View
21
Download
6
Category
Preview:
Citation preview
#43 ianuarie - februarie 2013
ARHITEC}II {IBUCURE{TIUL IS
SN 4
133
- 12
34
BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMÂNIA
Anuala Timi[orean` de Arhitectur` I Hala Matache I Premiul Mies van der Rohe I Competi]ia Piraeus Cultural Coast
C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 6
C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 7
www.oar-bucure[ti.ro 3
Pe
cop
ert`
: C
om
pet
i]ia
Pir
aeu
s C
ult
ura
l Co
ast
- P
rem
iul 2
. P
roie
ct: A
nd
rei U
leia
, Tra
ian
Bo
mp
a, C
rist
ina
Ch
el`r
escu
Conducerea Ordinului Arhitec]ilorBucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sade a promova transparen]a \n ceea ceprive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul „Arhitec]ii [iBucure[tiul”, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezintemai elocvent toate activit`]ile Ordinului [iproblemele cu care acesta se confrunt`.Buletinul „Arhitec]ii [i Bucure[tiul” poate fidesc`rcat în format .pdf de pe site-ul ofi-cial al Ordinului accesând adresa: www.oar-bucuresti.ro
Pentru o mai bun` comunicare cu to]imembrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v`exprima]i opiniile legate de activitateaOAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s`reprezinte priorit`]ile de ac]iune aleorganiza]iei noastre.
Am dori, de asemenea, s` ne indica]isubiectele pe care s` le abord`m \nnumerele viitoare ale Buletinului „Arhitec]ii [i Bucure[tiul”.V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsuriledumneavoastr`!
Editor: igloo media
Bord editorial:Bruno Andre[oiu
Adrian Cioc`zanu
Redactori:Viorica Buic`
Reka }ugui
Anca Rotar
Loredana Brum`
Grafic`:C`t`lin Artenie
DTP & procesare imagine:Cristian David
Corectur`:Andreea Amzoiu
Adres`:str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti,
tel. 313.41.18, office@igloo.ro
Filiala Bucure[ti OARPre[edinte arh. Mircea Ochinciuc
Colegiul directorarh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu,
arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu,
arh. Emil Iv`nescu
Adres`:str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti,
tel. 303.92.26
www.oar-bucuresti.ro
Stima]i colegi,
AGENDA OAR
• Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti 04• Colegiul Director: Capodopera 14• Comisia de disciplin`. Despre acte, isc`lituri [i
responsabilitate 15
EVENIMENTE INTERNE
• Rezultatele concursului pentru Amenajarea spa]iului
public din centrul localit`]ii Sibiel 16• Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012 18• R`zboiul \mpotriva ]`r`nimii. Anii colectiviz`rii 20• M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului 22• Hala Matache 24
EVENIMENTE EXTERNE
• Proiecte romåne[ti nominalizate pentru Premiul
Mies van der Rohe 2013 26• Competi]ia Piraeus Cultural Coast 30• Close, Closer. Trienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013 32• Marcel Breuer. Expozi]ie retrospectiv` 33
PUBLICA}II
• Nout`]i 34
SU
MA
R
3-sumar 3/13/13 2:51 PM Page 3
4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriuluia Prim`riei Municipiului Bucure[ti
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 24 octombrie2012. Au participat Bogdan Bogoescu (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Constantin Enache, VladCavarnali, Dan Marin, Dan {erban, Dorin {tefan. Au fost anali-zate urm`toarele propuneri:
1. PUZ Str. Diaconu Coresi nr. 29, S.1, ini]iator ARGHIRIU MARIAN / proiectant SC PRIMA SRLSe inten]ioneaz` construirea unei locuin]e \n Parcelarea Bazilescu, \n
apropierea zonei Bucure[tii Noi. Terenul de care dispune propri-
etarul este unul foarte mic, de doar 77 mp; se dore[te, totu[i, ridi-
carea unei cl`diri cu regimul de \n`l]ime D+P+2E+M, \n condi]iile \n
care POT nu va dep`[i 40%. Zona este foarte dezordonat`, iar
marea problem` \ntålnit` este cea a a[ez`rii pe limita de proprietate,
deoarece pe calcan exist` o construc]ie. |ntrucåt [i inten]ia vecinului
este de a se extinde, este propus un calcan, care ar avea rolul de a
marca mai bine „\ntålnirea” celor dou` inten]ii de edificare.
Casandra Ro[u: „Personal, nu \n]eleg care este rostul [i semnifica-
]ia mansardei, mai ales c` s-ar putea construi pur [i simplu o extin-
dere de etaj, dup` o formul` clasic`, [i care nu ar distruge aspectul
zonei”. Dan Marin se raliaz` [i el acestei opinii – s` fie construit un
nivel \n formul` clasic`, eventual ca o pant` lin` [i nu o improviza]ie.
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Suntem de acord cu propunerea, \n
aceste condi]ii.”
2. Instala]ie de transport pe cablu, consultare, ini]iator Prim`riaS.2 / elaborator SC ALTRIX SERVICE SRL, SC KASOL GROUPEste prezentat tronsonul Aviatorilor – Heliade: traseul urm`re[te
Lacul Colentina [i se afirm` c` pune \n valoare parcursul lacurilor.
Studiul istoric de fundamentare se refer` la telegondole amplasate
\n ora[e europene cu voca]ii culturale – Londra, Madrid, Barcelona,
Paris. Ca mijloc de deplasare cotidian` \n ora[, instala]ia ar fi un
mijloc eficient, deoarece ar putea transporta pån` la 15 000 de per-
soane pe zi. |n leg`tur` cu afectarea spa]iilor verzi, prezentatorul
afirm` c` s-a \ncercat plantarea cåt mai discret` a pila[trilor \n
zonele de contact cu solul.
Bogdan Bogoescu solicit` informa]ii suplimentare \n leg`tur` cu
a[ezarea stålpilor. Ar mai dori s` [tie cum au fost gåndite
amenaj`rile la sol, accesele, parcajele, cum se face traversarea
Lacului Her`str`u. Este de p`rere c` imaginea de stålp ar trebui dis-
cutat` odat` cu opinia avizat` a unui expert. Se r`spunde c` pentru
a preveni obiec]iile legate de amplasarea pe spa]iul verde a stålpilor,
o parte dintre ace[tia au fost rea[eza]i \n chiuveta lacului, iar din
punct de vedere legal, este permis` afectarea spa]iior verzi, dac`
obiectivul este unul de utilitate public`, iar conform proiectului,
instala]ia telegondolei este un obiectiv de utilitate public`. |n zona
Plumbuita, sta]ia este plasat` pe un ]inut uscat. Spa]iile verzi, date
fiind toate aceste modific`ri de principiu, nu mai sunt afectate.
Gheorghe P`tra[cu intervine [i precizeaz` c`, \n discutarea acestui
proiect, punctul fundamental care trebuie dezb`tut este dac` o
propunere [i o instala]ie de acest tip sunt acceptate de c`tre
Comisie [i de ora[. Bogdan Bogoescu, \ns`, nuan]eaz` aceast`
Continu`m informarea membrilorOAR asupra [edin]elor de avizares`pt`mânale ale Comisiei Tehnicede Urbanism [i Amenajare aTeritoriului.Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse\n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[,caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]eleComisiei sunt consemnate dedomnul Constantin Hostiuc.
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 4
www.oar-bucure[ti.ro I 5
observa]ie, \n sensul c` dac` propunerea ar fi foarte bine sus]inut`,
nimeni nu ar dori s` o nege. |n opinia d-sale, totu[i, propunerea
devine inacceptabil` dac` stålpii de sus]inere devin ni[te sonde
plantate \n ora[, dac` oportunitatea nu este bine demonstrat`, iar
utilitatea public` nu este sus]inut` cu mai multe argumente.
Dan Marin: „Pe malul lacurilor se petrec anumite lucruri. Problema
de peisaj, de valorificare a peisajului nu poate fi sus]inut`, \n opinia
mea, de cåteva rand`ri aproximative, care nu spun nimic despre ce
\nseamn` peisajul pentru ora[ sau pentru cel care ar folosi aceast`
utilitate. Mai adaug la aceasta c` \ntr-o anume arie, cablurile vor
trece peste o zon` de protocol, chestiune care nu [tiu dac` a fost
f`cut` public, ca s` avem o reac]ie [i fa]` de aceast` calitate.”
Prezentatorul revine asupra problemei spa]iilor verzi [i afirm` c`: \n
zona Aviatorilor nu sunt afectate spa]iile verzi, \n zona V`c`rescu se
respect` indicatorii, sta]ia e punctual` [i cu acces din parc; \n zona
Plumbuita, sta]ia este conceput` ca un punct transparent, care per-
mite perceperea oglinzii lacului.
Bogdan Bogoescu solicit` unele detalii legate de programul acestor
sta]ii gåndite ca mijloc de transport – cum vor fi realizate [i f`cute
opera]ionale accesele, cum vor fi dirijate fluxurile de pietoni spre [i
dinspre aceste sta]ii etc. Face observa]ia c` \n forma \n care este
prezentat`, sta]ia de la Plumbuita arat` ca un hangar uria[ [i cere
preciz`ri legate de func]ionalitatea acesteia. Propune membrilor
Comisiei s` se refere \n debutul discu]iilor sau al interven]iilor la
oportunitatea proiectului [i a propunerii.
Vlad Cavarnali se declar`, \n principiu, de acord cu aceast` formul`
de transport suplimentar`, alternativ`, dar consider` c` „ceea ce ni
se prezint` nu poate fi discutat [i avizat \n aceast` form`. Proiectul
nu ar trebui discutat \n aceast` form`, care nu permite judecarea
inten]iei [i a realiz`rii lui. Cred c` este nevoie de o component` de
design corespunz`tor unui implant urban [i arhitectural. V-a[ ruga s`
aduce]i prin interven]ia dvs. o calitate \n plus ora[ului”.
Dan {erban: „V`d acest proiect pentru prima oar`, iar ceea ce se
prezint` mi se pare a fi o abordare pragmatic` a unei propuneri.
Mi-a[ dori, \ns`, s` v`d pentru \nceput tot traseul [i apoi buc`]ile,
fiecare, iar \n fine buc`]ile unite. E important locul \n care traseul
atinge zona. O alt` mare problem` mi se pare a fi infrastructura
necesar` fiec`rui punct [i rezolvarea fluen]ei publicului. Fiecare
sta]ie cred c` ar trebui prezentat` cu o plan[` de analiz` cu \ncerc`ri
de rezolvare a acestor probleme. Cred, \ns`, c` amploarea acestor
sta]ii duce, \n cele din urm`, la o arhitectur` reprezentativ`, pentru
c` ea va fi oricum, prin dimensiuni, emfatic`, dominatoare. {i nu
cred c` mi-a[ dori s` se petreac` acest lucru, mai ales dac` vorbim
de o instala]ie \n cele din urm` func]ional`. Cred c` o anume mo-
destie a propor]iilor, ca [i o dilu]ie a structurilor, ar fi foarte nece-
sar`. Sunt de acord cu investi]ia, dar o atent` analiz` a fiec`rui
detaliu cred c` este foarte important`.”
Dorin {tefan: „Cred c` din punctul de vedere al consult`rii
popula]iei \n ceea ce prive[te un astfel de proiect, p`rerile vor fi
\mp`r]ite, a[a \ncåt sunt de p`rere c` ea este nerelevant`. Proiectul
nu este nerealizabil, \ns` observa]iile exprimate sunt toate
\ndrept`]ite. Detaliile, \n ciuda m`rimii de ansamblu a proiectului,
conteaz` foarte mult. {i trebuie \n primul rånd stabilite cu precizie
locurile de implantare, de a[ezare ale sta]iilor”.
Constantin Enache: „A[a cum am mai spus [i cu ocazia primei
prezent`ri, cred c`, tehnic, proiectul este posibil, este fezabil, dar
problema r`måne \n primul rånd una de ordin politic – dac` autori-
tatea politic` decide c` este bine ca banii s` fie investi]i \ntr-o astfel
de propunere, atunci ea se poate face [i se va face”.
Dan Marin: „Personal, mi-a[ dori un proiect de valorificare a
poten]ialului lacurilor. Se face o propunere de acest fel, \ns` cel
pu]in o parte din zonele care vor fi traversate mai au str`zi de
p`månt [i nu sunt canalizate. Lacurile au un poten]ial uria[, iar nou`
ni se propune o tiribomb`. Salba de lacuri trebuie valorificat` \n
primul rånd la nivelul omului – [i ni se spune despre aceast` insta-
la]ie ba c` e obiectiv turistic, atunci cånd nu se poate sus]ine cali-
tatea ei de echipament de utilitate public`, dar \n cazurile \n care
voca]ia de transport nu poate fi argumentat`, ea devine brusc obiec-
tiv turistic. |n al treilea rånd, peisajul traversat este unul foarte fragil
– mi-e greu s` \n]eleg cum pune \n valoare locul o cutie de beton
sau un stålp \nalt de 40 de metri.”
Casandra Ro[u: „Fa]` de aceast` nou` prezentare, nu pot decåt s`
repet ceea ce am mai spus, eventual \ntregind acestea cu
observa]iile colegilor care s-au mai f`cut ast`zi. Nu am fost de
acord cu propunerea de la \nceput, \ntrucåt \n primul rånd consider
c` o investi]ie de acest fel este inoportun`, mai ales \n momentul
de fa]`, din foarte multe motive. Ca observa]ii punctuale, vreau s`
spun c` traseul str`bate cel pu]in dou` categorii de zone, din care
unele pot fi pasabile, dar altele sunt pline de cocioabe [i de locuri
anonime, a[a \ncåt nu justific` direc]ia turistic` a proiectului. |n al
doilea rånd, doresc s` m` refer la cadrul natural protejat, \n contex-
tul \n care noi, ca [i valori patrimoniale, nu st`m prea bine – avem
foarte pu]in monumente, dup` cum [tim cu to]ii foarte bine.
Gåndirea european` conserv` patrimoniul cultural, [i cred c` dac`
ne pas` de aceast` direc]ie, [i noi ar trebui s` ne prezerv`m monu-
mentele, cåte le mai avem, nu s` le distrugem. Parcul Tei, s` nu
uit`m, a fost construit \n genera]ii. {i, ca parantez`, chiar nu \n]eleg
cum va trece acest traseu peste locuri de protocol de acel nivel. Un
ora[ ca Bucure[tiul ar trebui s` dea prin situa]ii concrete exemple
de cultur` [i elegan]` ]`rii, nu prin design stupid al unor locuri sau
propuneri sau prin vegeta]ie de hård`u. Cåt despre amenaj`rile dis-
tractive, nu cred c` interven]ii de felul celor amintite \[i au locul \n
zone centrale sau \n zone protejate, care, ca idee, ar trebui s`
exprime demnitatea unui ora[. {i, spre deosebire de dl Dorin
{tefan, eu cred c` \n cazul de fa]` trebuie rev`zut cu mai mult`
aten]ie punctul de vedere al popula]iei.”
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Cu dou` excep]ii, interven]ia este
considerat` util`, \ns` toat` lumea dore[te s` evalueze impactul
viitoarei prezen]e \n ora[. Orice punct al acestei implant`ri poate
deveni, la noi, un focar de infec]ie. Aici, \n acest caz, totul trebuie s`
fie foarte discret, cu un regulament specific. Dimensiunile tuturor
componentelor trebuie s` fie discrete.
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 5
6 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
atins` va fi de 22 m.
Gheorghe P`tra[cu crede c` cel mai bine ar fi s` fie avizat` o docu-
menta]ie care s` permit`, ulterior, dezvoltarea proiectului la toate
nivelurile.
Dan {erban: „Proiectul face propuneri viabile [i posibile. Pandantul
la Ateneu mi se pare \n regul`, iar frontul, foarte important, este
posibil. La fel este [i \nchiderea c`tre Pia]a Rosetti. Este bine [i ca
obiectul cel mai pre]ios al interven]iei s` fie cuprins la interior; zona
de col], \ns`, cred c` ar trebui s` exprime mai clar alinierea avut` \n
vedere. {i nu [tiu cum vom putea controla volumetrille care vor
ap`rea”.
Vlad Cavarnali: „Mi-a[ dori s` fie l`sat` liber` posibilitatea construirii
unui proiect integrat. Spre N, bara s` fie extrem de simpl`, \n`l]imea
s` nu dep`[easc` pe aceea permis` de regulamentul zonelor
protejate.”
Dorin {tefan: „Pentru c`, dac` \mi aduc minte, casa veche avea
ni[te anexe, care descriau limita de proprietate, a[ opta pentru
solu]ia 3, cea cu rapel istoric.”
Constantin Enache, \ns`, alege o alt` solu]ie, care i se pare a avea o
]inut` mai bun`. Este de p`rere c` volumul dinspre Pia]a Rosetti
poate atinge \n`l]imea Bibliotecii Regale; exprim` [i opinia conform
c`reia leg`tura incintei cu Calea Victoriei trebuie ref`cut`, modelat`
\ntr-un sens mai complex, nu doar ca o racordare a unor c`i de
acces.
Dan Marin este de p`rere c` \n acest loc este necesar` o dezvoltare
urban` care s` prind` lucrurile \n evolu]ia lor.
Casandra Ro[u ar dori s` [tie care este criteriul dup` care s-a stabilit
direc]ia pietonalului. Se r`spunde c` a fost vorba despre limita de
proprietate. Este de p`rere c` \n zon` se pot organiza, mai ales pen-
tru c` lipsesc acestui spa]iu, trasee pietonale excep]ionale.
Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): „Propun membrilor Comisiei s`
opt`m pentru varianta din centru, mai ales c` pare s` permit` cele
mai multe posibilit`]i de cuplare, ulterior, cu rezultatele unui con-
curs). E nevoie, \ns`, dat` fiind importan]a locului, s` putem vedea
[i ni[te imagini ale arhitecturii. V` rug`m s` veni]i cu acestea la
studiul pentru aviz. Propunem avizarea favorabil`.”
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 14 noiembrie2012. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali,Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban, Dorin {tefan,membri ai serviciilor de specialitate ale Prim`riei (AndreiZaharescu, Elena Boghin`). Au fost prezentate urm`toareledocumenta]ii:
1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1, ini]iator SC PALADIUM COM SRL,elaborator SC OVO DESIGN PROIECT SRL, URB. RUR. OANAR~DULESCU, aviz de oportunitateLotul, de cca 240 mp, se afl` \ntre Chitila [i Bucure[tii Noi, este
Prezen]a sta]iilor [i a stålpilor este foarte important`. Trebuie s`
avem, ca documenta]ie, exact ceea ce se va petrece acolo. E
nevoie de o analiz` de accesibilitate a lacurilor [i includerea lor \n
accesibilitatea public`. |n fine, ar trebui s` ne gåndim [i la oportuni-
tatea pasagerului – ce anume \i oferim celui care ia un astfel de
mijloc de transport? Peisajul colateral lacurilor ofer`, din p`cate,
numeroase zone insalubre, ca s` nu mai spunem c` sunt zone mi-
nunate \n Bucure[ti care zac \necate \n mizerie, [i s-ar putea ca
acest traseu s` le descopere pe unele dintre ele. |ntr-un astfel de
caz, se poate ca aceast` telegondol` s` devin` un contraserviciu
adus ora[ului. V` rug`m s` v` urm`ri]i propunerea luånd \n conside-
rare toate aceste observa]ii. ”
3. PUZ Bd. Kiseleff, S.1 / Str. Ion Mincu, ini]iator ADMINISTRA}IASTR~ZILOR, Bucure[ti / proiectant SC PRO CONS XXI SRLSe dore[te, la intersec]ia Bulevardului cu str. Ion Mincu, constituirea
unei pie]e care s` fie dedicate Regelui Mihai [i care s` cuprind` pe
una din laturi un bust al acestuia.
Bogdan Bogoescu: „M` tem ca inten]ia dvs. s` nu ajung` aseme-
nea statuii lui Ataturk din fa]a Teatrului Odeon, indiferent` la con-
text. Personal, cred c` talia acestei personalit`]i importante, totu[i,
pentru istoria noastr`, merit` ceva mai mult decåt alocarea unei
intersec]ii. Nu sunt convins c` este bine ca pe un col] al intersec]iei
s` punem acest bust – m` tem c` va fi prea pu]in remarcat. E opor-
tun` o astfel de a[ezare? Mi se pare c` irosim ni[te posibilit`]i
importante punånd personalit`]ile ]`rii \n ni[te cotloane”.
Dan Marin: „Personal, mi se pare c` pentru acest spa]iu care se
dore[te reprezentativ sunt prea multe elemente. A[ dori ceva mai
mult` sobrietate a locului.”
Bogdan Bogoescu: „Poate c` ar fi util` o ierarhizare a elementelor
prezente c`tre locul monumentului.”
Constantin Enache: „M` m`rginesc s` spun doar c` Regele a v`zut
proiectul [i c` a fost de acord cu aceast` propunere.”
Dan {erban: „O rug`minte – compozi]ia este grea, e una de factur`
clasic`, a[a c` a[ ruga pe cei care se vor ocupa de realizarea acestei
interven]ii s` lase toate celelalte trei col]uri ale pie]ei libere, tocmai
ca s` nu concureze cu bustul.”
Dorin {tefan este de p`rere c` locul nu poate fi numit o „pia]`”,
lipsindu-i mai multe atribute.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Cu observa]iile exprimate, suntem de
acord cu propunerea.”
4. PUD Pia]a CA Rosetti, S. 1 / ini]iator: SC BUCURE{TI TURISM SA, proiectant SC AXIS DESIGN SRL|ntrucåt este vorba despre o revenire la un proiect care a fost
prezentat pe larg, Bogdan Bogoescu cere proiectantului s` pre-
cizeze numai locurile care au fost modificate sau care au primit alte
rezolv`ri decåt cele [tiute deja. Prezentatorul arat` c` au fost verifi-
cate documenta]iile din zon` [i ca, urmare a acestora, s-a revenit cu
trei propuneri dezvoltate c`tre Ateneu [i c`tre Bibliotec`.
Nu se va mai construi deasupra cl`dirii Cina, s-a renun]at [i la corpul
de leg`tur` dintre cl`diri. A fost a[ezat` „mai mult` carne pe cl`diri
spre Pia]a Revolu]iei”. S-a \ncercat crearea unui traseu pietonal
c`tre pia]`. Se mai dore[te realizarea unui luminator ca o umbrel`
deschis`, liber, o protec]ie de sticl`. |n`l]imea maxim` care va fi
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 6
www.oar-bucure[ti.ro I 7
par]ial de tipul M3, iar o alt` parte este indicat` ca fiind zon` rezi-
den]ial` \n PUG. |ns` PUG nu coincide \n multe privin]e cu realitatea
de pe teren. Se dore[te concesionarea unei zone de cel pu]in \nc`
100 mp, preferabil 150 mp (Administra]ia Pie]ei este, pentru
moment, proprietar intabulat pe teren) [i desfiin]area magazinului
actual, care ar urma s` fie \nlocuit de o alt` construc]ie. Sunt
prezentate dou` variante, prima cu atingerea unui POT de 80% [i a
unui CUT de 2,5, cea de a doua cu un POT de 60% [i acela[i CUT.
Una dintre propuneri ]ine frontul pe aliniament [i vizeaz` prelungirea
polului comercial, cu parcare pe spate. Constantin Enache solicit`
precizarea func]iunii. Se arat` c` aceasta va fi \n principal una co-
mercial`, dar la etajul prim vor putea fi organizate diferite eveni-
mente; un al doilea etaj va servi de sediu administrativ. Zona ar
putea trece, prin urmare, de la M2A la M3. Elena Boghin` pre-
cizeaz` c` exist` o mare problem` legat` de dispunerea str`zilor [i a
parc`rilor, \ns` Constantin Enache este de p`rere c` „atåta vreme
cåt indica]iile Comisiei nu vor putea fi urm`rite, \n realitate se va
parca la fel, pe trotuare [i pe unde se va putea, iar toat` lumea va
trebui s` se descurce”. Pentru a remedia sau anticipa aceast` prob-
lem`, dl Enache propune amplificarea trotuarelor [i, eventual,
retragerea spre spate a spa]iilor pentru parcare.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se avizeaz` favorabil.”
2. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREAM~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitateZona are indicativul CB1, care permite un POT maxim de 50% [i un
CUT de 2,2,. |n`l]imea posibil` ar fi P+4. Ca date despre situa]ia
existent` \n apropiere, se afirm` c` \n imediata vecin`tate se mai
construie[te un asamblu reziden]ial de aceast` \n`l]ime, dar mai
sunt [i alte PUZ-uri care [i-au produs efecte. Se estimeaz` c` va
exista o m`rire a CUT la 2,4. Ca facilitate pentru circula]ie, se va
construi un rond, iar strada se va l`]i c`tre p`dure.
Elena Boghin`: „|n aceast` zon` sunt aprobate trei documenta]ii,
dar \n general ampriza str`zii ajunge cam la 30 m, cu tot cu spa]iile
verzi [i separatoarele de sens. Difer` numai „intr`rile” \n p`dure –
care \nseamn`, desigur, [i sacrificarea unor pomi. Un singur proiect
nu sacrific` nimic, dar el reduce ampriza str`zii la 21m”. Dna
Boghin` mai arat` c` \n avizele de mediu primite pån` acum pentru
aceast` documenta]ie [i pentru altele din zon` nu se face referire la
intrarea \n p`dure. „|n aceste condi]ii, solu]ia fezabil` [i care va
\ntåmpina cea mai mic` rezisten]` ar fi executarea unui proiect care
s` afecteze cåt mai pu]in p`durea”. Prezentatorul are ideea
retragerii primei propriet`]i. Sorin Gabrea, \ns`, este de p`rere c`
„trebuie g`sit` o solu]ie corect` [i pentru interesul public.”
Casandra Ro[u: „P`durea mai are o particularitate special` – se afl`
\n intravilan, a[a \ncåt cred c` o discu]ie serioas` cu cei de la Mediu
este necesar`. Personal \ns`, a[ vrea s` [tiu cum se cupleaz`
str`zile, cum a fost conceput` lotizarea, care sunt cupl`rile
prev`zute, dac` sunt?”
Tiberiu Florescu este de p`rere c` ceea ce s-a prezentat nu este un
studiu urbanistic, ci o lotizare.
Constantin Enache: „Sunt de p`rere c` proprietarii trebuie s` cola-
boreze la modul real pentru g`sirea unei solu]ii corecte, aici – [i tre-
buie s` dea un r`spuns comun la \ntreb`ri de tipul – cum se va face
strada? Cum va fi fund`tura?”
Vlad Cavarnali \[i exprim` convingerea c`, din punctul de vedere al
re]elei stradale, exist` un plan al \ntregii zone [i ar dori ca el s` fie
revizitat, iar proiectul s` exprime leg`tura lui cu acel sistem de circu-
la]ie deja gåndit.
Casandra Ro[u pune o alt` problem`: „Dac` acea strad` va deveni,
la urma urmei, un bulevard urban, cum va fi el mobilat?”
Sorin Gabrea este de p`rere c` principala problem` a racord`rii cir-
cula]iilor este, \n zon`, p`strarea axului drumului principal \ntr-un
raport bun, de continuitate, cu DN1.
Elena Boghin` consider` c` solu]ia cea mai bun` \n situa]ii de acest
tip, aici inclusiv, este ca Serviciul Tehnic al Prim`riei s` fac` un
studiu [i s` stabileasc` reguli, aliniamente, alinieiri [i to]i cei care
vor veni ulterior cu documenta]ii s` preia aceste prevederi.
Constatin Enache: „Este nevoie s` existe o tram` stradal` cåt mai
real`, cu posibilit`]i certe de a propune ceva concret; apoi, va trebui
gåndit` mobilarea acestei artere [i profilul ei. Poate c` o diminuare a
volumului propus ini]ial ar fi o solu]ie mai bun`, pentru c` ar mai
sc`dea din intensitatea de utilizare a terenului, care pare s` fie prea
mare.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu precizarea acce-
selor de serviciu [i a parc`rilor pentru vizitatori, cu indicarea spa]iilor
comunitare publice. Acorda]i aten]ie problemelor observate de
membrii Comisiei.”
3. PUZ Str. Arbanasi nr. 3, S5, ini]iator FUNDA}IA ECOLOGIC~GREEN, elaborator SCA ALFA DESIGN SRL – URB. RUR.IFTIMIE ILEA MARIANA, aviz de oportunitateLotul pe care se dore[te edificarea este situat \n Prelungirea
Ferentari, la intersec]ie cu Sp`tarul Preda, \n spatele firului de
blocuri [i are cca 180 mp. Se afl` \ntre dou` construc]ii existente.
Proiectantul propune ridicarea unui imobil de P+2 cu subsol, lipit la
calcan, cu func]iunea de locuire.
Constantin Enache: „S-a ini]iat procesul pentru \nchiderea golurilor
pe limita de proprietate? Dac` da, atunci este util s` a[tept`m
decizia instan]ei.”
Casandra Ro[u: Conform prevederilor legale, pe un astfel de lot nu
poate fi promovat un PUZ.”
Dan {erban consider` [i el c` cea mai bun` solu]ie ar fi ca proiec-
tantul s` r`mån` la reglement`rile actuale.
Dorin {tefan sugereaz` realizarea unui PUZ pe dou` terenuri, care ar
permite o dezvoltare ceva mai consisten]`, iar Sorin Gabrea
consider` c` \n aceast` situa]ie Prim`ria Capitalei ar putea solicita
Prim`riei S5 un punct de vedere asupra propriet`]ii de al`turi.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i dup` verificarea
condi]iilor de legalitate ale construc]iei vecine.”
4. PUZ Bdul. Timi[oara 101G, S.6, ini]iator ANCU}A MIHAI /elaborator SC ALTER EGO CONCEPT SRL, URB. MARIUSG~BUREANUPe o suprafa]` de cca. 10.000 mp se inten]ioneaz` construirea de
locuin]e colective, \n regim de S+P+8E. |n aceast` unitate constru-
it` vor locui cca 1.300 de locuitori , iar la etajele inferioare vor fi
prev`zute spa]ii pentru comer] [i servicii. Se cere [i schimbarea
\ncadr`rii zonei \n M2. Problema esen]ial` care s-a pus \n aceast`
documenta]ie a fost cea a dot`rilor de s`n`tate, a dot`rilor publice [i
a transportului. Cum zona de studiu a fost extins` spre N, s-a
inten]ionat [i eliminarea parcajelor la sol. A fost propus` o circula]ie
carosabil` de utilitate public` [i s-a \ncercat fragmentarea zonei, ast-
fel \ncåt func]iunile s` \[i r`spund` cåt mai bine [i s` poat` fi cåt
mai bine precizate. Pentru terenul aflat \n partea de N a incintei a
fost avansat` o propunere de leg`tur` cu cartierul Bråncu[i. Au fost
identificate structurile de \nv`]`månt pre[colar [i ele vor fi asigurate,
par]ial, de c`tre spa]ii de la parterele blocurilor sau etajelor I. Tot \n
4-15_agenda_oar.qxp 3/14/13 11:11 AM Page 7
8 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
loca]ii de acest fel vor fi prev`zute [i dispensare, \ns` exist` [i alte
dot`ri asem`n`toare \n apropierea zonei care pot fi folosite de viitorii
locatari. Cåt prive[te problema transportului \n comun, leg`turile cu
ora[ul pot fi asigurate satisf`c`tor dac` \n direc]ia Prelungirea
Ghencea – Bd. Timi[oara vor fi extinse cåteva trasee, eventual s`
fie prev`zute unele terminale.
Constantin Enache ar dori ca prezentatorul s` precizeze momentul
\n care s-au f`cut leg`turile, racordurile de la patru la dou` benzi, \n
zon`, atunci cånd necesarul, de fapt, ar reclama o alt` solu]ie. Elena
Boghin` \[i exprim` [i ea ne\n]elegerea fa]` de unele aspecte ale
prezent`rii care privesc circula]ia: „Dac` toate cl`dirile pe care le
prezenta]i sunt existente, de ce nu \ncape strad`, din moment ce
plan[a indica o posibilitate \n acest sens?” Casandra Ro[u cere s`
fie precizat` situa]ia documenta]iilor valabile. Se r`spunde c` \n
acest moment valabile sunt PUZ S6 [i PUG. Dna Ro[u \[i mai
exprim` nedumerirea fa]` de acest loc \n care coexist` 6-7 tipuri de
volumetrii diferite care nu fac parte dintr-un plan coerent. Este de
p`rere c` \n acest caz ar trebui s` existe [i o ilustrare de arhitectur`,
dat` fiind fragmentarea, \mbuc`t`]irea zonei.
Sorin Gabrea observ` c` [i \n cealalt` extrem` a loca]iei lucrurile
func]ioneaz` la fel; consider` obligatoriu existen]a a cel pu]in patru
benzi de circula]ie. Ar mai dori s` fie clar exprimat` l`]imea edifica-
bilelor, iar la r`spunsul c` acesta m`soar` 20 m, apreciaz` c` rapor-
tul de m`rimi propuse nu este unul corect.
Constantin Enache se intereseaz` de situarea celui mai apropiat
spa]iu verde. Se r`spunde c` \n Parcul Bråncu[i exist` cåteva spa]ii
verzi pietonale amenajate.
Vlad Cavarnali cere s` fie determinate rela]iile de trafic, ca [i para-
metri necesari reclama]i de func]iunile propuse. |[i exprim` dezacor-
dul fa]` de posibilitatea ca unui num`r de 1.300 de locuitori s`-i fie
oferit` ca arter` util` o strad` de doar 7 m l`]ime [i fa]` de imposi-
bilitatea practic` a identific`rii unui loc de joac` de calitate pentru
copii.
Dorin {tefan: „Parametrii pe care \i discut`m nu sunt suficien]i pen-
tru a asigura o densitate controlabil` propunerii [i zonei. Ca s`
existe o zon` special` de densitate, ea ar trebui corelat` cu modifi-
carea de impozit reclamat`.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Se vor urm`ri pentru realizarea unei docu-
menta]ii ameliorate – ocuparea \ntregului teritoriu; un bilan] teritorial
mai echilibrat; o schem` de teritoriu realist`. V` rug`m s` reveni]i.”
5. PUZ Calea Doroban]ilor / Str. Mihai Eminescu / Str. Gen.Ernest Bro[teanu, ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti, SCRUBIN GOLD 2004 SRL / elaborator SC AVIS PRINT SRL, arh.DORIN {TEFAN, consultareS-a revenit cu mai vechea propunere de realizare a unui turn \n
aceast` zon`, turn care este locat \ntr-un spa]iu de cca 5.000 mp [i
care ie[ea \n consol` peste dou` monumente istorice. Se propu-
neau retrageri pentru \n`l]imi mai mari; s-a revenit cu planul de
reglement`ri, \ntrucåt a fost modificat` \n`l]imea cl`dirii.
Se discut` motiva]ia revenirii. R`spunsul este c` trebuie reconfir-
mate avizele vechi.
Dan {erban: „Solu]ia a fost avizat`, dar nu a fost agreat` de ofi-
cialit`]ile de la Ministerul Culturii”.
Dorin {tefan: „Date fiind toate limit`rile, am acceptat c` proiectul
nu va mai fi o inven]ie, un comentariu complex, ci o respectare a
datelor diferitelor regulamente. Este acceptat` o \n`l]ime mai mare,
dar care s` se dep`rteze de monumentele istorice, a[a \ncåt este
dificil` revenirea la solu]ia etajelor superioare ie[ite \n console.”
Vlad Cavarnali: „Exist` proiecte speciale care au dat mari realiz`ri
ale arhitecturii, \n general vorbind. Pån` acum, la noi, monumentele
istorice au fost tratate prost.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Reconfirm`m pozi]ia in]ial` a Comisiei, \n
sensul \n care suntem de acord cu proiectul \n forma prezentat`.
|ns`, din punct de vedere legal, Ministerul Culturii este cel care are
ultimul cuvånt \n avizarea unei documenta]ii, a[a \ncåt vom a[tepta
avizul din partea acestuia. A[tept`m ca proiectul s` revin` \n
Comisie dup` ob]inerea tuturor celorlalte avize.”
6. PUZ Str. Sabinelor nr. 31, S.5, ini]iator SC TERRA MEDIAVISUAL SRL / elaborator SC KORAB DESIGN SRL, URB .CORINA BR~D~}EANU, aviz de oportunitateLotul se afl` la intersec]ia Uranus / 1 Septembrie, \n Sectorul 5,
\ntr-o zon` mixt`, cu regim discontinuu. Are o suprafa]a de 480 mp
[i o l`]ime la strad` de 12 m. Proprietarii au o locuin]` pe acea par-
cel`, luat` dup` Legea 112. Terenul este dat \n folosin]`, dar propri-
etarii doresc s` concesioneze terenul [i s` construiasc` o cl`dire de
\n`l]ime mai mare: P+3 / P+4. Zona este destructurat`, dar are un
mare poten]ial de dezvoltare. Proprietarii ar dori s` [tie ce anume
trebuie \ntreprins pentru ca terenul s` le poat` fi concesionat.
Casandra Ro[u cere s` fie prezentat` situa]ia existent`. Se
r`spunde c` nu a fost expus`, dar c` prezint` cl`diri care au \n`l]imi
de P+8.
Constantin Enache: „Parte din cas` poate s` r`mån` \n starea \n
care se afl` acum [i se poate construi \n spate a[a cum s-ar cuveni
pentru poten]ialul zonei [i a[a cum se dore[te, P+3, P+4.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu concesionarea, dar
nu majora]i indicatorii, \ncerca]i s` construi]i r`månånd sub maximul
permis – un CUT maxim de 2,5-2,6. Avem nevoie [i de opinie
juridic` avizat`. Propune]i un front continuu spre strad`.”
7. PUZ {os. Mihai Bravu nr. 102 A, S.2, ini]iator SC PITT STOPSRL / elaborator URB. AURELIA AIONESEI, aviz de oportunitateTerenul se afl` chiar pe bulevard, \n apropiere de intersec]ia cu Bd.
Ferdinand. Proprietarul, care are un spa]iu destinat repara]iei
ma[inilor, dore[te s` extind` cl`direa cu un etaj, care s` \i fie util
pentru sus]inerea func]iunii principale [i s` permit` comercializarea
pieselor auto. Din p`cate, a[a cum este prins` documenta]ia \n
diferite acte, ea pare s` stea pe un teren verde, \n zona M2A.
Casandra Ro[u: „Conform legisla]iei \n vigoare, un proprietar nu
poate ini]ia un proiect de acest fel.”
Tiberiu Florescu: „La unul din bulevardele importante ale Capitalei ni
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 8
www.oar-bucure[ti.ro I 9
se propune apari]ia unei dughene de piese auto pe marginea trotua-
rului – asta e o propunere de India, nu una care s` apar` \ntr-un ora[
care se dore[te european. A[a nu se poate construi.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Consider`m construirea acestei cl`diri \n
locul solicitat ca inoportun`.”
A mai fost avizat PUD preliminar Str. Atanasie Demostene, cu
observa]ia c` fa]ada ar trebui ref`cut` \ntr-o alt` form`; au fost
demarate discu]iile pe marginea PUZ Inel Central – a fost prezentat
un studiu comparativ de trafic pentru unele din zonele de mare cir-
cula]ie din ora[ care pot justifica introducerea de sensuri unice pe
anumite tronsoane.
{edin]a Comisiei Tehnice [i de Amenajarea Teritoriului aPrim`riei Municipiului Bucure[ti din data de 5 decembrie 2012.Au participat la [edin]`: Sorin Gabrea, pre[edinte, ConstantinEnache, Dorin {tefan, Bogdan Bogoescu, Casandra Ro[u, VladCavarnali, Dan {erban, membri. A fost prezent arhitectul-[ef alCapitalei, Gheorghe P`tra[cu, iar din partea Serviciului Re]ele –Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:
1. PUZ Str. Pie]ei nr. 67, S.1 / ini]iator SC PALADIUM COM SRL,elaborator SCV ORO DESIGN PROIECT SRL, ARH. URB. OANAR~DULESCU, aviz de oportunitateZona pe care se dore[te interven]ia este una care combin` caracte-
ristici ale zonei de tip M3A cu L2A, reziden]ial`. S-ar dori, \n princi-
pal, extinderea zonei M3 pe o parte a teritoriului L2. La ultima
prezentare a proiectului \n fa]a Comisiei, a fost solicitat un plan de
mari dimensiuni, dac` se poate unul director al \ntregii zone, pentru
a putea fi sus]inut` o coeren]` a propunerii [i a dezvolt`rii zonei
pentru viitor. Evolu]ia zonei, arat` prezentatorul, a generat practic
regulamentul \n sensul dezvolt`rii care se propune acum Comisiei.
Din punctul de vedere al situa]iei juridice a terenurilor [i a
func]ion`rii lor \mpreun`, exist` deja o asociere \ntre persoana fizic`
ce de]ine proprietatea [i Prim`ria Sectorului 1. A fost propus un
prospect cu retragerea pentru toate func]iunile comerciale care se
doresc a fi implementate aici. Terenul este parte proprietate privat`,
cca 240 mp, [i \nc` 150 mp pentru care s-ar dori concesionarea
pentru a face propunerea rentabil` [i viabil`. Dac` terenurile sunt
considerate ca o singur` realitate, se ating indicatori proprii zonei
M3, iar m`rimea maxim` atins` de edificabile va avea o \n`l]ime de
maxim P+2. Totu[i, pentru moment, au fost p`stra]i indicatorii pen-
tru parcelele diferite, astfel \ncåt pe una dintre ele, cea mare, POT
ajunge la 80%, iar pe cea mic` acest indicator va atinge numai
61%. CUT este de 2,5, iar \n`l]imea, a[a cum s-a ar`tat deja, P+2.
Mai trebuie amtinit un element de mare importan]` \n zon`, un pu]
care \[i p`streaz`, \ns`, zona de protec]ie de cca 10 m, pu] care
este situat pe Str. Bårlogeni. Ca \mbun`t`]ire sensibil`, se arat` c`
partiul de arhitectur` a devenit, pentru rezolvarea cererilor anterioare
ale Comisiei, mult mai sofisticat, astfel \ncåt solu]ia final` s` fie
satisf`c`toare.
Andrei Zaharescu ar dori s` [tie dac` Comisia de Circula]ie [i-a dat
acordul pentru solu]ia propus`, \ntrucåt intrarea prin vårful triunghiu-
lui pare s` fie dificil`. |n opinia d-sale, este nevoie de o decalare fa]`
de intersec]ie a acestei intr`ri.
Constantin Enache este de p`rere c` trotuarul din partea de NE a
zonei discutate trebuie m`rit, pentru c` de el depinde buna fluen]`
pietonal` a \ntregii zone.
Bogdan Bogoescu observ` c`, urmare a propunerii, se na[te o nou`
fund`tur` [i ar dori s` [tie cum va fi aceasta func]ionalizat`; r`spun-
sul prezentatorului este c` strada ar trebui s` fie prev`zut` cu acces
numai pentru riverani. Sorin Gabrea este, \n principiu, de acord cu
solu]ia m`ririi trotuarului, dar observ` c` aceast` dorin]`, legitim`, va
fi greu de rezolvat.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Am dori s` fie g`sit` o solu]ie pentru ca
trotuarul s` poat` fi m`rit. Propunem avizarea favorabil`.
2. PUZ Bd. 1 Mai nr. 51-55, S.6 / ini]iator SC MUNACTIV SA,elaborator SC CAPITEL AVANGARDE, ARH. URB. VENERATRISNEVSCHI, aviz de urbanism preliminar Magazinul – cl`direa pentru a c`rui extindere s-a realizat documen-
ta]ia – se afl` \n zona 1 Mai. Se dore[te extinderea parterului, s-a
propus un plan director pentru \ntreaga zon` [i, a[a cum s-a solicitat
anterior, au fost rev`zute toate documenta]iile existente. Exist`,
arat` prezentatorul, un PUZ pentru supermarketul Auchan; ]inån-
du-se cont de prevederile acestuia, a fost propus` o circula]ie la
nivel director pentru \ntreaga zon` afectat`. PUZ-ul efectiv nu a
suferit, fa]` de precedenta \nf`]i[are, modific`ri importante –
retragerile au fost p`strate la cåte 5 m pe laterale, respectiv 8 m
pentru fa]`, POT este de 40%, CUT de 1; accesul se face dinspre
Bd. 1 Mai [i Str. Postolache. A mai fost propus` spre realizare o
zon` de agrement, care s` amelioreze spa]iul public.
Andrei Zaharescu observ` c` acoperi[ul cl`dirii ar putea fi acoperit
aproape integral cu surse de iluminare fotovoltaice, acest lucru fiind
\n conformitate [i cu recomand`rile UE cele mai recente. Casandara
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 9
10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
Ro[u observ` c` retragerea anun]at` de 8 m pare ceva mai mic` \n
realitate [i c` este cu totul insuficient` pentru acel loc – trebuie
f`cut ceva pentru ca aceasta s` fie mai mare; este de p`rere c`
sunt necesare [i parcaje la subsol, dar [i o mare aten]ie acordat`
spa]iului verde, \n suferin]` \n zon`. Bogdan Bogoescu reaminte[te
proiectantului faptul c` parcajele de la suprafa]` trebuie s` con]in` [i
un num`r minimal de arbori – cel pu]in 1 la 8 locuri de parcare.
Constantin Enache, dup` o analiz` atent` a documenta]iei, este de
p`rere c` „\n mod normal, \n acest loc, pentru ca propunerea dvs.
s` conduc` realmente la o cre[tere a standardului zonei, ar trebui
cump`rate cele cåteva propriet`]i mai s`race [i prelungit` strada,
astfel \ncåt conexiunile de trafic care s-ar realiza ar fi \ntr-adev`r un
beneficiu pentru zon`.”
Rezolu]ie (Constantin Enache): Se avizeaz` favorabil documenta]ia,
\ns` se dore[te, \n m`sura posibilului, realizarea unei mai mari conti-
nuit`]i pentru zona median` a \ntregii arii cercetate.
3. PUZ Str. Prinosului nr. 13-15-17-19, S.4 / ini]iator STANC~LIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.DAN TUDOR Documenta]ia fiind prezentat` anterior, proiectantul face o scurt`
recapitulare a datelor: loca]ia pe care se dore[te construirea se afl`
pe traseul Calea V`c`re[ti – Pia]a Sudului, imediat dup` frontul de
blocuri. Se \ncercase o continuare a liniei corni[ei din zon`. Ca
func]iune, locul se afl` la intersec]ia zonelor M2 [i L1A, [i este con-
siderat de proiectant drept cap de perspectiv` pentru unele str`zi
din zon`. Se mai adaug` faptul c`, \n opinia acelora[i, ansamblul
poate avea o mare valoare ca prezen]` [i vizualitate de pe Calea
V`c`re[ti. Au fost formulate cåteva propuneri, inclusiv de morfolo-
gie, opinåndu-se c` spa]iul creat \ntre blocurile \nalte propuse va
defini o pia]`.
Casandra Ro[u se intereseaz` despre \n`l]imea acestor blocuri pro-
puse. Vor avea, se r`spunde, 12 etaje.
Sorin Gabrea: „Silueta pe care o propune]i este \n concordan]` cu
suprafa]a parcelei? Pentru c` a[a cum este prezentat` situa]ia [i
dat` fiind amploarea propunerii, este foarte posibil s` atinge]i chiar
un CUT de 4 [i tot nu ve]i putea ajunge la aceast` \n`l]ime.”
Casandra Ro[u: „Ce fel de rela]ionare propune]i \ntre cl`dirile care
v` definesc propunerea, dar [i \ntre cl`dirile dvs. [i ceea ce se
\ntåmpl` de jur-\mprejur? Din ceea ce ne prezenta]i, nu avem decåt
un front, fa]` de care cl`dirile par aterizate. G`si]i [i prezenta]i-ne un
sistem volumetric care s` rezoneze cu Calea V`c`re[ti, a[a cum
sugera]i. V-a[ ruga, totu[i, s` defini]i mai concret principiul de
a[ezare al cl`dirilor pe care \l urma]i [i s` ne preciza]i cum vor
func]iona pietonalele. |n opinia mea, ni[te puncte ar fi mai potrivite,
\ns` este nevoie de articularea unei compozi]ii \nchegate.”
Intervine \n discu]ie Daniel C`r`mid`, arhitectul-[ef al S4: „|n
aceast` situa]ie, elementul natural \l «bate» pe cel construit, iar
proiectul \[i propune ca prin construc]ie s` accentueze corni[a.
V`c`re[tiul va fi [i el construit, pe partea dreapt`, iar a privi c`tre
V`c`re[ti va fi un element de atrac]ie. A porni cu accentuarea
corni[ei este, deci, un gest bun.”
Bogdan Bogoescu: „Sunt de p`rere c` aici elementul natural trebuie
controlat, altfel bulevardul \[i va pierde calitatea.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V-am ruga s` reveni]i cu redefinirea mai
atent` a spa]iului public, care s` conduc` la o calitate a spa]iului [i
corni[ei mai crescut`. Trebuie ]inut cont de faptul c` aici accidentul
natural are o anume calitate, [i el nu poate fi pur [i simplu placat cu
blocuri. V` mai rug`m s` acorda]i mare aten]ie zonei V1A pe care o
\ntålni]i. Am dori s` vedem, dat` fiind complexitatea locului [i a
propunerii, alte variante suplimentare.”
4. Sta]ia Academia Militar`, Tronson Drumul Taberei –Pantelimon / ini]iator Prim`ria Municipiului Bucure[ti / elabora-tor SC METROREX SASe revine \n Comisie cu documenta]ia, pentru c` sta]ia de Metrou a
acestei loca]ii \mpreun` cu pasajul nu au fost coordonate pån`
acum. Lucrarea a demarat \n 2011, iar proiectul a suferit modific`ri,
\n sensul c` este nevoie de reamplasarea sta]iei de Metrou pentru a
permite realizarea celor dou` obiective \n timpi diferi]i. A fost apro-
bat un amplasament, cel vechi, dar execu]ia s-a f`cut pe un alt
amplasament.
Sorin Gabrea: „Care sunt diferen]ele fa]` de punctul de vedere
aprobat, ca reglementare?” Se r`spunde c` pasajul vechi era locat
deasupra sta]iei, iar accesele erau gåndite func]ie de acea a[ezare.
Odat` cu mutarea amplasamentului, accesele vor trebui
reconfigurate.
Bogdan Bogoescu: „Nu \n]eleg deloc logica acestei duble s`p`turi,
care duce inutil la complicarea problemei.”
Casandra Ro[u: „Dac` structura este deja f`cut`, documenta]ia pe
care ne-o prezenta]i devine una de intrare \n legalitate.” La ultima
obiec]ie, Constantin Enache r`spunde c` „trebuie p`strat` posibili-
tatea apari]iei pasajului. Noii de]in`tori de contract au ini]iat docu-
menta]ia tocmai pentru a preveni orice viitoare obiec]ii sau
ne\n]elegeri.”
Andrei Zaharescu dore[te s` [tie dac` au fost concepute leg`turi cu
gara planificat` la subsol [i cum ar trebui acestea ierarhizate.
„Condi]ia de construire era dat` conform PUZ”, mai adaug` el.
Dorin {tefan: „Aici trebuie f`cut un studiu de circula]ie pe toat`
rela]ia Iuliu Maniu – Viilor, poate cu o subtraversare \n zona Iuliu
Maniu. |n]eleg c` acum se dore[te o „dezlegare” a ie[irilor [i
remaplasarea sta]iei, dat fiind c` autoriza]ia de execu]ie deja
exist`.”
Sorin Gabrea, totu[i, este de p`rere c` „mutarea acceselor nu
impune modificarea PUZ-ului. Pot ap`rea, \ns`, schimb`ri semnifica-
tive \n configura]ia acestuia.”
Gheorghe P`tra[cu este de p`rere c` „poate ap`rea o anex`, ca [i
corec]ie la documenta]ia avizat`.”
Constantin Enache: „Deplasarea solicitat` prin PUZ se face spre
partea din dreapta. Prin PUZ Nod intermodal R`zoare, aici era o zon`
considerat` verde.”
Sorin Gabrea: „Din punctul de vedere al acceselor, situa]ia se poate
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 10
www.oar-bucure[ti.ro I 11
reglementa relativ u[or, chiar dac` problema este de natur` juridic`.
Cum travers`m, \ns`, ca propunere concret`, zonele subterane?”
Se r`spunde c` „nu va avea loc nicio expropriere, vom trece, prac-
tic, prin subsolurile gr`dinilor, iar acestea nu vor fi afectate.”
Andrei Zaharescu este de p`rere c`, totu[i, o afectare va fi adus`
prin aceast` traversare, \ntrucåt pe traseu nu vor mai putea fi con-
struite cl`diri \nalte.
Gheorghe P`tra[cu: „Din punctul de vedere al legisla]iei \n vigoare,
subsolul este al statului. Deplasarea solicitat` se opereaz` \n interi-
orul servitu]ii.”
Sorin Gabrea dore[te, totu[i, s` [tie dac` PUZ-ul vechi stabilea
aceast` servitute (r`spunsul este afirmativ).
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Plan[a de regim juridic este diferit`, iar
solu]ia legal` ar fi corectarea anexei. Este nevoie de un proiect de
hot`råre pentru modificarea avizului amplasamentelor sta]iei.”
{edin]a Comisiei Tehnice de Urbanism [i AmenajareaTeritoriului a Municipiului Bucure[ti din data de 16 ianuarie2013. Au participat Sorin Gabrea (pre[edinte), GheorgheP`tra[cu (arhitect-[ef), Casandra Ro[u, Bogdan Bogoescu, VladCavarnali, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan {erban,Dorin {tefan. Din partea Serviciilor de specialitate ale Prim`riei,a fost prezent Andrei Zaharescu. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii:
1. PUZ Str. Mun]ii Carpa]i nr. 86A, Str. Pucheni nr. 73A-73B, S.5 /ini]iator SC INVERSIONES AVENIDA ROM SRL, NICOLAE SAVU,elaborator SC M DESIGN ARHITECTURA {I URBANISM, URB. RUR.PROF. DR. ARH. FLORIN MACHEDON, aviz de oportunitate\n ciuda faptului c` documenta]ia a mai fost prezentat`, \n continu-
are nu exist` certificat de proprietate decåt pe o singur` proprietate.
Proprietatea vecin` nu are un proprietar cunoscut. Este nevoie,
totu[i, pentru a putea fi demarate lucr`rile, de ob]inerea unui certifi-
cat de urbanism care s` cuprind` ambele loturi. Zona de studiu, \n
aceste condi]ii, a fost extins` pån` \n zona Drumul Taberei, a[a cum
fusese cerut la ultima prezentare. Pasajul care este prezent \n zon`
trece peste Str. S`laj, iar \nchiderea inelului se face pe Str. Caracal.
Mai exist` un aviz de la Direc]ia de Dezvoltare Urban`. PUZ
p`streaz` to]i indicatorii din PUG. Prezentatorul este de p`rere c`,
din moment ce \n zon`, foarte aproape, exist` o construc]ie cu
\n`l]ime mare, o \n`l]ime similar` poate fi cerut` [i pentru inten]ia
proprie de construire. Acest lucru se poate petrece f`r` probleme,
\ntrucåt primul teren pierde o parte din suprafa]` pentru domeniul
public, a[a \ncåt o compensa]ie poate fi acordat`.
Constantin Enache face o sesizare determinat` de starea actual` a
locului: „Investi]ia modific` fundamental caracterul zonei. O locuire
colectiv` cu o \n`l]ime mai mare \n zon` ar fi mai potrivit`. Investi]ia
mai substan]ial` ar putea genera dezvoltarea re]elelor urbane; este
nevoie, totu[i, de un studiu mai atent pentru re]ele”.
Bogdan Bogoescu este de acord cu aceast` modalitate de evaluare;
subliniaz` [i el c` infrastructura trebuie evaluat` corect. Se intere-
seaz` de rela]ia care se va stabili, pentru få[ia de teren din N, \n
leg`tur` cu cele dou` tipuri de folosire a lotului. Solicit` aten]ie la
precizarea acestor leg`turi.
Casandra Ro[u: „Personal, m` intereseaz` punctul de vedere al
locatarilor. Mobilarea este corect`, dar nu trebuie ignorat` \ntreaga
zon`. Distan]a dintre zona cu loturi mari [i cea nou-constituit` ar tre-
bui s` fie mai mare, e nevoie de mai multe retrageri. Ar fi bine dac`
ar fi prezent` [i o vegeta]ie \nalt`”.
Bogdan Bogoescu revine [i mai adaug` faptul c` \n opinia d-sale ar
fi nevoie de mai mult` transparen]` \ntre cl`diri.
Andrei Zaharescu: „Subsolul, \n aceast` zon`, genereaz` un nivel
ridicat al apelor pluviale. E nevoie de un studiu atent [i \n aceast`
privin]`, care s` arate cum se va putea face real trecerea apei prin
parcel`.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Cu observa]iile ar`tate mai sus, propu-
nem avizarea favorabil` a proiectului.”
2. PUZ {os. Orhideelor nr. 27-29, S.1 / ini]iator SC IMS SRL, elabo-rator SC LATER EGO CONCEPT SRL, URB. RUR. MARIUS GABU-REANU, URB. RUR. RADU VANTURACHE, aviz de oportunitatePrezentatorul arat` c`: a fost extins` zona de studiu, a[a cum s-a
solicitat de c`tre Comisie; au fost verificate [i mai apoi unificate
\ntr-o singur` plan[` toate documenta]iile existen]e. Zona s-a extins
[i c`tre N, [i c`tre S, iar o tram` stradal` exist`, chiar dac` e mai
mult orientativ`. Exist`, legat de acest ultim aspect, mai multe str`zi
cu deservire legal` pentru partea de S a zonei cercetate. Ora[ul se
poate desc`rca \n zona Basarabi, dar trebuie regåndit traseul pieto-
nal [i de str`zi. A fost studiat cu mai mare aten]ie sistemul de trans-
port public. Este propus un construit care are dou` puncte \nalte,
unul de 17 etaje, altul de 10, iar de la parterul acestor cl`diri pån` la
etajul secund, spa]iile vor con]ine comer] [i servicii. Ca indicatori,
POT se p`streaz`, fiind cel permis de PUG, de 60%, \ns` se
dore[te o cre[tere a CUT de la 2,5 la 3,9. Se mai adaug` faptul c`
prin „ini]ierea” celor dou` puncte \nalte \n aceast` loca]ie, s-ar dori
crearea unui sistem de accente \n zon`.
Casandra Ro[u solicit` \nc` o dat` precizarea func]iunilor ad`postite.
Se arat` din nou c` acestea vor fi de comer], servicii, iar \n partea
superioar` va exista [i o zon` de locuin]e.
Tiberiu Florescu: „Ocuparea terenului este foarte mare, cu atåt mai
mult cu cåt \nc` nu preciza]i care sunt spa]iile publice [i cum vor fi
ele a[ezate \n terenul Dvs. La fel, nu preciza]i unde [i cum vor fi
locate spa]iile verzi. Accesibilitatea utilizatorilor ar trebui s` fie mult
mai bun`, dat fiind faptul c` locul va cunoa[te cu siguran]` o algo-
merare.”
Bogdan Bogoescu: „PUZ-ul dvs. trebuie s` cuantifice spa]iul public
pe sub pod, cuantumul lui real, legat de tot ceea ce se petrece [i
s-ar putea petrece \n zon`. Spa]iul public de pe parcel` trebuie
rela]ionat cu ora[ul.”
Constantin Enache: „Sunt de acord cu punctul de vedere exprimat
de Tiberiu Florescu, dar, relativ la ceea ce ni se prezint`, m`rturi-
sesc c` nu sunt foarte \ncåntat de solu]ia propus` G`rii Basarabi,
care mi se pare mai curånd chinuit`. A[ fi de p`rere c` PUZ trebuie
s` se adreseze particular acestui lot, care s` propun` mobilarea
col]ului [i atåt. Solu]ia de construire este necesar`, dar ideea g`sit`
pentru Gar` este mai curånd una de ordin punctual, nu reprezint` o
solu]ie pentru o mare gar`, a[a cum ar trebui s` fie acest punct
important de trafic.”
Dan {erban: „Ar fi mare nevoie de o ilustrare de tem`, pentru c`
masa construc]iei este mare. Mi-a[ dori s` [tiu [i ce leg`tur` a fost
gåndit` relativ la desc`rcarea trenurilor, ca circula]ie.”
Sorin Gabrea: „A[ spune c`, date fiind locul [i importan]a lui, nu
avem un motiv serios s` restric]ion`m \n`l]imea cl`dirilor, mai ales
dat fiind faptul c` a mai ap`rut [i acea strad` pe latura de N, deci nu
acesta ar fi un impediment. E nevoie, \ns`, de mai buna corelare a
zonei cu ora[ul.”
Vlad Cavarnali: „Personal, a[ dori s` fie mai bine precizate rela]iile
dintre infrastructur`, spa]iu public [i elementele compozi]ionale.
Toate cred c` ar trebui s` fie mai clare [i mai precis determinate.
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 11
12 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
Cåt prive[te cl`dirile, eu sunt de p`rere c` \n`l]imea lor poate fi
chiar mai mare, cu condi]ia ca spa]iul public rezultat s` fie mai
amplu, mai urban, [i s` favorizeze fluentizarea spa]iului pe \ntreg
perimetrul.”
Sorin Gabrea: „|n zon` sunt mai multe proiecte \n curs, ar trebui s`
„mearg`” toate cu aceea[i vitez`, pentru c` a[a ar putea s` fie
sus]inunt` o dezvoltare coerent` a \ntregului. Dar este nevoie de o
bun` coordonare. Salut continuarea spre N a proiectului, c`tre Bd.
Dinicu Golescu [i subscriu la faptul c` zona G`rii Basarabi trebuie s`
fie mai atent studiat`. A[ fi de p`rere, \ns`, c` ar trebui s` conside-
r`m zona pasajului ca pe un coridor utilitar, care ar deveni, a[adar, o
zon` de serviciu, iar restul cl`dirilor ar putea s` fie orientate func]ie
de aceast` inten]ie. Spre N, partea verde ar putea fi unit` de zona
central` \ntre cele dou` mari artere. Str`zile laterale, \ntr-un proiect
de acest fel, devin [i ele foarte importante, pentru c` fac parte
dintr-un tot la al c`rui bun mers contribuie, a[a \ncåt vor cere [i ele
o rezolvare de ]inut`.”
Casandra Ro[u este de p`rere c` „dac` va fi creat un culoar, pro-
blemele pe care le va atrage acesta vor fi mari. Iar pentru corelarea
cl`dirilor \nalte este nevoie de un studiu volumetric [i de perspec-
tiv` edificatoare”.
Bogdan Bogoescu: „Rela]ia func]ional` \n sine, este, aici, spectacu-
lar` pentru \ntreg ora[ul [i trebuie gåndit` ca integrare, pentru c`
ora[ul nu mai are nevoie de bariere suplimentare.”
Din partea IDM, arh. Alexandru arat` c` \ntreaga zon` are, totu[i,
cåteva puncte critice [i prezint` opinia conducerii IDM, care nu
agreeaz` tratarea unitar` a zonei. Pre[edintele Comisiei sugereaz`,
totu[i, c` aceast` colaborare poate avea rezultate cåt se poate de
benefice [i asupra IDM [i invit` p`r]ile s` colaboreze pentru dez-
voltarea cåt mai bun` a zonei.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Luånd \n considerare toate amenda-
mentele [i observa]iile ridicate de membrii Comisiei, propunem
avizarea favorabil` a propunerii.”
3. PUZ Bd. Basarabia nr. 250, S.3 / ini]iator SC GRUPUL INDUSTRIAL TITAN, elaborator SC SONEX DESIGN SRL, URB. RUR. ALEXANDRA BOGDAN, aviz de oportunitateLocul pe care se dore[te ridicarea noii contruc]ii este situat la inter-
sec]ia arterelor Titan cu 1 Decembrie. Se vizeaz` construirea unui
ansamblu reziden]ial cu \n`l]imea maxim` de P+9, \n condi]iile \n
care vizavi se g`se[te un imobil doar cu un etaj mai mic, dar [i
schimbarea \ncadr`rii zonei din A2 \n L4. POT va fi de 40%, iar CUT
de 3,7. Dan {erban ar dori ca documenta]ia final` s` cuprind` detalii
mai am`nun]ite referitoare la zona de irigare a circula]iei [i un studiu
mai atent asupra gabaritelor propuse, care sunt prea mari. |n fine, \n
opinia d-sale, elementele cu \n`l]imi mari ar trebui diferen]iate [i ca
repartizare, [i din punctul de vedere al cotei maxime admise.
Vlad Cavarnali: „La suprafe]ele mari, sunt de dorit cel pu]in dou`-trei
scenarii diferite de dezvoltare, care s` ilustreze perspective diferite
auspre modalit`]ilor de evolu]ie posibile. Este nevoie de viziune,
cred eu, de idei coerente care s` propun` dezvoltarea zonei.
Modificarea de func]ionalitate este oportun`, dar e de dorit ca docu-
menta]ia final` s` limpezeasc` situa]ia existent`, \n sensul clarific`rii
[i definirii inten]iilor dezvoltatorilor. La fel, cred c` trebuie bine pre-
cizat` ponderea spa]iilor publice [i a celor plantate.”
Bogdan Bogoescu: „Zona este \ntr-adev`r mare [i, ca atare, cred c`
i-ar trebui o ierarhizare care s` expliciteze scenariile posibile [i justi-
ficarea tipului de locuire [i de construire propus. Mai este nevoie,
desigur, de limpezirea rela]iilor care se vor stabili \ntre noua con-
struc]ie [i vecin`t`]i.”
Tiberiu Florescu: „Personal, consider c` mai multe informa]ii ne
lipsesc, a[a c` a[ dori, cel pu]in pentru viitor, s` nu mai confund`m
studiul de oportunitate cu consultarea. Ca s` putem judeca \n bune
condi]ii lucrarea, este nevoie de cåt mai multe informa]ii, dac` e
posibil, toate.”
Casandra Ro[u: „Plan[a care ni s-a prezentat, pentru mine nu
\nseamn` absolut nimic. V` rog s` lista]i corect toate problemele
zonei, apoi prezenta]i-v` pledoaria, argumenta]ia. Lucrurile trebuie
privite din toate punctele de vedere – juridic, volumetric, urbanistic,
arhitectural, trebuie ca toate s` ofere o viziune asupra a ceea ce
dvs. considera]i oportun pentru zon`. Ce v` dori]i dvs. pare s` pre-
supun` refunc]ionalizarea \ntregii zone, ceea ce \nseamn` un studiu
mult mai am`nun]it [i mai elaborat.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Proiectul este foarte dificil, zona este pe-
riferic`, cu ocupare de parcele dezmembrate. Avem nevoie neap`rat
m`car de parcelar, pentru c` numai \n func]ie de el putem gåndi o
infrastructur`, cu utilit`]i, cu circula]ie [i celelalte lucruri necesare.
C`uta]i [i informa]iile necesare [i reveni]i cu scenarii mai bine
sus]inute. Aviz`m favorabil studiul de oportunitate, dar
documenta]ia final` va trebui s` cuprind` toate cele cerute.”
4. PUZ Str. Prinosului nr. 13, 15, 17, 19, S.4 / ini]iator STANCALIN SILVIU, elaborator SC DACRA STUDIO SRL, URB. RUR.DAN TUDOR, aviz de urbansim preliminarLoca]ia destinat` construc]iei se afl` pe corni[a Parcului Tineretului,
la intersec]ie cu Calea V`c`re[ti. Zona a fost cå[tigat` de
Procuratur` [i a devenit proprietatea statului. Inten]ia de construire
reprezint` o cl`dire sau un ansamblu de cl`diri de \n`l]ime, \n ideea
c` elementul natural aflat la baza acestei corni[e s-ar p`stra.
Casandra Ro[u, dup` prezentarea \ntregului proiect, care indic`
punctul de sus drept cel pe care s-ar construi, este de acord cu
propunerea, \ns` ]ine ca neap`rat pietonalul care s` lege Calea
V`c`re[ti de Casa Arghezi s` fie realizat.
Dorin {tefan: „Rezolvarea cl`dirii este una corect`, cuminte, dar
care nu aduce o calitate spa]ial` \n plus fa]` de media prezent`
aici.”
Bogdan Bogoescu: „Personal, a[ dori ca aici s` fie o singur` cl`dire,
chiar dac` una mai \nalt`. Salut corni[a goal`, pe care o doresc
p`strat` \mpreun` cu elementul natural, dar acum, \n acest stadiu,
solu]ia este anonim` [i f`r` justificare. Propunerea modific`, de
fapt, silueta ora[ului \ntr-o zon` relativ important`. E pozitiv [i faptul
c` se poate crea o zon`, un spa]iu public de calitate.”
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 12
www.oar-bucure[ti.ro I 13
Constatin Enache este [i el de acord cu construirea unei singure
cl`diri, mai \nalte, cu condi]ia ca aceasta „s` nu sublinieze vreo
direc]ie aleatorie, ci s` fie orientat` func]ie de direc]ia principal`
urban` a zonei, care este cea a C`ii V`c`re[ti.”
Sorin Gabrea: „Ar fi bine ca noua cl`dire s` coboare pe taluz, s`
comunice direct cu zona public`, s` nu fie o unitate izolat` de ora[.”
Tiberiu Florescu cere s` fie reprezentat` o ilustrare de tem`, ca
„rela]ia cu Parcul M`r]i[or s` fie mai evident` [i mai bine precizat`.”
Dorin {tefan se arat` \ngrijorat din nou de faptul c`, \n materie de
urbanism, nimeni nu controleaz`, de fapt, calitatea cl`dirii, iar \n
aceast` situa]ie, ca [i \n multe altele, elementul calitativ va fi de
importan]` major`.
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „V` rug`m s` reveni]i cu detalierea propu-
nerii; cl`direa \nalt` s` fie a[ezat` pe corni[` [i s` prezinte o aliniere
cu Calea V`c`re[ti. Amenajarea pie]ei s` se fac` \n concordan]` cu
func]iunile publice care trebuie s` apar` aici. O condi]ie de bun`
]inut` a zonei ar fi ca \n`l]imea volumelor construite al`turi s` se
limiteze, ca s` nu apar` o compozi]ie [chioap`, defect`. Este nevoie
de ilustrare de arhitectur`. Proiectul se avizeaz` favorabil.”
5. PUZ Str. Jandarmeriei nr. 13, S.1 / ini]iator FLOREAM~D~LINA IULIANA, elaborator GRAPH TRONIC XM, URB.RUR. ADINA GABRIELA POPESCU, aviz de oportunitateZona pe care se va interveni este CB1, con]ine mai multe documen-
ta]ii care [i-au produs efecte sau sunt \n curs de avizare. A existat o
mare problem` legat` de locul \n care s-ar putea efectua \ntoarcerea
ma[inilor, [i o alta care ]ine de profilul str`zilor, care s-ar dori
p`strat. Reglementarea s-a dat [i pentru celelalte terenuri.
Tiberiu Florescu: „Dintr-o arter` de gradul I nu se intr` niciodat`
\ntr-o fund`tur`. Trebuie propus un sistem de str`zi coerent. Din
p`cate, propunerea prezentat` este deficitar` ca informa]ie. Lipsesc,
de pild`, parcajele de la sol pentru vizitatori; cred, prin urmare, c`
documenta]ia trebuie completat` [i rediscutat` data viitoare.”
Dorin {tefan exprim` un acela[i punct de vedere: „Documenta]ia
trebuie completat`, PUZ-ul extins, iar studiul trebuie mai bine
argumentat.”
Victor Manea atrage aten]ia asupra faptului c` Bd. Jandarmeriei are
prev`zute pån` acum, din diferite documenta]ii, trei profiluri diferite,
care trebuie discutate [i puse de acord.
Casandra Ro[u este de p`rere c` circula]ia este departe de a fi
rezolvat`, mai ales c` se implic` o zon` care dep`[e[te clar, prin
implica]ii, simplul subiect al PUZ-ului; crede c` limitele bulevardului
trebuie mult mai bine definite.
Bogdan Bogoescu: „Ie[irea str`zii fa]` de rond point trebuie mai
bine rezolvat`, odat` cu toate problemele pe care le aduce. Cel mai
bine ar fi s` fie rezolvat` o mic` \nchidere a sistemului.”
Constantin Enache: „Trebuie clarificate, cred eu, trama stradal`,
volumetriile, re]elele. |n interiorul parcelei, este absolut necesar` o
suprafa]` liber`, un loc de joac`, un loc de socializare, dar [i un
spa]iu verde minimal.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Suntem de acord cu avizarea favorabil`,
\n urm`toarele condi]ii, care vor fi verificate la viitoarea prezentare:
majorarea perimetrului de studiu; conceperea unei trame stradale
coerente; stabilirea profilului transversal al Bd. Jandarmeriei, ca s`
poat` exista o raportare general` la un reper unic; s` fie prezentate
propuneri de volumetrii, locul parcajelor pentru vizitatori, studiul de
circula]ie.”
6. Str. Ghetu Anghel – Drumul Gura C`lm`]ui – Drumul GuraRacului – Str. Victor Brauner – Dr. Gura F`getului, S.3 /INI}IATOR PRIM~RIA S. 3, elaborator SC ALPHA STUDIO SRL,URB RUR ALEXANDRA POPESCU, aviz de oportunitateDocumenta]ia a mai fost avizat`, \ns` nu aprobat`, a[a \ncåt s-a tre-
cut la reluarea procedurii. |n zon` exist` str`zi asfaltate, dar care din
p`cate nu au un profil decåt de 4 m l`]ime. Cum principala problem`
va fi a arterei majore de circula]ie, pentru drumul major din zon` se
propune un profil de 26 m comparabil cu cel al Drumului Expres, aflat
\n apropiere. Un alt lucru care trebuie bine studiat este felul \n care va
fi protejat` [i va fi definit` zona de protec]ie a conductei Transgaz,
care traverseaz` propriet`]ile ce fac obiectul studiului.
Bogdan Bogoescu dore[te s` [tie care este argumentul care ar jus-
tifica propunerea unui astfel de indicator zonal, CB3, \n acel loc
destul de izolat al ora[ului [i cere aten]ie la indicarea [i sus]inerea
acestuia.
Sorin Gabrea este de p`rere c` la limita de protec]ie a conductei ar
trebui create str`zi publice, care, dat fiind [i spa]iul verde „prins”
\ntre ele, ar putea constitui un bun argument pentru calitatea public`
a zonei; str`zile ar putea avea, \n aceste condi]ii, o alt` geometrie,
poate mai prietenoas`. „Aceasta ar fi o mare oportunitate pentru
ora[.”
Rezolu]ie (Sorin Gabrea): „Date fiind complexitatea proiectului [i
numeroasele probleme pe care le va avea de rezolvat, este nece-
sar` prezen]a promotorului.”
7. PUZ Thomas Masaryk nr. 11, S.2 / ini]iator SC TUNARI REAL ESTATE SRL, elaborator SC CRI{AN & CRI{AN ARCHITECTURE, URBAN PLANNING & DESIGN SRL, consultareTerenul, \n m`rime de 1 085 mp, se afl` \n ZP 33 [i prezint` dou`
construc]ii, \n acest moment. O cl`dire se va p`stra, dar garajul se
va modifica. Vecin`t`]ile sunt constituite, de regul`, din cl`diri relativ
\nalte.
Retragerile sunt de 3 m \n fa]` [i \n spate [i de cåte 5 m lateral.
Se dore[te realizarea unei construc]ii de P+3/4, cu cca 30 de
apartamente, cu 30 de locuri de parcare. Indicatorii zonei sunt
respecta]i: CUT are 1,74, POT este 57. Leg`tura \ntre cele dou`
construc]ii se face prin nodul de circula]ie.
Bogdan Bogoescu este de p`rere c` forma casei ar trebui s` fie
mult mai simpl`, mai clar`. Remarc` faptul c` solu]ia racord`rii
este modificat` fa]` de ultima prezentare.
Casandra Ro[u crede c` propunerea prezint` cåteva incoeren]e,
mai ales legate de casa sc`rii [i de rezolvarea pergolei.
Dorin {tefan: „Arhitectura este o juxtapunere f`r` leg`tur`, ar`ta]i
punctul de vedere dominant al unei construc]ii preluat de
cealalt`.”
Andrei Zaharescu ar dori ca spa]iul verde s` nu fie cu totul imper-
meabilizat, pentru a putea fi permis` infiltrarea apei.
Sorin Gabrea: Ar fi mai bine ca solu]ia pentru noua cl`dire s` fie
mult mai simpl`, iar leg`tura s-ar realiza mult mai coerent \ntr-un
singur plan. Permite]i accesul pe sub o travee.
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:53 PM Page 13
14 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ag
en
da
OA
R
Colegiul Director
Capodopera
Stima]i colegi, profund impresionat de o
realizare de arhitectur` ce nu merit` s`
treac` neobservat`, ]in s` v` \mp`rt`[esc [i
dumneavoastr` lucrurile pe care n-am putut
s` nu le observ. Imaginile al`turate ar putea
vorbi de la sine despre compozi]ie, volume,
stil, integrare \n sit, urbanism, spa]ialitate,
func]ionalitate, detalii constructive, detalii de
finisaj, materiale, ergonomie, clasicitate,
contemporaneitate...
E o cl`dire de birouri. |naltele ferestre ogi-
vale ne-ar putea induce \n eroare, dar \n
spatele lor sunt s`n`toasele grinzi orizontale
ale plan[eelor. Noaptea, cånd se aprinde
lumina \n interior, acestea se remarc` [i prin
faptul c` reteaz` vårful ogivei [i fac imposi-
bil` utilizarea sau \ntre]inerea ochiului de
geam superior.
Terenul, ingrat ca dimensiuni, form` [i
vecin`t`]i, a r`mas mult timp viran tocmai
din aceste cauze. Codul civil nu a \mpiedicat
cl`direa (nici pe proiectant) s` aib` mari
ferestre la mai pu]in de cei 19 decimetri
regulamentari. De altfel retragerea de la limi-
ta propriet`]ii e construit` cu un acces
lateral la cca 1,5 m de la sol ceea conduce
la un P.O.T. de 100%. Volumul cl`dirii
ad`poste[te 6 nivele supraterane [i un
demisol – un garaj, ratat din pricina imposi-
bilit`]ii de desf`[urare a rampei, transformat
\n depozit pe parcursul execu]iei. E un
exemplu de utilizare intensiv` a terenului
(C.U.T.) prin dep`[irea parametrilor din regu-
lamentele urbanistice ale cartierului.
Inventivitatea \n materie de detalii de arhi-
tectur` merge de la cele tehnice la cele
estetice: scara de acces la intrarea principal`
urc` cei aproximativ 1,7 metri cu o pant` de
cca 45 grade, treptele nu sunt drepte, dar
nici balansate oferind mereu surprize
piciorului ce se \ncumet` s` le urce. Noroc
c` prima treapt` mu[c` din trotuar – la pro-
priu [i la figurat – astfel \ncåt intrarea e bine
marcat` de[i cota zero e cam pe la nivelul
frun]ii.
Fa]adele sunt \mpodobite. Elemente decora-
tive de sorginte necunoscut` – coloane
angajate, pila[tri, capitele, stålpi \n torsad`,
console, pergole – sunt abundente, extrem
de vizibile [i, de fapt, caracterizeaz` cl`direa
f`r` s` apar]in` vreunui stil. Motivul decora-
tiv al balustradelor, reluat cu tenacitate [i
unde ar trebui [i unde nu, pasti[eaz` fierul
forjat apelånd la materiale [i forme din arse-
nalul por]ilor [i gardurilor din fier beton. De
altfel balustradele denot` o abordare „sui-
generis” a normelor de protec]ie [i de mån`
curent`.
|n ceea ce prive[te inser]ia acestei plombe,
am al`turat cåteva fotografii care s` ilustre-
ze spiritul cartierului – de altfel zon` prote-
jat` – \n pofida caracterului eterogen al
caselor ce \l compun, acesta nu e lipsit de
personalitate, iar proximit`]ile ar fi oferit
suficiente motive [i ocazii de studiu dac`
nu, chiar modele de urmat.
|n alt` cheie, a seriozit`]ii, desigur c` cineva
a semnat [i [tampilat aceast` capodoper`.
Dac` nu autorul, atunci autorizatorul.
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:54 PM Page 14
www.oar-bucure[ti.ro I 15
Comisia de disciplin`
Despre acte, isc`lituri [i responsabilitateA
m putut observa \n mod repetat, din perspectiva arhitectului
practician, tendin]a beneficiarului romån de a cump`ra un
proiect de arhitectur` doar \n scopul ob]inerii unei autoriza]ii de con-
struc]ie, sau odat` ob]inut` autoriza]ia de construc]ie, credin]a c`
poate modifica proiectul de arhitectur` sub orice form` [i \n orice
\mprejurare dore[te. |ns`, \n aceea[i m`sur` \n care devasteaz` de
multe ori proiectele de arhitectur` printr-o implicare abuziv` [i nein-
format`, acela[i beneficiar \[i folose[te extensiv „creativitatea”
atunci cånd este vorba de a sesiza comisiile de disciplin` cu privire
la activitatea arhitec]ilor.
|mi este evident faptul c`, de multe ori, responsabilitatea pentru
orice problem` ap`rut` este prea u[or [i repede ridicat` pe umerii
arhitectului, dar [i faptul c` umerii arhitectului refuz` uneori s` \[i
asume povara responsabilit`]ii sau c` mintea arhitectului nu percepe
importan]a responsabilit`]ii ce \i revine.
Trebuie, totu[i, s` ne amintim de faptul c`, pe parcursul desf`[ur`rii
lucr`rilor de execu]ie, arhitectul este chemat s` semneze o serie de
acte prin care confirm` derularea lucr`rilor de execu]ie conform
proiectului. De asemenea, la terminarea lucr`rilor, tot arhitectul este
acela care semneaz` punctul de vederea al proiectantului sau refe-
ratul de recep]ie al lucr`rilor, prin care confirm` \nc` o dat` corecti-
tudinea execu]iei [i a respect`rii specifica]iilor din proiect.
De[i am o experien]` relativ scurt` \n cadrul comisiilor de disciplin`,
aproape toate cazurile analizate au rela]ionat activitatea arhitectului
proiectant de situa]ii \n care proiectul de arhitectur` a fost modificat
pe parcursul punerii \n oper`; uneori cu [tirea [i acordul proiectan-
]ilor, dar de cele mai multe ori f`r`.
Doresc, prin intermediul acestor rånduri [i al revistei noastre, s`
atrag aten]ia asupra responsabilit`]ii ce ne revine \n urma isc`liturilor
pe care, din diferite motive, uneori prea repede [i u[or suntem
tenta]i s` le aplic`m spre bucuria beneficiarilor no[tri. Exist` aici o
capcan` ascuns`: dac` pe parcursul desf`[ur`rii lucr`rilor de
execu]ie, arhitectul poate argumenta faptul c` modific`rile aduse
proiectelor au fost duse la \ndeplinire f`r` cuno[tin]a sa, dup`
semnarea actelor de recep]ie a lucr`rilor (acte de care, cum bine
[tim cu to]ii, beneficiarii au nevoie pentru intabularea imobilelor)
responsabilitatea revine \n \ntregime proiectan]ilor. Cade, de aseme-
nea, \n responsabilitatea proiectantului faptul de a explica \nc` de la
\nceput poten]ialilor beneficiari drepturile, dar [i obliga]iile pe care [i
le asum` atunci cånd se angajeaz` \n „achizi]ionarea” unui proiect
de arhitectur`. Dreptul de a-[i exprima dorin]ele, necesit`]ile [i aspi-
ra]iile \n faza de proiectare, dar [i obliga]ia de a respecta proiectul \n
execu]ie. Precum [i posibilitatea de a nu primi avizul final \n cazul
nerespect`rii datelor din proiect.
Este posibil ca, odat` semnate aceste acte, \n cazul unor posibile,
de exemplu, accidente nefericite sau diferite animozit`]i \ntre vecini
ce pot sfår[i \n fa]a instan]elor judec`tore[ti, responsabilitatea, sau
o parte a acesteia, s` revin` proiectantului, \ndeob[te din lipsa de
prevedere a acestuia. Pentru a dep`[i cu bine diferite situa]ii, nu
este str`in` de atitudinea unor beneficiari posibilitatea de a se de-
zice de mai vechi \n]elegeri verbale stabilite cu arhitec]ii, [i de a
translata responsabilitatea \n „grija” acestora. Pentru prevenirea
unor astfel de situa]ii, recomand semnarea amiabil` a unor acte prin
care beneficiarul, [i dac` este nevoie, executantul, s` \[i asume
responsabilitatea pentru diverse alter`ri pe care proiectul le suport`
\n perioada de execu]ie [i pe care arhitectul nu le agreeaz`.
|n continuare, odat` dep`[ite aceste griji, doar succes [i vise
\ndr`zne]e! V` mul]umesc.
dr. arh. Adrian Moleavin
Nesfår[itele [i redundantele discu]ii despre
semn`tura de complezen]` (la nivelul
Ordinului Arhitec]ilor sau a Grupului de lucru
ce s-a ocupat de problem`) se dovedesc
\nc` o dat` f`r` efect, iar semn`tura de
complezen]` se dovede[te a fi o fals` pro-
blem`: importan]` are asumarea r`spunderii
prin exercitarea dreptului de semn`tur`
indiferent dac` semn`tura e veridic` sau nu.
A[a ajungem [i la „Misiunile arhitectului” –
subiect dezb`tut „cu repeti]ie” \n organiza]ia
noastr` [i obiect al unor stufoase docu-
mente – care stabilesc \ntinderea respon-
sabilit`]ii autorului de la anteproiect pån`
dincolo de recep]ia final`.
Poate p`rea c` m-am concentrat pe un
exemplu minor sau prea mult pe detalii, sau
poate c` aceste observa]ii meritau o cauz`
mai bun`, dar cred c` ele pot aduce \n
aten]ie [i \n discu]ie probleme mai ample,
conform principiului din arhitectur` c` detali-
ile se subordoneaz` ansamblului, principiu
care a devenit metod` \n arheologie – se
poate reconstitui o amfor` dup` un ciob.
|ntr-o zi o s` putem discuta la fel de critic,
despre Casa Poporului sau despre Catedrala
Måntuirii.
Invit pe oricine dintre membrii filialei s`
contribuie cu observa]ii sau opinii.
Paginile buletinului „Arhitec]ii [i
Bucure[tiul” v` sunt deschise.
De asemenea [i site-ul www.oar-bucure[ti.ro
arh. Cri[an Atanasiu
4-15_agenda_oar.qxp 3/13/13 2:54 PM Page 15
ev
en
ime
nte
in
tern
e
16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
|n perioada 21.12.2012 – 25.02.2013, OAR Filiala Teritorial` Sibiu-
Vålcea \mpreun` cu Funda]ia Heritas (Sibiu) [i arh. Mirela Weber
(Viena, Austria) au organizat un concurs pentru amenajarea spa]iului
public din centrul localit`]ii Sibiel, ora[ul S`li[te, jude]ul Sibiu.
Concursul a pornit de la ideea unor localnici de a amenaja spa]iul
public din centrul satului cu un loc de joac` pentru copii [i regåndi-
rea spa]iului din jurul monumentului eroilor c`zu]i \n cele dou`
r`zboaie mondiale. Din contactul cu cå]iva arhitec]i a rezultat opor-
tunitatea implic`rii locuitorilor satului, arhitec]ilor [i administra]iei
publice \n realizarea unei serii de ac]iuni dedicate unor interven]ii
adecvate \n satul Sibiel.
Concursul a fost organizat \ntr-o singur` faz`, \n limba romån` [i \n
limba englez`, deschis concuren]ilor din Romånia, statele membre
ale Uniunii Europene, Spa]iului Economic European [i Confedera]ia
Elve]ian`. Acesta constituie procedur` de achizi]ie public` inde-
pendent` urmat` de atribuirea contractului de proiectare pentru
studiul de fezabilitate [i proiectul tehnic f`r` publicarea unui anun]
prealabil de participare.
La mijlocul lunii februarie, juriul (alc`tuit din Hora]iu R`cuciu – pri-
mar S`li[te; Aurel Pau – pre[edinte, Asocia]ia Sibiel 2000; drd. arh.
Mirela Ileana Weber, Austria – pre[edintele juriului; prof. dr.
Gerhard Stadler – Universitatea Tehnic` din Viena, Austria; arh.
Peter Schneider – Schneider&Lengauer Architekten, Austria; dr.
arh. Vera Marin – ATU, Asocia]ia pentru Tranzi]ie Urban`; arh. Ernö
Bogos – OAR) a analizat cele 25 de proiecte predate, acordånd 3
premii [i 3 men]iuni.
Mai multe detalii despre concurs pute]i g`si pe www.heritas.ro.
Rezultatele concursului pentru Amenajareaspa]iului public din centrul localit`]ii Sibiel
Premiul IProiectul nr. 1010Concurent: Spindler Proiect SRL / arh. Eduard Spindler
Coautori: arh. stag. Alexandra Onea, arh. stag. Adrian Corduneanu
„Proiectul convinge printr-o eviden]iere precis` a centrului localit`]ii.
Amenajare spa]ial` clar`. Unitate \n amenajare [i materialitatea pro-
pus`. Drumuri [i trasee clare.
Minus: rezolvarea parcajelor de autobuze, biciclete, mijloace de ori-
entare \n sat neprezentate, finisajul locului de joac` pentru copii. Loc
de joac` mic. Demarcare inexistent` \ntre propriet`]ile private [i
spa]iul public \n zona [colii.”
Premiul IIProiectul nr. 1021 Concurent: Wolfhouse Productions / Tamina Lolev, Cristina Zlota,
Iulian Canov, Vlad Stoica; Easternworks / Creo[teanu Liviu, Mihat
Mark-Lorant; Florin Cobuz
„Solu]ia de conectare a pie]ei cu spa]iul de pe partea opus` a str`zii
prin pavarea cu piatr` a drumului a fost evaluat` pozitiv. Delimitare
spa]ial` clar`, zona \n jurul monumentului delimitat` clar de zona pu-
blic` printr-o zon` cu trafic \ncetinit [i o zon` de agrement deschis`
diverselor destina]ii. Se eviden]iaz` pozitiv conceptul de iluminare
propus [i cel de semnalizare. Concept de vegeta]ie [i locul de joac`
neconving`toare. Nu au fost identificate solu]ii pentru parc`ri.
Premiul IIIProiectul nr. 1013 Concurent: Getrix SRL / arh. Mihai Radu Trif
Coautori: urb. Adela Trif
Colaboratori: arh. Leontin Nicolae Trif, arh. Bogdan Ruxanda
„Juriul apreciaz` solu]ia de anvelopare a construc]iei magazinului
existent [i solu]ia de amplasare a peretelui de c`]`rare pe partea de
est. Solu]ii de detaliu nesatisf`c`toare [i nerealiste.”
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:55 PM Page 16
www.oar-bucure[ti.ro I 17
Care este elementul comun al Dancing
House din Praga [i Allianz Arena din
München? R`spunsul este simplu, de[i nu
„la vedere”. Ambele cl`diri au fost realizate
cu materiale de zid`rie YTONG, prima mar-
c` \nregistrat` de beton celular autoclavizat
din lume. Beneficiile incontestabile ale
acestui material, istoria de peste 80 de ani,
precum [i interesul activ exprimat \n
ocrotirea mediului \nconjur`tor au fost
calit`]i care au convins echipele celor dou`
birouri prestigioase de arhitectur`.
Frank O. Gehry, al`turi de arhitectul ceh
Vladimir Milunic au finalizat \n 1996 o cl`dire
impresionant` pentru a umple un gol l`sat
de bombardamentele din timpul celui de-al
Doilea R`zboi Mondial. Dancing House
poart` amprenta postmodern` a lui Gehry [i
contrasteaz` cu celelalte cl`diri din zon`
printr-o arhitectur` deconstructivist`, fiind
construit` din 99 de buc`]i diferite de beton,
cu forme unice. Blocurile de zid`rie tip beton
celular autoclavizat YTONG au fost alese
pentru ridicarea pere]ilor interiori ai proiectu-
lui. Pe lång` rezisten]a ridicat` [i propriet`-
]ile de izolare termic` pentru confort interior,
blocurile de zid`rie Ytong pot fi u[or t`iate \n
cele mai inventive forme, sunt stabile [i pot
sus]ine suprafe]e din sticl`.
Aproape 10 ani mai tårziu, Herzog [i
De Meuron au gåndit conceptul urban [i
arhitectural al stadionului Allianz Arena pen-
tru campionate mondiale de fotbal pornind
de la trei teme: stadionul ca un corp iluminat
cameleonic cu fa]ad` dinamic`, dezvoltarea
unor circula]ii care s` determine mul]imile
YTONG \n proiectele marilorbirouri de arhitectur`
s` p`trund` \n incint` ca \ntr-o procesiune
consideråndu-se c` evenimentul sportiv este
\nc`rcat de o \nsemn`tate aparte pentru fani
[i tratarea spa]iului interior al stadionului
\ntr-o cheie inspirat` de forma unui crater.
Golurile dintre stålpii de beton armat ai
pere]ilor exteriori [i sc`rilor, spa]iile pentru
chio[curile de aprovizionare a celor 66 000
de vizitatori, spa]iile tehnice [i vestiarele au
fost realizate din beton celular autoclavizat
YTONG, datorit` propriet`]ilor izolatoare [i
protec]iei ridicate \mpotriva focului. Normele
de rezisten]` la foc sunt foarte dure cu atåt
mai mult cu cåt este vorba despre cl`diri ce
deservesc spa]iul public. La construc]ia
Allianz Arena s-au utilizat \n total 27 000 m2
de beton celular autoclavizat de calitate
german` cu o grosime de 365 mm.
YTONG este primul material de construc]ie
care reune[te toate beneficiile existente \n
alte materiale de construc]ie: simplu de pre-
lucrat [i u[or precum lemnul, rezistent la foc
[i durabil ca o c`r`mid` [i cu acelea[i
propriet`]i ecologice de neegalat precum
ale silicatului de calciu, fiind de asemenea
un produs mineral [i reciclabil. Pe termen
lung, fonoizola]ia, rezisten]a la foc, rezis-
ten]a termic` [i durabilitatea rezult` \n
confort, economie de bani [i siguran]`.
Sistemul constructiv YTONG ofer` avantaje
pe termen scurt [i lung arhitec]ilor, antre-
prenorilor, constructorilor, beneficiarilor [i
dezvoltatorilor, avånd o adaptabilitate cres-
cut`, astfel \ncåt poate s` r`spund` celor
mai sofisticate modele [i proiecte de arhi-
tectur`. Printre avantajele acestui sistem
deosebit de simplu se num`r` materialele
de construc]ie de bun` calitate, asisten]a
tehnic` dedicat` pe fiecare proiect, uneltele
profesionale pentru prelucrarea exact` a
materialului, demonstra]iile practice, al`turi
de consiliere [i transportul materialelor pe
[antier. |n Romånia, Ytong este produc`torul
de beton celular autoclavizat cu portofoliul
cel mai variat de produse, oferind dimensi-
uni [i densit`]i potrivite diverselor tipuri de
aplica]ii pentru pere]i exteriori sau interiori.
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 17
ev
en
ime
nte
in
tern
e
18 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
|n perioada 3-18 decembrie, a avut loc cea de-a 6-a edi]ie a Anualei Timi[orene de Arhitectur` –a_ta 2012. Evenimentul, organizat de c`tre OAR Filiala Teritorial` Timi[, \n colaborare curevista „de arhitectura”, [i-a propus s` prezinte realiz`rile [i proiectele din ultimul an ale mem-brilor filialei [i s` aduc` \n dezbatere problemele actuale ale profesiei. Astfel, \n completareaexpozi]iei-concurs, Anuala a cuprins \n programul s`u o serie de conferin]e profesionale,prezent`ri de materiale [i tehnologii, lans`ri de carte [i alte publica]ii, proiec]ii de film etc.Juriul format din arhitec]ii Marius C`lin (ZIP & BDX Studio, Bucure[ti), Silviu Aldea (AtelierMASS, Cluj), Roger Pop (a.a. studio, Bucure[ti), Adrian Spirescu (arhitect Adrian Spirescu,Bucure[ti), Ionu] Radu Filip (Filipsconcept, Baia Mare) a stabilit urm`toarele premii [i men]iunila toate cele 5 sec]iuni ale competi]iei:
Anuala Timi[orean` de Arhitectur` 2012
1. Realiz`ri – Arhitectur`Men]iuneProiect: Crama Påncota
Autori: Arhigest / arh. Mihai Silvestru, arh. Andrei Gelm`rean
2. Realiz`ri – Reziden]ialePremiu de excelen]`Proiect: Black on White
Autori: Parasite Studio / arh. Attila Wenczel, Claudiu Toma, Maja Båldea
Colaboratori: Lbs Planconstruct / ing.Cristian Lannert Foto: Attila Wenczel
www.anualadearhitectura.ro
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 18
www.oar-bucure[ti.ro I 19
3. Realiz`ri – Reabilitare/Reconversie/RestaurarePremiu de excelen]`Proiect: (Re) Reabilitare P-]a Badea Cår]an
Autor: Andreescu & Gaivoronschi / arh. Alexandru Vlad Gaivoronschi
Colaboratori: Dan Munteanu, Ovidiu Mic[a, Alexandru Malaescu Foto: Ovidiu Mic[a
4. Realiz`ri – InteriorMen]iuneProiect: Sensiderma – Amenajare de interior
Autor: FOR + Atelier Trei / arh. Oana Simionescu, Alexandru Cozma, Codru]a Negrulescu
Colaboratori: Oana Aneci, Andra Juganaru, Alexandru Iacob, Dumitru Du]u Foto: Attila Wenczel, Alexandru Cozma
5. ProiectePremiu de excelen]`Proiect: EN(light)EN
Autor: Archaeus / arh. Marius Micl`u[
Colaboratori: Zsolt Gondos, Miodrag Stoianov, Bogdan Neagoie Imagini: Ciprian C\rtulescu
16-25_interne.qxp 3/14/13 11:12 AM Page 19
ev
en
ime
nte
in
tern
e
20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
Pân` pe 15 mai, la Muzeul Na]ional al
}`ranului Român poate fi v`zut` o
expozi]ie-eveniment dedicat` temei colec-
tiviz`rii, ce relev` sensul adânc [i atroce al
experimentului social comunist, caracterul
s`u nihilist [i for]a sa tectonic`. Curatorii
Mihai Gheorghiu, Irina Hasna[ Hubbard,
Maria Mateoniu, Vlad Columbeanu, \mpre-
un` cu consultantul [tiin]ific Cosmin
Budeanc`, au \ncercat s` surprind` cât mai
mult din aceast` experien]`-limit` a ]`r`nimii
române în secolul XX, construind un tablou
general al unei societ`]i aflate într-un proces
de transformare f`r` precedent.
Colectivizarea a fost un proces extrem de
complex, care a vizat simultan câmpuri
R`zboiul împotriva ]`r`nimii.Anii colectiviz`rii (1949-1962)TEXT/FOTO: MUZEUL NA}IONAL AL }~RANULUI ROMÅN
diverse: politicul, socialul, economicul etc.;
\n mod concret, colectivizarea a fost o
opera]iune care, prin represiune [i furtul pro-
priet`]ii particulare a dat na[tere propriet`]ii
de stat [i cooperatiste. }elul final a fost for-
marea unei clase de muncitori agricoli „eli-
bera]i” de orice con[tiin]` istoric`, capabili
s` produc` hran` pentru întreaga societate
comunist`. Modernitatea comunist` a privit
]`ranul ca pe un reziduu istoric care trebuie
eliminat, anihilat în substan]a sa. Astfel,
colectivizarea a fost totodat` un proces de
cur`]are [i de reeducare, de reconstruc]ie a
]esutului social prin interven]ia represiv` a
politicului.
Mihai Gheorghiu ne spune mai multe
despre cum a fost gândit` expozi]ia, despre
cum au dorit s` figureze aceast` experien]`
complex` [i tragic` prin tematizarea iconic`
[i scenografic` a cuvântului [i semnului frac-
tur`. „Figura care poate traduce ceva din
sensurile acestei experien]e istorice este
cea a fracturii de timp, de spa]iu, de destin,
a rupturii [i a sfâ[ierii societ`]ii, a
comunit`]ii, a existen]ei personale. În
acela[i spa]iu scenografic, sunt prezente
m`rcile suferin]ei, ale rezisten]ei, ale
sfâ[ierii existen]elor individuale, al`turi de
m`rcile ideologicului, ale politicului, ale
represiunii. Ea îns`[i, aceast` al`turare, are
menirea de a figura fractura, ruptura, dimen-
siunea enorm` a intruziunii unei politici
represive în ]esutul social cel mai intim.
Expozi]ia evit` discursivitatea pedagogic`,
naturalismul, dar [i metafora atotprezent` [i
superflu`. Nu ocolim o anumit` dimensiune
pedagogic`, dar ea apare subtil, la încheie-
rea parcursului. Expunerea ofer` dimen-
siunea simbolic` a experien]ei comuniste,
sensul ei adânc distructiv pentru ]esutul
social [i continuitatea istoric`. Colectivizarea
[i comunizarea sunt procese invazive, de
lung` durat`, care au pus în dificultate
întreaga societate, producând efecte majore
inconturnabile. Expozi]ia noastr` vrea s`
fac` sesizabile efectele perverse, care
r`mân prezen]e în act în societatea
româneasc`. O societate care este cangre-
nat` [i ast`zi de infernul moral al trecutului
recent, trecut care nu mai trece, trecut care
nu este nici m`car trecut. România este invi-
tat` la disolu]ia memoriei sale identitare,
istorice, la [tergerea oric`rei urme care ar
putea pune problema delicat` a r`spunde-
rilor reale. {tergerea memoriei serve[te
numai unui viitor la fel de confuz [i ignar ca
[i trecutul victorios al acelora care au con-
dus o ]ar` la dezastru [i o mai conduc înc`.
Istoria noastr` recent` trebuie privit` cu
curaj [i cu luciditate, numai astfel vom mai
avea poate [ansa unei victorii împotriva a tot
ceea ce ne trage în jos, în apele tulburi ale
unei neputin]e generale, ale unei falsific`ri a
tuturor normelor [i valorilor.”
www.muzeultaranuluiroman.ro
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 20
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 21
ev
en
ime
nte
in
tern
e
22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei
preg`te[te pentru luna decembrie
expozi]ia-eveniment „M`rturii. Frescele
M`n`stirii Arge[ului”, care prezint`, \n pre-
mier`, 31 din cele 35 de fragmente de fresc`
care s-au p`strat pån` ast`zi din ansamblul
decora]iei murale al bisericii M`n`stirii
Arge[ului.
Atribuite zugravului Dobromir din Tårgovi[te
(ante 1526), frescele au fost extrase din bi-
seric` la sfår[itul secolului al XIX-lea, \n con-
textul restaur`rii coordonate de arhitectul
francez André Lecomte du Noüy.
Expozi]ia documenteaz` epopeea acestor 31
de fragmente de pictur` mural`, aflate la
cap`tul unui \ndelungat proces de restaurare
realizat sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu
Boldura, prof. univ. dr. Dan Mohanu [i lect.
univ. dr. Romeo Gheorghi]`.
Al`turi de ace[tia, conservatori, curatori,
arhitec]i, arti[ti multimedia [i speciali[ti \n
educa]ie muzeal` [i-au conjugat eforturile
pentru g`sirea formulei adecvate de
prezentare a acestui pre]ios tezaur de art`
veche romåneasc` din epoca lui Neagoe
Basarab, \ntr-o scenografie inspirat` de ima-
„M`rturii. Frescele M`n`stirii Arge[ului”De la machet` \n sala de expunere
Arhanghelul Mihail – (Dobromir zugrav) ante 1526; pictur` mural` a fresco; dimensiuni fragment fresc`:263,5 x 133,5 cm (dimensiuni suport: 273 x 141 cm);restaurat (ante 1998); echipa coordonat` de prof. univ. dr. Oliviu Boldura. © MNAR, Galeria de Art` Veche Romåneasc`
Macheta expozi]iei – proiect scenografic realizat deABRUPTARHITECTURA (Cristina Constantin, MirelaVladu]` [i Cosmin Pavel)
ginea legendarei M`n`stiri a Arge[ului ca
[antier f`r` sfår[it (proiect semnat de
AbruptArhitectura – arh. Cristina Constantin,
arh. Mirela Vl`du]` [i arh. Cosmin Pavel).
Cercetarea care a stat la baza expozi]iei este
optim valorificat` prin recursul la tehnologii
multimedia integrate sub forma unei recon-
stituiri virtuale 3D a pozi]iilor ocupate de frag-
mentele de fresc` \n cadrul ansamblului
monumental \nainte de extragerea lor, a unui
film de prezentare a interven]iilor de restau-
rare [i a unei aplica]ii interactive care permite
vizionarea cópiilor dup` tablourile votive reali-
zate de pictorul Gheorghe Tattarescu \n
1860. Aceste materiale, precum [i promoul
expozi]iei, sunt realizate de KOTKI visuals
(Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska [i
Larisa Crun]eanu).
Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei
mul]ume[te institu]iilor partenere – Muzeul
Na]ional de Istorie a Romåniei, care a \mpru-
mutat dou` fresce, [i Universitatea de
Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu”, care a
\mprumutat planuri, relevee [i fotografii din
perioada restaur`rii M`n`stirii Arge[ului –,
precum [i Arhiepiscopiei Arge[ului [i
Muscelului pentru concursul acordat \n docu-
mentarea acestei expozi]ii.
„Timpul petrecut \n jurul frescelor de la
Arge[ a fost un timp bun, cå[tigat. Ne-a aju-
tat s` \n]elegem frescele \n desprinderea lor
de pe zid, \n \ndep`rtarea de lumina \n care
au ap`rut. |nlocuite, alungate, g`zduite
departe, r`nite, oblojite, \ngrijite, frescele se
preg`tesc s` m`rturiseasc`. |ntålnirea cu ele
reg`se[te momentul febril al facerii lor, \nve-
cinat cu grija [i truda restaur`rii.” – Cristina
Constantin, arhitect (AbruptArhitectura),
scenograf al expozi]iei
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 22
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:56 PM Page 23
ev
en
ime
nte
in
tern
e
24 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
Ca urmare a discut`rii solu]iilor de
str`mutare a Halei Matache \n cadrul
PUZ-urilor pentru l`rgirea str`zii Berzei \n
[edin]ele Comisiei Na]ionale a
Monumentelor Istorice (30.01.2013) [i a
Comisiei Tehnice de Urbanism [i
Amenajarea Teritoriului (20.02.2013) f`r` a
include [i varianta de p`strare pe amplasa-
ment, Ordinul Arhitec]ilor din Romånia,
Funda]ia Pro Patrimonio, Agen]ia de
Monitorizare a Presei Active Watch [i
Asocia]ia Salva]i Bucure[tiul cereau
autorit`]ilor, pe data de 27 februarie, \n
cadrul unei conferin]e de pres` organizate la
Clubul }`ranului s` respecte interesul public
prin p`strarea Halei pe amplasament [i orga-
nizarea unui concurs de arhitectur` \nainte
de avizarea PUZ-ului, cu tema corect` care
s` analizeze din punct de vedere sustenabil
posibilitatea [i nevoia mut`rii Halei. Cu
aceea[i ocazie, organizatorii au prezentat
publicului evalu`ri ale costurilor pentru dou`
scenarii diferite:
A. men]inerea Halei Matache pe actualul
amplasament [i restaurarea ei,
B. translatarea halei prin demolare [i recon-
struirea unei imita]ii pe alt amplasament.
Conform acestor evalu`ri, costurile de reno-
vare a Halei pe amplasament sunt cu circa
600.000 de euro mai mici decåt cele pe care
le implic` str`mutarea. Mai mult, dac`
lucr`rile de renovare erau realizate \n anul
2011, imediat dup` \nchiderea Halei, cos-
turile nu ar fi dep`[it 600.000 de euro,
aceast` sum` fiind cu 1,4 milioane de euro
mai mic` fa]` de solu]ia propus` de Prim`rie.
Hala Matache
|n afara aspectelor economice, au fost
prezentate [i o serie de aspecte juridice
deosebit de importante pentru subiectul
dezbaterii. Astfel, \n comunicatul de pres`
pus la dispozi]ie de c`tre organizatori se
arat` c`: „Expertiza structural` cerut` de
proprietarul halei (PMB) a fost intitulat`
«Solu]ii pentru mutarea halei», f`r` s` ia \n
considerare [i o expertiz` alternativ` pentru
p`strarea monumentului pe amplasament,
a[a cum prevede legisla]ia \n vigoare, cu
privire la monumente istorice. Ca urmare,
speciali[tii au \ntocmit trei variante de
str`mutare [i nicio variant` comparativ`
pentru lucr`ri necesare la hal` pe amplasa-
mentul ini]ial. Membrii Comisiei Na]ionale a
Monumentelor Istorice la [edin]a din 30 ia-
nuarie 2013 au fost astfel obliga]i s` aleag`
\ntre cele trei variante, cu op]iunea pentru
cea mai ieftin` solu]ie [i \n acela[i timp cu
p`strarea \n cea mai mic` m`sur` a sub-
stan]ei originare.”
|n \ncheiere, a fost adus` din nou \n aten]ia
publicului propunerea grupului de Arhitec]i
Voluntari, prin care se demonstreaz` c` Hala
Matache poate r`mâne pe amplasament
f`r` a afecta strada l`rgit`, a[a cum a fost
ea prev`zut` \n proiectul Prim`riei. |n viziu-
nea lor, regenerarea acestei zone istorice a
Bucure[tilor ar trebui s` se fac` \n jurul valo-
rific`rii tradi]iei [i patrimoniului de arhitec-
tur`, memorie cultural` [i via]` comunitar`.
Regenerarea este un proces complex, care
trebuie s` refac` logica economic` [i
func]ional`, s` \nt`reasc` coeziunea social`
[i identitatea cultural` a cartierului, care nu
poate fi f`cut prin distrugere, neglijarea
cet`]enilor, a valorilor [i a calit`]ii mediului.
FOTO: ADRIAN B~LTEANU
16-25_interne.qxp 3/13/13 3:51 PM Page 24
16-25_interne.qxp 3/13/13 2:57 PM Page 25
26 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
Arhitectura este un element central \n cadrul sectorului culturii [i
crea]iei europene, caracterizat de un mare dinamism. |n dome-
niul arhitecturii lucreaz` peste jum`tate de milion de oameni, iar
peste 12 milioane sunt angaja]i \n sectorul construc]iilor. |n ansam-
blu, industriile culturale [i creative contribuie cu pân` la 4,5% la
PIB-ul UE.
Premiul UE pentru arhitectur` contemporan` „Mies van der Rohe”
r`spl`te[te contribu]ia arhitec]ilor europeni la dezvoltarea de noi
idei [i tehnologii \n domeniul urbanismului contemporan. Lansat \n
1987 [i cofinan]at prin programul Cultura al UE [i de c`tre
Fundació Mies van der Rohe, premiul, \n valoare de 60 000 EUR,
este cea mai valoroas` distinc]ie oferit` \n arhitectura european`.
El se acord` din doi \n doi ani pentru o lucrare realizat` \n cei doi
ani anteriori decern`rii. Ceremonia de anul acesta este a 13-a de
la lansare.
Lucr`rile nominalizate sunt propuse de exper]i independen]i din
\ntreaga Europ`, de asocia]iile membre ale Consiliului Arhitec]ilor
din Europa, de asocia]iile na]ionale de arhitec]i [i de comitetul
consultativ al premiului.
Pentru edi]ia 2013 au fost nominalizate 335 de proiecte din cele 37
Proiecte romåne[ti nominalizate pentruPremiul Mies van der Rohe 2013
Casa din garaje prefabricateProiect: ABRUPTARHITECTURA / arh. Cristina Constantin, arh. Cosmin Pavel Foto: Cosmin Pavel
Uzina de ap`, Centru de arhitectur`, cultur` urban` [i peisajProiect: AGD / arh. Constantin Gorcea Foto: Cristian Istrati
de ]`ri europene care particip` la programul Cultura al UE, 8
dintre ele fiind semnate de arhitec]i romåni. De[i niciunul nu se
afl` pe lista finali[tilor, prezen]a unui num`r din ce \n ce mai mare
de proiecte autohtone printre cele nominalizate, st` m`rturie pen-
tru evolu]ia semnificativ` a calit`]ii arhitecturale din Romånia.
Cå[tig`torii premiului [i al men]iunii speciale, acordat celui mai
promi]`tor arhitect, vor fi anun]a]i \n luna mai, iar ceremonia de
decernare va avea loc \n data de 6 iunie [i va fi g`zduit` de
Pavilionul Mies van der Rohe din Barcelona, Spania. Cei doi
laurea]i vor fi ale[i din cele 5 proiecte finaliste: Cl`direa Prim`riei,
Ghent, Belgia (Proiect: Robbrecht en Daem architecten; Marie-
José Van Hee architecten); Superkilen – parc urban intercultural,
Copenhaga, Danemarca (Proiect: BIG Bjarke Ingels Group;
Topotek1; Superflex); Harpa – Sal` de concerte [i centru de con-
ferin]e din Reykjavik, Reykjavik, Islanda (Proiect: Batteríid
Architects; Henning Larsen Architects; Studio Olafur Eliasson);
C`min pentru persoane în vârst`, Alcácer do Sal, Portugalia
(Proiect: Aires Mateus Arquitectos) [i Metropol Parasol – spa]iu
cultural [i comercial, Sevilla, Spania (Proiect: J. Mayer H.).
Mai multe informa]ii pute]i g`si pe www.miesarch.com.
26-34_externe.qxp 3/13/13 2:58 PM Page 26
www.oar-bucure[ti.ro I 27
Crama AvincisProiect: BBM GRUP / arh. Alexandru Beldiman, arh. Doina Butic`, arh. Georgiana Albi]a, arh. Dan Butic`, arh. Mika Nilich,
arh. Ioana Arzoiu; ICON STUDIO DE ARHITECTURA / arh. Cristina Mihaela Woinaroski Foto: Cosmin Dragomir
Pavilion Primire Baia Sf. AnaProiect: BLIPSZ / arh. Istvan Pasztor, arh. Istvan Benedek, arh. Zsolt Szenasi-Papp; ATELIER FKM / arh. Arnold Macalik
Foto: Istvan Benedek
BARJA – Arhitectura unui spa]iu public de-a lungul canalului Bega din Timi[oaraProiect: D PROIECT / arh. Bogdan Demetrescu Foto: Ovidiu Mic[a
26-34_externe.qxp 3/13/13 2:59 PM Page 27
28 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
Cluj ArenaProiect: DICO {I }IG~NA{ BIROU DE PROIECTARE / arh. {erban }ig`na[, arh. Florin Dico, arh. Levente Kornis, arh. Cristian Urcan
Foto: Cosmin Dragomir
Bastionul Post`varilor, Bra[ovProiect: POINT 4 SPACE / arh. Justin Baroncea, arh. Radu Enescu, arh. Constantin Goagea Foto: Cosmin Dragomir
Pensiune turistic` Atra DoftanaProiect: TECON / arh. Bogdan Babici, arh. Alexandru Maftei, arh. Bogdan Brandiburg Foto: Cosmin Dragomir
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM Page 28
www.oar-bucure[ti.ro I 29
Franke Solid Surface este un produs compus
avansat, utilizat \ntr-o gam` larg` de aplica]ii
comerciale [i reziden]iale. Este un material de
suprafa]` solid, extrem de durabil, flexibil,
netoxic, neporos, omogen, u[or de \ntre]inut
[i igienic, care nu permite dezvoltarea bacteri-
ilor [i mucegaiului (unul dintre avantajele aces-
tul material este c` nu are \mbin`ri vizibile).
Flexibilitatea designului este o alt` caracteris-
tic` deosebit de important` a acestui produs.
Datorit` propriet`]ii de termoformare, per-
mite execu]ia unor lucr`ri deosebite 2D [i
3D, precum [i decorarea cu elemente \n
relief. Culorile [i modelele apar pe \ntreaga
grosime a materialului [i nu dispar urmare a
uzurii. Majoritatea deterior`rilor, inclusiv cele
provenite din lovituri, arsuri sau agresiune
chimic`, pot fi reparate, integritatea
suprafe]ei [i luciul original putånd fi redate \n
orice moment.
Avånd o capacitate bun` de fabricare, fiind
un material termoformabil [i igienic, Franke
Solid Surface poate fi utilizat \ntr-o gam`
variat` de spa]ii: buc`t`rii (blaturi, chiuvete,
plac`ri de perete), b`i (blaturi, chiuvete,
c`zi, plac`ri), spitale (plac`ri pere]i, recep]ii,
grupuri sanitare, laboratoare, chiuvete
decontaminare, s`li de opera]ie), restau-
rante (baruri, mese), magazine (display,
plac`ri pere]i, recep]ii), cl`diri publice (dis-
play \n muzee, mese pentru \ntålniri) etc.
Franke Solid Surface ofer` o gam` foarte
divers` de culori [i texturi care accentueaz`
tonurile naturale [i nuan]ele din spa]iile inte-
rioare reziden]iale [i comerciale. |n
Romånia, produsul este disponibil (stoc) \n:
pl`ci cu grosimea de 6 mm (alb) [i dimensi-
unile de 2 500 X 760 mm; pl`ci cu grosimea
de 12 mm, 24 de culori, [i dimensiunile de
3 680 X 760 mm.
FRANKE Solid Surface
www.franke.ro
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM Page 29
30 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
Ministerul Culturii [i Turismului din Grecia \mpreun` cu Piraeus
Port Authority au lansat anul trecut un concurs interna]ional cu
o tem` complex`: proiectarea unui Muzeu al Antichit`]ilor
Subacvatice, transformând un siloz de cereale construit \n portul
Piraeus \n anii ‘30, [i realizarea unui spa]iu public deschis \n centrul
portului, un loc pentru relaxare, art` [i educa]ie, reprezentativ pentru
\ntregul ora[. Echipa româneasc` participant` (arhitec]ii Andrei Uleia,
Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa) s-a remarcat \ntre cele aproape
100 de echipe care s-au \nscris \n concurs [i au reu[it s` ob]in` pre-
miul al II-lea cu o propunere \ndr`znea]`, \nf`]i[ând un spa]iu narativ,
poetic, dar totodat` coerent func]ional [i la standarde tehnice
actuale. Andrei Uleia este fondatorul „Dasein arhitectur` urban`” [i
gestioneaz` activitatea biroului ca executiv [i director de crea]ie.
Cristina Chel`rescu [i Traian Bompa sunt o echip` de arhitec]i cu
sediul la Paris. Începând din 2007 au fost implica]i în diverse proiecte
[i concursuri interna]ionale al`turi de arhitec]i români [i francezi.
Premiul I a revenit echipei Antonopoulos Evangelos, Vetta Thalia,
Gavalas Georgios, Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia [i Pilarinou
Competi]ia Piraeus Cultural Coast
Maria din Grecia, cu un proiect care pune accentul pe restabilirea
rela]iei pierdute dintre ora[ [i mare, iar premiul al III-lea a fost acor-
dat tot unei echipe din Grecia, care a mizat pe conceptul de „invert-
ed archaeology”: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas
Nikolaos [i Trova Vasileia. Proiectul Diving_Emerging semnat de
c`tre arhitec]ii dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho [i
Mavrou Chrysokona a fost r`spl`tit cu locul IV pentru fluxul continuu
de oameni pe care \l propune prin intermediul unor lifturi ce
simuleaz` experien]a scufund`rii [i a ridic`rii la suprafa]`, \n timp ce
cå[tig`torii premiului V, Joao Maria Ventura Trindade [i Patricia
Marques Costa au pornit de la ideea c` fiecare etap` de dezvoltare
\[i pune amprenta asupra unui loc, motiv pentru care [i-au propus s`
recupereze toate urmele devenirii istorice a locului [i s` se le incor-
poreze \n noua structur`.
|n afara celor cinci premii, juriul a acordat [i nou` men]iuni de
onoare. Mai multe detalii despre premii [i despre proiectele \nscrise
pute]i afla pe site-ul concursului:
www.piraeusculturalcoast.org.gr
Premiul 1Proiect: Antonopoulos Evangelos,Vetta Thalia, Gavalas Georgios,
Riga Maria-Kiriaki, Stamouli Anastasia, Pilarinou Maria
26-34_externe.qxp 3/14/13 11:12 AM Page 30
www.oar-bucure[ti.ro I 31
Premiul 2Proiect: Andrei Uleia, Traian Bompa, Cristina Chel`rescu
Premiul 3Proiect: Kizis Ioannis, Kizis Konstantinos, Mpelavilas Nikolaos,
Trova Vasileia
Premiul 4Proiect: dr. Sakellaridou Eirini, Papanikolaou Morpho,
Mavrou Chrysokona
Premiul 5Proiect: Joao Maria Ventura Trindade, Patricia Marques Costa
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM Page 31
32 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
ev
en
ime
nte
ex
tern
e
Cea de-a treia Trienal` de Arhitectur` de
la Lisabona, organizat` \n jurul temei
Close, Closer, propus` de curatorul principal
al evenimentului Beatrice Galilee, invit` pu-
blicul larg la o examinare critic` a poten]ialu-
lui din spatele produsului arhitectural, prin
intermediul unui lung [ir de manifest`ri
printre care se num`r` expozi]ii experimen-
tale [i dezbateri.
|n perioada 12 septembrie – 15 decembrie
2013, 4 proiecte curatoriale ample vor abor-
da arhitectura ca pe un factor decisiv \n pro-
cesul de transformare [i proiectare a
Close, CloserTrienala de Arhitectur` de la Lisabona 2013
spa]iului, ca pe o for]` social`, cultural` [i
politic` implicat` \n schimbarea contextului
global actual. Expozi]ia Future Perfect, orga-
nizat` de Liam Young aduce \mpreun` un
grup de oameni de [tiin]` [i cercet`tori pen-
tru a construi ora[ul viitorului. Proiectul The
Real and Other Fictions, coordonat de
Mariana Pestana reprezint` un grup de inter-
ven]ii interdisciplinare realizate la scara 1:1
care exploreaz` spa]iul supranatural dintre
realitate [i fic]iune. Organizat \ntr-o pia]`
public` din Lisabona, New Publics, curatoriat
de José Esparza constituie un program
desf`[urat pe parcursul a trei luni, respon-
sabil pentru crearea unei scene politice care
s` materializeze argumente, controverse,
propuneri [i strategii, cu scopul de a oferi o
nou` form` realit`]ii sociale colective. Cel
de-al patrulea proiect, Institute Effect invit`
12 publica]ii, galerii, libr`rii [i muzee impor-
tante s` se expun` \n Lisabona prin rota]ie
[i s`-[i prezinte rolul pe care \l au \n contu-
rarea discursului arhitectural contemporan.
Toate aceste expozi]ii vor fi completate de o
serie de evenimente pluridisciplinare \n
cadrul c`rora va fi prezentat punctul de
vedere [i al altor sfere creative.
Trienala \[i propune s` stabileasc` o plat-
form` de analiz` a unor tehnici arhitecturale
alternative care s` aib` puterea de a trans-
forma ora[ele contemporane. Cele 4 teme
au fost alese pentru a inspira [i genera o
mas` critic` [i pentru a implica un num`r
cåt mai ridicat de persoane, oferindu-le posi-
bilitatea de a se face auzi]i [i v`zu]i [i, poate
cel mai important, de a beneficia de
mijloacele prin care \[i pot materializa ideile.
Pentru aceasta, arhitec]i, studen]i, arti[ti,
designeri [i urbani[ti sunt invita]i s` se
al`ture programului Close, Closer, contribu-
]ia fiec`ruia urmånd s` genereze un impor-
tant dialog cu privire la o arhitectur` mai
cooperant` [i interconectat`, \n beneficiul
ora[elor noastre. Organizatorii Trienalei
anun]` [i lansarea unui concurs pentru
burse de cercetare, unul pentru studen]i [i
unul pentru tinerii arhitec]i. Despre toate
acestea, cåt [i despre programul \nc`rcat al
evenimentului pute]i afla mai multe pe
www.close-closer.com [i
www.trienaldelisboa.com
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM Page 32
www.oar-bucure[ti.ro I 33
De]inånd cele mai importante distinc]ii care
pot fi acordate unui arhitect, printre care
Leul de Aur, Premiul Pritzker sau Premiul
Mies van der Rohe sunt doar cåteva, Rem
Koolhaas a fost numit recent curatorul celei
de-a 14-a edi]ii a Bienalei Interna]ionale de
Arhitectur` de la Vene]ia, pentru care a
propus o schimbare de direc]ie, marcat` de
tema Fundamentals.
„Fundamentals va fi o bienal` despre arhi-
tectur`, nu despre arhitec]i. Dup` o serie
de bienale dedicate celebr`rii contempora-
nului, Fundamentals se va concentra pe
istorie – pe elementele inevitabile ale
oric`rei arhitecturi folosite de oricare arhi-
tect, oriunde, oricånd (u[a, pardoseala,
tavanul etc.) [i pe evolu]ia arhitecturilor
na]ionale \n ultimii 100 de ani. (…) Aceast`
retrospectiv` va genera o \n]elegere
proasp`t` a bog`]iei repertoriului funda-
mental al arhitecturii, aparent atåt de
epuizat ast`zi.” (Rem Koolhaas)
Fundamentals. Bienala Interna]ional` de Arhitectur` de la Vene]ia 2014
Dac` \n 1914 se putea vorbi despre arhitec-
tura „chinez`”, arhitectura „elve]ian`”, arhi-
tectura „indian`”, la un secol distan]`, sub
influen]a r`zboaielor, regimurilor politice,
mi[c`rilor na]ionale [i interna]ionale de arhi-
tectur`, talentelor individuale, prieteniilor,
evolu]iei tehnologice etc., arhitecturile care
odat` erau specifice [i locale au devenit
alternative [i globale. Identitatea na]ional` a
fost sacrificat` \n favoarea modernit`]ii.
Cum preg`tirile pentru edi]ia 2014 \ncep cu
un an mai devreme fa]` de calendarul tipic
al bienalei, organizatorii \[i propun s`
foloseasc` timpul suplimentar pentru a intro-
duce mai mult` coeren]` la nivelul
Pavilioanelor Na]ionale. Scopul este ca toate
]`rile participante s` adopte aceea[i tem` –
„Preluånd Modernitatea: 1914-2014” – [i s`
prezinte, fiecare \n felul ei, procesul \nl`tur`-
rii caracteristicilor na]ionale \n schimbul
adopt`rii universale a unui singur limbaj
modern, cu un singur repertoriu de tipologii.
Conceput` [i organizat` de c`tre Vitra Design
Museum, retrospectiva Marcel Breuer (20
februarie – 17 iulie 2013) este prima care
prezint`, \ntr-o manier` diferen]iat` [i detali-
at`, ambele discipline \n care designerul [i
arhitectul de origine ungar` a creat.
Prezentat` \n cadrul Cité de l’architecture &
du patrimoine [i cuprinzånd o sec]iune dedi-
cat` designului [i materialelor folosite pentru
mobilier (lemn, metal, aluminiu sau contrapla-
Marcel Breuer (1902-1981)Design [i arhitectur` – expozi]ie retrospectiv`
caj) [i una dedicat` obiectelor de arhitectur`
(grupate pe func]iuni [i ordin de m`rime:
locuin]e, spa]ii [i volume) [i, de asemenea,
pe categorii de materiale [i de „efecte” (ele-
mentele-cheie ale vocabularului folosit, forme
geometrice [i texturi caracteristice stilului
arhitectului), ampla expozi]ie are ca scop
principal ilustrarea cronologic`, prin
fotografie, text, crochiuri [i obiecte, a imaginii
de ansamblu a evolu]iei, de la \nceputurile
studiilor la Bauhaus pån` la marile obiecte de
TEXT: IOANA P~UNESCU
Mai multe detalii despre eveniment pute]i
g`si pe www.labiennale.org.
arhitectur`, a unuia dintre marile nume ale
secolului XX.
„|n ceea ce prive[te proiectele mele, mi-am
dorit s` merg pe o cale care s` m` conduc`
spre volumele cele mai importante. Motiv
pentru care m-am concentrat, la \nceput, pe
elementele cele mai mici, cum ar fi scaunele
sau alte piese de mobilier [i, \n acord cu pro-
gramul meu de lucru, am trecut apoi de la
mobilier la locuin]e private...” (scrisoare c`tre
Walte Gropius, martie 1932).
1. Portret Marcel Breuer, 1975. Foto: © Arhivele Bauhaus, Berlin.
2. Clopotni]a m`n`stirii Buna Vestire a ordinului Benedictin, Bismarck, Dakota de Nord,
(1961-1963, cu Hamilton P. Smith). Foto: © Shin Koyama - Arhivele Universit`]ii Mary.
3. Whitney Museum of American Art, New York, N.Y., (1964-1966, cu Hamilton P. Smith).
Foto © Ezra Stoller - Esto. Toate drepturile rezervate.
1
2 3
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:00 PM Page 33
34 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #43
pu
bli
ca]i
i
Acest volum exploreaz` noile dimensiuni ale arhitecturiimemoriei, de la arhitectura memorial`, adic` a arhitecturiidestinate s` aduc` aminte, s` co-memoreze \n spa]iulpublic evenimente, de regul` violente [i tragice, la arhitec-tura \n rela]ie cu timpul \n general, \n sensul statutului s`ude condensator temporal.În acest sens, memoria intervine ca tr`s`tur` proprieobiectului arhitectural [i sunt discutate cåteva instan]e aleacestei capacit`]i memorializante a obiectului de arhitec-tur`, mai cu seam` a celui religios. |n cåteva texte succe-sive se discut` problema originii arhitecturii, a caracteruluis`u arhival [i a modului cum dispare arhitectura.
Aceast` carte, scoas` \n condi]ii grafice deosebite [i plin`de fotografii cu detalii surprinz`toare, cuprinde \ntreagaoper` fotografic` cunoscut`, legat` de Bucure[ti, a luiCarol Popp de Szathmari, pictor [i grafician transilv`nean,primul fotograf de art` [i documentarist din Regatul Român[i unul dintre primii zece fotografi din Europa. Lui Szathmari\i dator`m unele dintre primele fotografii ale Bucure[tilor,din perioada 1848-1885. Cartea cuprinde multe informa]iinecunoscute [i imagini inedite dintr-un ora[ care s-a trans-format aproape total, cititorul avånd bucuria s` descopereun Bucure[ti al c`ru]elor [i cale[tilor, al Dåmbovi]ei casurs` principal` de ap`, al hanurilor \nc` \n picioare, alTårgului Mo[ilor, al carelor alegorice, al demol`rilor [i alconstruc]iilor.
Presiunea imobiliar` \n cre[tere [i incapacitatea autorit`]ilorlocale de a gestiona [i garanta un mediu de calitate [i de a\n]elege [i conserva specificul locului au produs \n ultimiiani o dezvoltare haotic` \n Parcul Na]ional Piatra Craiului.Majoritatea proiectelor analizate pentru avizare demon-streaz` o slab` cunoa[tere a specificului local [i indiferen]`pentru integrarea \n peisaj. De multe ori, ele sunt greu decorectat [i se opteaz` pentru compromisuri, care, \nsu-mate, scad tot mai mult calitatea peisajului.Scopul acestui ghid este de a ajuta la elaborarea unor proiecte mai bune, de a preveni deteriorarea peisajului [ide a ameliora calitatea locuirii \n zon` – \n spiritul dezvolt`riidurabile [i a Politicii pentru Arhitectur` \n România 2010-2015. Cultura mediului construit [i calitatea vie]ii, ini]iat` [i promovat` de Ordinul Arhitec]ilor din Romånia.
Autor Augustin IoanLimba Romån`ISBN 978-606-8026-23-7Editura Igloo MediaAn apari]ie 2013www.igloo.ro
Autori Emanuel B`descuRadu Oltean
Limba Romån`, Englez`ISBN 973-0-12736-2Editura Art-HistoriaAn apari]ie 2012art-historia.blogspot.ro
Autor Raluca MunteanuEditor Mirela Duculescu Limba Romån`ISBN 978-973-0-13817-7Editura ArhiterraAn apari]ie 2013www.arhiterra.ro
Carol Popp de Szathmari. Fotograful Bucure[tilor
Arhitectura Memoriei. Noua frontier` a spa]iului sacru
Ghid de construire în zona de dezvoltare durabil` a Parcului Na]ional Piatra Craiului
26-34_externe.qxp 3/13/13 3:01 PM Page 34
C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 8
C4_C1_C2_C3 3/13/13 3:03 PM Page 5
Recommended