View
280
Download
3
Category
Preview:
DESCRIPTION
Proiect motor sincron trifazat
Citation preview
LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC CAMPINA
PROIECTExamenul de atestare a competentelor
profesionale-nivel 3
Tema:.............................
................................................
PROF.
INDRUMATOR : ELEV :
Ing.Toma Maria ........................
Clasa a-12-a C
Calificarea:
Tehnician in instalatii electrice
2013
Cap 1. Generalitati.
MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT
Elemente constructive. Marimi nominale
Masina asincrona este o masina de c.a.care la o frecventa data a tensiunii la
bornele statorice,functioneaza cu o viteza variabila functie de sarcina si de regimul
de functionare (motor,generator,frana). Aceasta variatie a vitezei are loc in limite
restranse.
Masinile asincrone sunt de doua tipuri:
-masini asincrone fara colector(masini de inductie)
-masini asincrone cu colector
Masinile asincrone pot fi monofazate sau trifazate. Masinile asincrone pot fi:
cu rotorul in scurtcircuit si cu rotorul bobinat. Cel mai des functioneaza in regim de
motor adica absorb energie electrica la borne si cedeaza energie mecanica la ax
antrenand diferite utilaje. Ele se folosesc pe scara larga in industrie datorita
avantajelor pe care le au fata de alte motoare si anume:
-cost redus
-simplitate constructive
-siguranta mare in functionare
-randament ridicat
-exploatare simpla
Motoarele asincrone reprezinta unul dintre cei mai importanti consumatori de
energie electrica. Ele se construiesc in gama de puteri 0,6…100KW dar pot exista si
motoare de ordinal MW. Motoarele monofazate nu depasesc puterea de 0,5kW. Ea
are doua parti constructive mari: statorul si rotorul.
Statorul este partea imobila si reprezinta inductorul deoarece el creaza campul
magnetic inductor care pune in miscare motorul.El este alcatuit din carcasa care
este construita din otel sau fonta si care are rolul de a proteja partile interioare la
lovituri mecanice,umiditate si praf,pachetul de tole care formeaza miezul magnetic
cu crestaturi , bobinajul statoric format din bobine repartizate in crestaturi si scuturile
laterale.Miezul magnetic este format din tole de otel electrotehnic(otel aliat cu Si)
care au grosimea de 0,5mm; aceste tole sunt isolate cu lac sau oxizi. Miezul are
forma cilindrica si la interior are crestaturi uniform distribuite. In crestaturi este
introdusa infasurarea statorica de obicei trifazata. Infasurarea trifazata statorica este
o infasurare simetrica uniform distribuita;cele trei infasurari monofazate sunt
decalate spatial la 120 ۨ electrice si pot fi conectate stea sau triunghi pentru a forma
infasurarea trifazata. Miezul statoric este fixat in carcasa care serveste la protectia si
fixarea masinii. Carcasa si scuturile portlagar se realizeaza de obicei prin turnare din
fonta,din otel sau din aliaje ale aluminiului.
Rotorul este partea mobila si reprezinta indusul deoarece in el se induce
campul magnetic produs de infasurarea statorica. El cuprinde pachetul de tole
(miezul) rotoric cu infasurarile, arboreal (axul) si ventilatorul. Miezul rotoric are de
asemenea o forma cilindrica si este realizat din tole de otel electrotehnic de 0,5mm
grosime,isolate sau neizolate intre ele (frecventa marimilor rotorice este mica). In
crestaturile uniform distribuite la periferia exterioara a miezului rotoric sunt dispuse
infasurarile. La motoarele cu rotorul in scurtcircuit infasurarea rotorica este
polifazata,in forma de colivie numita si infasurare in scurtcircuit. Aceasta se
realizeaza din bare de cupru sau aluminium turnate in crestaturile rotorice si
scurtcircuitate la capete. Miezul rotoric este fixat direct sau cu ajutorul unui butuc pe
arboreal masinii. Axul se roteste in lagare de rulare sau de alunecare fixate pe
scuturi portlagar sau pe picioare separate (la puteri mari) .Ambele armaturi au forma
cilindrica,intrefierul este uniform, grosimea intrefierului fiind de0,2…2 mm in functie
de dimensiunile masinii.
Partile principale ale masinii asincrone sunt statorul si rotorul, ale caror miezuri
(armaturi) sunt confectionate din tole de otel electrotehnic izolate intre ele,pentru
limitarea curentilor turbionali. Miezul statoric,fixat in interiorul unei carcase de fonta
sau aluminiu are forma unui cilindru gol cu crestaturi longitudinale uniform distribuite
la interior.In aceste crestaturi este dispusa o infasurare trifazata,cele trei bobine
avand axele decalate una in raport cu cealalta cu un unghi de 2¶/3 rad.Capetele
infasurarii sunt scoase la placa de borne a masinii:circuitul trifazat statoric poate fi
conectat in stea sau in triunghi.Rotorul are forma cilindrica,miezul sau fiind
fixat,direct sau prin intermediul unui butuc,pe arboreal masinii,suspendat pe doua
lagare montate in scuturile frontale.Miezul rotoric este prevazut spre exterior cu
crestaturi longitudinale uniform distribuite, in care se introduce infasurarea indusa.
Se deosebesc masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit (figura 2.a,b.) la care in
crestaturile rotorice se introduce bare neizolate de cupru sau aluminiu scurtcircuitate
la capete de doua inele din acelasi material.Infasurarea rotorica din bare de aluminiu
se obtine pin turnare;odata cu barele din crestaturi si inelele de scurtcircuitare se
toarna si aripioarele de racire prinse de partile fronatale ale inelelor.
Ansamblul format de bare si de inele prezinta forma unei colivii (colivie de
veverita).
Indiferent de tipul constructiv al masinii asincrone trifazate,intrefierul este
constant si are valori cuprinse intre 0,3-0,35mm la cele de puteri mici si intre 1-
1,5mm la cele de puteri mari.
Pe placuta masinii sunt notate datele nominale:puterea utila,Pn (kW),tensiunea
de linie U1 (V),schema de conexiune a infasurarii statorice-stea(Y) sau triunghi
(Δ),curentul de linie in circuitul statoric I1 (A),frecventa tensiunii de alimentare f1
(Hz),turatia n (rot/min),factorul de putere si randamentul.
Cap 2. Pornirea motoarelor asincrone. Aparatele utilizate in schema
Pornirea motorului asincron reprezinta procesul de conectare la reteaua
trifazata de alimentare si cresterea turatiei sale pana la valoarea
nominala,corespunzatoare sarcinii nominale la arbore.
Principalii parametrii care definesc procesul pornirii sunt:cuplul dezvoltat si
curentul absorbit in momentul pornirii,durata pocesului,pierderile de energie in
infasurari,incalzirea lor,variatia cuplului si curentul pe durata pornirii.
Cuplul de pornire Mp reprezinta cuplul minim pe care il poate dezvolta motorul
aflat cu rotorul in repaus,daca este alimentat la tensiunea si frecventa nominale,dup
ace curentul a atins valoarea nominala pentru a porni,motorul trebuie sa dezvolte un
cuplu mai mare decat cel rezistent,creat de masina de lucru.
Asa cum se constata din caracteristica mecanica naturala, motoarele asincrone
au un cuplu de pornire relative mic (Mp<<Mk).Valoarea acestuia depinde de
rezistenta circuitului rotoric R2,crescand o data cu aceasta.
Curentul de pornire este egal cu valoarea efectiva a curentului maxim absorbit
de circuitul statoric cu rotorul in repaus, motorul fiind alimentat la tensiune si
frecventa nominale;acest curent nu trebuie sa depaseasca anumite limite,impuse de
puterea retelei.
La motoarele asincrone, in momentul pornirii, curentul absorbit din retea este
maxim avand valori: I1p= (5-8)1n.Prin urmare, la pornirea motorului asincron trifazat,
trebuie rezolvate satisfacator doua probleme, aparent contradictorii: cresterea
cuplului Mp si reducerea ,la valori convenabile,a curentului I1p.
APARATE ELECTRICE DE CONECTARE AUTOMATA
Aparatele electrice de conectare automata inched sau deschid un circuit
electric la comanda data de un releu sau la comanda unui operator.Ele sunt utilizate
la comanda si protectia masinilor electrice, realizand inchiderea si deschiderea
circuitelor si protectia impotriva scurtcircuitelor, suprasarcinilor, lipsei de tensiune
electrica.
Aparatele de conectare automata se clasifica in:
contactoare si ruptoare;
contactoare cu relee;
intreruptoare automate
Contactoare si ruptoare
Contactoarele si ruptoarele sunt aparate de conectare automata care inched
sau deschid un circuit.Contactorul are pozitia de repaus corespunzatoare circuitului
inchis, iar ruptorul are pozitia de repaus corespunzatoare circuitului inchis.In figura 4
este reprezentat un contor in pozitie de repaus.
Cand bobina electromagnetica (1) este alimentata, armatura mobila (2) este
atrasa si contactorul inchide circuitul.Cand bobina electromagnetica nu mai este
alimentata, armaturile mobile revin in pozitie de repaus, sub actiunea gravitatiei si a
resortului (4).Pentru marirea vitezei de rupere a arcului se actioneaza resortul (7).
Contactoare cu relee
Pentru comanada si protectia motoarelor electrice se utilizeaza conductoare cu
relee, care in aceeasi carcasa contin un conductor, un bloc de relee termice si uneori
relee electromagnetice.
Contactorul serveste la inchiderea si deschiderea circuitului de alimentare a
motorului, la comanda data de un operator.
Blocul de relee termice protejeaza motorul si instalatia impotriva suprasarcinilor,
comandand deschiderea automata a contactorului.
- relee termice, la care funcţionarea se bazează pe dilatarea unei piese
bimetalice cu ajutorul curentului electric;
Releele termice cu bimetal au urmatoarele parti componente principale :
lamelele bimetalice, parghia de actionare cu axul, contactele principale si auxiliare
ND si NI, dispozitivul de sacadare, bornele de racordare.
Intrerupatoare automate
Intrerupatoarele automate realizeaza o protectie completa a instalatiei electrice
si a receptoarelor.Ele pot fi pentru instalatii in curent continuu sau in curent
alternative, pot fi monopolare, bipolare sau tripolare.
Intrerupatoarele sunt inchise prin comanda data de un operator si sunt
deschise fie prin comanda voita de operator, fie prin declansarea automata
comandata de un releu.
Releu termic
SIGURANTE FUZIBILE DE JOASA TENSIUNE
Sigurantele fuzibile sunt aparate destinate protectiei impotriva suprasarcinilor si
scurtcircuitelor, in circuitele electrice care nu sunt prevazute cu relee termice sau
intreruptoare automate.
Protectia circuitelor prin sigurante fuzibile consta din topirea unor elemente
fuzibile, atunci cant curentul in circuit depaseste o anumita valoare.Elementele
fuzibile sunt astfel calibrate incat ating temperaturide topire, inainte ca in circuitul
protejat sa se atinga limita maxima admisa de temperatura.
Ca element fuzibil se folosesc fire sau benzi de argint, cupru, zinc si mai rar
aliaje de plumb, cositor.
In functie de timpul scurs de la aparitia supraintensitatii pana la topire, sigurantele
fuzibile de joasa tensiune e pot impartii in doua categorii:
a) Sigurante fuzibile rapide, care intrerup circuitul intr-un timp foarte scurt, chiar
la suprasarcini mici in circuitul pe care il protejeaza.Este tipul cel mai utilizat de
sigurante, are o constructie simpla si foloseste ca element fuzibil un fir sau banda
dintr-un singur metal.Dezavantajul este ca nu pot fi folosite la protectia contra
suprasarcinilor, in circuitul in care in mod normal apar supraintensitati.
b) Sigurante fuzibile inerte , au o constructie putin mai complicate, insa sunt
indispensabile in instalatiile industriale.In aceasta categorie intra sigurantele de mare
putere, al caror element fuzibil este combinat (figura 5).El este format din una sau
mai multe benzi de argint sau cupru (1) care are in partea centrala (2) o cantitate de
aliaj usor fuzibil, iar spre extremitati este prevazuta cu cate o decupare circulara (3),
care reduce sectiunea benzi pana la 15-25%.Partea centrala (2) se topeste la
suprasarcini, iar partile extreme (3) se topesc la scurtcircuite.
Siguranţele fuzibile sunt utilizate pentru protecţia instalaţiilor electrice împotriva
circuitelor. Ele se intercalează în serie, în circuitul protejat şi întrerup circuitul prin
topirea unui fir metalic sau lamele denumit fir fuzibil sau lamele denumit fir fuzibil sau
lamelă fuzibilă, atunci când intensitatea curentului din circuit depăşeşte o anumită
valoare pentru care a fost construit fuzibilul.
Din punct de vedere constructiv siguranţele pot fi: siguranţe cu filet, cu mâner şi
tubulare.
Siguranţele cu filet au fuzibilul închis într-un patron fuzibil, care se montează în
soclul siguranţei, prin înşurubarea unui capac filetat şi pot fi de tip LS (legături în
spate) sau LF (legături în faţă). Ele sunt standardizate până la 200A şi 500V.
c)
Siguranţele cu mâner au fuzibilul sub forma unei lamele. Sunt standardizate
până la 600A şi 500V. Mânerul siguranţei se face din bachelită pentru curenţi nominali
de 200, 350 şi 600A.
Siguranţele tubulare sunt alcătuite dintr-un tub izolant (de obicei din porţelan)
în care se introduce un fir fuzibil; tubul este prevăzut la capete cu cuţite sau piese de
contact care se introduc în două contacte, sub forma unor furci, aşezate pe tablou (la
joasă tensiune). Siguranţele fuzibile sunt caracterizate de tensiunea nominală de
funcţionare, de curentul nominal al fuzibilului Inf şi de puterea de rupere. Curentul
nominal al fuzibilului este cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil timp
nelimitat, fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe carcteristicile. Curentul
minim de topire Imin.top este mai mare decât Inf cu (20 30)%.
În cazul circuitelor de forţă se folosesc, în general, siguranţe cu mare putere
de rupere (MPR).
Principalele parti ale unei sigurante MPR sunt : elementul fuzibil, capacele,
indicatorul de functionare, anvelopa, umplutura de nisip si garnitura de azbest. Ele
se introduc in circuit cu ajutorul unui maner electroizolant, cutitele fiind prinse in furca
din tablou.
INTRERUPATOARELE NEAUTOMATE : CU PARGHIE, CU CAME, PACHET
Întrerupătoarele pot fi neautomate (închiderea şi deschiderea circuitului se
face manual) şi automate (întreruperea circuitului se face automat, iar închiderea se
face manual, dar există întrerupătoare la care şi închiderea şi deschiderea se face
automat, sub acţiunea unei comenzi).
Întrerupătoarele neautomate sunt, în general, de joasă tensiune şi se mai
numesc întrerupătoare cu pârghie. Sunt construite monopolar, bipolat şi tripolar, în
diverse tipuri constructive.
Demaroarele stea triunghi
Aparatele electrice cu care se poate realiza pornirea stea-triunghi a
motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit pot fi neautomate sau automate.
Alegerea uneia din aceste variante depinde de regimul de functionare a instalatiei
actionate de motor si de gradul de automatizare. Demaroarele stea-triunghi
neautomate se realizeaza cel mai des cu comutatoare cu came.
Aparatele de conectare se considera automate când cel putin una dintre
actionari poate avea loc automat. De obicei deschiderea este automata (eventual
comandata de catre protectii) iar închiderea este fie automata fie comandata
manual. Demarorul stea-triunghi un echipament electric realizat ca o combinatie de
contactoare si relee, si care este foloseste în instalatiile electrice pentru a reduce
curentul de pornire a motoarelor asincrone.
Demarorul Stea – Triunghi este format din trei mini contactoare (un contactor de
retea K1M, un contactor Stea K3M si un contactor Triunghi K5M ) un releu de timp
K1T.
Butoanele de oprire si de oprire
Sunt aparate auxiliare de comutatie care se leaga in circuitul de comanda al
motoarelor. Cele de pornire au un contact normal deschis iar cele de oprire un
contact normal inchis.S unt realizate sa suporte curenti mici deoarece suint in
circuitul de comanda si sunt colorate distinct din motive de electrosecuritate (cele de
pornire verzi sau au cifra 1 pe ele iar cele de oprire rosii si au cifra 0 pe ele).
Releele de timp sunt formate din bobina,contacte,ceas de
comutare,carcasa,sistem de actionare si pot fi de mai multe
feluri:electromecanice(actionate de resorturi), pneumatice (actionate de aer
comprimat) si electronice (comandate de dispozitive electronice). Ele numara un
anumit numar de secunde cat sunt programate inainte de a trece circuitul de pe stea
pe triunghi.
Cablurile de alimentare sunt trifazate si au sectiuni standardizate.Ele se aleg
in functie de puterea motorului si de conditiile de functionare. Cele care au litera A la
inceputul simbolului sunt de aluminiu (de obicei intalnite la schema de forta) si cele
care nu au sunt de cupru (folosite mai ales pe partea de comanda). De obicei
cablurile folosite in schema de forta au mai putine conductoare si o sectiune mai
mare iar cele de pe partea de comanda au o sectiune mai mica si un numar mai
mare de conductoare.
CAP.3 SCHEMA DE PORNIRE A MOTORULUI
ASINCRON CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT CU INVERSAREA SENSULUI DE
ROTATIE
In schema de alimentare a motorului apar sigurante fuzibile (cu rol de
protectie la scurtcircuit), relee termice (cu rol de protectie la suprasarcina),
contactoare (inchid-deschid automat circuitul de alimentare), intrerupatoare cu
parghie (care inchid deschid manual circuitul), butoane de oprire si de pornire (cu rol
de inchidere, deschidere manuala a circuitului) si conductoare de legatura. De
asemenea in circuitele motoarelor de puteri mari pot aparea dispositive speciale care
sa usureze pornirea motoarelor (comutatoare stea triunghi care sa porneasca mai
intai motorul in stea astfel incat el sa absoarba un current mai mic din retea si apoi
sa-l conecteze in triunghi,autotransformatoare de pornire sau rezistente inseriate in
circuitul statoric. Daca se foloseste comutator stea triunghi in circuitul de alimentare
al motorului mai apar releeele de timp cu rol de temporizare (numara un anumit
numar de secunde la cat sunt programate inainte de a trece circuitul de pe stea pe
triunghi). La motoarele de foarte mare putere si foarte importante in circuitul de
alimentare se interpun si relee maximale de curent care au rol de a proteja motorul
la scurtcircuit.
METODE DE PORNIRE SI DE INVERSARE A SENSULUI DE ROTATIE A
MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT
Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit se poate face
direct prin conectare la retea pentru motoarele de putere mica(sub 5,5kW) sau cu
ajutorul unor dispozitive care sa usureze pornirea motorului reducand curentul
absorbit la pornire si crescand cuplul de pornire(comutatoarele stea
triunghi,autotransformatoarele de pornire si rezistentele inseriate in circuitul
statoric( la motoarele de puteri mari).
1.Pornirea prin cuplare directa
Se inchide manual intrerupatorul cu parghie.Se apasa pe butonul de
pornire,se alimenteaza bobina contactorului se inchid contactele normal deschise din
circuitul de forta si astfel se alimenteaza motorul care porneste.Totodata se inchide
contactul normal deschis de automentinere al contactorului si se poate lua mana de
pe butonul de pornire.Pentru oprirea motorului se apasa butonul de oprire.In caz de
scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea motorului.In caz de
suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal inchis si taie
alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta si opreste
alimentarea motorului.
Pentru schimbarea sensului de rotatie se inverseaza doua faze de
alimentare in circuitul statoric.Se folosesc doua contactoare si doua butoane de
pornire.Se apasa pe butonul de pornire 1 este alimentata bobina contactorului 1 care
isi inchide contactele de forta C1 si alimenteaza motorul.De asemenea se inchide
contactul normal deschis de automentinere si se poate lua mana de pe buton.Se
deschide contactul de interblocare normal inchis C1 care nu permite bobinei
contactorului C2 sa fie alimentata (motorul nu poate functiona decat intr-un sens).
Pentru oprirea schemei se apasa pe butonul de oprire care taie alimentarea bobinei
contactorului C1 si acesta isi deschide contactele de forta oprind motorul. Pentru a
porni in sens invers se apasa pe butonul de pornire b2 se alimenteaza bobina
contactorului c2 care isi inchide contactele de forta normal deschise si motorul este
alimentat pornind. De asemenea se inchide contactul normal deschis c2 de
automentinere si se poate lua mana de pe butonul de pornire.De asemenea se
deschide contactul normal inchis de interblocare c2 care taie alimentarea bobinei
contactorului c1. Aceasta ramane nealimentata deoarece motorul nu poate sa se
roteasca in ambele sensuri odata. Pentru oprirea schemei se apasa pe butonul de
oprire. In caz de scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea
motorului.In caz de suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal
inchis si taie alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta
si opreste alimentarea motorului.
2.Pornirea cu comutator stea triunghi (manual) sau cu joc de
contactoare stea-triunghi (3 contactoare)
Pentru a folosi comutator stea triunghi motorul trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-tensiunea pe faza a motorului sa fie egala cu tensiunea de linie a retelei de
alimentare(numai motoarele care au conexiune stator triunghi 380V pot porni cu
comutatoare stea triunghi)
-motorul sa aiba cele sase borne statorice (sfarsit-inceput de faza) accesibile ca sa
se poata face legaturile
-motorul sa porneasca in gol sau la sarcina redusa
Schimbarea conexiunii infasurarii de la stea la triunghi se va face numai in
apropierea turatiei nominale pentru a se evita socul de cuplu.daca se foloseste
conectarea stea triunghi se reduce curentul absorbit de motor la pornire de 3 ori.
Comutatoarele stea triunghi sunt prevazute cu 3 pozitii:0,Y,Δ comutarea intre pozitii
realizandu-se cu maneta unui comutator pachet manual prin inchiderea deschiderea
unor contacte.
La pornirea automata in circuit se inglobeaza 3 contactoare (unul
principal,unul care formeaza steaua si unul care realizeaza triunghiul)si un releu de
timp.Se apasa pe butonul de pornire, se alimenteaza bobina contactorului stea care
isi inchide contactele din circuitul de forta si totodata se alimenteaza si bobina
releului de timp care incepe sa numere secundele programate. Contactorul stea isi
inchide contactul normal deschis care alimenteaza bobina contactorului principal si
aceasta este alimentata.Ea isi inchide contactele de forta normal deschise si motorul
este alimentat(incepe sa se roteasca-porneste pe conexiune stea).De asemenea
contactorul stea isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei
contactorului triunghi deoarece motorul nu poate porni si stea si triunghi.Se inchide
de asemenea contactul normal deschis de automentinere al contactorului si se poate
lua mana de pe butonul de pornire. Dupa ce releul de timp a numarat secundele
programate isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei
contactorului stea si acesta isi deschide contactele normal deschise de forta si isi
inchide contactul normal inchis care alimenteaza bobina contactorului
triunghi.Acesta isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei
contactorului stea si isi inchide contactele de forta normal deschise,motorul
functionand pe conexiune triunghi. Pentru oprirea schemei se apasa butonul de
oprire.In caz de scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea
motorului.In caz de suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal
inchis si taie alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta
si opreste alimentarea motorului.
3.Pornirea cu autotransformator de pornire
La pornirea motorului in circuitul statoric sunt introduse infasurarile unui
autotransformator care sa micsoreze curentul absorbit de motor la pornire usurandu-
i pornirea.Dupa ce motorul a ajuns la turatia nominala infasurarile transformatorului
sunt suntate.Curentul de pornire scade de k ori unde k este raportul de transformare
al autotransformatorului dar scade si cuplul de pornire in acelasi raport.
4.Pornirea cu rezistente/reactante inseriate in circuitul statoric
La pornirea motorului se inseriaza cu infasurarea statorica niste
rezistente/reactante de pornire pentru a scadea curentul absorbit de motor.Curentul
scade dar scade si cuplul de pornire cu patratul valorii cu care scade curentul
CAP 4. POSIBILE DEFECTE IN SCHEMA. CAUZE SI
REMEDIERI
Posibile defecte in schema de alimentare a motorului:
1.Motorul nu porneste. Cauze:
-s-au topit fuzibilele sigurantelor pe una sau mai multe faze. Se vor inlocui fuzibilele
arse.
-s-au defectat contactele intrerupatorului sau sunt intrerupte conductoarele de
alimentare. Se vor inlocui contactele sau conductoarele de alimentare
-s-au intrerupt conexiunile dintre borne si infasurare, conexiunile infasurarii sau
bobinele motorului. Se va repara intreruperea sau daca este cazul se rebobineaza
motorul
-motorul este blocat. Se inlocuiesc rulmentii
2.Motorul asincron porneste anormal. Cauze:
-tensiune de alimentare redusa
-exista bare intrerupte in rotor.
-defecte in comutatorul de pornire stea triunghi
Se verifica tensiunea circuitului rotoric si se inlatura intreruperea.
3.Capacitatea de incarcare a motorului este redusa(scade cuplul
motorului,scade turatia). Cauze:
-tensiune redusa la bornele statorului
-contact imperfect in circuitul statoric
-conectarea statorului stea in loc de triunghi
-existenta unor bare rupte in rotor
Se verifica tensiunea la bornele statorului, se masoara curentii pe cele trei faze, se
conecteaza infasurarea in triunghi,s e inlocuiesc barele rupte sau rotorul defect.
4.Supraincalzirea motorului in gol. Cauze:
-statorul este conectat in triunghi in loc de stea. Se schimba legaturile in stea.
-buloanele de strangere a pachetului de tole au scurtcircuitat miezul. Se izoleaza
buloanele
-exista scurtcircuitari ale dintilor sau ale unor portiuni ale miezului. Se repara izolatia
tolelor cu lac si fasii de mica
5.Supraincalzirea motorului in sarcina.Cauze :
-sarcina este prea mare. Se reduce sarcina sau se inlocuieste motorul cu unul mai
mare
--tensiunea la borne este prea mica
-exista un scurtcircuit intre spirele statorului. Se rebobineaza motorul
-motorul este alimentat in doua faze Se va verifica prezenta tensiunii curentului pe
cele trei faze ale motorului eliminandu-se cauza defectiunii.
6.Defecte ale sigurantelor fuzibile:
-arderea firului fuzibil din cauza curentului prea mare. Se inlocuieste siguranta.
-spargerea soclului sau a capacului sigurantei din cauza vibratiilor, a loviturilor
mecanice, a timpului indelungat de functionare. Se inlocuieste siguranta
7.Defecte ale releului termic:
-uzura contactelor (cocsare,perlare). Se curata cu smirghel, se inlocuiesc
-arderea bobinei,deteriorarea bimetalului. Inlocuirea releului
-slabirea arcurilor de actionare. se inlocuiesc
8. Defecte ale conductoarelor(intreruperi de faza,scurtcircuite). Se
inlocuiesc.
9. Arderea bobinajului motorului,intreruperi de faze, dezlipirea
contactelor la borne, rulmenti uzati. Se rebobineaza, se refac lipiturile, se inlocuiesc
rulmentii.
Norme de protecţia muncii
Câteva din normele de protecţie a muncii în instalaţiile şi echipamentele
electrice sunt următoarele :
Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi construite, montate, întreţinute şi
exploatate în aşa fel încât să fie prevenite electrocutările (prin atingere directă
sau indirectă), arsurile, incendiile şi exploziile provocate de curenţi de
dispersie sau curenţi vagabonzi din instalaţiile energetice sau datorită
descărcărilor atmosferice.
Din punct de vedere al normelor de protecţie a muncii pentru instalaţiile
electrice se disting doua categorii de instalaţii : instalaţii de joasă tensiune şi
instalaţii de înaltă tensiune.
Executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi
echipamentelor electrice se vor face numai de către electricieni calificaţi şi
autorizaţi sub aspectul cunoaşterii normelor de tehnica securităţii muncii
pentru tipurile de instalaţii la care au dreptul să lucreze : de joasa tensiune
sau de înaltă tensiune
În instalaţiile şi echipamentele electrice se vor folosi numai maşini, aparate şi
dispozitive omologate conform normelor în vigoare.
Valorile maxime admise ale curenţilor Ih, consideraţi nepericuloşi pt un timp
mai mare de 3 secunde şi a rezistenţei corpului omenesc Rh (Rh=1000Ω
atingere directă ; Rh= 3000Ω atingere indirectă) pentru dimensionarea
instalaţiilor de protecţie, pentru t<3secunde, curentul considerat nepericulos
în curent alternativ sau continuu este dat de formula (mA) ; unde t este timpul
de trecere a curentului în secunde.
Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative folosite
în locuri de muncă periculoase şi foarte periculoase în ceea ce priveşte
electrocutarea sunt :
a)380V, dacă se aplică separarea de protecţie sau izolarea suplimentară de
protecţie drept mijloc principal de protecţie sau sunt îndeplinite simultan următoarele
condiţii :
o reţeaua de alimentare izolată faţă de pământ
o uneltele sunt prevăzute cu protecţie prin legare la pământ care asigură
tensiunile de atingere şi de pas indicate ;
o reţeaua de alimentare este prevăzută cu întreruptor de protecţie care
declanşează la curent minim 30 mA în maxim 0.2s ;
b)127V, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii :
o reţeaua de alimentare izolată faţă de pământ
o uneltele sunt prevăzute cu protecţie prin legare la pământ care asigură
tensiunile de atingere şi de pas indicate ;
o uneltele sunt prevăzute cu izolaţie întărită sau sunt folosite mijloace
electroizolante individuale de protecţie ;
c)48V, dacă uneltele sunt prevăzute cu izolaţie întărită, 24V dacă uneltele sunt
prevăzute cu izolaţie normală de lucru
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie se vor lua măsuri de protecţie
împotriva descărcărilor electrice datorită acumulărilor de particule electrizate
(legarea la pământ a elementelor metalice, instalarea de diapozitive de
neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizate).
Toate elementele conducătoare de curent care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru vor fi făcute inaccesibile unei atingeri întâmplătoare ceea
ce se va realiza prin următoarele mijloace :
o izolarea electrică (folosind materiale izolante) a elementelor bune
conducătoare care fac parte din circuitele curenţilor de lucru ;
o introducerea echipamentelor în carcasa de protecţie prevăzute cu
blocarea mecanica sau electrică ;
o îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele
aflate sub tensiune, prevăzute cu blocări mecanice sau electrice.
Se va face izolarea suplimentară de protecţie şi izolarea amplasamentelor la
locul de deservire.
Protecţia de suprasarcină şi la curent maxim vor fi astfel realizate încât în
cazul unui defect care poate pune în pericol personalul să deconecteze în
timp util instalaţia sau echipamentul electric respectiv
Siguranţele fuzibile deteriorate vor fi înlocuite numai cu siguranţe calibrate
fabricate de unităţi specializate
BIBLIOGRAFIE
1.Masini, aparate, actionari si automatizari – Nastase Bichir, Dan
Mihoc- Editura Didactica si Pegagogica Bucuresti 1993
2. Echipamente electrice – Lizeta Popescu Editura Alma Mater
Sibiu 2008
3. Masini si actionari electrice – Nicolae Galan Editura
Preuniversitaria 2004
4.INTERNET
Recommended