 16 739 8,46 % 324 1,93 % 4,10 %
Interreg 5 645 2,85 % 69 1,22 % 0,87 %
Total 197 893 100,00 % 7 903 3,99 % 100,00 %
Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - ERDF & ESF Financial corrections
confirmed at 31 December 2015; Breakdown by Member State
EUR millions
Member State
ERDF+ESF
contribution
amount
% of contribution
amount to total
contributions
Financial
corrections
confirmed
Percentage of
financial
corrections in
relation to the
ERDF+ESF
contributions
Share of financial
corrections
imposed compared
to total financial
corrections
Belgium 1 979 1,00 % 19 0,95 % 0,24 %
Czech Republic 1 443 0,73 % 6 0,44 % 0,08 %
Denmark 608 0,31 % 1 0,09 % 0,01 %
Germany 27 387 13,84 % 53 0,19 % 0,67 %
Estonia 306 0,15 % 2 0,52 % 0,02 %
Ireland 3 003 1,52 % 36 1,21 % 0,46 %
Greece 20 054 10,13 % 1 212 6,05 % 15,34 %
Spain 40 229 20,33 % 3 508 8,72 % 44,39 %
France 15 224 7,69 % 482 3,17 % 6,10 %
Italy 27 612 13,95 % 1 693 6,13 % 21,42 %
Cyprus 52 0,03 % - N/A N/A
Latvia 517 0,26 % 4 0,78 % 0,05 %
Lithuania 772 0,39 % 3 0,35 % 0,03 %
Luxembourg 80 0,04 % 2 2,32 % 0,02 %
Hungary 1 709 0,86 % 13 0,75 % 0,16 %
Malta 57 0,03 % - N/A N/A
Netherlands 2 695 1,36 % 44 1,63 % 0,56 %
Austria 1 654 0,84 % 4 0,25 % 0,05 %
Poland 7 015 3,54 % 180 2,56 % 2,28 %
Portugal 18 149 9,17 % 190 1,05 % 2,41 %
Slovenia 218 0,11 % 2 0,87 % 0,02 %
Slovakia 1 225 0,62 % 45 3,66 % 0,57 %
Finland 1 824 0,92 % 0 0,00 % 0,00 %
Sweden 1 696 0,86 % 12 0,68 % 0,15 %
United Kingdom 16 739 8,46 % 324 1,93 % 4,10 %
Interreg 5 645 2,85 % 69 1,22 % 0,87 %
Total 197 893 100,00 % 7 903 3,99 % 100,00 %
139
For European Regional Development Fund the
Commission has closed all the 379 programmes
(compared to 378 at end of 2016). The last
programme (OP Sicily) was closed in May 2017 after
the official acceptance of the closure declaration by
the Member State.
Financial corrections imposed by the Commission to
all Member States cumulatively up to the end of
2017 are EUR 5.8 billion194
, representing around
4.5 % of the total allocations for all 2000-2006
programmes. This process can be broken down into
EUR 4.1 billion of financial corrections during the life
cycle of the programmes and another EUR 1.7 billion
of financial corrections applied at closure of the
programmes. The main Member States concerned
are Spain (EUR 2.6 billion), Italy (EUR 1.2 billion)
and Greece (EUR 1.2 billion).
For European Social Fund, the Commission has
closed all 239 programmes proceeding to 29 partial
and 210 full closures leaving remaining EUR 338
million which corresponds to EUR 100 million of
suspended operations following judicial proceedings,
and EUR 238 million of not released commitments
related to ongoing financial correction procedures for
Italy (Sicily). At the end of 2017, the total amount of
financial corrections confirmed for 2000-2006
programming period - taking into account financial
corrections in progress - amounted to
EUR 2.4 billion, representing 3.5 % of the European
Social Fund allocation. This process can be broken
down into EUR 1.2 billion of financial corrections
during the life cycle of the programmes and another
EUR 1.2 billion applied at closure. Comparing to
2016, no new substantial financial corrections have
been reported.
Graph 3.4.1: Member States' cumulative financial corrections confirmed at 31 December 2017 for European Regional Development
Fund & European Social Fund programming period 2000-2006 as compared to contributions received
0,0%
1,0%
2,0%
3,0%
4,0%
5,0%
6,0%
7,0%
8,0%
9,0%
10,0%
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
3 000
3 500
4 000
% o
f fi
nan
cia
l co
rrec
tio
sn
to
co
ntr
ibu
tio
ns r
ece
ived
ER
DF
+ E
SF
to
tal
fin
an
cia
l co
rrec
tio
ns i
n E
UR
millio
ns
Programming period 2000-2006
ERDF total FC ESF total FC Financial corrections to contributions %
average 4,0 %
140
3.4.2. Cohesion Policy: European Regional Development Fund/Cohesion Fund & European Social Fund
2007-2013
The lower volume of financial corrections reflects the
improved capacity of the management and control
systems to detect problems and to correct errors
before expenditure is declared to the Commission,
as reflected in the lower error rates for cohesion
policy in the period 2007-2013 compared to the
period 2000-2006. Reference is also made to the
corrections made by Member States in this period.
Member State
ERDF/CF+ESF
contribution
amount
% of contribution
amount to total
contributions
Financial
corrections
confirmed
Percentage of
financial
corrections in
relation to the
ERDF/CF+ESF
contributions
Share of financial
corrections
imposed compared
to total financial
corrections
Belgium 2 059 0.6 % 15 0.7 % 0.2 %
Bulgaria 6 595 1.9 % 155 2.3 % 2.4 %
Czech Republic 25 819 7.5 % 816 3.2 % 12.6 %
Denmark 510 0.1 % 0 0.0 % 0.0 %
Germany 25 458 7.4 % 193 0.8 % 3.0 %
Estonia 3 403 1.0 % 10 0.3 % 0.2 %
Ireland 751 0.2 % 24 3.2 % 0.4 %
Greece 20 210 5.8 % 527 2.6 % 8.2 %
Spain 34 521 10.0 % 736 2.1 % 11.4 %
France 13 546 3.9 % 83 0.6 % 1.3 %
Croatia 858 0.2 % 0 0.0 % 0.0 %
Italy 27 940 8.1 % 408 1.5 % 6.3 %
Cyprus 612 0.2 % 0 0.0 % 0.0 %
Latvia 4 530 1.3 % 67 1.5 % 1.0 %
Lithuania 6 775 2.0 % 0 0.0 % 0.0 %
Luxembourg 50 0.0 % 0 0.1 % 0.0 %
Hungary 24 893 7.2 % 916 3.7 % 14.2 %
Malta 840 0.2 % 12 1.4 % 0.2 %
Netherlands 1 660 0.5 % 0 0.0 % 0.0 %
Austria 1 170 0.3 % 16 1.4 % 0.3 %
Poland 67 186 19.4 % 729 1.1 % 11.3 %
Portugal 21 412 6.2 % 74 0.3 % 1.2 %
Romania 18 782 5.4 % 1 041 5.5 % 16.1 %
Slovenia 4 101 1.2 % 33 0.8 % 0.5 %
Slovakia 11 483 3.3 % 474 4.1 % 7.3 %
Finland 1 596 0.5 % 0 0.0 % 0.0 %
Sweden 1 626 0.5 % 1 0.1 % 0.0 %
United Kingdom 9 878 2.9 % 122 1.2 % 1.9 %
Interreg 7 956 2.3 % 5 0.1 % 0.1 %
Total 346 220 100.0 % 6 459 1.9 % 100.0 %
Table 3.4.2: Programming period 2007-2013 – European Regional Development Fund/Cohesion Fund & European Social Fund
Financial corrections confirmed at 31 December 2017; Breakdown by Member State in EUR millionsAs 2007-2013 programmes are
multi-funds, no split is given between European Regional Development Fund and Cohesion Fund in the above table.
141
Graph 3.4.2: Member States' cumulative financial corrections confirmed at 31 December 2017 for European Regional Development
Fund/Cohesion Fund & European Social Fund programming period 2007-2013 as compared to contributions received
For European Regional Development
Fund/Cohesion Fund programmes, the
Commission has imposed around EUR 4.9 billion of
financial corrections195
cumulatively since the
beginning of the 2007-2013 programming period
(which includes EUR 1.4 billion of financial
corrections applied by the Member States before or
at the same time of declaring the expenditure to the
Commission as a result of requested remedial
actions). The main Member States concerned are
Hungary (EUR 880 million), Czech Republic
(EUR 754 million), Romania (EUR 580 million),
Poland (EUR 570 million), Greece (EUR 468 million),
Slovakia (EUR 429 million), Spain (EUR 362 million)
and Italy (EUR 307 million).
For European Social Fund, the Member States with
the highest level of cumulative amount of financial
corrections confirmed are Romania
(EUR 461 million), Spain (EUR 374 million) and
Poland (EUR 158 million). At this stage of the
implementation and at closure of the programmes
the cumulative amount of financial corrections
stands at EUR 1.5 billion representing 2 % of the
European Social Fund allocation.
0,0%
1,0%
2,0%
3,0%
4,0%
5,0%
6,0%
0
200
400
600
800
1 000
1 200
% o
f fi
na
nc
ial c
orr
ec
tio
sn
to
co
ntr
ibu
tio
ns
re
ce
ive
d
ER
DF
+ E
SF
to
tal fi
na
nc
ial c
orr
ec
tio
ns
in
EU
R m
illi
on
s
Programming period 2007-2013
ERDF total FC ESF total FC Financial corrections to contributions %
average 1.9%
142
3.5. Member States corrections
Under the regulations for the 2007-2013
programming period, Member States have to report
annually to the Commission the corrections196
stemming from all controls performed. The
Commission has performed risk-based audits and
desk reviews to test the reliability of these figures as
part of its assurance process and the Member
States' audit authorities have assessed the reliability
of these financial corrections in the context of their
audit opinion provided at closure.
Member State ERDF/CF ESF EFF Total
Belgium 4.8 31.9 0.0 36.7
Bulgaria 106.6 10.0 - 116.6
Czech Republic 387.6 14.8 0.3 402.7
Denmark 0.8 0.2 1.1 2.0
Germany 466.2 258.5 1.9 726.6
Estonia 25.5 1.1 2.8 29.4
Ireland 5.5 30.1 0.2 35.8
Greece 677.4 74.3 77.2 828.9
Spain 1 273.6 513.4 60.3 1 847.3
France 227.4 111.2 4.7 343.3
Croatia 2.1 0.4 0.0 2.5
Italy 546.0 143.5 11.6 701.1
Cyprus 9.2 1.9 0.7 11.8
Latvia 49.1 2.8 1.9 53.8
Lithuania 20.6 1.2 1.8 23.7
Luxembourg 0.0 0.2 - 0.2
Hungary 546.7 6.7 0.1 553.5
Malta 0.0 - 0.1 0.1
Netherlands 24.3 6.1 6.8 37.2
Austria 18.1 6.0 0.1 24.2
Poland 713.0 11.6 6.5 731.1
Portugal 262.7 63.8 14.6 341.0
Romania 382.7 85.7 24.3 492.8
Slovenia 105.1 - 0.0 105.2
Slovakia 127.3 16.3 0.9 144.5
Finland 2.8 1.0 1.0 4.8
Sweden 8.3 2.3 0.4 11.0
United Kingdom 238.0 82.2 8.1 328.2
Cross-border 58.7 - 58.7
Total implemented 6 290.1 1 477.1 227.6 7 994.8
Table 3.5.1: Cumulative corrections at end 2017 reported by Member States for Cohesion Policy period 2007-2013197
in EUR
millions
It is highlighted that the Commission has taken a
prudent approach198
, due to certain weaknesses in
the Member State figures, so as to ensure that the
amounts are not overstated – as a result some of
them may in reality be higher. This, however, has no
impact on the reliability of the Commission's own
figures. The cumulative amounts (above) in question
are very significant and when added to the results of
the Commission's work, give a very clear indication
of the success of the controls put in place by both
parties.
143
Financial corrections declared by the Member States for Cohesion Policy period 2014-2020199
In February 2018 the Member State authorities
submitted certified accounts for the accounting year
1 July 2016 to 30 June 2017. According to the
information received in the assurance packages,
following the results of audit of operations, for
European Regional Development Fund
/Cohesion Fund the Member States have applied
financial corrections totalling EUR 97 million. The
financial corrections imposed for European Social Fund/Youth Employment Initiative and the Fund for European Aid to the most Deprived amounted
to EUR 190 million. No financial corrections were
reported for European Maritime and Fisheries
Fund in 2017.
Member State ERDF/CF ESF-
YEI/FEAD Total
Belgium 0.1 0.2 0.3
Bulgaria 2.2 0.1 2.2
Czech Republic 15.2 0.0 15.2
Denmark - 0.0 0.0
Germany 1.6 4.2 5.8
Estonia 0.6 0.2 0.9
Ireland 0.0 - 0.0
Greece 7.5 11.8 19.3
Spain - 0.5 0.5
France 2.7 1.3 3.9
Croatia - 0.0 0.0
Italy 0.9 1.4 2.3
Cyprus 0.0 - 0.0
Latvia 0.0 0.0 0.0
Lithuania 12.8 5.9 18.7
Hungary 8.4 2.2 10.6
Poland 26.0 7.8 33.8
Portugal 2.0 1.9 3.8
Romania - 0.2 0.2
Slovenia - 0.0 0.0
Slovakia 16.3 153.2 169.4
Finland 0.2 0.0 0.2
Sweden - 0.0 0.0
United Kingdom 0.1 0.0 0.1
Territorial Cooperation 0.8 - 0.8
Total implemented 97.3 190.7 288.0
Table 3.5.2: Financial corrections for the accounting year 1/07/2016 to 30/06/2017 reported by Member States for Cohesion
Policy period 2014-2020200
in EUR millions
144
4. Direct and indirect management
For direct and indirect management expenditure, the
Commission has control frameworks in place to
prevent, detect, correct and thus deter irregularities
at the different stages of the grant management
process in order to achieve both operational and
financial objectives. An overview of the controls
made in two key areas of direct and indirect
management expenditure, research and international
aid, is given below.
For Research expenditure, the control framework
applicable to both direct201
and indirect202
management modes starts with the development of
a work programme, which goes through a wide-
ranging consultation process to ensure that it best
meets the expectations of all stakeholders and will
maximise the research outcome. Following the
evaluation of proposals, further controls are then
carried out as the selected proposals are translated
into legally binding contracts. Project implementation
is monitored throughout the lifetime of the project.
Payments against cost claims are all subject to ex-
ante checks according to standard procedures,
which include an audit certificate given by a qualified
auditor. As well as standard controls, additional,
targeted, controls can also be carried out according
to the information received and the risk of the
transaction.
A main source of assurance comes from in-depth ex-
post checks carried out on a sample of claims, at the
beneficiaries' premises, after costs have been
incurred and declared. A large number of these in-
depth checks are carried out over the lifetime of the
programme. Any amounts paid in excess of what is
due are recovered, and systemic errors are
extended to all ongoing participations of a
beneficiary.
In the field of International Cooperation and
Development, the Commission has established a
control framework to prevent, detect, correct and
thus deter irregularities at the different stages of the
implementation of funding, applicable to both
management modes (direct and indirect203
) used for
this implementation. This strategy starts from the
choice of the most appropriate tool when drafting the
planning documents and the financial decisions, and
translates into the actual checks carried out at all
stages of the implementation. From the point of view
of financial control, the system is made up of a
number of instruments systematically applied to the
implementation of contracts and grants for all
management modes: ex-ante checks on payments,
audits carried out by the Commission and foreseen
in an audit plan, expenditure verifications carried out
prior to payments by beneficiaries of grants,
verification missions to international organisations
and an overall ex-post control on the basis of the
Residual Error Rate study carried out every year.
The EU financial interests are therefore
safeguarded, in addition to all the other possible
means offered by the Financial Regulation, by the
Commission's ex-ante control of individual
transactions as well as subsequent controls or
audits, and by the resulting recovery of any unduly
disbursed funds where the agreed procedures have
not been respected, or where the activities were not
eligible for EU financing.
145
5. Detailed financial corrections and recoveries information
5.1. Net financial corrections 2017
Confirmed
MFF Heading
Net financial
corrections
confirmed in 2017*
Financial
corrections with
replacement of
expenditure and
other corrections
confirmed in 2017
Total financial
corrections
confirmed in 2017
Smart & inclusive growth (139) 649 510
ERDF** (141) 387 246
Cohesion Fund 1 197 198
ESF 0 65 65
Sustainable growth: natural resources 939 275 1 214
EAGF*** 710 275 985
Rural Development 225 - 225
FIFG/EFF 4 0 4
EAGGF Guidance - - 0
Security & citizenship 0 6 6
Migration and home affairs 0 6 6
Total 800 929 1 729
Table: in EUR millions * A total of EUR 314 million remain to be classified and is treated as non-net corrections in this table. ** The negative amount for European Regional Development Fund is due to Court of Justice ruling(s) cancelling a
number of regional policy financial correction decisions for the 1994-99 period. *** For the purpose of calculating its corrective capacity in the Annual Activity Report, DG AGRI takes into account only the
amounts related to conformity clearance decisions adopted by the Commission and published in the Official Journal of the EU
and deducts corrections in respect of cross-compliance as well as other corrections not relevant to current expenditure. For
details on the methodology used for financial year 2017, see 2017 Annual Activity Report of DG AGRI, point 2.1.1.3.1.
Implemented
MFF Heading
Net financial
corrections
implemented in 2017
Financial
corrections with
replacement of
expenditure and
other corrections
implemented in 2017
Total financial
corrections
implemented in 2017
Smart & inclusive growth (100) 543 443
ERDF* (141) 311 170
Cohesion Fund 41 209 250
ESF 0 23 23
Sustainable growth: natural resources 1 283 277 1 560
EAGF 943 274 1 217
Rural Development 248 - 248
FIFG/EFF 92 3 95
EAGGF Guidance - - -
Security & citizenship 0 6 6
Migration & home affairs 0 6 6
Total 1 183 825 2 008
Table: in EUR millions
* The negative amount for European Regional Development Fund is due to Court of Justice ruling(s) cancelling a number of regional
policy financial correction decisions for the 1994-99 period.
146
The impact of the correction mechanism varies
depending on the budget implementation type, the
sectorial management and the financial rules of the
policy area. In all cases, the correction mechanisms
aim at protecting the EU budget from expenditure
incurred in breach of law.
5.2. Breakdown of flat-rate204
corrections 2017
Flat rate corrections are a valuable tool that is used
when the related amount cannot be quantified on the
basis of a representative statistical sample or when
the impact on expenditure of individual errors cannot
be quantified precisely. However, this means that the
Member State subject to a flat correction normally
bears the financial consequences as these
corrections are not directly linked to individual
irregularities at project level, i.e. there is no individual
final beneficiary to recover monies from.
Total financial
corrections
confirmed in
2017
Flat-rate
financial
corrections*
confirmed in
2017
Total financial
corrections
implemented in
2017
Flat-rate
financial
corrections*
implemented in
2017
Agriculture
EAGF 985 278 1 217 458
EAFRD 225 89 248 191
Cohesion
ERDF & CF** 444 (3) 420 130
ESF 65 44 23 2
EFF/FIFG 4 - 95 -
Internal policies 6 5 6 5
Total 1 729 414 2 008 787
Table: in EUR millions
* Includes extrapolated corrections.
** Breakdown of flat-rate corrections available only for MFF 2007-2013.
147
5.3. Breakdown of financial corrections made at source 2017
At source financial corrections are applied by the
Member State authorities before or at the same time
that new expenditure is declared to the Commission.
In the majority of the cases they are the result of flat
rate corrections imposed for deficiencies in the
management and control system, identified following
the Commission audits205
.
Member State
At source financial
corrections confirmed in
2017
At source financial
corrections implemented
in 2017
Belgium 0.2 (3.3)
Bulgaria (0.3) 0.0
Czech Republic 0.1 0.1
Germany 0.0 0.0
Ireland 0.1 0.1
Greece 6.8 6.8
Spain 1.9 1.9
France 178.6 178.6
Croatia 0.0 0.0
Italy 60.0 60.0
Cyprus 1.1 0.0
Lithuania 0.1 0.1
Hungary 3.6 65.1
Netherlands 0.4 0.4
Austria 0.2 0.2
Poland 0.0 2.2
Portugal 0.0 0.0
Romania 12.6 13.0
Sweden 1.8 1.8
United Kingdom 25.4 25.4
Total 292.4 352.3
Table: in EUR millions
In 2017, the main financial corrections at source
concern European Agricultural Guarantee Fund.
The most significant confirmed corrections at source
concern France (EUR 178.6 million) and Italy
(EUR 60 million).
148
5.4. Breakdown by Member State: Financial corrections in 2017 compared to EU payments received
Table: in EUR millions
Negative amounts displayed in the above table may be due to Court of Justice judgements annulling financial correction
decisions.
Member State
Payments
received from the
EU budget in
2017
(EUR million)
Financial
corrections
confirmed in 2017
(EUR million)
Financial
corrections
confirmed in
2017 % as
compared to
payments
received from
the EU budget in
2017
Financial
corrections
implemented in
2017 (EUR
million)
Financial
corrections
implemented in
2017 as % of
payments
received from
the EU budget in
2017
Belgium 949 1 0.1 % 0 0.0 %
Bulgaria 1 702 28 1.7 % 46 2.7 %
Czech Republic 3 975 3 0.1 % 12 0.3 %
Denmark 1 074 3 0.3 % 5 0.4 %
Germany 8 569 (181) (2.1 %) (108) (1.3 %)
Estonia 618 0 0.0 % 0 0.0 %
Ireland 1 580 2 0.1 % 0 0.0 %
Greece 4 595 103 2.3 % 7 0.2 %
Spain 9 348 72 0.8 % 314 3.4 %
France 11 358 495 4.4 % 776 6.8 %
Croatia 852 1
1
0.1 % 0 0.0 %
Italy 8 481 502 5.9 % 258 3.0 %
Cyprus 190 1 0.7 % 1 0.7 %
Latvia 709 21 2.9 % 0 0.0 %
Lithuania 1 413 16 1.1 % 11 0.8 %
Luxembourg 60 2 2.8 % 1 2.4 %
Hungary 4 190 108 2.6 % 125 3.0 %
Malta 125 0 0.0 % 0 0.0 %
Netherlands 1 130 6 0.5 % 3 0.3 %
Austria 1 347 2 0.1 % 10 0.7 %
Poland 12 815 542 4.2 % 315 2.5 %
Portugal 4 085 14 0.3 % 122 3.0 %
Romania 5 175 (79) (1.5 %) 16 0.3 %
Slovenia 441 0 0.0 % 1 0.2 %
Slovakia 1 615 2 0.1 % 21 1.3 %
Finland 1 159 3 0.3 % 2 0.1 %
Sweden 1 121 2 0.2 % 3 0.3 %
United Kingdom 4 582 48 1.1 % 54 1.2 %
INTERREG 67 12 18.0 % 11 15.8 %
Total 93 326 1 729 1.9 % 2 008 2.2 %
149
5.5. Agricultural amounts recovered from final beneficiaries by the Member States in 2017 and used in
the calculation of the corrective capacity
Member State EAGF EAFRD Total 2017
Belgium 2.3 0.3 2.6
Bulgaria 1.4 2.1 3.5
Czech Republic 0.6 1.4 2.0
Denmark 3.7 1.0 4.7
Germany 16.1 5.7 21.8
Estonia 0.4 1.1 1.5
Ireland 3.8 2.1 5.9
Greece 7.6 8.6 16.1
Spain 12.6 5.3 17.8
France 12.8 3.1 15.9
Croatia 1.0 2.1 3.1
Italy 17.4 18.8 36.2
Cyprus 0.2 0.0 0.2
Latvia 0.3 1.3 1.6
Lithuania 1.4 1.7 3.0
Luxembourg 0.1 0.1 0.3
Hungary 4.1 3.3 7.4
Malta 0.4 1.6 2.1
Netherlands 5.6 0.5 6.1
Austria 5.8 4.6 10.4
Poland 4.8 9.5 14.3
Portugal 4.4 12.7 17.1
Romania 15.6 17.3 32.9
Slovenia 0.7 0.7 1.5
Slovakia 1.3 1.5 2.7
Finland 0.7 0.9 1.7
Sweden 0.4 0.6 1.0
United Kingdom 5.1 5.5 10.6
Total 130.7 113.2 243.9
Table: in EUR millions The recovered amounts presented above reflect the data used in order to calculate the corrective capacity from recoveries, but
include also recoveries due to cross compliance infringements.These amounts are treated as assigned revenue for European
Agricultural Guarantee Fund, while the amounts recovered for European Agricultural Fund for Rural Development can be
reallocated to the programme concerned.
For European Agricultural Fund for Rural
Development (2007-2013 and 2014-2020
programming periods), the figures are taken from the
debtors' ledger (recovered amount and interest). For
European Agricultural Guarantee Fund, the
amounts are taken from the EU accounts, as they
are declared by the Member States with their
monthly declarations.
150
Annex 5: Assurance provided by the Internal Audit Service
The Commission also based its assurance on the
work done by the Internal Audit Service (IAS), its
principal findings and recommendations, and
information from the Audit Progress Committee
(APC). The Committee supports the Commission in
ensuring the independence of the internal auditor
and that audit recommendations are properly taken
into account and receive appropriate follow-up.
The Internal Audit Service has provided in its 2017
Internal Audit Report according to Article 99 (3) of
the Financial Regulation conclusions on
performance audits completed in 2017, made
reference to the overall opinion on financial
management for the year 2017 and reported on
progress in implementing its audit recommendations.
The Internal Audit Service concluded that 95 % of
the recommendations followed up during 2013-2017
had been effectively implemented by the auditees.
Of the 359 recommendations still in progress at the
cut-off date of 31 January 2018 (representing 20% of
the total number of accepted recommendations over
the past five years), one was classified as critical206
and 133 as very important. Out of these 134
recommendations rated critical or very important, 12
very important were overdue by more than six
months at the end of 2017, representing 0.7 % of the
total number of accepted recommendations of the
past five years. The Internal Audit Service’s follow-
up work confirmed that, overall, recommendations
are being implemented satisfactorily and the control
systems in the audited departments are improving.
The Internal Audit Service continued to carry out
performance audits in 2017 as part of its work
programme in response to the Commission's move
towards a performance-based culture and greater
focus on value for money. The Internal Audit Service
conclusions on these audits related to:
(i) Performance management and measurement:
- Governance-related issues: Following the administrative reform of 2000, the Commission made significant advances in strengthening its accountability, responsibility and assurance building processes. The decentralised model of
financial management is well understood and embedded in the culture of the organisation and clear accountability instruments are in place together with a robust assurance building process. Furthermore, in October 2017 the Commission adopted a Communication on governance in the European Commission. Nevertheless, the Internal Audit Service identified the need for proportionate improvements at corporate level, in particular as regards risk management and more general aspects of the current governance arrangements, including IT governance.
- Production process and the quality of statistics not produced by Eurostat: the Internal Audit Service concluded that the framework currently in place in the Commission is not robust enough to ensure that the quality of the statistics not produced by Eurostat which are used by the DGs/Services to support their key policies and report on their performance is of a satisfactory quality overall.
- HR management: the Internal Audit Service concluded that the DGs and Executive Agencies have taken adequate measures to manage the HR challenges to which they are confronted, but also identified significant areas for improvement as regards strategic HR management (DG HOME and EACEA) and the allocation of HR (DG HOME and DG JUST).
- IT management: several IT audits concluded that there is room for improving the effectiveness of IT security in the Commission in specific areas at corporate level (DG DIGIT: although the preventive controls are adequately designed and effective, the level of maturity varies between the different technologies analysed; in addition, there are significant weaknesses as regards integrity controls) or operational level (DG ENER, European Anti-fraud office ).
- Other non-financial processes: Internal Audit Service audits showed that further actions and improvements are necessary to increase the overall performance of the audited processes in specific areas (e.g. the current corporate framework on the cost effectiveness of controls; the management of agricultural markets, including market crises, by DG AGRI; the food safety crisis preparedness by DG SANTE; the cooperation of the Commission with the national courts in the enforcement of EU antitrust policy; the efficiency and effectiveness of complaints
151
handling as part of the enforcement of EU environmental law by DG ENV; the implementation of scientific projects management activities of JRC; staff awareness on how to deal with social media and interest representatives as part of the ethics rules and obligations in European Anti-fraud office ).
(ii) Performance in implementing budget operational and administrative appropriations
- Direct management: Based on the audits of performance in implementing budget operational and administrative appropriations, the Internal Audit Service did not identify significant performance weaknesses in the area of directly managed funds.
However, the Internal Audit Service identified specific improvements to be made in the areas of:
- Indirect management: several audits focused on the supervision arrangements in place in the DGs and Services revealed significant performance issues (e.g. lack of clearly defined supervision strategy for Shift2Rail (S2R) by DG MOVE, DG DEVCO's monitoring of and supervision on the operational performance of the international financial institution's (IFIs) entrusted with the management of investment facilities)
- Shared management: several audits assessed programme and project management processes and revealed several significant performance weaknesses some of which may endanger the achievement of the policy objectives (e.g. the consistency, effectiveness and timeliness of the operational programmes (OP) amendment process by DGs REGIO, EMPL and MARE, through which Member States can re-orient the delivery mechanisms for implementing OPs; the mechanisms to ensure consistency between the policy preparation and the implementation of funding for youth employment initiatives managed by DG EMPL; the performance measurement and reporting of the Fund for European Aid to the most Deprived (FEAD) managed by DG EMPL; the process for the approval and early monitoring of major projects supported by the European Regional Development Fund and the Cohesion Fund managed by DG REGIO).
In addition, the Internal Audit Service issued limited
conclusions on the state of internal control to every DG
and department in February 2018 based on its audit
work undertaken between 2015 and 2017. These
conclusions were intended to contribute to the 2017
Annual Activity Reports of the DGs and departments
concerned. The conclusions draw particular attention
to all open recommendations rated ‘critical’ or the
combined effect of a number of recommendations
rated ‘very important’ and in four cases (DG CLIMA,
DG DEVCO, SRSS and EACEA) the Internal Audit
Service stated that the DG, service or agency
concerned should duly assess if they require the
issuance of a reservation in the respective Annual
Activity Report. In three cases (DG CLIMA, DG
DEVCO and EACEA) the DGs/agency issued such
reservations in line with Internal Audit Service limited
conclusions:
- DG CLIMA with regard to the delay observed in the implementation of one very important IT security related recommendation (on the management of the security of the EU ETS IT system), which exposes the DG to the risk of security breaches;
- DG DEVCO with regard to the delay observed in the implementation of one very important recommendation issued in the context of the audit on the management of the African Peace Facility;
- EACEA with regard to one critical and a number of very important recommendations issued in the context of the audit on Erasmus+ and Creative Europe – grant management phase 1. Following the action taken by the Agency, the rating of the critical recommendation has been downgraded to 'very important' after a follow-up engagement performed by the Internal Audit Service in March 2018.
In the case of the Structural Reform Support Service
(SRSS), the Internal Audit Service drew particular
attention to the SRSS to the public procurement
issues identified in an audit on financial management
in the SRSS and indicated that the service should
duly assess if these require a reservation in the
Annual Activity Report. On the basis of the existing
corporate guidelines, the service concluded that
there was no basis for a financial reservation and no
need for a reservation in the Annual Activity Report
on reputational grounds as the reputational risks
identified did not materialise. The Annual Activity
Report agreed with this assessment.
As required by its mission charter, the Commission’s
internal auditor also submitted an overall opinion,
which is based on the audit work in the area of
financial management in the Commission carried out
by the Internal Audit Service during the previous
three years (2015-2017) and also takes into account
information from other sources, namely the reports
from the European Court of Auditors. Based on this
audit information, the internal auditor considered
that, in 2017, the Commission had put in place
governance, risk management and internal control
procedures which, taken as a whole, are adequate to
152
give reasonable assurance on the achievement of its
financial objectives. However, the overall opinion is
qualified with regard to the reservations made in the
Authorising Officer by Delegations’ Declarations of
Assurance and issued in their respective Annual
Activity Reports.
In arriving at the overall opinion, the internal auditor
also considered the combined impact of all amounts
estimated to be at risk at payment as calculated by
the Authorising Officers by Delegation, as these go
beyond the amounts put under reservation. The
overall amounts at risk are the best estimation of
Authorising Officers by Delegation for the amount of
the expenditure authorised not in conformity with the
applicable contractual and regulatory provisions at
the time of the payment in 2017. In their 2017
Annual Activity Reports, the DGs estimate the
amounts at risk at payment. Taken together, these
correspond to an overall amount below materiality of
2%, as defined in the instructions for the preparation
of the 2017 Annual Activity Reports, of all executed
payments in the Commission budget, the European
Development Fund and the EU Trust Funds in 2017.
These amounts at risk at payment in 2017 do not yet
include any financial corrections and recoveries
related to deficiencies and errors the DGs will detect
and correct in the next years due to the multi-annual
corrective mechanisms built into the Commission's
internal control systems.
Given these elements, the internal auditor considers
that the EU budget is therefore adequately protected
in total and over time.
Without further qualifying the opinion, the internal
auditor added an 'emphasis of matter' highlighting
issues that require particular attention as follows:
Supervision strategies regarding third parties
implementing policies and programmes
Although it remains fully responsible for ensuring the
legality and regularity of expenditure and sound
financial management (and also the achievement of
policy objectives), the Commission is increasingly
relying on third parties to implement its programmes.
This is mostly done by delegating the
implementation of the EC operational budget (under
indirect management mode) or certain tasks to third
countries, international organisations or international
financial institutions, national authorities and
agencies, Joint Undertakings, non-EU bodies and
EU Decentralised Agencies. Moreover, in some
policy areas, greater use is progressively made of
financial instruments under the current 2014-2020
MFF. Such instruments and alternative funding
mechanisms entail specific challenges and risks for
the Commission, as also highlighted by the ECA.
To fulfil their overall responsibilities, the operational
DGs have to oversee the implementation of the
programmes and policies and provide guidance and
assistance where needed. The DGs therefore have
to define and implement adequate, effective and
efficient supervision/monitoring/reporting activities to
ensure that the delegated entities and other partners
effectively implement the programmes, adequately
protect the financial interests of the EU, comply with
the delegation agreements, when applicable, and
that any potential issue is addressed as soon as
possible.
The Internal Audit Service recommended in a
number of audits that certain DGs' control and
supervisory strategies should set out more clearly
their priorities and needs as regards obtaining
assurance on sound financial management in those
EU and non-EU bodies. In particular, the control
strategies did not sufficiently take into account the
different risks involved in entrusting tasks to the
delegated entities and independent sources were not
effectively used to build up the assurance. These
DGs should undertake more effective and efficient
supervisory activities.
Furthermore, the objectives of the
supervisory/monitoring/reporting activities and how
to assess their effectiveness were not sufficiently
clear and controls on these activities were limited in
practice.
The Internal Audit Service notes the initiatives
undertaken by the central services as well as the
action plans developed following the
recommendations from Internal Audit Service by the
partner DGs to mitigate the risks related to the
relations with their decentralised agencies and
implementing bodies on among other things,
monitoring programming, performance and
budgetary issues.
153
Annex 6: Compliance with payment time limits (Article 111 5 RAP)207
The statutory time limits for payments are laid down
in the main body of the Financial Regulation208
. There
are also some exceptionally applied time limits which
are detailed in sector-specific regulations.
Article 92 of the Financial Regulation foresees that
payments to creditors must be made within deadlines
of 30, 60 or 90 days, depending on how demanding
and complex it is to test the deliverables against the
contractual obligations. Most of the payments have
to be executed within 30 days; this represents in
volume a global average of: 87 % in 2015 and 2016,
89 % in 2017. For contracts and grant agreements for
which payment depends on the approval of a report
or a certificate, the time limit for the purposes of the
payment periods is no longer automatically
suspended until the report or certificate in question
has been approved.
The period of two months remains valid for payments
under Article 87 of the Regulation of the European
Parliament and the Council209
laying down the
general provisions on the European Regional
Development Fund, the European Social Fund and
the Cohesion Fund.
Compliance with payment time limits has been
reported by the Commission departments in their
Annual Activity Reports since 2007
210 In accordance with the applicable rules, the
payment times reported in this annex have been
calculated as follows:
For payments related to contracts and grant
agreements signed before 2013 the time limits
specified in the Financial Regulation of 2007 are
applied
where the payment is contingent upon the
approval of a report. the time from approval of
the report until payment;
where no report is required. the time from
reception of the payment request until
payment
For payments related to contracts and grant
agreements signed as from 2013, the Financial
Regulation of 2012 is applied:
where no report is required and where the
payment is contingent upon the approval of a
report, the time from reception of the payment
request until payment
The Commission's global average payment time is monitored by the Accounting Officer. It has evolved as
follows in recent years:
All time limits combined 2015 2016 2017
Global average net payment time
Global average gross payment time
24.9 days
28.6 days
21.4 days
24.9 days
20.4 days
23.3 days
The data shows that the global average net payment time of the Commission departments has been below 30
days for the last 3 years for all time limits combined and has steadily decreased since 2016. They are
encouraged to continue their efforts in this regard and to implement follow up measures whenever payment time
problems are identified. The global average gross payment time is newly provided following a recommendation
from the Ombudsman. It represents the average time to pay including any period of suspension
154
The table below illustrates the evolution of the “late payments”, i.e. payments made after expiry of the statutory
time limit in recent years for all payments combined. The data used has been extracted from the corporate
accounting system:
All time limits combined 2015 2016 2017
Late payments in number 17.9 % 12.4 % 10.4 %
Late payments in value 17.5 % 8.5 % 3.1 %
Average number of overdue days211
39.5 days 39.1 days 39.6 days
The number of late payments and the amounts associated with them have decreased significantly since 2016.
This result is believed to be linked to the more stringent requirements associated with the 2012 Financial
Regulation. Another reason is associated with the sufficient availability of payment appropriations. The average
number of overdue days (delays calculated in days), for all time limits combined is stabilized since 3 years.
Concerning the interest paid for late payments212
(see figures in the table below) the total amount paid by the
Commission in 2017 increased compared to 2016. This is mainly the consequence of interest paid by the
Development department after a Court case (which had been provisioned). The abnormally high amount of interest
paid in 2015 was mainly due to the lack of payment appropriations.
2015 2016 2017
Interest paid for late payments EUR 2 064 949.02 EUR 685 645.20 EUR 824 420.68
In general, payments delays and interest paid are a
consequence of payment shortages. For that reason,
the Budget department has summarised some
possible measures which could be applied by the
Authorising Officer to actively manage payment
appropriations
Other causes of late payments include the
complexities of evaluating the supporting documents
that are a prerequisite for all payments. This is
particularly onerous when the supporting documents
are reports of a technical nature (in average 13 % of
the payments in 2015 and 2016. 11 % in 2017) that
sometimes have to be assessed by external
experts Other causes are associated with difficulties
in coordinating the financial and operational checks
of payment requests, and issues with the
management of payment suspensions
The 2009 Communication establishing Commission-internal payment targets provided a clear incentive to
services to reduce their payment times. There is scope for reducing payment times further When
setting up action plans in this area, services' should focus on further reducing late payments from their
current levels of 10 4 % of payments in terms of their number. 3 1 % of their value. The aim should be to
meet the statutory payment time for every payment
The table that follows gives a detailed overview of the suspensions of payment:
2015 2016 2017
Total number of suspensions 27 254 26 595 26 173
Suspensions are a tool that allows the responsible authorising officer to withhold temporarily the execution of a
payment because the amount is not due, because of the absence of appropriate supporting documentation or
because there are doubts on the eligibility of the expenditure concerned. It is a basic tool for the authorising officer
in the payment process towards avoiding irregular or erroneous payments and fundamental towards ensuring
sound financial management and protecting the Union's financial interest.
155
Annex 7: Summary of Waivers of recoveries of established amounts receivable (Article 91 5 RAP)
In accordance with Article 91 (5) of the Rules of Application, the Commission is required to report each year to the
budgetary authority, in an annex to the summary of the Annual Activity Reports, on the waivers of recovery
involving 100 000 EUR or more
The following tables show the total amounts and the number of waivers above 100 000 EUR, per department, for
the financial year 2017
EU budget:
Department Amount of waivers, in EUR Number of waivers
Agriculture 659 157.56 1
Communication Networks 140 792.06 1
Development 4 719 147.50 8
Education, Audiovisual and Culture
Executive Agency 245 000.00 2
Employment 403 588.74 2
Energy 605 481.50 2
Neighbourhood 136 236.00 1
Research 234 338.50 2
Total: 7 143 741.86 19
European Development Fund:
Department Amount of waivers. in EUR Number of waivers
European Development Fund 3 074 817.44 9
Guarantee Fund:
Department Amount of waivers. in EUR Number of waivers
Guarantee Fund (Research 7th
Framework Programme & Horizon
2020)
1 928 183.77 12
156
Annex 8: Report on negotiated procedures (Article 53 RAP)
1. Legal basis
Article 53 of the Rules of Application of the Financial
Regulation requires Authorising Officers by
Delegation to record contracts concluded under
negotiated procedures. Furthermore, the
Commission is required to annex a report on
negotiated procedures to the summary of the Annual
Activity Reports referred to in Article 66 (9) of the
Financial Regulation.
2. Methodology
A distinction has been made between the 47
departments which normally do not provide external
aid, and those three departments (DEVCO, NEAR
and FPI) which conclude procurement contracts in
the area of external relations (different legal basis:
Chapter 3 of Title IV of Part Two of the Financial
Regulation) or award contracts on their own account,
but outside of the territory of the European Union.
These three departments have special
characteristics as regards data collection
(decentralised services, …), the total number of
contracts concluded, thresholds to be applied for the
recording of negotiated procedures (EUR 20 000),
as well as the possibility to have recourse to
negotiated procedures in the framework of the rapid
reaction mechanism (extreme urgency). For these
reasons, a separate approach has been used for
procurement contracts of these three departments.
3. Overall results of negotiated procedures
recorded
3.1. The 47 departments, excluding
"external relations"
On the basis of the data received, the following
statistics were registered: 102 negotiated procedures
with a total value of EUR 519 million were processed
out of a total of 746 procurement procedures
(negotiated, restricted or open) for contracts over
EUR 60 000 with a total value of EUR 2 892 million.
For the Commission, the average proportion of
negotiated procedures in relation to all procedures
amounts to 13.7 % in number (14.2 % in 2016),
which represents some 17.9 % of all procedures in
value (16.4 % in 2016).
An authorising department shall report to the
institution if the proportion of negotiated procedures
awarded in relation to the number of the contracts is
"distinctly higher than the average recorded for the
Institution" i.e. if it exceeds the average proportion
by 50 %, or if the increase from one year to the next
is over 10 % in the proportion.
Thus, the reference threshold for this year is fixed at
20.5 % (21.3 % in 2016).
8 departments exceeded the reference threshold
and, in addition, 8 increased their number of
negotiated procedures by more than 10 % in the
proportion of the negotiated procedures launched
last year (5 departments exceeded both indicators).
Among these 8 departments, it should be noted that
5 of them concluded only one to four negotiated
procedures, but the low number of procedures
conducted by each of them (up to 10), makes their
average high. Consequently their results are to be
considered as non-significant.
To be noted that, 20 departments have not used any
negotiated procedure, including 6 ones that awarded
no contract at all.
The assessment of negotiated procedures compared
with the previous year shows a decrease in the order
of 0.5 percentage points in terms of relative number
and an increase of 1.5 percentage points in terms of
relative value.
3.2. The three "external relations"
departments
On the basis of the data received, the following
statistics were registered: 124 negotiated procedures
for a total value of contracts of EUR 97 million were
processed out of a total of 455 procedures for
contracts over EUR 20 000 with a total value of
about EUR 544 million.
For the three "external relations" departments, the
average proportion of negotiated procedures in
relation to all procedures amounts to 27.3 % in
number (23.1 % in 2016), which represents some
17.8 % of all procedures in value (11.2 % in 2016).
Thus the reference threshold for this year is fixed at
40.9 % (34.6 % in 2016) which represents an
157
increase of 50% the average proportion of 2017.
One department exceeds the reference threshold of
40.9 %.
If compared with previous year, these departments
have registered an increase of 4.2 percentage points
in number of negotiated procedures in relation to all
procedures and an increase of 6.6 percentage points
in terms of relative value.
4. Analysis of the justifications and
corrective measures
The number of negotiated procedures in 2017
compared to 2016 has slightly increased (from 86 to
102), due to the increase of the overall number of
procurement procedures (from 606 to 746).
The following categories of justifications to call for a
negotiated procedure have been presented by those
departments who exceeded the thresholds:
Statistical deviations due to the high number of contracts awarded under all procedures.
Objective situations of the economic activity sector, where the number of operators may be very limited or in a monopoly situation (for reasons of intellectual property, specific technical expertise, confidential information, exclusivity rights, etc.). Monopoly situations are met inter alia, in the health area, such as for the purchase of vaccines and antigens for animal diseases. Situations of technical captivity may also arise especially in the IT domain (absence of competition for technical reasons and/or because of the protection of exclusive rights related to proprietary licenses).
Situations of emergency or crisis that cannot be foreseen in advance by the contracting authority, as is the need to ensure contractual continuity of critical secured and highly available network services to key applications in the context of police cooperation, asylum policy, foreign policy, civil protection, money laundering. Additionally, situations in relation to the provision of emergency assistance or crisis situation (e.g. in relation to the nature of the Instrument for Stability which intervene in crisis situation, urgent preparatory measures in Iraq in the field of the Common Foreign and Security Policy or Election Observation Missions in Kosovo).
Similar services/works as provided for in the initial tender specifications. Some services in charge of large inter-institutional
procurement procedures realise during the implementation of the contract (most likely in framework contract procedures) that the needs initially foreseen do not often match with the consumption trend during the execution of the contract. Therefore, the leading service must start a negotiated procedure on behalf of all Institutions to increase the ceiling of the framework contract in question.
Additional services not included in the initial contract, which become necessary, due to unforeseen circumstances.
Unsuccessful open or restricted procedure, leading to a negotiated procedure (e.g. “Cooperation on competition in Asia” project or “Platform for Policy Dialogue and Cooperation”, i.e. research services to the EU in the fields of conflict prevention, peace-building, mediation and crisis management)
Regular available measures are proposed or
implemented by the Budget department’s Central
Financial Service and other departments concerned
to redress the use of negotiated procedures when
other alternatives could be available:
An improved programming of procurement procedures.
Improvement of the system of evaluation of needs. The Commission's central services will continue their active communication and consultation policy with the other Commission departments, institutions, agencies and other bodies along the following axes:
permanent exchange of information via regular meetings with user services and agencies in appropriate fora;
ad-hoc surveys prior to the initiation of (inter-institutional) procurement procedures for the evaluation of needs;
better estimate of needs of inter-institutional framework contracts and better monitoring with semester consumption reports from user services or agencies;
Training and improved inter-service communication. The Budget department’s Central Financial Service provides regular practical training sessions on procurement and community of practice sessions.
Regular update of standard model documents and guidance documents on procurement.
158
Annex 9: EU Trust Funds (Article 187.10 FR)
This annex contains comprehensive and detailed
report to the European Parliament and the
Council on the activities supported by European
Union Trust Funds, on their implementation and
performance, as well as on their accounts.
For the performance and results aspects, see
sub-section 1.5 on ‘Global Europe’.
The Financial Regulation allowed the European
Commission to create and administer EU Trust Funds
in the field of external action: these are multi-donor
trust funds for emergency, post-emergency or
thematic actions.
A Trust Fund is both a legal arrangement and distinct
financial structure relying on a pool funding
mechanism, in which several donors jointly finance an
action on the basis of commonly agreed objectives
and reporting formats. Trust funds have many
advantages, such as flexibility, speed of decision-
making and the possibility to pool funding from
different sources and donors:
EU Trust Funds enhance the international
role of the EU, as well as strengthen the
visibility and efficiency of its external action
and development assistance.
Another advantage is faster decision-making
process in the selection of the measures to
be implemented in comparison with
traditional multiannual programmes devoted
to development cooperation. This can prove
crucial in emergency and post-emergency
actions, the categories of measures (together
with thematic actions) for which EU Trust
Funds may be established.
One more benefit is the leverage of
additional resources to devote to external
action, since the establishment of an EU
Trust Fund requires at least one additional
donor.
Donors to an EU Trust Fund may be individual
Member States as well as other entities. The pooling
of resources could also increase coordination
between different EU donors in selected areas of
intervention, for example if individual Member States
decide to channel at least part of their national
bilateral assistance through EU Trust Funds.
In order for an EU Trust Fund to be created, it must
meet a number of conditions, including EU added
value (its objectives can be better met at EU than at
national level), additionally (the trust fund should not
duplicate already existing and similar instruments)
and managerial advantages.
The constitutive act of the EU Trust Fund signed by
the European Commission and the donors details
some important features of the trust fund, including its
specific objectives, the rules for the composition and
the internal rules of its board, as well as the duration
of the trust fund, which is always limited in time. EU
Trust Funds have so far all been set up for an initial
60 months (five years), apart from the Colombia EU
Trust Fund set up in December 2016 for four years.
Financial contributions to an EU Trust Fund are
lodged in a specific bank account. EU Trust Funds
are not integrated in the EU budget, but their
management needs to be in accordance with the
Financial Regulation to the extent necessary to
ensure proper use of public resources. The European
Commission is empowered to adopt delegated acts
laying down detailed rules on the management,
governance and reporting of the EU Trust Funds.
EU Trust Funds are implemented directly by the
European Commission, which is authorised to use up
to 5 % of the resources pooled in a trust fund to cover
its management costs. In the case of emergency or
post-emergency EU Trust Funds, budget
implementation may also be indirect, with the
possibility to entrust relevant tasks to other entities,
such as third countries and their designated bodies or
international organisations and their agencies. In
addition to the specific objectives of a given trust
fund, implementation must comply with the principles
of sound financial management, transparency,
proportionality, non-discrimination and equal
treatment.
Each EU Trust Fund has its own governing board,
which decides on the use of the pooled resources.
The board ensures representation of the donors and
is chaired by the European Commission, whose
positive vote is required for the final decision on the
use of the resources. Member States that do not
contribute to the trust fund as well as the European
Parliament participate as observers. An EU Trust
Fund acts collectively on behalf of the EU and all the
contributors to its financing.
As far as control and audit mechanisms are
concerned, the provisions of the Financial Regulation
and its rules of application include a series of
safeguards. For example, each year EU Trust Funds
are subject to an independent external audit. In
addition, the powers of the European Court of
159
Auditors and of the Commission's internal auditor
over EU Trust Funds are the same as those they
exercise over the other activities of the European
Commission.
With regard to reporting obligations, the European
Commission is to submit an annual report on each
EU Trust Fund to the European Parliament and the
Council. The annual report must be exhaustive and
include detailed information on the activities
supported by the trust fund, their implementation and
performance as well as their accounts. The
Commission also reports on a monthly basis to the
European Parliament and the Council on the
budgetary implementation of the EU Trust Funds.
The following EU Trust Funds have been established:
the EU Trust Fund for the Central African
Republic: ‘the BÊKOU EUTF’ – established
2014
the EU Regional Trust Fund in Response to
the Syrian Crisis: ‘the MADAD EUTF’ –
established 2014
the European Union Emergency Trust Fund
for stability and addressing root causes of
irregular migration and displaced persons in
Africa: ‘the AFRICA EUTF’ - established
2015
the European Union Trust Fund for
Colombia: ‘the COLOMBIA EUTF’ –
established 2016
The BÊKOU EUTF
The BÊKOU EUTF (which means ‘hope’ in Sango,
the primary language spoken in the Central African
Republic) was established on 15 July 2014, by the
European Union (represented by the Commission’s
Development and Humanitarian departments and by
the European External Action Service) and three of its
Member States: France, Germany and the
Netherlands. The Fund was established with the
objective to support all aspects of the country’s exit
from crisis and its reconstruction efforts. It was
furthermore designed taking into consideration the
need to better link the reconstruction/development
programmes with the humanitarian response (Linking
Relief, Rehabilitation and Development - LRRD) in
order to rebuild the capacity of the country.
In total 5 EU Member States and other donors have,
by the 31 December 2017, contributed to this EU
Trust Fund. The total amount of pledges from donors,
the European Development Fund and the EU Budget
reached over EUR 236 million.
The priority sectors that the Trust Fund supports
include health, food security, access to water and
reconciliation within Central African Republic society.
Furthermore, the Court of Auditors published a
special report in which it assessed the justification of
the fund’s establishment, its management and the
achievement of its objectives so far. Despite some
limited shortcomings, it concluded that the choice to
set up the fund was appropriate in the given
circumstances. It should be taken into account that
this was the first EU Trust Fund ever set up. The
Court recommended the Commission to develop
further guidance on the choice of aid vehicle, to
improve donor coordination, selection procedures,
performance measurement and to optimise
administrative costs.
The MADAD EUTF
The EU Regional Trust Fund in Response to the
Syrian Crisis, the 'Madad Fund', (‘Madad’ broadly
means ‘helping together’ in Arabic), was established
on 15 December 2014.
By way of a revised Commission establishment
decision in December 2015, and subsequent
adoption by the Trust Fund Board in March 2016, the
scope of the Madad Fund has been expanded to also
cover support to internally displaced persons (IDPs)
in Iraq fleeing from the interlinked Syria/Iraq/Da'esh
crisis, to provide flexibility to support affected
countries also with hosting non-Syrian refugees, and
to provide support in the Western Balkans to non-EU
countries affected by the refugee crisis.
At the end of 2017, the EU and 23 donors contributed
to the Trust Fund: the EU Budget, 22 Member States
and 1 non-Member State, with total contributions
reaching an amount of approximately EUR 1.43
billion. The contributions from the EU Budget
amounted by the end of 2017 to EUR 1.278 billion
while the contributions from Member States
amounted to EUR 125.8 million and EUR 24.7 million
from Turkey. Projects focusing on education,
livelihoods and health covering a total of EUR 1.2
billion million have already been approved, out of
which EUR 871 million have been contracted to the
Trust Fund’s implementing partners on the ground.
The Madad Fund is an important implementation
channel also for the Facility for Refugees in Turkey,
with some 10 % of the Facility’s budget to be
channelled via the Trust Fund.
These programmes support refugees and host
communities in their needs for basic education and
child protection, training and higher education, better
access to healthcare, improved water and wastewater
infrastructure, as well as support for projects
promoting resilience, economic opportunities and
social inclusion.
160
The AFRICA EUTF
The EU Trust Fund for Africa was established on 12
November 2015. It provides a rapid, flexible and
effective response to root causes of irregular
migration and displaced persons in Africa as well as
to the crisis in the Sahel and Lake Chad, the Horn of
Africa, and the North of Africa regions. It has since
then been extended to Ghana, Guinea and Ivory
Coast
It aims to help fostering stability and contributing to
better migration management. In line with the EU
development-led approach to forced displacement, it
also helps addressing the root causes of
destabilisation, forced displacement and irregular
migration, by promoting economic and equal
opportunities, security and development.
The EU provides support to the three regions to face
the growing challenges of demographic pressure,
environmental stress, extreme poverty, internal
tensions, institutional weaknesses, weak social and
economic infrastructures and insufficient resilience to
food crises, which have in some places led to open
conflict, displacement, criminality, radicalisation and
violent extremism, as well as irregular migration,
trafficking in human beings and the smuggling of
migrants.
The EU Trust Fund for Africa benefits a
comprehensive group of African countries crossed by
the major migration routes. These countries are part
of the following regional operational windows:
Window A: Sahel and Lake Chad: Burkina
Faso, Cameroon, Chad, the Gambia, Mali,
Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Ghana,
Guinea and Cote d'Ivoire
Window B: Horn of Africa: Djibouti, Eritrea,
Ethiopia, Kenya, Somalia, South Sudan,
Sudan, Tanzania and Uganda
Window C: North of Africa: Algeria, Egypt,
Libya, Morocco and Tunisia
In addition to the countries mentioned above,
neighbouring African countries may also benefit, on a
case by case basis, from EU Trust Fund for Africa
projects with a regional dimension in order to address
regional migration flows and related cross-border
challenges.
Activities funded under the EU Trust Fund for Africa
are implemented through a range of operating
partners, including EU Member States cooperation
agencies, Non-Governmental Organisations and
international organisations. Several implementation
modalities are envisaged: delegated cooperation,
calls for proposals, budget support, blending and
direct awards in particular situations. Priorities of the
EU Trust Fund for Africa have been identified through
a dialogue with African partners and relevant local,
national and regional stakeholders.
As of 31 December 2017, a total of 143 projects
worth EUR 2 388 million have been approved for the
Sahel & Lake Chad, the Horn of Africa and the North
of Africa regions. Of the total amount approved, 210
contracts have been signed with implementing
partners for an amount of over EUR 1 502 million
(63 % of the approved funding).
In total 26 EU Member States and two other donors
(Switzerland and Norway) have, by mid-April 2018,
contributed to this EU Trust Fund.
The COLOMBIA EUTF
The signature of the constitutive agreement of the EU
Trust Fund for Colombia took place on 12 December
2016. The EU Trust Fund is set to have close to EUR
96 million at its disposal, from the EU budget and
from contributions of 19 EU Member States (Croatia,
Czech Republic, Cyprus, France, Germany, Hungary,
Italy, Ireland, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta,
the Netherlands, Portugal, Spain, Sweden, the United
Kingdom, Slovakia and Slovenia).
In its first year of operations, the Colombia Trust Fund
approved 7 projects for a total amount of EUR 30.3
million and EUR 20 million were contracted by 31st
December 2017.
The Trust Fund will help to support the
implementation of the peace agreement in the early
recovery and stabilisation phases of the post conflict.
The overall objective is to help Colombia to secure a
stable and lasting peace, to rebuild its social and
economic fabric, and to give new hope to the people
of Colombia.
161
The EU Trust Funds' annual reports by their Trust
Fund Managers (as Authorising Officers by Sub-
Delegation), include more details on the activities of
the EU Trust Funds. They can be found as annexes
of the Annual Activity Reports of the Commission’s
Development and Neighbourhood departments:
DG DEVCO
EUTF ‘Bêkou’ – the EU Trust Fund for the
Central African Republic
EUTF ‘Africa’ - Horn of Africa Window
EUTF ‘Africa’ - Sahel and Lake Chad
Window
EUTF ‘Africa’ - North of Africa Window
EUTF ‘Colombia‘ - North of Africa Window
DG NEAR
’Madad’ Fund – The EU Regional Trust Fund
in response to the Syrian crisis
162
Endnotes
1 http://www.eib.org/efsi/index.htm, Ie, the figures on this page are not part of formal EIB Group reporting on
EFSI. Therefore, they are provisional and unaudited. The figures are subject to change.
2 Based on the projects that received financing in 2015 and 2016.
3 Five hotspots (Moria, Vathy, Vial, Lepida and Pyli) are operational in Greece.
4 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/eutf_syria_factsheet-english.pdf
5 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf
6 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/solidarity-corps-factsheet_en.pdf
7 Including European Development Fund and external assigned revenue
8 http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian-aid/education-emergencies_en
9 OJ C 322, 28/09/2017
10 See also the Commission's annual Report to the European Parliament and the Council ‘Protection of the
European Union’s financial interests — Fight against fraud 2016 Annual Report’ (COM(2017) 383 of 20/07/2017)
11 SWD(2018) 171 final
12 http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators/
13 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-communication_en.pdf
14 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs RTD, GROW, ECFIN, EAC,
MOVE, ENER, CNECT, as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this
budgetary heading
15 Report on the state of play of the Investment Plan for Europe, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-
political/files/brochure-investment-plan-17x17-july17_en.pdf
16 Regulation (EU) 2017/2396, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX:32017R2396
17 http://www.eib.org/efsi/index.htm, Ie, the figures on this page are not part of formal EIB Group reporting on
EFSI. Therefore, they are provisional and unaudited. The figures are subject to change.
18 European Investment Project Portal, https://ec.europa.eu/eipp/desktop/en/index.html
19 Based on the projects that received financing in 2015 and 2016.
20 https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/thyssen/announcements/speech-conference-
financial-instruments-funded-european-social-fund-brussels_en
21 Data extracted from Horizon 2020 Dashboard
22 SWD(2017) 221, and extended version:
https://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/book_interim_evaluation_horizon_2020.pdf#view=fit&pagemode=no
e
23 SWD(2018) 40, https://ec.europa.eu/assets/eac/erasmus-plus/eval/swd-e-plus-mte.pdf
24 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/solidarity-corps-factsheet_en.pdf
25 External evaluation study report: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/28084, Commission
Evaluation Staff Working Document to be published in 2018
26 These are preliminary results based on a methodology developed by the consultancies M-Five,
KombiConsult and HACON. To ensure the robustness of the analysis, DG MOVE has launched a more detailed
study on 14 June 2017 that running until 2018.
27 SWD(2018) 44, https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/legislation/swd-2018-0044-mid-term-
evaluation-cef-ia-part2.pdf
163
28 SWD(2017) 346, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0346
29 SWD(2017) 347, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0347
30 Staff Working document SWD(2017) 346 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0346
31 European GNSS Agency: Summary of Achievements in 2016,
https://www.gsa.europa.eu/sites/default/files/2016_gsa_summary_report.pdf
32 COM(2017) 616, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2017:616:FIN
33 https://ec.europa.eu/info/news/looking-back-europes-contribution-iter-over-last-ten-years-2018-apr-12_en
34 http://f4e.europa.eu/Downloads/Press/Magnets_Press_Release_190520171200.pdf
35 http://fusionforenergy.europa.eu/mediacorner/newsview.aspx?content=1212
36 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs REGIO and EMPL, as well as on
the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading
37 Five Funds, forming the European Structural and Investment Funds (ESIF), work together to support
economic development across all EU countries, in line with the objectives of the Europe 2020 strategy: European
Regional Development Fund (ERDF); European Social Fund (ESF); Cohesion Fund (CF); European Agricultural
Fund for Rural Development (EAFRD); European Maritime and Fisheries Fund (EMFF). The latter two are covered
by Budget Heading 2 (Sustainable Growth).
38 COM(2017) 755 final (page 5) -
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/strat_rep_2017/strat_rep_2017_en.pdf
39 Special report No 15/2017: Ex ante conditionalities and performance reserve in Cohesion: innovative but
not yet effective instruments
40 Source: REGIO Annual Activity Report, page 12
41 Seventh report on economic, social and territorial cohesion -
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf
42 Strategic report 2017 on the implementation of the European Structural and Investment Funds
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/strategic-report/
43 One individual may participate in several European Social Fund funded operations and therefore
'participants' should be understood as participations
44 http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/evaluations/ and
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=701
45 http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/analysis/
46 Staff Working document SWD(2016)318
47 COM(2017) 755 final (page 12) -
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/strat_rep_2017/strat_rep_2017_en.pdf
48 Special Report 23/2016 Maritime transport, Special Report 2/2017 Partnership Agreements, Special
Report 18/2017 Single European Sky, Special Report 13/2017 Rail traffic
49 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs AGRI, MARE, ENV and CLIMA as
well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading
50 COM(2017) 713 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52017DC0713
51 https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/statistics/facts-figures/direct-payments.pdf
52 Evaluation study of the payment for agricultural practices beneficial for the climate and the environment,
Final Report - https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/fullrep_en.pdf, Commission Evaluation Staff
Working Document to be published in 2018
53 Special Report No 21/2017
54 Figures by 31/12/2016.
164
55 Regulation (EU) 2017/2393
56 https://enrd.ec.europa.eu/projects-practice_en
57 Special Report No 16/2017: Rural Development Programming: less complexity and more focus on results
needed and Special report no 11/2018: New options for financing rural development projects: Simpler but not
focused on results
58 Staff Working Document to be published in 2018
59 SWD(2017) 452 final, Strategic report 2017 on the implementation of European Structural and Investment
Funds
60 COM(2018) 48 final - http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/EN/COM-2018-48-F1-EN-
MAIN-PART-1.PDF
61 SWD(2017) 274 final – http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=45977
62 COM(2016) 942 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2016:942:FIN
63 SWD(2017) 355 final - https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/report-on-the-mid-
termevaluation_swd_355_en.pdf
64 COM(2015)478 final, Mid-term review of the EU Biodiversity Strategy to 2020
65 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs HOME, JUST, ECHO, SANTE,
EAC as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading
66 Publication first half of 2018
67 Publication first half of 2018
68 A 'hit' in the Schengen Information System means that the person or object has been found in another
Member State and further action, specified in the alert, is provided by the system.
69 https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/20171114_central_mediterranean_route_en.pdf
70 SWD(2017) 0287 final, 30.8.2017, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD%3A2017%7
%3A287%7 %3AFIN
71 Publication first half 2018
72 COM(2017) 546 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0546&from=EN
73 COM(2017) 586 final - https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0586&from=EN
74 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs DEVCO, ECHO, NEAR, FPI,
ECFIN, as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading
75 In 2017, the European Commission provided EUR 1.4 billion in humanitarian aid (excluding the European
Development Fund and external assigned revenue). This amount also includes the allocation for the Emergency
Support within the EU. If all instruments and sources are added up (European Development Fund, external
assigned revenue from Member States – mostly for the Facility for Refugees in Turkey – and Emergency Support
within the EU), the total amount of humanitarian aid increases to EUR 2.2 billion.
76 http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian-aid/education-emergencies_en
77 ICF, Comprehensive evaluation of the European Union humanitarian aid in 2012-2016, (2018),
https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/cha_final_report_01032018_master_clean.pdf , p 38
78 SWD(2017) 604, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0604
79 SWD(2017) 605, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0605
80 SWD(2017) 607, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0607
81 Regulation (EU) 2017/2306 of the European Parliament and of the Council of 12 December 2017
amending Regulation (EU) No 230/2014 establishing an instrument contributing to stability and peace, OJ L 335,
15.12.2017, p. 6–10, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32017R2306
165
82 COM(2017) 720 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2017:720:FIN
83 SWD(2017) 608 final, https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/swd-mid-term-review-pi_en_0.pdf
84 External Evaluation of the Partnership Instrument (2014 – mid 2017) of June 2017:
https://ec.europa.eu/europeaid/mid-term-evaluation-partnership-instrument-pi-draft-report_en
85 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-2007_en.htm
86 SWD(2017) 463, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:463:FIN
87 However, in the case of Turkey the European Court of Auditors concluded that only limited results have
been achieved so far, see Special Report 07/2018, 'EU pre-accession assistance to Turkey, only limited results so
far.'
88 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf
89 SWD(2017) 600, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0600
90 The EU suspended all its bilateral cooperation with the Government of Syria in May 2011. However the
EU continues to deliver assistance to the Syrian population, both inside and outside Syria.
91 This designation shall not be construed as recognition of a State of Palestine and is without prejudice to
the individual positions of the Member States on this issue.
92 SWD(2017) 602, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52017SC0602
93 JOIN(2017) 18, https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/2_en_act_part1_v9_3.pdf
94 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/eutf_syria_factsheet-english.pdf
95 SWD(2016) 295 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52016SC0295
96 http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/completed/index_en.htm
97 OJ C 322, 28/09/2017
98 The Committee of Sponsoring Organisations of the Treadway Commission (COSO) is a joint initiative of
five private sector organisations, dedicated to providing thought leadership to executive management and
governance entities on critical aspects of organisational governance, business ethics, internal control, enterprise
risk management, fraud, and financial reporting. COSO has established a common internal control model against
which companies and organisations may assess their control systems.
99 Communication to the Commission from Commissioner Oettinger – Revision of the Internal Control
Framework (C(2017) 2373 of 19 April 2017)
100 Agriculture, Climate, Communication, Informatics, Education and Culture and its agency, Small and
Medium Enterprises agency, Employment, Energy, Environment, Human Resources, Mobility, Regional,
Interpretation, and Legal departments.
101 The methodology has been developed in close co-operation with all the Commission departments.
102 During 2017, the Budget department developed and implemented a new (risk-focused) strategy for the
validation of local systems. It aims to simplify and speed up the process, reducing the administrative burden on
authorising departments and disseminating best practices beyond the departments examined.
103 The main open recommendations involve the Regional and Paymaster departments.
104 Mainly the Mobility/Energy, Research and Agriculture departments
105 Mainly the completeness of the registration of reflows from financial instruments, the documentation and
reporting on recovery context, and the timely establishment of recovery orders.
106 Plus the European Development Fund and the EU Trust Funds in the case of the External Relations
departments
107 The financial importance of the 50 Commission departments varies significantly. The management of
funds is highly concentrated among a few big spending departments (with more than 40% of payments made by
the Agriculture department only and 80% by seven Commission departments), with a long tail of other much
smaller spending departments (the 'last' 5% of payments is made by 34 (i.e. two thirds) of the Commission
departments).
166
108 Shares in the 2017 expenses by the European Commission (with less for ‘Cohesion’ compared to the
2016 ‘closure year’).
109 Mainly in shared management: financial corrections before declaring, accepting and reimbursing the
expenditure to the Commission.
110 Before accepting the expenditure, clearing the pre-financing (i.e. transferring its ownership) and/or making
the interim/final payment.
111 e.g. recovering unused pre-financing, rejection of (part of) costs claimed, etc.
112 After having accepted the expenditure, cleared the pre-financing (i.e. ownership transferred) and/or made
the interim/final payment.
113 As required by the Financial Regulation Article 66(5).
114 For the definitions of the terminology in this subsection, see Annex 3.
115 i.e. financial operations not in conformity with the applicable contractual and regulatory provisions.
116 Or equivalent: see Annex 3.
117 More detailed tables in Annex 2-A.
118 European Court of Auditors’ 2016 Annual Report, Paragraph 1.25 with Box 1.8
119 These may include errors of a formal nature that, although important to address, do not always result in
undue payments and therefore do not always give rise to financial corrections or recovery orders.
120 Data from AUDEX (AUDIT and EXtrapolation system for H2020), including ‘direct’ coverage (fully audited
transactions) and ‘indirect’ coverage (non-audited participations which, nevertheless, after the full treatment of
audit results, are clean from systematic errors)
121 More detailed tables in Annex 2-A.
122 More detailed tables in Annex 2-A.
123 Article 66(9) of the Financial Regulation requires the Authorising Officers by Delegation to include in their
Annual Activity Reports an overall assessment of the costs and benefits of controls.
124 For shared management, the Agricultural and Home Affairs departments reported separately on the costs
of controls at Member States’ level in 2017 whereas the Maritime, Employment and Regional departments will
report on it in 2018 once the results of their on-going studies will be available. For indirect management, 13 out of
17 departments reported on the cost at entrusted entities level separately from the Commission’s cost of control in
2017. However, the cost of controls by the entrusted entities is only a portion of the broader administration
(management) fees paid.
125 Simplified Cost Options mean lump sums, flat rates and scales of unit costs.
126 Article 325(1) of the Treaty on the Functioning of the European Union
127 Article 317 of the Treaty on the Functioning of the European Union
128 Article 32 of the Financial Regulation
129 https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-reports_en
130 Including since 2017 the ‘Task Force for the Preparation and Conduct of the Negotiations with the United
Kingdom under Article 50 of the Treaty on European Union’
131 'Non-quantified reservations' are defined as reservations for which it is not possible to make an accurate
assessment of the impact for the financial year, for which the financial impact is zero for this reporting year, or
which cannot be quantified because they are only reputational.
132 The first results from the implementation of the related action plan were reviewed by the Internal Audit
Service in March 2018. Consequently, the Internal Audit Service downgraded the previously critical
recommendation to very important.
133 More detailed tables in Annex 2-B.
134 Six departments; i.e. the Development, Neighbourhood and Humanitarian departments, plus also (albeit
to a limited extent) the Home Affairs, Regional and Employment departments
167
135 Four EU Trust Funds: the 'Bêkou' Trust Fund, i.e. the EU Trust Fund for the Central African Republic; the
'Madad' Fund, i.e. the EU Regional Trust Fund in Response to the Syrian Crisis; the EU Emergency Trust Fund for
Africa; the EU Trust Fund for Colombia
136 In their Annual Activity Reports Annex 4, the materiality criteria state that ‘the control system established
for Horizon 2020 is designed to achieve a control result in a range of 2 % - 5 % detected error rate, which should
be as close as possible to 2 % after corrections. Consequently, this range has been considered in the legislation
as the control objective set for the framework programme.’ This is an alternative to the general materiality criteria
usually applied by Commission departments (by which the residual error rate must be lower than 2 % by the end of
the implementation of the programme).
137 The legislative financial statement accompanying the Commission's proposal for the Horizon 2020
regulation states: ‘The Commission considers therefore that, for research spending under Horizon 2020, a risk of
error, on an annual basis, within a range between 2-5 % is a realistic objective taking into account the costs of
controls, the simplification measures proposed to reduce the complexity of rules and the related inherent risk
associated to the reimbursement of costs of the research projects. The ultimate aim for the residual level of error
at the closure of the programmes after the financial impact of all audits, corrections and recovery measures will
have been taken into account is to achieve a level as close as possible to 2 %.’
138 The Legislative Authority adopted certain provisions that increase the risk of error, such as a limit on
additional remuneration, reimbursement for large scale research infrastructure and a higher target for SME
participation.
139 https://www.eca.europa.eu/en/Pages/Strategy.aspx
140 https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=44524
141 In Cohesion this is not always a 'net' reimbursement to the EU budget, as Member States have the option
to replace the ineligible expenditure with new eligible expenditure.
142 Including financial corrections at source and corrections from financial clearance in Agriculture. The
methodology used by DG AGRI to calculate the corrective capacity for the purpose of its annual activity report is
explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI’s 2017 Annual Activity Report.
143 The Internal Audit Service audit on Erasmus+ and Creative Europe – grant management phase 1 (from
the call to the signature of contracts).
144 Internal Audit Service Audit on the Governance, Planning, Monitoring and Implementation of the budget
line of the OLAF Supervisory Committee.
145 INEA only partially accepted the observation as it considered that part of this recommendation was
beyond its remit and should be addressed at Commission level. However, the action plan provided by INEA
addressed all parts of the recommendation (including the part rejected).
146 Following discussion in the Audit Progress Committee DG NEAR confirmed that the management will
pursue the principles recommended by the Internal Audit Service .
147 E.g. internal control standards are based on the 2013 framework for internal control principles established
by the Sponsoring Organizations of the Treadway Commission.
148 European Court of Auditors’ Special Report No 27/2016 on 'Governance at the European Commission –
best practice?',
149 Communication to the Commission from President Juncker and First Vice-President Timmermans:
Governance in the European Commission, C(2017) 6915 final of 11 October 2017, URL:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/c_2017_6915_final_en.pdf.
150 European Court of Auditors, Rapid case review on the implementation of the 5 % reduction of staff posts,
21/12/2017.
151 Eurostat periodically revises its published data to reflect new or improved information, also for previous
years. The latest published data is available by clicking on "bookmark". The "latest known value" column reflects
the data that was available at the time of the preparation of the Annual Activity Reports on 2017 and it is the
reference point for the Annual Activity Reports of Commission services.
168
152 The share of 18 to 24 year old persons who have at most lower secondary education and are not in
further education and training.
153 Gross domestic product at 2010 reference levels per hour worked (purchasing power parity adjusted).
154 The indicator focuses on the sustainability of growth and jobs.
155 DESI is a composite index that summarises relevant indicators on Europe's digital performance and tracks
the evolution of EU Member States in digital competitiveness. The closer the value is to 1, the better. The DESI
index is calculated as the weighted average of the five main DESI dimensions: 1 Connectivity (25 %), 2 Human
Capital (25 %), 3 Use of Internet (15 %), 4 Integration of Digital Technology (20 %) and 5 Digital Public Services
(15 %). The DESI index is updated once a year.
156 The FINTEC indicator is a scale-free measure normalized to always lie between 0 and 1; 0 means no
cross-border integration, 1 means full integration; for the price-based part 1 would mean total absence of any price
differentials for comparable money market instruments; for the volume-based part, full integration would mean lack
of any home bias on the side of investors.
157 Variation coefficient of GDP volume indices of expenditure per capita.
158 CISS measures the state of instability in the euro area financial system. It comprises 15 mostly market-
based financial stress measures split into five categories: financial intermediaries sector, money markets, equity
markets, bond markets and foreign exchange markets. It is unit-free and constrained to lie within the interval (0, 1).
159 The ratio of total income received by the 20 % of the population with the highest income (top quintile) to
that received by the 20 % of the population with the lowest income (lowest quintile).
160 The unadjusted Gender Pay Gap (GPG) represents the difference between average gross hourly
earnings of male paid employees and of female paid employees as a percentage of average gross hourly earnings
of male paid employees.
161 The indicator measures the % of effected returns compared to return decisions issued by the Member
States.
162 Eurostat collects both the nominator and the denominator annually from the Ministries of Interior / Border
Guards / Police of the Member States. The data depend very much on national circumstances and policies. In
addition, the time lag between the return decision and its execution means that the reference population of the
nominator and denominator are not the same.
163 Host-country nationals and other EU nationals counted together.
164 This designation is without prejudice to positions on status, and is in line with UNSCR 1244 and the ICJ
Opinion on the Kosovo Declaration of Independence.
165 This designation is without prejudice to positions on status, and is in line with UNSCR 1244 and the ICJ
Opinion on the Kosovo Declaration of Independence.
166 The indicator measures perceptions of the likelihood that the government will be destabilized or
overthrown by unconstitutional or violent means, including politically-motivated violence and terrorism. Higher
values in percentile rank indicate better governance ratings.
167 For the calculation of the baseline, beneficiary countries under the Development Cooperation Instrument
and European Development Fund have been taken into account. Beneficiaries under the European
Neighbourhood Instrument and EU-Greenland Partnership Instrument have been excluded.
168 The number of opinions to a certain degree depends on the number of legislative proposals and policy
communications put forward by the Commission.
169 Six departments; i.e. the Development, Neighbourhood and Humanitarian departments, plus also (albeit
to a limited extend) the Home Affairs, Regional and Employment departments;
Four EU Trust Funds: the 'Bêkou' Trust Fund, i.e. the EU Trust Fund for the Central African Republic; the 'Madad'
Fund, i.e. the EU Regional Trust Fund in Response to the Syrian Crisis; the EU Emergency Trust Fund for Africa;
the EU Trust Fund for Colombia. See also Annex 9.
170 e.g. the "adjusted error rates" (Agriculture department, for Rural Development), the "reportable error
rates" (Regional department, for the 2007-2013 programmes), or the “residual total error rates” (Maritime
department, for the current programme). In other cases (e.g. Development and Neighbourhood departments), they
169
are derived by a backwards calculation based on results from advanced residual error studies; i.e. by adding the
estimated future corrections (if not assumed being zero) to the amount at risk at closure.
171 As disclosed in the Annual Activity Reports, this includes considering fewer more recent years than the 7-
years-period (e.g. Agriculture, Development, Neighbourhood departments), using an alternative estimation basis
(e.g. Agriculture, Research, Communication Networks, Regional, Employment departments and the Research
Executive Agency), or even estimating that future corrections will be zero (e.g. Regional, Employment, Maritime
departments for their current programmes, as the relevant corrections have been implemented by the Member
States in the relevant annual accounts to have a residual error rate below the materiality threshold of 2 % following
the change of the management and control system put in place for the 2014-2020 period).
172 'Non-quantified reservations' are defined as reservations for which it is not possible to make an accurate
assessment of the impact for the financial year, for which the financial impact is zero for this reporting year, or
which cannot be quantified because they are only reputational.
173 For some programmes with no set closure point (e.g. European Agricultural Guarantee Fund) and for
some multiannual programmes for which corrections are still possible afterwards (e.g. European Agricultural Fund
for Rural Development and European Structural and Investment Funds), all corrections that remain possible are
considered for this estimate.
174 or equivalent, such as after the expenditure is registered in the Commission’s accounting system, after the
expenditure is accepted or after the pre-financing is cleared. In any case, this means after the preventive (ex-ante)
control measures have already been implemented earlier in the cycle.
175 As disclosed in the Annual Activity Reports, this includes considering fewer more recent years than the 7-
years-period (e.g. Agriculture, Development, Neighbourhood departments), using an alternative estimation basis
(e.g. Agriculture, Research, Communication Networks, Regional, Employment departments and the Research
Executive Agency), or even estimating that future corrections will be zero (e.g. Regional, Employment, Maritime
departments for their current programmes, as the relevant corrections have been implemented by the Member
States in the relevant annual accounts to have a residual error rate below the materiality threshold of 2 % following
the change of the management and control system put in place for the 2014-2020 period).
176 Equivalent to the European Court of Auditors' methodology (European Court of Auditors 2016 Annual
Report methodological Annex 1.1 paragraph 10)
177 In all cases of Co-Delegations (Internal Rules Article 3), the "payments made" are covered by the
Delegated departments (since 2017 also for Type 3). In the case of Cross-SubDelegations (Internal Rules Article
12), they remain with the Delegating departments (the reporting on the latter is being reconsidered for 2018).
"Pre-financings paid/cleared" are always covered by the Delegated departments, even in the case of Cross-
SubDelegations.
PS: Co-Delegations Type 1 are actually 'divided' between departments, with each department duly covering its
own 'share' of (both) payments and pre-financings.
178 e.g. the "adjusted error rates" (Agriculture department; for Rural Development), the "reportable error
rates" (Regional department; for the 2007-2013 programmes), or the “residual total error rates” (Maritime
department; for the current programme). In other cases (e.g. Development and Neighbourhood departments), they
are derived by a backwards calculation based on results from advanced residual error studies; i.e. by adding the
estimated future corrections (if not assumed being zero) to the amount at risk at closure.
179 See the European Court of Auditors' 2016 Annual Report, paragraph 1.25 with box 1.8
180 See the European Court of Auditors' methodology (European Court of Auditors 2016 Annual Report
methodological Annex 1.1 paragraph 17)
181 'Non-quantified reservations' are defined as reservations for which it is not possible to make an accurate
assessment of the impact for the financial year, for which the financial impact is zero for this reporting year, or
which cannot be quantified because they are only reputational.
182 Special Report No 4/2017 “Protecting the EU budget from irregular spending: The Commission made
increasing use of preventive measures and financial corrections in Cohesion during the 2007-2013 period”.
183 The methodology used by DG AGRI in order to calculate the corrective capacity for the purpose of its
annual activity report is explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI Annual Activity Report 2017.
170
184 The methodology used by DG AGRI in order to calculate the corrective capacity for the purpose of its
annual activity report is explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI Annual Activity Report 2017.
185 It should be noted that due to the rounding of figures into millions of euros, some financial data in the
tables above may appear not to add-up.
186
For the purpose of calculating its corrective capacity in the Annual Activity Report, DG AGRI takes into
account only the amounts related to conformity clearance decisions adopted by the Commission and published in
the Official Journal of the EU and deducts the corrections in respect of cross-compliance infringements. For details
on the methodology used for FY 2017, see DG AGRI Annual Activity Report 2017, point 2.1.1.3.1.
187 The amount does not include the financial corrections “at source”.
188 Article 21(3)(c) of the Financial Regulation.
189 Art. 41 of Reg. 1306/2013.
190 Regulation (EU) Nº 1303/2013 of the European Parliament and of the Council laying down common
provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the
European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund covered by the
Common Strategic Framework and laying down general provisions on the European Regional Funds, the
European Social Fund and the Cohesion Fund repealing Regulation (EC) Nº 1083/2006 – OJ L 347, 20.12.2013,
p. 320.
191 Stemming from Member States' control statistics reported to the Commission
192 Not for the 2000-2006 period.
193 'Technical Assistance and Information Exchange instrument TAIEX-REGIO PEER 2 PEER'
194 This amount does not include the at source financial corrections applied by the Member States before
declaring the expenditure to the Commission, since there was no legal requirement to report such amounts.
Consequently, the Commission does not have such information.
195 Including financial corrections at source.
196 At source corrections are excluded from this annual reporting, in line with the legal framework applicable
for 2007-2013.
197 In addition to Commission reporting.
198 In order to eliminate the risk of double counting, the amounts reported in this section are calculated as the
difference between the cumulative amounts reported by the Member States (Art. 20 reports on withdrawals and
recoveries) and the financial corrections reported by the Commission (table 1.2.2 above).
199 This information has been transmitted in the assurance packages received in February 2018 for the third
accounting year and is still under assessment by the Commission services (information as reported by the
Member States, pending the Commission verifications).
200 In addition to Commission reporting
201 Research budget implemented by the Commission and Executive Agencies.
202 Implementation of Research budget entrusted to joint undertakings.
203 Budget implementation by international organisations.
204 Flat rate corrections should be seen as an estimation of the financial corrections (flat-rate and/or
extrapolated) which are not directly linked to individual operations/projects. It needs also to be underlined that for
European Regional Development Fund/Cohesion Fund in some cases the amounts of corrections communicated
by the Member States cover both individual and flat rate/extrapolated corrections; for reporting purposes these
amounts are included under the typology (individual or flat rate) which is considered prevalent. These two
limitations do not have an impact on the reliability of the global amounts reported.
205 As a result, the eligible expenditure declared to the Commission is capped to the amount after the
deduction of the flat rate correction.
206 The Internal Audit Service performed in 2017 (final report issued in January 2018) an audit in EACEA on
Erasmus+ and Creative Europe – Grant Management phase 1 (from the call to the signature of contracts). Overall,
171
the Internal Audit Service identified serious shortcomings in the design and implementation of EACEA's controls
that require urgent and determined action to ensure that the highest quality projects are selected for EU funding in
compliance with the applicable rules. The Internal Audit Service notably issued one critical recommendation
(accepted by the Agency) as regards the role of the evaluation committee (no evidence that the evaluation
committees' final conclusions on the projects to be financed or rejected were based on a review of and
deliberations on the merits of all the submitted grant proposals and that they did not simply endorse the work done
by external experts whose role is to assist the committees but not to take the final decisions). Following the action
taken by the Agency, the rating of this critical recommendation has been downgraded to 'very important' after an
Internal Audit Service follow-up engagement performed in March 2018.
207 From 2017 onwards, the scope of statistics has been extended to include the European Development
Fund and the EU Trust Funds in the total of the Commission.
208 Commission Delegated Regulation (EU) N° 1268/2012 of 29 October 2012 (OJ L 362, 312.12.2012, p.1)
209 Regulation (EC) No 1083/2006 of the European Parliament and of the Council laying down general
provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and
repealing Regulation (EC) No 1260/1999 (OJ L 210, 31.7.2006, p. 25)
210 Based on available data in the corporate accounting system (ABAC) as of end of the financial year 2007
211 i.e. above the statutory time limit
212 i.e. no longer conditional upon the presentation of a request for payment (with the exception of amounts
below EUR 200)
Recommended