View
2.043
Download
4
Category
Preview:
Citation preview
Analiza cheltuielilor financiare
Cheltuielile financiare sunt supuse, de regula, unei analize distincte datorita
caracterului lor specific, al proportiei, relativ importante, pe care o detine în
cheltuielile totale precum si prin faptul ca acestea reflecta aspecte referitoare la
relatiile financiare ale agentului economic cu alti agenti economici sau parteneri de
piata, cu sistemul bancar sau financiar.
Studiul analitic al cheltuielilor financiare are în vedere urmatoarele directii
metodologice:
a) - analiza dinamicii sumei absolute a cheltuielilor financiare,
b) - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la
1000 lei venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale,
c) - analiza structurii cheltuielilor financiare si respectiv a modificarilor
structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul,
d) - analiza factoriala a modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra
de afaceri în profil dinamic sau comparativ cu nivelul programat.
Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei
venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale
Nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri
financiare are continutul unui indicator de eficienta si analiza lui în dinamica ofera o
informatie c 21321t196v are permite formularea unor concluzii mai complexe, mai
explicite si deci mai utile pentru factorii de conducere. Diminuarea raportului
cheltuieli-venituri financiare atesta un curs favorabil al eficientei si prin aceasta se
propaga o influenta pozitiva asupra nivelului rentabilitatii.
Se considera, prin urmare, ca cheltuielile financiare se efectueaza în conditii
de eficienta economica numai atunci când veniturile financiare obtinute sunt mai mari
decât cheltuielile sau atunci când indicele de dinamica al veniturilor financiare
devanseaza indicele de dinamica al cheltuielilor financiare.
În acelasi context metodologic este calculat si interpretat indicatorul intitulat
"Cheltuielile financiare la 100 (1000) lei cheltuieli totale". Acest indicator exprima
proportia cheltuielilor financiare în cheltuielile totale ale exercitiului, iar analiza sa în
dinamica este în masura sa ne edifice asupra sensului si amploarei modificarii
structurale.
Cheltuielile financiare totalizeaza urmatoarele categorii de cheltuieli:
1)- ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare
detinute ca active circulante;
2)- cheltuieli privind dobânzile (valoarea dobânzilor datorate aferente
împrumuturilor si datoriilor asimilate, valoarea dobânzilor datorate aferente
împrumuturilor încasate de la societati din grup, valoarea dobânzilor cuvenite
asociatilor pentru disponibilitatile depuse la unitate, valoarea dobânzilor repartizate pe
cheltuieli pentru operatiunile de cumparare cu plata în rate, valoarea dobânzilor
platite, aferente creditelor acordate de banci în conturile curente precum si valoarea
dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt);
3)- pierderi din creante legate de participatii (pierderi din creante imobilizate);
4)- cheltuieli privind investitiile financire cedate;
5)-.cheltuieli din diferente de curs valutar (diferentele nefavorabile de curs
valutar rezultate în urma achitarii datoriilor în valuta; diferentele nefavorabile de curs
valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valuta la încheierea exercitiului financiar;
diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea
exercitiului financiar a disponibilitatilor bancare în valuta, disponibilitati în valuta
existente în casierie, precum si a altor valoride trezorerie cum sunt titluri de stat în
valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta; diferente nefavorabile de curs
valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor si
avansurilor de trezorerie în valuta);
6)- cheltuieli privind sconturile acordate (valoarea sconturilor acordate
clientilor, debitorilor sau bancilor);
7)- alte cheltuieli financiare;
Modele factoriale pentru analiza modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000
lei cifra de afaceri:
"Modelul 1"
, în care:
Chd - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri,
CHD - suma cheltuielilor cu dobânzile,
CA - cifra de afaceri,
CS - capitalul strain (împrumuturi, datorii asimilate si credite purtatoare de
dobânda).
- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri,
- rata medie a dobânzii.
"Modelul 2"
în care:
Act - valoarea medie a activelor totale,
- valoarea medie a activelor totale care revine la 1000 lei cifra de
afaceri,
- ponderea procentuala a capitalului strain utilizat pentru finantarea
activelor totale (capitalul strain care revine la 100 lei total
active),
- structura capitalului strain pe surse de provenienta,
- rata dobânzii aferenta fiecarei surse de provenienta a capitalului
strain,
Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri
("Modelul 1")
Felul modificarii Modificarea absoluta a cheltuielilor cu
dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri
Modificarea totala a
cheltuielilor cu dobânzile
la 1000 lei cifra de afaceri
din care:
- influenta modificarii
capitalului strain care
revine la 1000 lei cifra de
afaceri,
- influenta modificarii
ratei medii a dobânzii
Modificarea nivelului eficientei economice a cheltuielilor cu dobânzile
exprimat prin indicatorul "Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri", supus
analizei conform modelului 1, ne permite sa formulam concluzii privind urmatoarele
aspecte:
- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri, sau gradul de
participare a capitalului împrumutat la realizarea cifrei de afaceri se recomanda sa
înregistreze o diminuare de la un segment de timp la altul deoarece în aceste conditii
creste capacitatea de autofinantare a activitatii agentului economic simultan cu
reducerea nivelului cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri. În acest caz
este necesar sa se confirme devansarea indicelui de dinamica a sumei capitalului
împrumutat de indicele de dinamica al cifrei de afaceri,
- rata medie a dobânzii va fi, de asemenea, acceptata la un nivel considerat
minim, în conditiile aplicarii unei politici financiare care sa tina seama de: rata
inflatiei, situatia raportului cerere-oferta pentru împrumuturile de pe piata financiara,
capacitatea agentului economic de a rambursa la scadenta capitalul împrumutat,
alegerea sursei de creditare care percepe dobânda cea mai mica.
- într-o formulare generala se poate concluziona, ca pentru a obtine o crestere a
eficientei cheltuielilor cu dobânzile este necesar ca indicele de dinamica al cifrei de
afaceri trebuie sa devanseze indicele de dinamica al cheltuielilor cu dobânzile,
Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri
("Modelul 2")
Felul
modificarii
Modificarea absoluta a cheltuielilor cu dobânzile la
1000 lei cifra de afaceri
Modificarea
totala a
cheltuielilor cu
dobânzile la 1000
lei cifra de afaceri
din care:
- influenta
modifi- carii
valorii medii a
activelor totale
care revine la
1000 lei cifra de
afaceri
- influenta
modifi- carii
ponderii
capitalului strain
utilizat pentru
finantarea
activelor totale
- influenta
modifi- carii ratei
medii a dobânzii
din care:
- influenta modificarii structurii capitalului strain pe surse de provenienta
- influenta modificarii ratei dobânzii aferenta fiecarei surse de
provenienta a capitalului strain
Analiza interdependentei cheltuielilor aferente activitatii economice cu ceilalti
indicatori economico-financiari
Un sistem factorial de sinteza privind interdependenta cheltuielilor cu ceilalti
indicatori economico-financiari este pus în valoare, în primul rând, în cadrul analizei
rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri, prin prisma modificarii
unor indicatori specifici care exprima volumul fizic al cifrei de afaceri, structura fizica
a cifrei de faceri, preturile si tarifele practicate, precum si a costurilor unitare
complete, astfel:
- Modificarea rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri:
este explicata prin:
a) influenta modificarii cifrei de afaceri:
din care:
- influenta modificarii volumului fizic al cifrei de afaceri,
- influenta modificarii preturilor de livrare a marfurilor sau a
tarifelor serviciilor prestate,
b) influenta modificarii cheltuielilor (cheltuielilor de exploatare
aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifra de afaceri:
din care:
- influenta modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri,
- influenta modificarii preturilor si tarifelor,
- influenta modificarii costurilor unitare complete,
Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic
Analiza rentabilitatii activitatii economice prin prisma punctului critic consta
în a determina volumul fizic al productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie
executat astfel încât sa se asigure recuperarea în totalitate a cheltuielilor de exploatare
prin dimensiunea valorica a productiei obtinute, sau prin încasarea contravalorii
produselor vândute sau a serviciilor prestate. În acest caz, reprezentarea grafica este
considerata ca fiind un procedeu adecvat care faciliteaza analiza propusa.
Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:
abscisa OX - volumul fizic al productiei fabricate, vândute sau a serviciilor
prestate;
ordonata OY - expresia valorica a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de
afaceri (productiei) si respectiv a cifrei de afaceri (productiei);
linia A - CF = cheltuielile fixe sau conventional-constante;
linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei);
linia O - CA = cifra de afaceri (valoarea productiei);
triunghiul O - A - PC = zona pierderilor;
triunghiul PC - CE - CA = zona profitului;
punctul PC - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de exploatare
aferente sau, punctul critic al rentabilitatii prestatiilor (pragul de rentabilitate).
Pentru a calcula volumul fizic de productie fabricata, vânduta sau de servicii
prestate care corespunde pragului de rentabilitate (q*), când cifra de afaceri (CA) sau
valoarea productiei (Q) este egala cu cheltuielile de exploatare (CE), aferente cifrei de
afaceri sau aferente productiei, dupa caz, se procedeaza la construirea ecuatiei:
CA = CE q*p = CF + q*cv q*(p - cv) = CF
de unde rezulta: , în care:
q* - volumul fizic al productiei, vânzarilor sau serviciilor prestate pentru care
cifra de afaceri (productia) este egala cu cheltuielile de exploatare
aferente;
- cifra de afaceri (valoarea productiei) care se înregistreaza în
punctul critic al rentabilitatii;
- cheltuielile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri
(productiei) la punctul pragului de rentabilitate;
CF - cheltuielile fixe sau conventional-constante;
p - pretul sau tariful unitar;
- cheltuielile variabile care revin la o unitate fizica de produs sau de
serviciu prestat.
În conditiile acceptarii unui anumit cuantum al profitului, volumul fizic al
productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie executat, livrat sau prestat, se
determina pe baza urmatoarei relatii:
Analiza pragului de rentabilitate ofera posibilitatea fundamentarii a patru
categorii de decizii, si anume:
1- managementul operativ al activitatii curente prin decizii care vizeaza
optimizarea volumul fizic sau valoric al activitatii economice, pe sortimente sau pe
total, pentru a obtine rezultate financiare acceptabile si competitive. Aceste decizii
vizeaza, de asemenea, corectia operativa a eventualelor situatii sau fenomene care vor
propaga efecte nefavorabile, pe termen scurt, asupra rezultatelor financiare;
2- asigurarea nivelului de profitabilitate dorit în cazul asimilarii în fabricatie a
unui nou produs în conditiile stabilirii volumului fizic al productiei din acest nou
produs;
3- cuantificarea performantelor financiare care pot fi obtinute în cazul aplicarii
unei decizii care vizeaza dezvoltarea activitatii prin cresterea productiei si respectiv,
prin cresterea cifrei de afaceri care implica, în consecinta, si cheltuieli mai mari, atât
la nivelul celor variabile cât si la cel al cheltuielior fixe;
4- cuantificarea rezultatelor previzibile în cazul aplicarii unor programe de
investitii pentru modernizari si perfectionari tehnologice, pentru mecanizarea si
automatizarea unor activitati care, ulterior, vor determina diminuarea cheltuielilor
variabile, în special a acelor cheltuieli efectuate cu forta de munca directa;
Logica analizei pragului de rentabilitate trebuie amendata cu câteva limite sau
riscuri inerente care se refera la urmatoarele aspecte:
- veniturile totale exprimate prin valoarea productiei sau prin cifra de afaceri
sunt luate în calcul în conditiile unor preturi unitare de livrare sau de vânzare,
constante, indiferent de volumul productiei sau al vânzarilor, fapt ce poate fi infirmat
de realitate în anumite conditii particulare de functionare a pietei;
- cheltuielile variabile unitare pot înregistra modificari daca se obtine o
crestere a productiei pentru care se lucreaza ore suplimentare platite cu tarife
majorate;
- suma cheltuielilor fixe poate fi marcata de o majorare prin extinderea
aplicarii unor masuri de progres tehnic care se concretizeaza în cresterea valorica a
activelor imobilizate corporale si în consecinta se înregistreaza cheltuieli mai mari cu
amortizarea.
Determinarea si analiza punctului critic de rentabilitate (pragului de
rentabilitate) poate fi extinsa si la nivelul cifrei de afaceri, în totalitatea sa, fapt ce
permite generalizarea acestei metodologii. În acest caz, punctul de echilibru al cifrei
de afaceri în raport cu cheltuielile aferente, se obtine astfel:
, în care:
CA* - cifra de afaceri în conditiile unui rezultat din exploatare nul;
CV - cheltuielile variabile aferente cifrei de afaceri;
- proportia cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.
Analiza starii financiare pe baza raportarilor de sinteza contabila
Starea financiara este privita prin prisma unui complex de aspecte economico-
financiare referitoare la performantele trecute si previzibile, autonomia si
solvabilitatea financiara, îndatorarea asumata, efectul de pârghie, echilibrul financiar,
riscurile care pot determina deprecierea rezultatelor financiare.
Analiza generala a bilantului sau a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii
Raportarile contabile sunt un instrument al managementului agentilor
economici prin care sunt sintetizate datele evidentei contabile la un moment dat si pe
o perioada data (trimestru, semestru sau an), privind patrimoniul de care dispune o
persoana juridica, sursele de acoperire financiara ale acestuia, precum si datele
informative care privesc evolutia datoriilor si creantelor, provizioanele pentru riscuri
si cheltuieli, activele imobilizate, actiunile si obligatiunile, repartizarea profitului,
informatii privind salariatii, administratorii si directorii.
Raportarile contabile elaborate la sfârsitul unei perioade de timp date ofera
informatiile necesare pentru a caracteriza întreaga activitate economico-financiara a
unui agent economic si sunt constituite din urmatoarele documente: "Bilant" sau
"Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii"; "Contul de profit si
pierdere" sau "Rezultate financiare"; "Situatia fluxurilor de trezorerie", "Active
imobilizate", "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli", "Repartizarea
profitului";"Analiza rezultatului din exploatare", "Situatia creantelor si
datoriilor"; "Principii, politici si metode contabile"; "Actiuni si obligatiuni";
"Informatii privind salariatii, administratorii si directorii"; "Alte informatii".
Nota: Modelul de bilant este preluat din lucrarea "Reglementari contabile
pentru agenti economici" elaborata de Ministerul finantelor publice si publicata de
Editura economica în anul 2002.
Conform precizarilor din bilant, la indicatorul "F - Total active minus datorii
curente", se constata ca în categoria datoriilor curente se includ doua posturi: "D -
Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si "I - Venituri în avans".
Asupra acestei modalitati de întelegere a continutului indicatorului "Datorii curente"
pot fi expuse urmatoarele amendamente:
- subventiile pentru investitii, localizate la "I - Venituri în avans", de regula,
sunt nerambursabile si în aceste conditii nu pot fi considerate datorii curente. Daca nu
au o eventuala clauza de restituire, subventiile pentru investitii urmeaza sa se
transforme în active imobilizate si vor fi astfel asimilate capitalurilor proprii si
respectiv capitalurilor permanente,
- postul din bilant intitulat "H - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" trebuie
împartit, daca este cazul, în doua categorii, astfel:
- provizioane aferente unei perioade mai mici de un an si atunci vor fi
considerate ca fiind datorii curente,
- provizioane aferente unei perioade mai mari de un an si atunci vor fi
incluse în capitalurile permanente.
Analiza generala a bilantului este în esenta o analiza a situatiei activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii si se bazeaza pe studierea structurii totalului
activelor, a fiecarei grupe (post), precum si a corelatiilor existente între grupe
(posturi) si elemente, atât în statica cât si în dinamica.
Se considera, astfel, ca fiind aplicabile doua tipuri de analize: analiza pe
verticala si analiza pe orizontala a bilantului.
a) Analiza pe verticala a bilantului
Analiza pe verticala a bilantului este directionata, în mod distinct, în scopul
caracterizarii modificarilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau
elemente, înregistrata la sfârsitul perioadei analizate comparativ cu începutul
exercitiului financiar sau fata de un alt moment anterior ales ca baza de comparatie.
De asemenea, sunt de utilitate si comparatiile cu anumite niveluri apreciate ca
repere optime, putând astfel sa se pozitioneze într-un context mai larg starea
financiara si patrimoniala a agentului economic, la un moment dat, dar si în
perspectiva imediata.
Aceasta analiza vizeaza, prin urmare, urmatoarele aspecte:
1 - analiza, în statica si în dinamica, a marimilor relative de structura care
privesc totalul activelor, prin prisma grupelor si posturilor componente, astfel: Active
imobilizate/Total active; Imobilizari necorporale/Total active; Imobilizari
corporale/Total active; Imobilizari financiare/Total active; Active circulante/Total
active; Stocuri/Total active; Creante/Total active; Investitii financiare pe termen
scurt/Total active; Casa si conturi la banci/Total active; Cheltuieli în avans/Total
active.
2 - analiza proportiilor posturilor ce compun fiecare grupa în totalul grupei, la
începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si dinamic. O atentie distincta
se recomanda a fi acordata structurii grupelor:
A - "Active imobilizate" pentru componentele: Imobilizari necorporale,
Imobilizari corporale si Imobilizari financiare;
B - "Active circulante", pentru a evidentia proportia posturilor: Stocuri,
Creante, Investitii financiare pe termen scurt, Casa si conturi la banci;
D - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an", pentru a
cunoaste marimile relative de structura privind urmatoarelor elemente componente:
Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de credit (Credite
bancare pe termen lung si Credite bancare pe termen scurt); Avansuri încasate în
contul comenzilor; Datorii comerciale (Furnizori, Furnizori de imobilizari, Furnizori -
facturi nesosite); Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din cadrul
grupului; Sume datorate privind interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii
fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale;
G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an" pentru a
cunoaste marimile relative de structura referitoare la urmatoarelor elemente
componente: Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de
credit; Avansuri încasate în contul comenzilor; Datorii comerciale; Efecte de comert
de platit; Sume datorate societatilor din cadrul grupului; Sume datorate privind
interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru
asigurarile sociale;
3 - analiza structurii posturilor prin prisma elementelor care le compun, la
începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si respectiv în dinamica. Este
edificator, în acest sens, sa se procedeze, cu prioritate la analiza structurii
urmatoarelor posturi:
"Stocuri", - pentru a cunoaste situatia urmatoarelor categorii de stocuri:
Materii prime si materiale consumabile; Productia în curs de executie; Produse finite
si marfuri; Avansuri pentru cumparari de stocuri;
"Creante", - pentru a putea cunoaste proportia creantelor comerciale, a
sumelor de încasat de la societatile din cadrul grupului, a sumelor de încasat din
interese de participare, alte creante, creante privind capitalul subscris si nevarsat;
"Investitii financiare pe termen scurt". Structura acestui post de active
circulante are în vedere urmatoarele componente: Titluri de participare detinute la
societatile din cadrul grupului; Actiuni proprii; Alte investitii financiare pe termen
scurt (Actiuni, Obligatiuni emise si rascumparate, Obligatiuni, Alte investitii
financiare pe termen scurt si creante asimilate, Efecte de încasat, Efecte remise spre
scontare);
"Imobilizari corporale", - pentru a caracteriza, prin prisma proportiilor pe care
le înregistreaza, situatia urmatoarelor elemente: Terenuri si amenajari de terenuri;
Constructii; Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru); Aparate si
instalatii de masurare, control si reglare; Mijloace de transport; Animale si plantatii;
Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale
si alte active corporale; Imobilizari corporale în curs;
"Imobilizari necorporale". Structura acestei categorii de imobilizari are în
vedere urmatoarele componente: Cheltuieli de constituire; Cheltuieli de dezvoltare;
Concesiuni, brevete, licente, marci drepturi si valori similare si alte imobilizari
necorporale; Fondul comercial; Avansuri si imobilizari necorporale în curs;
"Imobilizari financiare". Din punct de vedere structural, imobilizarile
financiare sunt repartizate astfel: Titluri de participare detinute la societatile din
cadrul grupului; Creante asupra societatilor din cadrul grupului; Titluri sub forma de
interese de participare; Creante din interese de participare; Titluri detinute ca
imobilizari; Alte creante (Împrumuturi acordate pe termen lung, Dobânda aferenta
împrumuturilor acordate pe termen lung, Alte creante imobilizate, Dobânzi aferente
altor creante imobilizate); Actiuni proprii;
4 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat cu proportiile
similare considerate ca niveluri optime, cu marimi minime sau maxime care au
semnificatia de prag critic;
Nivelurile optime sau limitele critice sunt estimate pe baza unor cercetari
ample efectuate pe esantioane reprezentative de agenti economici similari din punct
de vedere al profilului de activitate.
5 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat de agentul economic
studiat cu proportiile cunoscute din bilanturile contabile ale unor parteneri economici
cu acelasi profil de activitate.
Prin aceasta analiza se identifica atât modificarile care au avut loc în structura
activului si pasivului cât si pozitia economico-financiara a agentului economic în
raport cu alti agenti sau cu niveluri optime sau limitele critice, cauzele care au generat
o anumita situatie, urmând sa se aplice în consecinta masuri de corectie si consolidare
financiara a patrimoniului.
Pentru a observa modificarile structurale intervenite pe perioade de 4-5 ani
succesivi este util sa se construiasca si reprezentari grafice de structura care sunt
foarte sugestive si permit sa se identifice operativ directia si amploarea schimbarilor
precum si tendinta marimilor relative aferente componentelor structurale care
formeaza bilantul.
Informatiile necesare realizarii cestor analize sunt sistematizate, în mod
sintetic, în Bilant dar pentru unele componente se vor folosi Balantele contabile
analitice.
b) Analiza pe orizontala a bilantului
În afara aspectelor de natura structurala, în cadrul bilantului se formeaza si
legaturi de interdependenta care ilustreaza modalitatea în care mijloacele economice
s-au constituit pe baza diverselor optiuni de asigurare a resurselor financiare, atât la
începutul exercitiului financiar, cât si la sfârsitul acestuia, precum si sensul dinamic al
respectivei surse de finantare. Din acest punct de vedere, analiza pe orizontala a
bilantului se refera la urmatoarele:
1 - compararea grupei A -"Active imobilizate" cu grupa J - "Capital si
rezerve" si aprecierea pe aceasta baza a proportiei acoperirii financiare a activelor
imobilizate cu capitalurile proprii. Dupa cum se observa în modelul de bilant
prezentat în tabelul 61, grupa J "Capital si rezerve" este format din: capital, prime de
capital, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului
financiar, iar suma acestor elemente este specificata în bilant prin "Total capitaluri
proprii".
2 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si
"Active circulante" cu grupa J - "Capital si rezerve". Prin acest raport comparativ
se contureaza masura în care totalul activele imobilizate si circulante (totalul
activelor) de care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere
financiar de capitalurile proprii.
3 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si
"Active circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada
de pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai
mare de un an", ne permite sa apreciem gradul în care suma totala a datoriilor,
contribuie la asigurarea resurselor financiare necesare constituirii activelor imobilizate
si circulante;
4 - compararea elementului "Creante" din cadrul grupei B - "Active
circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de
pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare
de un an", este de asemenea o modalitate de a constata în mod operativ care este
echilibrul banesc între sumele pe care le are de încasat agentul economic si sumele pe
care le datoreaza. Urmarirea în dinamica a acestui raport comparativ, eventual si la
intervale de timp mai mici de un an, ofera posibilitatea unei interventii manageriale
oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativa a situatiei fata de un raport
considerat optim;
5 - compararea grupei C - "Cheltuieli în avans" cu segmentul grupei I
"Venituri în avans" care se refera în mod strict la veniturile înregistrate în
avans. Aceste elemente desi au un continut formativ diferit ele prezinta importanta
din punct de vedere patrimonial deoarece trebuie sa se afle într-un anumit echilibru.
Cheltuielile în avans se refera la cheltuielile cu reparatiile capitale neprevazute,
reparatiile curente si reviziile tehnice, abonamentele, chiriile etc. care se suporta
esalonat în exercitiile financiare viitoare, în timp ce veniturile înregistrate în avans
sunt formate din: veniturile anticipate (încasarile din chirii, abonamente etc.) si
veniturile de realizat aferente exercitiilor financiare urmatoare (vânzarile cu plata în
rate), respectiv încasarile sau creantele aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari
sau prestatii neefectuate.
Este, de asemenea, de remarcat si în cazul analizei pe orizontala a bilantului,
utilitatea aplicarii metodei comparatiilor pentru caracterizarea dinamicii raporturilor
dintre grupele si posturile acestei raportari contabile, pe intervale de 4 - 5 ani, dar si în
statica, prin efectuarea de comparatii cu niveluri optime sau limite critice, precum si
cu indicatori similari înregistrati de alti agenti economici.
Nota: Pe baza informatiilor sintetizate în bilant pot fi individualizati urmatorii
indicatori:
Total active = "A" + "B" + "C":
Active curente = "B" + "C":
Datorii curente = "D" + "H" + Venituri înregistrate în avans:
Datorii totale = Datorii curente + "G":
Capital angajat = Capital propriu + Capital împrumutat = "J" + "G":
Capital propriu = Capital si rezerve = "J"
Capital împrumutat = Credite pe termen mai mare de un an = Datorii ce
trebuie platite într-o perioada mai mare de un an = "G"
Capital permanent = Capital angajat + Subventii pentru investitii:
Analiza ratelor financiare
În practica curenta de analiza a starii financiare a unui agent economic
folosind informatiile sintetizate în raportarile contabile se utilizeaza, în general, 5
grupe de indicatori interdependenti, al caror continut informational se completeaza
reciproc, constituind un ansamblu coerent si fundamental fara a exclude luarea în
considerare si a altor indicatori specifici în vederea caracterizarii unor domenii
distincte ale activitatii economico-financiare.
Cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara sunt titularizate astfel:
1- grupa indicatorilor de performanta financiara;
2- grupa indicatorilor de eficienta a utilizarii activelor circulante;
3- grupa indicatorilor de lichiditate;
4- grupa indicatorilor care exprima gradul de îndatorare-solvabilitate;
5- grupa indicatorilor actiunilor si dividendelor.
Analiza indicatorilor de performanta financiara
Sistemul indicatorilor de performanta financiara a activitatii agentilor
economici este determinat pe baza informatiilor sistematizate în bilant sau în situatia
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si respectiv în contul de profit si pierdere
sau în situatia rezultatelor financiare, prezentând un interes deosebit în contextul
analizei starii financiare a acestor unitati.
Indicatorul de performanta care ocupa un loc central în cadrul
analizei economico-financiare îl reprezinta rata rentabilitatii financiare (Rrf), care
exprima capacitatea unui agent economic de a genera profit net ca rezultat al folosirii
capitalurilor proprii. Calculul acestui indicator se realizeaza prin raportarea
rezultatului net al exercitiului financiar la capitalurile proprii înregistrate, de regula, la
sfârsitul anului.
Se apreciaza o marime corespunzatoare a ratei rentabilitatii financiare daca
aceasta este mai mare decât rata medie a dobânzilor pasive acordate de banci pentru
depozitele bancare. În caz contrar este mai avantajoasa depozitarea capitalului la o
banca care va oferi posibilitatea obtinerii unui câstig mai mare.
Nivelul relativ al rentabilitatii este, de asemenea, dimensionat si pe baza unor
indicatori complementari, cum ar fi:
- Rata rentabilitatii economice (Rre) care poate fi calculata în trei variante:
a)
În scopul evitarii unui proces de decapitalizare a agentului economic este
necesar ca aceasta expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care
depaseste rata inflatiei.
b) , în care:
Rec este rezultatul economic, ca forma a rezultatului brut al exercitiului obtinut
înainte de plata impozitului pe profit si a dobânzilor aferente creditelor contractate.
Nota: La calculul ratei rentabilitatii economice se poate folosi la numitor, în locul
indicatorului "Total active", "Activul economic" care este reprezentat de suma: Active
imobilizate + Active circulante nete. Activul economic nu include activul format pe
baza capitalurilor atrase în mod gratuit (datoriile de exploatare, respectiv: Datoriile ce
trebuie platite într-o perioada de pâna la un an si Veniturile înregistrate în avans).
c) , în care:
capitalurile permanente sau resursele permanente (stabile) sunt reprezentate prin suma
capitalurilor proprii, datoriile ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an
precum si de suma subventiilor pentru investitii. Aceasta relatie de calcul a ratei
rentabilitatii economice este o expresie a eficientei cu care au fost utilizate capitalurile
permanente ca resurse financiare globale de care a dispus agentul economic, fara a lua
în consideratie resursele financiare temporare (datoriile curente), care au termene de
plata mai mici de un an.
Nota: Daca este necesar, pentru rata rentabilitatii economice poate fi calculata si o
expresie în termeni reali, prin aplicarea formulelor propuse de Fisher, astfel:
- atunci când rata inflatiei nu depaseste 10%:
,
- în cazul unei rate a inflatiei care este formata din doua sau trei cifre:
- Rata rentabilitatii veniturilor totale (Rrvt) ,
- Rata rentabilitatii cheltuielilor totale sau rata rentabilitatii resurselor
consumate (Rrct) ,
- Rata rentabilitatii resurselor consumate pentru cifra de afaceri (Rrrc) ,
-
Rata rentabilitatii vânzarilor (Rrca) ,
La calculul acestui ultim indicator la numaratorul raportului poate fi folosit ca
alternativa si rezultatul (profitul sau pierderea) obtinut ca diferenta între cifra de
afaceri si cheltuielile de exploatare aferente acesteia sau, rezultatul net al exercitiului
financiar, dupa cum se considera ca se obtine un indicator cu o semnificatie mai buna
pentru interpretarea ratei rentabilitatii vânzarilor, astfel:
Un model specific de analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare care
poate fi construit este prezentat în continuare.
Modificarea totala a ratei rentabilitatii financiare
, din care:
-Influenta modificarii multiplicatorului capitalurilor proprii
-Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale
-Influenta modificarii ratei marjei nete
Nota:
Notatia "Vrcp" este folosita pentru a simboliza indicatorul "Rata rotatiei
capitalurilor proprii" ("Numarul de rotatii al capitalurilor proprii") care se calculeaza
astfel: , iar forma Ratei rentabilitatii vânzarilor simbolizata cu
, este denumita si "Rata marjei nete". O pozitie interesanta în acest sistem
de relatii o detine indicatorul "Multiplicatorul capitalurilor proprii" ( Mcp ) care
evidentiaza si gradul de îndatorare al agentului economic, prin prisma raportului
dintre datoriile totale si capitalurile proprii, fapt ce rezulta din relatia:
Analiza indicatorilor de eficienta a utilizarii
activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor, ca expresie a eficientei utilizarii acestora, prezinta
un interes aparte în contextul analizei economico-financiare, deoarece aceasta
constituie un indicator de politica comerciala. Se semnalizeaza o activitate
performanta atunci când viteza de rotatie a activelor si în special a celor circulante, ca
element component cu rol dinamic definitoriu, este în crestere, deoarece favorizeaza
marirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor în cadrul fazelor ciclului
economic, generic sintetizat, prin formula: bani - marfa - bani.
Eficienta utilizarii activelor circulante de care dispun agentii economici este
apreciata prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalului pe un
circuit în care resursele banesti sunt folosite pentru achizitionarea materiilor prime,
materialelor si energiei, a serviciilor si lucrarilor executate de terti, în continuare
acestea sunt folosite în procesul de productie sau de realizare a serviciilor, parcurgând
unele stadii intermediare specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile sa fie
vândute si deci încasata contravaloarea lor. În final se obtine, prin urmare,
reconstituirea formei banesti a elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-
au transformat în produse finite sau servicii.
Indicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante sunt:
- numarul mediu de rotatii al activelor circulante (n);
- durata medie în zile a unei rotatii (d)
în care:
Ac - valoarea medie a activelor circulante;
Z - numarul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se face
calculul vitezei de rotatie;
CA - cifra de afaceri.
În afara indicatorilor care masoara viteza de rotatie, eficienta utilizarii
activelor circulante este apreciata si cu alti indicatori sintetici a caror semnificatie
pune în valoare raportul dintre efectul economic obtinut prin utilizarea activelor
circulante si efortul financiar materializat în valoarea medie a acestor active, cum ar
fi:
- productia exercitiului la 1000 lei active circulante,
, în care Q reprezinta productia exercitiului
- valoarea adaugata la 1000 lei active circulante,
, în care cu VA s-a notat valoarea adaugata
- cifra de afaceri la 1000 lei active circulante,
- venituri totale la 1000 lei active circulante,
, în care cu Vt s-au notat veniturile totale,
- rezultatul net al exercitiului financiar la 1000 lei active circulante,
, în care Rn reprezinta rezultatul net al exercitiului
Analiza factoriala a dinamicii vitezei de rotatie a activelor circulante,
exprimata prin indicatorul "durata medie în zile a unei rotatii", are în vedere sistemul:.
Sistemul factorial al analizei duratei medii în zile a unei rotatii
prin prisma modificarii cifrei de afaceri si a valorii
(stocurilor) medii a activelor circulante
Felul modificarii Modificarea absoluta a duratei medii în
zile a unei rotatii a activelor circulante
Modificarea totala a duratei
medii în zile a unei rotatii,
din care:
-Influenta modificarii cifrei de
afaceri
-Influenta modificarii valorii
medii a activelor circulante ,
din care:
-influenta modificarii stocului
mediu de resurse materiale,
productie în curs de executie,
produse, ambalaje si marfuri
-influenta modificarii valorii
medii a creantelor
-influenta modificarii soldu-
lui mediu al investitiilor
financiare pe termen scurt si al
disponibilitatilor banesti din
casa si conturi la banci
Sistemul factorial al analizei valorii medii a stocului de active
circulante prin prisma modificarii cifrei de afaceri realizata în medie într-o zi si a
vitezei de rotatie a activelor circulante
Felul modificarii Modificarea absoluta a valorii medii
a activelor circulante
Modificarea totala a valorii medii a
activelor circulante,
din care:
- Influenta modificarii cifrei de afaceri
realizata în medie într-o zi
- Influenta modificarii duratei medii în
zile a unei rotatii
Sistemul factorial al analizei rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri
prin prisma modificarii valorii medii a activelor circulante, a vitezei de rotatie a
activelor circulante si a ratei rentabilitatii vânzarilor
Felul modificarii Modificarea absoluta a rezultatului din
exploatare
Modificarea totala a rezultatului
din exploatare aferent cifrei de
afaceri,
din care:
- Influenta modificarii valorii
medii a activelor circulante
- Influenta modificarii numarului
mediu de rotatii al activelor
circulante
- Influenta modificarii ratei
rentabilitatii vânzarilor
Semnificatia notatiilor folosite:
- rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;
Ac - valoarea medie a activelor circulante;
CA - cifra de afaceri;
- numarul mediu de rotatii al activelor circulante;
- rata rentabilitatii vânzarilor.
Recommended