View
1
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 245 (316) • 26 iunie - 2 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în aleºmenurilor de „maestrul” Rãuþescu
p a g
3
Firma baronuluiRotaru a înghiþit10 miliarde dinafaceri cuinstituþiilestatului
Patronii penali, Gãinãºi Pavel, continuãnestingheriþi afacerilecu bani publici
p a g
5
Scandal de Gorj26 iunie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
claudiu.rada@scandaldegorj.ro
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel Dumitriudaniel.dumitriu@scandaldegorj.ro
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi
tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã
permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi
similare.similare.similare.similare.similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/
214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
În România se fac bani din orice! Mai ales dacã acest „orice”este bun al statului ºi deschide o poartã largã spre visteriabugetului public. Aºa se face cã în Târgu-Cãrbuneºti, un oraº numai mare decât un cartier al Târgu-Jiului, primãria a cheltuit pesteun miliard de lei vechi pe câteva hârtii printre care ºi un studiu detrafic. Era ºi necesar un astfel de studiu într-un oraº în care e traficdimineaþa când pleacã rata cu muncitorii la serviciu – din ce în cemai puþini din cauza crizei - ºi dupã amiazã când se întoarce.
Este simplu însã de înþeles cã primarul bufon al oraºului,Constantin Mazilu, nu s-a gândit niciun moment cã face un bineoraºului când a contractat firma GPS pentru realizarea acestuistudiu. Având în vedere inutilitatea acestei achiziþii putempresupune, presupunere cu nuanþã de certitudine, cã scopuledilului a fost altul. Relaþiile de amiciþie dintre oamenii de afaceri ºiprimari, sau orice altã persoanã cu putere de decizie dinadministraþia publicã, sunt deja notorii, ca de altfel ºi genul debusiness pe care îl fac de obicei. Banii comunitãþii curg mereucãtre conturile firmelor preferate, ori pentru lucrãri executate demântuialã sau neexecutate deloc, ori pentru achiziþiile inutile cumeste ºi cea de la Cãrbuneºti. La finalul afacerii, sau depinde dedeal, chiar la început, administratorul firmei se aratã foarte darnicfaþã de cel care i-a dat de lucru cu un procent mai mic sau maimare din ceea ce a încasat, depinde acum ºi de valoareacontractului. ªi uite aºa banii comunitãþii se cheltuiesc pe diversechestii total nefolositoare, sau mai puþin folositoare, în timp ce apacurge cu nãmol la robinet pentru cã nu existã bani pentru o nouãstaþie de epurare, gropile sunt în asfalt cât roata maºinii pentru cãnu sunt bani de plombãri sau un alt covor asfaltic.
Când în afacere apar ºi doi administratori de firmã cu un lungCV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primarcare lucreazã cu astfel de oamenii este destul de clarã. Ce primarfãrã un interes anume al contracta o firmã ai cãror administratorisunt implicaþi într-o fraudã de 175.000 de euro din bani europeni?Doar unul ca Mazilu care a lucrat cu GPS de trei ori într-un an, sauca primarii de la Ioneºti sau Schela care n-au gãsit altã firmã cucare sã lucreze decât pe asta.
Poate dacã organele de cercetare penalã ar fi mai sârguincioaseatunci când cerceteazã primari ºi, mãcar din când în când, un edilar plãti cu vârf ºi îndesat pentru faptele ilicite pe care le face, ardispãrea ºi firmele care se îmbogãþesc pe spatele statului ºi dupãce au fraudat chiar ºi fondurile europene.
Judeþul ºmenurilor vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de
aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134
(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Scandal de Gorj26 iunie 3
Firma baronului Rotaru aînghiþit 10 miliarde dinafaceri cu instituþiile statului
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,
Este cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinecont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemenea
lucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei careau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicio
jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,
Marian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut ofacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfel
statutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtar, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm încalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþiei
sale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteacrede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.
Lucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate desimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunsprimarprimarprimarprimarprimar, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum
mici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat delucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.
Fãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru
Peste 20 de contracte cu
instituţii publice a încheiat
anul trecut firma ROMSTAR
SRL, al cărei administrator
este Simona Rotaru, soţia
baronului de Leleşti Marian
Rotaru. De la desfundat de
şanţuri, demolări de clădiri
şi până la lucrări de
modernizare, firma
primarelui nu s-a dat înapoi
de la nicio lucrare, indiferent
că a avut de încasat 30 de
milioane de lei vechi sau
două miliarde şi jumătate. Ca
să vă faceţi o idee despre cât
a câştigat firma primarului
anul trecut, numai o parte a
contractelor derulate cu
instituţii publice depăşesc
mult zece miliarde de lei
vechi.
Primăria Tg-Jiu a băgat,
numai anul trecut, în contul
firmei soţilor ROMSTAR SRL,
126.000 lei pentru lucrări de
desfundare şi dalare şanţuri
Ursati, împrejmuire baza
Colegiului Naţional
„Ecaterina Teodoroiu”,
împrejmuire metalica Şcoala
Generală „Ecaterina
Teodoroiu”, desfundare
şanţuri pe strada Ana
Ipatescu, în cartierele
Preajba şi Bârseşti şi
reparaţii şi împrejmuire
Liceul Sportiv, şase dintre
lucrări au fost câştigate în
două zile, câte trei în fiecare
zi.
Alţi colegi ai lui Rotaru,
primarii de la Schela,
Bengeşti-Ciocadia, Rovinari
şi Hurezani l-au ajutat pe
acesta să-şi mărească cifra
de afaceri a firmei.
Probabil astfel de afaceri
se fac la schimb, aşa că
fiecare primar a contribuit
substanţial la îngroşarea
contului societăţii
ROMSTAR. Primăria Schela i-
a atribuit lucrările de
reparaţii la Şcoala Sâmbotin,
în valoare de 110.000 lei, cea
de la Bengeşti-Ciocadia,
reabilitarea şcolii generale
din localitate, lucrări care au
costat 99.000 lei, iar cea de la
Rovinari reabilitarea şcolii
nr.3 din oraş, pentru care i-a
plătit firmei lui Rotaru
aproape 60.000 lei. Cel mai
clar exemplu că aceste
lucrări între primari sunt
cadouri pe care şi le fac unii
altora, la schimb, pentru a
încerca să evite eventuale
probleme penale este cel de
la Primăria Hurezani. Două
lucrări a primit firma
primarului Rotaru de la
colegul din Hurezani,
împreună valorând aproape
180.000 de lei, pentru
reabilitarea unei şcoli,
contractul iniţial fiind
suplimentat ulterior cu un
act adiţional cadou de peste
60.000 de lei.
Contract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionNu numai la bugetele
publice ale primăriilor din
judeţ s-a conectat firma
baronului de Leleşti, ci şi alte
instituţii ale statului au făcut
afaceri cu primarul afacerist.
Oficiul de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară sau
Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru
Agricultură au avut şi ele de
lucru cu ROMSTAR, pentru
mansardarea sediului,
respectiv reparaţii curente,
valoarea acestora fiind de
16.000 de lei şi de 32.000 de
lei. Şi de la Spitalul din Tg-
Cărbuneşti a încasat
ROMSTAR peste 310.000 de
lei din două lucrări şi chiar
de la Inspectoratul de Poliţie
Gorj, vreo 38.000 de lei
pentru reparaţii şi amenajări
birouri, sau de la CE
Rovinari, 28.300 de lei pentru
reparaţii la faţada sediului
carierei Tismana II. Ultima
lucrare de anul trecut a
obţinut-o primarul Rotaru
chiar în ziua în care toată
lumea se pregătea de
Revelion, 31 decembrie, de
la Direcţia Finanţelor
Poblice, în valoare de 25.500
de lei pentru lucrări de
renovare a unor clădiri.
Semne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areŞi acest an a debutat bine
pentru ROMSTAR şi se pare
că va fi unul extrem de
profitabil, în contradicţie cu
recesiunea economică. În
primele cinci luni firma lui
Rotaru a contractat deja şase
lucrări în valoare totală de
700.000 de lei. Universitatea
„Constantin Brâncuşi”,
Primăria Tg-Jiu, Primăria
Câlnic şi CE Turceni au
încheiat deja contracte cu
ROMSTAR în perioada
ianuarie-mai. De departe cea
mai darnică cu firma
primarelui Rotaru a fost
Primăria Tg-Cărbuneşti care
pentru modernizarea bazei
sportive de la stadionul din
oraş va plăti peste 380.000 de
lei. Trebuie menţionat că în
2007 cifra de afaceri a
ROMSTAR a depăşit două
milioane de euro în
condiţiile în care e greu de
crezut că o tarabă cu mici,
un restaurant şi o pizzerie
pot rula peste 66 de miliarde
de lei vechi într-un an de
zile. Asta în condiţiile în care
niciun organ de cercetare nu
se sesizează.
Scandal de Gorj26 iunie4
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Ion Ruºeþ un senator arogantFostul lider de sindicat,
acum ajuns în Senatul
României, Ion Ruşeţ, a uitat
de unde a plecat şi că este
un simplu cetăţean al
municipiului Motru,
nemaifiind văzut printre
oamenii de aici aproape de
la preluarea mandatului de
parlamentar. Cu toate că ar
trebui să îi reprezinte pe cei
care i-au acordat votul de
încredere în forul legislativ
al ţării, pare-se că Ruşeţ este
mai preocupat de cazinouri
şi de pocker prin Bucureşti
decât de iniţiative legislative
orientate spre interesul
oamenilor, a căror voce
Ruşeţ ar trebui să fie în
Senatul României.
Senatorul Ruşeţ este ca şi
inexistent pentru
comunitate, fapt susţinut
chiar şi de viceprimarul din
Motru, Tudor Dobrică, care a
spus că „pe Ruşeţ nu l-am
văzut niciodată de când a
ieşit senator.” În plus, edilul
susţine că fostul lider de
sindicat nu a avut nici măcar
curiozitatea şi minimul
interes să treacă pe la
primărie şi să afle care sunt
problemele cu care se
confruntă motrenii. Aşa se
face că faţă de dezinteresul
afişat de senatorul Ruşeţ,
viceprimarul Dobrică a
simţit nevoia de a-l lua la
unşpe metri: „Probabil îi este
foarte greu să pună mâna pe
telefon şi să ceară o întâlnire
cu primarul sau
viceprimarul în vederea
găsirii unor soluţii pertinente
pentru municipiu.” îl „scuză”
astfel edilul motrean. Pe
acelaşi palier, viceprimarul
Dobrică spune că locuitorii
din Motru parcă nici măcar
nu ar avea parlamentari,
acesta aprecind că fostul
sindicalist nu prea mai are
legătură cu oraşul ai căror
locuitori, prin voturile date,
au contribuit decisiv pentru
ca Ion Ruşeţ să ajungă în
Parlamentul României.
Proiectul de lege privind
salarizarea unitară a fost discutat de
Guvern în primă lectură şi nu
prevede scăderea salariilor în raport
cu cele existente, iar actul final va fi
stabilit şi după ce va fi evaluat
financiar de către Ministerul
Finanţelor, a declarat, joi, premierul
Emil Boc.
“Am văzut existenţa unei tentaţii
de a crea confuzii la nivelul opiniei
publice, amestecând discuţiile
despre viitoarea lege a salarizării
unice cu ideea că astăzi scad
salariile în România. Vreau să fiu
foarte clar şi explicit: salariile astăzi
nu scad”, a spus Boc.
El a amintit totodată că, prin legea
unică de salarizare, unele salarii
aflate “la baza piramidei” vor creşte,
altele care se află “în vârful
piramidei” vor fi încetinite ca şi
creştere sau chiar îngheţate pentru o
perioadă de timp.
“Afirmaţia că scad salariilecu 30%,
cu 40%, Guvernul nu a discutat, ieri
(miercuri-n.r.), aşa ceva. Guvernul
nu a luat ieri nicio decizie cu privire
la scăderea salariilor cu 40% în
raport cu nimic, nici cu grile de
salarizare, nici cu negrile de
salarizare. O asemenea discuţie nu a
avut loc. Nu ştim despre aceste
detalii pentru că nu le-am avut pe
masa Guvernului. De aceea, eu nu
am cum să spun că s-au majorat sau
micşorat anumite procente din
grilele respective, pentru că
Guvernul, în forma lui plenară, nu a
avut acces şi a discutat pe acest
subiect”, a spus Boc.
Atenţionat de presă că ministrul
Muncii, într-o declaraţie înregistrată,
a confirmat faptul că creşterile
salarialepropuse au fost mai mici şi
întrebat dacă există astfel o
problemă de comunicare, şeful
Guvernului a rugat presa să discute
cu membrii comisiei de negociere.
“Noi nu am negociat, Guvernul,
prin forma plenului, a discutat prin
Ministerul Muncii, iar detalii despre
negocieri vă pot oferi cei care au
participat la negocieri. Ieri, în şedinţa
de Guvern nu am tăiat nimic, am
supus atenţiei şi am dat spre analiză
Ministerului Finanţelor un proiect
care a venit finalizat în urma
negocierilor care au avut loc. Detalii
despre negociere vor fi în măsură să
vi le precizeze cei care sunt”, a spus
premierul.
Coeficienţii discutaţi, miercuri, de
Guvern pentru stabilirea grilei de
salarizare unică în sectorul bugetar
au fost cu aproximativ 40% mai mici
raportat la nivelurile analizate
anterior, fiind cuprinşi între 5,4 şi 2,3
salarii minime pe economie, au
declarat agenţiei MEDIAFAX surse
ministeriale.
Mediafax
Legea salarizãrii unitare nuprevede scãderea salariilorîn raport cu cele existente
Scandal de Gorj26 iunie 5
Patronii penali, Gãinã ºiPavel, continuã nestingheriþiafacerile cu bani publici
Doi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, au
ajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNATârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor în
fraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cu175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindereºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comuna
Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,au avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit mai
multe sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest caza fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acum
însã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceidoi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,
prin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãsume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cucomplicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,afaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþi
Marian Daniel Găină şi
Daniel Ilie Pavel erau foarte
ocupaţi în 2004, împărţindu-
şi timpul între slujba de stat
pe care o aveau la Consiliul
Judeţean Gorj şi afacerea
proprie desfăşurată prin
firma S.C. GPS Construct SRL
la care amândoi erau
administratori şi asociaţi.
În calitate de busnissman,
dar sub influenţa funcţiei pe
care o aveau la consiliul
judeţean, Găină şi Pavel, s-au
ocupat de proiectarea
aducţiunii cu apă a comunei
Săcelu, proiectare care a
avut multe lacune, ca de
altfel întreaga lucrare, după
cum aveau să demonstreze
mai târziu procurorii
anticorupţie în dosarul penal
întocmit în acest caz şi
frauda de 175.000 de euro la
care au luat parte şi cei doi.
Marian Găină şi Daniel
Pavel au comis fals în
înscrisuri sub semnătură
privată, în formă continuată;
fals material în înscrisuri
oficiale, în formă continuată
şi au fost complici la
folosirea sau prezentarea de
documente ori declaraţii
false, inexacte sau
incomplete având ca scop
obţinerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general
al Comunităţii Europene.
În timp ce fostul primar al
comunei Săcelu, Dănuţ
Rentea, a stat ceva timp la
răcoare alături de un om de
afaceri, şi alţi patru indivizi
au avut probleme în acelaşi
caz, Găină şi Pavel au
continuat să prospere chiar
dacă şi-au pierdut funcţia în
cadrul consiliului judeţean.
Cum afacerile cu statul
sunt o sursă de venit
excepţională, GPS Construct
a continuat să lucreze pe
banii bugetului public
desfăşurându-şi activitatea în
slujba unor primării din
judeţ care n-au avut altceva
mai bun de făcut decât să
lucreze cu o firmă ai căror
administratori au comis, nu
cu mult timp în urmă,
infracţiuni pentru a frauda
comunitatea europeană.
Studii de traficStudii de traficStudii de traficStudii de traficStudii de traficîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu o
singurã stradãsingurã stradãsingurã stradãsingurã stradãsingurã stradãAnul trecut, trei primării
din Gorj au avut nevoie,
contracost evident, de
ajutorul GPS Construct
pentru realizarea unor
„hârţogării” costisitoare
pentru studii de fezabilitate
trafic şi proiectare-
modernizare drumuri.
Deşi e greu de crezut
având în vedere că oraşul
are o singură stradă mai
acătări, Primăria Târgu-
Cărbuneşti a comandat GPS
un studiu de trafic care a
costat, alături de servicii de
expertiză 17.000 de lei. Tot în
2008, aceeaşi primărie a mai
lucrat în alte două cazuri cu
firma lui Găină şi Pavel, o
dată pentru realizarea unui
studiu de fezabilitate pentru
străzile din Târgu-
Cărbuneşti, care a costat
42.200 de lei, iar a doua oară
pentru achiziţionarea unui
studiu de fezabilitate şi unui
proiect tehnic pentru
reabilitarea aceloraşi străzi
din oraş, costând de data
asta 43.000 de lei.
De reţinut este faptul că
autorităţile locale,
preocupate intens de
bunăstarea comunităţii, au
lucrat chiar şi în ultima zi a
anului trecut, contractând pe
data de 31 Decembrie, studiu
de fezabilitate al străzilor din
Târgu-Cărbuneşti.
Primăria comunei Schela
a cotizat şi ea în contul celor
doi foşti angajaţi ai
consiliului judeţean, plătind
54.000 de lei pentru servicii
proiectare asfaltare drumuri
săteşti în satul Gornăcel.
Primăria Ioneşti nu s-a lăsat
nici ea mai prejos şi a
colaborat cu S.C. GPS
Construct pentru
proiectarea lucrării de
modernizare a drumurilor
din comună, plătind pentru
asta 13.500 de lei.
În timp ce primăriile au
deschis robinetul către
conturile GPS Construct, fără
ca nimeni să ţină seamă de
faptul că, până la o sentinţă
definitivă care să
demonstreze contrariul,
lucrează cu nişte infractori,
Găină şi Pavel nu-şi fac prea
multe probleme nici din
cauza procesului care va mai
dura ceva timp. Aflat pe rolul
Tribunalului Dolj, el este în
prezent suspendat pentru că
avocaţii fostului primar
Dănuţ Rentea au ridicat o
excepţie de
neconstituţionalitate, iar
până la soluţionarea acesteia
cauza nu-şi poate urma
cursul firesc.
Scandal de Gorj26 iunie6
Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept
constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;
Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA
- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;
Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE
- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –
10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU
CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA
Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: tgjiu_ulim@yahoo.com.
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani
Primarul comunei
Turburea, Daniel Ursulescu,
a murit într-un grav accident
de circulaţie ce a avut loc pe
raza comunei Bengeşti-
Ciocadia. Edilul-şef din
Primarul din Turburea a decedat înurma unui accident de circulaþie
Turburea mai era însoţit de
alte două persoane în
autoturismul cu care se
deplasa, iar una dintre ele a
ajuns în stare foarte gravă la
Spitalul de Urgenţă din Tg-
Jiu, cealaltă scăpând ca prin
minune nevătămată.
Primarul se deplasa spre
Bucureşti pentru a depune
un proiect pentru
construirea unei unităţi
şcolare în comună. Potrivit
primelor cercetări de la faţa
locului, poliţiştii au stabilit
că accidentul s-a produs din
cauza neadaptării vitezei la
condiţiile de trafic, în dreptul
unei curbe, ediliul comunei
Turburea pierzând controlul
maşinii, fapt de a dus la
producerea acestui tragic
eveniment rutier.
I.A.
Scandal de Gorj26 iunie 7
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în aleºmenurilor de „maestrul” Rãuþescu
De la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea muncii
Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,directorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunct
al al al al al AJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmele
în banii publici peîn banii publici peîn banii publici peîn banii publici peîn banii publici pevremea când eravremea când eravremea când eravremea când eravremea când era
doar un simpludoar un simpludoar un simpludoar un simpludoar un simpluconsilier local laconsilier local laconsilier local laconsilier local laconsilier local laRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã a
scãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþullegii prinlegii prinlegii prinlegii prinlegii prin
bunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþapoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºi
procurorilorprocurorilorprocurorilorprocurorilorprocurorilor, fiind, fiind, fiind, fiind, fiindcoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cu
fostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar IlieRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar mai
apoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºit
„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sãfalimentezefalimentezefalimentezefalimentezefalimenteze
societatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreiunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar era
Consiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalRovinari.Rovinari.Rovinari.Rovinari.Rovinari.
Capacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile salemanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fost
încercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi denoua conducere anoua conducere anoua conducere anoua conducere anoua conducere a
Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,instalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunie
2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”pe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directoral Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Public
de de de de de AsistenþãAsistenþãAsistenþãAsistenþãAsistenþãSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunci
când aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-areorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºi
bossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutfuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-a
reorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidspre cea despre cea despre cea despre cea despre cea de
director adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct laAJOFM.AJOFM.AJOFM.AJOFM.AJOFM.
MarionetaMarionetaMarionetaMarionetaMarionetasforarului Iliesforarului Iliesforarului Iliesforarului Iliesforarului Ilie
Instalat recent, cu
sprijinul PSD, în funcţia de
director adjunct al AJOFM
Gorj, Dumitru Cotruna poate
fi considerat un personaj
care şi-a menţinut ridicat
nivelul aspiraţional. De la
consilier local la director, fie
el chiar şi adjunct, al unei
instituţii relativ importante,
pasul pare unul destul de
mare pentru orcine, nu şi
pentru Cotruna care, odată
ce şi-a pierdut privilegiile pe
care i le conferea funcţia de
director al Serviciului Public
de Asistenţă Socială
Rovinari, prin restructurarea
postului, a refuzat să
coboare la statutul de simplu
funcţionăraş şi a apelat la
vechii săi susţinători din PSD
cerându-le sprijinul pentru a
ocupa orice funcţie, numai
director să fie. De altfel,
trecutul său ca manager îl
recomandă pentru orice
funcţie, doar nu orcine ar fi
putut falimenta firma al cărei
unic acţionar era Consiliul
Local Rovinari. Rovego SA,
sub competenta conducere a
lui Cotruna, la acea vreme
păpuşa de paie a fostului
primar Ilie Răuţescu, a
acumulat peste 20 de
miliarde de lei vechi datorii,
intrând în final în lichidare
judiciară. Corpul de Control
al prefectului a descoperit la
vremea respectivă o situaţie
contabilă dezastruoasă, pe
care a înaintat-o Direcţiei
Finanţelor Publice fapt care
a dus de altfel la declararea
falimentului.
Mânjit cuMânjit cuMânjit cuMânjit cuMânjit cubani publicibani publicibani publicibani publicibani publici
În toată perioada cât a
fost director la Rovego,
Cotruna a fost folosit mai
mult ca decor, în realitate
primarul de atunci, Ilie
Răuţescu manevra
societatea, multe din
şmenurile acestuia fiind
anchetate ulterior de către
poliţişti şi procurori. Cel care
se bate acum cu cărămida în
piept că e cel mai corect
personaj tolera ilegalităţile
primarului fiind practic
parteneri de afaceri. Încă de
pe vremea când era doar
consilier local Cotruna
deţinea două societăţi
comerciale care au primit
mai multe lucrări fără
licitaţie de la Primăria
Rovinari. Într-una dintre
acestea, Tehrocon SRL,
înfiinţată în 2000, imediat
după ce Răuţescu a devenit
primar, Cotruna era asociat
chiar cu fiul acestuia, iar
perioada de vârf a firmei a
durat cât mandatul
primarului, fiind radiată la
scurt timp după ce Răuţescu
n-a mai fost ales. În acelaşi
timp, Dumitru Cotruna era
patron şi la Balcani Impex
SRL Rovinari, care a efectuat
lucrările de renovare la
sediul primariei, societatea
fiind prima cu care Răuţescu
a încheiat un contract când
şi-a preluat mandatul de
primar. Pentru şmenurile la
care a luat parte alături de
fostul primar, Dumitru
Cotruna a ajuns coleg de
dosar penal cu acesta, însă
actualul prim-procuror al
Parchetului de pe lângă
Tribunalul Gorj, Gheorghe
Focşan, i-a scos de sub
urmărire penală şi i-a spălat
de păcatul batjocoririi
banului public.
Ascensiunea lui Cotruna,
de la gestionarea activităţii
de apă-canal până la
medierea muncii, nu se
datorează exclusiv
capacităţilor sale
manageriale ci mai ales
susţinătorilor săi politici
despre care vom mai vorbi.
Scandal de Gorj26 iunie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogonearedactie@scandaldegorj.ro
Se vorbeşte cu obstinaţie despre
corupţia din cadrul instanţelor
judiciare, ca un factor de instabilitate
care împiedică dezvoltarea normală a
unei ţări, deoarece o justiţie coruptă
frânează capacitatea statelor de a
lupta împotriva infracţiunilor şi a
terorismului, încetineşte comerţul şi
creşterea economică şi refuză
cetăţenilor o justiţie imparţială în
divergenţele lor cu vecinii sau cu
autorităţile. Revenind la problema
despre care vă vorbeam în numărul
trecut al ziarului nostru, printre
„metodele perfide” promovate cu mult
cinism de către fratele meu, a fost şi
aceea de a obţine o adeverinţă de
proprietate „cu cântec”, cum se
spune, în sensul că a fost emisă în
ultima zi de mandat a fostului primar
al oraşului Ţicleni, maistrul
Constantin Ţârcă, rubedenie apropiată
a soţiei fratelui, fără a se fi făcut vreo
măsurătoare a curţii pe care o
„mărise” prin „înghiţirea” anterioară a
fâşiei de pământ, deşi, reţineţi, în acte
este trecută deplasarea comisiei, în
aceeaşi zi în care a fost emisă
adeverinţa, adică în ultima zi de
mandat a fostului primar interimar!!!
Faptul cel mai strigător la cer este însă
acela că dimensiunile trecute în
pretinsa adeverinţă pentru eliberarea
titlului de proprietate, notate la
centimetru, încalcă grosolan
dimensiunile titlului meu de
proprietate, eliberat în anul 2004!! Prin
urmare, cu o asemenea „făcătură” şi
cu o presupusă schiţă de cadastru,
acest pretins frate se prezintă în faţa
instanţei de judecată şi are tupeul să
spună că i-am „încălcat proprietatea”
prin ridicarea unui gard nou, pe
vechiul amplasament al gardului
despărţitor edificat cu zeci de ani în
urmă de către părinţi! Să nu uităm că
printre ţările citate ca exemple
negative de mare corupţie în justiţie
se numără Azerbaidjanul, Mexic,
Panama, Cehia, unde se apreciază că
reformele nu avansează, dar şi
România, unde sistemul judiciar este,
potrivit Transparency International,
foarte corupt, o serie de studii
dezvăluind chiar mecanismele de
corupţie din sistemul judiciar. În acest
sens, unii dintre cei care sparg tăcerea
consideră că situaţiile în care
magistraţii sunt mituiţi direct sunt
foarte rare, dar există, în schimb,
cazuri în care avocaţii, grefierii ori
registratorii se oferă să fie
intermediari pentru mită! Cu toate
acestea, nu în toate cazurile în care un
avocat, de pildă, cere bani, se poate
vorbi de coruperea judecătorilor.
Uneori, banii rămân în buzunarele
avocaţilor, care se bazează pe faptul
că judecătorii tineri ezită, din motive
morale, să dea pedepse grele în cazuri
mărunte de furt, însă, chiar dacă ar
exista un număr redus de cazuri,
lucrurile sunt grave, mai ales că peste
două treimi dintre români sunt de
părere că există corupţie în Justiţie,
confundându-se uneori corupţia cu
incompetenţa unora dintre magistraţi.
Ca urmare a unui recent sondaj
Gallup din România, problemele cele
mai importante cu care se confruntă
justiţia românească, după cetăţenii
care au fost implicaţi într-un proces,
sunt corupţia, lipsa de profesionalism
şi legislaţia neclară. Cei care nu au fost
implicaţi într-un proces, cred că
primele trei probleme ale justiţiei din
România sunt: corupţia, lipsa de
profesionalism şi implicarea
politicului în justiţie. Pe de altă parte,
oamenii din sistem nu consideră că
judecătorii, avocaţii sau procurorii
sunt corupţi. În pofida faptului că
unele date ale sondajului sunt încă
ţinute secrete de către CSM, se pare că
acela care a fost finanţat de către
Banca Mondială evaluează percepţia
publicului asupra personalului din
justiţie, în ceea ce priveşte
performanţele sistemului, astfel încât,
din datele culese reiese că mai bine
de jumătate din totalul populaţei
percepe sistemul judiciar din România
ca fiind unul corupt. Spre deosebire
de cetăţeni, avocaţii au o părere foarte
bună despre ei, dar una foarte proastă
despre poliţişti, în primul rând, abia
după aceea despre procurori şi
judecători! Se pare că instituţia cu cea
mai scăzută credibilitate în percepţia
românilor este Parlamentul, deoarece
ce face ca prevederile legii să nu
poată fi aplicate cu eficienţă maximă,
mai metaforic vorbind, putem spune
că pacientul bolnav de cancer stă
întins pe masa de operaţie, iar în
jurul său chirurgii se sfădesc pe
metode şi pe o serie de proceduri de
operaţii estetice! În ciuda unor
cosmetizări cu parfum reformist, pare
tot mai evident că la nivelul
percepţiei cetăţeanului asupra
corupţiei, nu putem vorbi nicidecum
de schimbări semnificative, câtă
vreme şi aşa-numita “corupţie mică”
rămâne un punct vulnerabil al
instanţelor de judecată şi principala
problemă a cetăţeanului de rând.
În opinia specialiştilor cu
deschidere spre legislaţia europeană,
se apreciază că adoptarea legii de
înfiinţare a Agenţiei Naţionale de
Integritate(ANI), ca mecanism integrat
de verificare a declaraţiilor de avere şi
de control al conflictelor de interese,
ar reprezenta o măsură de importanţă
crucială pentru palierul de prevenire
a corupţiei în mediul public! Personal,
nu ştiu cum se procedează în practica
judiciară a unor instanţe, atunci când
este vorba despre integritate, dar, aşa
cum se procedează la Judecătoria din
Tg. Cărbuneşti, cred că ar trebui să
intre în atenţia organelor de anchetă!
Atunci când se instrumentează acţiuni
sau când se emit acte juridice, când se
invocă o Ordonanţă preşedinţială,
oare nu analizează nimeni dacă
acţiunea respectivă are un temei? Cine
îl pedepseşte pe acela care aduce în
instanţă un act fals, pentru a
instrumenta un act de justiţie? Cred că
trebuie reflectat mai îndeaproape
asupra unui asemenea aspect, iar în
viitor, promitem să detaliem analiza
cu elemente de noutate în derularea
unui proces pe care îl supun atenţiei
opiniei publice! În multe privinţe,
practica judiciară se dovedeşte mai
degrabă o modalitate de lustrare, prin
crearea cazierului judiciar, deoarece
majoritatea condamnărilor sunt cu
suspendarea executării pedepselor,
iar după atâta amar de vreme, chiar
marile subiecte de corupţie sunt încă,
doar de ordin mediatic. Pare-se că
există aici două variante: fie dosarele
nu sunt instrumentate corect, fie
instanţele aplică deliberat pedepse
extrem de uşoare pentru înalta
corupţie, în comparaţie, spre exemplu,
cu cele pentru infracţiuni de fals sau
cu cele pentru infracţiunile contra
patrimoniului.
peste 88% dintre cei chestionaţi spun
că au puţină încredere sau deloc în
Legislativ, urmează apoi Guvernul şi
partidele politice, dar nici Consiliul
Superior al Magistraturii nu se bucură
de foarte multă încredere publică.
Diriguitorii actului de justiţie se cam
codesc să facă public rezultatul
acestui sondaj, pentru a mai proteja
imaginea, de altfel destul de terfelită şi
îmboţită a instituţiilor de justiţie din
România, dar, oare, până când
cetăţeanul de rând va mai tolera
corupţia şi injustiţia? Când se va putea
spune, în sfârşit, că justiţia este
oarbă? Pare să fie doar cea mai
recentă teorie privind posibila
evoluţie a justiţiei româneşti pe timp
de criză, iar ironia face ca această
caracterizare să se potrivească de
minune situaţiei actuale. Asocierea
poate merge chiar mai departe, dacă
facem un exerciţiu de imaginaţie,
deoarece acolo unde propovăduitori
ai stării de fapt au început să se
manifeste cu mult înainte de a simţi
noi ce se întâmplă, se pare că sunt
patru mari condiţii care facilitează
corupţia din sistemul judiciar: 1.eşecul
numirii judecătorilor pe baza
meritelor profesionale, 2.un nivel de
salarizare şi condiţii de muncă
inadecvate, 3.procese injuste pentru
revocarea judecătorilor corupţi şi
4.procedurile interne profund
netransparente care îngreunează
monitorizarea activităţii instanţelor de
către presă şi de către societatea
civilă. În multe privinţe, corupţia
judiciară poate avea consecinţe
directe şi profund negative asupra
societăţii democratice din România,
afectând principiul egalităţii
cetăţenilor în faţa legii, dar putem
vorbi şi de unele consecinţe negative
asupra economiei ţării, mai ales că un
sistem corupt îndepărtează investitorii
şi împiedică eforturile de reducere a
sărăciei.
La nivel global, mulţi analişti
apreciază că tentaculele “caracatiţei”
legate la ochi subminează sistemele
judiciare din întreaga lume, lipsind
cetăţenii obişnuiţi şi obidiţi de
accesul neîngrădit la justiţie şi de
dreptul fundamental la un proces
echitabil şi imparţial, uneori chiar de
posibilitatea desfăşurării unui proces
normal în sala de judecată! Să nu
uităm că uneori, demersurile
asumate în domeniul luptei împotriva
corupţiei sunt marcate de conflicte
politice între instituţiile statului, ceea
NUMAI DACÃ JUSTIÞIA SE DOVEDEªTEACEEAªI PENTRU TOÞI (IV)!
Scandal de Gorj26 iunie 9
Nuntã þigãneascã cu bucluc
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Lumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare încartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-ar
putea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedere
declaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuieveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte de
titulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâtalta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiunilor,,,,,
cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,dar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã a
acestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºianume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Torticã.orticã.orticã.orticã.orticã.
Lovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea lanunta rromilornunta rromilornunta rromilornunta rromilornunta rromilor
Astfel, regele rromilor din
comuna Costeşti, judeţul
Argeş vrea să îşi mărite fata
în cartierul Meteor, dar
numai că ginerele acestuia,
aşa cum se vorbeşte, a mai
fost căsătorit cu o pirandă
ale cărei rude nu vor să
audă nici în ruptul capului
de un asemenea mariaj. Mai
pe scurt, „răjele” Tortică,
vrea să îşi mărite odrasla, şi
să facă nuntă de sute de mii
de „oiro”, cu Mihai Biriţă,
băietul unui rrom cu
buzunarele mai largi din
cartierul Meteor. Alaiul
„răjelui” Tortică a venit de la
Piteşti până la Târgu-Jiu cu o
herghelie dă Meţane, cu
dorinţa de a aplana
potenţialul conflict ce s-ar
putea isca, acesta dorind ca
fiica sa să „aivă” parte dă o
nuntă superşmekeră.
RahatRahatRahatRahatRahat la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºipiºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.
Atenþie Atenþie Atenþie Atenþie Atenþie ex-prefectulex-prefectulex-prefectulex-prefectulex-prefectulVVVVVictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!
Dar lucrurile se pare că
nu sunt aşa de simple cum
par la prima vedere. Mihai
Biriţă, „jinărele” pă care îl
vrea Alteaţa Sa Tortică a mai
fost căsătorit numa v’o cinci
ani cu Aluna Priboi, o tânără
zglobie care acum a împlinit,
în mentalitatea ţigănească,
venerabila vârstă de 21 de
ani şi s-a trezit fără bărbat pe
nepusă masă, neamul
acesteia ameninţând că vor
lua toate măsurile necesare
pentru a bloca „rromariajul”.
Planul de desfăşurare al
nunţii ar fi, în momentul de
faţă, următorul: Dan
Stănescu Tortică ar trebui să
organizeze bairamul la
pagoda sa din judeţul Argeş
la sfârşitul săptămânii, iar
marţi nuntaşii ar urma să
petreacă în Meteor la familia
ginerelui. Numai că rudele
Alunei, fata „trădată în
dragoste” s-au pregătit de
„răzbel”, după cum spune
bunicul pirandei, care cere
200 de galbeni, adică
aproximativ 200.000 de lei, o
grămadă de lovele, pentru a
îngropa securea războiului.
Acesta s-a ales doar 20 de
galbeni şi nu se gândeşte
momentan decât la cum să
pună beţe în roate
nuntaşilor. „O să mergem şi
o să punem lumânări
aprinse pe stradă în calea
miresei, ca să vadă că e bine
primită. O să iau şi eu nişte
pişu în sticlă, o să fac găuri la
dop şi o să le stropesc toate
limuzinele, ca să le facem
primirea de bun venit. O să
iau şi nişte treaba mare la
pungă pentru mireasă,
special, dacă nu mă lasă să
mă duc la ei cu furca, aşa
cum am promis. O să vedeţi
război în Meteor aşa cum n-a
mai fost demult pentru că
dacă ei îşi bat joc de fata asta
de 21 de ani aşa îmi pot bate
şi eu joc de nunta lor”
ameninţă Priboi, bunicul
Alunei.
Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,între douã...între douã...între douã...între douã...între douã...
Unul dintre cei vizaţi de
tirul acuzelor, în speţă Mihai
Biriţă, nu se lasă intimidat şi
spune că îşi va desfăşura
nestingherit pregătirile de
nuntă declarând, într-un mod
voalat belicos, că nimeni nu
îi va strica organizarea nunţii
pe care o pune la cale cu
„răjele” Stănescu. „Nu se
pune problema să vină
cineva să facă ceva pentru
că nu mai este cazul. Păi, i-
am dat 20 de galbeni, cred că
e suficient, nu văd ce să vrea
mai mult, mai ales că i-am
dat şi toate darurile de nuntă
inapoi. Noi o să avem
petrecerea noastră, totul va fi
frumos şi civilizat, veţi vedea
că nu va fi niciun scandal. O
să ne distrăm până mircuri
dimineaţa şi totul va fi
frumos” afirmă încărcat
nevoie mare de optimism
Biriţă.
Dorind să îşi afişeze
prosperitatea materială într-
um mod opulent, vreo
câteva Merţane erau parcate
în oborul din Meteor a
„famigliei” Biriţă, probabil
fără a avea legat vreun
maidanez de bara din spate,
acestea fiind autoturismele
care l-au adus pe Dan
Stănescu Tortică la Târgu-Jiu,
„răjele” sosind aici împreună
cu o parte din familie şi
prieteni, printre aceştia
regăsindu-se şi bulibaşa de
la Vâlcea, pentru a se asigura
cu toţii că nu vor fi incidente
la nunta ce urmează a fi
organizată.
Paranghelie deParanghelie deParanghelie deParanghelie deParanghelie deparanghelieparanghelieparanghelieparanghelieparanghelie
Aici, din spatele unei
mese, Stănescu a spus că
orice neînţelegere nu îşi are
rostul în timpul derulării
nuntei fiicei sale. „Acum opt
luni a fost un stabor de al
nostru, o judecată
ţigănească, şi acolo s-a
convenit că Mihăiţă e liber şi
se poate căsători cu oricine.
Acel domn, Ion Priboi, a luat
20 de galbeni despăgubiri,
deşi nu îi merita pentru că i
s-a dat înapoi toată mobila şi
toată zestrea. S-au dat acei
bani pentru că e nuntă la
palat şi toată lumea trebuie
să mănânce. El cere 200 de
galbeni, dar cine-i dă şi
pentru ce? Scandal nu mai
poate face pentru că a fost
acel stabor şi acolo s-a luat
hotărârea. Noi avem nuntă şi
mergem mai departe cu
petrecerea. Cu el n-am de ce
să mă întâlnesc pentru că el
tot nemulţumit va fi. El nu
vrea binele acelei fete, iar
Aluna trebuie să înţeleagă că
dragoste cu sila nu se
poate.” Şi acum urmează,
ţineţi-vă bine, atribuţiile
monarhale ale lui Tortică:
„Eu sunt rege şi, aşa cum
peste cuvântul tatălui meu
nu se trecea, vă asigur că
nici peste al meu nu se va
trece. Vă aştept pe toţi la
nuntă la palat şi români şi
ţigani că facem petrecere
mare pe 28 şi 29 iunie şi apoi
venim aici, la Mihăiţă, în
Meteor, şi continuăm
petrecerea” declară plin de
„importanţa” funcţiei sale
Stănescu Tortică.
Paralele sauParalele sauParalele sauParalele sauParalele saupiranda?piranda?piranda?piranda?piranda?
Bulibaşa de la Vâlcea,
care se numeşte Toma, după
cum s-au făcut oficiile,
afirmă sus şi tare că Priboi
nu mai are dreptul la nimic
nimic şi să îi lase în pace pe
tinerii însurăţei. „Nu e voie
la noi să blestemi mireasa,
dar am zis să trecem noi şi
peste asta ca să fie pace.
Priboi se zică mersi pe ai 20
de galbeni că dacă mai face
scandal mergem la el şi-i
luăm şi pe ăia. Dacă e
cuminte, la final îi mai dăm
noi cinci galbeni, aşa, de la
noi, din omenie, dar mai
multe nu are dreptul să
ceară” declamă mai mult
mârâind bulibaşa din Vâlcea.
Acestea fiind lucrurile
spuse de-o parte şi de alta,
situaţia pare a fi clară în
cartierul Meteor pentru
„răjili” Stănescu, acesta
nutrind speranţa că Priboi
nu va isca un conflict, însă
bunicul Alunei aştepta „din
10 în 10 minute” să
primească vreun mesaj de la
Tortică, altminteri fiind
hotărât să continue
scandalul dacă nu i se dau
cei 200 de galbeni care, după
cum spune acesta, i se cuvin
de drept. Sub constelaţia
acestui scandal, Stănescu îşi
continuă pregătirile de nuntă
şi, împreună cu Biriţă, vrea
să facă un chef de pomină
pentru a cinsti în buna
tradiţie ţigănească
încuscrirea ce urmează a se
produce prin unirea dintre
cei doi copii pe care îi are
fiecare, aruncându-se pentru
pregătirile de nuntă cu
lovele în stânga şi în dreapta.
Scandal de Gorj26 iunie10
Guvernul a primit oferte de la12 bãnci pentru Prima Casã
Guvernul a primit,
deocamdată, oferte de la 12
bănci pentru credite în
valoarea totală de 814
milioane euro la programul
“Prima Casă”, a declarat, joi,
premierul Emil Boc
“Până la această oră au
depus oferte 12 bănci pentru
credite în valoare de 814
milioane euro. Toate ofertele
se încadrează în limitele
maximale de dobândă
stabilite de Guvern, iar
vineri suntem în măsură să
spunem câte bănci s-au
înscris în program”, a spus
Boc.
Aurel Şaramet,
preşedintele Fondului
Naţional de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri,
care garantează în numele
statului creditele pentru
populaţie prin programul
“Prima Casă”, a declarat
anterior că a primit până joi
dimineaţă oferte de la şapte
bănci, în valoare totală de
450 milioane euro. Termenul
limită de depunere a
ofertelor este sfârşitul zilei
de joi.
El a precizat că cele şapte
bănci care au depus ofertele
sunt Banca Transilvania,
Leumi Bank, BRD, ATE,
Raiffeisen, Millenium şi
Volksbank.
Vicepreşedintele pentru
retail al Raiffeisen Bank,
Răzvan Munteanu, a
declarat, miercuri, că banca
a stabilit un plafon iniţial de
50 de milioane de euro
pentru activitatea de
creditare din cadrul
programului “ Prima casă”.
Totodată, reprezentanţii ai
Millennium au afirmat,
pentru MEDIAFAX, că
plafonul maxim pentru
participarea la programul
“Prima Casă” este estimat de
bancă la 30 milioane de
euro, menţionând că nu se
exclude posibilitatea
suplimentării acestei sume
pe parcursul dezvoltării
proiectului.
În afara celor şaspte
bănci, surse bancare au
afirmat că şi Piraeus Bank şi
Bancpost vor să acorde
credite în cadrul
programului “Prima Casă” în
valoare de până la 100
milioane euro, şi respectiv
50 milioane euro.
Pe de altă parte, Şaramet
a arătat că au mai existat
discuţii cu Alpha Bank,
Banca Românească, CEC şi
BCR, care urmează să
depună oferte pentru credite
cu o valoare estimată la 300-
400 milioane de euro.
Persoanele care vor lua
credit prin programul “Prima
Casă” vor plăti un avans de
5% pentru o locuinţă de
maximum 60.000 euro sau de
3.000 euro plus diferenţa din
preţul de achiziţie, iar rata
dobânzii va fi EURIBOR (rata
solicitată între principalele
bănci din zona euro la
depozitele pe piaţa
interbancară) la 3 luni plus
maxim 4% pe an, la credite
în euro, respectiv ROBOR
(rata dobânzii la
împrumuturi pe piaţa
interbancară românească)
plus maxim 2,5 puncte
procentuale. Marja include şi
nivelul total al comisioanelor
percepute de finanţator.
Dobânda Euribor la trei
luni a scăzut, săptămâna
aceasta, la un minim record,
de 1,206%, în timp ce ROBOR
se situa joi în jurul a 10,3%.
Garanţia statului pentru
credite, în limita a 60.000
euro, va fi acordată şi în
cazul persoanelor care
solicită împrumutul pentru a
construi o casă.
“Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Casã”nu încalcãnu încalcãnu încalcãnu încalcãnu încalcã
legislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de stat
“Prima Casă” nu încalcă
legislaţia privind ajutoarele
de stat, potrivit Consiliului
Concurenţei, instituţie care a
verificat de asemenea modul
de selecţie a băncilor
implicate în programul prin
care statul garantează, în
limita a 60.000 euro,
creditele pentru achiziţia sau
construcţia unei locuinţe.
“Inspectorii noştri au
colaborat încă de la început
la programul «Prima Casă»,
un exemplu de succes şi
bună practică. Din punctul
nostru de vedere, totul este
OK. Noi am vrut să vedem
dacă sunt ajutoare de stat şi
modul de selecţie a
băncilor”, a declarat
preşedintele Consiliului
Concurenţei, Bogdan
Chiriţoiu.
Normele programului
“Prima Casă” au fost
publicate joi în Monitorul
Oficial, iar băncile au la
dispoziţie o săptămână
pentru a decide dacă
acceptă condiţiile de
împrumut stabilite de
Guvern.
Băncile trebuie să
transmită Fondului Naţional
de Garantare pentru IMM şi
Ministerului Finanţelor, în
termen de şapte zile
calendaristice, date privind
nivelul costurilor totale pe
care le vor aplica
finanţărilor, precum şi
valoarea estimată a
creditelor care urmează să
fie garantate şi a
promisiunilor de garantare
care vor fi solicitate în 2009,
în cadrul programului.
În cazul în care valoarea
totală a finanţărilor solicitată
de bănci depăşeşte plafonul
stabilit de Guvern, de un
miliard lei, atunci Fondul va
efectua realocări de sume,
cu acordul prealabil al
Ministerului de Finanţe,
stimulând băncile cu cea mai
bună ofertă.
Persoanele care vor lua
credit prin programul Prima
Casă vor plăti un avans de
5% pentru o locuinţă de
maximum 60.000 euro sau de
3.000 euro plus diferenţa din
preţul de achiziţie, iar rata
dobânzii va fi EURIBOR la 3
luni plus maxim 4% pe an, la
credite în euro, respectiv
ROBOR plus maxim 2,5%.
Marja include şi nivelul total
al comisioanelor percepute
de finanţator.
Pentru achiziţionarea
unei case prin intermediul
programului guvernamental
de garantare a creditelor
trebuie achitat un avans de
5% din preţul de achiziţie al
locuinţei, dacă preţul
acesteia este mai mic sau
egal cu 60.000 euro, sar de
3.000 euro plus diferenţa
dintre preţul de achiziţie al
locuinţei şi 60.000 euro, dacă
preţul este mai mare de
60.000 euro.
Dobânda EURIBOR
(media la împrumuturile
interbancare pe piaţa
europeană) la creditele pe
trei luni este în prezent de
1,28%, în timp ce ROBOR
(dobânda la creditele
interbancare pe piaţa
internă) la aceeaşi scadenţă
se situează în prezent la
10,54% pe an.
Rata medie a dobânzii la
creditele acordate de bănci
populaţiei era de 18,86% pe
an în luna martie, în timp ce
la împrumuturile luate de
firme dobânda medie a fost
de 20,5% pe an, conform
celor mai recente date
prezentate de BNR.
Garanţia statului pentru
creditele contractate în
vederea achiziţionării primei
locuinţe, în limita a 60.000
euro, va fi acordată şi în
cazul persoanelor care
solicită împrumutul pentru a
construi o casă.
Mediafax
Scandal de Gorj26 iunie 11
Plata impozitelor ºi amenzilor pringhiseul.ro, extinsã la nivel naþional
Agenţia pentru Serviciile
Societăţii Informaţionale (ASSI) va
extinde la nivel naţional, până la 1
octombrie, plata online prin
www.ghiseul.ro a impozitului pe
venit şi amenzilor de circulaţie
pentru persoanele fizice, a anunţat,
joi, Ministerul Comunicaţiilor şi
Societăţii Informaţionale (MCSI).
În plus, prin www.ghiseul.ro se
vor putea achita taxele şi impozitele
locale către primăriile de sector ale
municipiului Bucureşti şi primăriile
din oraşele reşedinţă de judeţ, se
arată într-un comunicat al MCSI
remis MEDIAFAX.
“Totodată se va introduce ca
facilitate pentru persoanele juridice
plata cu cardul”, se mai spune în
comunicat.
Parte a sistemului e-guvernare.ro,
Ghişeul Virtual de Plăţi (GVP,
www.ghiseul.ro) este un sistem
informatic de utilitate publică prin
intermediul căruia persoanele fizice
şi juridice pot efectua plăţi
electronice cu cardul bancar către
autorităţile publice centrale şi locale
din România.
GVP este administrat de Agenţia
pentru Serviciile Societăţii
Informaţionale (ASSI) în baza OUG
73/2007 privind organizarea şi
funcţionarea ASSI.
În prezent, prin GVP pot fi
achitate obligaţiile fiscale aferente
veniturilor din activităţi comerciale,
profesii libere, drepturi de
proprietate intelectuală, cedarea
folosinţei bunurilor, transferul
titlurilor de valoare, operaţiuni de
vânzare-cumpărare de valută la
termen, pe bază de contract,
activităţi agricole, transferul
proprietăţii imobiliare din
patrimoniul personal şi din salarii
pentru care angajaţii au obligaţia
stabilirii, declarării şi plăţii
impozitului pe venit.
De asemenea, prin intermediul
www.ghiseul.ro pot fi realizate
operaţiuni de plată a amenzilor de
circulaţie aplicate în Bucureşti
cetăţenilor români sau străini cu
domiciliul sau reşedinţa în Capitală.
În intervalul 1 ianuarie-15 iunie
2009, potrivit datelor transmise de
MCSI, numărul total al tranzacţiilor
desfăşurate prin intermediul GVP a
fost de 1.923 (comparativ cu 744
tranzacţii în perioada similară a
anului 2008) din care 721 de
operaţiuni au fost realizate pentru
plata impozitelor de venit, iar 1.202
pentru plata amenzilor de circulaţie
către Primăria Municipiului
Bucureşti.
Pentru acelaşi interval, valoarea
totală a tranzacţiilor a fost de 554.386
lei, din care 426.087 lei a reprezentat
valoarea încasărilor pentru
impozitele pe venit şi 128.299 lei
valoarea pentru plata amenzilor de
circulaţie.
Pentru a efectua plăţi prin GVP,
persoanele fizice şi juridice trebuie
să deschidă un cont de utilizare pe
www.ghiseul.ro, operaţiunea fiind
gratuită.
Sistemul GVP a fost realizat de
Softwin, iar DotCommerce a furnizat
logistica de implementare a
standardelor internaţionale de
procesare carduri şi tranzacţionare
online.
Mediafax
Preşedintele PNL, Crin
Antonescu, a declarat, joi,
pentru MEDIAFAX, că a
cerut-o în căsătorie pe
colega sa de partid Adina
Vălean, menţionând că
aşteaptă un răspuns din
partea acesteia şi că
ceremonia va avea loc cât
mai curând.
“Este adevărat, am cerut-o
în căsătorie pe Adina Vălean.
Nu pot să vă spun când (va
avea loc ceremonia - n.r.). De
principiu cât mai curând şi
aş vrea să feresc treaba asta
de campania electorală şi de
contextul electoral. Vă daţi
seama că nu are nicio
legătură”, a susţinut Crin
Antonescu.
Întrebat dacă Adina
Vălean a acceptat
propunerea, Antonescu a
anunţat că aşteaptă un
răspuns.
“Aştept acum un răspuns,
cred că va spune «da»”, a
spus liderul PNL,
menţionând în glumă că “în
astfel de cazuri până nu vezi
treaba făcută nu poţi fi
sigur”.
Întrebat dacă s-a
răzgândit, liderul PNL a
replicat: “Nu mă răzgândesc,
nu mă confundaţi!”.
“Eu am defectul că nu mă
răzgândesc”, a subliniat Crin
Antonescu.
Întrebat dacă va anunţa
public că s-a căsătorit cu
Vălean, Antonescu a spus în
glumă că o să dea “un
comunicat de presă”.
Adina Vălean nu a putut fi
contactată. Ea se află în
Anglia, în Bristol, la o
reuniune politică.
Legătura celor doi
politicieni a devenit publică
la sfârşitul lunii martie, când
Adina Vălean a spus că are o
relaţie sentimentală cu Crin
Antonescu.
Crin Antonescu a cerut-o încasatorie pe Adina Valean
Scandal de Gorj26 iunie12
Daniel Buzdugan, obligat sãplãteascã 90.000 euro cãtre Radio 21
Daniel Buzdugan, fost
realizator de emisiuni la
Radio 21, este obligat să
plătească postului de radio
suma de 90.000 de euro,
conform unei decizii a Curţii
de Arbitraj Economic,
întrucât a părăsit Radio 21
înainte de încheierea
contractului.
“Nu este un proces la
tribunal, la instanţă, a fost o
procedură de arbitraj.
Decizia este irevocabilă”, au
precizat sursele.
Contactaţi de MEDIAFAX,
reprezentanţii Radio 21 au
confirmat informaţia.
“Confirmăm informaţia, dar
nu putem să o comentăm în
niciun fel”, au declarat
oficialii postului.
“Eu nu comentez. Sunt
nişte avocaţi care se ocupă
de problemă şi vor face
demersurile necesare în
legătură cu treaba asta. (...)
Viaţa e o glumă şi eu sunt un
om liber. O să glumesc în
continuare. Nu pot fi legat cu
lanţul de microfon”, a
declarat pentru MEDIAFAX
Daniel Buzdugan.
Conform reprezentanţilor
Curţii de Arbitraj Economic
Internaţional de pe lângă
Camera de Comerţ şi
Industrie, arbitrajul este
confidenţial.
Daniel Buzdugan şi Mihai
Morar au semnat, în august
2008, un contract cu divizia
radio a Trustului Intact
pentru a realiza emisiunea
de dimineaţă “Morning Zu”,
la postul de radio Zu.
Daniel Buzdugan şi Mihai
Morar au părăsit, pe 19 iunie
2008, Radio 21, unde realizau
emisiunea “Dimineaţa
deMentă”. “Decizia a fost
luată. Plecăm şi punct. Ei
(reprezentanţii Radio 21, n.r.)
vor să aducă în discuţie
faptul că plecăm pentru bani.
Nu suntem copii, nu facem
acest lucru. Suntem doi
oameni maturi care îşi
asumă deciziile luate. Prin
înaintarea demisiei nu ne-am
dus să cerem bani (...). Pur şi
simplu nu ne mai simţeam
ok. Mai mult nu comentez”,
a spus atunci Daniel
Buzdugan.
De cealaltă parte, întrebat
de motivele demisiei, Mihai
Morar a precizat că, “la un
moment dat, s-a rupt vraja”.
“Am rămas pentru o echipă
grozavă, o atmosferă
extraordinară, alături de care
am realizat performanţa. La
un moment dat, însă, s-a rupt
vraja”, a afirmat Morar.
La momentul respectiv,
Alexandru Macavei, director
executiv Radio 21, a declarat
pentru MEDIAFAX că
matinalul “Dimineaţa
deMentă” va continua
începând din
toamna lui 2008,
într-o nouă
formulă.
Daniel
Buzdugan a făcut
parte din echipa
Radio Nord Est
Iaşi (1992 - 2000) şi
a colaborat cu
Radio Contact în
perioada 2000 -
2003. În paralel, a
colaborat şi cu TVR Iaşi şi
Antena 1 Iaşi. În 2003, acesta
a intrat în echipa Radio 21.
Radio 21 este deţinut de
societatea Radio XXI SRL, ai
cărei acţionari sunt Corsum
Invest A.S. (Cehia) - 80% şi
Lagardere Active Radio
International SA (Franţa) -
20%. Acţionarii Corsum
Invest A.S. (Cehia) sunt
Michal Lobkowicz şi Adam
Blecha, în timp ce acţionar
unic al Lagardere Active
Radio International SA
(Franţa) este Lagardere
Active Broadcast SA, cu
acţionar unic Lagardere
Media, potrivit site-ului
Consiliului Naţional al
Audiovizualului.
Mediafax
Recommended