Balanta de Plati Capitol9

5/17/2018 Balanta de Plati Capitol9 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/balanta-de-plati-capitol9 1/42

BALANŢA DE PLĂŢI

Cadrul conceptual al balanţei deplăţi

• Def.: document, întocmit de organele competente alestatului, care cuprinde înregistrarea sistematică a

tuturor încasărilor şi plăţilor determinate detranzacţiile reale şi financiare, dintr -o perioadă dată(de regulă, un an), ale unei ţări, cu restul lumii(balanţă globală) sau cu o altă ţară (balanţăbilaterală)

• Concepte-cheie (1):

– Principiul contabilităţii în partidă dublă (activ=pasiv;intrări=iesiri; încasări=plăţi)

– Tranzacţii reale şi financiare; fluxuri reale şi financiare(contul curent şi contul de capital)

– Fluxuri şi stocuri

Concepte-cheie (2):

• Transferuri (unilaterale)Notă: Metodologic, li se crează şi acestora contrapartidă

• Rezidenţa

• Perioada (trimestrul, anul)

• Evaluarea (în monedă naţională)

• Poziţia investiţională internaţională netă

• Erori şi omisiuni

Structura balanţei de plăţi

Balanţa de plăţi a României

Principalele componente alebalanţei de plăţi

Balanţa plăţilor curente (contul curent)- a) Balanţa comercială - b) Balanţa bunurilor şi serviciilor

• Relaţii caracteristice:

Ec - I = BCBC = Ve - A

BC + ΔFI + ΔRES = 0

Ec - economiiI – investiţii BC – soldul balanţei plăţilor curente (contului curent) Ve – veniturile totale (venitul naţional)

A – absorbţia (consumul privat plus consumul public) ΔFI – modificarea volumului creanţelor financiare asupra străinătăţii (fluxurifinanciare)

ΔRES – modificarea volumului creanţelor monetare asupra străinătăţii

Balanţa mişcărilor de capital (contul decapital)

• Relaţia caracteristică:

BC + FDI + NFB + RES = 0

FDI – investiţii directe

NFB – împrumuturi nete

Poziţia externă

Pe ansamblu, balanţa este întotdeauna echilibrată

(principiul contabilităţii în partidă dublă:activ=pasiv):

Ccrt = - Ccap

Ccrt + Ccap = -AojCcrt + Ccap + Aoj = 0

Ccrt – soldul contului curent

Ccap – soldul contului de capital

Aoj – soldul operaţiunilor oficiale de ajustare (soldulvânzărilor / cumpărărilor de valută efectuate de banca centrală pt.echilibrarea balanţei de plăţi)

Concluzii:

1) Echilibrarea balanţei de plăţi implică, în ultimă instanţă,modificarea rezervelor valutare (în măsura în careacestea există)

2) Tranzacţiile reflectate în balanţa de plăţi pot fi grupate îndouă categorii:

- tranzacţii autonome

- tranzacţii de ajustare

• Relaţia (de principiu) între tanzacţiile autonome şi

tranzacţiile de ajustare

Tranzacţii autonome: a + b + c + d = Excedent/Deficit __________________________________________

eTranzacţii de ajustare: e

Rezervele valutare (rezervele

internaţionale)

• Def.: mijloacele de plată şi mijloacele de rezervăinternaţionale, aflate în posesia autorităţilor monetare(de regulă, banca centrală) şi folosite numai în anumite

scopuri, în general nelegate de tranzacţiile şioperaţiunile curente

• Structură:

- Poziţii de rezervă la FMI

- Drepturi Speciale de Tragere (DTS)

- Valute şi devize

• Destinaţii:

- Echilibrarea în ultimă instanţă a balanţei de plăţi

- Finanţarea intervenţiilor pentru susţinerea cursurilor de schimb

- Garantarea datoriilor externe

- Plasarea temporară a excedentului balanţei de plăţi

• Volum (nivel acoperitor):

Acoperirea importurilor = Rezervele internaţionale brute

prin rezerve (nr. de luni) Valoarea lunară a importurilor

• Plasament

(lichiditate şi randament)

Teorii privind balanţa de plăţi

Teoria elasticităţilor

• Punctul de pornire este “condiţia Marshall - Lerner” : balanţa de plăţi este echilibrată dacă şinumai dacă:

ex+em -1> 0

ex – elasticitatea cererii străinătăţii faţă de bunurilesusceptibile a fi exportate de ţara de referinţă

em – elasticitatea cererii de bunuri de import dinpartea ţării de referinţă

• Ecuaţia principală:

(Modificarea situaţiei balanţei de plăţi determinată de modificareacursului valutar (deprecierea monedei naţionale))

B - soldul balanţei de plăţi

X – volumul exporturilor

M – volumul importurilor

s – cursul de schimb

ex, em - elasticităţi

)1()1( m xm xe

Critici la adresa abordării prin elasticităţi:

- Economia se poate angaja în aşa-zisa curbă “J”

- Nu ţine seama de raporturile transfrontalieredintre preţurile relative (situaţia de echilibru avută învedere este una de echilibru parţial)

- Nu ţine seama de efectele multiplicative aleveniturilor din export şi ale celorlalte componente alecererii agregate

- Conceptul de “elasticităţi ” nu poate fi aplicat latoate componentele balanţei de plăţi

Teoria absorbţiei

• Punct de pornire - modelul keynesian:

Y = C + I + G + X - M

Y – venitul naţional (cheltuielile efectuate de rezidenţi şi nerezidenţipentru cumpărarea de bunuri autohtone, Chrs)

C – consumul

I – investiţii

G – cheltuieli publiceX – export

M - import

BC = Y- Ai = - If

Ai – absorbţia internă (consumul privat+consumul public)

If – ieşiri de capital

• Semnificaţie: Balanţa de plăţi poate fi excedentară (sepot face investiţii în străinătate, If, dacă şi numai dacăabsorbţia internă este mai mică decât venitul naţional

(economisirea este pozitivă)

Multiplicatorii comerţului exterior

1) “Multiplicatorul comerţului exterior în cazulexporturilor”

2) “Multiplicatorul comerţului exterior în cazulimporturilor”

(s=1-b ) - înclinaţia marginală spre economisire b - înclinaţia marginală spre consum, m - înclinaţia marginală spre import.

bt msdX

bt msdN

Efectul Laursen-Metzler

• Def.: desemnează faptul că deprecierea reală a monedei

şi, deci, înrăutăţirea raportului de schimb al ţării respective

determină reducerea venitului naţional real

• Exemplu: creşterea preţurilor bunurilor importate, cum ar fi, majorarea bruscă a preţului petrolului, care a avut loc înrepetate rânduri în ultimele decenii (1973, 1979-1980,

2006-2007), determină reducerea venitului real almajorităţii naţiunilor importatoare de petrol

• - Nu este în carte

Deficitele gemene (1)(Twin Deficits )

• Expresia a fost folosită pentru a descrie situaţia apărută în SUA în perioada 1981-1998, când în această ţară aucoexistat un mare deficit bugetar şi un important deficit albalanţei comerciale

• O asemenea situaţie a existat însă în epocă şi în alte ţăridezvoltate, cu ar fi: Australia, Marea Britanie, RFG etc.

• De asemenea, situaţia respectivă a apărut în ultimaperioadă în România şi în alte ţări central şi est-europene

- Nu este în carte

Deficitele gemene (2)(Twin Deficits )

• Ecuaţia de bază a modelului keynesian poate fi adusă înurmătoarele forme:

Economiile naţionale nete

• Deficitul contului curent apare în situaţia în care deficitulbugetului de stat, T-G<0 , nu este acoperit prin economiiprivate mai mari decât investiţiile Deficitul balanţei de plăţi apare din cauză că economiile realizate de

indivizi sunt insuficiente pentru a cumpăra întreaga cantitate de titluri destat pe care guvernul le emite pentru a-şi finanţa deficitul

• În această situaţie, deficitul bugetului şi deficitul balanţeicomerciale coexistă, ceea ce justifică denumirea de"deficite gemene"

M X GT I S

AY B f I

Teoria monetară a balanţei deplăţi

Punct de pornire:

1) Orice ofertă excedentară de monedă naţională

determină cumpărări de bunuri din străinătate şi, deci,deficit al balanţei de plăţi

2) Orice cerere netă de monedă, care nu este

satisfăcută prin oferta de monedă internă, esteacoperită prin intrări de valută

ΔRe =Ccrt +Ccap

ΔRe – modificarea activelor externe nete (rezervelor valutare)

(contraparte a masei monetare)

Ccrt – soldul contului curent

Ccap – soldul contului de capital

• Semnificaţii:

1) Dacă ambele părţi ale balanţei (contul curent şi contul de capital)

înregistrează un deficit, rezervele valutare ale ţării respective sediminuează

2) Dacă rezervele valutare scad, creşterea masei monetare trebuie săfie mai mică decât creşterea creditului intern

3) Controlul deficitului balanţei de plăţi se realizează prin modificareaofertei de monedă

4) Reciproc: dacă ΔM este mai mare decât ΔAi, există un flux excedentar al cererii de monedă care, în economiile deschise, seacoperă, pe de o parte, prin cumpărarea de către banca centrală

de titluri de stat (operaţiuni de open market ), iar pe de altă parte,prin export de bunuri, în scopul creşterii rezervei valutare Ca urmare, într-un asemenea caz, este necesar ca balanţa de plăţi

să fie excedentară

Implicaţii în planul politicii economice

1) Dezechilibrul balanţei de plăţi este exclusiv unfenomen monetar

2) Acest dezechilibru trebuie să fie temporar

3) Dezechilibrul balanţei de plăţi poate fi corectat prinpolitica monetară internă şi prin modificarea cursuluivalutar

4) Îmbunătăţirea situaţiei balanţei de plăţi trebuie făcută

prin creşterea venitului naţional şi prin creştereacererii de monedă naţională, nu compensată princreşterea creditului intern

Critici la adresa abordării monetare:

1) Se aplică mai ales pe termen lung

2) Este valabilă mai ales în condiţiile unor cursuri fixe

3) Nu ţine seama de mişcările internaţionale de capital

• Abordarea prin elasticităţi, abordarea prinabsorbţie şi abordarea monetară sunt, în mare

măsură echivalente (însă numai ex post , nu şi ex ante )

• Astfel, se poate demonstra că:

ΔRe = BC = X - M = Y -Ai = ΔM- ΔK i

ΔKi – modificarea contraposturile interne alemasei monetare (creşterea creditului intern)

BIBLIOGRAFIE

• BNR, Balanţa de plăţi. Poziţia investiţională

internaţională a României , Raport anual, 2008, www.bnro.ro/publicatii

• BNR, INS, Investiţiile străine directe în România în

anul 2008 , public. în 2009,

www. bnro.ro/publicatii,http://www.insse.ro

MULŢUMESC

Balanta de Plati Capitol9

Documents

Retete Balanta

Curs schimb balanta plati.docx

pietre balanta

Balanda de Plati Externe

Sistemul Electronic de Plati

BALANTA ANALITICA

Balanta de Verificare Rectificat

Brandon BALANTA

Sisteme Europene de Plati

balanta energetica 2010

Atestat-Balanta de verificare

Balanta de Plati Externe a Romaniei

Balanta de plati a Romaniei

balanta de plati bnr proiect.ppt

balanta de plati 2009

Balanta analitica Radwag

Studiu de Caz Balanta

Balanta Sintetica

Balanta Fortei de Munca

Balanta de Verificare - Rectificat