View
8
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Pagina 1 |
1. INTRODUCERE
Accesul la finanțare este esențial pentru creșterea și inovarea întreprinderilor mici
și mijlocii (IMM-uri).
Potrivit unui sondaj efectuat la nivelul UE și publicat la 30 noiembrie 2016, pentru
9 % din IMM-urile din UE, principalul motiv de îngrijorare este accesul la
finanțare.
În această privință, situația s-a
îmbunătățit considerabil în ultimii ani, procentul IMM-urilor care și-au exprimat
îngrijorarea cu privire la accesul la
finanțare scăzând de la 16 % în 2009 la 9 % în 2016.
Rezultatele diferă, totuși, de la o țară la alta. Cel mai mare procentaj de IMM-uri
care consideră că accesul la finanțare este principala problemă cu care se
confruntă se înregistrează în Grecia și în Cipru (24 % în ambele țări).
Această problemă de finanțare este, de
asemenea, raportată de către întreprinderile de foarte mici dimensiuni
(10 % din microîntreprinderi) și de întreprinderile nou-înființate cu o
creștere puternică (13 % din așa-numitele „gazele”)1.
1 În cadrul sondajului, „gazelele” sunt
definite ca fiind întreprinderi înființate de mai puțin de 5 ani care au înregistrat o creștere medie anuală de 20 % pe an în ultimii trei
ani; Comisia Europeană/Banca Centrală Europeană, 2016, Sondaj privind accesul la finanțare al întreprinderilor (SAFE), http://ec.europa.eu/growth/safe.
Există diferențe semnificative între țările UE în ceea ce privește acordarea de
finanțare IMM-urilor.
Această diversitate se reflectă în:
dimensiunea relativă a diferitelor surse de finanțare utilizate de
întreprinderi;
nivelul de dezvoltare al diferitelor tipuri de instituții financiare, cum ar fi
băncile, fondurile de investiții, societățile de asigurare și fondurile
de pensii; nivelul de dezvoltare al diverselor
segmente ale pieței financiare, cum ar fi bursa de valori, piața de
obligațiuni și piața securitizărilor.
Cele mai importante surse directe de finanțare externă pentru IMM-uri sunt
liniile de credit, împrumuturile bancare și leasingul.
În schimb, pentru întreprinderile inovatoare cu ritm de creștere ridicat și
pentru întreprinderile nou-înființate, finanțarea prin capitaluri proprii este
esențială. Deși, ca volum total, nu este
foarte ridicată, în comparație cu alte surse de finanțare, finanțarea prin
capitaluri proprii prezintă un potențial deosebit pentru creștere și ocuparea
forței de muncă, inclusiv datorită inovării generate de întreprinderile beneficiare.
SEMESTRUL EUROPEAN – FIȘĂ TEMATICĂ
ACCESUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI
MIJLOCII LA FINANȚARE
Pagina 2 |
Figura 1 — Surse externe de finanțare relevante pentru IMM-uri
Sursa: Comisia Europeană/Banca Centrală Europeană, 2015, Sondaj privind accesul la finanțare al
întreprinderilor (SAFE),rezultatele din 2016 pentru IMM-urile din UE.
Statele membre au pus în aplicare
diferite politici și programe menite să înlăture diversele obstacole cu care se
confruntă IMM-urile atunci când încearcă să acceseze diferite surse de finanțare.
La nivelul UE, Comisia Europeană colaborează cu instituțiile financiare
pentru a îmbunătăți finanțarea
disponibilă pentru IMM-uri. Comisia realizează acest lucru prin stimularea
acordării de împrumuturi și de capital de risc prin intermediul unor instrumente
financiare cum ar fi cele disponibile în cadrul Programului pentru
competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME), al programului
Orizont 2020, al fondurilor structurale și
de investiții europene și al Fondului european pentru investiții strategice. În
plus, IMM-urile beneficiază de finanțare de la Banca Europeană de Investiții, în
principal prin intermediul unor bănci comerciale și a altor intermediari.
Prin inițiativa privind uniunea piețelor de
capital (CMU), Comisia urmărește să obțină o mai mare diversificare în ceea
ce privește finanțarea economiei, în special pentru IMM-uri2.
De asemenea, Comisia ajută țările UE să facă schimb de bune politici pentru
îmbunătățirea accesului la finanțare,
astfel încât fiecare să beneficieze de experiența celorlalte. Accesul la finanțare
este unul dintre principiile inițiativei politice emblematice a UE menite să
sprijine IMM-urile – Inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business
Act”) pentru Europa (SBA). În fiecare an, Comisia publică „fișele informative SBA”,
menite să asigure o mai bună înțelegere
a tendințelor recente și a politicilor naționale care afectează IMM-urile.
Accesul la finanțare este unul dintre domeniile SBA care fac obiectul fișelor
informative.
2 Comisia Europeană, 2015, Plan de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital, COM(2015) 468; SWD(2015)183 și evaluarea acestuia la jumătatea perioadei,
COM(2017) 292 final.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Alte surse
Titluri de creanță
Factoring
Capital social
Alte împrumuturi
Rezultatul reportat
Granturi sau împrumuturi bancare care fac …
Credite comerciale
Leasing
Împrumuturi bancare
Linie de credit, descoperit de cont
Pagina 3 |
Prezenta fișă informativă tematică din cadrul semestrului european își propune
să prezinte pe scurt principalele
provocări de politică din acest domeniu și să descrie câteva dintre instrumentele de
politică pe care statele membre le pun în aplicare pentru a răspunde acestor
provocări.
2. PROVOCĂRI LEGATE DE
POLITICĂ: ACCESUL IMM-URILOR LA PIEȚELE FINANCIARE DIN ȚĂRILE
UE
2.1. Ecosistemul finanțării generale
pentru IMM-uri
Țările UE au adoptat mai multe măsuri de politică menite să îmbunătățească
accesul IMM-urilor la finanțare, cu
rezultate diferite.
În fișele informative SBA, Comisia
măsoară performanța fiecărei țări în ceea ce privește accesul IMM-urilor la
finanțare comparativ cu media UE.
Comisia ia în calcul indicatori care
reflectă disponibilitatea diferitelor surse de finanțare și alte condiții relevante3.
3 În fișele informative SBA, accesul IMM-urilor la finanțare se numără printre cele 10
domenii monitorizate. Acesta cuprinde următorii indicatori: investițiile de capital de risc, soliditatea drepturilor prevăzute de lege,
calitatea informațiilor privind creditarea, numărul total de zile până la primirea finanțării, pierderile din creanțe
neperformante, costurile de creditare pentru împrumuturile mici față de cele pentru împrumuturile mari, cererile de împrumuturi bancare care au fost refuzate și ofertele de
împrumuturi ale căror condiții au fost considerate inacceptabile, accesul la sprijin financiar public, inclusiv la garanții,
disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi, finanțarea prin capitaluri proprii
disponibilă pentru întreprinderile noi și aflate
în plină dezvoltare, finanțarea acordată de investitorii providențiali profesionali întreprinderilor noi și aflate în expansiune, finanțarea acordată de creditori privați
(finanțare participativă).
Cele mai recente cifre4 permit gruparea țărilor UE în trei categorii:
în linii mari, în media UE (deviație
standard de +/- 0,5 ): Luxemburg, Bulgaria, Croația, Republica Cehă,
Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, România,
Slovacia și Slovenia; peste media UE: Belgia, Estonia,
Finlanda, Letonia, Polonia, Suedia și Regatul Unit;
sub media UE: Austria, Cipru, Grecia, Italia, Țările de Jos, Polonia,
Portugalia și Spania.
Fondul european de investiții (FEI) a
propus, de asemenea, un nou indicator sintetic pentru finanțarea IMM-urilor în
Europa. Acesta se bazează pe trei surse de finanțare pentru care există un volum
suficient de date de calitate disponibile:
împrumuturi, credite și leasing și finanțare prin capitaluri proprii. Este
inclus și un indicator care reflectă condițiile macroeconomice5. Rezultatele
pentru 2016, precum și cele din 2013, 2014 și 2015, sunt prezentate în graficul
de mai jos.
4 Comisia Europeană, 2016, Fișa informativă SBA; pentru Malta nu există niciun rezultat din cauză că nu sunt
disponibile date în acest sens; http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-
review_en. 5 În total, au fost incluse 23 de serii
cronologice, grupate în patru subindici.
Pentru mai multe detalii, a se consulta FEI, 2017, Perspectivele financiare ale întreprinderilor mici din Europa, p. 7-9, http://www.eif.org/news_centre/publications/
eif_wp_43.pdf.
Pagina 4 |
Figura 2 — Rezultatul indicelui FEI de finanțare a IMM-urilor
Sursa: FEI, 2017, Perspectiva financiară a micilor întreprinderi din Europa, figura 8, p. 9.
În general, diferitele instituții financiare
și piețe financiare joacă un rol important în crearea unui ecosistem de finanțare,
care este important pentru toate întreprinderile6. În cazul IMM-urilor, chiar
dacă nu oferă o opțiune de finanțare
directă, acestea sunt adesea un punct de ieșire pentru investitori.
În acest mod, investitorii vor putea să își transfere investițiile, recuperând astfel
fonduri care pot fi reorientate către noi IMM-uri. Întrucât împrumuturile bancare
(a se vedea mai jos) rămân cea mai importantă sursă de finanțare pentru
IMM-uri, întreprinderile inovatoare cu
creștere rapidă se bazează, într-o
6 O analiză mai detaliată a intermedierii financiare în țările UE este disponibilă în Analiza economică din 2015 a Comisiei care
însoțește Planul de acțiune privind CMU, SWD(2015)183, în Analiza economică din
2017 a Comisiei care însoțește Planul de
acțiune la jumătatea perioadei privind CMU, SWD(2017)224 final și în Raportul din 2016 al Comisiei Europene privind stabilitatea și integrarea financiară europeană,
SWD(2016)146, capitolul 2.
măsură mai mare, pe finanțarea prin
capitaluri proprii.
În plus, pentru întreprinderile inovatoare
cu creștere rapidă, accesul la finanțare reprezintă, în general, un obstacol mai
mare decât pentru alte tipuri de IMM-
uri7. Deși, la nivelul UE, numărul absolut de astfel de întreprinderi este relativ
scăzut, acestea reprezintă 18,8 % din totalul locurilor de muncă din UE8. De
asemenea, aceste locuri de muncă sunt, în general, de mai lungă durată și
necesită mai multe cunoștințe în
7 Pe baza unor valuri succesive ale anchetei
comunitare privind inovarea, analizate în Hölzl, W., & Janger, J., 2013 Does the analysis of innovation barriers perceived by
high growth firms provide information on innovation policy priorities?, Technological
Forecasting and Social Change, 80(8),
p. 1450-1468. 8 Comisia Europeană, 2016, European Innovation Scoreboard, https://ec.europa.eu/growth/industry/innovat
ion/facts-figures/scoreboards_en.
Pagina 5 |
domeniu9. Aceste întreprinderi au, de asemenea, o medie mai mare a creșterii
productivității și a activității de cercetare
și inovare, contribuind astfel la îmbunătățirea competitivității și a
intensității cunoașterii economiilor UE10.
2.2. Acordarea de împrumuturi
bancare
În toate țările UE, băncile sunt cei mai mari intermediari financiari, dar
importanța lor relativă variază în mod
semnificativ de la o țară la alta. Împrumuturile bancare reprezintă, de
obicei, cea mai mare parte a activelor, însă majoritatea băncilor investesc și în
piețele de capital.
În medie, în 2016, IMM-urile au perceput
o îmbunătățire atât în ceea ce privește disponibilitatea finanțării bancare, cât și
o reducere a ratelor dobânzii. IMM-urile
au observat însă creșteri în ceea ce privește alte costuri de finanțare decât
rata dobânzii sau cerințele referitoare la
9 Ciriaci, D., Moncada-Paternò di Castello, P., & Voigt, P., 2014, Does size of innovative
firms affect their growth persistence?
Brussels Economic Review, 57(3), pp. 317346. 10 Comisia Europeană, 2016, Science, research and innovation performance of the
EU 2016, pp. 247-276.
garanțiile colaterale.
Dificultățile legate de accesul la credite
bancare afectează mai ales
întreprinderile mici și întreprinderile inovatoare. Întrucât rata de respingere
cuprinde atât proiectele care sunt viabile din punct de vedere economic, cât și
proiectele care nu sunt viabile, pentru fiecare țară, rata de respingere oferă un
indicator aproximativ privind înăsprirea sau relaxarea condițiilor de creditare
aplicate de bănci pentru aprobarea de împrumuturi sau deschiderea unor linii
de credit. În plus, unele IMM-uri nici
măcar nu depun o cerere pentru a obține un împrumut bancar, deoarece se tem că
cererea le va fi respinsă; acest fenomen este cel mai des întâlnit în Grecia
(26 %11).
11 SAFE (2016), ibid.
Graficul 3 – Împrumuturile bancare – IMM-urile care au solicitat un credit și au obținut
întreaga sumă solicitată (2016)
Sursa: SAFE (2016), ibid.
Pagina 6 |
Rata de aprobare a cererilor de împrumut bancar pentru IMM-uri a
crescut, în medie, de la 60 % în 2014 la
70 % în 2016. Totuși, în unele state membre cum ar fi Grecia (20 %),
Lituania (20 %), Letonia (20 %) și Țările de Jos (17 %), rata de respingere este în
continuare ridicată.
2.3. Alte surse de finanțare pentru
IMM-uri
Capitalul de risc, chiar dacă limitat în
toate țările UE, constituie o sursă de finanțare importantă, în special pentru
proiectele și întreprinderile inovatoare și cu un nivel mai ridicat de risc. Având în
vedere dimensiunea pieței, capitalul de risc poate fi considerat în continuare o
soluție de nișă în comparație cu soluțiile
de finanțare tradiționale. Activitatea de capital de risc este cel mai bine
reprezentată pe cele mai dezvoltate piețe de capital (în țările mari ale UE, în
Benelux, în țările nordice). Deși este mai adaptat nevoilor întreprinderilor nou-
înființate și ale întreprinderilor cu grad ridicat de risc, capitalul de risc, care
reprezintă o mică parte din capitalul
privat, este cel mai dezvoltat în Suedia, Finlanda, Irlanda și Regatul Unit.
Societățile de asigurări și fondurile de pensii se numără printre cei mai
importanți investitori instituționali în fondurile cu capital de risc.
Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă o sursă nouă
de finanțare care presupune lansarea
unor anunțuri, în general pe internet, prin care publicul este invitat să
finanțeze proiecte prin donații sau contribuții în bani, urmând ca în schimb
să primească o recompensă, să aibă posibilitatea de a precomanda produse,
de a acorda împrumuturi sau de a face investiții. Orice tip de organizație poate
lansa o campanie de finanțare
participativă. IMM-urile, artiștii, întreprinderile nou-înființate inovatoare
și antreprenorii sociali pot beneficia cu toții de diverse forme de finanțare
participativă. Finanțarea participativă s-a dezvoltat rapid în unele țări din UE. Se
estimează că întreaga piață europeană a instrumentelor alternative de finanțare
online, care include finanțarea
participativă, creditarea directă cu perceperea de dobândă (peer-to-peer
lending) și alte activități, a crescut cu
92 %, ajungând la 5 431 milioane EUR în
2015. Excluzând Regatul Unit, care reprezintă cea mai mare piață, sectorul
european al finanțărilor alternative a
crescut cu 72 %, de la 594 milioane EUR în 2014 la 1 019 milioane EUR în 201512.
Investitorii providențiali (business angels) sunt persoane private, de multe
ori foarte bogate și, de obicei, cu experiență în domeniul afacerilor, care
investesc în mod direct o parte din activele personale în întreprinderi private
noi și în plină dezvoltare. Investitorii
providențiali pot investi separat sau ca parte a unui consorțiu în care unul dintre
investitorii providențiali își asumă, de obicei, rolul de lider. Pe lângă capital,
investitorii providențiali pun la dispoziția antreprenorilor experiența de gestionare
a unei afaceri, competențele de care dispun și rețeaua lor de contacte.
Investitorii providențiali joacă un rol
important în economie, deoarece, în multe țări, aceștia reprezintă a doua
sursă de finanțare externă pentru întreprinderile nou-înființate, prima fiind
familia și prietenii. Aceștia au un rol din ce în ce mai important în furnizarea de
capital de risc, precum și în ceea ce privește contribuția la creșterea
economică și la progresul tehnologic.
Regatul Unit este lider pe piața europeană a investitorilor providențiali,
fiind urmat de Spania, Germania, Franța și Finlanda13.
Securitizarea este procesul prin care se creează, de obicei de către un creditor,
cum ar fi o bancă, un instrument financiar prin gruparea unor active (de
exemplu, împrumuturile acordate
IMMurilor) care să fie achiziționate de investitori. Se facilitează astfel accesul la
12 Universitatea din Cambridge, Judge
Business School, Sustaining Momentum, The 2nd European Alternative Finance Industry Report, 2016. 13 EBAN, 2016, European Early Stage Market
Statistics 2015.
Pagina 7 |
o gamă mai largă de investitori, fapt ce generează o creștere a lichidităților și o
eliberare a capitalului din bănci pentru
acordarea de noi împrumuturi. Nivelul de dezvoltare din securitizare variază foarte
mult de la un stat membru la altul. Țările de Jos au cele mai mari piețe de
securitizare (32 % din PIB), mare parte a garanțiilor constând în împrumuturi
ipotecare. În unele țări (Belgia, Portugalia, Irlanda, Spania, Grecia și
Regatul Unit), piețele securitizărilor sunt destul de dezvoltate, cu stocuri de active
securitizate care reprezintă între 10 % și
20 % din PIB. În alte câteva țări europene mari (Franța, Germania și
Italia), deși cantitatea de active securitizate în circulație este relativ
scăzută ca procent din PIB, piața securitizărilor este importantă în cifre
absolute. În majoritatea țărilor din UE, valoarea activelor securitizate în
circulație este foarte mică raportat la
dimensiunea economiei.
Cotarea la bursă le oferă IMM-urilor
posibilitatea de a accesa o bază mai largă de investitori de capital. Deosebit
de importante pentru IMM-uri sunt piețele de capital de creștere, pentru că
acestea le oferă întreprinderilor care nu pot sau nu doresc să fie cotate pe
principalele piețe bursiere posibilitatea a
fi cotate cu condiția respectării unor cerințe simplificate.
Leasingul, ca formă de finanțare garantată cu active, reprezintă de multe
ori o sursă de finanțare foarte atractivă pentru IMM-uri, cu ajutorul căreia se pot
finanța o gamă largă de tipuri de active. De obicei, leasingul nu necesită niciun fel
de garanție sau de garanție reală
suplimentară. Printre prestatorii de servicii de leasing se numără băncile
comerciale, precum și alte instituții nebancare de credit sau societăți de
leasing. Potrivit rezultatelor sondajului SAFE realizat în 2016, leasingul este
important pentru 47 % din IMM-urile din UE, variind de la 23 % în Cipru la 68 %
în Finlanda. În ultimele 6 luni, 23 % din
IMM-urile din UE au recurs la acest mod de finanțare14.
Microfinanțarea ar putea fi o sursă
suplimentară de finanțare atât pentru microîntreprinderile existente, cât și
pentru persoanele care doresc să creeze o întreprindere pentru a combate sărăcia
și șomajul și să contribuie la crearea de locuri de muncă.
14 SAFE (2016), ibid.
Pagina 8 |
Instituțiile care furnizează microfinanțare pe teritoriul UE sunt foarte diferite de la
o țară la alta. Pe lângă băncile
comerciale care vizează microîntreprinderile ca parte a activității
generale de creditare a IMM-urilor, numeroase asociații cu sau fără scop
lucrativ fac parte din grupul de dezvoltatori europeni de microcredite.
Piețele obligațiunilor corporative sunt importante numai pentru IMM-urile
mai mari și mai ales pentru întreprinderile cu capitalizare medie sau
mare. În toate țările UE, piețele
obligațiunilor corporative sunt mai mici decât piețele bursiere. Cu toate acestea,
există încă diferențe de la un stat membru la altul.
Figura 4 — Investițiile cu capital de risc ca procentaj din PIB, date statistice ale pieței:
localizarea societății din portofoliu
https://www.investeurope.eu/media/651727/invest-europe-2016-european-private-equity-activity-final.pdf
Pagina 9 |
3. PÂRGHII POLITICE PENTRU ABORDAREA PROVOCĂRILOR
Pentru a aborda problemele cu care se confruntă IMM-urile în ceea ce privește
accesul la diversele forme de finanțare, literatura de specialitate, organizațiile
internaționale și alte surse au propus diverse recomandări politice. Având în
vedere diversitatea piețelor financiare disponibile pentru IMM-uri și multiplele
provocări pe care le prezintă fiecare
dintre ele, prezenta evaluare vizează câteva domenii de politică și nu este
conceput ca o analiză exhaustivă a acestui domeniu.
În ceea ce privește acordarea de împrumuturi, sectorul bancar european
se confruntă cu o mare provocare, și anume creditele neperformante (NPL),
care exercită o presiune enormă asupra
sistemelor bancare naționale. Creditele neperformante au un impact negativ
puternic asupra profitabilității băncilor și a capacității acestora de a acorda
împrumuturi, inclusiv IMM-urilor. În consecință, politicile menite să
amelioreze capacitatea băncilor de a trata creditele neperformante sunt foarte
utile. Printre posibilele soluții se numără:
(i) modalități de promovare a unor cadre de insolvență și de executare silită a
creditelor mai eficiente și mai previzibile, care să permită recuperarea rapidă a
valorii de către creditorii garantați; (ii) îmbunătățirea transparenței, astfel încât
potențialii cumpărători de pe piața secundară a creditelor neperformante să
poată intra pe piața pentru aceste
„produse”15.
Având în vedere dimensiunea redusă și
caracterul fragmentat al pieței capitalului de risc din UE, este destul
de dificilă atragerea de investitori mari în acest sector. În acest scop, există o serie
de pârghii de politică prin care se poate stârni din nou interesul acestei categorii
de investitori față de clasa activelor de
capital de risc. Printre acestea se numără adaptarea măsurilor de reglementare și
prudențiale la nevoile investitorilor
15 FMI, Global Financial Stability Report,
aprilie 2014 și aprilie 2015.
instituționali (de exemplu, societățile de asigurări). Stimulentele fiscale reprezintă
un alt instrument cu ajutorul căruia clasa
activelor de capital de risc poate deveni mai atractivă pentru investitorii
instituționali16.
Ca reacție la dezvoltarea rapidă a
finanțării participative în unele state membre, autoritățile din aceste state iau
măsuri pentru a clarifica condițiile acestui nou model de afaceri, adoptând
uneori o legislație specifică. Vor trebui însă luate măsuri pentru a asigura un
echilibru între extinderea continuă a
acestei surse de finanțare emergente și protecția investitorilor17.
În urma crizei, piețele securitizărilor din UE continuă să aibă o activitate mult
mai puțin intensă, fiind afectate de preocupările legate de procesul de
securitizare și de riscurile aferente. Politicile de sprijinire a încrederii
investitorilor ar putea constitui un mijloc
eficace de a garanta că securitizarea poate acționa ca un canal de finanțare
eficace pentru economie în ansamblul ei și ca mecanism de diversificare a
riscurilor18.
4. EVALUARE COMPARATIVĂ A
SITUAȚIEI ACTUALE ÎN MATERIE DE POLITICI
Țările UE au adoptat mai multe măsuri de politică menite să îmbunătățească
accesul IMM-urilor la finanțare, cu rezultate diferite. Cea mai mare parte a
activității de reglementare a avut loc în țările în care condițiile de acordare de
împrumuturi IMM-urilor s-au înăsprit mai
mult în timpul crizei. Cea mai răspândită măsură a constat în consolidarea
sistemelor de garantare a împrumuturilor, în special prin
16 Invest Europe (2017) http://www.investeurope.eu/research/. 17 AFME (2017), The shortage of Risk Capital for Europe's High Growth Businesses,
https://www.afme.eu/globalassets/downloads
/publications/afme-highgrowth-2017.pdf. 18 Banca Angliei și BCE (2014), The case for a better functioning securitisation market in the European Union, A discussion paper, mai
2014.
Pagina 10 |
extinderea domeniului lor de aplicare și prin alocarea mai multor fonduri publice
pentru astfel de sisteme de garantare.
Au fost puse în aplicare la nivel național și alte măsuri de politică, mai puțin
răspândite, pentru:
a facilita securitizarea împrumuturilor
acordate IMM-urilor; a stimula sectorul public de capital de
risc (atât prin fonduri publice de capital de risc care investesc direct în
întreprinderile inovatoare nou înființate, cât și prin intermediul
fondurilor de fonduri care investesc în
fonduri private de capital de risc); a facilita accesul și transferul de
informații financiare; a dezvolta în continuare piețele
obligațiunilor corporative și piețele alternative pentru IMM-uri.
În paralel, în mai multe țări ale UE s-au înființat deja sau urmează să se
înființeze instituții financiare de
promovare19. În cele din urmă, unele state membre oferă stimulente fiscale
pentru investițiile de capital de risc în întreprinderile inovatoare nou-înființate,
pentru a mobiliza surse de finanțare privată20. Întrucât schemele de
garantare a împrumuturilor au cea mai mare pondere în seria de instrumente de
politică ce sprijină accesul la finanțare în
ansamblul său, schemele de sprijin destinate întreprinderilor inovatoare cu
19 Pentru mai multe informații, consultați
Raportul de țară pentru fiecare stat membru: https://ec.europa.eu/info/strategy/european-
semester/european-semester-your-country_en; a se vedea, de asemenea, fișele informative SBA pentru fiecare țară: http://ec.europa.eu/growth/smes/business-
friendly-environment/performance-review-2016_ro. 20 A se vedea studiul Comisiei din 2016
privind eficacitatea stimulentelor fiscale pentru capitalul de risc și investitorii
providențiali în promovarea investițiilor la
nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, care poate fi consultat la adresa: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/final_report_2017_taxud_ventu
re-capital_business-angels.pdf.
creștere rapidă se concentrează mai mult pe fonduri proprii.
În Italia, s-au luat o serie de măsuri
pentru îmbunătățirea accesului întreprinderilor nou-înființate și al IMM-
urilor la finanțare din partea băncilor. Fondul public de garantare pentru IMM-
uri a fost consolidat, întreprinderile nou-înființate inovatoare putând beneficia de
o procedură accelerată, simplificată și gratuită de acces la fond. Garanția
acoperă până la 80 % din împrumuturile bancare acordate întreprinderilor nou-
înființate inovatoare, până la maximum
2,5 milioane EUR pe întreprindere.
În majoritatea statelor membre există
fonduri publice de capital de risc care investesc direct în întreprinderi, în
special în tehnologia informației și comunicațiilor, în biotehnologie și în
tehnologiile avansate de producție. Unele fonduri se axează în mod clar pe
întreprinderile aflate în faza de
extindere, în încercarea de a le stimula creșterea rapidă, în timp ce
întreprinderile nou-înființate aflate la început de drum reprezintă partea cea
mai importantă din portofoliile fondurilor publice cu capital de risc. Evaluările
disponibile indică faptul că aceste scheme constituie, de obicei, un mijloc
eficient de stimulare a creșterii și
competitivității întreprinderilor nou-create. Cu toate acestea, întrucât
majoritatea schemelor sunt relativ noi, nu sunt disponibile date privind succesul
investițiilor făcute în cadrul acestora. În unele state membre (de exemplu,
Germania și Finlanda) fondurile de fonduri publice care investesc în fonduri
private de capital de risc primesc volume
de finanțare mai mari decât fondurile publice de capital de risc. Acest tip de
instrument financiar permite o mai mare diversificare a portofoliului și,
concomitent, oferă posibilitatea de a valorifica în mai multe sectoare
experiența specifică sectorului dobândită de administratorii de fonduri private. Cu
toate acestea, nu există dovezi științifice
solide în ceea ce privește impactul economic al fondurilor de fonduri asupra
întreprinderilor beneficiare în raport cu cel al schemelor publice directe de
capital de risc.
Pagina 11 |
Potrivit fișelor informative SBA, din 2011 s-au adoptat sau pus în aplicare aproape
500 de măsuri de politică care vizează
accesul IMM-urilor la finanțare. Dintre aceste măsuri, 80 au fost adoptate sau
puse în aplicare în actuala perioadă de referință a fișelor informative (2015 și
primul trimestru din 2016); acestea vizează în principal programele de
finanțare, programele de coeziune folosite pentru IMM-uri și stimulentele
fiscale pentru investiții.
Graficul de mai jos prezintă rezultatele
pentru țările UE în termeni de
performanțe recente (2015 și primul trimestru din 2016) și de progrese
înregistrate de-a lungul timpului (2008-2016) pentru indicatorii
principiului SBA „acces la finanțare”. Potrivit datelor, doar câteva țări au
înregistrat progrese puține sau nu au înregistrat progrese deloc. Majoritatea
țărilor au înregistrat progrese și
performanțe moderate începând cu anul 2008.
Recommended