Citation preview
Minte Caracter PersonalitateCuprins Ellen G. White Activitatea de
cercetare în domeniul minii
Importana activitii de cercetare în domeniul minii Cretinul i
psihologia Pericole în psihologie Influenele spirituale i mintea
Fanatismul Sntate i echilibru
Relaii fundamentale Originile psihice ale suferinelor fizice Mintea
i religia Citadela minii Capacitatea de a înelege
Dezvoltarea minii Studiul Bibliei i dezvoltarea minii Perseverena
Hrana minii Activitatea fizic Factorii emoionali
Dezvoltarea personalitii Influene prenatale Ereditatea i mediul
social Atmosfera de siguran din cmin Influena prinilor Atmosfera
cminului Preocuparea lui Hristos pentru mintea oamenilor
coala i profesorul Puterea înviortoare a vieii
Iubirea – un principiu divin i venic Iubirea în cmin Iubire i
sexualitate în experiena uman Iubirea freasc Iubirea lui
Dumnezeu
Egoismul i respectul de sine Respectul de sine Dependen i
independen
Adolescen i tineree Problemele tinerilor Dragostea oarb i pasiunea
Pericole care pândesc tineretul Contiina
Principii cluzitoare în educaie Influena percepiilor Principii
motivatoare Principii referitoare la studiu i învare
Relaia dintre minte i trup Necesitatea unei activiti armonioase a
întregii fiine Influena trupului asupra minii Dieta i mintea Mintea
i sntatea Mintea i sntatea spiritual
Sntatea mintal Legile care guverneaz mintea Individualitatea
Relaii interumane Igiena minii
Probleme emoionale Simmântul de vinovie Întristarea Nelinitea i
îngrijorarea Teama Depresia Controversele – aspecte pozitive i
negative Suprasolicitarea intelectual Durerea Mânia Ura i rzbunarea
Credina
Corectarea defectelor Formarea caracterului Opoziie i conformism
Funciile vitale ale legilor lui Dumnezeu
(A) Decalogul (B) Evidenierea Legii lui Dumnezeu în lumea natural
(C) Alte legi
Comunicarea Personalitatea
Relaii sociale Respingerea Spiritul de critic Fericirea
Gândurile i influena lor Tiparele de gândire Gândirea corect
Îndoielile Imaginaia i boala Decizia i voina
Sisteme false de terapie Pseudotiina Controlul minii de ctre o alt
minte Hipnoza i pericolele ei tiina satanic a înlrii de sine
Principiile i aplicarea lor Terapie sntoas pentru minte Abordarea
tiinei Geriatria
Psihologie practic Tratarea emoiilor Lucrarea de consiliere
Acordarea încrederii Psihologia i teologia Influene negative asupra
minii Influene pozitive asupra minii
Apendice A Sfat adresat unei femei aflate în perioada de mijloc a
vieii
Apendice B Încredere acordat fr a lua în considerare schimbrile
emoionale
ABREVIERI
CUVÂNT-ÎNAINTE
În timpul vieii lui Ellen G. White (1827–1915), psihologia, tiina
care se ocup cu studiul psihicului, al legitii proceselor psihice
(cognitive, afective, voliionale) i al însuirilor psihice ale
persoanei (caracter, temperament etc.), era la începuturile ei. Cu
toate acestea, din scrierile lui Ellen G. White, se desprinde o
filozofie distinctiv, în care este conturat cu claritate o concepie
cluzitoare în aceast tiin dedicat sntii mintale i spirituale.
Scopul acestei compilaii este de a oferi o colecie a declaraiilor
lui Ellen G. White în domeniul vast, important i uneori
controversat al psihologiei, pentru a putea fi studiate cu oarecare
facilitate. Adventitii de ziua a aptea i muli alii împrtesc
convingerea c Ellen G. White a scris sub influena cluzirii preioase
a Duhului Sfânt într-un domeniu atât de vital pentru întreaga
omenire i într-un timp în care curentele de gândire în psihologie
erau variate i schimbtoare.
Valabilitatea i valoarea concepiilor lui Ellen White în psihologie,
nutriie i educaie, precum i în alte domenii, au fost deja
demonstrate. Nu exist nicio îndoial c, pe msura progresului
cercetrilor legate de sntatea mintal, reputaia ei în stabilirea i
susinerea unor principii psihologice solide va fi din ce în ce mai
temeinic recunoscut. Pentru adventitii devotai, aceast lucrare,
Minte, caracter, personalitate, va aduce multe rspunsuri. Suntem
siguri c, pe msura descoperirii adevrului, convingerile prezentate
aici vor trezi un interes din ce în ce mai mare din partea tuturor
cititorilor preocupai de dezvoltarea lor.
Având în vedere aceste circumstane, apariia ocazional a unor
expresii
ca „am vzut”, „mi s-a artat”, „am fost instruit s” nu este doar
îneleas, ci aduce chiar mai mult lumin asupra faptului c, la
originea concepiilor expuse, Se afl Acela care a modelat i a creat
mintea uman.
În procesul de realizare a acestui material de ctre lucrtorii
Fundaiei White, nu a existat nicio încercare de a selecta pasaje
care s susin ideile împrtite i promovate de diferitele autoriti în
domeniul educaiei i psihologiei. Nicio idee preconceput a vreunuia
dintre compilatori nu este prezentat aici. Dimpotriv, efortul depus
a avut scopul de a permite o expunere cât mai imparial a ideilor
propuse de Ellen G. White. Pentru realizarea acestui obiectiv, a
fost folosit ca surs colecia vast a scrierilor ei, atât a celor
publicate de-a lungul a ase decenii, aa cum apar ele în diferitele
lucrri tiprite sub form de cri, eseuri i mii de articole periodice,
cât i a celor aflate în voluminoasa colecie de manuscrise i
scrisori aflate în tezaurul Fundaiei White.
O mare parte a crii Minte, caracter, personalitate prezint
principii cluzitoare generale. Pe lâng acestea, sunt adugate i
intercalate materiale dedicate unor îndrumri practice sau
avertismente care vizeaz relaia specific dintre profesori i elevi,
pastori i enoriai, medici i pacieni sau prini i copii.
În nenumrate situaii, exist sfaturi adresate în mod particular unei
anumite persoane, conductor, pastor, medic, editor, so, soie sau
tânr. Prin prezentarea circumstanelor i a sfatului oferit, aceste
relatri constituie un fel de cazuistic, ceea ce înseamn c atenia
cititorului trebuie s se orienteze în direcia principiului
implicat, i nu asupra detaliilor.
Evident, Ellen G. White nu a scris în calitate de psiholog. Ea nu a
folosit terminologia uzual în domeniul psihologiei contemporane. De
fapt, este necesar ca cititorul s abordeze cu atenie anumii termeni
folosii chiar de ctre autoare, cum ar fi „psihologie”, „frenologie”
etc. Cu toate acestea, cititorul interesat va fi impresionat de
profunzimea neobinuit a autoarei în formularea unor principii
fundamentale ce in de domeniul psihologiei i care se evideniaz în
mod clar în scrierile ei. Lucrarea rezultat prin selectarea,
colecionarea i prezentarea într-o succesiune logic a declaraiilor
lui Ellen G. White cu privire la diferitele aspecte ale manifestrii
minii, la rolul vital al minii în experiena uman, precum i cu
privire la factorii care contribuie la funcionarea optim a acesteia
merit s fie aezat în rândul crilor ei, publicate postum. Aceste cri
ne ajut s
înelegem omul i relaia sa cu mediul înconjurtor, cu Dumnezeu i cu
universul.
Cu ani în urm, când s-a început realizarea acestei compilaii, s-a
crezut c ea va beneficia, în principal, de interesul celor care
studiaz domeniul sntii mintale. Prin urmare, modul de ordonare a
declaraiilor a urmrit s ofere un material disponibil unor categorii
restrânse de cititori. Cercettorii trebuie s îneleag faptul c, dei
s-a încercat pe cât posibil s se evite repetrile, câteva
citate-cheie reapar în capitole diferite, deoarece cititorul s-ar
atepta s le gseasc, în virtutea tematicii sugerate de titluri. În
prezent, a devenit evident faptul c aceast compilaie rspunde unei
nevoi vitale a tuturor adventitilor, precum i a prietenilor lor,
deoarece cu toii suntem implicai în btlia pentru cucerirea
minii.
Lucrarea compilatorilor s-a concretizat în selectarea materialelor,
aezarea lor într-o ordine care li s-a prut logic i inserarea unor
titluri potrivite, inclusiv a enunurilor interioare care introduc
fiecare pasaj selectat. Pentru ca cititorii s poat beneficia de
avantajul abordrii unui anumit punct de vedere din toate unghiurile
i de o expunere cât mai larg posibil a acestora, s-a încercat
includerea tuturor declaraiilor eseniale pe care le-a scris Ellen
G. White pe parcursul anilor de slujire activ, cu privire la
fiecare subiect prezentat. Procedând în felul acesta, exist
ici-colo o repetare în linii mari a ideilor, pe care, întâmpltor,
cititorii ar putea s o considere oarecum suprtoare. Cu toate
acestea, cercettorul atent va privi ca binevenit fiecare expresie
ce aduce o contribuie la conturarea subiectului dezbtut. Astfel,
Minte, caracter, personalitate are un coninut enciclopedic.
Alturi de fiecare citare, se acord creditul corespunztor sursei
aflate în materialele lui Ellen G. White, oferindu-i cititorului,
în multe cazuri, posibilitatea de a consulta contextul original
complet, dac dorete. Pentru a economisi spaiu, în menionarea
surselor de referin au fost utilizate abrevierile standard ale
titlurilor scrierilor lui Ellen G. White. Cheia acestor abrevieri
se afl în paginile de final. În toate cazurile, este specificat i
data primei scrieri sau publicri. Sursele originale sunt oferite ca
referine primare, iar dac acestea exist în prezent sub form de cri
publicate, este indicat referina corespunztoare.
Limita spaiului a fcut imposibil includerea în aceast lucrare a
unor subiecte asociate tematicii privitoare la minte, cum ar fi
„nebunia” etc.
Pentru cercetarea subiectelor respective, cititorul este îndrumat s
consulte Indexul complet al scrierilor lui Ellen G. White.
Aceast compilaie a fost realizat de lucrtorii Fundaiei Ellen G.
White, sub conducerea unui Consiliu de administraie, în
conformitate cu autorizarea exprimat de ctre Ellen G. White în
propriul ei testament. Spre deosebire de majoritatea compilaiilor
alctuite din scrierile lui Ellen G. White, aceasta a fost publicat
la început într-o form provizorie, intitulat Sfaturi pentru sntate
mintal, în vederea unei verificri în cadrul colar i a unei evaluri
critice din partea educatorilor, psihologilor i a psihiatrilor
adventiti. Dorina Fundaiei White a fost aceea de a se asigura c
toate declaraiile relevante cu privire la subiectele propuse au
fost luate în considerare i c ordonarea materialelor a fost
adecvat.
În forma actual, cartea reprezint o variant revizuit i îmbuntit din
punct de vedere al seleciei i al ordonrii pasajelor. De asemenea,
s-a adugat un capitol, intitulat „Iubire i sexualitate în experiena
uman”. Adugrile au întregit anumite capitole, iar excluderea unor
pasaje a eliminat repetri inutile. Descrierea clar a marii lupte de
cucerire a minii umane, care se desfoar între forele binelui i
forele rului, constituie un avertisment i o iluminare a cititorilor
i ofer orientare i îndrumare în alegerea a ceea ce poate conferi
siguran atât pentru viaa prezent, cât i pentru motenirea viitoare,
în viaa de apoi. Aceasta este dorina cea mai sincer i profund a
Consiliului de administraie al Fundaiei Ellen G. White.
Washington, D.C.
IMPORTANA ACTIVITII DE CERCETARE ÎN DOMENIUL MINII
Cea mai aleas activitate. – Cea mai aleas activitate în care ar
putea fi implicat vreodat o persoan este aceea de tratarea minii. –
3T 269 (1873)
Cunoaterea legilor care guverneaz mintea i corpul uman. –
Responsabilitatea fiecrui om, atât pentru binele propriu, cât i
pentru binele colectivitii, este de a cerceta legile vieii i de a
le respecta într-un mod consecvent i contiincios. Acest organism
uman, care este cel mai uimitor dintre toate organismele vii,
trebuie s fie bine studiat de ctre toi oamenii. Ei au nevoie s
îneleag funciile diferitelor organe interne, precum i relaia de
interdependen care exist între ele i care asigur o activitate
sntoas a întregii fiine. Oamenii trebuie s studieze influena minii
asupra trupului i influena trupului asupra minii i s cunoasc legile
care le coordoneaz. – MH 128 (1905)
Educarea i disciplinarea minii. – Indiferent cine ai fi…, Domnul
v-a binecuvântat cu o capacitate intelectual extraordinar, cu
posibilitatea de a se extinde enorm. Talentele voastre trebuie s
fie cultivate cu seriozitate i perseveren. Mintea trebuie s fie
disciplinat prin studiu, prin observaie i reflecie. Dac nu v vei
folosi toate capacitile intelectuale de care dispunei, nu vei putea
înelege gândurile lui Dumnezeu. Dar dac vei face eforturi, într-un
spirit de temere fa de Dumnezeu, în umilin i cu rugciune
struitoare, capacitile voastre se vor dezvolta i puterile voastre
intelectuale vor fi întrite. O voin neclintit i un obiectiv bine
determinat vor face minuni. – LS 275 (1915)
Potenialitatea unei mini disciplinate. – Autodisciplinarea minii
constituie un imperativ pentru fiecare… O minte obinuit, dar bine
disciplinat, va realiza mai mult i va funciona mai bine decât multe
mini care au beneficiat de o pregtire colar înalt i decât cele mai
spectaculoase talente, dar care au fost lipsite de autodisciplin. –
COL 335 (1900)
Activitatea din domeniul formrii gândirii este extrem de important.
– Tinerii de azi reprezint viitorul societii. Ei sunt viitorii
profesori,
judectori, oameni de stat i conductori; ei sunt aceia care vor
decide destinele umanitii. Aadar, cât de important este misiunea
acelora care se ocup de formarea caracterelor i care influeneaz
vieile celor ce aparin generaiei viitoare!
Dintre toate domeniile de activitate de interes pentru oameni,
locul primordial îl ocup acela al formrii gândirii. Timpul prinilor
este prea preios pentru a fi risipit în satisfacerea apetitului sau
în goana dup avere i mod. Dumnezeu le-a încredinat vieile valoroase
ale copiilor lor nu doar pentru a-i face capabili s realizeze ceva
în viaa prezent, ci i pentru a-i pregti pentru cea viitoare. – HS
209, 1886 (Te 270)
Utilitatea unui profesor depinde de o gândire bine direcionat. –
Utilitatea unui profesor nu depinde atât de mult de cantitatea
cunotinelor pe care le împrtete altora, ci mai degrab de calitatea
modelului de gândire pe care îl imprim elevilor si. Adevratul
profesor nu este mulumit cu idei superficiale, cu o gândire
indolent sau cu o memorie lene. El se strduiete în mod constant s
ating niveluri din ce în ce mai înalte i s aplice metode din ce în
ce mai bune. Viaa sa este caracterizat de o continu dezvoltare. În
activitatea unui asemenea profesor exist întotdeauna o nuan de
inovaie i o putere inspiratoare, care îi mobilizeaz i îi stimuleaz
pe elevii si. – Ed 278 (1903)
Profesorul se va strdui în vederea atingerii celui mai înalt
standard moral i intelectual. – Autocunoaterea reprezint o mare
tiin. Profesorul care se evalueaz pe sine în mod onest va permite
ca mintea s-i fie modelat i disciplinat de Dumnezeu. El va înelege
sursa puterii lui… Cunoaterea de sine conduce la umilin i la
dependen de Dumnezeu, dar acestea nu trebuie s înlocuiasc
eforturile personale în procesul de dezvoltare. Cel care este
contient de propriile defecte nu va crua niciun efort pentru a
atinge standardul fizic, intelectual i moral cel mai înalt.
Niciunei persoane care se mulumete cu un standard mediocru nu ar
trebui s i se permit s se implice în educaia tinerilor. – SpTEd 50,
15 mai 1896 (CT 67)
Pregtirea pentru eternitate. – Modelul agricultorului care trudete
pentru a obine roadele câmpului conine o învtur pe care ar trebui s
o aplicai în toate aciunile voastre. Când îi seamn ogorul,
agricultorul pare
s risipeasc seminele; dar, odat îngropate în pmânt, seminele
germineaz. Puterea lui Dumnezeu le confer vitalitate i le aduce la
via, iar noi observm cum apar, mai „întâi un fir verde, apoi spic,
dup aceea grâu deplin în spic” (Marcu 4:28). Studiai acest proces
uimitor. Oh, exist atât de mult învtur aici; atât de mult
înelepciune! Dac ne vom dezvolta gândirea pân la limita maxim a
capacitilor ei, vom putea continua s cercetm metodele i lucrrile
lui Dumnezeu de-a lungul veniciei i vom cunoate din ce în ce mai
mult despre El. – CT 252 (1913)
tiina religiei cretine i mintea. – În religia cretin exist o tiin
care trebuie cercetat i cunoscut pe deplin. Pe cât de înalte sunt
cerurile fa de pmânt, pe atât de înalt, de vast i de profund este
aceast tiin, în comparaie cu orice alt tiin uman. Modul în care
oamenii sunt chemai s-I slujeasc lui Dumnezeu nu este o tendin
uman, nu este imprimat în natura lor. De aceea, mintea lor are
nevoie s fie disciplinat, educat i dezvoltat. Adesea, ca s poat
ajunge ucenic în coala lui Hristos, omul trebuie s ignore întregul
mod de gândire pe care i l-a format prin practica i educaia
intelectual obinuit, pe parcursul întregii viei. Pentru a rmâne
statornic în relaia cu Dumnezeu, simmintele lui trebuie s fie
disciplinate. Atât cei vârstnici, cât i cei tineri au nevoie s îi
însueasc modele specifice de gândire, care îi vor face capabili s
reziste ispitei. Ei trebuie s învee s priveasc înainte i în sus.
Principiile Cuvântului lui Dumnezeu – principii care sunt la fel de
înalte precum cerul i la fel de întinse ca eternitatea – trebuie s
fie înelese în contextul implicaiilor pe care le au asupra vieii
cotidiene. Fiecare aciune, fiecare cuvânt i fiecare gând trebuie s
fie aduse în armonie cu aceste principii. – CT 20 (1913)
Progresul este posibil numai prin înfruntarea obstacolelor. – Nicio
alt tiin nu o poate egala pe aceea care reproduce caracterul lui
Dumnezeu în viaa cercettorului. Cei care devin urmai ai Domnului
Hristos constat c în mintea lor apar noi motivaii, noi gânduri i
noi impulsuri la aciune. Cu toate acestea, din cauza vrjmaului care
li se împotrivete fr încetare i care îi ispitete, provocându-i la
îndoial i la pcat, ei nu vor putea progresa decât dac se vor angaja
în lupt. Predispoziiile spre ru, ereditare sau cultivate, trebuie s
fie învinse. Apetitul i viciul trebuie s fie subordonate stpânirii
Duhului Sfânt. Iar rzboiul acesta nu se va sfâri pân la încheierea
acestei frâme de eternitate. Chiar dac ne provoac fr încetare la
lupt, atacurile
care ne asalteaz nu reprezint altceva decât tot atâtea victorii
preioase de câtigat; iar valoarea triumfului asupra eului i asupra
pcatului este cu mult mai mare decât o poate aprecia raiunea uman.
– CT 20 (1913)
Datoria fiecrui cretin de a-i dezvolta mintea. – Responsabilitatea
fiecrui cretin este aceea de a deprinde obiceiul ordinii, al
eficienei i al contiinciozitii în cele mai mici amnunte. Nu exist
nicio scuz pentru superficialitate i lenevie în realizarea unei
lucrri, indiferent de caracterul acesteia. Dac cineva este mereu
ocupat i nu se observ niciun rezultat în urma activitii lui, este
din cauza faptului c nu a fost implicat cu toat fiina în aciune.
Acela care este lent i muncete în pierdere are nevoie s
contientizeze faptul c exist greeli care trebuie corectate. El
trebuie s-i pun mintea la contribuie, pentru a planifica modul de
folosire a timpului, astfel încât s obin cele mai bune rezultate
posibile. Prin strategie i tact, unii vor realiza în cinci ore la
fel de mult cât alii în zece.
Unii dintre cei care se ocup cu întreinerea gospodriei se afl
într-o permanent activitate nu pentru c ar avea atât de multe de
fcut, ci pentru c nu-i propun s utilizeze timpul în mod eficient.
Prin maniera lor lent de a lucra, acetia muncesc mult i realizeaz
foarte puin. Dar toi cei care doresc pot învinge defectele
dezorganizrii i ale lipsei de eficien. Ei trebuie s-i stabileasc un
obiectiv bine definit, s decid cantitatea de timp necesar pentru
îndeplinirea unei anumite lucrri i s depun toate eforturile pentru
realizarea acesteia în timpul stabilit. Exercitarea voinei va face
ca mâinile s se mite eficient i rapid. – COL 344 (1903)
Dezvoltarea tuturor capacitilor mintale i fizice. – Dumnezeu a
druit fiecrei fiine umane un creier. El dorete ca acesta s fie
utilizat pentru slava Sa… Noi nu avem puteri mintale i însuiri
intelectuale în exces. Toate capacitile minii i ale trupului –
mecanismul uman pe care Domnul Hristos l-a adus la existen –
trebuie s fie educate i antrenate, astfel încât s li se confere o
cât mai bun utilizare. În vederea fortificrii acestor capaciti,
trebuie s întreprindem tot ceea ce este posibil, deoarece Dumnezeu
nu este mulumit decât atunci când noi devenim mai eficieni
colaborând cu El. – Sermon at St. Helena Sanitarium (Predic inut la
Sanatoriul Sf. Elena) 23 ianuarie 1904 (1SM 100)
Valoarea unui om este dat de nivelul de cultivare a minii. –
Niciodat
s nu credei c ai învat suficient de mult încât s v putei permite o
relaxare intelectual. Valoarea unui om este dat de nivelul de
instruire intelectual. Educaia voastr trebuie s continue pân la
sfâritul vieii; în fiecare zi este necesar s învai ceva nou i s
experimentai în mod practic cunotinele însuite. – MH 499
(1905)
Analogia dintre un ogor necultivat i o minte needucat este
elocvent. – În mintea i în inima copiilor i a tinerilor, seminele
corupiei sunt deja semnate i pregtite s germineze, s se dezvolte i
s-i aduc rodul lor pervertit; dar pentru cultivarea i rodirea
seminelor preioase ale adevrului Bibliei, este necesar cea mai mare
atenie i purtare de grij. – RH, 9 noiembrie 1886 (HC 202)
Dobândirea cunoaterii intelectuale. – Succesul în dobândirea
cunoaterii i în formarea unei culturi intelectuale depinde de
organizarea judicioas a timpului. Srcia, originea social umil sau
mediul nefavorabil nu trebuie lsate s împiedice cultivarea
intelectului. (…) Printr-o munc perseverent, un scop bine
determinat i o administrare atent a timpului, oricine este capabil
s dobândeasc o cunoatere i o disciplin intelectual care pot s-l
califice pentru aproape toate poziiile influente i importante
posibile. – COL 343, 344 (1900)
Înelegerea proceselor psihice, de o mare valoare în tratarea
tulburrilor minii. – În tratarea bolilor provocate de tulburri
nervoase este necesar o mare înelepciune. O inim rnit i întristat i
un suflet descurajat au nevoie de un tratament atent. (…) Adesea,
compasiunea i tactul se vor dovedi a fi de un mai mare folos pentru
pacient decât cele mai performante tratamente medicale,
administrate într-o manier rece i indiferent. – MH 244 (1905)
Înelegerea minii i a naturii umane este folositoare în lucrarea de
salvare a sufletelor. – Hotrâi-v s devenii atât de eficieni i
utili, încât s nu rmânei cu nimic mai prejos decât standardul la
care v-a chemat Dumnezeu. Indiferent de lucrarea care v este
încredinat, fii devotai i contiincioi. Folosii toate mijloacele
disponibile în vederea fortificrii intelectului. Asociai studiul
crilor cu activitatea practic i, printr-un efort consecvent, prin
meditaie i rugciune, vei primi înelepciunea care vine de sus.
Procedând astfel, vei dobândi o educaie complex i vast. V vei
dezvolta caracterul i vei câtiga o influen moral, care v va face
capabili s cluzii mintea oamenilor pe crrile neprihnirii i ale
sfinirii. – COL 334 (1900)
Este necesar un studiu al minii i o cunoatere a naturii umane. –
Mecanicii, avocaii, oamenii de afaceri i cei din cele mai multe
ramuri profesionale caut s se instruiasc în mod permanent, urmrind
s ajung experi în domeniul în care îi desfoar activitatea. Oare
este posibil ca urmaii lui Hristos s fie lipsii de înelepciune i,
în timp ce pretind a fi implicai în lucrarea lui Dumnezeu, s-i
permit s rmân ignorani în privina cilor i metodelor pe care trebuie
s le utilizeze în lucrarea Sa? Strduina de a câtiga viaa venic este
mai presus de orice alte considerente pmânteti. Pentru a conduce
sufletele la Hristos, este necesar un studiu al minii i o cunoatere
a naturii umane. Pentru a ti cum s-i abordezi pe oameni în vederea
prezentrii marelui subiect al adevrului, este nevoie de precauie i
de rugciune fierbinte. – 4T 67 (1876)
Cultivarea capacitilor sporete solicitarea serviciilor noastre. –
Deoarece unii nu sunt exigeni fa de ei înii i nu sunt dispui s se
autocorecteze, ei se pot plafona în tipare greite de aciune; dar
dac vor urmri cultivarea deplin a capacitilor lor, ei vor putea
atinge cele mai înalte performane ale iscusinei, în domeniul în
care îi desfoar activitatea. Atunci vor descoperi c sunt solicitai
pretutindeni i la orice or i c sunt apreciai pentru hrnicia lor, în
tot ceea ce întreprind. – COL 344 (1900)
Putem ajunge aproape de perfeciunea îngerilor. – Omului i-a fost
druit capacitatea de a se dezvolta într-o msur nelimitat i Dumnezeu
îi asigur întregul sprijin posibil pentru realizarea acestei
lucrri. Folosind toate resursele harului divin, noi putem atinge un
nivel de dezvoltare care s ajung aproape de perfeciunea îngerilor.
– RH, 20 iunie 1882 (HC 218)
CRETINUL I PSIHOLOGIA Legi ale minii, stabilite de Dumnezeu. – Cel
care a creat mintea a stabilit
i legile dezvoltrii acesteia. [1]
– Ed 41 (1903)
Adevratele principii ale psihologiei în Scripturi. – Adevratele
principii ale psihologiei se afl în Sfintele Scripturi. Omul nu îi
cunoate adevrata valoare. Deoarece nu privete spre Isus, Autorul i
Desvâritorul credinei sale, omul acioneaz în conformitate cu
temperamentul su neconvertit. Cel care vine la Isus, cel care se
încrede în El i face din Domnul Hristos Exemplul su, înelege
semnificaia cuvintelor: „Le-a dat dreptul s se fac copii ai lui
Dumnezeu.”
Aceia care trec prin experiena unei adevrate convertiri vor
înelege, cu claritate i discernmânt, responsabilitatea care le
revine înaintea lui Dumnezeu de a duce pân la capt experiena
mântuirii, cu team i respect; i vor contientiza nevoia de a
persevera, pân la vindecarea definitiv de lepra pcatului. O
asemenea experien îi va determina s se aeze, cu umilin i încredere
deplin, într-o poziie de dependen fa de Dumnezeu. – MS 121, 1902
(ML 176)
Mintea consacrat lui Dumnezeu se dezvolt în mod armonios. – Dac
oamenii se supun pe deplin lui Dumnezeu, El îi accept aa cum sunt i
îi formeaz pentru lucrarea Sa. Primit în suflet, Duhul lui Dumnezeu
activeaz toate capacitile intelectului. Sub cluzirea Duhului Sfânt,
mintea care este consacrat fr rezerve lui Dumnezeu se dezvolt
armonios i este modelat astfel încât s fie capabil s îneleag i s
îndeplineasc cerinele Sale. Caracterul slab i instabil este
transformat într-un caracter ferm i puternic. O atitudine continu
de devoiune stabilete o relaie atât de strâns între Isus i ucenicii
Si, încât caracterul cretinului ajunge s fie asemenea caracterului
Maestrului su. El va avea o capacitate de înelegere mai clar i mai
vast. Discernmântul lui va fi mai ptrunztor, iar judecata lui, mai
echilibrat. Prin puterea dttoare de via a Soarelui neprihnirii,
mintea lui devine atât de ager, încât va fi în stare s aduc mult
rod pentru slava lui Dumnezeu. – GW 285, 286 (1915)
tiina unei viei cretine veritabile. – tiina unei viei cretine
curate, plenare i consecvente este obinut prin studierea Cuvântului
lui
Dumnezeu. Aceasta este cea mai înalt educaie pe care fiecare fiin
omeneasc o poate obine. În colile noastre, trebuie s fie predate
lecii care s îi formeze pe elevi în aa fel încât, la absolvire,
acetia s plece cu gânduri nobile, cu mintea i inima curate, pregtii
s se înale pe scara progresului i s pun în practic virtuile
cretine. Din acest motiv, dorim ca între colile i sanatoriile
noastre s existe o legtur. Aceste instituii trebuie s fie conduse
în simplitatea Evangheliei prezentate de Vechiul i Noul Testament.
– MS 86, 1905
Înconjurai de o atmosfer a pcii. – Toi cei care se afl sub
îndrumarea divin au nevoie de ora linitit a comuniunii cu propriile
lor inimi, cu natura i cu Dumnezeu… Noi trebuie s Îl auzim pe El
vorbind inimii noastre în mod personal. Când orice alt voce este
stins, când Îl ateptm pe Dumnezeu în tcere, linitea sufletului face
ca vocea lui Dumnezeu s fie distinct. Îndemnul Su pentru noi este:
„Fii linitit i s tii c Eu sunt Dumnezeu.” În mijlocul nenumratelor
presiuni, în stresul intenselor activiti ale vieii, cel care este
împrosptat în felul acesta va fi înconjurat de o atmosfer de lumin
i pace. El va primi un nou flux de putere nu numai fizic, ci i
intelectual. – MH 58 (1905)
Religia lui Hristos, cel mai eficient remediu. – Autorul bolii este
Satana; iar medicul lupt împotriva puterii i aciunii lui. Suferina
mintal se întâlnete pretutindeni… Majoritatea acestor situaii
nefericite [în care problemele conjugale, remucarea pentru pcat,
frica de flcrile unui iad etern au dezechilibrat mintea] au fost
interpretate de ctre cei necredincioi în aa fel încât s se
considere c boala psihic este cauzat de concepiile religioase; dar
aceasta este o minciun flagrant pe care, de multe ori, au fost
obligai s o recunoasc. Departe de a fi cauza bolii mintale, religia
lui Hristos constituie unul dintre cele mai eficiente remedii ale
acesteia, deoarece învturile ei au un efect de linitire
extraordinar de benefic pentru sistemul nervos. – 5T 443, 444
(1885)
Intrare pe trâmul pcii. – Când suntei asaltai de ispite, când
îngrijorarea, confuzia i întunericul par s v împresoare sufletul,
privii spre locul în care ai vzut lumina ultima dat. Odihnii-v în
iubirea i grija protectoare a Domnului Hristos… Când intrm în
comuniune cu Mântuitorul, noi pim pe trâmul pcii. – MH 250
(1905)
Risipirea tuturor temerilor nedorite. – Când oamenii se îndreapt
spre truda lor de fiecare zi, când se pleac în rugciune, când se
culc noaptea i când se trezesc dimineaa, când bogatul srbtorete în
palatul su, când srmanul îi adun copiii în jurul mesei srccioase,
Tatl ceresc îl privete pe fiecare cu atenie. Nicio lacrim nu se
scurge neobservat de Dumnezeu i niciun zâmbet nu se ivete pe fa fr
a fi remarcat de El.
Dac am crede pe deplin acest fapt, toate temerile noastre s-ar
risipi. Dac am încredina în mâinile lui Dumnezeu orice povar, mare
sau mic, vieile noastre ar înceta s mai fie atât de împovrate de
dezamgire cum sunt în prezent. Dumnezeu nu este depit de
multitudinea grijilor noastre i nici nu este strivit de greutatea
lor. Prin urmare, este privilegiul nostru acela de a ne bucura de o
odihn a sufletului, care pentru muli a rmas înc necunoscut. – SC 86
(1892)
Educarea sufletului prin disciplin. – Cretini, este Domnul Hristos
revelat în noi? Trebuie s ne strduim s avem trupuri robuste i o
minte puternic, sntoas, care s nu fie epuizat cu uurin, o minte
ptrunztoare, capabil s priceap cauza i efectul fiecrei aciuni
îndeplinite. Astfel, vom fi pregtii în mod eficient ca s rbdm
greutile asemenea unor soldai buni. Avem nevoie de o minte care s
poat înelege dificultile i s poat trece prin ele cu înelepciunea
care vine de la Dumnezeu, minte care s poat lupta cu problemele
grele i s le poat învinge. Cea mai grea lupt este aceea de
subordonare a eului, de a rbda dificultatea în experienele
spirituale i de a ne educa sufletul printr-o disciplin sever. La
început, probabil c aceasta nu va produce o satisfacia prea mare,
dar rezultatul de mai târziu vor fi pacea i fericirea. – Lt 43,
1899
Hristos are putere s învioreze i s restaureze. – Când cerul se
deschide pentru om, viaa pe care o ofer Domnul Hristos deschide
inima omului pentru cer. Pcatul nu numai c ne îndeprteaz de
Dumnezeu, dar distruge în sufletul omenesc atât dorina, cât i
capacitatea de a-L cunoate pe El. Misiunea lui Hristos este aceea
de a anihila toat aceast lucrare a rului. El are puterea de a
reface i de a înviora mintea care a fost întunecat, voina care a
fost pervertit i însuirile care au fost paralizate de pcat. Hristos
deschide tezaurul comorilor universului pentru noi i, prin El, ne
este druit puterea de a discerne i de a aprecia aceste comori
infinite. – Ed 28, 29 (1903)
Ori Dumnezeu, ori Satana conduce. – Satana preia controlul fiecrei
mini care nu este aezat în mod categoric sub controlul Spiritului
lui Dumnezeu. – Lt 57, 1895 (TM 79)
Fiecare pcat nutrit diminueaz tria caracterului. – Nimeni s nu se
amgeasc pe sine cu gândul c pcatele nutrite cu plcere o anumit
perioad vor fi prsite cu uurin la un moment dat. Lucrurile nu stau
aa. Fiecare pcat nutrit diminueaz tria caracterului i mrete puterea
obiceiului; iar rezultatul este degradarea moral, mintal i fizic.
Chiar dac v pocii de greeala fcut i pii pe cile cele drepte,
tiparele formate în gândirea voastr i familiaritatea cu pcatul v
vor face incapabili s deosebii binele de ru. Folosindu-se de
obiceiurile rele care au fost întiprite în existena voastr, Satana
v va asalta din nou i din nou. – COL 281 (1900)
Abilitile psihologice ale profesorului. – Obiceiurile i principiile
unui profesor trebuie s fie considerate ca având o importan mai
mare chiar decât calificarea sa profesional. Dac este un cretin
sincer, el va simi c este necesar s se preocupe în mod egal de
educarea fizic, mintal, moral i spiritual a elevilor si.
Pentru a exercita o influen corect, profesorul trebuie s dea dovad
de autocontrol. Inima lui trebuie s fie animat de o iubire atât de
profund fa de elevii lui, încât aceasta s poat fi observat în
atitudinea, în cuvintele i faptele sale. Pentru a reui s formeze
gândirea elevilor tot atât de bine precum îi instruiete în domeniul
tiinei, caracterul lui trebuie s fie ferm. Primii ani de educaie a
tinerilor, în general, le modeleaz caracterele pentru întreaga via.
Cei care se ocup de tineri trebuie s le descopere i s le dezvolte
acestora calitile intelectuale, pentru ca acetia s-i poat coordona
puterile minii în aa fel încât s fie exercitate la maxima lor
capacitate. – 3T 135 (1872)
Oamenii trebuie s devin noi creaturi. – Oamenii sunt destinai s
devin slujitori ai Împriei lui Hristos. Prin puterea divin care
le-a fost încredinat, ei trebuie s revin la starea iniial de
armonie i loialitate fa de Dumnezeu. Prin legile i iniiativele
Sale, Dumnezeu a prevzut o cale de comunicare între cer i spiritul
omenesc, care funcioneaz într-un mod la fel de tainic precum
acioneaz vântul (Ioan 3:7,8). Domnul Hristos a declarat:
„Împria Mea nu este din lumea aceasta” (Ioan 18:36). Dei îi exercit
influena asupra guvernelor pmânteti, Împria lui Hristos nu poate
îngdui niciun amestec al acestora în lucrurile ei, deoarece prin
acesta ar fi afectat însui caracterul ei divin.
Atât de sublim este natura influenei spirituale exercitate de
Dumnezeu asupra inimilor celor care accept lucrarea Sa, încât
fiecare om este transformat într-o fptur nou, fr ca aceast aciune s
distrug sau s afecteze vreuna dintre capacitile personale cu care a
fost înzestrat în mod natural. Duhul Sfânt purific fiecare însuire
i o face s fie potrivit pentru comuniunea cu natura divin. Cel care
este nscut din Duh este Duh; când omul este nscut de sus, pacea
cereasc inund sufletul. – MS 1, 1897 (SpTBC [No.3] 8, 9)
Binele elimin rul. – Prini, voi suntei cei care decid dac mintea
copiilor votri va fi inspirat de gânduri înnobilatoare sau va fi
inundat de sentimente vicioase. Voi nu putei pstra neocupat mintea
lor activ i nici nu putei alunga rul. Gândurile rele pot fi
eliminate numai prin înlocuirea lor cu principii drepte. Dac prinii
nu vor sdi în inimile copiilor lor seminele adevrului, vrjmaul va
semna neghin. Singura cale de prevenire a ptrunderii influenelor
care corup bunele maniere este aceea de a-i înva pe copii norme de
conduit pozitive i elocvente. Adevrul este cel ce va proteja
sufletul de ispitele permanente, care trebuie s fie preîntâmpinate.
– CT 121 (1913)
Doar o singur zi. – Noi trebuie s ne deprindem, s ne disciplinm i s
ne educm în fiecare zi pentru a tri într-un mod cât se poate de
folositor în aceast via. Zi cu zi, doar câte o singur zi – gândii-v
la aceasta. Ziua de astzi este tot ce îmi aparine. În aceast singur
zi, voi face tot ce pot mai bine. Îmi voi folosi talentul de
vorbire spre a fi o binecuvântare, un ajutor, un mângâietor, un
exemplu pe care Domnul, Mântuitorul meu, îl va aproba. Astzi îmi
voi exercita toat rbdarea, buntatea i îngduina, astfel încât
virtuile cretine s poat fi dezvoltate în mine.
În fiecare diminea, consacrai întreaga voastr fiin, sufletul,
trupul i spiritul, lui Dumnezeu. Deprindei obiceiul de a petrece
timp în meditaie i încredei-v din ce în ce mai mult în Mântuitorul
vostru. Putei s credei cu toat convingerea c Domnul Isus v iubete i
c dorete s cretei i s atingei dimensiunile caracterului Su. El
dorete s v dezvoltai i s v
întrii în toat plintatea iubirii divine. Astfel, vei reui s
cunoatei i s înelegei valoarea suprem a timpului i a eternitii. –
Lt 36, 1901 (HP 227)
Cum poate fi dezvoltat o minte bine echilibrat. – Munca este o
binecuvântare. Fr munc, ne este imposibil s ne bucurm de sntate.
Pentru ca brbaii i femeile s poat avea o minte bine echilibrat,
toate capacitile lor trebuie s fie activate i utilizate în aa fel
încât aceasta s se poat dezvolta în mod armonios. – 3T 154, 155
(1872)
Cunoaterea i tiina trebuie vitalizate de Duhul Sfânt. – Talentele
unei persoane sunt administrate în mod eficient i utilizate la
maximum numai atunci când sunt aezate sub controlul deplin al
Duhului lui Dumnezeu. Concepiile i principiile religioase
constituie primii pai în dobândirea cunoaterii i reprezint temelia
pe care trebuie s fie cldit o educaie adevrat. Pentru a sluji celor
mai nobile idealuri, capacitile intelectuale trebuie s fie
îndrumate i întrite de puterea Duhului lui Dumnezeu.
Singurii care pot interpreta i utiliza în mod corect cunotinele
tiinifice sunt cretinii, deoarece adevrata valoare a tiinei nu
poate fi apreciat decât dintr-o perspectiv religioas. Procedând în
felul acesta, oamenii vor ajunge s I se închine lui Dumnezeu, care
este Autorul tiinei. Numai o minte înnobilat prin harul lui
Dumnezeu poate înelege valoarea autentic a educaiei. Atributele lui
Dumnezeu, aa cum sunt reflectate în lucrrile creaiei Sale, pot fi
recunoscute i admirate doar în msura cunoaterii personale a
Creatorului.
Pentru a îndruma tineretul spre izvoarele adevrului i spre Mielul
lui Dumnezeu care ridic pcatele lumii, profesorii nu trebuie s dein
doar o cunoatere teoretic a doctrinei, ci i o cunoatere
experimental a sfinirii. Cunotina constituie o putere spre bine
numai atunci când este asociat cu o pietate veritabil. Numai un
suflet golit de sine va fi cu adevrat nobil. Cei în a cror inim
domnete Hristos sunt considerai înelepi în ochii lui Dumnezeu. – MS
44, 1894
Întreaga fiin s fie deschis agenilor vindectori ai cerului. –
Hristos este izvorul vieii. Muli au nevoie de o mai clar cunoatere
a Lui; ei au nevoie s fie rbdtori i amabili, i totui nerbdtori s
învee cum poate fi deschis întreaga fiin în faa agenilor vindectori
ai cerului. Când strlucirea iubirii lui Dumnezeu va ilumina cmrile
întunecate ale sufletului,
depresia i nemulumirea vor disprea, iar bucuriile satisfaciei vor
oferi vigoare minii i sntate trupului. – MH 247 (1905)
Darurile nu se dezvolt într-o singur clip. – Darurile preioase ale
Duhului Sfânt nu sunt dezvoltate într-o singur clip. Curajul,
tenacitatea, smerenia, credina i încrederea nezdruncinat în puterea
lui Dumnezeu de a mântui sunt obinute pe parcursul unei experiene
care dureaz ani de zile. Copiii lui Dumnezeu urmeaz s-i pecetluiasc
destinul printr-o via întreag de eforturi sfinte i neobosite i
printr-o aderare perseverent la bine. – MH 454 (1905)
PERICOLE ÎN PSIHOLOGIE Satana, un cercettor al minii. – Timp de
sute de ani, Satana a fcut
experimente asupra însuirilor minii umane i a ajuns la o bun
cunoatere a acestui domeniu. În zilele din urm, prin aciunile sale
subtile, el creeaz o legtur între propria sa minte i mintea uman,
creia îi inoculeaz gândurile lui personale. Aceast lucrare este
realizat într-o manier atât de îneltoare, încât aceia care accept
cluzirea lui Satana nu sunt contieni c se afl sub conducerea i
voina celui ru. Marele îneltor sper s dezorienteze mintea oamenilor
pân acolo încât aceasta s nu mai poat recepiona nimic altceva în
afar de vocea lui. – Lt 244, 1907 (MM 111)
Satana este maestrul metodelor subtile. – Prin metodele sale
subtile, Satana se strduiete fr încetare s influeneze mintea
oamenilor. Fiind o creaie strlucit a lui Dumnezeu, Satana este un
maestru al psihologiei, dar însuirile lui nobile au fost angajate
în scopul de a se opune i de a anihila efectele îndrumrilor Celui
Preaînalt. – ST, 18 septembrie 1893 (HC 210)
El vine deghizat. – Noi suntem confruntai cu planurile i metodele
distrugtoare ale lui Satana la fiecare pas. Trebuie s fim contieni
permanent c el vine la noi deghizat, ascunzându-i motivele i
caracterul ispitelor sale. Pentru ca noi s nu-l putem recunoate,
Satana apare îmbrcat în lumin i învluit în veminte imaculate de
înger. Dac nu vom fi extrem de precaui i nu vom cerceta cu atenie
planurile sale, vom fi înelai. – MS 34, 1897 (HC 88)
Greita utilizare a tiinelor în domeniul minii. – În aceste zile
când scepticismul i necredina ni se prezint atât de des îmbrcate în
hainele tiinei, trebuie s fim pregtii la fiecare pas. Prin aceste
mijloace, marele nostru adversar înal mii de oameni, pe care îi
determin s slujeasc propriei sale voine. Avantajul pe care îl are
de pe urma tiinelor, a acelor tiine care se ocup de mintea uman,
este imens. În acest domeniu, el se strecoar asemenea unui arpe,
pentru a distruge lucrarea lui Dumnezeu.
Aceast manier de infiltrare, prin intermediul tiinelor, este bine
gândit. Satana se apropie de oamenii acestei generaii pe o cale i
mai
direct, prin intermediul frenologiei, psihologiei i mesmerismului
[2]
, i va
face lucrul acesta pân aproape de încheierea timpului de încercare.
În acest fel, mii de mini omeneti au fost i sunt otrvite i conduse
la necredin.
În timp ce se crede c o minte poate s influeneze într-un mod atât
de minunat o alt minte, Satana, care este pregtit s profite la
maximum de orice situaie, se interfereaz în acest proces de
comunicare i acioneaz asupra ambelor mini. Datorit lucrrilor mree i
bune pe care afirm c le realizeaz, cei care se dedic acestor tiine
se înal pe ei înii în slvi, dar sunt prea puin contieni de natura i
dimensiunile influenei spre ru creia îi deschid calea cu bucurie.
În activitatea lor exist o putere fals, care acioneaz prin semne i
minuni mincinoase – pentru amgirea celor care nu au obinut
neprihnirea. Cititorule, ferete-te de influena acestor tiine,
deoarece conflictul dintre Hristos i Satana nu s-a încheiat
înc.
Neglijarea rugciunii îi predispune pe oameni s se încread în
propriile puteri i, în felul acesta, ua ispitei este deschis. În
multe situaii, imaginaia este captivat de descoperirile tiinifice,
iar oamenii sunt ludai pentru perspicacitatea propriei lor
inteligene. tiinele care trateaz mintea uman sunt foarte apreciate.
Exercitate într-un cadru legitim, ele sunt folositoare, dar Satana
i agenii si puternici le utilizeaz pentru a înela i distruge
sufletele. Principiile i tehnicile sale sunt acceptate ca fiind
inspirate de Dumnezeu i, în felul acesta, Satana îi primete
închinarea dorit. Lumea, despre care se presupune c beneficiaz atât
de mult de pe urma frenologiei i a magnetismului animal, nu a fost
niciodat atât de pervertit cum este acum. Prin intermediul acestor
tiine, este nimicit virtutea i se pun temeliile spiritismului. –
ST, 6 noiembrie 1884 (2SM 351, 352)
Lucrarea sa este aceea de a dezorienta mintea uman. – Satana
ptrunde în interiorul fiinei umane pân acolo încât se interpune
chiar i în relaia dintre Dumnezeu i om. Obiectivul su este acela de
a dezorienta mintea. Diavolul îi aterne umbra lui întunecat de-a
lungul cilor noastre, pentru ca, în corupia moral i în valul de
nelegiuire care se afl în lume, omul s nu-L mai poat înelege pe
Dumnezeu. Deci ce avem de gând s facem în aceast situaie? Vom
permite noi ca întunericul s persiste? Nu.
Exist o putere care ne st la dispoziie i care va aduce lumina
cerului în lumea noastr întunecat. Hristos Se afl în cer i El va
aduce lumina cerului, va risipi întunericul i va face ca strlucirea
slavei Sale s ptrund în interiorul fiinei noastre. Atunci, în ciuda
corupiei, a polurii i degradrii
care ne înconjoar, noi vom putea discerne lumina divin. Nu trebuie
s ne descurajm în faa nelegiuirii umanitii i nu trebuie s
pstrm aceast impresie în permanen în mintea noastr. Noi nu trebuie
s privim la faptele reprobabile i de corupie ale lumii. (…) Ce avem
deci de fcut? Care este lucrarea noastr? S vedem „ce dragoste ne-a
artat Tatl” (1 Ioan 3:1). – MS 7, 1888
Metode subtile în locul atacului deschis i îndrzne. – Dac Satana ar
fi declanat un atac deschis i îndrzne împotriva cretinilor, ei ar
fi fost determinai s apeleze imediat la ajutorul puternicului lor
Eliberator, care ar fi pus adversarul pe fug. Dar de obicei, Satana
nu acioneaz în felul acesta. El este foarte priceput i tie c cea
mai eficient metod de a-i atinge scopurile este aceea de a se
prezenta în faa srmanului om deczut luând înfiarea unui înger de
lumin. Sub aceast deghizare, Satana acioneaz asupra minii, urmrind
s o devieze de pe calea cea dreapt i sigur. Dintotdeauna, ambiia sa
a fost aceea de a contraface lucrarea lui Hristos, de a-i dovedi
puterea i de a-i impune preteniile. El înal nite muritori srmani,
determinându-i s interpreteze lucrrile i minunile lui Hristos pe
baza unor principii tiinifice i creeaz impresia c acestea sunt
rezultatul îndemânrii i puterii umane. În felul acesta, Satana
încearc, dac este posibil, s distrug credina multora în Hristos ca
Mesia, Fiul lui Dumnezeu. – ST, 6 noiembrie 1884
Obiectivul su special îl constituie mintea celor tineri. – Lucrarea
special a lui Satana, în aceste zile din urm, este aceea de a lua
în stpânire mintea tinerilor, de a le corupe gândirea i de a le
stârni pasiunile. În calitate de fiine morale libere, ei trebuie
s-i controleze gândurile, orientându-le în direcia cea bun. – Und
MS 93 (HC 337)
Satana stpânete mintea care nu este condus de Duhul Sfânt. – Puini
sunt aceia care cred c omenirea a ajuns într-o stare atât de
deczut, atât de înrit i într-o opoziie atât de disperat fa de
Dumnezeu, cum este în realitate. „Umblarea dup lucrurile firii
pmânteti este vrjmie împotriva lui Dumnezeu, cci ea nu se supune
Legii lui Dumnezeu, i nici nu poate s se supun” (Romani 8:7).
Când omul nu se afl sub influena direct a Duhului lui Dumnezeu,
Satana poate s-i modeleze mintea dup propriile lui dorine. El
distruge toate
capacitile raionale pe care reuete s le ia în stpânire. Satana se
afl în opoziie total fa de Dumnezeu. Opiniile, concepiile,
preferinele, deciziile, planurile i realizrile sale nu conin nici
cea mai vag asemnare cu lucrurile pe care Dumnezeu le iubete i le
aprob. Toate lucrrile lui Satana sunt motivate de o delectare i de
o plcere deosebit fa de toate acele lucruri pe care Dumnezeu le
dispreuiete. Prin urmare, întreaga existen a Diavolului este
orientat i dezvoltat împotriva lui Dumnezeu.
Aceast deosebire radical între bine i ru conduce la un rzboi
deschis împotriva celor care se strduiesc s umble pe calea
Domnului. Ei [cei care se opun adevrului] vor numi lumina întuneric
i întunericul lumin; binele ru i rul bine. – Lt 8, 1891
De la Adam i pân în zilele noastre. – Satana a perseverat în
aplicarea aceleiai strategii prin care a înelat-o pe Eva, pân când,
în cele din urm, a reuit s pun stpânire asupra minii tuturor
oamenilor care au acceptat minciunile lui. De la Adam i pân în
zilele noastre, Satana i-a pstrat aceeai metod de înelare prin
contrafacere, acionând asupra minii omeneti. – MS 19, 1894
Aceia care cunosc adevrul reprezint inte speciale. – Prin
inspirarea unor simminte contradictorii i prin prezentarea unor
exemple derutante, Satana acioneaz în mod discret, pentru a produce
confuzie în mintea acelora care cunosc adevrul. Dac nu se vor poci
i dac nu vor fi convertii, cei care triesc viei duplicitare, care
pretind c Îi slujesc Domnului, în timp ce urmresc s-i aduc la
îndeplinire propriile lor planuri – planuri care obstrucioneaz însi
lucrarea pentru îndeplinirea creia Domnul Hristos i-a sacrificat
propria Sa via –, vor fi înelai de ctre vrjmaul sufletelor. – Lt
248, 1907
Satana distrage mintea prin subiecte controversate. – El [vrjmaul]
ar fi încântat dac ar reui s distrag mintea, îndreptând-o spre
orice subiect prin care ar putea s creeze o divizare a opiniilor i
s conduc poporul lui Dumnezeu la controverse. – MS 167, 1897
O minte care domin o alt minte. – În influena pe care o minte este
capabil s o exercite asupra unei alte mini omeneti, Satana descoper
adesea un mijloc extrem de eficient pentru infiltrarea rului.
Aceast influen poate fi atât de puternic, încât persoana care este
prins în
aceast practic este, de obicei, incontient de fora ei. Dumnezeu
mi-a poruncit s adresez un avertisment împotriva acestui ru. – Lt
244, 1907 (2SM 352)
O putere spre bine; o putere spre ru. – Atunci când este sfinit,
influena unei mini asupra alteia reprezint o mare for spre bine,
dar atunci când este exercitat de cei care I se opun lui Dumnezeu,
aceasta constituie, în egal msur, o mare for spre ru. Satana s-a
folosit de aceast putere pentru a infiltra rul în mintea îngerilor,
fcându-i s cread c el urmrete binele universului. În calitate de
heruvim strlucitor, Lucifer fusese aezat într-o poziie deosebit de
înalt; el era foarte iubit de ctre fiinele cereti, iar influena lui
asupra acestora era puternic. Muli dintre ei au acordat atenie
sugestiilor lui i i-au crezut cuvintele. „i în cer s-a fcut un
rzboi. Mihail i îngerii lui s-au luptat cu balaurul. i balaurul cu
îngerii lui s-au luptat i ei, dar n-au putut birui; i locul lor nu
s-a mai gsit în cer” (Apocalipsa 12:8). – Lt 114, 1903 (7BC
973)
Nu trebuie s se acorde încredere gândirii unui singur om. – Nu
trebuia s se acorde încredere gândirii i judecii unui singur om,
deoarece interesele aflate în joc au fost prea mari, iar aceasta nu
a fost liber de slbiciunile i de erorile umane. Nu exist nici mcar
o singur minte uman atât de perfect, încât s se afle în afara
pericolului de a se lsa influenat de motivaii greite sau de a
înelege lucrurile dintr-o perspectiv eronat. – Lt 41, 1891
Satana urmrete mintea nesupravegheat. – Satana urmrete cu atenie
momentul în care mintea rmâne fr supraveghere, pentru ca atunci s o
poat lua în stpânire. Noi nu dorim s rmânem în necunoatere cu
privire la metodele sale i nici nu dorim s fim cucerii prin
intermediul acestora. El este satisfcut s priveasc picturile care
îl reprezint cu coarne i copite, deoarece este o fiin dotat cu
inteligen; la început, Satana a fost un înger de lumin. – MS 11,
1893
Îngerii ri încearc s distrug voina omului. – Dac li s-ar permite,
îngerii ri ar aciona [captiva i stpâni] asupra minii umane, pân
când oamenii ar ajunge s fie complet lipsii de voin i gândire
independent. – MS 64, 1904
Siguran prin împotrivire. – Deoarece insinurile i aluziile
Diavolului
urmresc fr încetare s ne afecteze i s ne îndeprteze de la
încrederea noastr în Dumnezeu, unica noastr posibilitate de a fi în
siguran este aceea de a nu-i acorda nici cea mai mic atenie. El se
transform într-un înger de lumin pentru a reui s-i îndeplineasc
planurile într-o asemenea manier, încât s nu reuim s discernem
strategiile sale. Cu cât suntem mai ovitori, cu atât mai eficiente
vor fi influenele rtcitoare pe care le exercit Satana asupra
noastr. Angajarea în discuii i tratative cu el este periculoas. Cu
fiecare concesie pe care i-o facem, dumanul va pretinde mai
mult.
Unica noastr posibilitate de a fi în siguran este aceea de a-l
respinge cu promptitudine, chiar de la prima tentaie spre
neascultare. Prin meritele lui Hristos, Dumnezeu ne-a oferit
suficient har pentru a ne împotrivi lui Satana i pentru a fi mai
mult decât biruitori. Împotrivirea înseamn succes. „Împotrivii-v
Diavolului, i el va fugi de la voi.” Împotrivirea trebuie s fie
hotrât i perseverent. Vom pierde tot ce am câtigat dac ne
împotrivim astzi, numai pentru a capitula mâine. – RH, 8 aprilie
1880 (HC 95)
Evitarea actelor necumpnite. – Exist unii care se aaz în mod
iresponsabil în calea pericolelor i se expun la ispite din care
numai o minune din partea lui Dumnezeu i-ar putea scpa neafectai i
neptai. Acestea sunt acte necugetate, cu care Dumnezeu nu este de
acord. În ispitirea lui Isus, Satana a citat una dintre fgduinele
referitoare la protecia lui Dumnezeu. El L-a provocat pe
Mântuitorul lumii s Se arunce de pe streaina templului, insinuând
c, dac ar avea încredere în Dumnezeu, nimic nu L-ar putea împiedica
s Se arunce. Isus a înfruntat aceast ispit cu fermitate i a
biruit-o pe temeiul Scripturii: „Este scris, s nu ispiteti pe
Domnul Dumnezeul tu.” Folosind aceeai metod de înelare, care const
în prezentarea Scripturii ca argument al sugestiilor sale, Satana
îi conduce pe oameni în locuri în care Dumnezeu nu le-a cerut s
mearg. – RH, 8 aprilie 1880 (HC 95)
Credina veritabil i încumetarea. – Fgduinele lui Dumnezeu nu ne-au
fost date ca noi s-I pretindem în mod uuratic s ne ocroteasc, în
timp ce ne avântm cu insolen în situaii periculoase, înclcând
legile naturii i sfidând capacitatea de judecat i prevedere pe care
Dumnezeu ni le-a druit spre a le folosi. Aceasta nu ar fi o credin
veritabil, ci o încumetare.
Satana ne întâmpin cu bogie, cu faim i plceri. Aceste ispite
sunt
diversificate, astfel încât s poat avea acces la oameni din toate
categoriile sociale, cutând s-i îndeprteze de Dumnezeu i s-i
determine s slujeasc mai degrab lor înii decât Creatorului. „Toate
aceste lucruri i le voi da ie”, i-a spus Satana lui Hristos. „Toate
aceste lucruri i le voi da ie”, îi spune Satana omului. „Toi aceti
bani, tot acest pmânt, toate aceste puteri, bogii i onoruri i le
voi da ie”; iar omul este încântat, amgit i atras în mod perfid,
spre propria lui ruin. Dac ne vom dedica inima i viaa lucrurilor
lumeti, Satana va fi satisfcut. – Lt 1a, 1872 (HC 93)
Mintea oamenilor este condus fie de îngerii ri, fie de îngerii lui
Dumnezeu. – Mintea oamenilor este dominat fie de îngeri ri, fie de
îngeri buni. Mintea noastr este încredinat fie conducerii lui
Dumnezeu, fie conducerii puterilor întunericului i ar fi bine s ne
cercetm pe noi înine, pentru a vedea unde ne aflm astzi – sub
stindardul însângerat al prinului Emanuel sau sub steagul negru al
puterilor întunericului. – MS 1, 1890 (6BC 1120)
Numai dac îngduim. – Satana nu poate atinge mintea sau intelectul,
dac noi nu îi îngduim lucrul acesta. – MS 17, 1893 (6BC 1105)
O gândire spiritual lucid. – Pentru a face distincie între grâu i
pleav, între tiina lui Satana i tiina Cuvântului adevrului, este
necesar o gândire spiritual lucid. Domnul Hristos, Marele Medic, a
venit în lumea noastr pentru a le oferi acelora care Îl primesc
sntate, pace i un caracter desvârit. Evanghelia Sa nu const în
tehnicile i metodele superficiale pe care tiina le utilizeaz pentru
a prezenta o lucrare rea ca i cum ar fi o mare binecuvântare,
pentru ca, ulterior, s se dovedeasc a fi un mare blestem. – Lt 130,
1901 (HC 109)
Rugciunea va aduce biruina împotriva lui Satana. – Rugciunea însoit
de credin constituie marea putere a cretinului i va aduce o
victorie garantat împotriva lui Satana. Acesta este motivul pentru
care el ne sugereaz gândul c nu avem nevoie de rugciune. El detest
Numele lui Hristos, Mijlocitorul nostru; i când noi Îi cerem în mod
struitor ajutorul, otirile lui Satana sunt alarmate. Neglijarea
rugciunii contribuie la atingerea obiectivelor sale, deoarece, în
aceste condiii, minunile lui mincinoase au anse sporite de a fi
acceptate. Prezentându-i tentaiile îneltoare, Satana va reui s
realizeze ispitindu-l pe om tot ceea ce nu a reuit s
realizeze
ispitindu-L pe Hristos. – 1T 296 (1862)
INFLUENELE SPIRITUALE I MINTEA Religia i sntatea. – Religia
personal este de cea mai mare importan.
Ioan îi scria lui Gaiu: „Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile
tale s-i mearg bine i sntatea ta s sporeasc tot aa cum sporete i
sufletul tu” (3 Ioan 2). Sntatea fizic depinde într-o mare msur de
sntatea sufleteasc; prin urmare, fie c mâncai, fie c bei, fie c
facei altceva, înfptuii toate lucrurile spre slava lui Dumnezeu.
Religia personal este exteriorizat prin comportament, prin cuvinte
i prin fapte. Ea determin o dezvoltare care va ajunge pân la acea
treapt final a desvâririi, care se bucur de aprecierea Domnului:
„Voi avei totul deplin în El” (Coloseni 2:10). – Lt 117, 1901
Adevrata religia aduce putere, linite i echilibru. – Adevrata
religie nu este sentiment, ci manifestarea concret a iubirii i
milei, prin fapte. O asemenea religie este necesar în vederea sntii
i fericirii. Ea ptrunde în templul profanat al sufletului i alung
elementele pctoase care l-au invadat. Preluând conducerea fiinei,
sfinete i ilumineaz inima cu razele strlucitoare ale Soarelui
neprihnirii. Ea deschide spre cer ferestrele sufletului i permite
ptrunderea slavei iubirii lui Dumnezeu. Linitea i echilibrul se
instaureaz odat cu ea. Deoarece atmosfera cerului constituie un
factor activ, când umple sufletul omenesc, puterile sale fizice,
mintale i morale sporesc, iar chipul lui Hristos, Ndejdea slavei,
este reprodus în interiorul fiinei. – RH, 15 octombrie 1901 (WM
38)
Dumnezeu este sursa vieii i a bucuriei. – Dumnezeu este sursa
vieii, a luminii i bucuriei universului. Binecuvântrile Sale se
revars asupra tuturor fiinelor create, asemenea razelor de lumin
care eman din soare i asemenea torentelor de ap care ânesc din
izvoare. Ori de câte ori viaa lui Dumnezeu slluiete în inima
oamenilor, ea se va revrsa asupra celor din jur, oferind
binecuvântare i iubire. – SC 77 (1892)
Toate fiinele îi primesc viaa de la Dumnezeu. – Toate fiinele
create triesc în virtutea voinei i a puterii lui Dumnezeu. Ele
primesc via din viaa Fiului lui Dumnezeu. Oricât de capabile i
talentate ar fi i oricât de vaste ar fi însuirile lor, ele se afl
într-o continu dependen de energia pe care o primesc din partea
Sursei de via a întregii existene. Izvorul vieii
este Hristos. Numai Cel care este Singurul deintor al nemuririi i
care locuiete în lumin i via ar fi putut declara: „Eu am puterea
s-Mi dau viaa i am puterea s o iau iari.” – MS 131, 1897 (5BC
1113)
Satana se folosete de influena unei mini asupra alteia. – Satana
i-a instaurat împria în aceast lume înc de la alungarea sa din cer.
El depune o activitate neobosit pentru a corupe loialitatea
fiinelor umane fa de Dumnezeu i, pentru realizarea acestui
deziderat, Satana aplic aceeai metod pe care a folosit-o în cer, i
anume influena unei mini asupra altei mini. În felul acesta,
oamenii devin ispititorii semenilor lor. Ei împrtesc simmintele
puternice i imorale ale lui Satana i exercit o capacitate
copleitoare de dominare. Sub înrâurirea unor asemenea simminte, ei
se reunesc în partide, confederaii i societi secrete care acioneaz
prin intermediul ageniilor internaionale. Dar Dumnezeu nu le va mai
tolera mult vreme. – Lt 114, 1903
Planurile lui Satana sunt alctuite cu minuiozitate pentru a
determina folosirea capacitilor în vederea satisfacerii intereselor
egoiste. – Asemenea unui vântor, Satana întinde capcane i curse,
special concepute pentru a captura sufletele oamenilor. Planurile
sale sunt alctuite cu minuiozitate, astfel încât s-i determine pe
oameni s-i utilizeze capacitile druite de Dumnezeu în vederea
satisfacerii intereselor lor egoiste, în loc de a le consacra
pentru slava lui Dumnezeu. Dumnezeu a prevzut ca oamenii s fie
implicai într-o lucrare care le-ar fi adus pace i bucurie i le-ar
fi asigurat un beneficiu venic; dar Satana dorete ca noi s ne
concentrm eforturile asupra unor lucruri care sunt perisabile i nu
ofer niciun câtig. – RH, 1 septembrie 1910 (HC 200)
Pctuirea nu a instituit o nou structur raional i afectiv. – Nu
trebuie s presupunem c, odat cu pctuirea lui Adam, Dumnezeu ar fi
instituit în constituia fiinei umane o nou structur raional i
afectiv, deoarece aceasta ar însemna c Dumnezeu S-a implicat în
implantarea tendinelor spre pcat în natura uman. Domnul Hristos i-a
început lucrarea de convertire îndat ce omul a czut în pcat, pentru
ca, prin ascultare de Legea lui Dumnezeu i prin credin în Domnul
Hristos, omul s aib posibilitatea de a redobândi chipul i asemnarea
cu Dumnezeu. – MS 60, 1905
Fiecare trebuie s aleag unul dintre cele dou stindarde. – Aici se
desfoar o btlie teribil. Dou mari puteri se lupt una împotriva
celeilalte – Prinul lui Dumnezeu, Isus Hristos, i prinul
întunericului, Satana. Ne aflm în faa unui conflict deschis. În
aceast lume nu exist decât dou tabere i fiecare fiin uman se va
alinia sub unul dintre cele dou stindarde – sub stindardul prinului
întunericului sau sub stindardul lui Isus Hristos. – Lt 38,
1894
Pcatul afecteaz întreaga fiin – Pcatul se extinde asupra întregii
fiine; i în aceeai msur acioneaz i harul. – Lt 8, 1891
Inima pervertit a degradat însuirile nobile ale sufletului. Toi
aceia care doresc s învee tiina mântuirii trebuie s devin elevi
umili în coala lui Hristos, pentru ca templul sufletului s poat fi
un loca permanent al ederii Celui Preaînalt. Dac vrem s fim educai
de Hristos, sufletul nostru trebuie s fie golit de toate preteniile
sale orgolioase, astfel încât Domnul Hristos s-i poat întipri
propriul Su chip în adâncurile lui. – Lt 5, 1898 (HC 105)
Crucea confer minii o imagine de sine corect. – Ce anume ar putea
face ca mintea omeneasc s-i poat forma o corect imagine de sine?
Doar crucea de pe Calvar. Când privim la Isus, Autorul i
Desvâritorul credinei noastre, orice tendin de înlare de sine se va
prbui în rân. În timp ce privirile noastre se îndreapt în sus,
inima se umple cu un spirit de nevrednicie care o conduce la
umilin. Când contemplm crucea, suntem înzestrai cu puterea de a
înelege darurile minunate pe care aceasta le-a pus la dispoziia
tuturor credincioilor. Dumnezeu în Hristos, dac este privit int, va
risipi mândria omeneasc, iar în locul înlrii de sine, se va
instaura o umilin adevrat. – Lt 20, 1897 (HC 114)
Omul este fcut desvârit în Hristos. – Hristos Îi aduce ucenicii
într-o legtur vie cu Sine i cu Dumnezeu Tatl. Prin aciunea Duhului
Sfânt asupra minii umane, omul este desvârit în Hristos Isus.
Unitatea cu Hristos stabilete în relaia dintre ucenicii Si o
unitate care reprezint, în faa lumii, cea mai convingtoare dovad a
maiestii, a excelenei morale a lui Isus i a puterii Sale de a
înltura pcatul. – MS 111, 1903 (5B 1148)
Numai Dumnezeu îl poate ridica pe om pe scara demnitii morale. –
Unitatea omului cu Hristos este unicul factor care îi confer
valoare în ochii lui Dumnezeu, deoarece, prin neprihnirea lui
Hristos, omul este înlat pe
scara demnitii morale i Singurul care poate realiza aceasta este
Dumnezeu. Faima i popularitatea nu dein o valoare mai mare decât
aceea pe care le-a acordat-o Însui Creatorul. Înelepciunea lor este
nebunie, iar tria lor este fragilitate i slbiciune. – Lt 9, 1873
(HC 149)
Egoismul i rezultatele lui. – Esena imoralitii este egoismul i,
pentru c fiinele umane au cedat în faa puterii egoismului, în lumea
de azi se vede lipsa loialitii fa de Dumnezeu. Naiuni, familii i
indivizi sunt întru totul animai de dorina de a aeza eul în centrul
intereselor lor. Omul urmrete cu pasiune s-i domine semenii.
Izolându-se pe sine de Dumnezeu i de semeni, în egoismul su, omul
îi urmeaz propriile înclinaii nestpânite. El acioneaz de parc
binele celorlali ar fi dependent de supunerea lor fa de supremaia
sa. – RH, 25 iunie 1908 (CS 24)
Biruina poate fi câtigat. – Prin cultivarea unor principii sfinte,
omul poate obine victoria asupra predispoziiei spre ru. Dac se
supune Legii lui Dumnezeu, simurile lui înceteaz s mai fie
denaturate i deviate; capacitile lui înceteaz s mai fie pervertite
i irosite, prin exercitarea lor în vederea atingerii unor obiective
de natur s îl îndeprteze de Dumnezeu. În i prin harul acordat de
Cer, cuvintele, gândurile i energiile pot fi curite; poate fi
format un nou caracter, iar degradarea produs de pcat poate fi
învins. – MS 60, 1905
Lipsa de consecven este începutul ispitei. – Începutul cderii în
ispit const în eroarea de a-i îngdui minii s oscileze i în lipsa de
consecven în ce privete încrederea voastr în Dumnezeu. Cel ru
pândete neîncetat, pentru a prinde ocazia de a v crea o imagine
greit a lui Dumnezeu i de a v atrage gândurile spre ceea ce este
interzis.
Dac va reui, Satana v va absorbi mintea cu lucrurile lumeti. El se
va strdui s v incite simmintele, s v trezeasc pasiunile i s v
ataeze afeciunile de ceea ce este spre rul vostru; dar vou v revine
responsabilitatea de a v controla toate emoiile i pasiunile,
aducându-le la o supunere lucid fa de raiune i contiin. Atunci
Satana îi va pierde puterea de dominare a minii.
Lucrarea lui Hristos ne solicit s ne angajm într-o lupt continu cu
rul spiritual din caracterele noastre. Tendinele naturale trebuie s
fie învinse. Apetitul i pasiunea trebuie s fie stpânite, iar voina
trebuie s fie aezat
întru totul de partea lui Hristos. – RH, 14 iunie 1892 (HC
87)
Nimeni nu trebuie s ajung la disperare din cauza tendinelor
ereditare. – Satana este întotdeauna pregtit i vigilent pentru a
deruta i înela. El folosete orice mijloc prin care s atrag omul pe
calea larg a neascultrii. Satana se strduiete s dezorienteze
contiina, inspirându-i simminte confuze. El îi aplic falsele lui
inscripii pe indicatoarele pe care Dumnezeu le-a fixat pentru a ne
orienta pe calea cea bun. Tocmai din cauza existenei unor asemenea
instrumente ale rului, care se lupt s eclipseze orice raz de lumin
îndreptat spre suflet, Dumnezeu a însrcinat fiine cereti, care au
misiunea de a-i cluzi, de a-i pzi i de a-i conduce pe aceia care
urmeaz s fie motenitorii slavei. Nimeni nu trebuie s ajung la
disperare din cauza înclinaiilor ereditare spre ru, ci, atunci când
Duhul lui Dumnezeu îl convinge de pcat, cel care a svârit greeala
trebuie s se pociasc, s mrturiseasc pcatul i s renune la ru.
Îngerii pzitori sunt pregtii s îndrume fiecare persoan cu
contiinciozitate pe cile cele drepte. – MS 8, 1990 (6BC 1120)
Prta la pcat prin asociere. – Sufletul care a fost derutat din
cauza unor influene negative i care, prin asocierea cu alii, a
ajuns s fie prta la pcat i s acioneze în contradicie cu voina i
caracterul lui Dumnezeu nu trebuie s se descurajeze. „i tocmai un
astfel de Mare-Preot ne trebuia: sfânt, nevinovat, fr pat, desprit
de pctoi i înlat mai presus de ceruri” (Evrei 7:26). Domnul Hristos
nu este doar Preotul i Mijlocitorul nostru, ci i Jertfa adus pentru
pcatele noastre. El S-a druit pe Sine o singur dat pentru toi. – Lt
11, 1897
Lucrarea lui Satana este aceea de a descuraja; lucrarea lui Hristos
este de a umple inima cu credin i speran. – S nu credei nici mcar o
clip c ispitele lui Satana ar putea contribui în vreun fel oarecare
la realizarea binelui vostru personal. Fugii de ele ca i cum ai
fugi de vrjmaul însui. Lucrarea lui Satana este aceea de a v
descuraja sufletul, pe când lucrarea lui Hristos este de a umple
inima cu credin i speran. Satana ne sugereaz gândul c încrederea
noastr este întemeiat pe premise false, i nu pe Cuvântul sigur i
neschimbtor al lui Hristos, care nu poate s mint. – MS 31, 1911 (HC
85)
Un remediu pentru fiecare categorie de ispite. – Pentru fiecare
categorie
de ispite, este pregtit un remediu specific. În btlia împotriva
eului i împotriva naturii noastre pctoase, noi nu suntem lsai s
luptm singuri, prin intermediul propriilor noastre puteri limitate.
Domnul Hristos este un ajutor loial i atotputernic. tiind c exist o
asemenea putere, pregtit i pus la dispoziia noastr, niciunul dintre
noi nu ar trebui s se descurajeze sau s fie învins. – RH, 8 aprilie
1884 (HC 88)
Sângele lui Hristos este singura cale de vindecare a sufletului. –
Legea lui Iehova este foarte cuprinztoare i vast. Isus le-a
declarat ucenicilor Si în mod clar c Legea sfânt a lui Dumnezeu
poate fi înclcat nu numai prin cuvinte i prin fapte, ci i prin
gânduri, simminte i dorine. O inim care Îl iubete pe Dumnezeu mai
presus de orice nu va fi înclinat s restrâng semnificaia Legii Sale
la nivelul superficial al unor reguli exterioare. Când înelege fora
spiritual a Legii, sufletul supus i loial dovedete o ascultare
deplin, care ia în considerare principiile lui Dumnezeu sub toate
aspectele lor. Adevrata putere a Poruncilor va deveni o fortrea a
sufletului numai în cadrul unei asemenea ascultri. Atunci, pcatul
va prea extrem de respingtor. Autojustificarea, înlarea de sine i
falsul simmânt al valorii personale vor înceta s existe. Sigurana
întemeiat pe propriile merite va disprea, iar în suflet, se va
instaura o profund convingere cu privire la pcat i o adânc
insatisfacie cu privire la sine. Stpânit de simmântul nevredniciei,
sufletul va apela cu disperare la sângele Mielului lui Dumnezeu, ca
singura cale de vindecare a sa. – Lt 51, 1888 (HC 140)
Întâmpinând provocarea ispititorului. – Satana va veni la tine
spunându-i c eti pctos. Dar tu s nu îi îngdui s-i copleeasc mintea
cu ideea c, din cauza faptului c eti pctos, Dumnezeu te-a prsit.
Rspunde-i: „Da, sunt un pctos i tocmai din aceast cauz am nevoie de
un Mântuitor. Eu am nevoie de iertare i de înelegere, dar Domnul
Hristos mi-a declarat c nu voi pieri dac voi veni la El. În
scrisoarea pe care mi-a trimis-o, st scris: «Dac ne mrturisim
pcatele, El este credincios i drept, ca s ne ierte i s ne cureasc
de orice nelegiuire» (1 Ioan 1:9). Eu m voi încrede în Cuvântul lui
Dumnezeu i voi asculta îndemnurile Lui.” Când Satana îi spune c eti
pierdut, rspunde-i: „Da, dar Isus a venit s caute i s mântuiasc ce
era pierdut. Cu cât pcatul meu este mai mare, cu atât mai mare este
nevoia mea de un Mântuitor.” – Lt 98b, 1896
Îndeprtarea ateniei de la confuzie spre lucrrile mâinilor lui
Dumnezeu. – Dumnezeu Îi invit creaturile s-i abat atenia de la
confuzia i incertitudinea din jurul lor i s admire lucrrile
mâinilor Lui. Stelele cerului sunt vrednice de contemplare.
Dumnezeu le-a fcut pentru binecuvântarea omului i, când studiem
lucrrile Sale, îngerii ni se vor altura, iluminându-ne mintea i
aprând-o de înelciunea satanic. – MS 96, 1899 (4BC 1145)
Influena religiei. – Adevrata religie înnobileaz mintea, rafineaz
gusturile, sfinete judecata i îl face pe posesor prta al puritii i
sfineniei cerului. Ea ne apropie de îngeri i ne izoleaz din ce în
ce mai mult de spiritul i de influena lumii. Adevrata religie
influeneaz toate faptele noastre i toate relaiile noastre sociale i
ne confer „duhul unei mini puternice”, iar rezultatul sunt
fericirea i pacea. – ST, 23 octombrie 1884 (CH 629, 630)
Dezvoltarea capacitilor intelectuale. – Aa cum s-a întâmplat în
cazul lui Daniel, dezvoltarea capacitilor intelectuale este direct
proporional cu dezvoltarea caracterului spiritual. – RH, 22 martie
1898 (4 BC 1168)
Îmbuntirea sntii fizice. – Când mintea îi dezvolt capacitile i când
voina este aezat de partea lui Dumnezeu, se produce o minunat
îmbuntire a sntii fizice. – MM, noiembrie-decembrie 1892 (CH
505)
Contiena unei conduite corecte este cel mai bun medicament. –
Contiena faptului c avem o conduit corect este cel mai bun
medicament pentru un trup i o minte bolnave. Simmântul
binecuvântrii lui Dumnezeu confer sntate i putere. Cel care are
sufletul linitit i mulumit în Dumnezeu se afl pe calea spre sntate.
Faptul c Domnul are privirile îndreptate asupra noastr i c este
dispus s ne asculte rugciunile ne ofer o satisfacie temeinic. A ti
c avem un prieten care nu dezamgete niciodat i cruia Îi putem
încredina toate secretele sufletului nostru produce o fericire pe
care cuvintele nu o vor putea exprima niciodat. – ST, 23 octombrie
1884 (CH 628)
Iubirea lui Isus înconjoar sufletele cu o atmosfer plcut. –
Sufletele acelora care Îl iubesc pe Isus vor fi înconjurate de o
atmosfer curat, plcut. Exist oameni care îi in flmânde propriile
suflete. Acetia vor fi mult ajutai de un cuvânt plcut sau de
aprecieri sincere. Darurile cereti,
oferite din abunden de Dumnezeu, trebuie s fie oferite la fel de
ctre noi celor care sunt în sfera noastr de influen. Astfel, noi
vom arta acea dragoste care este de origine cereasc i care se
dezvolt pe msur ce este folosit pentru binecuvântarea altora. În
acest mod, noi Îl slvim pe Dumnezeu. – MS 17, 1899 (HC 231)
Rezultatele unui singur moment de necugetare. – Un singur semnal de
alarm înlturat din contiin, tolerarea unui singur obicei ru, o
singur neglijare a înaltelor exigene ale slujirii pot fi începutul
devierii pe o cale care v va plasa printre slujitorii lui Satana,
dei, în tot acest timp, ai considerat i ai pretins c Îl iubii pe
Dumnezeu i cauza Sa. Un singur moment de necugetare, un singur pas
greit pot schimba întregul traseu al existenei voastre într-o
direcie rea. – 5T 398 (1885)
Dumnezeu nu face nicio minune pentru a înltura roadele necredinei.
– Dumnezeu ne avertizeaz, ne sftuiete i ne mustr, oferindu-ne
posibilitatea de a ne corecta greelile, înainte ca acestea s se
înrdcineze, devenind o a doua natur a noastr. Dar, dac refuzm s fim
corectai, Dumnezeu nu intervine pentru a ne opri din drumul pe care
noi înine l-am ales. El nu face nicio minune pentru a opri creterea
i rodirea seminelor semnate de noi.
Omul care manifest o necredin arogant sau o indiferen apatic fa de
adevrul divin nu va face altceva decât s culeag roadele seminelor
pe care el însui le-a semnat. Muli au trecut printr-o asemenea
experien. Cultivând neglijena, indiferena i opoziia fa de adevr, ei
au ajuns s asculte cu o insensibilitate stoic adevruri care altdat
le tulburaser sufletele. O rceal ca de ghea, o duritate ca de fier,
o structur impenetrabil i insensibil ca de piatr – toate acestea îi
regsesc expresia în caracterul multora care pretind a fi
cretini.
Acesta este modul în care trebuie s fie îneles faptul c Domnul i-a
împietrit inima lui faraon. Dumnezeu i-a vorbit regelui egiptean
prin intermediul lui Moise, oferindu-i cele mai convingtoare dovezi
ale puterii Sale divine; dar monarhul a refuzat cu încpânare s
primeasc lumina care l-ar fi condus la pocin. Dumnezeu nu a
exercitat nicio influen supranatural prin care s împietreasc inima
regelui rzvrtit, ci, din cauza opoziiei sale fa de adevr, Duhul
Sfânt S-a retras, iar el a fost lsat în întunericul i necredina pe
care i le-a ales singur. Prin respingerea continu
a influenei Duhului Sfânt, oamenii se separ de Dumnezeu. Când toate
modalitile de iluminare a minii lor sunt epuizate, nicio
descoperire divin nu îi mai poate smulge din necredin. – RH, 20
iunie 1882 (3BC 1151)
Controleaz circumstanele, în loc s fii tu controlat de ele. – Exist
rele pe care omul le poate atenua, dar care nu pot fi niciodat
înlturate. El trebuie s înving obstacolele i s controleze
circumstanele, în loc s se lase determinat de acestea. Talentele
sale trebuie s fie exercitate ori de câte ori este posibil, cu
scopul de a instaura armonia i ordinea, în locul confuziei. Dac se
va ruga, Dumnezeu îi va acorda ajutorul Su. Omul nu este lsat
singur s lupte împotriva încercrilor i ispitelor, doar prin
intermediul puterilor proprii. Ajutorul vine de la Cel care este
Atotputernic. Isus a prsit curile împrteti ale cerului, a suferit i
a murit într-o lume degradat de pcat, tocmai pentru a-l înva cum s
suporte provocrile vieii i cum s înving ispita. Viaa Sa este un
model desvârit pentru noi. – 5T 312 (1885)
Dumnezeu dorete ca mintea s fie pe deplin înnoit – Reziduurile
ideilor i ale practicilor îndoielnice trebuie s fie întru totul
îndeprtate. Dumnezeu dorete ca mintea noastr s fie pe deplin
înnoit, iar inima noastr, umplut cu bogiile adevrului. – MS 24,
1901 (HC 106)
S tratm în mod înelept diferitele mentaliti. – Nevoia noastr, a
tuturor, este aceea de a cerceta aspectele fundamentale ale
caracterului i comportamentului uman, pentru a ti cum s tratm în
mod prudent i înelept diferitele tipuri de mentaliti, astfel încât
s putem folosi cele mai bune metode prin care s-i conducem pe
oameni la o corect înelegere a Cuvântului lui Dumnezeu i a modului
de a tri o via cretin adevrat. Trebuie s citim Biblia împreun cu ei
i s le îndeprtm atenia de la lucrurile trectoare, îndrumându-i spre
acelea care le vor aduce binecuvântri venice. Fiecare copil al lui
Dumnezeu are datoria de a deveni misionar i de a se afla în
mijlocul celor care au nevoie de ajutor. Dac cineva este împovrat
de ispit, cazul lui trebuie abordat cu atenie i tratat în mod
înelept, deoarece sunt în joc interesele lui venice, iar cuvintele
i faptele celor ce lucreaz pentru el pot fi o mireasm de via spre
via sau un duh de moarte spre moarte. – 4T 69 (1876)
Ucenicii lui Isus sunt caracterizai de principialitate. – Viaa
celor care se afl la picioarele lui Isus i înva de la El este
condus de principii statornice
i precise. – RH, 20 iunie 1882 (HC 160)
FANATISMUL[3] Infiltrarea fanatismului. – Trim într-un timp în care
bigotismul, în toate
formele lui, va cuta orice posibilitate de a se strecura, atât
printre credincioi, cât i printre necredincioi. În ipocrizia sa,
Satana va ptrunde în mijlocul oamenilor i îi va prezenta
minciunile, folosind orice invenie posibil pentru a-i înela. – Lt
121, 1901 (MM 114)
Cum acioneaz Satana. – Din propria noastr experien, am ajuns la
concluzia c, dac nu poate s împietreasc sufletele în ghearul
indiferenei, Satana va încerca s le împing în flcrile fanatismului.
Când Duhul Domnului coboar în mijlocul poporului Su, Satana
speculeaz ocazia de a-i exercita influena asupra minii unora,
determinându-i s manifeste, în lucrarea lui Dumnezeu, propriile lor
trsturi de caracter. De aceea, exist întotdeauna pericolul ca
lucrarea lui Dumnezeu s fie afectat, prin decizii izvorâte din
propria lor gândire, care conduc la svârirea unor fapte lipsite de
înelepciune. Muli acioneaz pentru atingerea unor obiective cu
caracter personal, care nu le-au fost niciodat solicitate de
Dumnezeu. – Lt 34, 1889 (Similar cu 5T 644)
Rezultatul cultivrii tendinelor greite. – Unii oameni, lipsii de
înelepciune, i-au urmat propriul drum i propriile preri,
dezvoltându-i încântai dispoziiile fireti, ereditare, i însuirile
dobândite ale caracterului atât de mult timp, încât, în cele din
urm, au devenit orbi, incapabili de a înelege i de a gândi altfel.
Ei rstlmcesc adevratele principii, înal standarde false i impun
cerine care nu poart semntura cerului. Tocmai printre acetia, exist
unii care devin infatuai înaintea Domnului, pretinzând c sunt
neprihnii i c respect poruncile lui Dumnezeu. – MS 138, 1902
Lipsa unei corecte imagini de sine. – Cei care nu au reuit s-i
formeze o imagine de sine corect sunt prini în capcana lui Satana.
Ei îi dau importan, sunt mulumii de ei înii i incontieni de
propriile lor limite. Oh, cu cât durere îi privete Domnul i cu cât
amrciune ascult declaraiile lor vanitoase! Ei sunt îmbtai de
mândrie. Chiar i vrjmaul este surprins, vzând cu cât uurin se las
dui în robie. – Lt 126, 1906
O umilin contrafcut. – Muli dintre aceia care pretind a fi cretini
manifest o smerenie artificial i inconsecvent. Dorind s-i înving
eul,
unii adopt o atitudine cât se poate de umil; dar pentru c încearc s
lupte prin propriile puteri, prima adiere de laud i apreciere îi
face s se umfle de mândrie. Acestora le lipsete dispoziia de a se
supune întru totul lui Hristos, iar El nu poate lucra prin
ei.
Indiferent de realizrile voastre, nu v atribuii nicio slav. Nu
urmrii s-I slujii i lui Dumnezeu, i eului personal, în acelai timp.
Nu acordai atenie eului vostru. Fie ca afirmaiile voastre s-i
conduc pe cei apsai i împovrai la Isus, Mântuitorul milos. Acionai
ca i când L-ai vedea pe Isus alturi de voi, gata s v ofere putere
în lucrarea de slujire. Dependena de Hristos constituie unica
voastr posibilitate de a fi în siguran. – RH, 11 mai 1897
Prea multe eforturi pentru obinerea unui simmânt de fericire. –
Unii nu sunt satisfcui de desfurarea unei adunri decât dac aceasta
le-a oferit posibilitatea de a petrece un timp plcut i inspirator.
Ei se strduiesc s produc aceste efecte prin trezirea i incitarea
emoiilor. Dar influena unor asemenea adunri nu este benefic. Când
valul de fericire a trecut, ei ajung s fie mai deprimai decât
înaintea adunrii, deoarece fericirea lor nu provine dintr-o surs
veritabil. Cele mai folositoare adunri de înviorare spiritual sunt
cele caracterizate de solemnitate i de o profund cercetare a
inimii; adunri în care fiecare caut s se cunoasc pe sine i se
strduiete s învee de la Hristos, în umilin i cu seriozitate. – 1T
412 (1864)
Practici ciudate. – Printr-un fanatism asemntor celui pe care l-am
întâlnit nu de mult în mijlocul nostru, în California, însoit de
practici neobinuite i pretenii de exorcism, Satana încearc s îi
înele, dac este posibil, chiar i pe cei alei. Aceste persoane care
afirm c au un mesaj special pentru poporul nostru îi vor face pe
unii oameni s cread c sunt posedai de un spirit ru. Apoi, dup ce se
vor ruga pentru ei, vor declara c demonul a fost alungat. Natura
activitii lor este dovedit chiar prin caracterul ei. Mi s-a
poruncit s vorbesc poporului nostru i s-i spun c Domnul nu a fost
implicat în aceste practici ciudate i c, dac nu su