View
296
Download
1
Category
Preview:
DESCRIPTION
ff
Citation preview
LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU” IAȘI
IMPORTANȚA COMUNICĂRII
ÎN AFACERI
Profesor coordonator: TRIFAN GINA
Candidat: ROTARIU IUSTIN
IAȘI,20155
CUPRINS
ARGUMENT
CAP.I Noţiuni generale privind comunicarea în afaceri.
1.1 Ce este comunicarea?
1.2 Caracteristicile unui proces de comunicare
1.3 Funcţiile comunicării managerial
CAP. II Comunicare. Clasificare
2.1 Comunicarea verbală
2.2 Comunicarea scrisă
2.3 Comunicarea nonverbal
CAP. III
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Comunicarea este un pas important atunci când se pun
bazele unei afaceri. Comunicarea are un rol însemnat în
negociere și de aceea este foarte important să cunoaștem toate
lucrurile referitoare la acest subiect.
Eu am ales această temă deoarece mi-am dorit să
aprofundez cunoștințele în ceea ce privește comunicarea în
cadrul unei afaceri.
În primul capitol am abordat mai multe teme în ceea ce
priveşte rolul comunicarii în afaceri. Prima întrebare la care
am dorit să caut răspuns este „Ce este comunicarea?”.
Din experienţa de viaţa ştiam că procesul de
comunicare este foarte important atât în viaţa de zi cu zi cât
şi în cadrul unei afaceri. Importanţa acesteia rezultă şi din
incercare a s trădania specialiştilor din toate domeniile de a oo
dezvolta necontenit, acordându-i o amploare din ce în ce mai
mare, cu scopul obţinerii succesului în toate domeniile de
activitate.
În a doua tema a aces tui capitol am prezentat atât
element ele neces are proces ului de comunicare cât ş i subiecte
între care s e poate s tabili aceas tă relaţi e. Comunicarea nu s e
poate realiza fără un emiţător (pers oana care trans mite
informaţi a), un receptor (pers oana care primeş te informaţia),
mes aj (informaţi a propriu- zis ă), canal ş i un cod. Comunicare a
s e poate realiza între două pers oane, între o pers oană ş i un
grup s au între două grupuri.
În cea de-a treia parte a primului capitol am
punctat funcţiile comunicări i managerial e. Indiferent de
s is temul s ocial, într- o organizaţie comunicarea îndeplineş te
opt funcţii: informarea, sociali zarea, motiva ţia,
dialogul, educaţia, promovarea culturii dis tracţia,
integrarea. Funcţia de bază a comunicăr ii manageriale es te
IN FO RMA REA . Conducerea organizaţ iei primeş te ş i
s electea ză informaţii le primite de la surs e numeroas e, pe
care le interpret ează ş i le trans formă în îndrumări s au decizii
ş i le trans mite mai departe.
În cel de-al doilea capitol am abordat clasificarea
comunicări i . Cea mai utilizat ă comunicare es te cea
verbală, realizat ă prin utiliz area cuvintelor, oral s au
s cris . Comunicarea verbală es te folos ită în viaţa de zi cu zi,
dar ş i în relaţiil e interumane din cadrul unei organizaţi i.
Comunicarea s cris ă, alături de cea verbală, reprezintă
o componentă a comunicări i umane.
Comunicarea s cris ă s e poate realiz a prin diferite
documente oficiale cum ar fi: proces ul verbal, raportul, darea
de s eamă, proiectul, referatul, s cris oarea de afaceri,
memorial. În cadrul comunicării s cris e folos im cuvintele, dar
putem folos i ş i unele s emen s au des ene. A ces t tip de
comunicare s e numeş te comunicare grafică. G rafica
managerială urmăreş te ordonarea ş i prezentarea unui
ans amblu de date referitoare la o anumită problemă într- o
manieră s intetică, uş or de perceput. N u întotdeaun a es te
indicat s ă apelăm la comunicar ea grafică dar utilizarea ei
îmbunătăţeş te comunicarea ş i trezeş te interes ul ş i atenţia
receptorului. Imaginil e folos ite trebuie s ă fie relevante, clare
ş i în concordanţă cu conţinutul mes ajului.
Ultima tema dezbatuta este comunicarea nonverbală.
A ceas tă comunicare s e realizeaz ă prin : ţinută, poziţie ş i
miş care, caracterist ici fizice, comportamen t profes ional,
ticuri verbale s au ges turi, ves timentaţ ie, mod de folos ire
a timpului liber. M anagerii folos es c nu numai cuvinte
pentru a comunica. A ceş tia comunică ş i nonverbal cu ajutorul
ges turilor, expres iei feţei, modului cum se îmbracă s au cum
îş i aranjează biroul.
Comunicarea nonverbală poate s pr ijini, contrazice sau
s ubs titui comunicare a vebală având ş i un rol regulator ş i de
control al aces teia.
CAPITOLUL I
Noţiuni generale privindcomunicarea în afaceri
1.1 Ce est e com unicarea?
Comunicarea es te o caracterist ică fundamentală a exis tenţei.
Toate funcţiile managerial e s unt realiza te cu ajutorul
comunicării, ca un proces de înţelegere între oameni cu
ajutorul trans ferului de informaţie.
D e aici rezultă cele trei as pecte s emnifica tive ale comunicăr ii:
* ID EE: adică ideea care trebuie trans mis ă receptorulu i.
* EM IŢĂ TO R- RECEPTO R: comunicarea impli că prezenţa a
cel puţin două pers oane fără de care nu are s ens .
* CU VÂN T-ÎN ŢELEG ERE: utili zarea cuvintelor as tfel
încât s ă fie înţeles de către participanţ ii la proces ul
comunicării.
Comunicarea es te procedeul prin care s e trans mite
un mes aj de la emiţător la receptor prin intermed iul unui
canal. Toate activit ăţi le organizate de oameni în prezent îş i au
izvorul în comunicare. A comunica nu îns eamnă numai a vorbi
, ci ş i a s crie , a citi, a as culta s au a privi.
Comunicarea es ta caracterist ică tuturor
vieţuito arelor deoarece a relaţion a pres upune a comunica cu
cei din jur. Comunicare a implică as cultare, de aceea pentru a
comunica eficient trebuie s ă ne dezvoltăm abilită ţil e de
as cultare activă. U neori comunicarea poate duce la conflict
pentru că a comunica des chis pres upune a accept a puncte de
vedere diferite ş i a exprima des chis propriile puncte de vedere.
În cadrul relaţiilor interumane, comunicarea a fos t ş i
rămâne de o importanţă covârş itoare, frecvent abordată în
mass -media, în mediul univers itar ş i preunivers itar, în mediul
afacerilor, dar ş i în viaţa de zi cu zi. Importanţa aces teia rezultă
ş i din s trădania special iş tilor din toate domeniile de o dezvolta
neconteni t, acordându-i o amploare din ce în ce mai mare, cu
s copul obţinerii s ucces ului în toate domeniile de activita te.
1.2 Caracterist icile unui proces de com unicareProces ul de comunicare cuprinde următoarele elemente :
1. Emiţă torul
2. M es ajul
3. M ijlocul de comunicare
4. Linbajul comunicăr ii
5. Receptorul
6. Contextul
1. EMI ŢĂ TORU L es te iniţia torul comunicări i, cel care
elaboreaz ă mes ajul. El alege mijlocul de comunicare ş i
limbajul as tfel încât receptorul s ă–i înţeleag ă mas ajul formulat.
Emiţătoru l are dreptul de a alege receptorul cu care doreş te s ă
comunice.
2. MESA JU L es te forma fizica în care emiţătoru l codifică
informaţ ia, poate fi un ordin, o idee, un gând. M es ajul are ca
obiectiv informarea, convingerea, impres ionarea, amuzarea,
obţinerea unei acţiuni.
M es ajul es te supus unui proces de codificare ş i decodificare
dintre cele două pers oane, emitţăorul codifică mes ajul trimis iar
receptorul decodifică mes ajul primit. M es ajul es te elementul
care conţine s imbolurile verbale ş i non-verbale are un “text”
– care es te vizibil ş i are “muzică ” – care poate conţine o
ameninţare nedorită.
Exemplu: ”Te rog s ă treci pe la mine când te întorci!”
3. MI JLOCU L D E C OMU NIC AR E s au canalul de comunicar e
es te drumul parcurs de mes aj dins pre emiţător spre receptor.
Poate fi formal –comunicare ce urmează s tructura ierarhică a organizaţiei ş i informal
– când comunicare a provine din interacţiun ile s ociale ş i
legături le informate din cadrul organizatţe i. A ceas ta din urmă
poate îmbrăca forme : idei, opinii, zvonuri.
M ijlocul de comunicare cuprinde dis cuţia de la om la
om cores pondenţa oficială, s edinţe ,telefon , fax, internet.
4. LI MBA JU L D E C OMUNI CAR E poate fi:
# verbal –cu cuvinte,
# non-verbal prin limbajul corpului, timpului, s paţiului, lucrurilor, îmbrăcăm intelor
# paraverbal- prin folos ire tonalită ţii, accentuări i ritmului de vorbire
5. R EC EPTORU L es te pers oana care primeş te mes ajul, dar
as cultare a mes ajului es te la fel de importantă ca ş i
trans miterea ei.
6. C ON TEX TU L es te foarte important pentru că aceleaş i
cuvinte vor suna altfel într- un birou decât pe s tradă. O rice
comunicar e are contextul ei.
1.3 Funcţ iile com unicării m anageriale
Indiferent de s is temul social, într- o organizaţ ie
comunicarea îndeplineş te opt funcţii: informarea,
sociali zarea, motiva ţia, dialogul, educaţia, promovarea culturii
dis tracţia, integrarea.
Funcţiile comunică rii manageri ale sunt:
1. IN FOR MAR EA
* as igurarea acces ului la infomaţ ii;
* furnizarea informaţi ilor neces are des făş urării unei activită ţ i
care s ă permită realizar ea obiectivelor ;
* furnizarea informaţi ilor nes es are implement ării deciziilor .
2. TR AN SMI TER EA D ECI ZII LOR
* comunicarea operativă a deciziilor;
* crearea unui climat care s ă s timuleze as umarea
res pons abilită ţii pentru îndeplinirea deciziei.
3. IN FLU EN ŢAR EA R EC EPTORU LU I
* organizarea de dialoguri cu angajaţii cu as igurarea de feedback;
* s timulare a comunicări i dintre angajaţ i.
4. I NSTR UIR EA AN GA JA ŢI LOR
* tranmitere a cunoş tinţ elor neces are perfecţionăr ii
pregătirii profes ionale, dezvoltări i s pirituale ;
* dobâ ndirea aptitudinilor ş i competenţe lor neces are exercităr ii profes iei
* amplifi carea capacită ţii de a percepe ş i interpret a
feno menele, de a aborda ş i s oluţiona eficint problemele.
5. CR EAR EA DE I MA GIN E
* as igurerea informaţ iilor neces are creării de imagene pers onală ş i organizaţional ă;
* formarea unei cunoş tinţe de apartenen ţă la organizaţ ie ;
6. MOTI VAR EA AN GA JA ŢI LOR
* furnizare informaţi ilor menite s ă cons olideze interes ul ş i
participarea angajaţ ilor la realizarea s arcinilor;
* recunoaş terea realizăr ilor performante;
* evaluarea corectă a angajaţ ilor;
* s timularea încrederii î n s ine
7. PR OMOVAR EA CU LTUR II OR GANI ZA ŢI ONA LE
* trans miterea elemente lor culturii organizaţional e (s loganuri, norme, s is teme de valori);
* lărgirea orizontului cultural al angajaţilor ;
* dezvoltarea imaginaţi ei ş i creativ ităţ ii;
* s timularea nevoilor etice şi es tetice.
Funcţia de bază a comunică rii managerial e es te IN FO RMA REA .
Conducerea organizaţ iei primeş te ş i s electea ză informaţii le
primite de la surs e numeroas e, pe care le interpret ează ş i le
trans formă în îndrumări s au decizii ş i le trans mite mai departe.
Proces ul de comunicare managerial ă es te un proces decizional.
Proces deciziona l ComunicareEtape caracter is tic i Etape caracter is tic iPregă tirea deciziei A naliza s ituaţ iei
Stabilire a
obiectiv elor
Culegerea informaţi ei
Pregătirea
comunică rii
A legerea formei de
comunicare Stabilire a
s copului comunică rii
Stabilire a locului ş i
momentulu i comunică rii
Cunoaşterea receptori lor
Luarea decizi ei Eleborarea unor
variante de decizii
Analiza avantaj elor ş i
dezavanta jelor
A legerea variantei
optime
Comunicarea
mes ajului
Formulare de mas aje
concis e şi la obiect
U rmărirea indicilor din
care s ă rezulte dacă es te
înţ eles
U tilizar ea cu grijă a
limbaju lui non-verbal ş i
folos irea vocii în mod
cores punzătorImplemen tarea ş i
controlul aplicării
Aplicarea deciziei
Controlul aplică rii
Corecţ ia neces ară
Controlul
înţeleg erii
mes ajului
Realizar ea de feed-back
Funcţiile comunică rii manageri ale trebuie privite
ş i înţeles e în unitataea ş i intercondiţion area lor, s is temul
managerial ş i s is temul operaţiona l au legatură cons trâns ă între
ele.
CAPITOLUL al II-lea
2.1.Comunicarea verbală
Comunicarea verbală es te folos ită în viaţa de zi cu zi
dar ş i în relaţii le interumne din cadrul unei organizaţii.
Comunicarea verbala trebuie tratata ca o parte
integrată a res pons abilităţ ii fiecare i pers oane faţă de cei din
jur.
Principii pent ru creşt erea ef icienţ ei comunicării verbale
1. O rice individ trebuie s ă fie pregătit atât pentu rolul de
emiţător cât ş i pentru cel de receptor, adică emiţătoru l are în
vedere:
pregătirea atentă a mes ajului ;
folos irea unei tonalit ăţ i adecvate a vocii ;
practicarea unui debit adecvat de 5 – 6 s ilabe /
s ecundă , cu interval de s eparaţie de 0,5 s ecunde între
cuvintele cheie ;
verificarea înţelegeri i mes ajulu; i
Pregătirea receptorului cons tă în faptul:
s ă cunoas că ce doreş te emiţă torul de la el ;
s ă identifice părţile utile din mes aj pe care s ă le reţină ;
s ă cunoas că credibil ita tea emiţă torului ;
2. Orice receptor trebuie să s e autoeduce pentru a putea “as culta activ” ceea ce îns eamnă :
crearea unei s tări de s pirit favorabilă as cultă rii ;
participare a la dis cuţie ;
concentrarea atenţiei as upra es enţialului ;
a s cultare inteligen tă în s ens ul acordării atenţie i
as upra pronunţiei timbrului vocii, ges turilor ;
3. Purtarea prietenoas ă
D e obicei oamenii câ nd vin în contact cu alţii iau o
figura s erioas ă, oficial ă care provoacă o impres ie rece. Sunt
rezervaţi în dis cuţie de aceea es te greu s ă comunici cu ei.
O amenii care zâmbes c de la prima întâln ire ăi s e
poartă atât de prietenos încâ t dis cuţia s e des faş oară de la s ine
Reţeta unei cumunicări eficinte poate fi zâ mbet, ton
prietenes c, as cultare atenta, privit în ochii interlocutorulu i
“U n surâs nu cos ta nimic dar înfă ptuieş te mult” – s pune un
proverb chinezes c. M anagerii din vârful piramidei au de obicei
o figura s erioas ă.
Form e şi mij loace de realizare a com unicării verbale
Comunicarea verbală s e poate realiz a s ub mai multe forme:
* A locuţiunea : scurta cuvântare ocaziona lă cu o
încărcărură afectivă mare având o s tructură s implă –
importanţa evenimen tului, impres ii, s entimente, urări,
felici tări (AN EX A 1).
* Toas tul: foarte s curtă cuvântare ocazională în formă
spontană ş i cu încărcare afectivă foarte mare. EX : Pentru o
s eara deos ebită ş i pentru tine în mod deos ebit.
Conferinţ a D ezbaterea D izertaţ ia
D is curs ul: cele de mai sus sus ţin o tema, o idee ş i
pres upune o abordare multidisc iplin ară având o s tructură
complexă axată pe introducere, tratare, închidere
C OMUN ICAR EA PRI N TELEFON . Telefonul es te un
mijloc de comunicare folos it foarte frecvent de foarte mulţi
oameni.
Folos irea eficien tă a telefonului are în vedere:
* pregătirea mes ajului : îns eamnă să realizăm o detaş are de
la problemel e care ne preocupau până în acel moment ş i
definirea prealabil ă a s ubiectului convorbirii, obiectivul
convers aţiei. Într- o convers aţie telefonică s e includ numai 2-3
idei principale;
* pregătirea pentru apelul telefonic : s ă ne gândim la tonul ş i
atitudinea pe care o vom adopta, s ă avem o poziţie comodă.
Vom vorbi mai rar decât în mod obiş nuit, dar nu trebuie s ă
vorbim tare ci direct în telefon;
* prezentare a corectă a mes ajului: trebuie s ă evităm cuvintel e
ş i formulăril e negative ş i s ă prezentăm clar ş i la obiect mes ajul;
* as cultarea interlocu torului : s e as culta cu mare atenţi e ce ne
spune interlocutorul iar dacă aceas ta s e opreş te un timp, nu
trebuie întrerupt, s e va las a timp de gândire;
* concluzia convorbirii : la sfârş itul convorbirii s e reformulea ză
concluzia la care s -a ajuns . Convorbirea trebuie încheiată
întotdeauna într-un clima t amical, indiferent de rezultatul ei.
ZV ONU RI LE
Sunt comunică ri neoficiale care s e trans mit de la o pers oana la
alta. Zvonurile pot avea efecte pozitive s au pot fi fără efecte.
Îns ă multe zvonuri au efecte negative ş i generează s entimente
de nes iguranţă ş i os tilitat e. M anagerul eficient chiar dacă nu
poate elimina apariţia zvonurilor poate controla apariţia ş i
expans iunea lor, prin trans parenţă (comunicarea
informaţii lor imediat ce le deţine).
Com unicare verbală manager-angaj at
Comunicare a es te es nţială în s tabilirea unor relaţii
cores punzătoare între manager ş i angajat.
Comunicarea managerial ă verbală es te cel mai
important mod de a motiva ş i dezvolta angajaţi i.
Nu exis tă un s til de comunicare valabil pentru toţi
manageri i s au pentru toate s ituaţiile, dar iată câteva reguli care
pot s ă creas că şans a de succes în comunicare :
* o comunicare reală a managerului care are în vedere:
- s ă-şi rezerve timp dialogului ;
- s ă as igure un clima t de comunicar e adecvat ;
- s ă fie obiectiv ;
- s ă evite contrazicer ile directe şi cearta ;
- s ă dea răs puns uri clare ş i la obiect pentru a evita neî nţelegeril e ;
- s ă comunice angajaţi lor s chimbă rile care s e fac ş i s ă ţină cont ş i de părerile aces tora ;
- s ă evite monopolizarea dis cutiei.
* o as cultare activ ă din partea managerului s e concretizea ză în:
- dis ponibilita tea de a lua în cons iderare punctele de vedere ale
interlocutoru lui ş i de a le accepta dacă s unt bune ;
- crearea unor ocazii de feed-back, cerând interlocu torului s ă
explice ş i s ă argumenteze opiniile s ale ;
- as cultarea mas ajului fără a anticipa ce va fi s pus ;
- înţelegere a comunicări i nonverbale ş i folos irea ei pozitivă
pentru a ajuta proces ul de as cultare.
* o informare corectă concretiz ată în:
- trans parenţă în comunicare ;
- folos irea numai de informa ţii corecte ;
- circulaţi e rapidă a informaţii lor în s ens as cendent ş i des cendent.
* o comunicare tran s parentă care:
- s ă informeze angajaţi i continuu as upra s chimbă rilor care i-ar putea afecta;
- s ă protejeze angajaţ ii de zvonuri ş i bârfe :
- s ă evite s tările tens ionate;
- s ă ofere argumente raţionale.
Un manager competent ş i corect ş tie s ă comunice cu
fiecare angajat individual, ş tie s ă-ş i ţină promis iunile făcute.
2.2.C omunicarea scrisă
Comunicarea s cris ă ,alături de cea verbală, reprezintă o
componentă a comunicăr ii umane.Caracter is tic ile mes ajului
s cris s unt:
- are anumite res tricţ ii de utilizare ;
- s ă fie conceput explici t;
- implică un control exigent privind informaţiil e, faptele ş i argumente le folos ite ;
- poate fi exprimat s ub diferite forme ;
- es te judecat după fondul şi forma textului.
Un indicator care caracteriz ează comu nicarea s cris ă
es te lizibi lit atea. Pentru măs urarea lui s e recomandă metoda
Fles ch, care cons tă ţn calculul lungimi i medii a propoziţiei s au
al numărului mediu de s ilabe pentru fiecare 100 de cuvinte.
Pentru textele normale care trebuie citite ş i înţeles e de 83%
dintre oameni, media lungimii propoziţie i trebuie s ă fie de 15-
17 civinte, cu 147 s ilabe la 100 de cuvinte.
Docum ent e of iciale folosit e în act ivit at ea m anagerială
Proces ul verbal – es te un document oficial în care s e
înregis trea ză o anumită cons tatare s au s e cons emnează pe s curt
dis cuţiile ş i hotărârile unei anumite adunări. (AN EXA 2)
Minuta – es te un document care cons emnează anumite
lucruri, as emănâdu- s e cu proces ul verbal de cons tatare. Se
deos ebeş te de aces ta prin faptul că înregis trea ză o propunere
s au acţiune intreprins ă la un moment dat care urmează a fi com
Scris oarea de afaceri – în lumea afacerilor, s cris oarea es te
înca unul din cele mai eficiente moduri de trans mitere a
informaţiei.
* O s cis oare de afacere trebuie:
– să câş tige A TEN ŢIA cititorului ;
– s ă-i trezeas că ş i să-i capteze IN TERESU L;
– s ă-i aprindă DO RIN ŢA pentru ceea ce-i propune s cris oarea;
– s ă-l îndemne la ACŢIUN E în direcţia sugerată de scris oare.
* O s cris oare de afaceri trebuie întocmită cu multa grijă, res pectându- s e anumite reguli:
– redactare ingriji tă ş i es tetică ;
– limbaj s implu, fără a exagera în aces t s ens ;
– s tilul energic pentru a sugera s iguranţa ş i încrederea în s ine;
– evitarea amă nuntelor neimportan te;
– evitarea promis iunilor ce nu pot fi res pectate;
R eferatul – es te documentul s cris în care s unt
prezentat e as pecte concrete, date ş i aprecieri în legătura cu o
anumită problemă, precum ş i propuneri de modificar e a
s ituaţie i exis tente.
Structura s a es te compus ă din:
– prezentarea succintă a problemei abordate;
– concluzii şi propuneri;
– s emnătura.
Raportul – cuprinde o relatare a unei activit ăţi
(pes onale s au de grup). Se face din oficiu s au la cererea unui
organ ierarhic. Se bazează pe cercetăr i amănunţit e, s chimburi
de experienţă, documentăr i.
Darea de s eama – es te documentul care cuprinde
prezentarea ş i analiza activi tăţ ii unei organizaţii, într- o
anumită etapa s au jus tificarea unei ges tiuni. Se prezintă
lunar, trimes trial, s emes trial s au anual de către conducere în
faţa s alariaţilor s au a acţionarilor. M aterialul prezentat es te
critic, evidenţi ind dificultă ţil e ş i cauzele lor ş i propunând
s oluţii de remediere.
Com unicarea graf ică
Grafica managerială urmăreş te ordonarea şi prezentarea
unui ans amblu de date referitoare la o anumită problemă
într-o manieră s intetică, uş or de perceput. Nu întotdeauna
es te indicat s ă apelăm la comunicar ea grafică dar utiliz area ei
îmbunătăţ eş te comunicarea ş i trezeş te interes ul ş i atenţia
receptorului. Imaginil e folos ite trebuie s ă fie relevante, clare ş i
în concordanţă cu conţinutu l mes ajului.
Comunicarea grafica es te utiliza tă de către manageri ca element auxiliar :
– pentru a s coate în evidenţă anumite as pecte;
– pentru a pune în evidenţă anumite corelaţ ii;
– pentru a oferi o cantit ate mai mare de informaţii;
– pentru a facilita înţelegerea mes ajului;
– pentru a evita ambiguităţ ile.
Comunicarea manageri ală grafică solici tă s piritul de
obs ervare ş i informare făcâ nd apel la capacit atea de gândire
concretă ş i abs tractă.
Grafica folos ită de manager trebuie s ă cuprindă toate
datele neces are unei informări corecte indicate prin s imboluri,
legende, cuvinte, cifre ş i s ă fie expres ivă ş i es tetic ă.
Es te recomandabil s ă s e apeleze la comunicare vizuală
numai atunci când es te nevoie ş i în aces t caz s ă fie pe înţeles ul
auditoriului, îns oţind-o cu un comentariu adecvat.
Cunoaşt erea individului prin scris
Grafologia permite s ă citim cu ajutorul s cris ului pers onalitate a celui care s crie.
Interpretarea grafologică :
Elemente ale s cris uluiInterpretare a
Liniile:
as cendente des cendente drepte numeroas e
ondulate
ambiţ ie obos eală ordine economi e vicleni e
Cuvinte:
îngroş ate spaţ iate numeroas e as cendente
des cendente
încredere bună tate economi e ardoare
fatali tate
Se poate interpreta caracterul unui om ş i făcând
analiza grafologică a s emnăturii s ale. Aş a de exemplu:
– is calitura simpla ş i citeaţă indică un spirit s incer ş i drept;
– is calitura dreaptă es te s pecifică celor echilibr aţi fizic şi ps ihic;
– is calitura oblică indică o pers oană valoroas ă, cu s imţul
realit ăţi i, iar cea cu întors ături un tip fără valoare;
– is calitura necitea ţă exprimă un om as cuns , iar cea “deos ebită ”
o pers oană care- ş i face multe iluzii.
În practică, alături de identifi carea grafologică, s e ţine
s eama de particular ită ţile hârtiei, ale cernelii, tocului.
2.3Comunicarea nonverbală
M anagerii folos es c nu numai cuvinte pentru a
comunica. A ceş tia comunică ş i nonverbal cu ajutorul
ges turilor, expres iei feţei, modului cum s e îmbracă s au cum
îş i aranjează biroul.
Comunicarea nonverbală poate s prijini, contrazice s au
s ubs titui comunicarea vebală având ş i un rol regulator ş i de
control al aces teia.
Felul în care sunt interpretate limbajele nonverbale
diferă de la individ la individ, de la un grup de muncă la altul,
de la o cultură organizaţională la altă cultură, drept pentru care
se cere o folosire a acestora cu prudenţă şi numai de către
specialişti.
Element Concretizare
Limbajul corpuluiExpres ia feţ ei, ges turi, poziţia corpului
Limbaju l s paţiului M odul în care utiliz ăm spaţ iul pers onal, s ocial, intim, publicLimbaju l timpului A veni la timp s au a întârzi a la o ş edinţă, a alege s au nu s ă îţi
petreci timpul cu cinevaPrezenţa pers onală Comunică prin ves timentaţ ie, igiena pers onală, acces orii
ves timent areLimbaju l tă cerii Comunică aprobare, dezaprobare, păs trarea unei taine,
admiraţ ie, etc.Limbaju l lucrurilor Colecţ iile, obiectele de uz curent (cas a, maş ina, bibliotec a)Limbaju l culorilor Culorile calde s timulează comunicarea, cele reci o inhibă
Limbajul trupului
Corpul uman “vorbeşte” şi uneori spune mai mult
decât gura. Unele gesturi sunt înnăscute altele se învaţă. De
exemplu: când oamenii sunt fericiţi zâmbesc, când sunt
supăraţi au o figură tristă.
Gesturile omului au o semnificaţie şi se poate învăţa
interpretarea lor. Dacă la negocierea unei afaceri potenţialul
cumpărător se lasă pe spate în fotoliu sau cu picioarele şi
mâinile încrucişate sau începe să răsfoiască documente în
timp ce partenerul său vorbeşte înseamnă că nu este dispus să
încheie afacerea. Desfacerea hainei ca şi înclinarea capului sunt
considerate manifestări spre deschidere, spre o atitudine
pozitivă.
Interpretarea gesturilor
Gest InterpretareMângâierea bărbiei, sprijinirea capului,
sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie,
celelalte îndoite
Ezitare, reflectare, evaluare
Capul sprijinit pe mână PlictisealăLăsare pe spate în scaun, mâinile după
ceafă
Superioritate
Mâinile adunate cu degetele sprijiniteIncredere in sine
Palma pusă pe ceafă ExasperareA ţine între buze un braţ al ramei de
ochelari
Câştigare de timp
Încrucişarea braţelor Apărare
Există anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi:
când dai mâna cu cineva, trebuie să o faci cu fermitate ;
când vorbeşte cineva trebuie să-l asculţi cu atenţie şi să nu dai semne de pictiseală ;
când vrei să-ţi impui opiniile trebuie să stai în picioare ,cât mai drept ;
când vorbeşti trebuie să-ţi reţii neastâmpărul mâinilor şi al degetelor.
Limbajul spaţiului
În funcţie de spaţiul personal stabilit de un manager, de
distanţa pe care o alege faţă de interlocutor, de locul ales pentru
birou, putem afla anumite lucruri despre personalitatea sa, stilul
de conducere practicat.
Studiul modului în care oamenii folosesc spaţiul din
jur, aranjează spaţiul din încăperi, stabilisc distanţa dintre ei
se numeste proxemica.
Practica arată că fiecare om percepe spaţiul în mod diferit şi că
există diferenţe culturale privind folosirea spaţiului.
Limbajul vestimentaţiei
Există numeroase materiale de specialitate privind
felul în care trebuie să se îmbrace angajatul, managerul,
omul de afaceri. Părerile celor în cauză asupra eficienţei
acestor recomandări variază.
Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată muncii pe care o
efectuăm. Este indicat să purtam haine de calitate, într-un stil
care nu se va demoda uşor şi câteva accesorii elegante. În
funcţie de sex putem schimba frecvent cravata, camaşa,
eşarfa, bluza etc. Totul trebuie să fie curat şi călcat.
Chiar dacă deţinem funcţii de conducere, în situaţii
neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care
renunţăm (apelăm la costum) în situaţii formale.
Limbajul timpului
Dintre toate resursele pe care le au managerii la
dispoziţie pentru a-şi desfăşura în condiţii bune activitatea, una
singură este distribuită în mod egal: timpul.
Acesta, ca resursă prezintă următoarele particularităţi:
– nu poate fi înmagazinat sau stocat;
– orice am face timpul se consumă în acelaşi ritm: 60 minute într-o oră, 24 ore / zi etc.
– timpul neutilizat sau utilizat neraţional este irecuperabil.
Folosirea eficientă a timpului de lucru presupune prezenţa
unor trăsături ca memorie, flexibilitate, spirit de observaţie,
capacitate de a stabili priorităţi, priceperea de a contacta,
întreţine ăi cultiva relaţii amiabile, capacitate de efort.
În funcţie de modul în care fiecare îşi gestionează
timpul său, putem afirma că foloseşte această resursă pentru a
comunica. Ştiinţa care se ocupa cu studiul limbajului timpului
se numeste cronemica.
Limbajul culorii
Culorile influenţează şi ele comunicarea. Ele
evidenţiează atitudinea omului faţă de viaţa şi faţă de cei din
jur.
Corelaţia culoare – personalitate
Culoarea vestimentaţiei folosită de către manager ne
comunică o serie de lucruri despre acesta.
CuloareaInformaţie
Roşu om plin de sentimenteRoz îmi place să iubesc, să fiu iubită şi să am grija de alţiiPortocaliu sunt organizat ăi hotărât să-mi realizez planulGalben doresc să discutămVerde îmi place schimbareaBleu sunt inventivBleumarin îmi place să fiu şef şi să dau ordineNegru ştiu foarte bine ce am de făcut
Indiferent de felul ei, comunicarea are un rol foarte
important în domeniul afacerilor. Este foarte important să
ne controlăm fiecare gest, fiecare mişcare, fiecare cuvânt
pentru a putea fi un manager de renume. Fără comunicare o
afacere nu are cum să se dezvolte
BIBLIOGRAFIE
1. Bălănică, Silviu – Comunicarea în afaceri, Editura ASE, Bucureşti
2. Batra, Promod ; Batra, Vijai – Idei şi
sfaturi pentru manageri competitivi, Editura
Niculescu, Bucureşti.
3. Chiriacescu, Adriana – Comunicare
interumană. Comunicare în afaceri. Negociere,
Editura ASE, Bucureşti.
4. Dinu, Mihai – Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1997.
5. Ionescu, Gheorghe – Dimensiunile cultutale ale managementului,
Editura Economică, Bucureşti.
6. Mohanu, Florina – Comunicarea scrisă eficientă în afaceri, Editura
ASE, Bucureşti.
7. Plăcintar, Angela – Comunicare şi relaţionare
interpersonală pozitivă, Editura Universităţii «
Aurel Vlaicu«, Arad, 2008
8. Rogojeanu, Angela – Comunicare şi limbaj
economic, Editura ASE, Bucureşti.
9. Streiu, Anca – Dicţionar de economie, Editura Niculescu, Bucureşti.
Recommended