View
233
Download
7
Category
Preview:
DESCRIPTION
fbf
Citation preview
LUCRAREA DE LICENȚAElemente de economie si de management al mediului la nivelul Bucureștiului, studiu de caz
Sector 5
Profesor coordonator:
Absolventa:
1
Capitolul I
1. Componenta economica in politica globala de mediu.
1.1 Degradarea mediului înconjurător si dezvoltarea economica.
Degradarea mediului înconjurător reprezintă un proces de alterare a calității mediului
datorat folosiri iraționale a resurselor naturale,poluării si aglomerări urbane.
Dezvoltarea economica reprezintă un proces care este definit ,prin efectele sale, ca un proces
de creștere a rezultatelor din economia unei tari per total si pe cap de locuitor.
Potrivit teoriei lui Kugnets curba de mediu este o relație ipotetica dintre factorii poluatori si
venitul pe cap de locuitor. Teoria lui Kugnets scoate in evidenta ca o data cu creșterea
economica, degradarea mediului creste si ea, iar după atingerea unui anumit punct de
dezvoltare economica degradarea economica scade. Ca un exemplu in acest sens Mexico City
si Seul, țări care s-au dezvoltat recent, care o data cu dezvoltarea economica a crescut si
gradul de poluare a mediului , nivelul de poluare fiind egal sau peste creșterea economica,fata
de ultimii 20-30 de ani. In paralel Japonia , SUA, si Europa de Vest care au suferit o
dezvoltare economica în trecut si au suferit o industrializare masiva, în prezent au ajuns la
punctul de a fi mult mai curate față de ani de dezvoltare economică cu două - trei decenii în
urmă.
Mediul natural si resursele naturale dintr-o tara depind de următorii factori:
Nivelul economiei si al activităților economice;
Sectoarele care produc randament economic;
Efectele obținute prin utilizarea tehnologiei;
Reglementările in privința mediului;
Efectele cheltuielilor de mediu si deconservarea lor.
O data ce factorii rămân constanți și economia unei țari este dezvoltată, resursele naturale se
epuizează mai rapid și nivelul de poluare creste.
Nivelul epuizării resurselor naturale depinde foarte mult de sectoarele economice astfel încât
economiile care depind de agricultura suferă o epuizare a resurselor precum: defrișare si
eroziunea solului, adică factori naturali, pe când in țările dezindustrializate epuizarea
resurselor rurale rezulta din transformarea poluării urbane.
Exista o relație strânsă între nivelul de dezvoltare economica si sectorul industrial
astfel încât țările care au venit mic cu un sector industrial slab dezvoltat sunt dominate de
industria alimentara si industria ușoară, pe când in țările cu venit mijlociu sectorul industrial
dominant este cel al industriei grele cel al cimentului si materialelor chimice, în schimb în
2
țările cu venituri mari și cu o industrie dezvoltata sectorul industrial dominant este cel al
electronicelor si electrocasnicelor.
Dezvoltarea economica influențează politicile macroeconomice și industriale prin
liberalizarea economiei și a schimburilor care determină riscul eliminării industriilor
ineficiente, iar acest lucru are ca rezultat reforme in administrațiile publice care oferă surse de
poluare si oferă posibilitatea țărilor cu reglementări severe de mediu sa importe in țările care
nu au reglementari de protecție a mediului stricte.
Dezvoltarea economica presupune doua etape :
Prima etapă este determinată de momentul în care economia stagnează, este scăzută ,
nivelul de conștientizare a populației asupra problemelor de mediu este aproape inexistent, iar
fondurile si programele de mediu au un grad minimal. Cu toate acestea degradarea mediului
este la un nivel scăzut datorita asimilării mari a mediului și nivelului mic de deșeuri.
Cea de a doua etapă este dezvoltarea economiei sau industrializarea .Aceasta etapă se
împarte pe doua faze:
o În prima fază nivelul economic creste accelerat si o data cu el si degradarea mediului se
accentuează, capacitatea mediului de asimilare fiind depășită de poluanți iar acest lucru are
ca rezultat un cost mai mare pentru programele de protecție a mediului deoarece în prima fază
a acestei etape nu nivelul de cunoștință al populației in privință protecției mediului este
scăzut.
o In cea de a doua fază putem vorbi de țările nuindustrializate în care problemele ce vizează
mediu acaparează atenția și se pune accent pe sănătatea mediului și implicit cea umana. În
această fază se maximizează si conștientizarea populației asupra impactului mediului și
sunt încurajate programe de conștientizare a populației
În aceasta etapa nivelul tehnologiei creste , industriile se dezvoltă eliminând industriile care
poluează , se pune accent pe tehnologia prietenoasă ”verde ”, se încurajează tot mai mult
programele de protecție a mediului și cele de conștientizare și se alocă mai mulți bani pentru
acestea.
Încă de la începutul fazei de dezvoltare resursele naturale pot suferi epuizări totale si parțiale
sau degradarea mediului ireversibil prin defrișări masive sau dispariția unor specii, însă
ulterior dezvoltării aceste pagube vor încerca sa fie înlocuite prin alte mijloace ecologice.
In concluzie putem spune că degradarea mediului se accentuează înainte de a se diminua de-
a lungul dezvoltării economice a unei tări.
3
1.2 Politica de mediu – Concepte și instrumente
Politicile de mediu sunt 5 la număr si utilizează instrumente pentru fiecare categorie
de politica în parte precum:
Politica reglementarilor globale: aceasta politica se referă la totalitatea agenților economici și
ai cetățenilor din toate categoriile.
Instrumentele utilizate în aceasta politica sunt:
Legi cadru, legi generale ale mediului si componentelor sale;
Norme, standarde și limite;
Analiza de impact și studii asupra mediului;
Politica reglementarilor specifice: aceasta politică are în vedere următoarele instrumente
Responsabilități pentru produse periculoase;
Responsabilitatea riscului;
Dreptul la o informare corecta în timp real;
Politica prin convingere: este politica cea mai eficientă, ca urmare efectele ei generează
ponderi ridicate.
Are în vedere următoarele instrumente:
Promovarea cercetării si a tehnologiei ecologice
Utilizarea mecanismelor de piață
Promovarea educației si conștientizării
Politica transferului de informație: Are in vedere următoarele instrumente sociale de
comunicare:
Educație;
Mass-media;
Sisteme informaționale cu acces la public.
Politica de simulare economico-financiara:
Instrumentele utilizate pentru aceasta politica sunt următoarele:
Penalități si taxe;
Scutiri de impozite pentru investiții si activități de protecția mediului înconjurător.
4
Negocierea dreptului de poluare
Impozite si subsidii.
Criteriile după care instrumentele pot fi alese corespunzător sunt următoarele:
Sa nu fie neconforme cu maximele de poluare în domeniu și asupra situației cărora urmează
sa se utilizeze.
Este ușor de înțeles și de explicat.
Are în vedere siguranța scopului propus inițial.
Este ușor de implementat.
Permite analizarea exacta a costurilor si a repartizării responsabilităților;
Este benefic politicii de mediu prin finanțarea sa.
Promovează dezvoltarea si aplicarea unor tehnologii de proces „curate”(nepoluante)
Se suprapune cu instrumentele individuale pe termen scurt.
Impulsionează inițiativa grupurilor - țintă si stimulează asumarea responsabilităților de către
acestea.
Obține sprijinul societății civile;
Este flexibil.
Politica de mediu in raport cu nivelul de atenție publica este reprezentata in 4 faze:
o Recunoașterea;
o Formularea politicii;
o Implementarea;
o Managementul politicii.
Trebuie menționat faptul ca aceste patru faze se aplica în cazul unei acțiuni specifice în cadrul
politicii de mediu.
Politica de mediu are un caracter limitat în timp și trebuie mereu sa fie componenta a unei
societăți ce evoluează în noțiunea dezvoltării durabile astfel încât nivelul de atenție publică
trebuie sa rămână constant, în programarea acțiunilor pe termen scurt, mediu și lung .
Conceptele și instrumentele unei strategii de mediu își dovedesc eficienta atunci când:
- Menține calitatea tuturor valorilor specifice naturii.
- Menține calitatea sănătății umane.
Exista mai multe cauze care au dus la elaborarea unor strategii de protecție a mediului
și anume:
- Sistemele de acțiune ocazionale,întâmplătoare au fost schimbate cu acțiuni programate și
sistematice de protecție a mediului;
5
- Suprimarea sau reducerea unor contradicții interne care aveau ca scop luarea unor masuri de
protejare a mediului;
- Elaborarea, implementarea si evaluarea unei politici de mediu etapizate astfel încât să poată
fi reevaluata.
- Planurile de acțiune și de implementare sa fie preconizate în timp ( scut, mediu, lung)
- Alegerea si perfecționarea unei echipe în funcție de etapa și acțiune.
- Aplicarea normelor și măsurilor potrivit autorizațiilor și legilor sa fie controlate.
In etapa de elaborare a strategiei de mediu esențial este factorul uman care trebuie să fie intr-
o continuă colaborare cu persoane cu o înțelegere și pregătire superioară pe nivele superioare
și structuri diferite de societate, iar în acest sens un stil de lucru interactiv este esențial.
Dinamismul problemelor și noutatea acestora duc la o adaptare continuă a strategiei și
la propuneri flexibile și de aceea este necesara colaborarea strânsă dintre persoane si
pregătirea superioară a acestora ca să se poate face fată problemelor și rezolvarea
eficienta a acestora.
În ceea ce privește implementarea planurilor abordarea integrata este un concept esențial
deoarece:
- Stabilește si selectează prioritățile si activitățile cele mai importante astfel încât se pot evita
deciziile elaborate instantaneu.
- Obținerea unor rezultate eficiente cu minim de efort și cheltuieli.
- Evita transferul problemei poluării.
Metoda abordării integrate în ceea ce privește elaborarea strategiei are în vedere următoarele
aspecte:
- Atenția este pusa pe cele mai importante obiective și puncte;
- Punctele și obiectivele care se stabilesc trebuie sa fie însoțite de planul de acțiune și de
implementare;
- Manifestarea abordării integrate trebuie să se reflecte din punct de vedere geografic dar si
din punct de vedere a atitudini societății implicate.
- Elaborare și finalizarea strategiei este caracterizată de dialogul cu grupurile –țintă, acestea
reprezintă un grup restrâns de persoane care au în comun domeniul în care activează,
preocupările problemelor de mediu sau părerile în ceea ce privește problematica de mediu.
Aceste grupuri se împart în doua categorii:
6
Un prim grup este reprezentat de „poluanți direcți” .Administrația publica relaționează cu
acești reprezentanți pe cale tehnică , urmărindu-se ca limitele de poluare a mediului să fie
îndeplinite.
Cel de al doilea grup este reprezentat de „interpreți”. Acest grup are rolul de informare a
societății.
1.3 Operaționalizarea politicilor de mediu
Ansamblul mijloacelor a măsurilor pentru protecția si refacerea mediului determină ca fiind
politica de mediu fezabila prin gradul ridicat de aplicabilitate a acestor măsuri.
Operaționalizare politicii de mediu este o etapa importanta în eficientizarea politicii de mediu,
și aceasta are următoarele condiții:
- Trebuie să existe resurse umane calificate cu experiență în domeniu,
- Cadrul legislativ trebuie să reflecte raportul dintre general și particular.
Este important să existe un sistem funcțional pentru controlul si autocontrolul aplicării
politicii de mediu;
Pornind de la obiectivele politicii de mediu structurate in funcție de problematicile de mediu
gradul de dezvoltare a fiecărei tări, regiuni se va implementa sistemul instrumentelor
alternative pentru obiectivele formulate.
Măsuri ale politicii de mediu:
Măsuri punctuale sau directe, acestea se concretizează în:
Instrumente legislative - au ca prim scop asigurarea sănătății mediului mai ales în cazul
activităților care au un risc de poluare ridicat. Cel de al doilea scop este de a se asigura ca se
respecta obligațiile din acordurile si convențiile naționale legate de mediu.
Instrumente economice - acestea sunt reprezentate de taxe,permise de poluare negociabile.
Acestea au ca scop să internalizeze costurile ecologice externe și să corecteze nivelul
preturilor si sa se utilizeze resursele naturale rational si responsabil, precum si sa actioneze
impotriva poluari si a gestiuni responsabile a deseurilor.
Instrumente pentru sprijin orizontale: actioneaza in :
Incurajarea tehnologiei „verzi” mai putin poluante;
Perfectionarea sistemului de informare a publicului;
Imbuntatirea bazei de date pentru mediu;
Imbunatatirea planificari sectoriale si a amenajari teritoriale;
Promovarea proiectelor de mediu.
7
Masuri de sustinere si indirecte se refera la :
- Controlul institutiei in ceea ce priveste:
- Utilizarea terenurilor;
- Accesul pe proprietate.
Constientizarea costurilor de operationalizare a protectiei mediului care se refera la:
-Dezvoltarea sistemului informational;
-Reforme juridice;
- Reducerea procedurilor juridice.
Masuri economice generale reprezinta imbinarea politicilor de mediu cu cele monetare,
bugetare, in domeniul pietelor de capital, a energiei.
Politica monetara: are in vedere cresterea dezvoltari economice prin rata dobanzi si cea de
actualizare daca dmeniile cu profitabilitate mare au un impact asupra mediului pozitiv.
Politica bugetara:are in vedere amplificarea programelor ecologice si marirea taxelor pentru
utilizarea resurselor naturale care sa fie investite in programele pentru mediu pentru ca
rezultatul final sa fie imbunatatirea efectelor pozitive asupra mediului si diminuarea celor
negative.
Politica pietelor de capital: ar trebui sa sprijine financiar sistemul de gestiune a resurselor
naturale si control al poluarii.
Politica energetica: aceasta politica inlocuieste diferitele surse de energie si are un efect
benefic asupra mediului deoarece masurile de politica energetica reduc presiunea asupra
ecosistemelor forestieresi a poluari calitatii aerului si a mediului inconjurator.
Politicile in domeniul investiilor: influenteaza imbunatatirea performantelor economice prin
maximizarea capacitatii de finantare a costurilor ecologice pentru a diminua impactul
negativ asupra mediului prin practici care pot agrava semnificativ calitatea mediului sau chiar
ireversibil.
In tarile subdezvoltate investitile straine pun accent tot mai mult pe zonele cu o poluare
ascendenta ceea ce determina un profit pe termen scurt sau mediu in schimb afecteaza
mediul si ridica costurile ecologice la un nivel greu de suportat pentru tara.
Politica investitionala este caracterizata de instrumentele indirecte de protectie a mediului .
aceste instrumente au ca scop, prin punerea lor in aplicare, modificarea costurilor si a
diferitelor alternative tehnico-productive pe care agenti economici le incurajeaza cu scopul de
a influenta intr-un sens pozitiv protectia mediului.
8
Caracterul indirect al acestor instrumente se alatura instrumentelor directe( norme si
standarde) si celor nerestrictive.
Analizand normele si stadardele care stabilesc in mod direct restrictiile de poluare a mediului
observam urmatoarele limite:
Au un caracter dual: impun interzicerea depasirii unui anumit nivel de emisii si efluenti, dar
accepta poluarea pana la acest nivel fara a suporta cel putin o parte din pagubele create.
Au un caracter uniform: limitele poluante sa fie uniforme pentru fiecare zona sau tara pentru
a se evita tendinta de transferare a activitatilor poluante in zone cu restricti ecologice mai
putin severe.
Au un caracter static:exista ricul ca aceste norme sa blocheze punctionarea retelei mediu-
activitate economica- sociala.
In ceea ce privesc obiectivele urmarite ale politici investitionale , instrumentele economice se
impart in:
Instrumente de incitare sau incitative: care descurajeaza promovarea tehnologiilor poluante si
incurajeaza promovarea tehnologiilor prietenoase cu mediul.
Instrumente de finantare- se refera la finantarea proiectelor de mediu prin fonduri sau
maximizrea bugetelor locale de stat din care sa se finanteze total sau partial proiecte de
mediu.
In ceea ce privesc efectele scontante instrumentele economice de protectie a mediului se
impart in :
Instrumente ce protejeaza ecosistemele;
Intrumentele ce protejeaza functiile mediului.
In ceea ce priveste cadrul de apicare , instrumentele economice se impart in:
Instrumente de protejare a resurselor naturale;
Instrumente care au ca scop reducerea volumului mare de emisii poluante si efluenti;
Instrumente pentru minimizarea produselor poluante.
Capitolul II 2.1 Prezentarea generala a Municipiului București.
9
Sursa: http://opengis.unibuc.ro/, http://www.politiaromana.ro/
Pentru Romania Municipiul Bucuresti reprezinta baza economica si industriala a tarii acesta
fiind de altfel si capitala tarii, in care se masuara cea mai mare densitate a populatiei de
1.883.425 locuitori acestia dispersandu-se in cele 6 sectuare administrative ale capitalei.
Istoricul Bucurestiului dateaza inca din secolul XIV cand o legenda spunea ca Bucurestiul a
fost fondat de catre un oier pe nume Bucur. In schimb istoria arata ca acesta a fost intemeiat
de Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV.
Asezarea a fost atestata documentar pe vremea lui Vlad Tepes,domn al Tarii Romanesti, la
data de 21 septembrie 1459 cand acesta emite un act prin care intareste o mosie unor boieri.
Pe data de 14 octombrie 1465 Bucurestiul este ales de catre Radu cel Frumos ca resedinta
domneasca.
In anul 1659 Bucurestiul devine Capitala Tarii Romanesti, acest lucru infaptuindu-se sub
domnia lui Ghiorge Ghica. In aceasta perioada se incep modernizarile orasului astfel incat
apare pentru prima data o institutie de invatamant superior „Academia Domneasca”(1694),
primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661). La initiativa spatarului Mihail Cantacuzino in
anul 1704 ia fiinta spitalul Coltea care in urma unui incendiu si a unui cutremur a fost grav
avariat si reconstruit dinou in anul 1888.
Nu dupa mult timp de la acest incident Bucurestiul incepe se prinda forma. Se dezvolta
economic , creste numarul populatiei dovedit prin catagrafiatul din anul 1798 care demonstra
ca populatia la acel timp era de 30.030 locuitori pe cand in anul 1831 se numarap peste 10.00
de case si o populatie de aproximativ 60.000 de locuitori. Acest lucru s-a infaptuit din cauza
dezvoltarii orasului si a crearii de locuri de munca pentru mestesugari care formau mai multe
brezle precum: croitori, cizmari,cavafi, cojocari, panzari, zabunari, salvaragi.
Cu trecerea timpului incep sa apara si o serie de institutii de interes public (Teatrul
Național, Gradina Cișmigiu,Cimitirul Șerban Voda, Societatea Academica din
București, Societatea Filarmonica din București, Universitatea din București, Gara de
10
Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica
din București,Ateneul Român, Banca Naționala, cinematografe dar si tehnologia se
dezvolta apara primele lampi cu petrol, liniile de tramvai, iluminatul electric cat si liniile
telefonice.
Inainte de inceperea regimului comunist Bucurestiul era resedinta judetului Ilfov(interbelic).
In aceasta perioada Municipiul Bucuresti a primit numele de „Micul paris”, acest lucru
datorandu-se asemanarii cu capitala franceza, insa dupa inaugurarea regimului comunist acest
pseudonim si-a pierdut din frumusete datorita regimului si a investitiilor tot mai mari in
industria imobiliara care dealtfel a starznit ingrijorare in privinta esteticului cladiriilor din
bucuresti, inclusiv a centrului istoric.
Tratatele semnate din anul 1812 pana in anul 1918 au fost:
28 mai 1812 - la sfârșitul Razboiului Ruso-Turc, Principatul Moldoveipierde partea sa
rasariteana, Basarabia
3 martie 1886 - la sfârșitul razboiului între Serbia și Bulgaria
10 august 1913 - la sfârșitul celui de-al Doilea Razboi Balcanic
4 august 1916 - tratatul de alianța între România
și Antanta (Franța, Anglia, Rusia și Italia)
6 mai 1918 - tratatul între România și Puterile Centrale, care nu a fost niciodata ratificat
Privind asezarea Municipiul Bucuresti acesta se afla in partea de S-SE a Romaniei, avand
coordonate geografice intre 25°° 49’ 50" si 26° 27’ 15" longitudine estica si 44° 44’ 30" si 44°
14’ 05" latitudine nordica. Are o suprafara de 228 km patrati din care suprafata construita de
70%. Este la o distanta de 100 km sud de Carpatii Orientali, la 64 km nord de Fluviul Dunarea
si la 240 km vest de Marea Neagra.judetele din invecinatatea acestuia sunt: judetele Prahova
(N), Ialomita (E-NE), Calarasi (E-SE), Giurgiu (S-SV) si Dambovita (V-NV).
Ca si asezare din punct de vedere geografic acesta se afla in Campia Vlasiei, facand parte din
campia Roamana. La est se invecineaza cu Bararganul, in partea de vest se afla Campia
Gavanu Burdea, iar in sud Campaia Burnazului. Campia Bucurestiului este o subunitate a
Campiei Vlasiei, aceasta campie se intinde la N-E si E pana la Valea Pasarea, în S-E și S
pâna la Câmpul Câlnaului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot pâna la Lunca Argeș-Sabar, iar în
N-V pâna la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a
mișcarii de înalțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionari.
Campia Romana are altitudini intre 100-115 m, Municipiul Bucuresti se afla la o altitudine de
la 60 pana la 90 m.
11
Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și vai (cu terase și
lunci) care se succed de la nord catre sud:
Câmpul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90–95 m
și densitatea fragmentarii mai mare în sectorul sudic, de 0,5–1 km/km2. La contactul cu
versantul Vaii Colentina, pantele pot depași 5o.
Valea Colentinei este asimetrica (datorita versantului drept mai abrupt) și puternic meandrata.
La intrarea în București are lațimea de 0,5 km, iar la ieșire, de 1,5 km. În lungul ei apar doua
terase joase (de 2–3 m și de 4–6 m) și martori desprinși din câmpuri sau din terase. Lunca este
larga și bine dezvoltata pe ambele maluri, însa din cauza lucrarilor de regularizare a fost
acoperita de apele lacurilor de acumulare. Se mai pastreaza doar câteva popine sub forma
unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroești și Pantelimon.
Câmpul Colentinei (sau Giulești-Floreasca), cuprins între râul omonim și Dâmbovița, acopera
circa 36% din teritoriul Municipiului, având o înclinare ușoara pe direcța NV-SE (între 80 și
60 m altitudine). Densitatea fragmentarii are valori cuprinse între 0 și 1 km/km2.
Valea Dâmboviței este sapata în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ 10–
15 m), iar cel stâng mai coborât (între 4–5 m în amonte și 7–8 m în aval). Terasele sunt
dezvolte, predominant, pe partea stânga a râului și sunt în numar de patru. Pâna la amenajarea
cursului, în lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave și maluri abrupte. În
prezent se mai pastreaza o serie de piscuri (Uranus-Mihai Voda) și popine (Dealul
Mitropoliei, Colina Radu Voda, Movila Mare).
Câmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vacarești) se desfașoara între Valea Dâmboviței, la
nord, și de râul Sabar, la sud. Scade în altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m),
predominând treptele hipsometrice de 70–80 m și 80–90 m, iar densitatea fragmentarii ajunge
pâna la 0,5–1 km/km2
In ceea ce priveste clima Municipiului Bucuresti are o clima temperat- continentala, cu patru
anotimpuri : iarna, primavara, vara, toamna. Curentii de aer estici dau variatii excesive de
temperatura care ajung pana la 70 grade celsius, intre verile calduroase si iernile geroase..edia
anuala a temperaturii in Municipiul Bucuresti este de 10-11 grade celsius. Cea mai friguroasa
luna este luna ianuarie cu o medie de – 2,9 grade celsius, cea mai mica temperatura a fost
inregistrata in anul 1888 de -30 grade celsius. In schimb cea mai calduroasa luna este luna
Iulie cu o medie de 22.8 bgrade celsius, iar cea mai mare temperatura inregistrata a fost de 41
grade celsius pe data de 20 august 1945.
Municipiul Bucuresti este impartit in patru zone:
12
• zona centrala care din punct de vedere climatic are o temperatura medie de 11 grade
celsius, umiditatea de 3-6 %, iar vantul este sub 2m/s.
• Zona mediana, este caracterizata printr-un grad mare de poluare deoarece cuprinde
zonele industriale cu fabrici si gari, zile ploioase, un volum de precipitatii de 600 mmpe an si
o temperatura medie sub 11 grade celsius.
• Zona rezidentiala cuprinde zonele noi construite precum: baneasa, Floreasca,
Pantelimon, Balta Alba, Berceni, Drumul Taberei, aceasta zone este caracterizata printr-o
medie anuala de 10,5 grade celsius, uneori cu vanturi puternice, un grad de umiditate de
aproximativ 77 %, cu un volum de precipitatii de aproximativ 550-600 mm pe an, in schimb
poluarea este mult mai scazuta fara de zonele centrale si mediene.
• Zona periferica cuprinde zonele in care exista constructii joase, cu suprafete verzi si
amri zone industriale. In aceasta zona vantul are o intensitate mai mare fata de zonele
centrale si mediene, umiditate ridicata, precipitatii sub 550 mm pe an, cu un grad foarte scazut
al poluarii.
Din punct de vedere Hidrografic in Bucuresti avem 2 tipuri de ape:
Ape de suprafata: apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, apartin bazinelor
hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte: a)
Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina, cu
afluentul sau pe stanga, valea Saulei
Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o
distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai
important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in amonte
de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de amenajari, astfel
intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale
capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul Joita, apeductul Rosu-
Grozavesti si conducta de refulare Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului
Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei intr-
o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa
este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul hidrologic al lacurilor
Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia
Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II
13
si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata totala de
20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu
functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
Ape subterane: Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia
sunt in relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt
delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat in
„pietrisurile de Colentina”; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un orizont gros
de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare adancime,
desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de ape calitativ
superioare.
Pe langa aceste ape in Bucuresti mai sunt amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care
cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul
Tineretului.
Vegetatia,fauna si solul din Municipiul Bucuresti.
Din punct de vedere geologic, în fundamentul Municipiului Bucureşti se disting formaţiuni de
vârsta precambriana cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice. Peste acestea se
regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de
vârsta mezozoica şi neozoica.
Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frateşti (trei
orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmeaza un complex marnos
din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul
nisipurilor de Mostiştea (10-20 m grosime), argile şi argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor
şi nisipurilor de Colentina.
Caracteristica esenţiala a substratului geologic este data de prezenţa sedimentarului
reprezentat prin depozite löessoide (numite şi Luturi de Bucureşti) care acopera întreaga zona
cu excepţia celor inundabile. Sub patura de löess se afla un strat de nisipuri şi pietrişuri
(pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structura torenţiala încrucişata, care
cantoneaza straturi de apa freatica.
Rocile friabile prezinta o vulnerabilitate ridicata la eroziune eoliana şi fluviala, prezenţa
argilelor şi marnelor crescând vulnerabilitatea la procese de versant sau la înmlaştiniri. Astfel,
14
rocile friabile reprezinta un factor major de restrictivitate în special în lungul cursurilor de
apa, acolo unde întreţinerea amenajarilor necesita costuri suplimentare de evitare a proceselor
de eroziune şi acumulare.
Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajarile de mare
anvergura, în special în cazul în care acestea urmeaza a fi realizate în apropierea cursurilor de
apa sau a zonelor cu pante relativ ridicate.
Fenomenele de acumulare a aluviunilor reprezinta un important factor care trebuie considerat
în realizarea de amenajari, acestea fiind specifice în lungul vailor la ape mari, dar şi zonelor
de varsare. Astfel, debitele importante de aluviuni care sunt transportate de marile râuri în
perioadele cu scurgere maxima, pot genera probleme la nivelul unor amenajari: (acumulari,
amenajari realizate în albiile râurilor etc.). Trebuie luate în calcul atât cursurile mari de apa
(Argeş, Dâmboviţa), cât şi cursurile mici neamenajate.
2.2 Autoritati publice centrale si locale care participa la managementul Municipiului
Bucuresti.
Administratia publica centrala este o structurã organizationalã care, conform Constitutiei si
Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, are ca principale sarcini executarea legii sau
prestarea serviciilor publice prevãzute de lege.
Strcutura actualei administratii este urmatoarea:
Administratia centrala
-Prestedintele Romaniei si Guvernul Romaniei.
-Ministerele si alte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice centrale;
-Autoritati autonome ale administratiei publice centralle;
Institutii centrale subordonate autoritatilor autonome sau ministerelor sau ale celorlalte
autoritati centrale;
-Administratia publica din teritoriu
-Prefectul;
-Comisia judeteana consultativa;
-Servicile publice deconectate in teritoriu ale ministerelor sau altor autoritati publice centrale.
Administratia publica locala:
-Consiliul judetean, municipal sau orasenesc;
-Primarul municipiului, orasului sau comunei;
15
-Institutiile bugetare, regiile autonome.
Din aceste categorii autoritatiile publice care se implica in managementul Municipiului
Bucuresti sunt autoritatiile publice centrale precum:
Guvernul Romaniei care prin legea numarul 90/2001 Art.1, are urmatoarele atributii:
- Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de
incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si
exercita conducerea generala a administratiei publice.
- Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national
economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile
promovarii intereselor nationale.
- Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,
avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.
-Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat
Guvernului de Parlament.
Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii:
functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a
Programului de guvernare;
functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional
necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii
publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil;
functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan
intern si extern;
functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in
domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara
activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Parlamentul Romaniei are urmatoarele atributii:
Atribuţia legislativa – consta în activitatea de elaborare şi emitere a legilor. Termenul „lege”
este utilizat, în acest context, în accepţiunea lui restrânsa, de act normativ emis de Parlament,
cu cea mai mare forţa juridica, ce cuprinde reguli generale de conduita, formulate în abstract,
16
impersonale, cu caracter general, obligatorii, a caror respectare, la nevoie, poate fi impusa
prin forţa de constrângere a statului .
Atribuţii privind organizarea interna şi a activitaţii Parlamentului – referitoare la: validarea
mandatelor deputaţilor şi senatorilor, alegerea şi constituirea propriilor organe de conducere,
adoptarea propriilor regulamente de organizare şi funcţionare, aprobarea bugetului propriu
etc.
Stabilirea direcţiilor generale ale activitaţii sociale, economice, culturale, statale şi juridice -
în baza competenţei generale de care se bucura ca organ reprezentativ suprem, parlamentul
stabileşte liniile principale ale dezvoltarii societaţii şi ale naţiunii române, prin intermediul
legilor adoptate, legi pe care Guvernul are obligaţia de a le pune în executare. Parlamentul
reglementeaza, prin intermediul legilor, domenii importante şi foarte importante, precum:
bugetul naţional, drepturile şi libertaţile fundamentale ale omului şi cetaţeanului, alegeri,
instituţiile fundamentale ale statului, organizarea forţelor armate, apararea şi siguranţa
naţionala, sistemul general al impozitelor şi taxelor, regimul general al infracţiunilor etc.
Atribuţii exercitate în legatura cu alte autoritaţi publice – se refera, în principal, la alegerea,
numirea sau destituirea din funcţie a unor funcţionari şi demnitari publici: Parlamentul îl
poate suspenda din funcţie pe Preşedintele României (art. 95 din Constituţie); hotaraşte
punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii pentru savârşirea infracţiunii de înalta tradare
(art. 96); acorda votul de încredere Guvernului şi programului general de guvernare a acestuia
(art. 103); poate retrage încrederea acordata Guvernului, ceea ce echivaleaza cu demiterea
acestuia (art. 113); numirea în funcţie a Avocatului Poporului, a şefilor serviciilor de
informaţii, a consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi (art. 140 alin. 4); fiecare
camera a Parlamentului numeşte câte trei judecatori ai Curţii Constituţionale; Senatul numeşte
pe cei doi reprezentanţi ai societaţii civile din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art.
133 alin. 2 lit. b); Senatul valideaza în funcţie pe cei 14 membrii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, aleşi de catre adunarile generale ale magistraţilor (art. 133 alin. 2 lit. a) etc.
Atribuţii de control parlamentar. Funcţia de control decurge din calitatea Parlamentului de
organ reprezentativ suprem şi de unica autoritate legislativa, având ca suport teoretic,
principiul separaţiei puterilor în stat . Controlul este necesar, deplin şi diferenţiat.
Modalitaţile de control parlamentar sunt:
controlul exercitat prin intermediul comisiilor parlamentare
17
controlul exercitat prin intermediul darilor de seama, a mesajelor, rapoartelor, programelor
(de exemplu, audierea rapoartelor prezentate în faţa Parlamentului de Curtea de Conturi,
Avocatul Poporului etc.)
controlul exercitat asupra activitaţii Preşedintelui republicii şi a membrilor guvernului
(control politic)
dreptul deputaţilor şi al senatorilor de a cere informaţii necesare
controlul exercitat prin rezolvarea petiţiilor cetaţenilor
controlul exercitat prin intermediul Avocatului Poporului
Atribuţii în domeniul politicii externe – Parlamentul ratifica sau denunţa tratatele şi celelalte
acte internaţionale negociate de Guvern şi semnate de Preşedintele Republicii, la care
România devine parte; declararea starii de razboi, decizia de începere sau încetare a
ostilitaţilor militare; participa la structurile parlamentare internaţionale .
Ministerele care ajuta la conducerea Municipiului Bucuresti sunt urmatoarele: Ministerul
Economiei şi Comerţului , Ministerul Finanţelor, Ministerul Industriei şi Infrastructurii ,
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare , Ministerul Transporturilor şi Gospodarii
Drumurilor , Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Educaţiei şi Tineretului,
Ministerul Sanataţii,Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului ,
Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrarii Europeane,Ministerul Afacerilor Interne,Ministerul Apararii , Ministerul Dezvoltarii
Informaţionale,Ministerul Reintegrarii , Ministerul Administraţiei Publice Locale.
Primaria Municipiului Bucuresti administreaza orasul si este condusa de un Primar care are
urmatoarele atributii generale:
- asigura respectarea drepturilor şi libertaţilor fundamentale ale cetaţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a
hotarârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune masurile necesare şi acorda sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducatori ai autoritaţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotarârilor consiliului
judeţean;
- asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor consiliului local. În situaţia în care apreciaza ca o
hotarâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeaza pe prefect;
- poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotarârii consiliului local ia masuri pentru
organizarea acestei consultari, în condiţiile legii;
18
- prezinta consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informari, privind starea
economica şi sociala a comunei sau a oraşului, în concordanţa cu atribuţiile ce revin
autoritaţilor administraţiei publice locale, precum şi informari asupra modului de aducere la
îndeplinire a hotarârilor consiliului local;
- întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune
spre aprobare consiliului local;
- exercita funcţia de ordonator principal de credite;
- verifica,din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica
de îndata consiliului local cele constatate;
- ia masuri pentru prevenirea şi limitarea urmarilor calamitaţilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizooţiilor, împreuna cu organele specializate ale statului. În acest scop
poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comuna sau din oraş,
acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie
elaborate pe tipuri de dezastre;
- asigura ordinea publica şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unitaţilor de protecţie civila, care au obligaţia sa raspunda
solicitarilor sale, în condiţiile legii;
- îndruma şi supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
- ia masurile prevazute de lege cu privire la desfaşurarea adunarilor publice;
- ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor
manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea
şi liniştea publica;
- controleaza igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare
pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
- ia masuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;
- ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitaţii şi îl supune spre aprobare
consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale
planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
- asigura repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotarârii consiliului local;
- asigura întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului,
instalarea semnelor de circulaţie, desfaşurarea normala a traficului rutier şi pietonal, în
condiţiile legii
19
- exercita controlul asupra activitaţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi
ia masuri pentru buna funcţionare a acestora;
- conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civila şi de
autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenţa şi ajutor social;
- îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civila;
- emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
- propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, ştatul de funcţii,
numarul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate;
- numeşte şi elibereaza din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de
specialitate al autoritaţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune
consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducatorilor regiilor
autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
- raspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
domeniului privat al comunei sau al oraşului;
- organizeaza evidenţa lucrarilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autoritaţilor
administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
- ia masuri pentru controlul depozitarii deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru
asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a oraşului, precum şi
pentru decolmatarea vailor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Orasul este impartit in sase sectoare adminsitrative, fiecare avand Primarie si Primar specific
fiecarui sector. Primarii de sector au urmatoarele atributii:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d)atribuţii privind serviciile publice asigurate cetaţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
2.3 Analiza economica a Municipiului Bucuresti
Municipiul Bucuresti fiind capitala Romaniei reprezinta cea mai mare aglomerare industriala
in care sunt dezvoltate toate ramuriile economiei.
Cresterea economica a aparut odata cu dezvoltarea Municipiului Bucuresti ceea ce a
determinat un nivel superior PIB pe cap de locuitor fata de celelalte regiuni ale tarii, si o
structura sociala si profesionala de un standard mult mai ridicat.
20
Mediul economic al Municiiului Bucuresti este evidentiat prin structuriile institutionale
existente si de forta de munca calificata si nu in ultimul rand de sistemul informatic foarte
bine dezvoltat.
Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precadere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile,
intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi
serviciile culturale, serviciile catre întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în
vedere funcţia de capitala pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publica
concentreaza, de asemenea, un numar important de angajaţi.
Pentru a face o analiza concreta asupra economiei Municipiului Bucuresti voi lua in calcul
urmatorii indicatori:
Dezvoltarea economica:
Pib/ cap locuitor
Investitii straine directe
IMM-uri
Infrastructura
Transport
Educatie
Sanatate
Turism
Fig 2.3.1
2007
2008
2009
2010
2011
020000
4000060000
80000
100000
120000
140000
160000
89418.5
121016.8
111374.9
118716.8
133807.8
PIB (milioane lei) pe total in Municipiul Bucuresti
PIB/ cap locuitor(milioane lei)
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
21
PIB-ul este principalul indicator de masurare a economiei nationale si este definit
ca valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse in economie mai putin valoarea
acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor.
PIB-ul pe cap de locuitor este in general considerat ca fiind masura cea mai cuprinzatoare a
economiei unei tari, un indicator de performanta si prosperitate al unui stat.
Calculul cresterii anuale a PIB-ului pe cap de locuitor in volum permite comparatii ale
dinamicii de dezvoltare economica, atat in timp cat si intre economiile de dimensiuni diferite,
indiferent de nivelul preturilor.Cresterea volumului PIB-ului este evaluata la preturile de anul
precedent. De aceea orice miscare de volume de capital, sunt inregistrate si miscarile de pretnu vor
modifica rata de crestere a inflatiei.
Un ritm de crestere a PIB-ului suficient de ridicat inseamna ca societatea este
generatoare de resurse economice suplimentare pentru a indeplini necesitatile economice in
crestere ale generatiei actuale, sa investeasca in vederea unor profituri mai mari in viitor, sau
pentru a se adresa preocuparilor de mediu si sociale. (EUROSTAT indicators GDP per
inhabitant)
Metoda de calcul se realizeaza prin valoarea PIB pe locuitor a unei anumite perioade
exprimata in preturile unei perioade anterioare care se imparte la valoarea PIB pe locuitor
pentru perioada anterioara apoi se scade 100.
Potrivit acestui grafic putem obesrva ca valuarea PIB pe totalul Municipiului Bucuresti
sufera o crestere de 44.389,3 milioane lei fata de anul de baza 2007. Din acest lucru ne putem
da seama ca se incearca eforturi mari pentru ca Municipiul Bucuresti sa sufere o crestere
seminificativa a bunastratii si prosperitatii in acest oras, astfel incat populatia sa aiba un trai
mai bun si locuri de munca cat mai bine platite si sa isi desfasoare activitatea intrun mediu
bine dezvoltat.
Potrivit acestui indicator de dezvoltare ajungem la concluzia ca in Municipiul Bucuresti se
accestueaza o crestere economica semnificativa.
Fig 2.3.2
22
2008 2009 2010 2011 20120
500
1000
1500
2000
2500
581.5
1327.31505.2
1998.1
2246.6
Investitii nete realizate pe surse de straine(milioane lei)
Investitii nete realizate pe surse de finantare(milioane lei)
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
In ceea ce priveste figura 2.3.2 analiza arata ca si investitiile straine in Municipiul Bucuresti
au crescut ceea ce a adus si la o crestere economica semnificativa dar si la un potential de
dezvoltare mai mare, amenajare de locuri de munca cat si implementarea unor tehnologii mai
performante.
Potrivit acestu grafic se observa o crestere a investitiilor straine in Municipiul Bucuresti in
anul 2012 de 1665,1 milioane lei. Acest lucru este datoarat intereselor persoanelor care
investesc in tara noastra in diverse domneii, iar aceste sunt incurajate de forta de munca
ieftina si de calitatea ridicata a muncii, bineinteles asigurand norme si standarde adecvate de
munca pentru muncitori.
Investitiile straine in sectoare diferite de activitate au un efect pozitiv asupra deflatorului
PIB care creste succesib atat timp cat si investitiile sunt mai mare si mai numeroase.
Intreprinderi
Tabel 1
Numar
intreprinderii pe
toate sectoarele de
activitate
Total/Ani Castig salarial net pe
industrie(lei)
2008 2009 2010 2011 2012 2008 2009 2010 2011 2012
23
Agricultura,
silvicultura si
pescuit 584 587 597 583 638 1183 1794 1269 1366 1798
Industria
extractiva 113 130 120 112 124 4118 4440 4354 5362 4974
Industria
prelucratoare 8091 7641 6803 6159 6197 1442 1486 1537 1726 1725
Productia si
furnizarea de
energie electrica si
termica, gaze, apa
calda si aer
conditionat 161 184 243 271 322 2500 2953 3043 3252 3228
Distributia apei;
salubritate,
gestionarea
deseurilor,
activitati de
decontaminare 296 269 268 285 315 1634 1762 1618 1620 1806
Constructii
11797 11808
1000
6 8731 8896 1584 1132 1187 1691 1470
Comert cu
ridicata si cu
amanuntul;
repararea
autovehiculelor si
motocicletelor 38844 36794
3379
3
3091
9
3199
2 1665 1455 1964 1892 2160
Transport si
depozitare 4228 4280 3913 3633 3834 1707 1909 1960 2031 2204
Hoteluri si
restaurante 2711 2984 2900 2743 2873 1083 1077 1068 1196 1132
Informatii si
comunicatii 8243 8134 7357 6773 7231 2408 2879 3180 3478 3611
24
Intermedieri
financiare si
asigurari 1955 1993 1654 1652 1686 4355 4249 4329 4693 4908
Tranzactii
imobiliare 5294 5338 4677 4196 4370 1684 1495 1594 1717 1589
Activitati
profesionale,
stiintifice si
tehnice 22291 22146
2012
9
1826
0
1926
7 2054 2194 2333 2600 2758
Activitati de
servicii
administrative si
activitati de
servicii suport 5790 5577 5067 4832 5250 932 1000 1146 1172 1299
Invatamant 724 808 782 791 966 1723 1801 1571 1591 1657
Sanatate si
asistenta sociala 2363 2385 2344 2294 2474 1464 1638 1510 1471 1590
Activitati de
spectacole,
culturale si
recreative 1525 1544 1394 1290 1413 1510 1569 1341 1350 1444
Alte activitati de
servicii 2803 2765 2648 2410 2651 1035 951 968 932 1094
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Acest tabel releva faptul ca numarul intreprinderlor de dimensiuni diferite mici , mijlocii si
mari variaza si in functie de nivelul economiei. Astfel Putem observa ca slaba investitie in
domeniu Agriculturii, silviculturii si pescuitului a generat un numar scazut al
intreprinderiilor care activeaza in acest domeniu, numarul maxim al acestora pe ultimii 5 ani
din 2008- 20012 a fost de 638 in anul 2012, in domeniul industriei extractive statistica
numarului intreprinderilor in Municipiul Bucuresti este si mai scazuta de 130 de intreprinderi
in anul 2009, acest lucru este datoarat si faptului ca imprejurul Bucurestiului nu exista in
numar ridicatresurse subsolice extractive.
25
Fruntas in lista intreprindeiilor de diferite dimensiuni se afla domeniul Comertului cu un
numar 38844 de unitati, cu un salariu net pe industrie de 2160 lei.
Din punct de vedere al salariului net putem observa ca cel mai mare renumeratie se da in
domeniul industriei extractive care se observa ca desi are un numar desus de intreprinderi
datorat lipsei resurselor naturale, salariile nete sunte cele mai ridicate din toate domeniile,
acestea ajungand la 5362 lei. O cauza a acestui fapt este ca riscul la care se supun
perosanele care lucreaza in acest domeniu este foarte ridicat, poate afecta sanatatea si in lipsa
unor norme ridicate de protectie a muncii si in anumite subdomenii ale acesteui domeniu, in
lipsa unor tehnologii performante exista riscul pierderii de vieti in urma unor accidente.
Invatamantul si serviciile sociale si sanatatea ocupa un loc fundas atat din prisma numarului
de unitati cat si a venitului salarial. Sunt in numar de 966 de institutii de invatamant in anul
2012 cu un salariu de 1801 in anul 2009, iar institutiile sociale si de sanatate au un numar de
intreprinderi de 2474 in anul 2012 si un salariu net de 1638 in 2009 ceea ce denota faptul ca
nu se pune accent pe cresterea capacitatii intelectuale a populatiei si a sanatatii acesteia.
Acest numar de institutii care sunt primodiale in dezvoltarea unei tari si a populatiei,
consider ca ar trebui sa fie fruntas si din punctul de vedrere al renumeratiei, si al institutiilor si
a calitatii educatiei si a sistemului de sanatate, deoarece o dezvoltare economica crescanda se
face prin forta de munca calitativa in toate domeniile de activitate.
Concluzionand aceasta analiza a intrprinderiilor pe numarul lor cat si pe nivelul salarioal pot
spune ca Municipiul Bucuresti se axeaza in cresterea economica pe mai multe domenii
precum comertul, activitatiile profesionale stiintifice si tehnice, inormatii si comunicatii,
constructii, industria prelucratoare.
In ceea ce priveste infrastructura Municipiului Bucuresti ma voi axa in a analiza numarul de
kilomemtri de drumuri modernizate in concordanta cu numarul autoturismelor imatriculate in
ultimii 5 ani, an de referinta 2008, precum si numarul unitatiilor de invatamant, educatie si
turism
Autoturisme inregistrate si drumuri publice analizate pe ultimii 5 ani(2008- 2012)
Autoturisme inregistrate
Tabel 2
Vehicule rutiere
inmatriculate in
circulatie
Localitate Ani
2008 2009 2010 2011 2012
Municipiu 993911 988847 941084 906292 892986
26
l Bucuresti
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Drumuri publice
Tabel 3
Lungimea
drumurilor
publice,
Localitate Ani
2008 2009 2010 2011 2012
Municipiul
Bucuresti
80 90 90 90 90
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Municipiul Bucuresti are un total de drumuri publice de 2585 km, strazi urbane si nationale.
Potrivit acestor 2 tabele se poate observa ca numarul de autovehicule inregistrate in anul
2012 a scazut fata de anul de referinta 2008 cu 100.925 de masini. Aceasta scadere se
datoreaza si crizei economice aparute in anul 2010, cand piata autovehiculelor a suferit un
declin major.
Paralel cu aceasta decadere, numarul kilometrilor de drumuri modernizare si publice a crescut
in 2012 cu 10 km in Municipiul Bucuresti fata de anul de referinta 2008. Acest lucru
generand totodata si modernaizarea infrastructurii stradale.
Transportul public de persoane cuprinde o arie servita de 228 km patrati in care functioneaza
mai multe tipuri de autovehicule( tramvaie , torilebuze, autobuze).
Municipiul Bucuresti se bucura si de un transport subteran unic in Roamania care are o
lungime de aproximativ 70 de km, ce ajuta la transporul perosoanelor, iar acest lucru duce la
o diminuare a aglomeratiei urbane, in zonele centrale, din randul autovehiculelor personale si
publice.
Infrastructura cailor ferate din Municipuil Bucuresti atat pentru transortul de persoane cat si
de marfuri are o lungime de 100 de km , care deschid transportul de calatori catre toate
judetele tarii.
In Bucuresti exista un numar de 10 gari Gara Basarab, Baneasa, Dealul Spirii, Cotroceni,
FilatreT, Herastrau, Gara de Nord, Progresu, Obor si Titan Sud. Dintre acestea cele mai
importante in transportul de calatori sunt Gara de Nord si Basarab.
27
Invatamant
Tabel 4
Unitati
scoalre
Proprietate Localitate Ani
2008 2009 2010 2011 2012
Gradinite de
copii
Public Municipiu
l
Bucuresti
155 154 154 147 142
Privat
74 67 63 61 75
Unitati
scolare din
invatamantul
preuniversita
r
Public Municipiu
l
Bucuresti
284 283 282 279 278
Privat 15 18 20 24 28
Proprietate
cooperatista1 1 1 1 :
Scoli din
invatamantul
primar si
gimnazial
(inclusiv
invatamantul
special)
Public Municipiu
l
Bucuresti
175 176 176 173 172
Privat
5 6 6 10 11
Scoli din
invatamantul
primar si
gimnazial
Public Municipiu
l
Bucuresti
161 161 161 159 158
Privat
5 6 6 10 11
Scoli din
invatamantul
special
primar si
gimnazial
Public Municipiu
l
Bucuresti
14 15 15 14 14
Unitati
scolare din
invatamantul
secundar
Public Municipiu
l
Bucuresti 106 105 105 105 105
Privat Municipiu 7 9 10 11 13
28
ciclul 2 l
Bucuresti
Proprietate
cooperatista 1 1 1 1 :
Licee-
invatamant
secundar
ciclul 2
Public Municipiu
l
Bucuresti
104 104 105 105 105
Privat 7 9 10 11 13
Proprietate
cooperatista 1 1 1 1 :
Licee si
colegii
teoretice
Public Municipiu
l
Bucuresti
51 50 51 52 52
Privat
5 6 6 7 9
Licee tehnice
- total, din
care:
Public Municipiu
l
Bucuresti 32 32 32 31 :
Scoli
postliceale de
specialitate
Public Municipiu
l
Bucuresti
3 2 1 1 1
Privat
3 3 4 3 4
Institutii de
invatamant
superior
Public Municipiu
l
Bucuresti
16 16 16 17 17
Privat
19 17 17 17 16
Potrivit acestui tabel se poate observa ca pondere cea mai mare o au institutiile de invatamant
de stat(publice) acestea varinad in timp, numarul lor scazand in ultimul an cu o unitate sau
doua, acest lucru datorandu-se lipsei investitiilor.
Institutiile publice de invatamant au un program gratuit pentru populatia tanara, in schimb la
cele private se percep taxe de scolarizare.
Numarul persoabelor care merg la scolile publce este preponderent mai mare fata de numarul
celor ai caror parinti opteaza sa studieze la intreprinderiile private.
Diferenra dintre aceste doua unitati este unu majora, si aceea este la nivelul calitatii
sistemului de invatamant si la gradul de modernizare a unitatiilor. Parintii in ultimul timp
prefera sa isi duca copii la gradinite sau scoli private, cu toate ca taxele percepute sunt
ridicate, pentru ca acestia sa beneficieze de profesori calificati si motivati cu salarii pe
masura. In sistemul public, caliatea serviciilor de invatamant este mai precara, investitiile in
aceste unitati sunt scazute, iar gradul de modernizare si tehnologizare este de asemenea
29
scazut. Calitatea educatiei in schimb este de nivel mediu, profesorii fiind motivati salariar
precum ar necesita acest domeniu. Majoritatea care inca activeaza in acest domeniu sunt
persoanele in varsta care nu mai au rabdare cu expplicatii pentru copii sau nu mai fac fata
numarului mare de precizari pe care copii le adreseaza sau standardelor tehnologice,
profesorii tineri prefera sa activeze o perioada in domeniu public apoi sunt atrasi de institutiile
private unde sunt mai bine renumerati si au parte de alt tratament si de mijloace tehnice si
moderne de predare.
Infrastructura spitaliceasca
Tabel 5
Unitati
sanitare
Proprietat
e
Localitate Ani
2008 2009 2010 2011 2012
Spitale Public Municipiul
Bucuresti
53 53 54 51 50
Privat
1 5 21 27 28
Policlinici Public Municipiul
Bucuresti
3 2 : : :
Privat
111 117 134 128 146
Unitati
medico-
sociale
Public Municipiul
Bucuresti
1 1 1 1 1
Cabinete
stomatologice
Public Municipiul
Bucuresti
326 327 317 323 313
Privat 1628 1756 1888 1999 2063
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fig 2.3.3
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
30
In
urma tabelului si a graficului prezentat mai sus se observa ca numarul unitatiilor sanitare la
Nivelul Municipiului Bucuresti este preponderent privat, insa numaul angajatiilor este mai
mare in mediul public, acest lucru este datorat faptului ca institutiile publice sunt mai
numeroase ca si spatiu si8 mult mai mari decat cele private.
Sisteml de sanatate in Romania si implicit in Municipiul Bucuresti este unul precar deoarece
investitiile si accentul pus pe sanatatea populatiei este foarte scazut. In ultimii ani s-a inrodus
coceptul de dezvoltare durabila si de a se atrage atentia mai mult asupra sanatatii populatiei.
Acest lucru a aparut odata cu intrarea in Uniunea Europeana cand standardele de viata si
orasenesti a trebuit ridicate la normlele impuse de UE. Spitalele publice au un deficit mare
de achizitii moderne, iar uzura lor este foare ridicata, ceea ce duce la o incapacitate tehnica de
a sesiza boli sau de a vindeca persoanele bolnave.Cu toate ca unitatiile ocupa un spatiu mare,
capacitatea de cazare a bolnaviilor este foarte scazuta deoarece nu exista paturi suficiente
pentru numarul de persoane, si nici saliile de internare nu sunt intr-un numar ridicat, acest fapt
duce la externarea sau chiar neprimirea pacientiilor in spitale ceea ce ar putea generea in cel
mai rau caz pierderi de vieti.
Resursele umane din spitale publice sunt nevoite ca dupa o perioada sa pplece in strainatate
pentru a duce un trai mai bun si a fi renumerati pe masura deoarece sistemul de salarizare este
la cote minime in acest domeniu, iar riscurile pe care le genereaza o astfel de meserie este
unul ridicat( fizic cat si moral). Un alt motiv pentru care medicii pleca in afara este datorat
lipsei tehnologiilei in spitale, si ainfrastructurii precare.
31
2008 2009 2010 2011 20120
100020003000400050006000700080009000
100009346
8929 9222 94698986
1669 19422478
18532626
Personalul medico-sanitar (număr persoane)
PublicPrivat
Majoritatea prefera sa activeze in afara sau in domeniu privat, de aceea numarul institutiilor
private creste, in schimb si costuriile pentru servicii este mult maui ridicat fata de cele din
unitatiile publice, dar caitatea si serviciile medicale sunt elaborate cu tehnologii de ultima
gteneratie.
Resursele umane sunt atrase de acest mediu din cazua salariilor care le onorifica munca si a
mijloacelor moderne de expertiza si elaborare si implentare a serviciilor medicale.
Analiza turistiilor dupa numarul de unitati de cazare si debarcari
Tabel 6
Tipuri de
transport
Categorii de
operatii
Ani
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010Anul
2011
Anul
2012
Transport
aerian
comercial
Imbarcati 4592831 4568423 5115068 5467811 5412286
Debarcati4483735 4524430 5013129 5314901 5315561
Curse
aeriene
regulate
Imbarcati 4305987 4302043 4911179 5255523 5271147
Debarcati4208451 4265937 4809546 5107031 5163125
Curse
aeriene
neregulate
Imbarcati 286844 286844 203889 212288 141139
Debarcati275284 258493 203583 207870 152436
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fig. 2.3.4
32
2008 2009 2010 2011 20120
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
Transportul aeroportuar( Numar persoane)
Imbarcati pentru Transportul aerian comercialDebarcati pentru Transportul aerian comercialImbarcati pentru Cursele aeriene regulateDebarcati pentru Cursele aeriene regulateImbarcati pentru Cursele aeriene neregulateDebarcati pentru Cursele aeriene neregulate
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fig. 2.3.5
2008 2009 2010 2011 20120
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
399153365276
433914
540863 550404539029 534548
590979639897 668551
3300 1519 712 819 812
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica (numar persoane)
Romani cazati in HoteluriRomani cazati in Hoteluri apartamentRomani cazati in Pensiuni tur-isticeStraini cazati in HoteluriStraini cazati in Hoteluri apartament3Straini cazati in Pensiuni tur-istice4
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Analizand cele doua figuri putem spune ca numarul persoanelor care au sosit in tara din anul
2008 pana in 2012 a crescut cu 831.826 de persoane, iar numarul turistiilor cazati la hoteluri
a crescut din anul 2008 pana in anul 2012 cu 129.522 de persoane.
33
Potrivit acestor date se observa o evolutie a turismului in Municipiul Bucuresti atat din
interses de serviciu cat si calatorie. Majoritatea persoanelor cazate la hoteluri, acestea avand
numarul cel mai ridicat de persoane cazate in ultimii 5 ani, straini cat si romani aleg aceasta
obtiune din cazua standardelor ridicate de modernizare, indiferent daca sunt in interes de
serviciu sau de vacanta.
Turistii care aleg sa vina in vizita in Municipiul Bucuresti pot alege urmatoarele puncte
turistice:
Palatul Parlamentului
Muzeul Taranului Roman
Centrul Istoric
Parcul Herastrau
Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa
Gradina Botanica Dimitrie Brandza
Muzeul Militar National
Turismul in Municipiul bucuresti poate juca un rol important in dezvoltarea economica
deoarece odata cu dezvoltarea turismului si capitalul orasului creste, din banii care sunt
atarasi din turism sunt platiti persoanele abilitate sa se ocupe de turisti, asta generand totodata
o crestere salariala a perosanelor in cauza, ceea ce determina un venit mai mare.
Concluzionand aceasta analiza pot spune ca dezvoltarea economica se in Municipiul
Bucuresti este in crestere in ultimii ani, si se axeaza pe domenii moderne precum, comertul,
industria, telecomunicatiile dar in acelasi timp se negalijaza si nevoia de sanatate si educatie
a populatiei.
Dezvoltarea economica a orasului Bucuresti nu trebuie sa se axeze numai pe domenii de
activitate majore ci si pe cele mai mici precum domeniul turismului care si el totodata poate
genra o crestere a capitalului persoanleor active in acest domeniu si implicit a orasului.
Insa pentru ca o dezvoltare economica sa fie de lunga durata si intr-o continua expansiune
avemn nevoie de oameni abilitati, educati si sanatosi pentru a munci intru-un mediu
organiazat si modern.
Infrastructura drumurilor publice trebuie sa fie luata in considerare si aceasta penru
bunastarea cetateanului astfel incat sa se asigure un risc minim de accidente din cauza
soselelor neadegvate pentru Capitala Romaniei.
2.4 Analiza socio- demografica.
34
Municipiul Bucuresti fiind capitala Romaniei ocupa cea mai mare pondere a populatiei
din toate orasele tarii.
Potrivit acestui lucru analiza socio demografica ajuta la evidentierea factoriilor de de crestere
a dezvoltarii populatiei in Municipiul Bucurestu fiind esentiali uromatoarii indicatoriȘ
Numarul de locuitori pe ultimii cinci ani, ca si ani de referinta in elaborarea analizei socio-
demografice voi lua anul 2008.
Miscarea naturala si migratorieș
Evolutia populatiei pe ultimii 5 ani
Resursele de munca si populatia ocuata.
Acesti indictori ne ajuta sa vedem cresterea caitaii si a dezvoltarii socio-demografice a vietii
populatiei din Municipiul Bucresti pentru a evidentia eventualele probleme survenite in
decursul aniilor si gasirea solutiilor pentru acestea.
Numarul de locuitori si evolutia populatiei
Municuipiul Bucresti in ultimii sase ani are o populatie de 11615129 acesta fiind numarul
tottal din anii 2008 pana in 2013.
Populatia stabila la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Tabel1
Numar
locuitori
2008 2009 2010 2011 2012 2013
1943981 1944367 1944451 1937421 1924299 1920610
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Potrivit acestor date putem observa ca populatia in Municipiul Bucuresti din anul 2013 este cu
-23371 mai mica decat in anul de referinta 2008.
Evolutia populatiei:
Fig 2.4.1
35
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-25000 -20000 -15000 -10000 -5000 0 5000
386
470
-6560
-19682
-23371
Evolutia populatiei
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Anaizand acest grafic putem observa ca dupa intratrea in Uniunea Europenana in anul 2007
populatia Bucurestiului a crescut pana in anul 2009 cu 386 de persoane. Aceasta crestere se
accentueaza in anul 2010 ajungand la un numar de 470 de persoane.
Din anul 2011 cand Criza economica a inceput sa prinda anvergura si in tara noastra se
observa o descrestere masva a populatiei, acestea migrand in alte tari pentru un trai mai bun,
acest factor a facut ca populatia din Municipiul Bucuresti sa scada cu -6560 de persoane fata
de anul 2008.
In anul 2012 populatia bucurestiukui scade cu – 19682 fata de anul de referinnta 2008, iar in
anul 2013 ajungand deja la o scadere masiva de pana la -23371 de locuitori.
Potrivit acestor date observam descresterea masiva a populatiei din Municipiul Bucuresti
datorata Crizei Economice.
Structura pe sexe a Municipiului Bucresti
Tabel 2
Sexe 2008 2009 2010 2011 1012 1013
Masculin 906782 907611 907678 903856 897640 895103
Feminin 1037199 1036756 1036773 1033565 1026659 1025507
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
36
Potrivit datelor oficiale de pe INS putem observa ca in Municipiul Bucuresti exista o
structura demografica feminizata fiind cu 41,29% mai multe decat barbatii.
Fig 2.4.2
2008 2009 2010 2011 2012 201342.00%
44.00%
46.00%
48.00%
50.00%
52.00%
54.00%
56.00%
48.10% 48.10% 48.18% 47.90% 47.60% 47.50%
55% 55% 55%54% 54% 54%
MasculinFeminin
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Potrivit acestui grafic putem observa ca in Bucuresti exista o pondere mai mare a sexului
feminin fata de cel masculin cu aproximativ 7% in anul 2008 pana in anul 2010, iar pentru
anii 2011- 2013 se onserva o descrestere a ponderii femeilor cu 1% fata de ceilalti ani,
diferenta dintre ponderea femeilor la numarul total de locuitori fata de ponderea barbatiilor la
numarul total de locuitori ramanand aporximativ aceeasi de 7%. Se mai poate observa ca
odata scazuta ponderea femeilor scade si ponderea barbatiilor.
Structura pe varsata si sexe din Municipiul Bucuresti
Tabel 3
Grupe
de
varsta
Sexe
2008 2009 2010 2011 2012 2013
0-4 ani Masculin 289582 298210 303357 302976 295919 291565
Feminin
273388 281329 286335 286054 278999 274841
10-14 Masculin 272257 266290 261630 259912 257669 255797
37
ani Feminin
259811 254264 249834 247721 245383 243601
20-24
ani
Masculin 498285 509168 506320 484528 449796 412414
Feminin
494232 507068 507048 488066 453109 415551
30-34
ani
Masculin 498749 516647 521436 527148 524716 510990
Feminin
500885 517276 520065 525778 524541 512910
40-44
ani
Masculin 385061 435718 471497 499848 523280 484792
Feminin
435266 488050 523128 551341 572691 525462
50-54
ani
Masculin 467004 459129 441545 417492 391716 365883
Feminin 522379 523453 510706 489529 463324 435433
60-64
ani
Masculin 231536 247493 273454 303942 321066 339610
Feminin
271819 289317 317850 353023 374986 399525
70-74
ani
Masculin 162669 165255 168264 168276 164153 159052
Feminin
233827 239520 244389 244661 238338 230736
80-84
ani
Masculin 59838 63222 65131 67450 68342 70973
Feminin
108737 112733 115558 120592 123090 128073
Peste 85
ani
Masculin 25212 27379 29847 32241 34539 36325
Feminin
57210 61961 66789 70986 74985 78212
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Potrivit acestui tabel putem observa ca numarul persoanelor varstnice pe ambele sexe de
peste 60 de ani este de 7842186,0, iar pesoaele tinere cuprinse intre 0-25 de ani au un total pe
toate varstele de12262309,0, iar persoanele adulte un total de 17584868,0, ceea ce inseamna
ca populatia tanara este in crestere din anii 2008-2013 cu un numar de 4830266,0de
persoane.Acest lucru se datoreaza si migratiei persoanelor tinere venite din mediul rural catre
38
oras si natalitati crescande si migratiei populatiei varstnice care se stabileste catre mediul
rural.Acest lucru este un beneficiu pentru Municipiul Bucuresti deoarece creste forta de
munca tanare, iar orasul se poate dezvolta pe mai multe sectoare de activitate.
Fig 2.4.3
0- 4 ani 10-14 ani
20-24 ani
30-34 ani
40-44 ani
50-54 ani
60-64 ani
70-74 ani
80-84 ani
85 ani si peste
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
0.950.84
1.521.65
1.491.35
0.91
0.52
0.210.10
0.890.80
1.521.65 1.64
1.56
1.07
0.76
0.380.22
Numarul populatiei pe sexe si grupe de varsta
MasculinFeminin
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Analizand acest grafic putem observa ca numarul total de pe anii 2008-2013 al ponderii
feminine pe varstele intre 20 si peste 85 de ani este mai mare fata de ponderea sexului
masculin pe aceeasi varste. Putem observa ca din grupele de varsta cuprinse intre 0-4 ani si
10-14 ani ponderea barbatiilor este mai mare fata de ceea a femeii, care ulterior creste datorita
fenomenului de supramortalitate masculina.
Structura etnica a Municipiului Bucuresti analizata pe recesamintele din anul 2002 si 2011.
Tabel 4
Municipiul Bucuresti Etnii 2002 2011
Populatia stabila Populatia stabila
2226457 1883425
Romani 2157359 1618883
39
Maghiari 6028 3359
Romi 38324 23973
Ucraineni 457 279
Germani 2429 1209
Rusi-
Lipoveni
1171 913
Turci 2535 2315
Tatari 368 417
Sarbi 336 205
Slovaci 50 35
Bulgari 397 296
Croati 71 10
Greci 1631 704
Italieni 686 430
Evrei 2481 1333
Cehi 58 40
40
Polonezi 262 160
Chinezi 2048 1032
Armeni 821 565
Ceangai 21 46
Alta
etnie
8353 6879
Informatie
nedisponibila
581 220064
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
In urma recesamantului din 2011 comparat cu anul 2002 putem observa o scadere
semnificativa a populatiei in municipiul Bucuresti aceasta fiind de 538476 de persoane ceea
ce infuenteaza si scaderea populatiei de fiferite etnii cum se observa si in tabelul de mai sus.
Din punct de vedere etnic romanii sunt majoritari in Municipiul Bucuresti cu o pomdere de
85,95% din totlul populatiei urmata de populatia roma care ocupa o pondere de 2,03% din
numarul total al populatiei pentru anul 2011, iar in anul 2002 majoritari sunt romanii cu o
pondere de 96,87 % pe cand romi care ocupa locul doi 1,7% din totalul populatiei. Ceea ce
inseamna ca odata cu scaderea numarului populatiei pe total scade si numarul persoanelor de
diferite etnii existene in Bucuresti.
Populatia ocupata si somajul
41
Fig 2.4.5
Luna iulie
2008
Luna dece
mbrie 2008
Luna iulie
2009
Luna dece
mbrie 2009
Luna iulie
2010
Luna dece
mbrie 2010
Luna iulie
2011
Luna dece
mbrie 2011
Luna iulie
2012
Luna dece
mbrie 2012
Luna iulie
2013
Luna dece
mbrie 2013
05000
100001500020000250003000035000
Populatia ocupata si somajul in Municipiul Bucuresti
TotalFeminin
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rata somajului dupa cum este prevazuta si in graficul de mai sus a avut o crestere
semnificativa in anii 2009- 2011 datorata aparitiei Crizei Economice la noi in tara cand toate
activitatiile de comert si industria au cazut, iar forta de munca a scazut semnificativ datorita
falimentarii majoritatii firmelor, sau restructurariilor masive survenite in aceasta perioada.
Dupa aunl 2010 numar de someri a inceput sa scada succint.
Rata somajului pe sexe
42
Fig 2.4.6
2008 2009 2010 2011 20120.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
1,3%
2,3% 2,3%
1,9% 1,8%1,9%
2,5%
2,3% 2,1% 2,2%
Rata somajului pe sexe
MasculinFeminin
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Referitor la rata somajului pe sexe observam ca populatia de sex feminin are in ponderea
totala a populatiei Municipiului Bucuresti cel mai crescut procent de somaj din anul 2008
pana in 2012, cu o accentuata crestere in anii 2009- 2010. Populatia masculina somera creste
substantial si ea in anul 2009 de la 1.3% ajungand sa creasca pana la 2,3% in anii 2009-
2010.Ulterior ambele structuri au o scadere usoara aproape constanta ceea ce inseamna ca
numarul populatiei ocupate creste.
Sporul natural al Municipiului Bucuresti
Sporul natural se calculeaza ca diferenta dintre numarul nascutiilor vi si decedatiilor dintr-un
an avand ca scop de a arata cresterea sau diminuarea naturala a populatiei.
43
Fig 2.4.7
2008 2009 2010 2011 20120
50100150200250
Evolutia miscarii naturale a Municiuiului Bucuresti
Nacuti vii DecedatiSpor Natural
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Numarul nascutiilor vi pentru anul 2008 este de 20590 de persoane, numarul decedatiilor fiind
mult mai mic de 63 de persoane cee ce face ca sporul natural sa fie pozitiv de 20527 de
nascuti vii. Acelasi lucru se constata si pe anii 2009-2012 sporul natural avand valori
pozitive. Acest lucru se datoreaza ca Bucuresti populatia are toate utilitatiile si mijloacele
necesare ca sporul negativ sa nu ia amploare.
Rata bruta a natatlitatii si mortalitatii
Fig 2.4.8
2007 2008 2009 2010 20110
4
8
12
Rata bruta a natalitatii si mortalitatii
Rata natalitatiiRata mortalitatii
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rata de natatlitate/mortalitate reprezinta numarul nascultiilor vi/decedatiilor raportat la 1000
de locuitori intr-un an calendaristic.
44
Populatia din Municipiul Bucuresti inregistreaza in ultima perioada un defcit natural
determinat de numarul constant mai mare de decedati fata de cei nou nascuti.
Potrivit analizei socio-demografice efectuate la nivelul Municipiului Bucuresti pot spune ca
desi exista o populatie relativ mare, somajul este inca crescut ceea ce determina ca populatia
ocupata sa aiba o pondere mai mare fata de populatia activa, iar majoritatea celor lucratori
migreaza din oras catre alte state pentru a-si desfasura activitatea. In timp ce tierii pleaca in
strainatete pentru jobu-ri mult mai bine platite si isi muta domicilul in tara respectiva,
populatia din Municipiul Bucuresti are tendinta de a deveni una inbatranita datorata tocmai
acestui fapt.
Criza Economica survenita in anul 2007 si-a pus amprenta asupre industriei si comertului din
Bucuresti cat si pe institutiile private si de stat care au ajuns sa faca restructurari sau au ajuns
in pragul falimentului ceea ce duce dinou ca numarul someriilor sa creasca.
Fig 2.4.9
2008 2009 2010 2011 2012
-20000
-10000
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
-2585 -1156 -2197 -1947-7628
StabiliriPlecarispor migratoriu
© 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
45
Calculat ca diferenţa între numarul de stabiliri de domiciliu şi de plecari, sporul migraţiei
releva creşterea sau diminuarea populaţiei datorata fluxului urban-rural –numit şi de
întoarcere sau rural-urban. Descrierea statistica a migraţiei interne şi internaţionale se face cu
ajutorul ratelor, similar ratelor mişcarii naturale a populaţiei.
Potrivit graficului de mai sus se observa ca sporul migratoriu la nivelui Municipiului
Bucuresti este preponderent negativ ceea ce inseamna ca nivelul plecariilor din oras este peste
nivelul stabiliriilor cu domiciulul.
2.6 Analiza SWOT a Municipiului Bucuresti
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Bucurestiul este centrul national al cresterii
economiei si al locuriilor de munca;
Este orasul in care investitiile straine sunt
cel mai accentuate;
Are cel mai ridicat numar al populatiei
active calificate;
Are cel mai mare grad de salarizare;
Este cel mai mare nod de transport din
Romania;
In capitala exista o pondere ridicata a IMM-
urilor;
Structura economica este dominata de
sectorul de servicii;
Municipiul Bucuresti este fruntas in ceea ce
priveste capacitatea de inovare;
Este lider national in ceea ce priveste
persoanele cu studii superioare precum si
facilitatiilor de cercetare;
Este intr-o continua scadere a poluatii cu
emisii de noxe sub forma de gaz;
Nivel ridicat de somaj in rendul tineriilor;
Investitii putine in infrastructurua(drumuri
nemodernizate);
Trafic intens ceea ce determina blocarea
zonelor principale;
Infrastructura de sanatate slab dezvoltata,
necesita modificari si modernizari majore;
In Municipiul Bucuresti exista cartiere
marginase care au conditii precare de locuit;
Infrastructura de mediu inadecvata, care nu
sustine dezvoltarea economica, sociala si
dezvoltarea durabila.
Degradarea patrimonului cultural(zona
centrului vechi si alte zone de interes
national)
Pondere ridicata a populatiei rurale
migratoare spre oras care nu au conditii de
baza pentru a trai.
Reteaua de transport public subteran
insuficient dezvoltata;
46
Durata medie a vietii este in usoara
crestere;
Existenta statiei de tratare a apelor uzate de
la Glina este un punc forte pentru ca are ca
scop diminuarea poluarii.
Municipiul Bucuresti este principalul
angajator in sectorul administratei publice
locale si centrale.
Capacitate de epurare apelor uzate roduse
de locuinte insuficienta;
Numarul scazut de institutii si locuinte care
folosesc energie regenerabila;
Nu este incurajat parteneriatul intre
institutiile de invatamant si mediul de
afaceri.
OPORTUNITATI AMENINTARI
Dezvoltarea IMM-urilor care ar duce la o
crestere semnificativa a economiei si creare
de locuri de munca;
Dezvoltarea tehnologiilor informationale;
Maximizarea investitiilor private in
domeniile tehnologice, informationale, IT;
Noi calificari, produse şi procese derivate
din cooperarea dintre universitaţi,
institutele de cercetare
şi mediul de afaceri;
Potential de folosire a surseor regenerabile
fotovoltaicesi geotermale;
Structura economica care sa incurajeze o
dezvoltare bazata pe cunoastere si inovare;
Incurajarea fortei de munca pentru
persoanele defavorizate;
Sprijinirea actiuniilor de emdiu si transport
prin accesarea de fonduri europene.
Migratia fortei de munca calificate;
Incapacitate de a dezvolta, printr-o
planificare spatiala, ifrastructuta sociala si
fizica;
Dispritia culturii istorice prin modernizare
cladirilor si a zonelor culturale.
Cresterea costurilor serviciilor publice;
Degradarea sanatatii populatiei prin
cresterea poluarii;
Dezvoltarea economica se face in timp
indelungat ceea ce poate genera o scadere a
investitiilor straine directe;
Cresterea numrului de autovehicule care sa
duca la mentinerea nivelului peste media
admisa a emisiilor de noxe;
Evolutii negative economice care ar duce la
o diminuare accentuata a ocupari fartei de
munca.
Capitolul 3 Optiuni strategice de dezvoltare durabila a Municipiului Bucuresti
47
3.2 Strategia de dezvoltare durabila la nivelul Municipiului Bucuresti si Al sectorului 5
Pentru a elabora o strategie in privinta protectiei mediului in contextul unei
dezvoltaridurabile am aplicat un chestionar unui esantion de 50 de persoane domiciliate in
Municipiul Bucuresti, cu varste variate intre 17-50 de ani pentru a observa parerea lor despre
modul de gestiune, actiune si de constientizare, si implicare a autoritatiilor centrale si a
populatiei Municipiului Bucuresti in aceasta privinta. Chestionarul consta in 9 intrebari legate
despre parerea dumnealor privind sursele de poluare principale la nivelul Bucure;tiului,
nivelul de constientizare si informare a populatiei privind protectia mediului, implicarea lor in
actiuni de ecologizare si de protectie, strategia pe care ei ar preopune-o pentru protejarea
mediului, implicarea autoritatilor asupra acestei probleme.
Centralizand acest chestionar am observat urmatoarele:
Potrivit primei intrebari referitoare la principalele surese de poluare la nivelul
Bucureştiului 42 de persoane au raspuns ca principalii poluatori sunt noxele emanate de
autovehicule, 7 sunt de parere ca deseuriile menajere ar fi sursa poluanta, pe cand o singura
persoana este de parere ca industria afecteaza calitatea mediului.
Fig 3.2.1
48
7 1
42
Număr persoane
Deșeuri menajerePoluarea industrialăNoxe emanate de autovehicule
Chestionar realizat pe un esantion de 50 avand ca scop opinia publicului despre protectia
mediului in contextul dezvoltarii durabile
Cea de a doua intrebare referitoare la gradul de constientizare si educare a populatiei
din Municipiul Bucuresti in ceea ce priveste protectia mediului, analizata pe o scala de la 1 la
10 in care 1- foarte scazut, 10 - foarte ridicat, majoritatea de 40% au considerat ca nota
adecvata este 5 reprezentand un nivel mediu, iar restul de 60% au acordat note de la 1 – 7.
Fig 3.2.2
49
0%5%
10%15%20%25%30%35%40%45%50%
7% 7%10%
23%
40%
7% 7%
Numar persoane12345678910
Chestionar realizat pe un esantion de 50 avand ca scop opinia publicului despre protectia
mediului in contextul dezvoltarii durabile
A treia intrbare vizeaza dorinta persoanelor chestionate de a se implica in activitati de
plantare a pomilor, colectare a deseuriilor, ecologizarea spatiilor verzi. In urma raspunsurilor
centralizate un numar de 47 de persoane (90%), ar fi dori sa se implice in programele
mentionate mai sus pe cand doar 3 persoane (10%) nu sunt disponibile pentru astfel de
activitati.
Fig 3.2.3
47
3
Număr persoane
DANU
Chestionar realizat pe un esantion de 50 avand ca scop opinia publicului despre protectia
mediului in contextul dezvoltarii durabile
In urma raspunsuriilor de la intrebarea patru referitoare la numarul activitatiilor de
protejare a mediului, pe care persoanele chestioneate le-au intreprins, majoritatea persoanelor
50
30 la numar au fost implicate in actiuni de voluntariat cu unitatiile de invatamat, programe
precum Let’s do it Romania sau ONG-uri, restul de 20 considera ca nu au timp sau nu gasesc
acest lucru o activitate pentru proria persoansa sau nu se implica deoarece sunt de parere ca
aceste programe nu sunt promovate indeajuns.
Cea de a cincea intrebare incearca sa scoata in evidenta masuriile pe care populatia
chestionata le-ar aplica in situatia actuala socio-economica la nivelul Municipiului
Bucuresti.Potrivit acestei intrebari raspunsuriile au fost multiple si le voi mentiona ai jos:
Mai multe centre de colectare a deseurilor menajere, in care deseurile sa fie colectate pe
categori si nu la un loc.
Sa se treaca de la transportul poluant la transportul alternativ, ecologic.
Sa se acceseze mai multe fonduri europene pe Programul Operational Mediu.
Programe de constientizare, informare a populatiei mai dese.
Amenzi pentru cei care polueaza prea mult.
Incercarea promovarii transportului in comun in defavoarea celui personal.
Populatia sa foloseasca mai des bicicletele decat autovehiculele in oras;
Campanii care sa mobilizeze populatia sa se implice in protejarea mediului;
Elaborarea unei politici care sa aiba in prin plan cetateanul si nu interesele politice
Reticenta persoanelor chestionate este determinata de lipsa unei legi stricte asupra
poluatorului si lipsa fonduriilor precum si dezinteresul autoritatiilor, fac ca populatia sa fie se
parere ca masurile abordate nu vor putea fi indeplinite.
A sasea intrebare scoate in evidenta parerea esantionului in ceea ce priveste gradul de
implicare a autoritatiilor centrale si locale in aplicarea strategiilor de protectie a mediului.
Pareriile oameniilor in aceasta privinta sunt in defavoarea autoritatiilor centrale cat si
locale acestia fiind de parere ca nu sunt interesati de acest aspect, fonduriile nu sunt
suficiente, interesul prsona este mai mare decat interesul cetateanului, legiile nu sunt stricte in
acest domeniu, iar amenzile nu sunt atat de ridicate pentru a le crea o problema autoritatilor,
incapacitatea acestoara de a accesa fonduri europene prentru problema in cauza, programele
de ecologizare sunt adoptate cu greu.
Urmatoarele intrebari sunt legate de varsta, sex si sectorul in care domiciliaza persoanele
chestionate. Potrivit acestori indicatori majoritatea chestionatiilor fac parte din randul feminin
cu un numar de 28 de persoane (80%), iar 22de persoane sunt de sex masculin ( 20%).
Sectorul cu cea mai mare pondere este sectorul 6 cu o pondere de 27%, urmat de sectorul 5
cu o pondere de 23%, sectorul 1 cu 20%, sectorul 4 cu 17%, sectorul 2 cu 10% si sectorul 3 cu
51
3%. Persoanele cuprinse intre 17- 22 de ani au avut un grad ridicat in completarea acestui
chestionar de 80% pe cand 17% au avut grupele de varsata intre 23-28 ani, iar peste 23 de ani
au completat doar 3%.
Analizand acest chestionar sunt de parere ca populatia isi doreste sa aiba un mediu mai
curat si ar fi de acord sa se implice mai intens in activitati de ecologizare si protectie a
mediului inconjurator dar si in programe de constientizare, informare si educare a populatiei.
Insa principala problema o consta in lipsa interesului autoritatiilor centrale asupra problemei
mediului dar si a lipsei fondurilor si a incapacitatii autoritatiilor edilitate pentru atragerea
fondurilor europene pe probleme legate de mediu. Un lucru deficitar este si procedura groaie
de atragere a acestor fonduri si birocratia foarte intensa.
Concluzionand se poate observa ca interesul cetateanului pentru mediul inconjurator
devine din ce in ce mai ridicat odata cu degradarea mediului care creaza conditii nefavorabile
de trai si pod duce la efecte severe aupra sanatatii populatiei cat si a planetei.
In urma elaborarii acestui studiu strategia de dezvoltare durabila pe care eu a-si propune-o
a se aplica ar fi bazata pe urmatorii indicatori:
Transport durabil
Productie si consum durabil;
Sanatate publica
Incluziune sociala.
Transport durabil este un sistem complex care este destinat sa asigure necesitatea
transportului generatiilor actuale fara a deteriora starea mediului, sanatatea populatiei. Prin
maximizarea eficientei costurilor energetice el trebuie sa faca realizabil crearea din punct de
vedere socio-economic-ecologic satisfacerea mobilitatii generatiilor viitoare, cel putin in
conditiile actuale de trai sau mult mai ecologic.
In utimii ani transportul in Municipiul Bucuresti a crescut semnificativ ceea ce duce la
o micsoarere a resuselor naturale consumate si la o poluare mai densa a mediului din acest
oras.
Prin conceptul de transport durabil strategia pe care as impune-o ar avea ca obiectiv general:
Asigurarea sistemului de transport care sa satisfaca nevoile generatilor actuale fara avea un
impact negativ asupra mediului, reducand la minim degadarea mediului pentru generatiile
urmatoare.
Introducerea transportului rutuier deloc poluant, prin mijloace de transport ecologice si
autovehicule mai putin poluante.
52
Obiective specifice:
Dezvoltarea transportului din Municipiul Bucuresti la standardele Uniunii Europene;
Scaderea emisiilor poluante din transporturi la cotele de risc maxim;
Imbunatatierea infrastructurii de transport prin politici de risc zero.
Beneficiar: Primaria Municipiului Bucuresti
Grup tinta: Populatia orasului
Dezvoltarea transportului se va face prin fonduriile euopene prin programul operational
sectotorial Transport, (POS TRANSPORT), iar proiectele pentru finantare europeana sa se
faca pe toate axele prioritare AXA PRIORITARA 1 - Modernizarea si dezvoltarea axelor
prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu
retelele de transport ale UE, AXA PRIORITARA 2 - Modernizarea si dezvoltarea
infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui
sistem national de transport durabil, AXA PRIORITARA 3 - Modernizarea sectorului de
transport in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor,
AXA PRIORITARA 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T, iar co-finatarea sa fie de la bugetul
de stat.
In urma acestor obiective se previzioneza urmatoarele activitai:
Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Municipiul Bucuresti.
Aceasta activitate va avea urmatoarele rezultate asteptate:
Cresterea siguantei pasageriilor din autovehicule sau transport urban cu 30%;
Scaderea disconfortului rutier in punctele de aglomeratie urbana (zona 0)
Pentru aceasta activitate se vor intreprinde studii care vor urmarii nivelul de noze poluante
ale autovehiculelor, studii privind zonele in care infrstructura rutiera este degradata.
Modernizarea sctorului de transport cu scopul de a diminua degradarea mediului.
Pentru aceasta activitate se vor avea in vedere urmatoarele rezultate asteptate:
Scaderea poluarii fonice cu 20%
Minimizarea noxelor poulante care sa se incadereze in limitele impuse de ununiunea
Europeana.
Introduerea transportului urban durabil si aici se vor avea in vedere
Autobuze performante pe sistem electric.
Autovehicule care functioneaza pe sotem elecric sau care au sistemul de emisii poluante
scazut.
53
Pana ca aceasta strategie sa se puna in valoare consider ca populatia ar trebui sa fie
mult mai atenta la mediul inconjurator iar statul sa impuna legi prin care sa diminueze nivelul
ridicat de autovehicule din Bucuresti.
Ideea e care as preopune-o ar fi sa se incurajeze tranposrtul cu bicicleta pe distante
mici in weekend.
In cursul saptamanii sa se incurajeze transpotul urban ca oamenii sa nu mai foloseasca
masiniile proprii pentru deplasare, iar cei care sunt obligati sa le foloseasca deoarece serviciul
nu le permite sa mearga cu transportul public sa li se puna la dispozitie autocare de la firmele
sau instututiile respective care sa le ofere necesitatea de a ajunge intr-un timp util la
programul de lucru. Fiecare institutie sau firma ar trebui sa asigure deplasarea angajatiilor la
lucru, pentru fiecare dintre acestea sa se impuna sa existe autocare pentru fiecare sector din
Municipiul Bucuresti pentru a putea acoperi toate grupurile de persoane care locuiesc in acea
zona.
Producti si consul durabil
Acest termen releva faptul ca o natiune trebuie sa fie atenta la ceea ce consuma si cum
consuma, adica sa se produca produse si servicii de calitate superioare avand in acelasi timp si
de factorii de mediu care sunt influentati negativ de deseuriile produse in urma acestor servicii
sau produse.
Acest concept trebuie implementat cat mai curand si in Municipiul Bucuresti deoarece
acesta fiind capitala romaniei, cu un numar mare de populatie care este producatoare de
deseuri menajere. Potrivit acestui lucru autoritatiile centrale ar trebuie sa fie mai atente la
modul de productie a produselor sau serviciilor care sa fie sanatoase pentru mediu si pentru
om in acelasi timp sa se deruleze campanii de constientizare a populatiei privitor la aceste
riscrui de consum neadecvat.
Municipiul Bucuresti pe langa faptul ca este mare consumator de produse si servicii,
mai are si un nivel ridicat de consum asupra resurselor naturale. Este cel mai mare
consumator de energie electica, apa, curent. Aceste risipe de resurse se pot combate prin
implementarea unor politici care sa aiba in vedere un consum mai scazut de resurse si sa isi
aiba atentia asupra resurselor ecologice regenerabile precum, energia eoliana, geotermala,
biomasa, solara,hidro.
De jur imprejurul Municipiului Bucuresti exista spatii pe care s-ar pute implemeta
aceste tehnologii pentru ca orasul sa devina unul ecologic,prietenos cu mediul. Pentru aceste
54
proiecte sursele de finantare pot fi din Fondurile Structurale prin prgramul operational
sectorial Mediu si printr-o co-finatare de la bugetul statului.
Acest proiect ar trebui sa aiba ca obiectv geberal Scaderea gradului de poluare
survenit in urma activitatiilor de cnsum si productie din Municipiul Bucuresti si incurajarea
tehnologiilor verzi, Eco-eficiente
Aceste tehnologii trebuiesc implementate pentru sectoarele unde aplicarea acestora
poate crea porgrese semnificative ecologice si competitive. Sectoarele vizate sunt cele de
produse alimentare organice, tehnologia apei, eficienta energetica, industriile cu impact
major asupra mediului, colectarea selectiva a deseuriilor, transporul urban, constructiile,
biocombustibili, reciclarea si neutralizarea deseuriilor.
Obiective specifice ale acestui proiect ar fi :
Constientizarea populatiei asupra pericolului care survine in urma deseuriilor produse de
serviciile consumate.
Atingerea unui nivel de 60% a produselor eco-etichetate( produse care sunt ecologice iar
materialele reziduale ramase in urma nu afecteaza mediul)
Implementarea sistemelor ecologice pana in 2020 cel putin 40%.
Potrivit acestor obiecticve activitatiile desfasurate in acest sens se desfasoara in decursul a
10 -15 ani si au in vedere:
o Creearea spatiilor de depozitare selectiva a deseurilor.
o Eco-etichetarea produselor
o Programe de constientizare a popuatiei privind prosusele si serviciile sanatoase.
o Creearea spatiilor adegvate pentru implementarea ehnologiilor verzi;
o Elaborarea unor legi potrivit careia orice cetatean sa respecte activitatea de reciclare a
produselor si de sortare a acestora inainte de a le arunca.
o Amenzi usturatoare pentru companiile care detin gropi de gunoi si nu sunt in conformitate cu
normele Uniunii Europene privind sortarea selectiva deseuriilor inainte de ardere.
Daca aceste planuri ar fi puse in aplicare iar populatia ar intelege ca ceea ce consuma este
foarte important pentru mediu si sanatatea lor, dar si daca autoritatiile ar fi mai atente la
modul de lucru al poducatoriilor si agentiilor econmici care ofera servicii prin contro strict si
amenzi ridicate, atunci putem spune ca Municipiul Bucuresti va deveni un oras care intelege
conceptul de dezvoltare durabila.
Sanatate Publica
55
Potrivit acestu concept populatia din Municiul Bucuresti ar trebui sa aiba drepturi
egale la conditiile medicale si aici includem pachetele de servicii medicale gratuite, spitalizare
gratuita. Potrivita acestei definitii principiul pe care se bazeaza aceasta probematica este cel al
subsidiaritatii.
In Bucuresti exista aproximativ 100 de spitale specializate pe diferite ramuri si spitale
de urgenta. Insa dificultatea cea mai mare e care aceste spitale o au este ca nu toate sunt
conforme cu normele de igiena si cu sandardele Uniunii Europene. Acesta problema este
creata si de lipsa fondurilor cu care fiecare centu spitalicesc se confrunta in ziua de astazi.
Statul nu ofera finantare indeajunsa pentru modernizare si reinoirea aparatelor de
specialitate si tot doadat necesare intr-un spital.
Strategia in acest sensar curinde reabilitarea infrastructurii spitalicesti, modernizarea
cu echipamente avansate, dezvoltarea resurselor umane, cresterea calitaii serviciilor medicale,
cresterea acesibiliatii la aceste servicii, imbunatatirea finantarii.
Potrivita acestei strategii finantarea ar putea survenii din Fonduriile Euroepene de
Dezvoltare Regionale prin programul operational regional prin axa prioritara 3 imbunatatirea
infrastructurii sociale domeniu de interventie reabilitarea, modernizarea si echiparea
infrastructurii serviciilor de sanatate.
Incluziunea scociala si migratia.
Acest fenomen se referea in mod special la decalajul dintre bogati si saraci, la
populatia analfabeta si la migratia dinspre urban-rural, rural-urban su in straiatate.
Municipiul Bucuresti se confrunta cu o problema sociala si aceea fiind de
analfabetism. Acest lucru este datorat tot mai mult migratiei populatiei dinspre zonele rurale
catre uban.
Acest tip de populatie se intalneste adesea la periferia orasului si putem spune ca
conditiile de viata sunt precare, iar accesibilitatea populatiei tinere de a avea dreptul sa fie
educata este minima datorita conditiilor si a lipsei baniilor. Tot in acest sector se intalneste
cel mai mult si rata somajului pentru ca persoanele de la acest nivel nu au un loc de munca
sau nu vor putea intra pe piata muncii din cauza lipsei educationale.
Persoanele care sunt in stagiul excluziunii sociale si saraciei sunt de obicei: femeiile,
romii, victimele violentei domestice, persoanele cu dizabilitati, tinerii care parasesc sistemul
de stat penru protectia copilului, infracori si fosti detinuti, persoanele dependente de droguri,
peroanele afectate de boli profesionale, femeiile cu mai mult de 2 copii, familiile
monomparentale.
56
Strategia deja implementata pentru aceste persoane se refera la incluziunea lor in
societate si pe piata muncii.
Aceata are urmatoarele obiective:
Dezvoltarea economiei sociale;
Imbunatatirea accesului si participarii grupurior vulnerabile pe piata muncii;
Promovarea egalitatii de sanse.
In ceea ce priveste fenomenul migratoriu in Municipiul Bucuresti se observa o crestere
accentuata a persoanelor care parasec orasul pentru alte state din cauza nivelului de tri mai
bun oferit de aceste, in schimb migratia interna este accentuata pe sectorul rural- urban
Stratgia privind migrarea populatiei tinere ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele
obiective: Crearea unui cadrul adegvat de munca si salarii pe masura cunostintelor persoanele
in stare de munca si oportunitatea proaspetiilor studenti de a se incadra pe piata muncii
imediat dupa absolvire.
Ca acest obiectiv sa fie indeinit trebuie avute in veedere urmatoarele activitati:
o Consolidarea capaciatii institutionale si adminsitrativ a autoritatiior locale cu scolul
gestionarii eficiente a resurselor umane active.
o Promovarea unor masuri active pentru scaderea numarului tineilor sau faililor care emigreaza
definitiv.
o Lansarea pe piata a mai multor posturi pentru persoanele tinere.
o Pensionarea persoanelor varstnice pentru a lasa loc persoaneleor cu o alta viziune asupra
muncii si cu o capacitate de dezvoltare mai mare.
Strategia de dezvltare durabila la nivelul sectorului 5
Sectorul 5 este situat in partea de sud-vest a Bcurestiului se invecineaza in partea de
est cu sectorul 4, in partea de sud cu sectorul 6 si la nord cu sectoarele 1 si 3. Are o suprafata
de 29 km patrati si o populatie de aproximativ 270.000 de locuitori.
Principalele problememe cu care se confrunta sectorul 5 in ceea ce priveste conceptul de
dezvoltare durabila si protectie a mediului este legat de :
o Excluziune sociala
o Lipsa spatiilor verzi
o Lipsa unor mojloace adecvate de depozitare a deseuriilor.
o Reteaua de alimentare cu apa nu exista pe anumite strazi din sectorull 5 ex strada Ghidigeni
57
Principala zona vizata care include aceste disfunctionalitati este zona Ferentari. Unde
populatia este majoritatra de entnie roma, iar nivelul de trai este scazut.
Pentru prima problema identificata cea a excluziunii sociale putem mentiona ca aceasta se
accentueaza in zona estica a sectorului adica zona Ferentari, Salaj unde populatia este una
prioritara roma. In acest perimetru populatia activa este scazuta, iar populatia cu grad mare de
analfabetism creste de a an la an.
Strategia pentru problema identificata ar avea ca obiectiv: Includerea personellor rome
capabile sa munceasca pe piata muncii si crerea oportunitatii de a studia.
Potrivit acestui obiectiv activitatiie intreprinse ar fi urmatoarele:
Centralizrea tuturor persoanelor care nu au inca studiile terminate pentru a li se oferi
oortunitatea sa isi continue studiile la scoli speciale sau dupa terminarea orelor de clasa la
scolile de stat, sau in weekend.
Pentru cele care au studii medi sa se ofere cursuri gratuite de specialitate pe un anumit
domeniu ca sa poata intra mai usor pe piata muncii.
In ceea ce privesc tinerii care au probleme medicale sau dependenta de droguri sa se ofere
programe seciale pentru dezintocxicare sau tratarea problemelor sanatatii, ulterior acestei
etape sa sa ofere cursuri pentru specializarea intru-un anumit domeniu.
A doua problema identificata cea a spatiilor verzi poate avea ca :
Obiectiv general: Extinderea suprafetelor verzi din sectorul 5 si diminuarea efectelor
negative antropice asupra celor existente.
Obiective specifice / Ţinte:
o Actualizarea situaţiei statistice a spaţiilor verzi existente în teritoriul administrativ al
sectorului.
o Reabilitarea parcurilor, gradiniilor, spaţiilor verzi aferente spatiilor de locuinţe aflate în
gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde ridicate.
o Amenajarea terenurilor degradate care fost proiectate initial ca spatii verzi
o Reamenajarea şi întreţinerea zonelor verzi din incinta instituţiilor publice, a societaţilor
comerciale;
o Cresterea numarului de sppatii verzi in zonele rezidentiale.
Activitati de realizare a obiectivelor:
• Infaptuirea «cadastrului verde» în interiorul teritoriului administrativ al sectorului 5.
• Îmbunataţirea capacitaţii de acţiune a administratorilor spaţiilor verzi prin restructurarea
politicii de personal
58
Modernizarea doratriilor si detodelor de întreţinere aspaţiilor verzi.
• Analiza periodica a starii spaţiilor verzi.
Masuri legislative:
• Reactualizarea prevederilor legale în domeniu.
• Iniţierea şi adoptarea unei ”Legi a spaţiilor verzi”
• Aplicarea interdicţiei de construcţie pe spaţii verzi existente
Acţiuni de informare şi educare:
• publicitate prin mass-media pentru a constientiza populatia asupa importanţei spaţiilor
verzi.
Programe de educaţie ecologica şi civica privind implicarea activa a comunitaţii în
întreţinerea spaţiilor verzi.
Acţiuni de implementare:
• Elaborarea de programe pe termen scurt, care sa vizeze extinderea activitaţilor în folosul
comunitaţii, pe spaţii verzi şi aplicarea lor.
• Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupa abuziv spaţiile verzi sau desfaşoara
ilegal activitaţi pe acestea.
• Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depoziteaza ilegal deşeuri pe spaţii verzi.
• Extinderea sistemului de prestari de activitaţi în folosul comunitaţii.
Potrivit celei de a treia dificultate legata de depozitarea neadecvata a deseurilor in ceea ce
priveste sectorul 5 problematica intervine nu numai la persoanele populante al acestui sector
ci si a autoritatiilor locale care nu pun la dispozitie suficiente cosuri de gunoi pe straziile
princiale si secundare pentru aruncarea gunoaieor. Problema principala este ca nu exista un
sistem de colectare selectiva la nivelul sectorului.
Pentru cele mentionate mai sus strategia privind lipsa unui sistem integrat de gestionare a
deseurilor care sa sa fie eficient din punct de vedere economic şi care sa asigure protecţia
sanataţii populaţiei şi a mediului ar avea ca obiectiv general creşterea eficienţei economice din
gestionarea deşeurilor şi asigurarea protecţiei sanataţii populaţiei şi mediului.
Obiectiv specific 1:
• Intensificarea colectarii selective a deşeurilor reciclabile în cadrul unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor.
Ţinta:
• Stimularea înfiinţarii societaţilor economice cu profil de activitate colectarea / valorificarea
materialelor reciclabile.
59
Obiectiv specific 2:
• Asigurarea protecţiei sanataţii populaţiei şi mediului.
Ţinta:
• Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.
Indicatori:
• Cantitatea de deşeuri reciclabile colectate.
• Numarul agenţilor economici colectori / valorificatori de materiale reciclabile.
• Eficienta economica din gestionarea materialelor reciclabile.
• Sanatatea populaţiei şi a mediului.
Acţiuni:
• Înfiinţarea unor societaţi economice cu posibilitaţi de colectare / valorificare a deşeurilor
reciclabile.
• Crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor sub coordonarea autoritaţilor
locale prin:
- alocarea unor spaţii speciale de colectare;
- achiziţionarea recipientelor de colectare;
- achiziţionarea maşinilor de transport;
- înfiinţarea societaţilor cu profil colectare / valorificare deşeuri reciclabile;
- integrarea materialelor / produselor rezultate din reciclari în circuitul economic.
Analizand cea de a patra problema referitoare la infrastructura deficitarea sau neexistenta in
unele zone
Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat
Obiectiv general: Extinderea reţelei de alimentare cu apa potabila pe strazile aflate în
administrarea PS 5
Obiective specifice / Ţinte:
• Punerea în funcţiune a noi tronsoane de reţea de alimentare cu apa potabila.
Acţiuni tehnice:
• Extinderea reţelei de alimentare cu apa potabila ţinând cont de prevederile Contractului de
Concesiune încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti.
Masuri economice:
• Realizarea investiţiilor necesare respectarii prevederilor Contractului de Concesiune
încheiat între S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. şi municipalitatea Bucureşti - Nivelul de Serviciu
60
– ACOPERIRE (Proporţia gospodariilor din zona de serviciu conectate la serviciul de apa
potabila).
Anexe
Anexa 1
2.5 Impactul de mediu a activitatiilor antropice din Municipiul Bucuresti
Municipiul Bucuresti fiind capiltala Romaniei are cel mai ridicat numar al populatiei si al
autovehiculelor, al industriei, care genereaza in acelasi timp si o crestere seminificativa a
poluarii.
In acest sens in anul 2005 a fost data de catrea autoritatiile centrale ordonanata de urgenta
195/2005 Privind Protectia mediului care are ca scop diminuarea gradului ridicat al poluarii in
contextul dezvoltarii durabile.
Aceasta ordonanta sta la baza urmatoarelor principii si elemente strategice:
61
a) principiul integrarii politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauţiei în luarea deciziei;
c) principiul acţiunii preventive;
d) principiul reţinerii poluanţilor la sursa;
e) principiul "poluatorul plateşte";
f) principiul conservarii biodiversitaţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic
natural;
g) utilizarea durabila a resurselor naturale;
h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în
probleme de mediu;
i) dezvoltarea colaborarii internaţionale pentru protecţia mediului.
Mediile cele mai poluate sunt aerul, apele subterane si de suprafata, solul si bineinteles omul.
La nivelul Bucurestiului in ceea ce priveste calitatea aerului sursele de poluare sunt impartite
in mai mlte categorii:
Obiective industriale
Acestea reprezinta in principal crearea de noi spatii de locuit pentru forta de munca care isi
desfasoara activitatea in zonele industriale pentru a se evita deplasarea de la distante mari sau
pentru a nu se mai practica navetismul.
Amplasarea lor in aceste zone s-a facut in principal pe considerente economice aplicandu-se
principiul proximitaţii cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create
pentru acestea şi reducerii deplasarilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinatate dintre zonele
de locuinţe si cele industriale; sursa principala de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unitaţilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre –
corespunzatoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse
poluarii.
Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi
organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si
vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
Traficul Auto
Calitatea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi.
Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.
62
Masurarea tuturor acestor poluanţi este imposibila şi de aceea evidenţierea se concentreaza
numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sanataţii umane sau care sunt
consideraţi buni indicatori.
Aceşti poluanţi, care sunt urmariţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului
generat de traficul auto in Bucuresti asupra calitaţii aerului, sunt grupaţi in mai multe
categorii :
gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul
pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau
decât 2,5 µm, fumul negru
componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.
compuşi organici volatili : benzen, butadiena.
Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele
substanţe principale:
vapori de apa = 13 % ;
bioxid de carbon = 13 % ;
azot = 74 %
In realitate însa, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea
amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO şi oxigen în cazul amestecurilor
foarte sarace.
Prin ardere rezulta totodata, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi,
oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apa (azotul şi oxigenul fiind principalele
elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt
considerate emisii poluante.
Asocierea directa între poluarea aerului datorata traficului auto şi sanatatea umana este foarte
dificil sa se stabileasca în termeni absoluţi, datorita numarului mare de variabile.
Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare
de emisia a peste 100 compuşi chimici.
În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit ca peste anumite niveluri de
poluare apar efecte asupra sanataţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de
vârsta foarte redusa, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau
cardiovasculare.
Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.
63
Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde
dispersia poluanţilor este dificil de realizat.
Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic strajuite
de cladiri înalte sub forma compacta, care împiedica dispersia.
La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar
semnalata în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la aceasta regula o constituie
ozonul care este diferit faţa de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.
Şantiere de construcţie şi betoniere
Ponderea activitaţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele ramanand
surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.
Centralele electrotermice
CET-urile reprezinta surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu
combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosfera importante
cantitaţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşa volanta. Instalaţiile de retinere a
principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce
prevad dispersia prin coşuri înalte care realizeaza concentraţii locale mai reduse, dar amplifica
efectele de poluare la distanţa; uzura şi neetanşeitaţile unor coşuri determina evacuarea
gazelor la înalţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.
Surse difuze de combustie
Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţioneaza pe
combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita
însa, pe lînga instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte;
combustia este de cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii,
randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determina degajari de poluanti deloc
neglijabile care se disperseaza exact in zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste
centrale le deservesc.
Combustia neautorizata, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase
plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubritaţii domeniului public, depozitarea inadecvata
a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursa globala
de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri
dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţa, calm
atmosferic, inversiune termica).
Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
64
Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de minim
0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzatoare în condiţii
speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gama larga de
substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.
Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici
volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect
de sera, care contribuie la intensificarea încalzirii globale.
Surse generatoare de compuşi organici volatili: activitaţile de depozitare, încarcare,
descarcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de
benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi
organici volatili.
Pentru diminuarea acestor surse poluante dar si pentru a ajunge la standrardele uniunii
europene in sensul conceptului de dezvoltare durabila s-a realizat Strategia de Dezvoltare
Durabila a romaniei Orizonturi 2013-2020-2030.
Potrivit acestei strategi se urmareste pentru diminuarea poluari aerului in mod special cu
combustibili autovehiculelor sa se implementeze coceptul de transport durabil.
Anexa 2
3.1 Analiza investitiilor cu impact asupra Durabilitatii.
Termenul de dezvoltare durabila a fost definit de Comisia Mondiala pentru Mediu și
Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut și sub numele
de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmarește satisfacerea
nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi".
Standardele Uniunii Europene privind protejarea , modernizare si dezvoltarea unui teritoriu in
conceptul dezvoltarii durabile, oblica Romania ca stat membru al acestei tari sa atinga aceste
sarcini. In acest sens s-a infiintat Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila Orizonturi
2013-2020-2030. Potrivit acestei strategii Amenajarea teritoriala si planificarea spatiala isi au
ca obiectiv coeziunea teritoriala care presupune adaptarea resurselor teritoriale naturale cat si
antropice la necesitatiile dezvoltarii socio-economice pentru a se elimina disparitatiile dintre
diferitele unitati spatiale in vederea pastrarii diversitatii naturale si culturale.
65
Planificarea spatiala reprezinta o serie de metode, proiecte, planuri, actiuni prin care
se pun in aplicare strategiile spatiului fizic pentru a echilibra componentele economice,
culturale, istorice, sociale, peisagistice si de mediu natural.
Concret in Municipiul Bucuresti, in acest sens, cele mai imporante investitii privind
dezvoltarea durabila au fost facute cel mai adesea in reabilitari, modernizari, amenajari de
spatii verzi(peisagistice).
Zonele tinta care au fost supuse acestor elemenete au fost:
Zonele istorice (zonele construite protejate) - decazute / degradate ;
Zonele urbane destructurate ;
Zonele de locuințe colective.
Analizele situaței existente evidențiaza, pe langa disfuncționalitațile complexe concentrate
în aceste zone, un ridicat potențial de valorificare si dezvoltare a acestora. Prin fixarea unor
obiective strategice si derularea unor programe de acțiuni în scopul revitalizarii, reabilitarii si
reconstrucției urbane a acestor zone, municipalitatea va lansa parteneriate public - private în
scopul valorificarii oportunitaților de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor.
Reabilitarea zonelor istorice. Zona Centrului Istoric
Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric. Zona
Centrului Istoric ocupa o suprafața de aproximativ 50 ha, în centrul geografic al orasului si
este amplasata în perimetrul cuprins între:
bd. Elisabeta - la nord
str. Hristo Botev - la est
bd. Corneliu Coposu si Splaiul Independenei - la sud
Calea Victoriei - la vest.
Caracterul specific al zonei centrului istoric rezulta din valoarea sa ca rezervație de
arhitectura. Aceasta valoare trebuie pastrata si promovata la nivelul dezvoltarii orasului ca
viitoare capitala în cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din patrimoniului istoric,
muzee, activitați tradiționale, arta, resurse naturale si alte elemente de interes pentru a crea
parteneriate puternice în scopul conservarii, îmbunatațirii, promovarii si gestionarii acestor
resurse ce nu pot fi înlocuite.
Situația existenta în Zona Centrului Vechi
Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri de importanța arhitecturala si
istorica, incluzând cladiri publice,biserici si locuințe.
66
În Zona Istorica sunt în jur de 520 cladiri, din care 38% sunt înregistrate ca fiind
semnificative arhitectural. Funcțiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca
Naționala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate în partea de N - V a acestei
suprafețe, magazinele în S - V, iar locuințele în toata partea de sud. Mare parte din aceste
cladiri sunt proprietatea Municipalitații.
Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe construcții în stare mediocra,
degradate, susținute de o infrastructura edilitara care necesita îmbunatațiri.
Zona este foarte bogata în valori de patrimoniu urbanistic si cultural, care confera
identitate si prestigiu orasului – numeroase construcții cu valoare arhitecturala, istorica si
ambientala, care dețin un puternic potențial turistic si economic, valorificat în prezent doar
parțial.
Terenurile si construcțiile aparțin domeniului public sau privat. Zona beneficiaza de
studii si proiecte deja elaborate si de programe de finanțare a intervențiilor în vederea
reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare. Foarte important este faptul ca exista un interes si
o voința politica a edililor orasului, clar exprimate, pentru dezvoltarea acestei zone.
Primaria Municipiului Bucuresti, a derulat impreuna cu U.N.D.P. (Programul de Dezvoltare al
Natiunilor Unite) un proiect numit “Un Bucuresti Frumos”, care a avut urmatoarele obiective:
Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii, in
vederea integrarii lor sociale ;
Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului, prin refacerea fatadelor cu
semnificatie arhitectonica deosebita si a pavajului strazilor din aceasta zona.
Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. USD dupa cum urmeaza :
- lucrari de reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare de 31.717 UDS, la Casa
de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.665 USD ;
- pavari de strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare de 118.377 USD
- restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54, Halelor 3, Halelor 15,
Halelor 17, Franceza 60 in valoare de 103.155 USD.
Obiective urbanistice propuse
Studiul elaborat de municipalitate se bazeaza pe situația actuala din zona centrului
istoric si pe tendințele de dezvoltare apieței imobiliare din Bucuresti. Direcțiile propuse de
acțiune iau în considerare experiențe similare din orase din Europa centralasi de est (Lublin în
Polonia si Vilnius în Lituania). În plus, ele pornesc de la premiza ca un program coerent de
revitalizare a zoneitrebuie susținut prin formularea unor politici specifice si prin facilitarea si
67
coordonarea acțiunilor celorlalți actori importanți în proces - comunitate, sector privat, agenții
guvernamentale, agenții internaționale.
Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare, politici zonale, controlul
dezvoltarii si promovarea centrului istoric.
Politici sectoriale de dezvoltare
politica utilitaților si serviciilor publice
Este prioritara pentru municipalitate, fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care
determina capacitarea interesului sectorului privat. Politica formulata în aceasta direcție se
refera la asigurarea capacitaților rețelelor edilitare în concordanța cu cererea consumatorilor;
la asigurarea coordonarii, din punct de vedere al graficului de realizare, întreinvestițiile în
infrastructura si reabilitarea fondului construit.
politica de investiții
politica de trafic
politica de chirii
politica mediului urban
politica de dezvoltare instituționala
Din punct de vedere instituțional, exista trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare
a operațiunilor de dezvoltare/revitalizare:
Ipoteza 1 - Primaria, singura, este implicata în managementul operațiunilor, iar sectorul privat
opereaza pe baze comerciale zona, în concordanța cu obligații contractual precizate.
Ipoteza 2 - Primaria, în parteneriat cu sectorul privat, realizeaza managementul operațiunilor.
Ipoteza 3 - Transformarea unei direcții din primarie într-o societate comerciala având
consiliul drept unic acționar.
Modul de abordare al dezvoltarii instituționale va fi decis de Consiliu General al Municipiului
Bucuresti.
Politici zonale
Din punctul de vedere al formularii unor politici de dezvoltare pe arii de intervenție,
Zona Centrului Istoric este structurata astfel:
Zona 1 - zona cu caracter preponderant comercial, situata de-a lungul strazii Lipscani, între
str. Smârdan si bd I. C. Bratianu;
Zona 2 - zona de birouri, de-a lungul bd. Elisabeta si Carol;
Zona 3 - zona de birouri - centrul financiar;
Zonele 4 si 5 - dezvoltari de birouri, de-a lungul Splaiului Independenței;
68
Zona 6 - birouri în zona strazii Hristo Botev si Caii Mosilor;
Zonele 7, 8 si 9 - cu caracter preponderent de recreere, cultura, agrement;
Zona 10 - cu caracter rezidențial;
Zona 0 - zona de culoar comercial, de-a lungul arterelor majore de circulate si al strazilor cu
caracter comercial.
Pe fiecare arie în parte, politicile de dezvoltare trebuie sa conduca la conservarea
caracterului esențial, la renovarea fondului construit existent si sa stimuleze investiții si
localizarea acelor funcțiuni/activitați ce-i confera locului specificitate si valoare.
Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar
cu facilitați moderne), stimulând activitațile economice si sociale si conservarea unei parți
importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include :
actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica;
dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot conținând strazile ce trebuie restaurate în
cadrul acestui Proiect;
dezvoltarea unei Strategii de Restaurare;
proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitaților si strazilor precum si
pietonalizarea.
Componenta principala a proiectului consta în reabilitarea si extinderea rețelelor de apa si
canalizare, gaz metan, electricitate, telefonie, pasaje pietonale, iluminat stradal.
Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulație publica din zona si pavimentele. Se vor
transforma si amenaja în mod adecvat unele artere carosabile în pietonale concomitent cu
realizarea unui parcaj subteran în zona.
Scopul general este “impulsionarea” restaurarii în zona si stimularea investițiilor de
catre proprietarii publici si privați în modernizarea cladirilor. Zona va deveni mult mai
atractiva atât pentru locuitori cât si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a
magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor, turism, divertisment si a altor activitați
economice.
La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi destinate strict
traficului pietonal :
- Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei
- Franceza - Blanari - Pictor Tonitza -Patrascu Voda
Proiectul prevede si amenajarea câtorva parcari de suprafața care sa absoarba interdicțiile de
circulație auto pe strazile de mai sus.
69
Aceste parcari vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre care
exemplificam:
-Sfânta Vineri – 300 locuri parcare -Gabroveni – 200 locuri parcare
-Caldarari – 140 locuri parcare -Toma Caragiu – 300 locuri parcare.
Beneficii si eficiența socio-economica a proiectului:
îmbunatațirea mediului stradal si a infrastructurii publice în scopul încurajarii conservarii si
restaurarii siturilor din zona
impulsionarea restaurarii în zona si stimularea investițiilor de catre proprietarii publici sau
privați în modernizarea cladirilor, în scopul cresterii atractivitații atât pentru locuitori cât si
pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate,
restaurantelor, cafenelelor si a altor activitați economice si de birouri;
crearea a numeroase locuri de munca atât pe timpul execuției lucrarilor cât si dupa terminarea
acestora;
dezvoltarea turismului.
Strategia de reabilitare
Este conceputa a se realiza prin operațiuni combinate de reabilitare, restaurare,
reconstrucție la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura, sau de revitalizare si
reabilitare urbana a unor zone :
- restaurarea sau renovarea unor construcții existente ;
- realizarea de noi construcții pentru completarea si definirea atmosferei specifice ;
- îmbunatațirea calitații mediului, a imaginii urbane si a spațiilor publice
- realizarea unor trasee si zone pietonale, destinate comunicarii sociale / contactului comunitar ;
- renovarea infrastructurii tehnico-edilitare.
Oportunitați de afaceri în parteneriat public – privat
- investiții în operațiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de patrimoniu, având
diferite funcțiuni : turistice, de agrement, comerciale, de birouri, locuințe ;
- investiții în construcții noi si amenajari de spații exterioare: parcaje publice, amenajari de
trasee si spații publice pietonale, spații comerciale si hoteluri de mica anvergura, locuințe,
agrement, birouri de mica anvergura ;
- investiții în reabilitare de instalații si echipamente edilitare, interioare sau exterioare ;
- parteneriat în probleme de know-how, management, marketing, programe de dezvoltare,
gestiune.
Reabilitarea zonelor destructurate. Zona Noului Centru
70
Caracteristica este Zona Noului Centru, cunoscuta sub numele de «Zona Bucuresti 2000».
Situația existenta
Zona denumita «Bucuresti 2000» este situata ultra-central, adiacenta Centrului Istoric
al orasului si ocupa cca. 485 ha, din care cca.200 ha teren liber; beneficiaza de accesibilitate
foarte buna si de prezența unor cladiri politico-administrative reprezentative pentru statutul de
Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. În zona sunt reprezentate funcțiunile : rezidențiala
(debuna calitate) si servicii pentru populație si pentru agenți economici (total insuficiente). În
zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric, arhitectural, vecinatatea
cu centrul istoric oferind un potențial cu valențe turistice.
Obiective urbanistice
Constituirea unui pol urban, conținând servicii de importanța supramunicipala, naționala si
europeana ;
Remodelarea si completarea centrului politic-administrativ național existent
Reabilitarea subzonelor destructurate.
Strategie de reabilitare si revitalizare
Valorificarea potențialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante,
coerente, reprezentative pentru funcțiunea de Oras-Capitala - aproximativ 200 ha teren liber
Promovarea unor dezvoltari / investiții pentru ansambluri funcționale cu caracter mixt,
diversificat, purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piața internaționala : birouri, comerț,
hoteluri, agrement, cultura, locuințe
Promovarea unor forme de management si marketing urban performant, prin valorificarea
resurselor si potențialului existent, a oportunitațiilor de afaceri
Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei, prin îmbunatațirea accesibilitații - a transportului
public, a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare.
Oportunitați de afaceri
- cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investițiilor- investiții în
construcții de birouri, hoteluri, galerii si spații comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate
variabila, locuințe – existao piața potențiala de cca. 2.000.000 mp suprafața desfasurata, cu
funcțiuni diverse
- investiții independente/ în parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a
sistemelor de parcare publica, la sol si în subteran
- asistența, consultanța tehnica si manageriala
Reabilitarea cartierelor de locuințe colective
71
Zonele de locuințe colective, realizate sub forma unor mari ansambluri în perioada
1960-1985, sunt amplasate în zonele semicentrale si în cartierele periferice ale orasului si
asigura locuințe pentru circa 1.300.000 locuitori.
Situația existenta
Ansamblurile sunt formate din unitați colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje, în
structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat, corespunzatoare, cu o
densitate ridicata. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala, atât la nivelul structurilor
constructive cât si la cel al echipamentelor tehnico-edilitare; zonele prezinta disfuncționalitați
de natura funcțional-urbanistica:
- lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ, de interes local
- microclimat necorespunzator, arid iarna si vara, cauzat de distrugerea spațiilor verzi si
inexistența unor oglinzi de apa /fântâni
- deficit de locuri de parcare / garare în condiții adecvate
- rezolvari tehnice si spațiale necorespunzatoare în prezent, amenajari dezorganizate si imagine
monotona si neatractiva.
Obiective urbanistice
îmbunatațirea calitații tehnice, funcționale si stilistice a unitaților de locuit, a ansamblurilor
construite
ridicarea gradului de satisfacție a locuitorilor, prin îmbunatațirea condițiilor de viața si a starii
de sanatate, prin îmbunatațirea calitații microclimatului.
Strategia de reabilitare
renovarea, reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si a sistemului de
circulații publice, personalizarea si diferențierea unitaților si ansamblurilor de locuit, crearea
unor spații publice de contact comunitar in cartierele de locuințe colective
completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale, corectarea si adecvarea unor
soluții arhitecturale si urbanistice/tehnice, funcționale si stilistice
implicarea locuitorilor în gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor
forme moderne de parteneriat între administrația municipala si asociațiile de locatari.
Oportunitați de afaceri
- investiții în realizarea de parcaje auto etajate, subterane sau supraterane, de capacitate mica /
medie, în structuri usoare cu cost redus, cu chirii moderate, piața estimata fiind de 350.000 de
posesori de autoturisme
72
- investiții în completarea / constituirea rețelelor de echipamente social-culturale, de interes
local
- reabilitarea structurilor existente, a spațiului funcțional si a fațadelor construcțiilor existente
- investiții sau parteneriate pentru îmbunatațirea transportului public
- Investiții în retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau în sisteme de
încalzire descentralizata
- Investiții în realizarea de locuințe sociale în sisteme semi-colective sau private, diversificate
ca marime sau structura funcționala.
Concluzii si Recomandari
In urma efectuarii lucrarii de licenta “Elemente de economie si Management al mediului la
nivelul Municipiului Bucuresti studiu de caz sector 5” am identificat urmatoarele probleme
legate de sectorul economic care in mare masura influenteaza calitatea mediului inconjuraor.
La nivelul Municipiului București dezvoltarea economica in ultimii ani a avut o crestere
semnificativa, decaderea economica a survenit odata cu apariția Crizei Economice.
Odata cu intrarea României in Uniunea Europeana au fost impuse norme de standardizare si
de limite ale poluarii care trebuiesc indeplinite de catre tara noastra.
Potrivit analizelor facute am observat ca nivelul de poluare a scazut in ultimii ani insa nu
indeajuns sa diminueze si poluarea fonica, a solului si apei. Conceptul de dezvoltare dutabila
a aparut in tara noastra odata cu intrarea in Uniunea Europeana dar efectele si perceptia
acesrui concept abea in ultimii 5 ani a incepiut sa creeze efecte si sa se implementeze si in
conceptia oameniilor.
Potrivit studiului pe care l-am elaborat la un esantion de 50 de persoane, gradul de
constientizare a populatiei asupra problemelor legate de mediu sunt foarte scazute, iar
interesul pe care autoritatiile il genereaza in acest sens e aproape insexistent.
Gradul de poluare consider ca va creste in urmatorii ani din cauza numarului mare a
populatiei din Municipiul Bucuresti care genereaza deseuri menaajere si in lipsa unei
tehnologii avansate de sortare si de gestiune a acestora, nu fac decat sa polueze si mai mult
mediul inconjurator.
73
Lipsa fonduriilor si a programelor pentru mediu care sa constientizeze populatia asupra
problemelor legate de mediu si sa o “educe” in acest sens sunt aproape inexistente.
Din studiul pe care l-am implementat am observat ca populatia din Municipiull Bucuresti ar
fi interesata sa se implice in activitatiile de ecologizare a mediului, cele fizice, de strangere a
petruriilor de plantare a pomilor, dar problema intervine de la autoritatiile centrale care nu pun
accept pe aceste programe, altfel spus acestea sunt foarte putine si foarte slab mediatizate, iar
oamenii nu depun efort sa se implice in asemenea lucruri.
Potrivit aceluiasi studiu am observat ca in mare masura popuatia este de parere ca noxele
emante de autovehicule sunt generatoare mari de poluare, si in schimb asa este pentru ca la
nivelul orasului Bucuresti, precum am aratat si in analiza economica exista un numar ridicat
de autovehicule si personale si de transport public care emana un numar mare de noxe
poluante. Cele mai intalnite sunt situatiile in care gradul de poluare a aerului creste atunci
cand vremea este rece sau sunt conditii de ploaie, populatia prefera sa se deplaseze cu
mijloacele de transport proprii, ceea ce rezulta o aglomerare urbana.
Din prisma surselor de nergie am observat ca se pune accent pe sursele naturale de incalzire,
electricitate etc., asa cum am mentionat si in lucrare un numar sczaut de intrprinderi sau
locuinte folosesc sursele de energie, incalzire etc, regenerabile, ceea ce dinou duce la o
pierdere a potentialului de resurse naturale si bineinteles o poluare mai abundenta.
Din punct de vedere economic am observat ca Municipiul Bucurresti are un potential de
dezvotare ridicat mai ales in sectoare precum comertul, constructiile, si comunicatiile, IT.
Aceste industrii sunt de mare anvergura si sunt cautate din punct de vedere al frotei de munca,
insa ne intampinam cu problema lipsei locuriilor de munca pentru persoanele care au
terminat facutatea in domeniu si detin cunostinte in acest sens, care sunt nevoiti sa schimbe
domeniul de activitate sau in cel mai rau caz sa migreze in alte tari unde pot gasi un loc stabil
pe domeniul pe care este specializat. Din prisam acestei probleme putem observa ca si
renumeratia este scazuta la nivelul Municipiului Bucuresti, nu numai in acest domeniu, ci in
toate domeniile de activitate, acest fapt este datoarat dinou Crize Economice, in coparatie cu
alte tari ale Uniunii Europene.
Privind lucrarea din perspectiva Dezvotarii economice si a mediului inconjurator as putea
trage urmatoarele concluzii:
In urma dezvoltarii economice si gradul de poluare creste atat timp cat nu sunt respectate
nrmee de poluare. Orice tara, asa cum am dat exemplu si la inceputul lucrarii, spre exemplu
SUA, a suferit un boom economic insa nivelul de poluare a crescut si el, de ce??? Pentru ca s-
74
a pus accent tot mai multe pe industria prelucratoare si extractiva,si s-au epuizat toate
resursele naturale care nu mai pot si regenerabile, iar in acesta etapa nivelul poluarii este la
cote ridicate, odata ce si autoritatiile centrale constientizeaza ca populatia este afectata in
mare masura de industria pe care o dezvolta, au mutat fabirciile la periferii, acest lucrru a
facut ca nivelul poluarii sa scada in oras. In schimb ca nome de protectie au incurajat
industriile extractive, prelucratoare generatoare de noxe poluante sa isi ia masuri majore de
singuranta a mediului. Acesta etapa se elaboreaza in ani si poate varia de la tara la alta in
functie de nivelul de dezvoltare. Odata ce se depaseste aceasta etapa in care strategia de
protectie a mediului inconjurator este la inceput, se poate vorbi despre o tara cu o economie
care are in vedere si normele si standardele de mediu. In etapa aceasta consder ca se afla
Romania in special Municipiul Bucuresti penttru ca este princapul nod urban in ceea ce
privesc toate activitatiile si domeniile, iar strategia in domeniul mediului este inca la inceput.
La nivelul sectorului 5 se poate vorbi de o implicare a autoritatiilor locale in probleme de
mediu si pentru diminuarea aceatora dar si in ceea ce privesc domeniile de sanatate,
excluziune sociala si educatie. Cu toate ca exista zone ale acestui sectoe in care numarul
poputiei rome este mai ridicat fat de cel al romaniilor, se observa ca se incearca o incluziune
sociala a acestor pe piata de munca prin educare, si crearea unui trai decent penteu prsoanele
in cauza. S-au elaborat programe de secializare in divere domenii precum constructii, frizerie,
etc asupra persoanelor care nu au un nivel ridicat de cunostinte.
Recomandari
La nivelul Municipiului Bucuresti consider ca ar trebui ca autoritatiile centrale sa se ocupe
mai mult de problematica mediului si sa implementze Strategia Nationala pentru dezvoltare
duabila orizonturi 2013-2020-2030, care exista dar aplicabiliatatea ei este foarte scazuta.
Sunt de parere ca atractia de fonduri europene ar tebui sa creasca la nivelul Bucurestiullui, si
sa se incurjeze tinetii care sunt proaspat absolventi ai facultatii sa resuseasca sa obtina
aceste fonduri mult mai usor.
Sa se elaboreze pplanuri de gestionare a deseuriilor care sa fie pus in viguare, iar pesoanele
care nu respecta normele si standardele impuse de autoritatiile locale si centrale sa fie
ssanctionate.
Sa se incutajeze educarea populatiei in privinta protectiei mediului.
Sa se mediatizeze ma mult programele existente pentru mediu si sa se creeze altele noi
75
Sa se recompenseze peroanele care se implica in aceste programe, nu neaparat cu bani, poate
cu beneficii spre exemplu o excursie in tara.
Strategia de gestiune a deseuriilor existenta deja sa fie implementata 100% si sa existe
sanctiuni dure pentru institutiile/ firmele care se ocupa de domeniul soratrii, si colectarii
deseuriilor, iar gropiile de gunoi in care sunt depozitate acestea sa fie la standarde europene
de protectie.
76
Recommended