View
11
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
1
Cugir 2020
Strategia de dezvoltare a orașului Cugir 2014 – 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
2
Cuprins:
Capitolul 1 - Aspecte introductive ................................................................................................................. 6
1.1 Rezumat executiv ................................................................................................................................ 6
1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare ........................................................................ 10
1.3 Prezentarea generală a oraşului ....................................................................................................... 14
1.3.1 Cugirul geografic ......................................................................................................................... 14
1.3.2 Cugirul istoric .............................................................................................................................. 18
1.3.3 Cugirul economic ........................................................................................................................ 20
1.4 Cadrul Strategic ................................................................................................................................. 23
1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir............................................................................................... 25
1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir ............................................................................... 30
Capitolul 2. .................................................................................................................................................. 32
Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii ........................................................................................... 32
2.1 Administrația publică ........................................................................................................................ 33
2.1.1 Prezentare generală ................................................................................................................... 33
2.1.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................... 36
2.1.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 39
2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ........................................................................ 42
2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) .................................................... 49
2.2.1 Prezentare generală ................................................................................................................... 49
2.2.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................... 52
2.2.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 55
2.2.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ........................................................................ 57
2.3 Buget - Finanțe ................................................................................................................................. 71
2.3.1 Prezentare generală ................................................................................................................... 71
2.3.2 Evoluţia grafică .......................................................................................................................... 73
2.3.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 78
2.3.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ........................................................................ 79
2.4 Industrie ............................................................................................................................................ 83
2.4.1 Prezentare generală ................................................................................................................... 83
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
3
2.4.2 Evoluţia grafică .......................................................................................................................... 89
2.4.3 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 92
2.4.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ........................................................................ 93
2.5 Agricultură și silvicultură ................................................................................................................. 101
2.5.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 101
2.5.2 Evoluţia grafică ......................................................................................................................... 106
2.5.3 Analiza SWOT........................................................................................................................... 107
2.5.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 108
2.6 Turism și tineret .............................................................................................................................. 114
2.6.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 114
2.6.2 Evoluţia grafică ......................................................................................................................... 120
2.6.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 120
2.6.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 124
2.7 Învățământ ..................................................................................................................................... 134
2.7.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 134
2.7.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................ 138
2.7.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 141
2.7.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 142
2.8 Sănătate ........................................................................................................................................... 153
2.8.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 153
2.8.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................ 155
2.8.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 158
2.8.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 158
2.9 Asistenţă socială ............................................................................................................................. 166
2.9.1 Prezentare generală ................................................................................................................. 166
2.9.2 Evoluţia grafică ........................................................................................................................ 172
2.9.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................... 175
2.9.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...................................................................... 176
2.10 Cultură ........................................................................................................................................... 185
2.10.1 Prezentare generală ............................................................................................................... 185
2.10.2 Evoluţia grafică ....................................................................................................................... 189
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
4
2.10.3 Analiza SWOT ........................................................................................................................ 190
2.10.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale .................................................................... 191
2.11 Sport .............................................................................................................................................. 202
2.11.1 Prezentare generală ............................................................................................................... 202
2.11.2 Analiza SWOT ......................................................................................................................... 204
2.11.3 Planul de implementare – Măsuri operaționale .................................................................... 204
2.12 ONG şi Mediul asociativ ................................................................................................................ 212
2.12.1 Prezentare generală ............................................................................................................... 212
2.12.2 Evoluţia grafică ....................................................................................................................... 217
2.12.3 Analiza SWOT ......................................................................................................................... 219
2.12.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale .................................................................... 220
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
5
Cuvânt înainte Dezvoltarea, indiferent de domeniul la care facem referire, a ieşit demult din zona fatalităţii,
fiind o rezultantă a unui proces de planificare, bazat pe cercetări şi analize. Conştienţi de această
realitate, încă din anul 2004 am realizat o strategie de dezvoltare a oraşului, al cărei scop a fost acela de
a depăşi maniera heirup-istă de lucru şi de a asigura o dezvoltare durabilă pe toate nivelele vieţii locale.
Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir este supusă periodic evaluării, fiind actualizată atât cu
investiţiile deja realizate, cât şi cu cele care se impun ca necesare în viitorul apropiat sau îndepărtat.
Sub îndrumarea unor experţi a fost concepută Strategia Oraşului Cugir 2014-2020, document ce
oferă o viziune unitară cu privire la dezvoltarea Cugirului pe toate domeniile de activitate: sănătate,
infrastructură, buget-finanţe, industrie, administraţie publică, asistenţă socială, învăţământ, cultură,
sport, societate civilă, agricultură, turism şi tineret. Conturarea obiectivelor de dezvoltare s-a realizat în
concordanţă cu capacitatea financiară a localităţii, un capitol important al strategiei fiind analiza
bugetară a viitorilor şase ani. Prioritizarea problemelor a fost o muncă de echipă care a angrenat
experţi, funcţionari publici, consilieri locali, şi reprezentanţi din fiecare sector de activitate. Pentru
eficienţă, au fost întocmite comisii de lucru pe fiecare domeniu în parte, care s-au întrunit separat pentru
a identifica nevoile specifice. În felul acesta am reuşit să identificăm şi să stabilim investiţiile şi
demersurile pe care administraţia publică locală va trebui să le realizeze până în 2020.
Experienţa din ultimii ani ne-a confirmat faptul că fixarea unor ţeluri mai apropiate sau mai
îndepărtate este utilă în managementul administraţiei locale, pentru că aceste ţeluri devin repere la care
se raportează toţi membrii comunităţii locale şi astfel pot fi înregistrate progresele sau eşecurile realizate
în timp. Dacă privim retrospectiv, observăm că o mare parte dintre obiectivele pe care le-am stabilit
pentru perioada 2007-2013 au fost atinse, ceea ce ne întăreşte convingerea că munca după o planificare
clară, prealabilă, poate crea premisele unei continuităţi minimale în actul administrativ, dincolo de
„nuanţele” politice specifice fiecărui partid politic.
Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir 2014-2020 stabileşte obiective concrete pentru
trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la o dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung,
capabilă să îmbunatăţească calitatea vieţii oamenilor din oraş. Trebuie să precizăm că acest document
este esenţial pentru accesarea fondurilor europene, astfel că la conceperea lui ne-am pliat pe cele trei
priorităţi ale Comisiei Europene: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Mulţumim tuturor celor care au înţeles importanţa acestei strategii pentru oraşul Cugir şi au
participat la toate întâlnirile şi dezbaterile pentru întocmirea ei, sacrificându-şi din timpul lor liber.
Cu stimă,
Primar, Ing. Adrian Teban
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
6
Capitolul 1 - Aspecte introductive
1.1 Rezumat executiv
Strategia de dezvoltare a orașului Cugir definește o imagine clară a obiectivelor strategice
și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu
principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp al anului 2020. Strategia de
dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a orașului Cugir, un
document de sprijin al administraţiei publice pentru a se pune în slujba comunității locale.
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi
de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale
orașului și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada
vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei
publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele
Strategiei de dezvoltare a orașului Cugir pentru orizontul anului 2020.
Principalele obiective ale lucrării au fost identificarea principalelor probleme cu care se
confruntă comunitatea, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea
orașului şi principalele direcţii de dezvoltare pentru perioada la care face referire strategia. De
asemenea, a fost evaluată situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de
idee de la nivelul administraţiei publice locale.
Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe perspective:
permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respctiv a potenţialului de dezvoltare a
zonei;
permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile
de dezvoltare stabilite;
permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi
operaţionalizarea acestora;
permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/ sau nerambursabile;
permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de
consultare publică.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
7
Strategia constituie un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi
supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi
ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor
locuitorilor orașului, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii
locale.
Pentru anul 2020 orașul Cugir își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un
mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne.
Această evoluție va putea deveni posibilă prin:
valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;
creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi
promovarea incluziunii sociale;
facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate
şi educaţie;
susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;
creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul orașului Cugir;
implicarea transparentă și activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială
echilibrată a orașului.
Strategia de dezvoltare a orașului Cugir oferă oportunitatea unui dialog real între
grupurile sociale şi colectivitate. Cetăţenii informaţi asupra realităţilor locale, implicaţi în
dezbaterile privind direcţiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia
corect rezultatele acţiunilor publice. Preocuparea pentru rezolvarea nevoilor comunităţii, pentru
asigurarea prosperităţii locuitorilor prin furnizarea competentă şi eficientă de servicii
specializate, reprezintă misiunea administratiei publice locale din Cugir.
Strategia trebuie considerată ca un document de lucru şi un document previzional,
deschis şi perfectibil, în care obiectivele şi politicile devin obligaţii pentru Primar și instituţiile
executive din subordine.
În acelaşi timp, obiectivele, politicile şi realizarea acestora trebuie să fie constant
monitorizate şi corectate în aşa fel încât ele să fie în cea mai apropiată adecvare cu evoluţiile şi
realităţile constatate.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
8
ACTORI LOCALI / INSTITUŢII CONSULTATE:
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba
Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba
Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Alba
Casa Județeană de Pensii Alba
Consiliul Județean Alba
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Alba
Direcția Județeană de Statistică Alba
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba
Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba
Institutul Național de Statistică
Instituția Prefectului – Județul Alba
Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alba
Poliţia oraşului Cugir
Unitățile de învățământ de pe raza orașului Cugir
alți actori locali.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
9
1.2. Aspecte metodologice ale procesului de planificare
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
10
1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune
strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o
activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional
resurse preţioase. Proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac
parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a
unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze
oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
Proiectul de planificare strategică (PPS) la nivelul oraşului Cugir reprezintă un demers
ambiţios şi dificil, dar extrem de necesar. El este construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe
experienţa internaţională şi intenţionează să reunească eforturile tuturor persoanelor şi
organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a
comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.
PPS vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-
7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS sunt următoarele:
a) Realizarea analizei preliminare (Audit). Planificarea strategică presupune o analiză
preliminară a caracteristicilor comunităţii vizate. Această analiză cuprinde elemente diverse:
elemente de istorie a comunităţii;
analiza de mediu (fişa de localitate, elemente socio-economice, elemente de
infrastructură etc.);
analiza cadrului strategic la nivel naţional, regional şi judeţean).
Principala misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se
plasează comunitatea şi la identificarea capacităţilor reale deţinute de aceasta.
b) Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii (Viziune şi obiective
strategice). Pasul al doilea se referă la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltării strategice a
oraşului Cugir. Această viziune trebuie să ţină seama de elementele principale ale analizei
preliminare.
c) Analiza sectorială a domeniilor strategice principale. Această analiză se realizează pe
domenii, iar în cadrul fiecărui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza cărora au fost
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
11
organizate dezbateri. Domeniile strategice principale sunt:
Dezvoltare şi competitivitate economică (industrie, agricultură şi silvicultură);
Dezvoltare urbană şi infrastructură (urbanism, servicii publice, mediu etc.);
Dezvoltarea resurselor umane (educaţie - invăţământ, pregătire continuă etc.);
Dezvoltare comunitară (cultură, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sănătate, asistenţă
socială).
S-au stabilit 12 grupuri de lucru. Fiecare grup de lucru a elaborat o sinteză pe baza unei
metodologii comune, care a permis ulterior structurarea documentului final. De asemenea,
trasarea noilor obiective pe termen scurt, mediu şi lung, au avut la bază obiectivele Europa
2020: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, dar s-a ţinut cont şi de
obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, Planul
Naţional de Dezvoltare a României şi Planul Naţional de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 -
2020. Metodologia presupune următoarele elemente principale:
Analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunităţi, ameninţări) şi analiza PESTEL;
Identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT;
Elaborarea de strategii sectoriale care să răspundă problemelor strategice identificate;
Modalităţi de evaluare a rezultatelor pe termen mediu şi lung.
Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii, la care au fost invitate să ia parte toate
părţile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri, pentru că ele trebuie să
reflecte realitatea şi să reprezinte dorinţele şi interesele comunităţii.
d) Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat
în urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru şi dezbateri. Acesta este
necesar să fie analizat de Consiliul Local, de partidele politice şi de societatea civilă din Cugir,
forma lui finală putând fi asumată ca document de planificare strategică pentru comunitate.
e) Monitorizare şi evaluare:
Activitatea de monitorizare constă în: colectarea continuă a informaţiei despre stadiul
implementării unei politici cu scopul de a corecta deficienţele, evaluarea progreselor
intermediare şi în oferirea de informaţii despre evoluţia indicatorilor de performanţă.
Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza fazei de
implementare a politicilor şi de identificarea posibilelor deviaţii de la scopurile stabilite iniţial în
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
12
prezenta strategie. Monitorizarea asigură colectarea informaţiilor şi a datelor statistice şi
utilizează indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora să poată fi urmărit procesul
implementării strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir pe termen scurt, mediu şi lung. Prin
intermediul procesului de monitorizare se obţin informaţii în ceea ce priveşte: modul în care
resursele alocate şi serviciile furnizate şi-au atins ţinta, eventualele schimbări socio-economice
care ar rezulta în urma implementării unei politici publice, precum şi concordanţa acţiunilor
întreprinse pentru implementarea unei politici cu standardele şi reglementările existente.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
13
1.3. Prezentarea generală a oraşului
Aşezare geografică
Scurt istoric
Structura administrativ teritorială - economie
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
14
1.3 Prezentarea generală a oraşului
1.3.1 Cugirul geografic
Harta Nr. 1 – Poziționarea geografică pe harta României
Teritoriul oraşului Cugir ocupă partea de sud-vest a judeţului Alba, oraşul propriu-zis
fiind aşezat în partea nordică a acestui teritoriu. Oraşul Cugir este situat în zona de contact a
culoarului depresionar al Orăştiei cu Munţii Şureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc,
la o altitudine de 300 m faţă de nivelul mării.
Şoseaua naţională şi calea ferată Bucureşti-Arad se ramifică în dreptul comunei Şibot
spre sud, trecând prin localitatea Vinerea de unde ambele se îndreaptă paralel cu râul Cugir, spre
oraşul Cugir.
Oraşele reşedinţă de judeţ apropiate Cugirului sunt:
municipiul Alba-Iulia - 45 km sud-vest,
municipiul Sibiu - 97 km,
municipiul Deva - 45 km,
municipiul Cluj-Napoca - 149 km.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
15
Harta Nr. 2 – Principalele căi rutiere spre orașele mari
Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea Cugir se află la intersecţia
paralelei de 45º 49’ latitudine nordică cu meridianul de 23º 34’ longitudine estică, situându-se la
15 km Sud de Valea Mureşului, la 25 km Est de Orăştie şi 35 km Sud-Est de Sebeş.
Harta Nr. 3 – Poziționarea geografică a orașului Cugir
Frumuseţea zonei este dată de îmbinarea armonioasă a patru forme de relief: lunca Râului
Cugir sub forma unui culoar cu o lăţime de 400-500 m situată în partea de nord a teritoriului,
terasele râului Cugir, dealurile piemontane cu pante ce depăşesc 15º şi zona munţilor evidenţiată
net de cea a dealurilor printr-o diferenţă de nivel accentuată, distingându-se două subzone:
subzona munţilor de altitudine mijlocie, respectiv până la 1600 –1700 m, cuprinzând o serie de
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
16
versanţi şi creste bine reliefate şi subzona munţilor de altitudine mare, peste 1600-1800m.
Tipul de climat este temperat continental-moderat, cu o temperatură medie anuală de
9,5ºC şi un regim de precipitaţii medii anuale de 664,5mm. Stratul de zăpadă este şi el variabil,
în funcţie de altitudinea reliefului, astfel în zona de luncă şi terase nu depăşeşte 30 cm, iar în
zona de munte depăşeşte frecvent un metru.
Covorul vegetal al teritoriului administrativ al oraşului Cugir este o reflectare a varietăţii
reliefului şi a particularităţilor de climă, hidrografie, expunere, sol şi bineînţeles a intervenţiei
omului care l-a transformat în terenuri agricole. Vegetaţia este destul de variată şi se poate
împărţi în următoarele grupe: vegetaţie de munte – pajişti alpine, păduri de esenţă tare şi mixtă;
vegetaţia dealurilor – păşuni şi păduri de foioase; vegetaţia de luncă şi terasă – fâneţe şi păşuni.
Fauna este şi ea foarte variată, în funcţie de relief şi zonele de vegetaţie. Astfel, în
locurile acoperite de păduri se întâlnesc căprioara, cerbul, mistreţul, vulpea şi ursul brun. În
apele celor două râuri, Râul Mare şi Râul Mic, trăieşte păstrăvul.
Din punct de vedere al protecţiei zonelor deosebit de importante pentru conservarea
patrimoniului natural semnalăm prezenţa lacului glaciar Şurianu – 2,5 ha şi Dealul Cetăţii,
precum și Situl Natura 2000 desfășurat pe o parte a teritoriului administrativ al Cugirului.
Harta Nr.4 – Aria Protejată Natura 2000
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
17
Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un
eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost
constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe
termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.
România este una dintre cele mai importante țări în cadrul programului Natura 2000,
pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite. Potențialele Situri de Importanță
Comunitara acoperă circa 13% din intreg teritoriul țării noastre.
O parte a teritoriului administrativ al Cugirului este inclus în siturile Natura 2000 în zona
Munților Șurianu cum se poate vedea pe Harta Nr. 4 și Nr. 5. Linia roșie prezentă pe ambele
hărții delimitează ariile protejate ale Natura 2000 și conform coaliţiei ONG Natura 2000 în
România se solicită respectarea legislaţiei şi realizarea unor analize atente şi dezbateri cu factorii
interesaţi pentru orice programe şi proiecte în siturile Natura 2000, mai ales în situaţia în care
acestea nu au o legătură clară cu obiectivele de protecţie a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar.
Harta Nr.5 – Limita și suprafața ariei protejate Natura 2000
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
18
1.3.2 Cugirul istoric
Orașul Cugir, asemeni județului Alba, reprezintă o zonă cu o puternică încărcătură
istorică. Descoperirile arheologice întâmplătoare sau sistematice, demonstrează cu prisosinţă
dăinuirea elementelor fundamentale ale poporului român de-a lungul mileniilor pe aceste
meleaguri. În puncte diferite s-au identificat întâmplător semne ale locuirii umane datând din
perioada neolitică. Urme ale unor aşezări aparţinând perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca
bronzului s-au găsit în locurile "Țara Vânturilor, Piatra Pleşii, Făgeţel, Podereaua, Chiciura". Nu
lipsesc dovezi ale locuirii unor comunităţi umane din epoca bronzului situate pe Pârâul Gugului,
Dealul Cetăţii, Ţara Vânturilor, în timp ce în cartierul Cindeni au fost semnalate vestigii din
epoca fierului.
Cetatea dacică de la Cugir a fost plasată pe un promotoriu bine poziționat din punct de
vedere strategic, având în acelați timp o bună fortificare naturală, cu pante abrupte, greu de urcat.
Locuirea pe dealul Cetate a început din epoca bronzului prelungindu-se ulterior, în prima vârstă a
fierului, de când datează un valoros tezaur din bare de aur, găsit accidental, în 1973, în partea de
jos a orașului.
Cercetările făcute pe Dealul Cetate au scos la lumină elemente cu adevărat spectaculoase privind
fascinanta civilizaţie geto-dacică (locuinţe dacice, gropi de provizii, ceramică, monede şi nu în
ultimul rând un mormânt princiar, devenit de acum celebru în întreaga lume arheologică, care a
adus lămuriri importante privind
tehnica incinerării la daci). S-a putut
stabili totodată că platoul superior al
Dealului Cetate şi terasele care-l
înconjoară sunt artificiale, dealul iniţial
sub forma unui con alcătuit din
micaşist, fiind tăiat şi terasat. Pe
versanţii dealului s-au găsit vestigii
dacice de locuire datând din secolele
V-IV ÎH. Amenajarea propriu zisă s-a
făcut mai târziu în secolele III-II ÎH,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
19
când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic val de apărare construit din piatră şi
pământ. Acesta a fost înlocuit cu unul mai puternic, întărit cu un zid de piatră de râu pentru
amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat lat de peste 3 m.
Urmele unor sate dacice au fost identificate și în împrejurimile cetății de la Cugir, la
poalele dealului Cetate, în locul Crucea Viilor, Dealul Chicioara, pe malul râului Cugir, punctele
La Bălți și Gura Luncilor. La Vinerea, ceramica dacică specifică este semnalată în Tăboriște,
Vadu Bonții.
Studiul atent al regiunii a dus la concluzia posibilităţii comunicării din vedere între
locuitorii vechii cetăţi şi centrul religios dacic de la Sarmisegetusa Regia.
După cucerirea şi distrugerea davei de la Cugir, centrul de greutate al locuirii s-a deplasat
în Valea Viilor unde pe lângă substratul dacic este identificat stratul cuceritorilor romani. În
apropierea acestei văi, în locul numit Dosurele, au fost găsite fragmente foarte bine conservate
ale unei conducte romane de apă care alimenta probabil o vilă rustică.
Satul născut din comunitatea daco-romană a continuat să existe şi după retragerea
autorităţilor romane, dovada fiind, printre altele, o oală ornată cu striuri orizontale, aparţinând
statului slav. În anul 1493 satul medieval este atestat documentar sub denumirea de "Villa
Kudzur". Cunoscutul istoric Ştefan Pascu constată că într-o perioadă (anul 1539) când în general
numărul locuitorilor din sudul Transilvaniei a scăzut datorită expediţiilor şi războaielor, Cugirul
număra aproape 700 de locuitori. Evului mediu îi aparţin ruinele castelului construit din lemn la
poalele dealului Chiciora, în partea superioară a oraşului la cota de 434 m.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
20
1.3.3 Cugirul economic
Harta Nr.6 – Orașul Cugir
După cum arată indicatorii statistico-economici, oraşul Cugir are un potenţial dinamic în
sectoarele economice din România, fiind un oraş important al ţării ca potenţial de dezvoltare
industrială.
În anul 1799 se înfiinţează la Cugir Fabrica de Fier şi Oţel, una din primele fabrici cu
profil siderurgic din Transilvania. Calitatea oţelului produs aici era apreciată atât în imperiul
Austro-Ungar cât şi în afara acestuia.
După anul 1925 fabrica devine proprietatea Statului Român, numindu-se Uzinele
Metalurgice Copşa Mică Cugir, odată cu înfiinţarea societăţii mixte Uzinele Copşa Mică Cugir
printr-o înţelegere cu firma londoneză Vikers Armstrong Ltd. În anul 1926 se porneşte
extinderea uzinei prin construirea de noi hale de producţie. Printr-o colaborare cu firma Skoda
se înzestrează secţiile cu maşini şi materiale electrice. În timpul celui de al doilea război
mondial, acţiunile firmei sunt preluate de concernul german Herman Garing iar producţia se
diversifică făcându-se şi producţie de tehnică militară.
După terminarea celui de al doilea război mondial, uzina cunoaşte o puternică
dezvoltare, astfel că în anul 1946 s-au realizat la Cugir primele maşini de cusut casnice şi
industriale, un an mai târziu reuşindu-se fabricarea primelor maşini unelte. Până la revoluţia
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
21
din 1989, Cugirul era un oraş monoindustrial, viaţa oraşului fiind indisolubil legată de viaţa
uzinei metalurgice. După acest an au apărut noi unităţi de producţie, unele păstrând tradiţia
oraşului de prelucrare a metalului. Cea mai reprezentativă în acest sens este S.C. STAR
TRANSMISSION S.A., născută în urma colaborării uzinei cugirene cu concernul Daimler
Chrysler, colaborare începută încă din anul 1996 prin executarea unor angrenaje a cutiei de
viteze pentru automobilul Mercedes A Classe.
Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv
Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o
multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC fie în
zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ.
Numărul acestora a crescut foarte mult în ultimii ani, existând aproximativ 670 de
societăți cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea pe raza localității Cugir și 400 de
PFA conform datelor de la Oficiul Registrului Comerțului.
Potențialul economic al orașului Cugir s-a dezvoltat în principal pe industrie, care din
cele mai vechi timpuri a constituit baza materială și financiară a orașului, dar există şi alte
sectoare a economiei pe care nu s-a pus foarte mare accent, care nu au fost suficient exploatate și
care pot aduce beneficii financiare foarte mari comunității orașului și dezvoltării durabile a
acesteia.
Dezvoltarea surselor de energie alternativă (insuficient exploatate) pot constitui un factor
de creștere economică, datorită specificului zonei care poate oferi beneficii prin energia eoliană,
solară cât și hidroenergia.
De asemenea, turismul prezintă un potențial foarte ridicat (Munții Șurianu cu toate
obiectivele turistice, Râul Mare și Râul Mic, Orașul Cugir cu obiectivele turistice) și cu
perspective reale de creștere, constituind un alt factor de dezvoltare economică și socială pentru
populația orașului Cugir și pentru factorii de interes din zonă.
În dezvoltarea orașului, după industrie, cultura împreună cu turismul pot constitui un alt
factor principal de atragere a veniturilor și de creștere economică.
Nu în ultimul rând agricultura, care prezintă potențial de dezvoltare și creștere continuă.
Acest sector poate reprezenta și pentru orașul Cugir un avantaj, iar exploatarea maximizată a
acestui sector, împreună cu exploatarea rațională a lemnului pot constitui un alt factor de interes
în dezvoltarea durabilă continuă la nivelul comunității din Cugir.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
22
1.4. Cadrul Strategic:
Profilul strategic al oraşului
Dezvoltarea de BRAND al orașului
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
23
1.4 Cadrul Strategic
Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir pe perioada 2014 – 2020, a fost elaborată având
în vedere politicile şi obiectivele Europa 2020 şi anume:
Creştere economică inteligentă:
Educaţie;
Cercetare inovare;
Societatea digitalǎ;
Creştere economică durabilă:
O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;
O politică industrială pentru era globalizării;
Creştere economică favorabilă incluziunii:
O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;
O platformă europeană pentru combaterea sărăciei.
Concordanţa obiectivelor strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir cu politicile Europa
2020 solicită o nouă cunoaştere în organizarea oportunităţilor de investiţii, o nouă cunoaştere a
interesului comunităţii, o nouă cunoaştere în formarea şi motivarea forţei de muncă locale prin
programe de formare profesională continua şi o nouă cunoaştere în promovarea valorilor
culturale locale.
Obiectivele strategice acoperă atât aspectele competitivităţii oraşului Cugir care să devină
“un oraş al investitorilor şi al oportunităţiilor de afaceri” cât şi aspectele accesibilităţii serviciilor
publice.
Cugirul are posibilitatea să devină atractiv și accesibil pentru investitori şi să ofere un cadru de
parteneriat activ pentru administrație, mediul de afaceri, ONG-uri şi mediul educațional.
Obiectivul strategic 1:
Cugir un oraş mai DINAMIC şi COMPETITIV: Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare
a infrastructurii urbane, industriei şi tehnologiei, precum şi revigorarea agriculturii, comerţului
şi silviculturii.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
24
Cugirul este capabil să ridice standardul de calitate a vieţii pentru toți locuitorii săi, să asigure
acces liber la infrastructura de calitate în toate cartierele oraşului și să asigure un climat de
ordine și siguranță.
Obiectiv strategic 2:
Cugir un oraş mai CONFORTABIL şi ACCESIBIL: Asigurarea accesului tuturor la
serviciile publice ale oraşului; siguranţa cetăţenilor, inclusiv împotriva calamităţilor naturale.
Pe lângă factorul economico - industrial un punct important pentru a creşte atractivitatea
oraşului îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă oraşul astfel încât
confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar, acest lucru va creşte şi
atractivitatea turistică a zonei şi o imagine îmbunătăţită a oraşului.
Obiectiv strategic 3:
Cugir un oraş mai ATRACTIV: Consolidarea renumelui de oraş industrial – tehnologic
dublat de identificarea ca oraş cu valoare culturală şi turistică. Constituirea reţelei de lideri de
brand ai economiei locale, dezvoltarea unei economii locale cu plus valoare, continuarea
depoluării și protejarea mediului ambiant, promovarea valorilor autentice din domeniile
educativ, cultural, sportiv, întărirea semnificaţiei culturii locale în context naţional / european.
Obiectivele trasate în Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir trebuie corelate cu Planul
Naţional de Dezvoltare (PND) care reprezintă instrumentul fundamental prin care România va
încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea
Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi
reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat
într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte Strategia PND, Obiectivul Global al PND este „Reducerea cât mai
rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale
Uniunii Europene”.
Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:
Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
25
Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la
aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi
naţionale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020:
Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative;
Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir
Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte
comunităţi similare. PPS (profilul strategic al oraşului) trebuie structurat în funcţie de aceste
caracteristici. Întrebările cele mai importante sunt: Ce diferenţiază oraşul Cugir de alte oraşe
asemănătoare din România şi din regiune (Europa Centrală şi de Est)? Care sunt elementele
strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul oraşului Cugir ?
PPS s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate asupra
documentelor strategice sectoriale precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date
statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic al
oraşului (înţelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta -
pozitiv sau negativ - determinant şi pe termen lung dezvoltarea oraşului Cugir).
În urma analizelor şi dezbaterilor organizate cu comisiile pe fiecare domeniu, a fost
creionată o viziune de dezvoltare a oraşului pornind de la următoarele elemente:
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
26
Viziunea propusă pentru oraş este: Cugirul va redeveni un centru al industriei şi
oportunităţilor de investiţii, va deveni o destinaţie turistică atractivă şi de perspectivă prin
legătura pe care o are cu munţii Şureanu, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise şi o
comunitate de afaceri dinamică şi implicată.
Viziunea propusă a fost rezultatul întâlnirilor organizate şi facilitate de Primăria Oraşului
Cugir cu consultanţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, ai comisiilor pe fiecare domeniu, ai unor
instituţii de stat şi private din oraşul Cugir.
Analiza documentelor strategice şi a datelor statistice a identificat următoarele
caracteristici strategice ale oraşului Cugir:
Caracteristicile pozitive identificate au fost:
existenţa unui potenţial deosebit în domeniul învăţământului profesional;
existenţa unui potenţial economic;
existenţa unui potenţial administrativ;
existenţa unui potenţial turistic;
existenţa unui potenţial asociativ.
În sinteză putem considera că analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
27
“pozitive” arată atuuri importante ale comunitătii cugirene. Toate acestea oferă Cugirului
posibilitatea de a deveni un oraş prosper, tipic european, care să ofere soluţii şi perspective
favorabile pentru toată comunitatea.
Caracteristicile negative identificate au inclus:
constrângeri datorate poziţionării geografice (un drum care se închide);
insuficienta coordonare şi comunicare între agenţii economici, autorităţile locale, ONG-
uri şi alţi actori din comunitatea locală;
dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale (resurse turistice, materiale,
umane);
migraţia forţei de muncă (în special cea tânăra care nu se mai întoarce în oraş);
slaba reprezentare şi promovare a intereselor oraşului la nivel naţional şi international.
În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării
acestui document strategic:
Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale ci ţine de voinţa
şi capacitatea comunităţii (companii, firme, asociaţii, ONG-uri etc.) de a defini obiective
strategice şi de a le transpune în măsuri operaționale.
Cugirul se confruntă cu probleme specifice unui oraş aflat în dezvoltare. Comunitatea
locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o folosească în interesul dezvoltării
locale.
Cugirul trebuie să îşi asume cu adevărat rolul pe care îl are în strategia de dezvoltare
durabilă regională şi naţională. Profilul de oraş industrial obţinut de-a lungul istoriei
trebuie dublat de o acţiune strategică raţională, capabilă să speculeze domeniile în care
Cugirul deţine cu adevărat avantaje strategice în comparaţie cu alţi competitori (resurse
umane pregătite în domniul industrial, cultură tehnică, infrastructură industrială
disponibilă, potenţial turistic natural).
Oraşul Cugir deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor activităţi
Economico - Industriale (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de înaltă
calificare (industrie de armament, industria prelucrătoare de maşini, prelucrarea cărnii.
etc).
Creşterea calităţii vieţii în comunitatea cugireană este un obiectiv strategic indispensabil
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
28
dezvoltării viitoare a oraşului.
Existenţa unei administraţii publice performante este esenţială pentru dezvoltarea
strategică.
Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a
forma grupuri comune de lucru (administraţie - grupuri interesate) care să implementeze
programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze şi corecteze în timp.
Principalele direcţii strategice Domeniul: Direcţii strategice: Dezvoltarea şi competitivitatea economică, inclusiv dezvoltarea turismului
Dezvoltarea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine; atragerea altor concerne pentru producţie în oraş, gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale; promovarea următoarelor forme de turism: turismul cultural, religios, turismul de evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end etc,
Dezvoltarea urbană (amenajarea teritoriului, Urbanism şi infrastructură mediu)
Racordarea oraşului Cugir la căi majore de transport (Autostrada Sibiu –Sebeş- Deva – Arad direct la inelul de coborâre de la Halta Geoagiu). Modernizarea infrastructurii edilitare; Valorificarea potenţialului turistic al zonei montane din apropierea oraşului Cugir (Râul Mare, Râul Mic); Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi; Crearea unei zone cu parcuri şi locuri de relaxare, şi de joacă; Orientarea oraşului Cugir spre un sistem de management integrat al deşeurilor; Stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane.
Dezvoltarea resurselor umane
Creşterea investițiilor în capitalul uman pentru o mai bună educație şi formare, atragerea şi menținerea în activitate profesională a unui număr cât mai mare de persoane, creşterea gradului de calificare a forței de muncă, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor şi întreprinderilor; Crearea unui cadru în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ, administraţia locală, comunitatea de afaceri şi societatea civilă, ONG-urile) să îşi poată coordona eforturile şi satisface mutual interesele; Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii cugirene având drept factor cheie administraţia locală; Sporirea atractivităţii oraşului Cugir ca piaţă de muncă; Profilarea formării şi pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
29
Dezvoltare comunitară (include politicile legate de tineret, sport, cultură, învăţământ, servicii sociale, sănătate şi asistenţă medicală şi organizaţii neguvernamentale nonprofit)
1. Politici comunitare pentru tineret: Creşterea accesului la informaţie; Sporirea participării civice; Dezvoltarea activităţilor cu caracter educaţional non-formal; Încurajarea iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor; Includerea de secţiuni dedicate tinerilor în strategiile sectoriale.
2. Politici comunitare pentru sport: Dezvoltarea sportului pentru toţi; Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară; Susţinerea sportului de performanţă; Dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive; 3. Politici comunitare în domeniul culturii: Crearea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale; Creşterea dinamicii vieţii culturale cugirene: creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural; Creşterea gradului de sustenabilitate a instituţiilor culturale; Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri şi administraţia publică locală; Crearea unor politici comunitare în domeniul cultural;
4. Serviciile sociale: Crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile cetăţenilor; dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Asistenţă Socială; Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile.
5. Politici comunitare în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale: Crearea unei structuri, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul oraşului; Susţinerea politicilor care urmăresc acordarea autonomiei financiare a instituţiilor abilitate în domeniul sănătăţii; Efectuarea unei analize a stării de sănătate a populaţiei din oraş şi stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor; Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice;
6. Politici comunitare în domeniul organizaţiilor: Dezvoltarea capacităţii mediului nonprofit din Cugir; Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice;
7. Politici comunitare în domeniul multiculturalismului: Definirea unei identităţi multiculturale a oraşului şi promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare; încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, private, organizaţii în diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.; Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt şi mediu; Valorificarea potenţialului multicultural al oraşului pentru a încuraja turismul cultural; Conştientizarea problematicii etniei rome ca o componentă a potenţialului multicultural al oraşului.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
30
1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir
Conceptul de branding aplicat ţărilor, oraşelor şi regiunilor a început să fie utilizat la
mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în competiţia lor acerbă din
mediul concurenţial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic neobişnuit în a considera
un oraş, o ţară sau o regiune ca fiind un brand de succes.
Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările şi
oraşele se află în competiţie pentru atragerea turiştilor, investiţiilor, talentelor şi credibilităţii.
Clienţii au la dispoziţie o paletă foarte largă de locuri din care pot alege, fiecare cu mesaje
atractive şi cu promisiuni extrem de credibile.
Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. Din această cauză este de preferat
ca oraşul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul de a-i întări identitatea şi
valoarea percepută în cadrul unei pieţe dominate de o competiţie din ce în ce mai acerbă. Oraşele
şi regiunile formează un amestec unic de dinamism şi creştere, modernism şi inovaţie,
infrastructură şi tehnologie, atractivitate şi calitate.
Ele reprezintă motoarele dezvoltării durabile, culturale şi economice – puternice centre
care depozitează resurse valoroase, dar şi inovaţie. În cadrul acestora, tehnologia avansată şi
turismul joacă un rol important.
„Brandul unui oraş reprezintă suma tuturor percepţiilor şi asocierilor pe care oamenii le
au în legătură cu un anumit oraş”. Acestea pot include experienţe trecute, filme, ştiri, reclame,
accesul la informaţie, vreme, preţuri, opiniile prietenilor sau ale cetăţenilor respectivului oraş.
Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraş şi îi poate conferi calitate. Un
brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele, infrastructura,
cheltuielile, reţelele şi logistica, ci şi aspectele mai „sensibile”, precum mentalitatea şi toleranţa,
arta şi cultura, natura şi starea de sănătate a populaţiei. Un astfel de brand dovedeşte nu doar
calitatea resurselor (precum, pământul, forţa de muncă sau capitalul), dar şi calitatea vieţii
(ambianţa oraşului, serviciile şi posibilităţile oferite în materie de recreere).
Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir 2014 – 2020 îşi propune obiective pentru o
creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Pentru a ajunge să fie
îndeplinite este necesar ca toţi factorii care stau la baza acestei strategii să colaboreze pentru a
eficientiza procesul de realizare.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
31
Brandingul de oraş este un obiectiv prioritar pe care şi l-a stabilit oraşul Cugir pentru a-şi
dezvolta o imagine favorabilă aşa cum a avut pe parcursul istoriei economice a României.
Oraşul Cugir trebuie angajat în mod proactiv într-un proces de branding, altfel riscă să fie
poziţionat în mod automat pe piaţă într-o poziţie dezavantajoasă de către competitori şi de către
mass-media. Este nevoie de punerea la punct a unei strategii comprehensive care merge dincolo
de superficialitatea unui logo sau a unei reclame şi dezvoltarea brandului industrial la nivelul
oraşului Cugir care să aibă în vedere:
Prezenţa;
Locul;
Necesităţi de bază;
Oameni;
Pulsul;
Potenţialul.
Evaluarea implementării şi actualizarea strategiei
Proiectul de planificare strategică a oraşului Cugir trebuie să ia în considerare necesitatea
unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se
bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de
interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii cugirene şi să
aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale). Evaluarea va
fi realizată periodic de către echipe mixte (formate din funcţionari ai Primăriei, reprezentanţi ai
instituţiilor statului şi ai grupurilor interesate din comunitate) menite să evalueze măsura în care
există progres în termeni de implementare a strategiei dar şi să se asigure că strategia rămâne
relevantă pentru nevoile şi priorităţile locale.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
32
2.1. Administraţie publică 2.1.1. Prezentare generală
Capitolul 2.
Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
33
2.1 Administrația publică
2.1.1 Prezentare generală Administraţia publică locală se află într-un continuu proces de modernizare în scopul
asigurării unor servicii de calitate pentru cetăţeni. Reforma administraţiei publice constituie una
din priorităţile reformei instituţionale din România şi unul din elementele esenţiale de
modernizare şi adaptare a ţării, implicit şi a oraşului Cugir.
Având în vedere importanţa asigurării unei administraţii publice eficiente şi transparente,
se impune abordarea unor priorităţi strategice din perspectiva a şase direcţii majore de acţiune, în
cadrul fiecăreia fiind prevăzute măsuri cu impact asupra dezvoltării capacităţii administrative în
perioada următoare :
implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice;
profesionalizarea funcţionarilor publici și promovarea unor politici stimulative pentru
stimularea performanței profesionale a personalului din administrația publică locală din
Cugir (participarea la cursuri de formare profesională, instruiri pe domeniul aferent
compartimentelor de care aparţin);
Îmbunătăţirea procedurilor
administrative existente şi
standardizarea acestora;
creşterea gradului de absorbţie a
fondurilor structurale şi de coeziune;
utilizarea eficientă a TIC pentru
modernizarea administraţiei publice;
dezvoltarea teritorială, prioritizarea
investițiilor și lucrărilor publice în
contextul dezvoltării regionale
durabile și echilibrate.
Cadrul necesar începerii reformei în
administraţia publică locală a fost dat de
Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală. În baza acesteia s-a constituit şi prima
administraţie locală aleasă în mod democratic după 1989 şi în oraşul Cugir.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
34
Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală la
nivelul oraşului nostru sunt: Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul ca
autoritate executivă, acestea fiind alese cu ocazia scrutinului organizat în anul 1992 apoi din 4 în
4 ani.
Începând cu anul 2004, Consiliul Local este constituit din 19 consilieri locali. În prezent
partidele politice au următoarea reprezentare: Partidul Național Liberal – 7 membri; Partidul
Social Democrat – 5 membri; Partidul Democrat Liberal – 3 membri; Partidul Poporului Dan
Diaconescu – 3 membri; Partidul Conservator – 1 membru;
În cadrul Consiliului Local Cugir sunt organizate 5 comisii de specialitate şi anume:
1. Comisia buget-finanţe, servicii publice, administrarea domeniului public şi privat;
2. Comisia industrie, agricultură, comerţ, prestării servicii, turism;
3. Comisia amenajarea teritoriului, urbanism, protecţia mediului;
4. Comisia învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie socială;
5. Comisia administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice.
Aparatul de Specialitate al Primarului funcționează în baza Legii 215/2001 şi a HCL
113/2004 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia și este structurat conform
HCL nr. 101/19.07.2013 astfel:
Secretar:
• Serviciul Administraţie publică:
- Biroul resurse umane, arhivă;
- Contencios;
- Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;
• Compartiment Registrul Agricol, fond funciar;
Arhitect şef - Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru
Direcția dezvoltare economică care cuprinde următoarele:
• Serviciul Buget:
- Compartiment Urmărire contracte instituţii publice subordonate CL;
- Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
- Compartiment Buget, finanţe, contabilitate, salarizare;
• Biroul Administrativ;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
35
• Achiziţii Publice;
Direcţia venituri
• Urmărire, control şi executare silită a taxelor şi impozitelor locale;
• Înregistrare, încasare, monitorizare amenzi şi informaţii fiscale a taxelor şi impozitelor
locale);
Audit;
Managementul Calităţii;
Administrator Public:
• Serviciul Comunitar Local de Utilităţi Publice:
Biroul ADPP: - Salubrizare străzi şi ecarisaj;
- Gospodărire comunală, spaţii verzi;
- Compartimentul Iluminat Public;
- Intreţinere şi intervenţii;
• Serviciul Poliţia Locală;
• Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;
Viceprimar:
• Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;
• Autofinanţate:
Cultură: - Casa de Cultură;
- Căminul Cultural Vinerea;
• Clubul sportiv orăşenesc Cugir;
Cabinet primar;
Serviciul Public de Asistenţă Socială;
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor.
În scopul dezvoltării comunității cugirene, Autoritatea Publică Locală prin reprezentantul
executiv (primarul) au avut și au un scop permanent în întărirea parteneriatelor la nivel
internațional prin derularea de proiecte comune cu autoritățile locale ale orașelor cu care Cugirul
este înfrățit, parteneriate care au adus beneficii majore pentru comunitatea locală preluând
modelele de succes a acestora în ceea ce privește dezvoltarea economică.
Un proiect de succes în acest sens a fost atunci când, în urma eforturilor administrației
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
36
locale de a integra oraşul de la poalele Drăganei în spațiul european și de a stabili colaborări cu
diferite localități din străinătate, Cugirul s-a înfrățit în 2011, cu alte trei orașe din Europa. Este
vorba de Municipalitatea Casalborgone (Italia), Municipalitatea Mellieha (Malta) și
Municipalitatea Vecpiebalgas (Letonia), care alături de Cugir au accesat un proiect cu finanțare
europeană intitulat “TERRA MIRABILIS – Protecție Teritorială și de Mediu”.
2.1.2 Evoluţia grafică
La nivelul oraşului Cugir s-a identificat o scădere constantă a populaţiei, în decursul
anilor ca urmare a contextului economic și a locurilor de muncă tot mai puține. Conform
informațiilor primite de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența
Persoanelor Alba, în ultimii 3 ani se poate constata o mică creștere a numărului de locuitori la
nivelul anului 2011, o scădere nesemnificativă în anul 2012 şi ulterior creşterea foarte mică a
numărului de locuitori în 2013 (în concordanţă cu sporul natural).
Grafic Nr. 1
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
37
Grafic Nr. 1.1. - Numărul locuitorilor oraşului Cugir şi a localităţilor componente
Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2011 (Grafic Nr.2)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
38
Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2009 (Grafic Nr.3)
În urma analizei celor două grafice putem constata că numărul total al populaţiei este în
creștere de la 26020 în 2009 la 28183 înregistraţi la în anul 2011. Se poate observa o scădere a
numărului persoanelor de vârsta a III –a, dar şi o scădere a numărului de copii sub 5 ani cu 20,35
%, ceea ce duce la calcularea unui spor natural negativ la nivelul comunităţii cugirene.
Numărul în scădere a populaţiei tinere se datorează migraţiei acesteia și deciziei să îşi
facă un viitor în alte ţări, iar cei mai multi dintre tinerii care urmează cursurile unei universităţi,
nu se mai întorc în oraşul Cugir.
0 100 200 300 400 500 600
Infracțiuni judiciare
- infracțiuni contra patrimoniului:
- furturi
- distrugere
- infracţiuni contra persoanei:
- loviri sau alte violenţe
Infracțiuni
Numărul de infracţiuni comise la nivelul oraşului Cugir
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Grafic Nr.4
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
39
După cum se poate observa în graficul Nr.4 privind situaţia infracţionalităţii la nivelul
oraşului Cugir în perioada 2010 – 2013, se constată o creştere semnificativă privind numărul
infracţiunilor judiciare comise pe teritoriul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare. În anul
2010 erau înregistrate 474 infractiuni, în anul 2011 – 581, în anul 2012 erau 575, această creştere
continuă se datorează în principal situației economice precare a anumitor categorii sociale, a
numărului redus de agenţi ai poliţiei locale şi a poliţiei române, precum şi dotării
necorespunzătoare a acestora.
2.1.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe
Comunicarea primăriei cu cetăţeanul şi cu
întreaga comunitate se realizează prin
personal specializat în relaţii publice;
Clădirea primăriei îmbunătăţită şi
reabilitată cu o faţadă nouă, dotarea cu
mobilier nou şi cu echipamente de lucru
performante la nivelul birourilor;
Instituţia este dotată cu tehnică de calcul
conectată la reţeaua internet, iar
personalul instituţiei are abilităţile
necesare utilizării eficiente a acestor
resurse;
Comunicarea internă respectă structura
ierarhică, relaţiile dintre instituţie cu
mediul extern sunt stabilite prin măsurile
legislative;
Sistemul de comunicare funcţionează atât
prin canalele formale cât şi prin cele
informale, iar rezultatele obţinute fiind
satisfăcătoare;
Lipsa fondurilor din bugetul local
necesare realizării unor investiţii vitale;
Lipsa unui sistem informatic integrat, cu
bazele de date actualizate şi corelate
pentru îmbunătăţirea comunicării cu
populaţia;
Personal insuficient raportat la populaţia
deservită;
Lipsa de echipamente specializate
necesare în caz de situaţii de urgenţă;
Resursele alocate sunt insuficiente
raportate la necesităţile curente;
Din punct de vedere al pregătirii
personalului nu există un plan de instruire
concret la nivelul instituţiei, bazat pe
nevoile reale de formare;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
40
Colaborarea cu primării externe
Wasserburg am Inn - Germania,
Casalborgone - Italia, Mellieha - Malta,
Vecpiebalga - Letonia, Comunita
Montana Aurunci - Italia, dar şi interne
Iezer Muscel – Romania;
Colaborarea deosebită și eficientă cu
orașul Wasserburg am Inn din Germania,
considerat cel mai puternic partener al
orașului Cugir;
La nivelul instituţiei, structura
organizatorică este clar definită prin
diferite documente specifice activităţilor
desfăşurate de instituţie;
Procedurile decizionale sunt bine stabilite
şi cunoscute, tipurile de decizii sunt
specifice unui astfel de sistem public, iar
criteriile utilizate în procesul decizional
sunt cele stabilite prin regulamentul intern
de organizare;
Oportunităţi Ameninţări Conducerea APL Cugir formează o echipă
care are experienţă în munca de conducere
şi de administraţie publică;
Parteneriate cu alte administraţii publice
locale (Consiliul Judeţean, Primăriile altor
comune etc.) şi cele externe pentru
dezvoltarea oraşului, preluarea modelelor
de management şi administraţie precum şi
pentru formarea personalului din
administratia publică;
Procedurile birocratice măresc timpul şi
costurile cu managementul public;
Utilizarea pe o scară relativ redusă a
tehnologiilor avansate;
Implicarea ridicată a forţelor politice în
managementul public;
Scăderea numărului populaţiei
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
41
Biroul managementul proiectelor cu
finanțarea internațională din primăria
Cugir care oferă acces la informaţii
privind finanţarea prin programe ale UE
în cadrul Administraţiei Publice şi a
comunităţii locale;
Organizarea de şedinţe publice pentru
implicarea activă a cetăţenilor în
consultarea şi luarea deciziilor în
proiectele derulate de administraţia
publică;
Existenţa oportunităţilor de finanţare
externă sau internă a proiectelor propuse
de către APL;
Accelerarea reformei instituţionale
generată de procesul de aderare;
Dezvoltarea parteneriatului public-privat
la nivelul oraşului Cugir;
Accesul funcţionarilor/managerilor
publici la obţinerea unor burse
guvernementale în străinătate;
Posibilitatea realizării benchmarketingului
relativ la organismele similare din statele
membre ale Uniunii Europene prin
parteneriate, vizite de lucru, proiecte
comune;
Recomandări: 1. O sursă potenţială aducătoare de venituri este valorificarea terenului şi păşunii aflate în
proprietatea oraşului Cugir. Concesionarea anumitor suprafeţe de interes pentru posibili
investitori.
2. Atragerea surselor de finanţare nerambursabile de către Primăria Oraşului Cugir prin
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
42
accesarea şi implementarea de proiecte finanţate prin instrumentele structurale.
3. Dezvoltarea zonei industriale din Cugir, prin aducerea de noi investitori, creându-le
facilităti pentru atragerea de fonduri suplimentare la bugetul local.
2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
Luând în considerare problemele strategice identificate, în urma analizei SWOT au fost
identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:
Direcția strategică 1.
Creearea unei structuri funcționale
standardizate în cadrul
administrației publice a orașului
Cugir pentru deservirea
corespunzătoare a comunității
locale.
Direcția strategică 2.
Gestionarea eficientă și dotarea
corespunzătoare a serviciilor
administrației publice locale din
orașul Cugir.
Pentru fiecare direcţie strategică au fost identificate obiective şi măsuri operaţionale
menite să contribuie la atingerea scopului strategiei de dezvoltare.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
43
Măsuri operaționale și obiective:
Administrație publică
Obiectivul general:
Dezvoltarea, îmbunătăţirea și actualizarea serviciilor
administrative aflate în slujba cetăţeanului
1. Dezvoltarea și îmbunătățirea capacităţii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă
a) Dotarea serviciului voluntar cu echipamente necesare în vederea intervenției corecte și
eficiente asupra solicitărilor existente
Descrierea proiectului:
Achiziționarea unei autospeciale care poate să intervină în zona montană a orașului
Cugir, dotată cu echipamente de intervenție pentru dezăpezire. Dotarea serviciului cu
echipamente de descarcerare și intervenție rapidă, precum și a unui sistem de intervenție tip
berbec;
Se doreşte reactualizarea planului de riscuri existent în concordanţă cu schimbările
climatice şi cu factorii care pot să îl influenţeze, precum şi cerinţe în vigoare pentru perioada
actuală. De asemenea se doreşte echiparea serviciului de voluntari pentru situaţii de urgenţă cu
echipamente (ex: barcă, echipamente de protecție, costume de salvare, căști, pompe
submersibile);
Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;
Termen de implementare: 2016
b) Înființarea unei grupe de salvamontişti pentru protecţie civilă
Descrierea proiectului:
Înfiinţarea unei grupe de salvamontiști, datorită specificului zonei piemontane pe care o
are orașul Cugir, a prezenței locuinţelor în zona montană şi datorită activităților de agrement şi
de petrecere a timpului liber care se desfăşoară în acestă zonă.
Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;
Termen de implementare: 2018
c) Analiza sistemului de hidranți ai orașului și îmbunătățirea acestuia conform normelor
PSI.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
44
Descrierea proiectului:
Analiza sistemului de hidranţi pe toată suprafaţa oraşului, inclusiv în zonele periurbane
şi amplasarea acestora lângă obiectivele de interes economic, industrial şi instituţiile care
deservesc administraţia publică, în vederea intervenţiei rapide şi în siguranţă a autospecialelor
serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă.
Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;
Actori implicați: S.C. Apa C.T.T.A Alba;
Termen de implementare: 2016
d) Cursuri de formare profesională pentru pompieri și instruirea acestora de către entități
competitive și abilitate
Descrierea proiectului:
Necesitatea instruirii periodice a personalului serviciului de voluntari pentru situaţii de
urgenţă de către cadre abilitate şi specialişti în domeniu, astfel încât intervenţiile să fie
efectuate cu un grad foarte ridicat de siguranţă şi precizie.
Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;
Termen de implementare: 2016
2. Creșterea gradului de securitate a cetățenilor
a) Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă şi cu autori necunoscuţi
Descrierea proiectului:
Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă prin educaţie. Pe langă aceasta se vor lua şi
măsuri de ordin tehnic, mai precis supravegherea şi monitorizarea absenteismului şcolar în
timpul orelor de curs cu camera video, precum şi patrule ale poliţiei locale în locaţiile din jurul
unităţilor de învăţământ.
Se vor monta camere cu supraveghere video în curţile tuturor școlilor și celor două
colegii din orașul Cugir precum și extinderea sistemului de monitorizare video în zonele
aglomerate ale orașului și a zonelor cu grad mare de infracționalitate.
Responsabil: Serviciul Poliţia Locală;
Actori implicați: Colegiul Național ”David Prodan”, Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”,
Școala Gimnazială ”Iosif Pervain”, Școala Gimnazială Nr.3, Școala Gimnazială ”Singidava”;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
45
b) Îmbunătăţirea activităţilor de ordine publică prin creşterea numărului de patrule mixte
Descrierea proiectului:
Stabilirea unui protocol de colaborare a poliţiei naţionale cu poliţia locală şi cu
jandarmeria pentru îmbunătăţirea serviciilor de securitate a cetăţenilor prin acţiuni de patrulare
mixte precum și creșterea numărului de patrule mixte la nivelul comunității.
Responsabil: Serviciul Poliţia Locală;
Termen de implementare: 2016
c) Dotarea cu echipamente specifice a poliției locale
Descrierea proiectului:
Dotarea cu echipamente specifice a poliţiei locale pentru o mai bună intervenţie şi
pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiii a activităţii. Achiziţionarea de ţinute, arme
neletale conform cerinţelor, precum şi o autospecială pentru intervenţie rapidă la diferite
evenimente locale dar şi în situaţii de misiune. (În prezent există doar o singură maşină care
deserveşte mai mulţi poliţişti comunitari).
Responsabil: Serviciul Poliţia Locală;
Termen de implementare: 2016
d) Crearea unei echipe de intervenţie pe ordine publică
Descrierea proiectului:
Necesitatea de a crea o echipă de intervenţie rapidă în compartimentul de ordine
publică pentru a acţiona prompt în cadrul unor evenimente, manisfestaţii, mitinguri etc
organizate pe teritoriul oraşului Cugir.
Responsabil: Serviciul Poliţia Locală.
Termen de implementare: 2016
e) Amenajarea sediului poliţiei locale
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
46
Descrierea proiectului:
Crearea condiţiilor propice de muncă prin amenajarea unui sediu distinct al poliţiei
locale şi separarea activităţii acestora faţă de ceilalţi utilizatori ai clădirii în care îşi desfăşoară
activitatea in prezent.
Responsabil: Serviciul Poliţia Locală;
Actori implicați: Birou Administrator Public;
Termen de implementare: 2018
3. Creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale
a) Corelarea bazelor de date la nivelul Primăriei Cugir şi a instituţiilor din administraţia
publică prin implementarea unui sistem informatic integrat
Descrierea proiectului:
Crearea bazelor de date la nivelul tuturor compartimentelor din administraţia publică
locală şi corelarea acestora cu datele din teren în vederea emiterii de documente si scăderii
timpului de răspuns. Necesitatea unui sistem informatic integrat pentru corelarea bazelor de
date de la Cadastru – Registrul Agricol – Evidenţa populaţiei – Taxe şi impozite – Urbanism;
Actori implicați / responsabili: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;
Termen de implementare: 2016
b) Dezvoltarea competenţelor personalului administraţiei publice locale în vederea oferirii
unor servicii de calitate superioară
Descrierea proiectului:
Identificarea unor linii de finanţare și organizarea de cursuri de formare profesională
continuă în vederea îmbunătăţirii competenţelor angajaţiilor din administraţia publică a
oraşului Cugir și a dobândirii de atestate specifice pentru fiecare angajat care lucrează cu
sisteme informatice.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018
4. Dezvoltarea de relaţii parteneriale cu oraşe din UE
a) Dezvoltarea parteneriatelor existente
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
47
Descrierea proiectului:
Îmbunătăţirea parteneriatelor existente şi dezvoltarea acestora pe domenii de interes
(economie - cultură – educaţie – sport – turism, etc), astfel încât comunitatea cugireană să
poată urma exemple pozitive ale comunităţilor din alte state europene spre o dezvoltare
permanentă.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională,
Actori implicați: Oraşele partenere ale Cugirului;
Termen de implementare: anual
b) Dezvoltarea de noi parteneriate cu alte autorităţi locale ale Uniunii Europene
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de noi proiecte în cadrul programului de twining, program care oferă
administraţiilor publice din ţara beneficiară posibilitatea de a lucra cu omologii lor din statele
membre pentru a facilita transpunerea, consolidarea şi implementarea legislaţiei UE.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională,
Termen de implementare: anual
5. Scăderea timpului de răspuns către cetăţeni (petiţii, audienţe, reclamaţii)
a) Măsurarea gradului de satisfacție a problemelor existente la nivelul administrației
publice
Descrierea proiectului:
Conceperea unui formular succint dar în același timp relevant pentru a măsura gradul
de satisfacere a comunității locale în ceea ce privește serviciile oferite de administrația publică
locală. Acest chestionar poate fii distribuit cetățenilor după finalizarea activităților avute cu
autoritățile administrației publice locale ale orașului Cugir.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;
Termen de implementare: anual
b) Actualizarea informațiilor privind activitatea administrației publice locale și postarea
acesteia pe site-ul Primăriei Orașului Cugir.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
48
Descrierea proiectului:
Necesitatea actualizării constante a informațiilor referitoare la activitățiile
administrației publice și postarea acestora pe site-ul primăriei orașului Cugir. Exemple:
Hotărârile de Consiliul Local, afișele cu evenimentele importante din localitate și orice alte
documente folosite de administrația publică și care prezintă interes pentru comunitatea locală.
Actualizarea și îmbunătățirea site-ului primăriei.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură;
Termen de implementare: lunar
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
49
2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) 2.2.1 Prezentare generală
Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune 2014-2020 urmăresc să
stimuleze politicile urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea urbană durabilă.
În timp (observaţie valabilă la nivel mondial), urbanizarea acompaniază dezvoltarea
economică, acest lucru contribuind semnificativ la bunăstarea socială a membrilor comunităţii.
Totodată trebuie subliniat faptul că dezvoltarea zonelor urbane este strâns legată de economia
zonelor rurale din imediata apropiere prin intermediul schimbului forţei de muncă, bunuri,
servicii, tehnologii şi informaţie, capital şi „tranzacţii sociale” de care beneficiază rezidenţii
acestor locaţii. Fenomenul de tranziţie urbană oferă oportunităţi semnificative de îmbunătăţire a
calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii, dar valorificarea acestor oportunităţi este strict legată de
modul în care oraşele sunt conduse precum şi de politicile locale, regionale sau naţionale care
afectează într-un fel sau altul dezvoltarea acestora.
Conform Planului Urbanistic General al orașului Cugir aprobat prin HCL 28/2011
suprafaţa intravilanului este 999,37 ha din care 603,49 ha – oraşul Cugir, 30,22 ha – satul
Bucuru, 4,8 ha – satul Bocşitura, 4,8 ha – satul Călene, 17,3 ha – satul Feţeni, 11,1 ha – satul
Goasele, 28,7 ha – satul Mugeşti, 298,96 ha– satul Vinerea.
Echiparea tehnico – edilitară și rețele de circulație:
La nivelul orașului Cugir și a localității Vinerea străzile orășenești se prezintă astfel:
Lungimea străzilor orășenești (Cugir + Vinerea) - 75,19 km;
Lungimea străzilor asfaltate: în Cugir - 32,617 km, în Vinerea - 5,410 km;
Lungimea străzilor modernizate cu piatră cubică: în Cugir– 3,219 km;
Lungimea străzilor cu piatră de râu: în Cugir - 6,992 Km, în Vinerea - 4,944 km;
Lungimea străzilor cu dale de beton: în Cugir - 1,194 km;
Lungimea străzilor cu pământ: în Cugir - 15,597 km, în Vinerea - 5,228 km.
Structura și diferențierea acestora o putem identifica pe graficul din subcapitolul de
evoluție grafică.
Rețeaua de distribuție a apei se regăsește pe toate străzile orașului Cugir și a localității
Vinerea, apa potabilă fiind produsă în uzina de apă situată pe cursul Râului Mare, folosind ca
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
50
sursă de apă brută apa de suprafaţă a Râului Mare Cugir Această stație de tratare a apei va fi
modernizată până la sfârșitul anului 2014, printr-un proiect cu finanțare nerambursabilă prin POS
Mediu.
Modernizarea și dezvoltarea rețelei de canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70
%, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg orașul Cugir să beneficieze de sistemul de
canalizare. În localitatea Vinerea a fost executată în întregime rețeaua de canalizare menajeră.
Aceasta va fi pusă în funcțiune după finalizarea stației de epurare Cugir, construindu-se în
localitatea Vinerea o stație de pompare și conductă de refulare în stația din Cugir. Atât
extinderea canalizării menajere cât și construcția stației de epurare sunt finanțate prin Programul
Operational Sectorial de Mediu.
Rețeaua de distribuție a gazelor naturale acoperă întreg orașul Cugir și localitatea
Vinerea, mai puțin satele de munte, unde nu se justifică existența acesteia datorită densității mici
de locuitori și proximitatea față de combustibil solid. Lungimea rețelei de distribuție (inclusiv
branșamentele) este de aproximativ 90 km, din care cca 4,5 km din polietilenă pe str. Victoriei și
21 Decembrie 1989.
Rețeaua electrică la nivelul orașului Cugir a înregistrat de asemenea o creștere deservind
toată populația orașului, a localității Vinerea precum și satele de munte (mai putin cătunul
Frăsinei). Iluminatul public stradal s-a extins pe toate străzile orașului Cugir și a localității
Vinerea, fiind modernizat cu lămpi eficiente pentru reducerea consumului de energie electrică și
implicit a cheltuielilor cu aceasta.
Începând cu anul 2002, în orașul Cugir s-a renunțat total la alimentarea centralizată cu
agent termic și apă caldă. În prezent încălzirea imobilelor se face cu centrale termice
individuale, folosindu-se gaze naturale, lemne, peleți sau energie electrică.
Salubrizarea orașului este realizată de către 2 operatori:
Primaria orașului Cugir care efectueză operațiile de salubrizare străzi și întreținere străzi
pe timp de iarnă;
SC G&E INVEST SRL București care prestează operaţiile de precolectare, colectare și
transport deșeuri menajere.
Transportul local public de călători pe teritoriul orașului Cugir este concesionat către 2
societăți: SC LAM TRANS SRL pentru Linia I și II (Cugir interior) și SC M BIT SRL pentru
linia IV Cugir - Vinerea. Linia III este suspendată până la rezolvarea infrastructurii rutiere în
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
51
cartierul Cindeni. În anul 2015 va avea loc o noua licitație pentru concesionarea acestui serviciu.
Comunicații și tehnologia informației:
În Cugir telefonia și transmisia de date sunt asigurate prin reţele fixe și mobile de către
următorii operatori: Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS, UPC.
Realizările din ultimii 3 ani:
Trendul ascendent al ultimilor ani se păstrează în continuare, realizându-se multiple
investiţii în infrastrucura orașului. Astfel s-au cheltuit în intervalul anilor 2010 - 2012 suma de
13.753.000 lei (2010 = 3.018.000 lei; 2011 = 2.283.000 lei; 2012 = 8.452.000 lei;) la care se
adaugă anual cheltuieli de întreținere și reparații în suma aproximativă de 1.000.000 lei.
Proiecte de investiții în infrastructura orașului, în ultimii 3 ani au fost:
Anul 2010
Rețea de apă și branșamente Vinerea;
Rețea canalizare Vinerea;
Modernizare str. Alexandru Sahia;
Canalizare în zona periurbană a orașului Cugir - finalizare investiție
Centrul Social Multifuncțional Vinerea;
Anul 2011
Reabilitare Turn de Apă;
Rețea canalizare Vinerea - finalizare investiție;
Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;
Amenajare parcări - Etapa I;
Accesibilizarea fondului forestier și protectia mediului prin construirea infrastructurii de
transport la O.S. Sâpcea, Cugir;
Anul 2012
Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;
Amenajare parcări - Etapa II;
Modernizare str. Drăgana;
Accesibilizarea fondului forestier și protecția mediului prin construirea infrastructurii de
transport la O.S. Sâpcea, Cugir - finalizare investiție;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
52
2.2.2 Evoluţia grafică
La nivelul oraşului Cugir se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveşte
dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea acesteia, la ora actuală fiind modernizate 62% dintre
străzile oraşului Cugir, iar restul străzilor sunt cuprinse în programul de reabilitare şi
modernizare. Lungimea străzilor nemodernizate însumează 22,49 km în oraşul Cugir şi 10,1 km
în localitatea Vinerea, lucrări care urmează a fi derulate în perioada 2014 – 2020.
Graficul Nr. 5
Graficul Nr. 6
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
53
În ceea ce priveşte reţeaua de apă din orasul Cugir, aceasta se regăsește pe toate străzile
orașului și a localității Vinerea, în proporție de 99%. Modernizarea și dezvoltarea rețelei de
canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70%, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg
orașul Cugir să beneficieze de sistemul de canalizare, lucrările fiind finanțate printr-un proiect cu
finantare nerambursabilă prin POS MEDIU.
Graficul Nr. 7 Graficul Nr. 8
Se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii
atât modernizarea drumurilor cât şi reţele de apă şi canalizare în oraşul Cugir. Obiectivele pe
care şi le-a propus noua strategie sunt deservirea tuturor cetăţenilor şi acoperirea până la 100 % a
tuturor zonelor, precum şi mentenanţa infrastructurii.
Graficul Nr. 9
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
54
Sumele destinate investiţiilor în infrastructura orașului nu includ și sumele cheltuite
pentru întreținere și reparații, care conform legii nu sunt asimilate investiţiilor. Cheltuielile cu
investițiile sunt fluctuante, ele depinzând de bugetul local, de finanțările nerambursabile
contractate și de prioritățile stabilite de nivel local.
Graficul Nr. 10
Consumul de apă în oraşul Cugir prezintă o evoluţie descrescătoare, după cum se poate
observa pe Graficul Nr. 10, cantitatea scade de la 4256 mii m³ în 2002 la 1628 mii m³ în anul
2012. Descreşterea se datorează în principal restrângerii activităţii principalului consumator de
apă (Uzina Mecanică Cugir) dar şi scăderii numărului populaţiei stabile.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
55
Graficul Nr. 11
Analizând Graficul Nr. 11 privind evoluția cantității de deșeuri se observă o creștere, de
la an la an, a cantității totale de deșeuri colectate. Totodată se constată o creștere a cantității
deșeurilor valorificabile și a celor stocate pentru valorificare.
2.2.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unor spaţii şi terenuri în zona
industrială ce pot fi valorificate;
În teritoriul administrat de oraşul Cugir
şi în ariile limitrofe există oportunităţi
pentru a se crea noi zone de dezvoltare
urbană şi parcuri industriale;
Asfaltarea unor străzi de importanţă
maximă pentru oraşul Cugir în ultimii
doi ani;
Accesibilizarea fondului forestier şi
Lipsă centuri ocolitoare (localitatea
Vinerea) care să descongestioneze traficul;
Lipsa unui racord la Autostrada
Coridorului 4 European (Arad - Deva –
Sebes – Sibiu) în apropierea orașului
Cugir.
Oraşul Cugir nu este nod feroviar, iar
infrastructura feroviară este slab
dezvoltată și învechită, neprezentând
interes economic (calea ferată Cugir –
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
56
protecţia mediului, prin construirea
infrastructurii de transport care
deservește şi satele de munte;
Colectarea selectivă a deșeurilor
menajere din oraşul Cugir şi
transportarea la Centrul de Management
Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos;
Poluare scăzută a aerului în oraș datorită
închiderii/retehnologizării unor agenţi
poluatori;
Existenţa unui bogat fond forestier din
imediata apropiere a oraşului, cât şi a
parcurilor din oraş contribuie la
îmbunătăţirea calităţii aerului;
Poziţia apropiată faţă de Autostrada
Coridorului 4 European (Arad - Deva –
Sebes – Sibiu etc) constituie o
oportunitate de dezvoltare pentru
comunitatea cugireană;
Şibot trebuie reabilitată);
Vechimea parcului auto a transportului
public local este o problemă importantă,
unele maşini fiind în circulaţie de mai
mult timp decât limita maximă admisă
care este de 8 ani, conform legii;
Număr redus de mijloace de transport
public adecvate pentru persoanele cu
handicap;
Infrastructura rutieră slab dezvoltată;
Inexistența unei rute ocolitoare pentru
traficul greu de transport;
Aria acoperită de transportul public urban
este redusă;
Rețeaua de canalizare pluvială insuficient
dezvoltată și subdimensionată;
Lipsa unor spații pentru depozitarea
materialelor rezultate în urma demolării
construcțiilor și a resturilor vegetale;
Oportunităţi Ameninţări
Existența programelor guvernamentale
şi europene de stimulare a creării
infrastructurii de bază;
Existenţa unor programe cu cofinanţare
europeană orientate direct pentru
protecţia mediului şi a naturii
(Programul Operaţional Sectorial
Mediu);
Existenţa unor programe cu finanţare
europeană orientate spre creşterea
eficienţei energetice (POS CCE);
Lipsa unui plan de integrare a zonei
periurbane într-un proiect de dezvoltare
coerent;
Insuficienta colaborare între
administraţiile publice locale şi judeţene
pentru promovarea unor proiecte și
evenimente de interes local, judeţean sau
național;
Mediu legislativ instabil;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
57
Posibilitatea folosirii Planului Judeţean
de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul
Alba;
Dezvoltarea unor proiecte de construire
de locuinţe;
2.2.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
În vederea implementarii strategiei Europa
2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii, este necesar ca autoritățile
naționale, regionale și locale din statele membre să
pună în aplicare prioritățile și inițiativele
emblematice stabilite de către Comisia Europeană.
Se dorește să se asigure o creștere:
inteligentă, prin dezvoltarea cunoştinţelor şi a
inovării;
durabilă, bazată pe o economie mai ecologică,
mai eficientă în gestionarea resurselor şi mai
competitivă;
favorabilă incluziunii, vizând consolidarea
ocupării forţei de muncă, a coeziunii sociale şi
teritoriale.
O parte importantă a strategiei trebuie pusă în aplicare de către autoritățile locale, iar din
acest motiv acestea trebuie să le încorporeze în strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei.
În urma analizei SWOT au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:
Direcția strategică 1. Modernizarea, extinderea şi optimizarea infrastructurii rutiere
locale și conectarea la căi majore de transport.
Direcția strategică 2. Conservarea mediului înconjurător.
Direcția strategică 3. Modernizarea și extinderea reţelelor publice de utilități.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
58
Direcția strategică 4. Prezervarea și dezvoltarea zonelor verzi şi de agrement.
Direcția strategică 5. Dezvoltarea fondului locativ al orașului.
Direcția strategică 6. Eficientizarea sistemului de colectare a deșeurilor.
Pentru fiecare direcţie strategică au fost stabilite obiective și termene de realizare astfel
încât să existe o prioritate și o ordine cronologică în implementarea strategiei de dezvoltare.
Măsuri operaționale și obiective:
Dezvoltare urbană
Obiectivul general:
Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului
neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la
serviciile publice din oraşul Cugir.
1. Modernizarea infrastructurii edilitare de circulaţie şi transport
a) Realizarea Cadastrului General - întăbularea străzilor
Descrierea proiectului:
Realizarea cadastrului general la nivelul străzilor în oraşul Cugir, precum şi întăbularea
acestora.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2014
b) Modernizarea infrastructurii străzilor
Descrierea proiectului:
Modernizarea infrastructurii edilitare se va realiza etapizat:
Etapa I
Str. Simion Bărnuțiu, str. Aurel Vlaicu, str. Dorului, str. Traian, str. Livezii, str. Pârâului, str. I.B.
Deleanu, str. Serelor, str. Nuferilor, str. Dealului, str. Șurianu, str. Horea, str. Morilor, str.
Merilor, str. Culturii, str. Vadului, str. Șantierului, str. Zăvoiului;
Termen de implementare: 2016
Etapa II
G. Enescu, str. M. Eminescu, str. Răchiții, str. Gh. Asachi, str. Strandului, Munteniei, str.
Decebal, str. Crinului, str. Crângului, str. Cooperativei, str. Fagului, str. Lacului, str. I. Slavici,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
59
str. Biruinței, str. 8 Martie, str. Bradului, str. Colinei, str. Oituz, str. St.O. Iosif, str. Zorilor, str.
Arieșului, str. Scăunel, str. Nucului, str. Mesteacănului, str. Râului, str. Privighetorii, str.
Cireșului, str. Gării, str. Tractoristului, str. Arinului, str. Toamnei, str. Moților, str. Luncii;
Termen de implementare: 2018
Etapa III
Str. Th. Aman, str. Putna, str. Prunului, str. Plopilor, str. Plevnei, str. Olteniei, str. Oituz, str.
Morii, str. Liliacului, intrarea Aurel Vlaicu, str. Grigore Alexandrescu, str. Florilor, str. C.
Porumbescu, str. Călugăreni, str. 9 Mai, str. Codrului, str. Deal.
Termen de implementare: 2020
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
c) Amenajarea / Reabilitarea spaţiilor de parcări publice ale oraşului Cugir Descrierea proiectului:
Necesitatatea dezvoltării, amenajării şi reabilitării unui număr considerabil de zone
pentru parcarea autovehiculelor, în vederea evitării blocării benzilor de circulaţie, a trotuarelor
şi a spaţiilor verzi care deservesc oraşul Cugir. Amenajarea zonelor Ghe. Asachi, Griviţei şi
George Coşbuc;
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
d) Amenajarea copertinelor de către primărie într-un sistem unitar.
Descrierea proiectului:
Preluarea modelului altor oraşe şi îmbunătăţirea aspectului arhitectural al garajelor şi
copertinelor existente în oraş precum şi evitarea blocării anumitor zone pietonale sau a benzilor
de circulaţie.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
e) Programul de optimizare a circulaţiei şi realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate
pentru mijloacele auto în mediu urban
Descrierea proiectului:
Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligentă dacă este cazul, inele
de circulaţie, crearea de parcaje în cartiere şi pericentric, descurajarea parcării autovehiculelor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
60
în zona centrală, impunerea de norme tuturor noilor clădiri de a avea asigurat, fară ocuparea
terenului public, spaţiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul atras nu doar
locatari/personal propriu (firmele din parcul industrial), asfaltarea străzilor în zonele periferice,
modernizarea căilor de rulaj pentru automobile, crearea de piste pentru biciclete.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
f) Extindere stradă Alexandru Sahia în zona Peret, inclusiv asigurarea utilităţilor
Descrierea proiectului:
Extinderea străzii Alexandru Sahia în zona Peret şi asigurarea utilităţilor în vederea
dezvoltării construcției de locuinte şi facilitarea accesului în zonă.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2020
2. Amenajarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement și dotarea cu mobilier urban
a) Amenajarea urbanistică și peisagistică a parcurilor
Descrierea proiectului:
Conservarea parcurilor existente (Emil Racoviță, Carpați, Drăgana etc) și modernizarea
acestora prin dotarea cu aparate de joacă și echipamente de sport specific parcurilor, sădirea de
pomi ornamentali.
Se doreşte amenajarea de parcuri pentru copii (Mureșului, Râul Mic, Griviței, Alexandru
Sahia, Morilor- Vinerea) cu aparate de joacă specifice şi în concordanță cu cerințele actuale.
Amenajarea unui nou parc (parcul Tineretului) și dotarea corespunzătoare a acestuia.
Este necesară conservarea spațiilor și zonelor verzi existente la nivelul orașului, corelată
cu măsuri active probiodiversitate, încurajarea creării de noi zone verzi și parcuri pentru
îndeplinirea rolurilor de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu
cele estetice, declararea parcurilor existente ca zone protejate, încetarea schimbării destinaţiei
acestora, interzicerea eliberării de autorizaţii de construcţie pe spaţii verzi, combaterea ocupării
spaţiilor verzi prin construcţii provizorii, parcări sau staţionarea autovehiculelor.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului;
Termen de implementare: 2016
b) Dezvoltarea unui program ”Cugirul Verde”
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
61
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea proiectului Cugirul Verde are ca obiective conservarea zonelor verzi
existente la nivelul oraşului, creearea de piste pentru biciclişti, aceştia contribuind la reducerea
noxelor şi a nivelului de poluare, dezvoltarea unor sisteme pentru folosirea energiei alternative
în vederea reducerii consumului de energie şi a poluării.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului;
Termen de implementare: 2020
c) Dotarea cu mobilier urban: bănci și coșuri de gunoi
Descrierea proiectului:
Dotarea orașului, a bulevardelor principale, aleilor pietonale circulate, parcurilor și a
spațiilor de agrement cu bănci și coșuri de gunoi în vederea menținerii unei ambiențe plăcute.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
3. Conservarea mediului înconjurător
a) Realizarea de îmbunătăţiri funciare şi împăduriri pentru terenurile degradate (consolidări,
decolmatări, împăduriri)
Descrierea proiectului:
Este necesară realizarea de îmbunătăţirii funciare şi împăduririrea terenurilor degradate,
continuarea amenajării în scopul consolidării şi decolmatării, împădurirea terenurilor în pantă şi
reamenajarea zonelor erodate sau cu risc de eroziune pentru protejarea mediului înconjurător.
Trebuiesc efectuate împăduririi în zona Teiu Zânii, Poligon, Răzoare, Plevnei precum şi alte
lucrări de întreţinere pentru protecţia mediului în zonele aferente.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Actori implicați: Ocolul Silvic ”Sâpcea” Cugir
Termen de implementare: 2016
b) Colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia râului Cugir Descrierea proiectului:
Este necesară colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia
râului Cugir, în vederea evitării reversărilor şi distrugerii părții carosabile sau a gospodăriilor.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
62
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
c) Regularizarea râului între Cugir şi Vinerea, inclusiv o priză de apă pentru Canalul Morii Descrierea proiectului:
Este necesară derularea unui proiect de regularizare a râului între Cugir şi Vinerea având
ca scop prevenirea erodării malurilor şi afectarea unor infrastructuri importante din localitatea
Vinerea sau alte obiective strategice importante ale localităţii (poduri, căi de comunicaţii etc.)
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
d) Programul de menținere și protecție a zonelor naturale și de agrement
Descrierea proiectului:
Este necesară salubrizarea şi amenajarea zonelor naturale şi de agrement pentru a evita
antropizarea aspectului lor natural actual. Exemplu: zonele de picnic, Râul Mare, Râul Mic,
Poiana cu goruni.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
e) Regularizarea Văii Viilor și a Văii Dăii Descrierea proiectului:
Se impune promovarea unui proiect de regularizare a văilor în zona caselor de locuit
pentru evitarea erodării malurilor şi a inundării zonelor adiacente.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
4. Crearea de centuri ocolitoare pentru devierea traficului greu şi de tranzit, precum şi
îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi
localităţile componente pentru optimizarea circulaţiei.
a) Programul de deviere a traficului greu din Cugir
Descrierea proiectului:
Crearea unei artere ocolitoare pentru devierea traficului greu în oraşul Cugir,
periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat (maşinile de lemne şi cu gabarit depăşit
care coboară de la munte ar trebui să evite deplasarea prin centrul oraşului).
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
63
Termen de implementare: 2016
b) Crearea unei centuri rutiere ocolitoare pe raza localității Vinerea
Descrierea proiectului:
Crearea unei centuri rutiere pe raza localității Vinerea pentru absorbţia fluxului ridicat
de trafic rutier şi redirecţionarea traficului spre centura localităţii care va putea face legătura cu
nodul de autostradă aflat în apropiere.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
c) Balastarea drumurilor de legătura între oraşul Cugir şi satele de munte Descrierea proiectului:
Amenajarea infrastructurii drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi satele de munte
Cugir – Călene 5 km, Cugir – Mugești 9 km, Cugir – Feţeni 6 km, Feţeni – Frăsinei 6 km, prin
balastarea acestora în vederea creări unui acces mai facil în zonă.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
d) Modernizare din DJ 704 de la km 12 +600 la Poarta Raiului şi de la km 17 la Poarta
Raiului - drum de culme"
Descrierea proiectului:
Amenajarea infrastructurii drumului aferent Râului Mare care face legătura cu Poarta
Raiului, drum care este administrat de Consiliul Judeţean Alba;
Executare din DJ 704 de la km 17 la Poarta Raiului – drum de culme;
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Actori implicați: Consiliul Judeţean Alba;
Termen de implementare: 2018
e) Modernizarea drumului de culme de la Bocşitura, Răchita - Surianu
Descrierea proiectului:
Amenajarea corespunzătoare a infrastructurii drumului de plai între satele de munte
Bocşitura şi Răchita până în Şurianu.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
5. Dezvoltarea fondului locativ al oraşului Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
64
a) Recuperarea datoriilor de la chiriaşii rău platnici
Descrierea proiectului:
Rezolvarea problemelor cauzate de chiriașii rău platnici prin sancțiuni conform
legislației în vigoare (somații de plată).
Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;
Termen de implementare: 2016
b) Preluarea blocurilor de nefamiliști de la UM Cugir
Descrierea proiectului:
Preluarea imobilelor și reamenajarea acestora pentru a oferi condiții corespunzătoare de
locuire famililor nevoiașe sau persoanelor care au nevoie de adăpost.
Responsabil: Directia Venituri;
Termen de implementare: 2016
c) Monitorizarea programului de reabilitare termică a locuinţelor
Descrierea proiectului:
Reabilitarea termică a blocurilor în vederea reducerii consumului și a pierderilor de
căldură.
Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;,
Termen de implementare: 2014
d) Construirea blocurilor de locuinţe tip ANL Descrierea proiectului:
Construirea de locuinţe din fondurile oraşului, parteneriate public-privat pentru
construirea de locuinţe, punerea la dispoziţia persoanelor tinere de terenuri pentru locuinţe.
Responsabili: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
6. Extinderea și modernizarea reţelelor publice de utilități
a) Reglementarea situaţiei sistemului de canalizare pluvială
Descrierea proiectului:
Stabilirea unui plan coerent de acțiune în ceea ce privește sistemul de canalizare
pluvială, aspect foarte important în infrastructura unei străzi. Trebuie avute în vedere străzile
care se modernizează și posibilitatea existenței unei concordanțe în ceea ce privește reabilitarea
străzii și a canalizării pluviale în același timp.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
65
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
b) Reabilitarea reţelei de canalizare pluvială
Descrierea proiectului:
În urma verificărilor și sesizărilor făcute, reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială este
necesară pe următoarele străzi: Str. Ştefan cel Mare, Str. Victoriei, Str. Doinei, Str. Rozelor, Str.
E. Racoviţă, Str. 1 Decembrie 1918, Aleea Constructorului, Str. Vasile Alecsandri, Str. Decebal,
Str. Ştrandului, Str. Horea, Str. Gh. Lazăr, Str. Crinului, Str. Nuferilor, Str. Dorului;
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
c) Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zonele unde debitul este mai mare
Descrierea proiectului:
Există foarte multe locații unde scurgerea apelor pluviale nu se face corespunzător din
prisma neamenajării corespunzătoare a scurgerilor pluviale și a debitelor foarte mari de apă care
vin de pe versanți și se scurg pe străzi, sistemul nefiind corespunzător nu reușește să capteze
apa pluvială.
Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zona str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente (str.
Bradului, Str. Şurianu, Str. Oituz etc.) şi a străzilor A. Iancu, Str. 1 Mai, zona R. Mic (str. Putnei,
str. C. Porumbescu, str. Răchiţii etc.) şi zona Scăunel.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
d) Modernizarea și conecterea la reţeaua de apă şi canalizare menajeră a tuturor
gospodăriilor
Descrierea proiectului:
Oraşul Cugir şi localitatea Vinerea beneficiază de sistem de alimentare cu apă. Reţeaua
de canalizare menajeră deserveşte în prezent aproximativ 70% din necesar în oraşul Cugir, iar în
localitatea Vinerea a fost realizată în totalitate, urmând să fie conectată la Staţia de epurare
Cugir. Anul 2014 aduce finalizarea lucrărilor care acoperă întrega suprafața a orașului Cugir și
a localității Vinerea.
Măsurile care ar trebui luate sunt de înlocuire a conductelor vechi și degradate, precum
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
66
și implementarea unui sistem computerizat de urmărire a defecțiunilor în rețea.
Responsabil: Apa C.T.T.A. Sucursala Cugir;
Termen de implementare: 2014
e) Valorificarea Staţiei de tratare-captare a apei de pe Râul Mic
Descrierea proiectului:
Valorificarea resurselor existente și repunerea în funcțiune a vechilor amenjări care
aduc beneficii economice comunității locale. Măsuri: Valorificarea stației de captare a apei de
pe Râul Mic.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
f) Programul de echipare edilitară adecvată a reţelei de iluminat public
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea, echiparea, modernizarea şi întreţinerea reţelei de iluminat (stâlpi metalici,
lămpi cu leduri).
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
g) Înfiinţarea unui dispecerat pentru iluminatul public şi celelalte utilităţi.
Descrierea proiectului:
Înfiinţarea unui astfel de serviciu care să funcţioneze non-stop care are sarcina să preia
informaţiile transmise de cetăţeni şi să le trimită mai departe către serviciile care au atribuţia să
le rezolve. În acelaşi timp, prin intermediul dispeceratului, cetăţenii vor fi la curent în orice
moment cu stadiul în care se află sesizarea lor. La Dispecerat pot fi sesizate orice fel de
probleme ce ţin de avariile la reţelele de utilităţi, câini abandonați şi iluminat public.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
h) Pozarea în canalizaţie a reţelelor electrice, telefonie, cablu pe străzile ce urmează a fi
modernizate
Descrierea proiectului:
La promovarea proiectelor de modernizare străzi se va avea în vedere și cuprinderea
lucrărilor de canalizaţie pentru reţelele electrice, telefonie, cablu - în prezent montate pe stâlp,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
67
aeriean.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2018
i) Alimentarea cu apă potabilă a satelor de munte din surse locale
Descrierea proiectului:
Demararea unor studii pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din zona satelor de
munte. Promovarea proiectelor în vederea executării lucrărilor de alimentare cu apă.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
7. Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor spre un sistem de management
integrat al deşeurilor, implementarea unui sistem de educaţie şi informare ecologică.
a) Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate cu 20 % din cantitatea totală depozitată în 2010
Descrierea proiectului:
Necesitatea colectării deşeurilor, completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi
procesare eficientă şi cât mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă, depozitare
selectivă cum deja există, revalorificarea deşeurilor reciclabile, implementarea unui sistem
corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase, monitorizarea
strictă a zonelor periferice, albiilor răurilor, păduri pentru evitarea deversărilor şi depozitărilor
abuzive în cadrul natural.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: G&E Invest Agenţii economici, Poliţia locală, Comunitatea locală;
Termen de implementare: 2020
b) Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor vegetale Descrierea proiectului:
Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor
vegetale care de cele mai multe ori ajung în albiile râurilor, la marginea pădurilor poluând astfel
mediul înconjurător.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: G&E Invest
Termen de implementare: 2014
c) Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate cu 30% până în anul 2020 faţă de 2010
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
68
Descrierea proiectului:
Conform strategiei Europa 2020 avem nevoie de inovare în toate domeniile, orientarea
către o economie cu emisii scăzute, inclusiv necesitatea creşterii cantităţii de deşeuri reciclate şi
a valorificării acestora.
Oraşul Cugir îşi propune să crească cantitatatea de deşeuri reciclate astfel 2014 - 2016
cu 5%; 2016 - 2018 cu 10% şi 2018 - 2020 cu 15 %;
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: G&E Invest
Termen de implementare: 2020
d) Realizarea unui sistem de colectare pentru aparate DEE
Descrierea proiectului:
Colectarea deşeurilor de echipamente electrice nu se poate realiza decât prin campanii
de conştientizare a populaţiei şi punerea la dispoziţie de către firma care oferă servicii de
salubritate în oraşul Cugir a unor dispozitive de colectare speciale pentru aceste deşeuri.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: G&E Invest
Termen de implementare: 2016
e) Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare Descrierea proiectului:
Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare are două beneficii:
unul - deşeurile ar fi colectate iar al doilea - toate deşeurile biodegradabile: menajere, dejecţii
animale, resturi vegetale, deşeuri din industria alimentară, ajungând în fază de putrefacţie
reprezintă un îngrăşământ natural ecologic, care poate fi valorificat.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
f) Înființarea ADI-urilor pentru zona Cugir, Blandiana, Sibot, Vințul de Jos
Descrierea proiectului:
Necesitatea înființării unei ADI în zona Cugir care să includă localitățile Cugir,
Blandiana, Sibot, Vințul de Jos şi care are rol să coopereze în scopul gândirii şi implementării
unei abordări integrate a managementului deşeurilor la nivel zonal.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
69
Termen de implementare: 2016
8. Îmbunătăţirea transportului public în comun şi extinderea serviciilor de transport
a) Înfiinţarea unei staţii de plecare/sosire pentru transport interurban în zona actualei halte Descrierea proiectului:
Preluarea peronului de la UMC, reamenajarea şi modernizarea acestuia conform
cerinţelor şi protejarea călătorilor de intemperii pe timpul aşteptării mijlocului de transport în
comun.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2014
b) Amenajarea staţiilor de aşteptare pentru transportul public local de călători Descrierea proiectului:
Reabilitarea staţiilor de călători şi modernizarea acestora în vederea oferirii unor mai
bune condiţii comunităţii care foloseşte acest serviciu public de transport în comun. Pentru
oraşul Cugir este necesară reabilitarea și modernizarea următoarelor staţii: str. Victoriei – 2
staţii; 1 Decembrie 1989 - 1 statie, str. Rozelor – 2 staţii; str. I. Creangă - 1 statie; str. Tineretului
- 1 statie; str. N. Bălcescu -1 statie; str. 21 Decembrie 1989 – 5 staţii; str. Râul Mic – 3 staţii; iar
in localitatea Vinerea – 4 staţii dar și modernizarea celor existente.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
c) Extinderea cu o linie a transportului public de călători în zona Cindeni – prin str. Victoriei Linia III.
Descrierea proiectului:
Este necesară extinderea liniilor de transport public în comun şi în zona Cindeni. Acest
lucru depinde de modernizarea infrastructurii strazilor din acest cartier.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
d) Programul de îmbunătăţire a parcului auto din cadrul serviciului de transport public în
comun
Descrierea proiectului:
Este necesară modernizarea parcului auto care deserveşte comunitatea din Cugir şi
dotarea acestuia cu mijloace de transport Euro 5, pentru oferirea de servicii corespunzătoare
standardelor şi normelor de siguranţă şi confort.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
70
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
9. Modernizarea pieţelor publice
a) Modernizarea pieţelor agro alimentare la nivelul comunităţii locale din Cugir
Descrierea proiectului:
Necesitatea modernizării pieţelor agro alimentare în vederea creării de condiţii
corespunzătoare de igienă pentru vânzarea produselor. Racordarea la utilităţi a acestor pieţe şi
dotarea cu echipamentele necesare.
Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
71
2.3 Buget - Finanțe
2.3.1 Prezentare generală
Conform prevederilor Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, veniturile bugetare
locale se constituie din:
venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi
cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
donaţii şi sponsorizări;
La elaborarea bugetelor trebuie să se ţină cont cǎ sumele care au fost prevăzute a fi
cheltuite de la bugetul local să fie în strânsă legătură şi corelate cu posibilităţile reale de încasare
a veniturilor.
În perioada 2008 - 2012 veniturile totale ale bugetului oraşului Cugir s-au constituit din
trei surse principale, şi anume: venituri proprii, care sunt în creştere după cum se poate observa
în capitolul evoluţiei grafice (45,82% în anul 2008 şi 63,19% în anul 2012), sume defalcate de la
bugetul de stat şi subvenţii (50,50% în anul 2008 şi 33,68% în anul 2012), urmate în procente
mult mai mici de donaţii şi sponsorizări (0,10% în anul 2008 şi 0,04% în anul 2012).
În comparaţie cu situaţia particularizată în strategia 2003 – 2007 şi reactualizată în 2010,
veniturile proprii reprezintă o pondere foarte mare şi cea mai importantă din veniturile totale
realizate, o pondere aflată în creştere datorită procesului de descentralizare.
Evoluţia veniturilor proprii ale bugetului oraşului Cugir are o importanţă deosebită
întrucât aceste venituri reflectă capacitatea de autofinanţare a comunităţii locale. Cu cât această
capacitate creşte, cu atât se măreşte gradul de autonomie al unităţii administrativ - teritoriale,
deziderat spre care se tinde în România. În ultimii ani se observă o tendinţă de descentralizare a
serviciilor publice, de trecere a acestora în sarcina bugetelor locale, fapt ce presupune un nivel
ridicat de colectare a veniturilor, această descentralizare este încurajată în politicile şi obiectivele
Uniunii Europene.
La nivelul oraşului Cugir cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit are cea mai
mare pondere în structura veniturilor proprii (7.639 mii lei în 2010, 7.680 mii lei în 2011, 12.752
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
72
mii lei în 2012).
O sursă foarte importantă de finanţare o constituie fondurile externe nerambursabile.
Primăria Oraşului Cugir a înregistrat în perioada 2012-2013 sume primite de la UE în valoare de
5.660.023 lei pentru proiectele implementate deja sau în curs de implementare.
Utilizarea propriu-zisă a resurselor bugetului pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în
programele locale privind activitatea socială, economică şi de altă natură, desfăşurată de
acestea, se reflectă în cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice, unităţile administrativ-
teritoriale acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare
perioadă.
Principalele capitole bugetare, aşa cum apar ele în bugetul local la nivelul oraşului Cugir
sunt:
a) autorităţile executive
b) învăţământ
c) sănătate
d) cultură, religie, sport, tineret
e) asistenţă socială, alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii
f) servicii, dezvoltare publică şi locuinţe
g) protecţia mediului
h) transporturi şi comunicaţii, alte acţiuni economice, alte acţiuni
i) tranzancţii privind datoria publică şi împrumuturilor
j) transferuri către alte bugete
k) ordine publică
l) servicii publice de evidenţa persoanelor
Având la bază principiul echilibrului bugetar, evoluţia cheltuielilor este asemănătoare cu
cea a veniturilor. Cheltuielile totale au crescut de la un an la altul conform graficelor de la
subcapitolul evoluţia grafică.
Din analiza cheltuielilor bugetului local rezultă că în ultimii cinci ani, cea mai mare
pondere o au cheltuielile de funcţionare (80,41% în 2008, 90,02% în 2009, 86,83% în 2010,
89,04% în 2011 şi 70,15% în 2012), justificat de faptul că la acest capitol se alocă fonduri pentru
plata cheltuielilor de personal, utilităţi, bunuri şi servicii întreţinerea şi reparaţiile etc.
Ponderea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare este mai mică în raport cu cele ale secţiunii
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
73
de funcţionare (19,59% în 2008, 9,98% în 2009, 13,17% în 2010, 10,96% în 2011 şi 29,85% în
2012), dar prezintă o tendinţă de creştere continuă datorită realizării unor obiective de investiţii
finaţate din fonduri europene unde bugetul local trebuie să acopere doar o parte din sume.
2.3.2 Evoluţia grafică
Direcţiile strategice care s-au stabilit în acest document pe domeniul ”Buget – Finanţe”
sunt: creşterea ponderii cheltuielilor de dezvoltare, reducerea ponderii cheltuielilor de
funcţionare şi atragerea de fonduri europene.
În Graficul Nr. 12 este redată evoluţia şi tendinţa de reducere a cheltuielilor de
funcţionare şi de creştere a cheltuielilor de dezvoltare la bugetul local în perioada 2008-2012.
Grafic Nr. 12
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
74
Graficul Nr. 13
Graficul Nr. 13 prezintă structura cheltuielilor de funcţionare în perioada analizată,
2008-2012.
Cheltuielile cu utilităţile şi reparaţiile reprezintă cheltuieli care pot fi controlate prin
prisma anumitor factori de ordin administrativ. Din Graficul Nr. 14 se poate observa o creştere
moderată dar sigură a cheltuielilor cu utilităţile şi o scădere faţă de anul 2011 a cheltuielilor cu
reparaţiile.
Graficul Nr. 14
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
75
Urmărind evoluţia din graficele 15, 16 şi 17, putem să observăm o creştere a costului
mediu pe mp la gaz în cadrul instituţiilor subordonate administraţiei publice locale şi a
cheltuielilor care sunt în urcare. Astfel, se desprinde nevoia de a identifica soluţii privind
reducerea costurilor de funcţionare în favoarea bugetului de dezvoltare.
Graficul Nr. 15
Graficul Nr. 16
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
76
Graficul Nr.17
Evoluţia veniturilor totale la bugetul local, în perioada 2008-2012, este redată în Graficul Nr.18
Graficul Nr. 18
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
77
Structura şi evoluţia veniturilor proprii la bugetul local al oraşului Cugir este prezentată în Graficul Nr. 19 şi 20.
Graficul Nr. 19
Comparativ cu situaţia anului 2008, structura veniturilor bugetului local al oraşului Cugir în anul 2012 este radată în Graficul Nr. 20.
Graficul Nr. 20
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
78
2.3.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Impozitele şi taxele locale au rămas la
acelaşi nivel din 2010;
Taxele pe serviciile locale au o valoare
redusă faţă de alte oraşe de acelaşi profil
din România;
Resursele bugetare aflate la dispoziţia
comunităţii şi alocate dezvoltării
economice locale sunt insuficiente;
necorelarea bazei de date impozabilă cu
cea materială, existentă în teren;
Reducerea cotei de impunere la impozitul
pe venit şi trecerea „marilor contribuabili”
de la nivelul bugetului local, la bugetul
naţional (STC, UMC etc.) are drept efect o
scădere substanţială a veniturilor bugetului
local;
Oportunităţi Ameninţări
Implementarea unor proiecte pe fonduri
structurale, nerambursabile care au ca
obiectiv dezvoltarea infrastructurii şi
dotarea cu echipamente a Direcţiei de
venituri din oraşul Cugir.
Inexistenţa unor contacte mai strânse
între administraţie şi agenţii privaţi, având
ca scop simplificarea procedurilor,
eliminarea autorizaţiilor inutile, reducerea
duratei de evaluare a cererilor şi de
elaborare a deciziilor.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
79
2.3.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii Strategice:
Luând în considerare amenințările și oportunitățile identificate, în urma analizei SWOT
au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare:
Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice prin crearea de condiţii
corespunzătoare desfăşurării activităţii, modernizarea infrastructurii, software-ului şi a
echipamentelor destinate Direcţiei de
Venituri.
Direcţia strategică 2. Creşterea
bugetului de dezvoltare prin reducerea
cheltuielilor de funcționare şi implementarea
unor proiecte, idei care deja funcţionează în
alte oraşe pentru aducerea de venituri
suplimentare la bugetul local.
Măsuri operaționale și obiective:
Buget - Finanțe Obiectivul general:
Creşterea resurselor bugetare la nivelul oraşului Cugir
1. Creşterea bazei de impozitare
a) Corelarea, identificarea, reducerea și stabilirea disparităților între baza impozabilă și
baza materială.
Descrierea proiectului:
Necesitatea implementării unui program sau a unor mecanisme care să monitorizeze
baza materială (ceea ce există pe teren) și baza impozabilă astfel încât să nu existe disparități
în ceea ce privește impozitul și taxele locale.
Responsabil: Direcția Venituri;
Termen de implementare: 2014
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
80
b) Îmbunătăţirea sistemului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la
colectarea taxelor şi impozitelor locale
Descrierea proiectului:
Obligativitatea autorităților locale (Direcția Venituri) de a informa populația, agenții
economici și pe rău platnici cu privire la colectarea taxelor și impozitelor locale.
Responsabil: Direcția Venituri;
Termen de implementare: anual
c) Creşterea gradului de încasare a taxelor şi impozitelor locale
Descrierea proiectului:
În urma informării populației, agenților economici și rău platnicilor, cei de la Direcția
Venituri după o verifiare prealabilă în teren, pot trece la măsuri de executare silită pentru cei
care nu își plătesc datoriile.
Responsabil: Direcția Venituri,
Termen de implementare: anual
2. Creșterea veniturilor și a bazei de impozitare prin dezvoltare economică
a) Înființarea unui birou pentru relația cu potențialii investitori
Descrierea proiectului:
Înființarea unui birou în cadrul aparatului intern de funcționare a primăriei care are ca
obiectiv crearea unei baze de date cu terenurile disponibile, utilitățile care le deservesc precum
și oportunități de dezvoltare a unor afaceri pentru potențiali investitori. Stabilirea unei legături
strânse de colaborare, permanente cu investitorii interesați de potențialul orașului.
Crearea de facilități și oportunități pentru potențiali investitori în domeniul industriei.
Crearea a unui climat favorabil pentru investiții, și punerea la dispoziție de spații și terenuri în
platforma industrială.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Termen de implementare: 2014
b) Dezvoltarea economică (Dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea industrială, dezvoltarea
turismului)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
81
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unui parteneriat între asociațiile agricole și Primăria oraşului Cugir pentru
punerea la dispoziţie prin concesionare sau vânzarea de terenuri pentru potențiali investitori
privați, în agricultură, dezvoltarea agriculturii ecologice în concordanță cu turismul și alte
proiecte cu beneficii pentru comunitatea locală (locuri de muncă, bani la buget etc.)
(valorificarea terenurilor agricole și a potențialului turistic al zonei Cugir) sprijnirea micilor
întreprinzători.
Dezvoltarea parteneriatelor cu principalii actori din domeniile economiei (industrie,
agricultură, turism) în vederea informării asupra oportunităților pe care Orașul Cugir le oferă și
crearea unui mediu favorabil pentru investiții în aceste segmente pentru potențiali investitori.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Termen de implementare: 2020
c) Valorificarea resurselor naturale superioare
Descrierea proiectului:
Valorificarea reurselor naturale superioare de lemn, apă, vânt, solare. Punerea la
dispoziție de terenuri pentru investiții în panouri solare, posibilitatea amenajării de baraje
pentru crearea de microhidrocentrale și dezvoltarea de parcuri eoliene în zonele favorabile de
munte, precum și folosirea resurselor de lemn prin crearea în zonă a unor fabrici de prelucrare
a acestuia. Astfel de investiții aduc beneficii majore de ordin financiar și economic comunității
cugirene.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Actori implicați: Oameni de afaceri, Birou Administrarea Domeniului Public; Ocolul
silvic Sâpcea Cugir R.A.;
Termen de implementare: 2018
3. Creşterea bugetului de dezvoltare prin reducerea cheltuielilor de funcționare
a) Cheltuieli de funcționare mai mici, reducerea cheltuielilor cu utilitățile
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
82
Descrierea proiectului:
Reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea clădirilor la instituţiile subordonate (7 şcoli,
CMSSC, Spital, CSO Cugir), eficientizarea utilizării spaţiilor destinate învăţământului
(electricitate, apă-canal, gaz).
Plafonarea cheltuielilor la nivelul spaţiilor şi în funcţie de numărul de elevi.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
b) Dezvoltarea de proiecte folosind energia alternativă pentru reducerea cheltuielilor
Descrierea proiectului:
Promovarea investițiilor în energia alternativă și dezvoltarea posibilităților de folosire a
acesteia pentru utilități. Încălzirea alternativă cu centrale pe lemne pentru economisirea de
resurse mai costisitoare.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
83
2.4 Industrie 2.4.1 Prezentare generală
Profilul economic al orașului este preponderent industrial, factorul decisiv în dezvoltarea
economică a Cugirului fiind din cele mai vechi timpuri activitatea de prelucrare a metalelor. Se
poate spune că, istoria industrială a orașului este strâns legată de activitatea Uzinii Mecanice
Cugir, care a fost înființată în 1799, în perioada imperiului Habsburgic și care până în 1989 a fost
una dintre cele mai importante societăți comerciale din județul Alba.
În anul 1799 autorităţile din Sibiu (Tezaurariatul Minier) hotărăsc înfiinţarea Fabricii de
Fier pe pământurile comunităţii de grăniceri din Cugir.
În anul 1800 Fabrica de Fier avea o capacitate de producţie de cca 4000 quintale de fier
anual şi folosea drept combustibil lemnul de fag. Un alt reper istoric este anul 1856, an în care
forurile conducătoare de la Sibiu au decis creşterea fabricii, astfel că în 1873 fabrica posedă un
cuptor dublu de pudlaj cu o capacitate de 7 quintale, 2 cuptoare de pudlaj mai mici şi trei
laminoare.
În anul 1880, intră în producţie la Fabrica din Cugir prima maşină cu aburi şi ia fiinţă
secţia de coase. Mai mult, în acelaşi an, în Cugir, îşi începe producţia turnătoria de oţel aliat de
scule pentru pile şi dălţi, producţia de piese turnate de oţel. Patru ani mai tarziu se construieşte o
nouă turnătorie de oţel cu preîncălzitor şi un cuptor de topit.
Evoluţia continuă, dezvoltarea fabricii din Cugir, cunoaşte un trend ascendent continuu.
Dacă ţinem seama că în anul 1900 fabrica dădea de lucru în permanenţă la 500 de muncitori, cu
excepţia celor angajati pentru munca la pădure şi zilierii sezonieri, ne dăm seama că în ultimii 26
– 27 ani ai secolului XIX această fabrică a cunoscut o dezvoltare deosebită.
Traseul istoric include paşi importanţi – Fabrica din Cugir devine societatea “Uzinele
Metalurgice Copşa Mică–Cugir“. Convulsiile sociale, politice şi economice ale anilor ‘30 îşi lasă
amprenta şi pe destinul fabricii, a cărei activitate cunoaşte mari dificultăţi, anul 1932 înregistrând
o totală încetare a activităţii, situaţie care punea în pericol însăşi existenţa societăţii.
În perioada de după 23 august 1944 uzina întâmpină serioase dificultăţi în adaptarea
producţiei la produsele de pace. Mai târziu, începând cu anul 1948, anul naţionalizării, întreaga
evoluţie a uzinelor din Cugir se desfăşoară în direcţia profilării prin excelenţă şi specializării în
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
84
construcţia de maşini unelte şi mecanică fină.
Dezvoltarea continuă, iar în perioada 1980 - 1989, intreprinderea ajunge să exporte
produse pe toate continentele lumii, înregistrând exporturi de peste 100 de milioane de dolari,
numărul salariaților ce lucrau la Cugir fiind, la un moment dat, de aproximativ 20.000. Uzina era
împărțită în două secții: secția civilă, care producea electrocasnice și mașini unelte, și secția de
produse speciale, care fabrica arme și muniție. Dezvoltarea rapidă și puternica a întreprinderii a
dus la dezvoltarea zonei din jurul Cugirului, asigurând salarii și mijloace de trai miilor de oameni
din afara Cugirului.
Dupa revoluția din 1989, societatea a trecut printr-o serie de probleme economice, fiind
nevoită să-și reducă activitatea și personalul. Dupa anul 2000, în baza legii parcurilor industriale,
societatea cedează o parte din active Consiliului Județean Alba, pe activele cedate constituindu-
se SC Parcul Industrial Cugir. Urmează o altă cedare de active, prin asocierea cu concernul
german Daimler AG (Daimler Chrysler), înființându-se, astfel, o unitate cu răspundere limitată,
Star Transmision Cugir, cu capital majoritar german, care executa angrenaje pentru industria de
automobile. În anul 2004, are loc o divizare a SC Uzina Mecanică Cugir SA rezultând în urma
acesteia două societăți, filiale ale Companiei Naționale ROMARM: SC Uzina Mecanică Cugir
SA și Fabrica de Arme Cugir (constituită pe activele din jurul fabricii de armament portativ de
infanterie, în incinta fabricii de jos). Dacă în trecut pe cele două platforme lucrau aproximativ
20.000 de oameni, în prezent, Fabrica de Arme are 857 de angajați, iar la Uzina Mecanică
lucrează 956 de persoane.
Dupa anul 2005, conducerea întreprinderii face demersuri la Ministerul Industriilor
pentru a putea închiria activele rămase fără activitate, astfel că, începând cu anul 2006, o serie de
societăți cu profil mecanic închiriază spații ale fabricii de produse electrocasnice și mașini
unelte, veniturile obținute din aceste închirieri devenind o bună sursă de supraviețuire pentru
fabrica de jos. Prin aceasta acțiune, câteva sute de foști salariați ai SC Uzina Mecanică Cugir au
fost angajați la aceste societăți. Se trece, de asemenea, la valorificarea producției neterminate de
la fabricile a căror activitate s-a închis și a instalaţiilor și utilajelor care nu mai erau necesare
procesului de producție și care erau uzate fizic și moral.
Dupa cum se poate observa, evoluţia industriei cugirene este strâns legată de Uzina
Mecanică Cugir. Prezentarea ei de la înfiinţare şi până astăzi era obligatorie pentru că tot ceea ce
înseamnă industrie în Cugir poartă marca UMC. Dacă în perioada anterioară în jurul acestor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
85
societăţi gravita întreaga economie a oraşului Cugir, lucrurile s-au mai schimbat, în prezent alţi
dezvoltatori economici importanţi pe piaţa locală, naţională şi intenaţională au completat cadrul
economic prin activităţi şi investiţii importante.
Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv
Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o
multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC, fie
în zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ care
funcţioneză în cartierele oraşului.
Cei mai importanți dintre aceștia îi putem regăsii mai jos (în funcție de obiectul de
activitate), iar la subcapitolul evoluția grafică se poate vedea numărul agenților economici activi
ai orașului Cugir pe categorii.
a) Fabricarea Armamentului şi muniţiei:
S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A. – 969 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri 45.219.081
Ron
S.C. Fabrica de Arme S.A – 679 Salariați anul 2012 , Cifra de Afaceri 40.412.422 Ron;
b) Elemente de transmisie pentru producţia de automobile și accesorii:
S.C. Star Transmission S.R.L. – 751 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 124.505.105
Ron
S.C. Nova Grup S.R.L. -146 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 16.228.777 Ron
S.C. Nova Modul S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.964.128 Ron
c) Operațiuni de mecanică generală și elemente constructoare de mașini:
S.C. Tea S.R.L. -134 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 10.641.634 Ron
S.C. Bulbucan S.R.L.- 46 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.681.445 Ron
S.C. Mecfil S.R.L. - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.484.465 Ron
S.C. Prototip S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.092.975 Ron
S.C. Marbad S.R.L.- 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.991.054 Ron
S.C. Sculăria S.R.L. - 40 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.852.764 Ron
S.C. Prototip Industrie S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.654.784 Ron
S.C. Prototip Construct S.R.L. - 2 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.064.436 Ron
S.C. Mixt Sculăria S.R.L. - 4 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 320.837 Ron
d) Prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă:
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
86
S.C. Mobitalia Prod S.R.L. - 58 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 8.607.434 Ron
S.C. Cinprod S.R.L. - 44 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.956.032 Ron
S.C. Betacon S.R.L. – 71 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.364.976 Ron
S.C. Sedirom S.R.L. - 34 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.984.880 Ron
e) Confecții:
S.C.Gini Style S.R.L. - 33 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 586.666 Ron
f) Prelucrarea cărnii:
S.C. Elit S.R.L. - 1096 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 342.968.393 Ron
S.C. Geco Star S.R.L. - 15 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.435.360 Ron
g) Comerț :
S.C. Mini-Mal Star S.R.L. - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 7.248.292 Ron
S.C. Dorido S.R.L. - 20 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 6.107.403 Ron
S.C. Iuly Cugir S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.682.610 Ron
S.C. Iris Universal SRL - 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.253.460 Ron
S.C. Ivet SRL - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.233.336 Ron
S.C. Aviplex SRL - 9 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.185.726 Ron
h) Fabricarea altor articole:
S.C. Acitech SRL - 63 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.727.175 Ron
S.C. Usitech SRL - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.686.484 Ron
S.C. Eurotec Product SRL - 14 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.061.550 Ron
S.C. Mould Cugir SRL - 28 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.474.148 Ron
La aceștia se mai adaugă și alți agenți economici care desfășoară alte activități economice
la nivelul orașului Cugir.
SC "Parcul Industrial Cugir" SA a fost constituit prin HG. 708/27.09.2002, Consiliul
Județean Alba fiind acţionar unic. Patrimoniul administrativ are suprafața de 6,2 ha din care:
4,13 ha suprafața construită și 2,07 ha teren construibil, zone verzi, alei.
În Parcul Industrial Cugir în prezent îşi desfăşoară activitatea un număr de 39 de societăți
de producție industrială și servicii, cu peste 400 de angajaţi, dar numărul societăților poate varia
de la o lună la alta. Acestea activează în domenii ca: prelucrări mecanice prin așchiere,
tratamente termice, reparații utilaje industriale, confecții metalice, prelucrarea lemnului,
prelucrarea pielii, producție de mobilă, comerț cu amănuntul, consultanță tehnică, economică,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
87
juridică, CAR, școala de șoferi, fabricarea articolelor de papetărie, croitorie.
De la înființare și până în prezent au fost efectuate lucrări de amenajare și igienizare,
investiții pentru rețele proprii de distribuție utilități (gaz, apă și canalizare, energie electrică – cu
post de transformare), iluminat perimetral, amenajarea parcării, reabilitarea fațadei sediului
administrativ, reamenajarea spațiilor proprii prin recompartimentări, tencuieli, zugrăveli și
lucrări la instalațiile sanitare. În 2012, a fost demarată o investiție de proporții pentru reabilitarea
și modernizare căilor de acces și transport auto în interiorul parcului. În perioada următoare, sunt
avute în vedere investiţii privind extinderea parcului industrial prin achiziționarea de active de la
SC Uzina Mecanică Cugir SA, din vecinătatea PIC, ce pot fi racordate la reţelele de utilităţi
existente. De asemenea, este proiectată realizarea a trei hale de producție noi și racordarea lor la
utilități precum și reabilitarea mai multor obiective de pe platforma industrială a SC Parcul
Industrial Cugir SA.
Din anul 2012 SC "Parcul industrial Cugir" SA are calitatea de membru partener în cea
mai mare uniune interprofesională şi politic independentă a IMM-urilor din Germania şi Europa
(BVMW). Reţea BVMW, printre altele, pune la dispoziţie o platformă colaborativă unde
membrii pot obţine sprijin şi pot genera şi dezvolta iniţiative antreprenoriale, proiecte concrete şi
noi idei de afaceri. Câteva dintre avantajele directe ale membrilor sunt: consiliere permanentă pe
toată durata apartenenţei la uniune, idei de afaceri, recomandări, acces la baza de date şi know-
how, modele de documente şi contract, utilizarea reţelei de asistenţă şi consultanţă, alcătuită din
experţi acreditaţi, crearea de contacte directe şi rapide şi consolidarea relaţiilor de afaceri cu
membrii Uniunii şi cu firmele de profil prin intermediul reprezentanţilor BVMW din Germania,
posibilitatea de promovare a firmelor membre pe pagina de internet germană şi romană. Prin
intremediul Uniunii sunt susţinute şi consultate atât firmele germane şi elveţiene care vor să
investească în România, cât şi firmele active în România care doresc să investească în Germania
sau Elveţia. Uniunea oferă şansa membrilor săi să formuleze problemele cu care se confruntă şi
iniţiativele pe care aceştia le propun. Pentru început, Parcul Industrial Cugir, în calitate de
membru cu drepturi depline, va prezenta oportunităţile de afaceri în zona industrială, potenţialul
tehnico-economic, precum şi posibile facilităţi oferite.
Din martie 2012, funcţionează Polul de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania,
un Cluster Inovativ Național, cu sediul în cadrul Parcului Industrial Cugir (unul dintre membrii
fondatori). Scopul asocierii este creșterea competitivității firmelor prin accesul la consultanță și
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
88
la cercetare aplicată. Îi are ca inițiatori pe Consiliul Județean Alba, Agenția pentru Dezvoltare
Centru, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea
“1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Parcul Industrial Cugir, Primăria Alba Iulia și Primăria Cugir.
Pentru a putea accesa fonduri europene în perioada 2014-2020, Parcul Industrial Cugir
poate participa la o asociere cu autorităţi publice, instituţii de învăţământ superior şi agenţi
economici pentru constituirea unui Parc Ştiinţific şi Tehnologic.
Datorită rolului important pe care îl joacă parcurile industriale în sprijinirea dezvoltării
economice şi a avantajelor pe care le pot aduce în materie de creştere economică şi
competitivitate, la începutul anului 2013 Consiliul Local Cugir și-a dat acordul de principiu
pentru înființarea unui parc industrial în parteneriat cu Uzina Mecanică Cugir. Urmează să fie
identificate terenurile şi spaţiile care pot deveni bază de dezvoltare pentru viitorul parc industrial
(pe platforma Uzinei Mecanice Cugir) după care să se parcurgă şi celelalte etape în vederea
avizării și constituirii noului parc .
Istoria la Star Transmission a început să se scrie din 2001, când, în urma semnării
contractului de Joint-Venture între Daimler Chrysler AG și Uzina Mecanică Cugir, se înființa
societatea Star Transmission Cugir SRL, în care Daimler Chrysler AG deținea atunci 65% din
capitalul social, iar Uzina Mecanică Cugir 35% din acesta. Ca întreprindere mixtă, STAR
TRANSMISSION CUGIR îmbina la locația din Cugir Know-how-ul ambilor parteneri în ceea ce
privește fabricația de roți dințate, arbori, componente prelucrate mecanic pentru motoare, cutii de
viteză și casete de direcție, montajul cutiilor de viteză. În prezent STAR TRANSMISSION
S.R.L. (STC) este un furnizor internațional de componente pentru industria de automobile, un
producător de componente complexe Powertrain.
De la data asocierii, structura capitalului social a suferit modificări, pornind de la raportul
menționat anterior, trecând prin 56% - Daimler AG, respectiv 44% - Uzina Mecanică Cugir în
anul 2006, pentru a se ajunge în 2010, după majorarea de capital făcută de către Daimler AG la
un procentaj de 78,28% - Daimler AG și 22,72% - Uzina Mecanică Cugir, iar din primavara
anului 2013 STC este 100% parte a concernului Daimler AG.
Alte investiții la nivelul orașului Cugir au fost făcute în domeniul energetic, datorită unui
investitor autohton care a amenajat în Canciu, pe Râul Mare, două microhidrocentrale. Aceste
două amenajări hidroenergetice se află la 40 de kilometri în inima Munţilor Cugirului, în amonte
de barajul de la Canciu, lângă DJ 704 şi pe pârâul Boşorog. Investiţia aparţine firmei SC Rott
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
89
Haus Consulting SRL Cluj Napoca şi este estimată la valoarea totală de 11.763.329 lei. Cele
două microhidrocentrale au în total o putere instalată de 2,25 MW şi o producţie estimată de
energie de 9,9 MWh care va fi furnizată în sistemul naţional energetic.
De asemenea au mai fost construite două astfel de microhidrocentrale şi pe Râul Mic.
Este vorba de firme cu capital românesc ceea ce înseamnă că nu doar energia, ci şi profitul va
merge tot în economia românească, o parte rămânând la Cugir.
Sistemul bancar din oraşul Cugir este constituit din sucursala BCR şi agenţii ale: BANC
POST, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BRD, CEC, Casa De Ajutor Reciproc Credit Teiuş
- Sucursala Cugir, Banca Cooperatistă Alfa Târnăveni-Vinerea.
După cum se poate observa industria este cel mai important și cu tradiție sector al
orașului Cugir, este motorul care susține comunitatea Cugireană aflată într-un proces continuu de
dezvoltare economică durabilă, favorabilă incluziunii (Obiectivele - Strategia Europa 2020).
Fiind cel mai important sector trebuie susținut ca atare și identificate soluții concrete, bine
fundamentare, realiste, corespunzătoare și eficiente pentru maximizarea acestuia și corelarea lui
cu sectoarele de comerț și servicii în scopul creării de locuri de muncă și reducerea sărăciei.
2.4.2 Evoluţia grafică
La nivelul oraşului Cugir se poate observa o reducere consistentă în ceea ce priveşte
numărul de şomeri aflaţi în evidenţă, comparând perioada actuală, mai precis iunie 2013 faţă de
luna decembrie 2010, o reducere a ratei şomajului cu apoximativ 44 % la nivelul total al
şomerilor. Pe graficul de mai jos se poate identifica un raport mai concret pe fiecare categorie în
parte. Astfel ponderea şomerilor în Decembrie 2010 este de 3,32 % iar în Iunie 2013 aceasta
scade la 1,91 % din populaţia stabilă cuprinsă între 18 – 62 ani, fiind vorba despre şomerii
înregistrati, cei care se înscriu în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă.
Calculele şi statisticile oficiale demonstrează că oraşul Cugir se află sub media pe judeţ a
ratei şomajului care este de 6,83 % (iunie 2013), un lucru îmbucurător, dar numărul acestora este
mult mai mare iar locurile de muncă existente nu acoperă cerinţele pieţei.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
90
Numărul de șomeri la nivelul Orașului Cugir. Grafic Nr. 21
Numărul agenţilor economici pentru populaţia oraşului Cugir este unul destul de mare
având în vedere sporul natural care este în scădere. Agenţii economici care au sediul social în
oraşul Cugir au obiecte de activitate foarte diversificate, dominând: mecanică generală,
armament şi muniţie, fabricarea angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de
transmisie, fabricarea mobilei şi exploatarea lemnului, confecţii, şi diferite tipuri de comert etc.
Din numărul total al SRL-urilor neradiate aflate pe raza oraşului Cugir, funcţionale sunt
aproximativ 500 dintre acestea, restul fiind suspendate sau cu întrerupere de activitate.
Conform informaţiilor primite de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Alba şi care au la bază înregistrarile efectuate până la data de 30.07.2013, pe raza
administrativ teritorială a orașului Cugir au sediul social și funcționează în prezent 36 de
societăți cu aport de capital străin, iar 9 societăți au întrerupt temporar activitatea.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
91
Grafic Nr. 22
Grafic Nr. 23
Graficul Nr. 24
În Graficul Nr.24 sunt prezentaţi principalii agenţi economici din oraşul Cugir cu
fluctuaţia numărului de angajaţi din anul 2009 până în anul 2012. Se observa că, societățile
producătoare care exportă în totalitate şi lucrează pentru marile concerne, au avut o creştere a
numărului de salariaţi (Star Transmission, Nova Grup).
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
92
2.4.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Imaginea de oraş industrial pe care a
dezvoltat-o Cugirul de-a lungul istoriei,
Forţă de muncă calificată;
Forţa de muncă capabilă să se adapteze şi
la alte ramuri economice;
Cultura tehnică deosebită, peste 214 ani
experiență,
Calitatea sistemului educațional, în
special cel profesional;
Costul relativ redus al forţei de muncă în
comparaţie cu alte state ale Uniunii
Europene;
Spaţii neocupate pe platforma industrială
pentru dezvoltarea de noi investiţii;
Legătura strânsă dintre activităţile
industriale şi resursele de materii prime
ale judeţului; industria prelucrării
lemnului - resurse forestiere, industria
textilă - lâna, industria alimentară, etc;
Absolvenți ai școlii profesionale în
sistem dual, cu abilități profesionale
practice și nu doar teoretice;
Remuneraţie scazută a resurselor umane;
Resurse financiare reduse pe piaţa locală
Cugireană şi puterea mică de cumpărare
la nivelul comunităţii;
Vulnerabilitate la schimbările de pe piaţă;
Motivaţia înfiintării unui IMM se bazează
în primul rând pe aspectele financiare
(câştiguri personale sau familiale) şi nu
pe punerea în aplicare a unei idei
deosebite;
Oportunităţi Ameninţări
Potentialul ridicat de utilizare a
suprafeţelor industriale ce dispun de
infrastructură de bază,
Poziţia apropiată a localităţii în raport cu
Instabilitatea legislativă;
Scăderea numărului de locuitori;
Creşterea costurilor de finanţare –
creşterea dobânzii la credite;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
93
Autostrada – Arad – Deva – Sibiu;
Dezvoltarea unor programe coerente de
reconversie profesională spre activitățile
economice cele mai căutate la nivel local;
uzând de adaptabilatea forţei de muncă;
Facilităţile legislative pentru sectorul
IMM;
Introducerea noilor tehnologii şi
dezvoltarea ramurilor economice
performante, bazat pe oportunitaţile
multiple de finantare a IMM-urilor:
finanţări de la bugetul de stat, finanţări
din fonduri structurale, finanţări din
fondurile de garantare, microfinanţări;
Posibilitatea accesării finanțărilor
nerambursabile;
Existența legăturilor strânse între
populația zonei și persoanele emigrate în
alte țări contribuie la dezvoltarea
activităților economice;
Norme şi legislaţie de mediu care impun
cheltuieli importante pentru intreprinderi;
Forţa de muncă insuficientă în unele
sectoare şi specialităti ale industriei locale
- migrarea tinerilor și a specialiștilor spre
alte orașe sau țări;
Lipsa resurselor financiare pentru
susținerea cofinanțării proiectelor
dezvoltate de agenții economici din zonă;
2.4.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcții strategice:
În urma analizei amenințărilor și oportunităților identificate în analiza SWOT s-au stabilit
următoarele direcții strategice:
Direcţia strategică 1. Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv pentru
investiţiile autohtone şi străine, prin valorificarea siturilor industriale existente şi dezvoltarea de
noi platforme industriale care să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor
economice în condiţii corespunzătoare.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
94
Direcţia strategică 2. Gestionarea
eficientă a dezvoltării economice locale prin
sprijinirea micilor întreprinzători în demararea
unor afaceri, având ca scop creşterea economică
la nivelul IMM-urilor.
Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea
unei imagini favorabile a oraşului Cugir la nivel
naţional şi internaţional precum şi elaborarea
unui program de atragere a investiţiilor şi
investitorilor conform strategiei Europa 2020.
Măsuri operaționale și obiective:
Industrie Obiectivul general:
Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din
oraşul Cugir
1. Crearea unor zone de dezvoltare economică, parcuri industriale precum şi a reţelelor
de dezvoltare necesare și valorificarea siturilor industriale existente şi neocupate
a) Identificarea spaţiilor neocupate din platforma industrială (platforma UMC )
Descrierea proiectului:
Necesitatea evaluării spațiilor neocupate din platforma industrială și verificarea
acestora dacă întrunesc cerințele de utilități și condițiile necesare în vederea desfășurării de noi
activități economice – industriale.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Identificarea activelor care vor rămâne la industria de apărare (identificare –
platforma UMC II)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
95
Descrierea proiectului:
Stabilirea priorităților și a obiectivelor în ceea ce privește activele care rămân la
Fabrica de Arme Cugir și scopurile pe care și le propune pe termen mediu și lung.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir;
Termen de implementare: 2014
c) Crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc industrial) în subordinea
autorităţii publice locale
Descrierea proiectului:
Identificarea spațiului și crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc
industrial) precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi centru tehnologic, centru de
excelenţă în afaceri, centre de cercetare şi inovare (Cugirul beneficiază de existenţa unui parc
tehnologic care urmează a fi reabilitat) .
Acesta poate oferi facilități și beneficii pentru potențiali investitori și extinderea
activității pentru agenții economici existenți.
Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică;
Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir;
Termen de implementare: 2016
d) Reabilitarea sitului industrial în privinţa utilităţilor şi a căilor de acces
Descrierea proiectului:
Identificarea liniilor de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea sitului industrial
din punct de vedere al utilităților și căilor de acces, în vederea creării de condiții
corespunzătoare pentru dezvoltarea de activități economico-industriale ale potențialilor
investitori.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir;
Termen de implementare: 2016
2. Sprijinirea micilor întreprinzători și a investitorilor pentru demararea unor afaceri
a) Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
96
Descrierea proiectului:
Acestă strategie de marketing trebuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de
micii întreprinzători pe pieţele interne şi externe. În acest sens este foarte importantă
încurajarea asocierii micilor întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare;
Responsabil: Clubul Oamenilor de Afaceri Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Efectuarea unei inventarieri a tuturor spaţiilor (clădiri dezafectate) şi terenurilor
destinate investiţiilor
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea accesului la informaţii şi actualizarea acestor date;
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
c) Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori
Descrierea proiectului:
Necesitatea creării unei baze de date cu informaţii generale privind fondul locativ și cu
toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc., folositoare potențialilor
investitori;
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
d) Reactualizarea broşurii Oraşului Cugir Descrierea proiectului:
Reactualizarea periodică a broşurii Oraşului Cugir care să fie distribuită în orice cadru
care ajută la promovarea orașului industrial Cugir, cuprinzând informații privind fondul
locativ pentru investiții, date folositoare potenţialilor investitori şi date de contact ale fiecărui
agent economic.
Responsabil: Casa de cultură;
Actori implicați: Agenții economici, ONG-urile;
Termen de implementare: anual
3. Crearea şi promovarea unei imagini favorabile a oraşului industrial Cugir atât în
ţară cât şi în străinatate
a) Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile locale.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
97
Descrierea proiectului:
Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile
locale (Pliante, Broşuri, Pagina WEB, CD-uri privind activitatea economică a acestora)
necesitatea dezvoltării brandului orașului așa cum s-a precizat la începutul strategiei.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;.
Termen de implementare: semestrial
b) Realizarea unui panou publicitar la intersecţia DJ 704 cu DN 7 Descrierea proiectului:
Realizarea unui panou publicitar referitor la potenţialul industrial şi turistic înainte de
intersecţia DJ 704 cu DN 7 care face legătura cu orașul Cugir și la nodul de autostradă din
apropierea localități Vinerea.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: Compania de Drumuri Naţionale;
Termen de implementare: 2014
c) Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la
intrarea în orașul Cugir
Descrierea proiectului:
Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la intrarea în
orașul Cugir. Harta se dorește să corespundă locațiilor exacte unde se află agentul economic și
poate oferi informații de bază despre companie.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2014
d) Dezvoltarea imaginii industriale a orașului Cugir și identificarea posibilelor parteneriate
în scopul dezvoltării locale
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea imaginii orașului Cugir, ca un oraș industrial cu renume (simbolul roții
dințate pe stema orașului) și identificarea posibilelor parteneriate interne sau externe,
(parteneriat CJ-oameni de afaceri-CL, alte administrații publice locale), în scopul dezvoltării
economice a comunității cugirene.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
98
e) Crearea de relaţii cu factori de interes în dezvoltarea economică locală și organizarea de
simpozioane pe teme tehnice
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de parteneriate cu factori de interes între agenții economici locali și alţi
posibili investitori pentru creearea unor secții speciale de învățământ tehnic aprofundat la
Colegiul ID Lăzărescu, conform cerințelor de pe piața economico – industrială locală.
Dezvoltarea de parteneriate cu universitățile tehnice din țară în vederea organizării de
simpozioane pe teme tehnice cu invitarea de participanți din mediul academic și științific
naţional și internaţional.
Responsabil: Casa de Cultură;
Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”, Agenții economici, Clubul
Oamenilor de Afaceri, ONG-urile;
Termen de implementare: anual
f) Susţinerea la nivel județean și naţional pentru cuprinderea oraşului Cugir în strategia
judeţului Alba și în programe de dezvoltare şi strategii naţionale.
Descrierea proiectului:
Susținerea la nivel național de către oamenii politici (deputați, senatori, primar, alți
oameni politici reprezentativi) și oamenii de afaceri cu potential în vederea cuprinderii
oraşului Cugir si a judeţului Alba în programe de dezvoltare şi strategii naţionale. (Industria
de Apărare, Turism).
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri;
Termen de implementare: 2014
g) Implicarea orașului Cugir în susținerea activității de prelucrări metalice în Transilvania
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
99
Descrierea proiectului:
Implicarea în activitatea Polului de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania, un
Cluster Inovativ Național, în vederea creșterii competitivității firmelor asociate prin accesul la
consultanță și la cercetare aplicată.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri;
Termen de implementare: 2016
4. Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor în concordanță cu obiectivele
Strategiei Europa 2020
a) Prioritizarea zonelor destinate extinderii orașului Cugir
Descrierea proiectului:
Achiziţionarea de teren de la persoanele private de către Consiliul Local pentru
potenţialii investitori, identificarea necesarului utilităților precum și dezvoltarea căilor de
acces;
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
b) Crearea brandului ”Cugir oraș industrial”
Descrierea proiectului:
Necesitatea punerii în practică a scenariului descris la 1.4 Cadrul strategic –
dezvoltarea de Brand a orașului Cugir, tinând cont de istoricul industrial colosal al orașului
Cugir.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
c) Înființarea și dezvoltarea unui parc industrial de energie alternativă solară
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
100
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locații propice în vederea dezvoltării unui parc cu panouri solare care
să furnizeze energie mai ieftină agenților economici industriali și nu numai. Acest parc se
intenţionează a se creaza în cadrul unui parteneriat public-privat.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: Agenții Economici, Oameni de afaceri;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
101
2.5 Agricultură și silvicultură 2.5.1 Prezentare generală
Oraşul Cugir dispune de un areal geografic favorabil pentru domeniul de agricultură,
cuprinzând atât zone de munte, favorabile pentru creşterea de animale, dar şi de şes, favorabil
dezvoltării culturilor cerealiere.
Dispunând de forme de relief variate, suprafaţa agricolă a oraşului Cugir reprezintă 22%
din suprafaţa totală de 34.467 ha. Suprafaţa agricolă este de 7523 ha din care: 1.571 ha arabil,
1286 ha fâneţe naturale, 4480 ha păşuni naturale, 50 ha vii, 5 ha livezi. Ponderea în suprafaţa
totală o reprezintă pădurile în suprafaţă de 10479.68 ha.
Suprafaţa arabilă de 1571 ha, în anul 2013, era lucratǎ de: S.A. Vinereana care lucrează
doar o parte din terenul localităţii Vinerea 15,80 ha, restul fiind concesionat de alte asociaţii din
alte localităţi şi S.C. "Lactoagrar" SRL Alba - 596 ha şi S.C. "Agroprest" SRL Şibot - 155 ha,
iar restul de 804.20 ha se lucrează individual.
Ponderea în suprafeţele de teren arabil cultivate de SA Vinereana o ocupă cereale (grâu,
orz, orzoaică, ovăz) în proporţie de 52 – 55 % din suprafaţa totală, restul fiind cultivată cu
culturi prăşitoare (porumb, cartofi, floarea soarelui) pentru asigurarea unui asolament
corespunzător. În anul 2012 şi 2013 S.A. Vinereana nu a mai cultivat cereale prin prisma
concesionării terenurilor pe care se cultivau acestea. Apogeul de producţie însă la cultura
cerealelor îl reprezintă anul 2010, un an foarte productiv, când a fost obţinută o producţie totală
de 4447 tone, respectiv 813 tone grâu, 51 tone orzoaică, 2686 tone porumb, 897 tone cartofi, 9
tone floarea soarelui împărţiţi între producători individuali, S.A. Vinereana şi alţi producători.
Efectul aplicării reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ca
urmare aplicării prevederilor Legii nr. 18 /1991 şi a Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 1/2000, a
condus la fărâmiţarea suprafeţei de teren agricol în 2800 exploataţii de subzistenţă în mărime
medie de 0,80 ha teren agricol formate din 3 – 10 parcele, neexistînd condiţii pentru aplicarea
unor tehnologii avansate la executarea lucrărilor agricole.
Aceste suprafeţe au fost împărţite prin comisia de fond funciar proprietarilor care le
lucrează în mod individual, dar având suprafeţe aşa de mici şi împărţite în diferite locuri,
rentabilitatea nu este aşa de mare. Birocraţia şi legislaţia foarte alambicată, precum şi simţul
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
102
proprietăţii persoanelor în vârstă nu prezintă condiţii favorabile pentru comasarea acestora şi
repoziţionarea lor.
Oraşul Cugir, după cum am precizat în primele paragrafe, are un potenţial de creştere a
animalelor foarte ridicat prin prisma zonei montane, a păşunilor alpine întinse şi a fâneţelor
naturale care se întind pe o suprafaţă foarte mare. Acesta are în componenţă şase sate în zona de
munte, unde principala preocupare a locuitorilor este creşterea animalelor. În ceea ce priveşte
evoluţia efectivelor de animale, acestea au avut o fluctuaţie constantă cu un mic regres în
perioada 2010 – 2013. Se poate observa în tabelul de mai jos efectivele de animale pentru
fiecare localitate în parte: Localități
comp. Efectivele de Bovine Efectivele de Ovine Efectivele de Porcine
2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 Cugir 385 355 363 350 1855 1192 1347 1302 158 199 214 171
Vinerea 142 109 118 99 972 968 1831 1830 218 213 201 199 Bocşitura 35 40 43 34 40 40 - - 15 18 19 15 Bucuru 341 247 254 256 1658 1285 1013 986 104 68 59 66 Călene 215 159 158 150 672 946 1119 1068 77 57 34 36 Feţeni 92 90 88 90 99 101 91 74 30 35 35 36
Goasele 86 91 98 95 500 547 560 501 20 30 38 28 Mugeşti 238 176 194 188 1574 1381 1441 1263 73 64 69 70
Tabel Nr. 1 – Efectivele de animale la nivelul oraşului Cugir
În ceea ce priveşte evoluţia producţiei de lapte şi carne, acestea se regăsesc în tabelul de
mai jos pe fiecare an în parte:
Localități comp.
Productia lapte de Bovine
Productia lapte de Ovine
Productia carne de Porcine
2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 Cugir 7200 6700 7275 1401 704 914 15 16 12
Vinerea 2350 1825 2200 765 680 1125 11 11 12 Bocşitura 500 500 480 31 31 - 2 1 1 Bucuru 4880 3300 3700 1112 728 582 4 4 4 Călene 2800 2160 2260 438 528 729 3 4 4 Feţeni 1800 1240 1140 63 58 49 2 1 2
Goasele 1200 1240 1440 405 351 360 1 3 2 Mugeşti 3160 2520 2820 1100 849 899 3 4 4
Tabel Nr. 2 – Producţia animalieră declarată la nivelul oraşului Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
103
Pădurile aflate în raza administrativă a oraşului Cugir ocupă o suprafaţă de 24621 ha
reprezentând 66% din întinderea teritoriului. Acest procent, comparat cu indicele mediu de
împădurire pe ţară, care este de cca. 27%, evidenţiază importanţa sectorului silvic în ansamblul
economico-social al oraşului.
După reconstituirea dreptului de proprietate în anul 2002, în baza legii 1/2000, în anul
2004 s-a înfiinţat la nivelul Consiliului Local Cugir, Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A.
Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A. s-a înfiinţat prin Hotărârea nr.7/29.01.2004 şi
funcţionează în baza ,,Autorizaţiei de funcţionare nr.66/04.03.2004” emisă de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, începând cu data de 01.05.2004, fiind constituit pe
suprafaţa Consiliului Local Cugir 4466,2 ha.
În temeiul legii 247/2005 s-au retrocedat în proprietatea oraşului Cugir încă 328 ha
pădure, 50 ha pepiniere-plantaj Vinerea 11,2 ha suprafaţă cu drumuri forestiere şi cantoane
silvice.
Din suprafaţa totală de 24621 ha fond forestier din raza administrativă a oraşului Cugir,
suprafaţa acoperită cu pădure este de 24375 ha, indicele de acoperire (utilizare) fiind de 99 %.
Din acestea, 11571 (47 %) sunt acoperite cu răşinoase (Molid 85%, Brad. 5%, Div. Răşinoase
10%), restul 13050 ha (56%) reprezentând foioasele (Fag 70%, Gorun 20%, Div. Tari 10%).
Recoltarea masei lemnoase se face de pe o suprafaţă de 12845 ha, restul de 11776 ha
fiind cu funcţii speciale de protecţie a terenurilor cu pantă mare, expuse la eroziune şi a
terenurilor din jurul lacurilor de acumulare.
Din pădurile proprietate a oraşului Cugir recoltarea masei lemnoase se face de pe o
suprafaţă de 3468 ha, restul de 1326 ha fiind cu funcţii speciale de protecţie, volumul recoltat
anual fiind de 15382 mc.
În prezent, la nivelul exploataţilor forestiere de pe raza teriorială a oraşului Cugir
exploatarea masei lemnoase se face prin societăţi specializate. Pentru recoltarea produselor
provenite din valorificarea masei lemnoase şi a produselor accesorii din pădurile de pe raza
oraşului Cugir, s-a construit o reţea de drumuri forestiere care a asigurat accesibilitatea unor
noi bazinete forestiere. Proiectul “Accesibilizarea fondului forestier şi protectia mediului,
prin construirea infrastructurii de transport, la O.S. Sâpcea, Cugir, judeţul Alba” a fost
derulat prin Măsura 125 în valoare de 6.430.194 lei şi a avut ca obiective modernizarea
următoarelor drumuri:
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
104
D.F.Piciorul Neamţului L=5,2km
D.F.Preluca-Comarnici L=1,2km
D.F.Valea Groşi L=1,6km
D.F.Râul Mic-Bucuru L=5,6km
D.F. Brǎdet L=0,4 Km
D.F. Vinerea- Archiş L=1,5 Km
D.F. Afinet L=1,8 Km
Scosul şi apropiatul masei lemnoase la drumurile forestiere s-a făcut cu preponderenţă cu
mijloace mecanice (tractoare şi funiculare) şi într-o mai mică măsură cu animale de tracţiune şi au
constituit materie primă pentru firmele cu profil din Cugir dar şi pentru gigantul S.C.
Holzindustrie Schweighofer S.R.L. din Sebeş sau chiar în localităţi mai îndepărtate.
Administrarea pădurilor se face în regim silvic, conform legislaţiei general valabile în
silvicultură, conform prevederilor amenajamentului silvic. Cota lemnoasă ce se poate exploata
anual este, conform amenajamentelor silvice ale O.S.Cugir şi O.S. Sâpcea Cugir R.A., de 70 mii
mc şi constituie sursa principală de venituri.
De asemenea, în cadrul pepinierelor din cadrul O.S. Sâpcea Cugir R.A se produc puieţi
forestieri şi ornamentali din specii de foioase şi răşinoase pentru a avea în oraşul Cugir
adevărate raze de verdeaţă în beneficiul generaţiilor actuale şi viitoare.
În cadrul domeniului agricol, toamna anului 2012 a fost de referinţă, administraţia
publică locală în parteneriat cu Asociaţia Crescătorilor de Animale au inaugurat noul Târg de
animale, continuând o tradiţie care a fost întreruptă opt ani. Acesta este organizat sub forma unui
complex cu spaţii amenajate pentru comercializarea cerealelor şi animalelor şi este localizat la
intrarea în oraş, în zona serelor. A fost construit de către Asociaţia Crescătorilor de Animale pe
un teren de pe strada Serelor, de la intrare în oraş, unde, cu ani în urmă, se aflau serele fabricii.
Târgul este doar o parte a unei investiţii mult mai ample pe care asociaţia a iniţiat-o, iar primăria
a sprijinit-o şi care mai cuprinde: abator de capacitate mică, sediul asociaţiei, garaj de utilaje
agricole, atelier de reparaţii a acestor utilaje. Fermierii vor avea acces la toate serviciile de care
au nevoie iar investiţia va rezolva majoritatea problemelor de care se loveau până acum
crescătorii de animale.
Investiţia a fost posibilă după ce Primăria a propus asociaţiei să preia păşunile oraşului în
administrare. Efectuând în regie proprie majoritatea lucrărilor de întreţinere, ACA a reuşit să
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
105
facă economii considerabile care au fost folosite pentru diferite investiţii, printre care şi târgul de
animale.
În cursul anului 2013, prin intermediul proiectului “Incluziune socială și pe piața muncii
prin întreprinderi sociale” la Cugir a fost construit un solariu, în care elevii vor putea face
practică în domeniul agricol. Primăria orașului Cugir a furnizat terenul pe care s-a ridicat acest
solariu, astfel încât să se înceapă construirea lor.
Banii pentru construirea acestei sere vin din bugetul proiectului implementat deja de
aproape doi ani și jumătate în Cugir și Vinerea, prin intermediul Centrului comunitar resursă de
la Vinerea. Proiectul a fost realizat la inițiativa Consiliului Județean Alba, în luna mai 2011, în
parteneriat cu Consiliul local Cugir, „Die Querdenker”, “Civitas” “Structura Consulting Group”
și ”CFCECAS”.
În concluzie obiectivele generale propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol în
perioada 2014 – 2020 sunt: creşterea competitivităţii agriculturii, gestionarea durabilă a
resurselor naturale, dezvoltarea teritorială echilibrată.
În concordanţă cu acestea intervin şi elemente de noutate care pot constitui un punct de
plecare în dezvoltarea agricolă şi silvică propusă pentru arealul teritorial al oraşului Cugir.
Aceste elemente de noutate sunt:
Posibilitatea introducerii de subprograme tematice (tinerii fermieri, fermele mici,
zonele montane, lanţurile scurte de aprovizionare);
Abordare orientatǎ spre fermele mici şi tinerii fermieri;
Promovarea parteneriatelor şi a cooperării (promovarea sprijinului către forme
asociative);
Incurajarea proiectelor care integrează activităţi agricole şi non-agricole;
Extinderea tipurilor de potenţiali beneficiari pe domeniul non-agricol, care pe lângă
micro-întreprinderi va include şi întreprinderi mici;
Limitarea beneficiarilor din domeniul agricol, la micro-întreprinderi, întreprinderi mici
şi mijlocii;
Extinderea ariei de eligibilitate (oraşul Cugir fiind deficitar la depunerea proiectelor pe
domeniul agricol prin prisma teritoriului care se află în zona urbană şi care nu
îndeplineşte condiţiile de eligibilitate).
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
106
2.5.2 Evoluţia grafică
La nivelul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare se poate constata cǎ numărul
efectivelor de animale se menţine la un nivel constant, cu precizarea că în anul 2013 numărul
acestora a înregistrat o mică scădere atât la bovine, ovine cât şi porcine, după cum se poate
observa în Graficul Nr. 25 de mai jos:
Grafic Nr.25 Număr efectiv de animale
La nivel de producţie nu există modificări spectaculoase, ținând cont de efectivul de
animale care a rămas aproximativ constant și cantitatea de producție declarată, putem observa
acelaşi nivel al producţiei animaliere în concordanţă cu efectivele existente.
Grafic Nr.26 Producția animalieră declarată
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
107
Scăderea producţiei la cereale pentru anul 2013 se datorează în mare parte principalului
producător Societatea Agricolă Vinereana, care a concesionat terenurile pe care le exploata la o
asociaţie din altă localitate care nu aparţine de teritoriul administrativ al oraşului Cugir. O altă
cauză a scăderii producţiei este lipsa surselor de apă şi a irigaţiilor care pot influenţa decisiv
producţia.
Grafic Nr.27 Producția animalieră declarată
2.5.3 Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Fondul forestier – pădurile, vegetaţiile
forestiere şi fondul cinegetic – reprezintă
una din cele mai puternice resurse din
zona administrativă a oraşului Cugir;
Suprafaţa mare de teren agricol dispusă
pe teritoriul oraşului Cugir, soluri fertile,
potenţial agricol;
Potenţial piscicol pentru zona montană;
Condiţii favorabile pentru practicarea
vânătorii;
Probleme demografice;
Infrastructură deficitară, drumuri
forestiere greu accesibile;
Nu există trasee turistice promovate
pentru practicarea activității de
vânătoare;
Reticenţa crescută privind asocierile de
ferme;
Nivelul mediu al producţiei agricole
datorită dotării necorespunzătoare cu
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
108
Potențial ridicat de exploatare a lemnului
pe cele două râuri Râul Mic și Râul Mare,
precum și Munții Șurianu;
Realizarea drumului forestier de pe
Drăgana – 7 drumuri forestiere;
utilaje agricole și lipsa unor tehnici
moderne standardizate de lucrări
agricole;
Inexistența sistemelor de irigații;
Oportunităţi Ameninţări
Adoptarea unor măsuri de extindere a
fondului forestier prin împăduriri, ce
conduc la diminuarea efectelor
deşertificării, degradării terenurilor
agricole, eroziunii eoliene şi pluviale;
Asocierea producătorilor din agricultură;
Valorificarea forţei de muncă active prin
asigurarea unui proces continuu de
informare şi dezvoltare profesională în
domeniul agricol;
Dezvoltarea agriculturii ecologice;
Concurenţa crescută a produselor de
import;
Insuficiența valorificării şi promovării
produselor agricole tradiţionale;
Lacunele legislative şi administrative
privind asocierea fermierilor;
Dotarea necorespunzătoare cu utilaje
performante și lipsa de know-how în
domeniul agricol;
2.5.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcții strategice
Întrucât agricultura este
percepută drept un sector aflat în
declin, în special, legumicultura,
apicultura şi piscicultura, se impun
măsuri pentru revigorarea acesteia.
În urma analizei SWOT
efectuate se propun următoarele
direcţii strategice:
Direcţia strategică 1.
Gruparea micilor fermieri în asociaţii şi grupuri de producători, găsirea unor soluţii pentru
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
109
sistemul de irigaţii, precum şi pentru reţeaua de depozitare şi desfacere a producţiei agricole.
Direcţia strategică 2. Modernizarea şi eficientizarea sistemului agricol trebuie realizate
concomitent cu încurajarea dezvoltării celorlalte sectoare (revigorarea industriei de reparaţii a
utilajelor agricole, dezvoltarea domeniului cercetării etc.), a serviciilor şi dezvoltării
antreprenoriale.
Nu în ultimul rând, se impune continuarea trecerii de la producţia agricolă primară la
industria agroalimentară (care se află într-un stadiu incipient, prin existenţa unor producători şi
procesatori importanţi la nivelul judeţului).
Direcţia strategică 3. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase şi
creşterea suprafeţei fondului forestier.
Măsuri operaționale și obiective:
Agricultură și
silvicultură
Obiectivul general:
Dezvoltarea activităţilor agricole şi silvice în oraşul Cugir
1. Dezvoltarea infrastructurii de creştere a calităţii păşunilor
a) Întocmirea amenajamentului silvo-pastoral
Descrierea proiectului:
Necesitatea întocmirii amenajamentului silvo-pastoral în vederea stabilirii de lucrări
tehnologice, pentru menţinerea şi refacerea continuă a covorului vegetal ierbos cu specii de
înaltă valoare furajeră, în condiţiile creşterii producţiei şi calităţii pajiştilor, precum şi a
asigurării bunăstării animalelor care păşunează.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.
Actori implicați: Asociația Crescătorilor de animale;
Termen de implementare: 2020
b) Aplicarea de îngrăşăminte şi supraînsămânţări pe suprafeţe
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
110
Descrierea proiectului:
Identificarea suprafeţelor care necesită supraînsămânţări şi îngrăşăminte şi executarea
de lucrări aferente pentru acestea.
Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale;
Termen de implementare: Anual
c) Stabilirea regulamentului de funcţionare pentru curtea de obor de la Cugir
Descrierea proiectului:
Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui
regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia.
Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale;
Termen de implementare: 2014
d) Trasferul de la Asociaţiile crescătorilor de animale a dreptului de administrare a
păşunilor către crescătorii de animale
Descrierea proiectului:
Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui
regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia.
Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale;
Termen de implementare: 2016
2. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase
a) Dezvoltarea infrastructurii pe Râul Mare şi Râul Mic
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea infrastructurii drumului forestier Râul Mic – Prislop şi clarificarea situaţiei
juridice a drumului de pe Râul Mare şi modernizarea acestuia.
Responsabili: Ocolul Silvic de Stat și Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.
Termen de implementare: 2018
b) Amenajarea şi modernizarea cantoanelor de vănătoare în scopul valorificării turistice
Descrierea proiectului:
Reabilitarea şi modernizarea cantoanelor de vânătoare şi valorificarea lor turistică,
trecerea în circuitul turistic şi folosirea lor ca pensiuni agroturistice.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
111
Termen de implementare: 2018
c) Dezvoltarea şi accesibilizarea drumurilor forestiere Călene şi drumul de legătură pe
Valea Năsăpişte
Descrierea proiectului:
Identificarea unuor surse de finanţare prin fonduri nerambursabile sau de la bugetul
local pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor forestiere spre Călene precum şi drumul de
legătură Valea Năsăpişte.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
d) Identificarea unei suprafeţe mai mari de teren pentru schimb
Descrierea proiectului:
Necesitatea identificării unei suprafeţe de teren pentru a face schimb în scopul de a
dezvolta anumite investiţii în zona de munte.
Responsabil: Biroul Administrație Domeniul Public;
Termen de implementare: 2018
3. Creşterea suprafeţei fondului forestier
a) Continuarea dezvoltării unor specii ornamentale în pepiniere având ca scop plantarea
acestora în oraş: Buxus, Ienupăr, Thuja, Chamaecparis
Descrierea proiectului:
Identificarea necesităţii de a cultiva specii ornamentale pentru plantarea acestora în
oraş şi în spaţiile care vor fii reabilitate de către autorităţiile locale (pieţe, parcuri, curţiile
şcolilor, alei pietonale etc.)
Responsabili: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat;
Termen de implementare: anual
b) Dezvoltarea, producerea şi creşterea continuă a numărului de puieţi din pepinierele
ocolului silvic pentru fondul forestier
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi producerea continuă de puieţi în vederea populării zonelor defrişate şi
valorificării puieţilor prin comercializarea acestora.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
112
Termen de implementare: anual
c) Împădurirea zonelor degradate (Ghergheleu, Pleșa, Răzoare)
Descrierea proiectului:
Necesitatea plantării de puiet şi împădurirea zonelor care au fost şi sunt degradate în
vederea reconstituirii cadrului natural şi antropic.
Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A
Termen de implementare: 2018
4. Dezvoltarea potențialului agricol al orașului Cugir
a) Actualizarea permanentă a registrului fermelor
Descrierea proiectului:
Necesitatea actualizării datelor cu privire la registrul fermelor.
Responsabil: Compartiment Registrul Agricol, Fond Funciar;
Termen de implementare: anual
b) Reabilitarea și punerea în funcțiune a canalului Morii pentru irigarea terenului de la
Vinerea
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării canalului Morii pentru a dezvolta posibilitatea unei irigări
eficiente a terenurilor agricole din localitatea Vinerea.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
c) Valorificarea terenurilor terasate de la Vinerea
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea zonei agricole din localitatea Vinerea prin valorificarea terenurilor terasate
din localitate.
Responsabil: Biroul Agricol;
Termen de implementare: 2016
d) Inființarea de perdele forestiere în vederea asigurării unei producţii agricole de calitate,
corespunzătoare
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
113
Descrierea proiectului:
Necesitatea înfiinţării unor perdele forestiere în zona agricolă Vinerea şi Cugir, între
drumul care face accesul în localitate şi terenul agricol în vederea protejării acestuia.
Responsabil: Biroul Administrația Domeniul Public;
Actori implicați: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
114
2.6 Turism și tineret
2.6.1 Prezentare generală
Viziunea acestui domeniu de dezvoltare este transformarea Cugirului într-o destinaţie
turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor
Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2020 şi realizarea unei
dezvoltǎri durabile, din punct de vedere al mediului, a sectorului turistic într-un ritm de
dezvoltare superior altor destinaţii turistice din România.
Crearea unui turism durabil în Oraşul Cugir presupune dezvoltarea tuturor formelor de
turism practicabile, dar şi a managementului şi marketingului turistic care să ţină cont de
integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor
naturale şi culturale şi pentru generaţiile care vor urma.
Orașul Cugir beneficiază de avantajul de a avea o poziție geografică privilegiată datorită
obiectivelor naturale, istorice și economice, în mod special datorită Munților Șureanu. Cugirul
constituie un punct important de convergență a drumurilor turistice din Munții Șureanu - Traseul
Cugir - Moara Turcului - Între Ape - Curmătura Prisaca - Poarta Raiului - Cabana Șureanu.
Fondul turistic al Cugirului este constituit în marea majoritate de obiective turistice
naturale, respectiv Munţii Şureanu. Aceştia sunt lipsiţi de creste zvelte şi de cursuri glaciare, însă
au suprafeţe de eroziune extinse. Glaciaţiunea cuaternară, chiar dacă nu a avut aceeaşi extensiune
ca în Făgăraş sau Retezat, a lăsat totuşi urme vizibile care constituie o categorie de obiective
turistice de puternică atracţie.
Masivul permite parcurgerea, începând cu oraşul Cugir până la cabana Şureanu, pe o
distanţă de aproximativ 60 de km, a tuturor etajelor de vegetaţie de foioase până la golul alpin.
Teritoriul muntos al Cugirului posedă un număr mare de izvoare şi este străbătut de râuri
montane. Toate acestea duc către două râuri din zonǎ: Râul Cugirul Mare şi Râul Cugirul Mic,
care au confluenţa la partea de sud a oraşului, unde se formează Râul Cugir.
Totodată, Munții Șureanu dețin de o rețea densă de trasee turistice, oferind secvențe
pitorești ale cadrului natural și urme de străveche locuire a acestui ținut. Pentru zona Cugirului
din Munţii Şureanu există un număr de 14 trasee turistice:
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
115
1. Cugir - Mănăstirea Călene (prin Cartierul Cindeni)
Nemarcat
Durata: 1 oră
Distanţa: 4 km
Posibilităţi de cazare: pensiunile agroturistice din Călene
2. Cugir - Valea Guşerii - Călene - Mănăstirea Afteia (Plăişor)
Nemarcat
Durată: aproximativ 3 ore
Posibilitate de cazare: pensiunile agroturistice din Călene.
3.Cugir - Moara Turcului - Canciu (varianta: Canciu)
4. Prisaca - Luncile Prigoanei (varianta: Poarta Raiului - Cabana Şurianu).
Marcaj: triunghiul roşu (slab)
Durata: 11 ore
Distanţă: 52 km (Traseul este pe drum forestier, ridicând oarecare probleme în zona Canciu-
Cârpa)
Posibilităţi de cazare : Cabana Mistreţul, Ocolul Silvic Canciu - punctul alimentar Canciu,
Cantonul Cârpa, Cabana Poarta, Raiului, Cabana Şurianu.
5. Cugir - Rândunica - Arieş - Cabana Prislop
Marcaj: Punct roşu (slab)
Durata: 7 ore
Distanţă: 22 km (Traseul este pe drum forestier)
Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop
6. Cugir - Prihodişte - Tomnatic - Vf. Plăvaia - Cabana Prislop
Marcaj: triunghi roşu
Durata: 3-4 ore
Distanţa: 15 km (Pentru acest traseu există şi variantă pentru maşini 4x4: Cugir - Valea
Prihodiştei - Frăsânei - Prislop)
Posibilităţi de cazare: la casele mărginenilor din Frăsânei şi la Cabana Prislop
7. Cugir - Rândunica - Bucuru - Bocşitură - Răchita - Moliviş - Groşi - Năsâpişte - Bătrâna
- Şinca
Marcaj: punct roşu (slab)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
116
Durata: 7-8- ore
Distanţa: 29 km (Traseul este convenabil în drumul spre cetăţile dacice: Şinca, Cabana Steaua
Mare, Godeanu, Mucel, Sarmisegetuza. Totodată traseul se poate continua prin Dealul Negru,
Pârva la Cabana Şurianu)
Posibilităţi de cazare: Cele 5 pernsiuni agroturistice din Bucuru, pensiunea Ioaneş din Bocşitură,
cabana Năsâpişte
8. Şaua Şinca - Cabana Steaua Mare - Vf. Godeanu - Sarmisegetuza - Grădişte - Cabana
Costeşti
Nemarcat
Durata: 7-8 ore
Distanţa: 30 km (Traseul constituie principala ieşire spre Sarmisegetuza dar şi spre Cabana
Feţele Albe).
Posibilităţi de cazare: casele din satul Grădişte, cabana şi tabăra şcolară Costeşti.
9. Cabana Prislop - Cantonul Alunul - Dealul Zebru - Godeanu - Muncel - Sarmisegetuza
Nemarcat
Duratp: 5 ore (O parte din traseu se desfăşoară pe drum forestier).
Există şi o variantă de ieşire din Râul Alunului în satul Măgureni şi de aici la Muncel
Sarmisegetuza.
Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop şi casele mărginenilor din Măgureni
10. Cabana Prislop - Lupşa - Scârna - Şinca - Dealul Negru - Pârva - Curmătura Şurianu -
Cabana Şurianu
Marcaj: triunghi şi punct roşu
Durata: 7-8 ore
Distanţa: 28 km (Acesta este principalul traseu de creastă din masivul Şurianu, el continuându-se
peste Vf. lui Pătru - Tărtărău - Obârşia Lotrului. Inconvenientul acestui traseu este că în zona
Cabana Prislop - cabana Şurianu, nu există nici o posibilitate de cazare).
11. Cugir - Arieşul - Tăul Lupşii - Steaua - Vf.Tâmpu - Culmea Maleia - Vf.Rudii - Poiana
Omului - Târşa - Leurdana - Cetatea Blidaru - cabana Costeşti
Nemarcat
Durata: 18 - 20 ore
Distanţa: 68 lm (Traseul se desfăşoară până în apropierea Vf.Steaua pe drum forestier)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
117
Posibilităţile de cazare sunt reduse. Eventual se poate face o abatere la "Tăul Lupşii" pentru a
înnopta la Cabana Năsâpişte. Pentru ziua a doua se poate campa la casele mărginenilor din Târşa
şi apoi la cabana sau tabăra Costeşti.
12. Cugir - Valea Dăii - Romoşel - Ciungu Mare - cu variante:
Ciungu Mare - Tomnatic - Plăvaia - Cabana Prislop;
Ciungu Mare - Valea Sibişelului - Pârâul Gliva - Măgureni - Muncel – Sarmisegetuza;
Ciungu Mare - Sibişel - Râuşor - Căpăţâna - Prisaca - cabana Costeşti;
(Traseele sunt nemarcate, desfăşurâmdu-se în principal pe drumuri forestiere)
Posibilităţi de cazare: la case particulare în Romoşel, Ciungu Mare, Măgura, tabăra şi Cabana
Costeşti.
13. Mănăstirea Afteia (Plăişor) - Mugeşti - Hîlmu - Recea - Cărări
Nemarcat
Durata: 6-7 ore
(Traseul are şi o variantă pe drum forestier accesibil pentru maşini 4x4 pe perioada de vară)
14. Mănăstirea Plăişor - Purcăreţ - Dealul Mănăilă - Dealul Lung - Cărări.
Din acest punct traseul se continuă spre Măgura - Curmături - Mănăstirea Ţeţ - Canciu
sau pe o altă variantă spre Şurianu.
Prima variantă presupune străbaterea satului Mugeşti, mai ales a poienilor Recea pline de
case, realizate în locul colibelor, specifice obiceiului mărginenilor "la colibe" (când păstorii se
deplasau la fâneţe" pentru cosit şi pregătirea fânului, perioadă în care se locuia în colibe).
Posibilităţi de cazare: cele două pensiuni agroturistice din Mugeşti.
În zona muntoasă (5-12 km de Cugir) sunt situate satele de munte: Bocşitura, Bucuru,
Calene, Feţeni, Goasele şi Mugeşti, locuite de crescători de animale, cu structuri şi obiceiuri
tradiţionale româneşti dintre cele mai autentice. În casele acestora pot fi cazaţi turişti cu
preferinţe diverse. Aceasta zonă face parte din Mărginimea Cugirului, locuitorii acestor sate au
ca principală preocupare păstoritul.
În Cugir există vestigii arheologice cu o importanță semnificativă.
Dintre cele mai importante obiective turistice de pe raza orașului Cugir menționăm:
Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2km
Sălile muzeistice din Clubul Copiilor Cugir
Biserica "Sfânta Treime" din Cugir construită între anii 1806-1809
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
118
Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel "din Vinerea - 5 km
Iezerele glaciale Şureanu - 55 km
Mănăstirea "Fetiţa " din apropierea lacului de acumulare Oaşa - 60 km
Mănăstirea "Călene", aflându-se în satul cu acelaşi nume - 5 km
Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic Cugir
Apeductul "Wasser Leine" construit în 1906 de germani şi italieni
Turnul de apă, proaspăt renovat
Castrul roman de pe Vârful lui Pătru - 60 km
Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 - cartier Scăunel.
Conform datelor oficiale de pe http://www.mdrt.ro, site-ul Ministerului Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice, lista unităților de cazare acreditate la nivelul orașului Cugir
cu numărul de stele este:
Tip unitate Nume unitate Categorie Număr spații Număr locuri
PENSIUNE TURISTICĂ
CASA UMC
3 STELE
8
11
HOTEL DRĂGANA 2 STELE 15 30
CABANĂ TURISTICĂ
PERLA 3 STELE 10 20
HOTEL PRESIDENT 2 STELE 13 29
Tabel Nr.3 – Unităţile de cazare acreditate
Numărul unităților de cazare la nivelul orașului este semnificativ mai mare (Pensiunea
Rad - Râul Mic Cugir – 30 locuri, Pensiunea Simi Robert - Râul Mic Cugir – 20 locuri,
Pensiunea Canciu – 30 locuri, Pensiunea Ina – 20 locuri, Pensiunea Poarta Raiului - Cugir, Râul
Mare – 20 locuri, Pensiunea Dronca, Casa "La Vasile", Cabana Fără Gânduri, iar pentru zona
montană cabanele turistice Prislop, Şureanu, Oaşa şi Mistreţu.)
În anul 2013 promovarea este unul dintre principalii actori ai dezvoltării turistice, iar prin
intermediul acestei strategii se propune dezvoltarea în acest domeniu.
Din păcate la o simplă căutare online (http://www.infopensiuni.ro/cazare-cugir/#, sau alte
site-uri de specialitate), cel mai modern și util mod de documentare în zilele noastre, doar două
dintre unitățile menționate mai sus se regăsesc.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
119
Modernizarea infrastructurii către principalele obiective turistice ar trebui să fie
completată cu un plan de dezvoltare la nivel local și cu crearea unui brand al orașului Cugir.
Oferindu-i orașului Cugir un brand, un design, o identitate, practic îl vom diferenția de alte orașe
oarecum asemănătoare din România, câștigând mai mulți turiști, deci mai multe venituri atât la
bugetul local cât și locuitorilor orașului. Beneficiile unui brand de oraș sunt: reputația, încrederea
și recunoașterea în rândul turiștilor sau a potențialilor investitori pentru orașul Cugir.
În Cugir există o serie de evenimente care au devenit, datorită organizării anuale, parte
din tradiţia locală a orașului. Cel mai important eveniment de acest gen – şi cel care dispune de
cel mai ridicat nivel de notorietate în rândul localnicilor și a turiştilor – este reprezentat de
Toamna Cugireană. Este cel mai important eveniment al oraşului Cugir, la care toţi locuitorii
participă nu doar cu bucurie, ci şi cu mândrie. Acest festival scoate în evidenţă tot ceea ce
comunitatea are mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri locale, până la artă şi industrie. Această etalare
a valorilor face din "Toamna Cugireană" un eveniment nu doar reprezentativ, ci şi unic pentru
oraşul Cugir care poate aduce beneficii de ordin economic prin promovarea în rândul turiștilor.
În luna august a fiecarui an, în "Poiana cu Goruni", are loc "Festivalul național de
dansuri și tradiţii populare - Cugir" care conduce la creșterea notorietății și la dezvoltarea
turismului în zonă, doar printr-o promovare eficientă și bine planificată.
Politica în domeniul tineretului în România a devenit o componentă a Programului de
guvernare, înscriindu-se în acelaşi timp în contextul mai larg al procesului de aderare la
structurile europene. Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor
Guvernului/ locale cu nevoile/ problemele majore specifice tinerei generații, în scopul atingerii
unei dezvoltări social economice şi culturale durabile.
Tinerii şi nu numai, sunt sǎrbǎtoriţi anual, în luna mai, prin festivalul folk "Zilele
Tineretului", care are loc în zona Cabanei Mistreţul situatǎ pe Râul Mare Cugir.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
120
2.6.2 Evoluţia grafică
Dezvoltarea insuficientă a turismului este reflectatǎ și prin insuficienta promovare pe
principlalele pagini de specialitate (Booking.com, viaRomânia.ro, Turisminfo.ro, infoturism.ro,
InfoPensiuni.ro, lapensiuni.ro, cazare turist, agoda.ro, Plecat.ro, carta.ro, Holario.ro). Principala
caracteristică pentru care informarea online atrage tot mai multi turiști este economia de timp, un
procent de 80,82% din numărul turiștilor susțin ca îți aleg destinațiile de pe internet.
În graficul de mai sus putem să observăm numărul de prezențe pe aceste site-uri a
principalelor unități de cazare, care este foarte mic. Promovarea în mediul online este imperios
necesară pentru dezvoltarea turismului în zonă.
2.6.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe Zonă cu potențial turistic ridicat
(Munţii Şurianu, Castelul de Apă,
Cetatea dacică de pământ, zona Râul
Mic și Râul Mare etc.);
Orașul Cugir dispune de vestigii
istorice importante;
Participarea la ”Festivalul Cetăților
Dacice” organizat de consiliul Județean
Promovarea insuficientă a potenţialului
turistic al orașului Cugir, accesul dificil la
informaţie şi la produsul turistic;
Lipsa unui organism instituţional
specializat, cu atribuţii de promovare a
turismului local şi cu rol integrator;
Lipsa unui punct de informare turistică a
zonei și a orașului Cugir în limba română
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
121
Alba în fiecare an, motiv de promovare;
Organizarea unor festivaluri cunoscute
(Toamna Cugireană, Festivalul de la
Vinerea), care pot fi o carte de vizită în
dezvoltarea turistică;
Gama diversificată de activități
sportive care pot fi practicate;
Forță de muncă tânără bine educată
/instruită, care ar putea aduce
îmbunătățiri comunității locale prin
implicarea activă;
Ansamblurile folclorice ale orașului
Cugir și localitatea Vinerea (dansuri,
interpreți, călușarii) sunt constituite în
mare majoritate din tineri cu mare
potential care pot dezvolta turismul
cultural al zonei;
și limba engleză amplasat în oraș;
Inexistența unor panouri de informare
turistică referitor la obiectivele turitice și
traseele turistice din zonă;
Lipsa unui ghid turistic, a unei broșuri și
a pliantelor de informare referitor la
potențialul turistic al orașului și a zonelor
adiacente acestuia;
Drumuri de acces montane greu
accesibile;
Infrastructura de cazare şi servicii aferente
slab dezvoltată:
Serviciile conexe turismului (ghizi,
închirieri echipamente etc.) aproape
inexistente şi insuficient dezvoltate;
Investiţiile reduse realizate în turism;
Lipsa organizării profesioniste a
circuitelor turistice și a unui plan de
marketing turistic pe termen lung;
Lipsa unor parteneriate cu agenții de
turism sau tour operatori din prisma
infrastructurii turistice inexistente;
Intensitatea fluxului migratoriu al tinerilor
spre exterior este în creștere;
Situația locativă a tinerilor este precară;
Lipsa măsurilor și spijinul financiar pentru
satisfacerea cerințelor tineretului;
Insuficienta amenajare a zonelor pentru
petrecerea timpului liber (ştrand, terenuri
sportive etc.)
Rata ridicată a şomajului în rândul
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
122
tinerilor, cu tendințe de cronicizare
(accentuare);
Spiritul antreprenorial al tinerilor – slab
conturat datorită lipsei resurselor
financiare și a unor ONG-uri care să
promoveze activităţi în acest scop;
Necorelarea pregătirii tinerilor cu cerințele
reale ale pieței muncii din Cugir;
Cheltuieli publice mai reduse pentru
educație în ultimii ani comparativ cu
alte țări;
Oportunităţi Ameninţări
Exploatarea traseelor turistice montane
pentru trekking, mountain bike și chiar
off road;
Dezvoltarea turismului autentic prin
valorificarea resurselor și mesteșugurilor
tradiționale ale ciobanilor de la stânele
din Sâpcea, Groşi şi Preluca, Răchita;
O valorificare mai eficientă a resurselor
locale: păduri, izvoare, iazuri, lacuri de
acumulare (Canciu, Râul Mare, Râul
Mic) monumente naturale şi culturale
(cetatea Dacică neexploatată) etc;
Organizarea ”Festivalului Cetăților
Dacice” și în orașul Cugir, atragerea
turiștilor în zonă, marketing turistic al
potențialului zonei;
Potențialul cultural (Ansamblul de
dansuri populare, Călușerii de la
Vinerea, interpreți, obiceiuri specifice
Inexistența unor organizații de voluntariat
în rândul tinerilor din orașul Cugir care să
promoveze turismul și alte activități
motivante pentri tineretul Cugirean;
Practicarea unui turism necontrolat cu
posibilitate de afectare a cadrului natural
şi antropic;
Exodul forţei de muncă calificate din
turism şi fluctuaţia personalului;
Declin demografic și îmbătrânire a
populației pe termen lung;
Consumul de alcool, droguri şi fumatul
sunt viciile la care sunt expuşi cel mai
mult tinerii;
Apariția atitudinilor demotivante,
demobilizatoare datorită percepției
tinerilor privind diferențele nejustificate
ale veniturilor;
Diminuarea interesului tinerilor pentru
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
123
zonei, porturile populare) trebuie
exploatat la maxim;
Valorificarea la maxim a tradițiilor şi
culturii şi promovarea internațională a
acestora prin festivalurile la care se
participă;
Fonduri europene disponibile pentru
realizarea de proiecte în turism,
finanțări pentru ecoturism și pensiuni
etc.
Aplicarea pentru programe şi granturi
de sprijinire şi dezvoltare a culturii şi
tradițiilor;
Atragerea de investitori de mare
anvergură în turism;
Valorificare intensivă a resursei
reprezentate de tineri;
Fonduri nerambursabile pentru tinerii
intreprinzǎtori;
Oferte culturale diversificate şi
accesibile tinerilor;
Valorificarea experienței şi potențialului
existent, diversificarea şi îmbunătățirea
serviciilor sportive pentru tineri;
Preocuparea instituțiilor abilitate și a
ONG-urilor pentru polivalența formării
profesionale în rândul tinerilor cugireni;
Accesul îmbunătățit la sistemul de
informare referitor la sursele de
finanțare ale U.E., în ceea ce priveşte
programele pentru tineret;
cultură, artă, tradiții;
Uşurința cu care tinerii adoptă valorile
aşa‐zis „occidentale” şi renunță la cele
autohtone;
Necorelarea pieței educației cu piața
muncii conduce la alimentarea şomajului
precum şi la apariția comportamentelor
deviante şi delicvente ale tinerilor;
Resurse insuficiente alocate de
autoritățile locale și comunitatea cugireană
pentru dezvoltarea sectorului de turism și
tineret;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
124
Implicarea instituțiilor/ organizațiilor în
combaterea fenomenelor deviante şi
delincvențe prin programe specifice de
informare, educație şi prevenție;
2.6.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
Strategia de dezvoltare a turismului are ca scopuri principale promovarea Oraşului Cugir
prin turism, dezvoltarea economică a acestuia prin maximizarea potenţialului sectorului turistic,
care va ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi oferirea unor posibilităţi noi de petrecerea a
timpului liber, de agreement,
pentru locuitorii oraşului Cugir şi
pentru turişti.
Direcţia strategică 1.
Dezvoltarea infrastructurii
turistice la nivelul oraşului Cugir
pentru a pune în valoare
potenţialul turistic existent, atât în
zona montană a Cugirului, cât şi la nivelul urban.
Direcţia strategică 2. Stabilirea unor campanii de promovare a obiectivelor turistice şi
evenimentelor cultural artistice din zona Cugir în vederea cunoaşterii potenţialului zonei atât la
nivel naţional cât şi internaţional.
Direcţia strategică 3. Stabilirea unor direcţii strategice şi campanii de marketing pentru
promovarea formelor de turism, care ar putea creşte potenţialul zonei: tursimul de week-end şi de
scurtă durată, turismul de evenimente, turismul cultural şi religios.
Direcţia strategică 4. Încurajarea spiritului participativ şi iniţiativelor cu caracter
antreprenorial în rândul tinerilor, precum şi implicarea acestora în mediul asociativ, crearea de
condiţii propice pentru elevi, în vederea executării unor stagii de practică în cadrul companiilor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
125
locale.
Direcţia strategică 5. Implicarea autoriţăţilor locale în sprijinirea, dezvoltarea şi
diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret, precum şi sprijinirea ONG-
urilor pentru derularea de activităţi cu caracter educaţional non – formal.
Măsuri operaționale și obiective:
Turism şi tineret Obiectivul general:
Dezvoltarea sectorului turistic în zona oraşului Cugir
1. Promovarea potenţialului turistic al zonei
a) Înfiinţarea unui punct de informare turistică în centrul oraşului în limba română şi
engleză şi crearea unei baze de date completă referitoare la oferta turistică
Descrierea proiectului:
Identificarea unui spaţiu pentru înfiinţarea unui punct de informare turistică care să
poată oferi informaţii referitore la potenţialul turistic al oraşului Cugir, precum şi a zonei
învecinate aparţinătoare acestuia. Punctul de informare turistică va trebui să ofere informaţii
atât în limba română cât şi în limba engleză publicului, agențiilor de turism etc;
Punctul de informare turistică va desfăşura activități de marketing și promovare,
publicitate, PR, cercetare, dezvoltarea turismului durabil;
Totodată, se impune crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date privind oferta
turistică din orașul Cugir şi proximităţi Vinerea, Râul Mic, Râul Mare, Munții Șurianu (bază
turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilităţi de agrement).
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de realizare: 2016
b) Amplasarea unui panou de informare la Şibot, privind potenţialul turistic al zonei Cugir
Descrierea proiectului:
Promovarea potenţialului turistic al zonei Cugir prin amplasarea unui panou de
informare turistică la intersecţia cu Drumul Naţional 7 sau E 68, un drum cu circulaţie intenseǎ
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
126
c) Dezvoltarea brandului de oraș al Cugirului și a unui web site ”Visit Cugir”
Descrierea proiectului:
Cum am precizat în cadrul strategic, Cugirul are nevoie de un brand al orașului care să
fie promovat peste tot, de asemenea și o platformă online sau site (ex: VisitCugir.ro), unde să
existe ghid de turism online pentru călători, broșuri de informare actualizate pentru clienții
online precum și sisteme de rezervare online și link-uri utile către website–turile altor parteneri
din turism.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;
Termen de realizare: 2018
d) Editarea unui ghid turistic al oraşului Cugir precum şi tipărirea de materiale
promoţionale cu oraşul Cugir
Descrierea proiectului:
Necesitatea şi importanţa elaborării unui ghid turistic al oraşului Cugir în care să fie
prezentat fiecare obiectiv turistic, cu istorie, poziţionare, date despre obiectiv, căi de acces, etc.
Ghidul turistic trebuie să conţină toate unităţile de cazare din oraş, cu nr. de margarete,
stele, nr. de locuri, date de contact. De asemenea foarte important traseele turistice montane de
mountain bike, trekking, off-road şi Munţii Şurianu cu obiectivele de vizitat.
Editarea unor materiale promoţionale: hărți, broşuri, pliante cu informaţii, flayere,
ilustrate, magneţi şi alte materiale publicitare, care să scoată în evidenţă potenţialul turistic al
oraşului Cugir. Acestea pot fi împărțite la diverse evenimente culturale desfășurate în
localitatea Cugir, în județ, în ţară sau chiar extern.
Crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente turistice și culturale
din zona Cugir, în locațiile turistice, infochioșcuri, pe internet, la târgurile de turism și la
reprezentanțele de tursim din țară și străinătate.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2016
2. Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona orașului Cugir
a) Realizarea marcajelor turistice pe traseele montane și spre zonele de agrement
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
127
Descrierea proiectului:
Realizarea traseelor montane, marcarea corespunzătoare a acestora, precum și
identificarea unor trasee noi (traseu de off-road pe Râul Mare, Râul Mic și Munții Șureanu;
traseu de trekking și traseu de mountain bike pe aceleași locații; traseu pe lângă turnul de apă
și până la Cetatea Dacică de pământ)
Responsabili: Asociația de Ecologie şi turism Nǎsǎpişte, Administratorul Public;
Termen de implementare: 2016 b) Transformarea fostului depozit de armament de la Vinerea în parc de aventură și
identificarea altor locații;
Descrierea proiectului:
Transformarea unor spaţii dezafectate (ex. fostul depozit de armament de la Vinerea) în
parcuri de aventură pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.
Identificarea altor locații pe Râul Mic și Râul Mare pentru astfel de investiții.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018 c) Amenajarea Cetății Dacice de pământ din Cugir
Descrierea proiectului:
Identificarea unor surse de finanțare guvernamentale sau fonduri europene pentru
punerea în valoare a Cetății Dacice de la Cugir și promovarea acesteia în circuite turistice.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020 d) Dezvoltarea colecţiilor muzeistice prin transformarea unei case tradiţionale din
localitatea Vinerea în muzeu etnografic
Descrierea proiectului:
Identificarea unei case tradiţionale în localitatea Vinerea şi transformarea acesteia în
muzeu, decorarea cu obiecte tradiţionale, straie tradiţionale şi porturi populare în vederea
dezvoltării conceptului de moştenire culturală şi includerea în circuitul turistic a acestui muzeu
etnografic.
Responsabil: Casa de cultură;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
128
e) Curăţarea și amenajarea în scopuri turistice a Barajului de pe Rîul Mic (Tăul lui Nilă
- Waserline)
Descrierea proiectului:
Amenajarea Barajului de pe Râul Mic şi folosirea acestuia în scopuri turistice, fiind un
loc perfect de relaxare din apropierea oraşului Cugir şi foarte accesibil pentru populaţia locală.
Crearea unei infrastructuri specifice cu: bărci, hidrobiciclete, amenajarea de locuri
speciale pentru picnic, locuri de campare și camping, amenajarea de tiroliene și alte activități
de petrecere a timpului liber pentru comunitatea Cugireană dar și pentru turiști.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020 f) Amenajarea unor trasee de biciclete și role pe Wasserline– până la barajul de pe Râul
Mic respectiv pe Râul Mare până la cabana Perla
Descrierea proiectului:
Amenajarea unor piste de biciclete și role până la barajul Waserline pe Râul Mic și
cabana Perla pe Râul Mare.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2018
3. Dezvoltarea infrastructurii turistice montane
a) Amenajarea spaţiilor de cazare montane și utilizarea acestora în scop turistic - educativ
Descrierea proiectului:
Modernizarea spațiilor de cazare existente în zona montană (canton Groși, cabana
Prislop, cabana Mistrețu) și utilizarea acestora în scopuri educative: tabere școlare pentru
elevii orașului Cugir, școli de vară organizate pe diverse domenii pentru tineri.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A.
Actori implicați: UM Cugir;
Termen de implementare: 2018 b) Marcarea traseelor turistice pentru stânele din Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
129
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea infrastructurii de acces precum și marcarea traseelor turistice pentru
stânele Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita în vederea dezvoltării turismului autentic, specific
mărginimii Cugirului cu obiceiuri tradiționale ale oieritului.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A;
Termen de implementare: 2018 c) Scoaterea din circuitul silvic şi demararea unei investiţii noi pe terenurile învecinate
barajului Canciu.
Descrierea proiectului:
Scoaterea din circuitul silvic, parcelarea şi concesionarea terenului învecinat barajului
Canciu în vederea demarării unor investiții și dezvoltarea zonei în ceea ce privește activitatea
turistică; Posibilitatea de a dezvolta un parc de aventură montană în această zonă.
Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A;
Termen de implementare: 2020
d) Demararea unor investiții în domeniul turistic în zona Poarta Raiului
Descrierea proiectului:
Se dorește crearea unei infrastructuri turistice în zona Poarta Raiului (ex: Tabere
şcolare pentru elevi, studenţi).
Întocmirea unui plan urbanistic zonal și efectuarea unui schimb de teren între statul
român și Orașul Cugir în acea zonă.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2020
e) Amenajarea unei locații pentru tabǎră nouă, în vederea dezvoltării de activităţi educative
în natură
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locaţii corespunzătoare pentru o tabară şcolară nouă, preferabil în
zona de munte, ţinând cont de resursele locative deţinute de administraţia publică locală. (ex
locaţii: Canciu, Poarta Raiului, Prislop).
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
130
f) Promovarea și includerea în circuitul turistic a caselor din zona de munte care au
acreditare turistică (margarete) în scopul valorificării turismului autentic
Descrierea proiectului:
Valorificarea turismului autentic local prin promovarea caselor din zona de munte cu
acreditare turistică și includerea acestora în broșurile de prezentare a potențialul turistic al
orașului Cugir, precum și în alte materiale de prezentare.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;
Termen de implementare: 2018
4. Dezvoltarea turismului urban
a) Calificarea, perfecționarea și dezvoltarea continuă a resurselor umane din industria
turistică, conștientizarea personalului asupra importanței pe care o au în legatură cu
turistul.
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea resurselor umane din indutria turismului prin cursuri de formare
profesională în domeniu datorită cerinţelor şi standardelor tot mai ridicate în acest domeniu;
Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică,
Termen de implementare: 2020
b) Dezvoltarea ecoturismului
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea posibilităţilor de atragere a turiştilor prin ecoturism “România – natură+
cultură”, posibilităţile de drumeţie, tabere, pensiuni agroturistice, în zonele de pe Râul Mare şi
Râul Mic.
Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică;
Termen de implementare: 2020
c) Dezvoltarea turismului de evenimente
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
131
Descrierea proiectului:
Turismul de evenimente constă în: festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri,
expoziţii, conferinţe, simpozioane, seminarii etc, ce atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot
constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local din Cugir (Festivalul de la
Vinerea din Poiana cu Goruni, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele tineretului organizate pe
Râul Mare; Concursuri de off-road organizate pe diferite trasee montane din regiune).
Responsabil: Casa de cultură;
Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc;
Termen de implementare: 2020
d) Dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea acestui tip de turism se adresează tinerilor, turiştilor cu posibilităţi
materiale mai reduse, care vor să profite de cadrul natural – geografic excepţional din zonele
periurbane ale oraşului Cugir precum şi de obiectivele turistice din zonă.
Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică;
Termen de implementare: 2018
e) Introducerea obiectivelor turistice ale oraşului Cugir în circuite turistice
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unui parteneriat în scopul colaborării cu instituţiile abilitate (ANTREC
Alba, ANT România, Consiliul Judeţean Alba etc.) în scopul introducerii obiectivelor turistice
ale oraşului în circuitele turistice create de ei, pe hărţile cu obiectivele turistice ale judeţului, a
zonei, în materialele informative şi ghidurile turistice create de aceştia etc.
Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică;
Termen de implementare: 2016
f) Construirea unei case de oaspeţi a Consiliului Local Cugir
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locaţii pentru construirea unei unităţi cu spaţii de cazare care să
deservească delegațiile oficale aflate în vizite de lucru.
Responsabil: Casa de Cultură;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
132
5. Diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret
a) Amenajarea şi modernizarea unor spaţii de acces pentru petrecerea timpului liber
Descrierea proiectului:
Identificarea unor spaţii pentru petrecrea timpului liber de către comunitatea tinerilor
din Cugir, amenajarea acestora în scop recreativ şi de distracţie, activităţi sportive în sală şi în
aer liber; activităţi artistice, mobilitate etc.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018
b) Realizarea unei pagini web şi a unei pagini în ziarul local dedicate tinerilor
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unui portal web dedicat special tinerilor, care să conţină informaţii cu
privire la activităţiile desfăşurate de aceştia, un calendar cu evenimente dedicate tinerilor,
activităţi privind educarea non-formală etc.
Responsabil: Clubul elevilor;
Termen de implementare: 2016
c) Înfiinţarea unui grup muzical/orchestră, pentru participarea la festivităţi Descrierea proiectului:
Dezvoltarea potenţialului cultural artistic prin înfiinţarea unui grup muzical/orchestră,
aparţinând comunităţii locale în vederea participǎrii la festivităţi şi dezvoltarea imaginii
turistice şi culturale a oraşului Cugir.
Responsabil: Casa de Cultură;
Termen de implementare: 2016
d) Înfiinţarea unui grup de dans sportiv (majorete) la cele două licee
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea activităţilor pentru tineri prin înfiinţarea unui grup de majorete care să
participe la evenimentele culturale, la cele sportive, să susţină echipa de fotbal a oraşului.
Responsabil: Clubul elevilor;
Termen de implementare: 2018
e) Amenajare parc şi pârtie de skate-boarding şi role (placă de role, obstacole)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
133
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locaţii şi amenajarea unui parc de skate-boarding şi role, cu
obstacole, rampe pentru petrecerea timpului liber de către cei pasionaţi.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2018
f) Amenajarea unui ştrand descoperit
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea locurilor de agrement prin înfiinţarea unui ştrand în aer liber între
localităţile Cugir şi Vinerea, conform standardelor şi amenajarea unui teren de volei pe plajă în
incinta acestuia.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2020
g) Realizarea de puncte cu internet wireless în parcurile din oraş
Descrierea proiectului:
Realizarea unor puncte de interes wireless în parcurile din oraş pentru activităţi
recreative și folosirea de mijloace tehnice specifice (gatget-uri) în aer liber.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
134
2.7 Învățământ 2.7.1 Prezentare generală
La momentul actual, în oraşul Cugir se întâlnesc toate tipurile de unități de învățământ
preuniversitar: prescolar, școli cu învățământ primar și gimnazial, licee, școli postliceale.
Începând cu anul școlar 2011-2012 a avut loc reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de pe raza teritorială a oraşului Cugir, având loc comasarea unor școli
din punct de vedere juridic. Pentru anul scolar 2013-2014 reţeaua şcolară propusă este
următoarea:
Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir
Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir
- Şcoala profesională Cugir
Şcoala Gimnazială “Iosif Pervain” Cugir (nivel de şcolarizare preşcolar, primar, special,
gimnaziu) cu următoarele structuri arondate:
- Şcoala Generală Nr. 1 (local vechi şi nou)
- Şcoala Primară Mugeşti,
- Şcoala Primară Bucuru,
- Grădiniţele cu program prelungit nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 Cugir.
Şcoala Gimnazială “Singidava” Cugir (nivel de şcolarizare: antepreşcolar, preşcolar,
primar, gimnazial) cu următoarele structuri arondate:
- Şcoala Generală nr. 2 (local vechi şi nou)
- Şcoala Generală nr. 4,
- Grădiniţa cu program normal “Voinicel” Cugir
- Grădiniţa cu program normal “Prichindel” Cugir.
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir (nivelul de şcolarizare preşcolar, primar şi gimnazial) cu
următoarele structuri arondate:
- Şcoala Gimnazială “Ioan Mihu” Vinerea;
- Grădiniţa cu program normal Vinerea,
- Grădiniţa cu program normal nr. 5 Cugir.
Din anul şcolar 2012-2013 la Cugir funcţioneaza și 2 clase postliceale, câte una la fiecare
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
135
colegiu, astfel:
- la Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir - profilul informatică - specializarea Analist
programator - durata 2 ani;
- la Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir - tehnician operator pe mașini unelte cu comanda
numerică - durată 1 an.
La nivelul celor 2 colegii ale oraşului Cugir: Colegiul Național ”David Prodan” și
Colegiul Tehnic ”Ion D. Lăzărescu” Cugir se constată, în ultimii 4 ani o ușoară scădere a numărului
de elevi și cadre didactice, fiind 1027 de elevi înregistrați în anul 2013, îndrumaţi de 59 de cadre
didactice, majoritatea având gradul didactic I și titulari ai posturilor.
În anul şcolar 2012/2013 a fost înregistrată o ușoară creștere a numărului de elevi din
învățământul primar și gimnazial, 1575 elevi față de anul 2011/2012 când erau înregistrați 1492,
dar o scădere cu 65% faţă de 1996 când existau în jur de 3500 de elevi. Procesul de învățământ
se desfășoară în același număr de clădiri. Această scădere a populaţiei şcolare se datorează în
primul rând scăderii activităţii economice a oraşului, scăderii natalităţii, dar şi plecării masive a
populaţiei tinere spre alte zone.
Trendul descrescător al populației orașului Cugir se păstrează și în cazul preșcolarilor, în
anul 2013 fiind înregistrați 522 de preşcolari, față de 609 în anul 2010.
Localurile în care se desfăşoară activitatea de învăţare şi instruire practică sunt într-
o bună stare de funcţionare, iar între anii 2001 - 2004 toate imobilele au fost dotate cu
centrale termice proprii.
În anul 2009 a fost depus pe Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” la
ADR-Centru 2 proiecte de o mare importanţă pentru reabilitarea şcolilor generale şi a celor
două colegii:
”Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale
preuniversitare a şcolilor: Şcoala cu cls. I-VIII „Iosif Pervain” Cugir , Şcoala cu cls.
I-VIII nr. 2 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 3 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 4 Cugir,
Şcoala cu cls. I-VIII, ”Ioan Mihu” Vinerea”
„Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale
preuniversitare a colegiilor: Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir, Colegiul
Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir”.
Ambele proiecte au fost declarate conforme administrativ și eligibile și se află pe lista de
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
136
rezervă.
Cele 2 colegii desfășoară actul educativ având ca bază materială 11 laboratoare, 146 de
calculatoare, 2 ateliere, 2 săli de gimnastică, 2 terenuri de sport, numărul cadrelor didactice fiind
de 59. Au fost efectuate lucrări de renovare ale imobilelor, dotare cu geamuri termopan,
anvelopare exterioară, renovări gard și poarta școlii. În prezent mai este necesară anveloparea
exterioară a unui imobil al Colegiului I.D. Lăzărescu, reabilitarea toaletelor la Colegiul David
Prodan și înlocuirea mobilierului școlar la ambele unități.
Absolvenţii celor 2 licee în proporţie de 30-35 % îşi continuă studiile în învăţământul
postliceal şi universitar ducând faima şcolii cugirene la nivel naţional şi nu numai. Doar o mică
parte din absolvenţii de studii superioare se mai întorc astăzi în Cugir.
Școlile gimnaziale își desfășoară activitatea în 7 imobile în orașul Cugir, un imobil în
localitatea Vinerea (şcoală primară), un imobil în localitatea Bucuru (şcoală primară) şi unul în
localitatea Mugești (şcoală primară). Şcolile au în dotare 11 laboratoare, 146 calculatoare, 3
ateliere, 4 săli de gimnastică, 7 terenuri de sport, elevii fiind îndrumați de 121 de cadre
didactice.
Imobilele şcolii Gimnaziale "Iosif Pervain" au fost dotate cu geamuri termopan, cu
mobilier şcolar nou, iar toaletele au fost renovate. Mai sunt necesare lucrări de renovare și
anvelopare exterioară. Şcoala gimnazialǎ Nr. 3 Cugir dispune de geamuri termopan și toalete
renovate, fiind necesare lucrări de renovare ale imobilelor, anvelopare exterioară și dotare cu
mobilier școlar nou. Şcoala gimnazialǎ Ion Mihu Vinerea necesită renovare, geamuri termopan,
anvelopare, dotare cu mobilier şcolar nou, dispunând de toalete renovate. Totodată mai este
necesară mansardarea unui corp de cladire. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.4) a fost
renovată (fară anvelopare exterioară), dotată cu geamuri termopan, dispune de toalete renovate,
iar o parte din mobilierul şcolar este nou. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local vechi)
este dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul şcolar este nou, toaletele au fost
renovate iar gardul curţii a fost înlocuit, clădirea necesitând lucrări de anvelopare exterioară și
renovare. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local nou) a fost renovată (fără anvelopare
exterioară), dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul școlar este nou, iar toaletele au
fost renovate.
Standardul privind pregătirea elevilor din Cugir este ţinut sus de rezultatele obţinute de
elevi, lucru ilustrat şi de festivităţile organizate de Primăria oraşului Cugir care-i premiază anual
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
137
pe cei mai merituoşi elevi.
Învățământul cu profil tehnic are la Cugir o istorie îndelungată datorită profilului
tehnologic pe care l-a dezvoltat orașul pe parcursul anilor.
Începând cu acest an scolar, 2013-2014, la Cugir funcționează pe lângă învățământul
profesional clasic și învățământul profesional dual (Școala Profesională Cugir) după modelul
şcolii profesionale germane, Kronstadt din Braşov. Această şcoală în sistem “dual” combină
partea teoretică, din şcoală şi laboratoare, cu partea practică, aplicată în firmele partenere
programului. Accentul educaţional se pune pe pregătirea practică, în proporţie de 60% şi 40% pe
cea teoretică. În al doilea an de studiu, ponderea practicii va ajunge la 75% din totalul orelor de
studiu. După doi ani de pregătire cu accent sporit pe practică, elevii vor ieşi de pe băncile şcolii
cu competenţele necesare începerii unei cariere profesionale, având prioritate la angajare pentru
agenţii economici implicaţi în proiect. Această formă de învățământ profesional tehnic de stat, cu
durata de școlarizare de 2 ani, se adresează absolvenților de clasa a IX-a, cu limita de vârstă
pentru înscriere de 18 ani, elevii fiind pregătiţi în meseriile de prelucrători prin aşchiere
(strungari, frezori). Elevii vor primi o bursă lunară de 400 de lei, din care 200 de lei de la
minister și 200 lei de la agenții economici implicați în acest proiect (SC TEA SRL, NOVA
GRUP, SCULÃRIE SRL, Fabrica de Arme CUGIR SA, Uzina Mecanică Cugir SA, S.C. Oțelul
și Debitări SRL). Absolvenţii şcolii profesionale îşi pot continua studiile liceale cu formă de
învăţământ seral sau frecvenţă redusă, iar cei care nu au împlinit încă 18 ani după absolvirea
şcolii profesionale vor putea continua studiile şi în învăţământul liceal de zi.
La nivelul instituțiilor de învățământ din orașul Cugir, pe lânga activitățile educative
curente și obligatorii se desfășoară și activități extraşcolare, cadrele didactice, elevii și preşcolarii
fiind implicați într-o serie de proiecte și concursuri, pe diferite, teme cum ar fi: protecția
mediului și ecologie, voluntariat, responsabilizare, instruire, sprijin material, etc. Totodată se
inițiază, întocmesc și derulează / implementează proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de
învățământ, a actului educațional, oferirea unui sistem profesionist corespunzător cerințelor
actuale ale mediului economic și social.
Ca și concluzie, se poate afirma că instituțiile de învățământ din orașul Cugir au înțeles
că modificarea/completarea sistemului clasic de învățământ aduce multiple beneficii elevilor
care sunt nevoiţi să se plieze/adapteze cerințelor actuale ale pieței muncii. Din acest motiv,
cadrele didactice împreună cu partenerii (Consiliul Local al orașului Cugir, Consiliul Județean
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
138
Alba, Agenții economici, ONG-uri) conlucrează pentru ca învățământul cugirean să se realizeze
conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 și anume creștere economică inteligentă prin
educație, cercetare și inovare și dezvoltare durabilă cu o industrie competitivă dezvoltată cu
ajutorul tinerilor specializați încă de pe băncile școlilor.
2.7.2 Evoluţia grafică
Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2002. Grafic Nr.28
Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2012. Grafic Nr.29
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
139
Privind datele preluate de pe site-ul INS se poate observa o creştere a numărului de
persoane cu studii superioare în ultimii ani, datorită accesibilităţii mai uşoare la învăţământul
superior, dar majoritatea dintre acestea nu se mai întorc în oraşul Cugir.
Față de recensământul din 2002, celelalte categorii de persoane cu alt nivel de studii,
după cum se poate observa din graficul de mai jos (graficul Nr. 30) sunt în scădere în
concordanţă cu demografia oraşului.
Grafic Nr. 30
Conform graficului de mai jos numărul de elevi de la colegiile din oraşul Cugir scade de la
an la an. Nu este o scădere cu fluctuaţii spectaculoase, dar se înregistrează un regres datorită
scăderii demografiei, migraţiei populaţiei și a interesului acordat instituțiilor de învățământ.
Grafic Nr. 31
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
140
De asemenea, putem observa aceeaşi scădere şi în efectivul cadrelor didactice.
Grafic nr. 32
Grafic Nr. 33
În evoluţia numărului de elevi de la şcolile generale ale oraşului Cugir se poate observa o
constanţă şi chiar o uşoară creştere faţă de anul 2012. Dacă facem o analiză asupra numărului
total de elevi de la şcolile generale şi numărul total al elevilor de la licee, identificăm o diferenţă
consistentă care s-ar putea regăsi fie în numărul personelor care abandonează timpuriu şcoala, fie
în numărul persoanelor care migrează într-un oraş mai mare, sau a celor care decid să studieze în
alte orașe.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
141
Grafic Nr. 34
2.7.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa tuturor formelor de învăţământ
preuniversitar: preşcolar, primar,
gimnazial, liceal, postliceal precum şi
tehnic –profesional;
Inființarea formelor de învătământ
"școală după școală" la o parte din școlile
generale;
Dezvoltarea alternativelor educaționale:
Freinet, Step-by-step;
Înființarea învățământului profesional
dual, absolvenții având prioritate la
angajare pentru agenţii economici
implicaţi în proiect;
Resurse umane calificate în majoritatea
domeniilor specifice;
O parte din imobilele școlare din Cugir
necesită renovare, înlocuirea
mobilierului şcolar și renovarea
grupurilor sociale;
Școlile din Vinerea și satele de munte
necesită lucrări ample de modernizare
(renovare, anvelopare, dotare cu
termopan, înlocuire mobilier şcolar);
Lipsa unor resurse de suport pentru
tinerii creatori;
Lipsa fondurilor pentru înfiinţarea
unui campus şcolar în incinta
Colegiului I.D. Lăzărescu;
Lipsa cadrelor didactice pentru
introducerea limbii germane ca
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
142
Formarea continuă și reconversia
profesională pentru cadrele didactice și
pentru personalul administrativ;
Corelarea metodelor de educaţie şi
perfecţionare multidisciplinare;
Experienţa în derularea proiectelor din
Programe europene cu specific
educaţional;
Întocmirea de proiecte extraşcolare:
Comenius, Socrate, GDS;
Imobile şcolare sunt dotate cu centrale
termice proprii și cu geamuri termopan;
Existenţa unui cămin internat pentru
copii din zona de munte la Școala Iosif
Pervain;
disciplină de studiu;
Oportunităţi Ameninţări
Existenţa unor Programe cu finanţare
externă pentru mediul educaţional;
Curricula şcolară îmbunătăţită şi relativ
adaptată la cerinţele educaţionale actuale;
Factorul politic influenţează
managementul procesului de
învăţământ şi reforma sistemului;
Migrarea personalului didactic, auxiliar
şi nedidactic spre alte domenii de
activitate mai bine plătite;
2.7.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
O strategie viabilă de dezvoltare în domeniul învăţământului nu se poate realiza fară să se
ia în calcul principiile care susţin dezvoltarea educaţională, iar implicarea tuturor factorilor
responsabili (unităţile de învăţământ, autorităţile locale, mediul asociativ, ONG-urile) în politica
de dezvoltare a învăţământului este impetuos necesară şi se impune ca o prioritate.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
143
Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice de studiu prin crearea de condiţii
corespunzătoare educaţiei, modernizarea infrastructurii şi spaţiilor destinate procesului de
învăţare.
Direcţia strategică 2. Crearea unui cadru partenerial în care părţile implicate şi interesate
(unităţile de învăţământ, mediul asociativ, societatea civilă, ONG-urile şi autorităţile locale) să
îşi coordoneze eforturile şi să îşi satisfacă mutual interesele conform cerinţelor actuale ale pieţei.
Direcţia strategică 3. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi
accesarea de noi programe, stabilirea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea
corectă a sistemului educaţional conform Strategiei Europa 2020, principiul creşterii economice
inteligente.
Măsuri operaționale și obiective:
Învățământ
Obiectivul general:
Dezvoltarea sistemului educațional și corelarea acestuia
conform cerințelor mediului asociativ
1. Crearea de condiții corespunzătoare educației prin dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii și a spațiilor destinate procesului de învățare
a) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
144
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul
economisirii de energie și de resurse financiare;
Termen de implementare: 2016
Modernizarea sălii de sport, inclusiv amenajarea unei tribune pentru desfășurarea
activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar;
Termen de implementare: 2018
Înfiinţarea unui Campus Şcolar în incinta Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu
Termen de implementare: 2020
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir;
b) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul
economisirii de energie și de resurse financiare;
Termen de implementare: 2016
Modernizarea sălii de sport prin înlocuirea suprafeței de joc (dușumelei) și a
geamurilor pentru desfășurarea activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot
parcursul anului școlar.
Termen de implementare: 2018
Reabilitarea și modernizarea ultimului etaj a clădirii internatului pentru a fi utilizat în
scopul care a fost creat;
Termen de implementare: 2016
Reabilitarea infrastructurii și amenajarea terenului de sport pentru activități sportive
multiple (baschet, handbal, tenis);
Termen de implementare: 2018
Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir;
c) Școala Gimnazială Nr. 3
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
145
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în
scopul economisirii de energie și de resurse financiare;
Termen de implementare: 2016
Reabilitarea și modernizarea gardului de împrejmuire a unității de învâțământ pentru o
imagine exterioară mai bună.
Termen de implementare: 2018
Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3;
d) Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a corpului de clădire, anveloparea acestuia și înlocuirea
geamurilor în scopul economisirii de energie și de resurse financiare;
De asemenea sunt necesare lucrări de înlocuire a instalației electrice și reparații capitale
la clădirea școlii gimnaziale.
Termen de implementare: 2016
Responsabil: Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea;
e) Școala Gimnazială "Iosif Pervain"
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în
scopul economisirii de energie și de resurse financiare;
Termen de implementare: 2016
Amenajarea unui cămin internat pentru copiii din zona de munte la Şcoala Gimnazială
"Iosif Pervain", pentru evitarea deplasării zilnice în localitățile de domiciliu, amenajarea şi
recompartimentarea acestuia.
Termen de implementare: 2020
Responsabil: Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain"
f) Şcoala Gimnazială Singidava Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
146
Descrierea proiectului:
Necesitatea reabilitării termice a cinci corpuri de clădire, anveloparea acestora în
scopul economisirii de energie și de resurse financiare;
Termen de implementare: 2016
Construirea unei săli de sport pentru desfășurarea activităților educative în condiții
corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar;
Termen de implementare: 2018
Reabilitarea șarpantei clădirilor, modernizarea gardului de împrejmuire a unității de
învâțământ și schimbarea circuitelor electrice;
Termen de implementare: 2016
Modernizarea aleii care face legătura cu intrarea în instituția de învățământ;
Termen de implementare: 2016
Înființarea unor spații de joacă pentru grădinița de la Singidava;
Termen de implementare: 2016
Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir;
g) Reabilitarea școlilor de munte Bucuru și Mugeşti
Descrierea proiectului:
Reabilitarea infrastructurii clădirilor celor două unități de învățământ, schimbarea
geamurilor precum și lucrări de înlocuire a șarpantei
Termen de implementare: 2018
Responsabil: Unitățile de învățământ din Bucuru și Mugești;
h) Amenajarea cantinei la Colegiul Naţional “Davin Prodan” pentru servirea mesei
Descrierea proiectului:
Reamenajarea cantinei Colegiului Național ”Davin Prodan” pentru servirea mesei şi
folosirea acestuia pentru comunitatea locală (profesori, elevi şi posibilitatea deschiderii şi
circuitului exterior)
Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir;
Termen de implementare: 2018
i) Amenajarea de spaţii pentru tabere în zona de munte, în şcolile închise din zonă
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
147
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea infrastructurii şcolare prin reamenajarea spaţiilor din zona de munte şi
folosirea acestora pentru tabere şcolare.
Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public;
Termen de implementare: 2020
2. Dezvoltarea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea corectă a
sistemului educațional
a) Formarea continuă şi reconversia profesională
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă specifice și specializare, atât
pentru cadrele didactice cât şi pentru personalul administrativ.
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir;
Actori implicați: ONG-uri; Parcul Industrial Cugir, Școala Profesioanală,
Termen de implementare: anual
b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele
care au abandonat şcoala – ”programul a doua șansă”
Descrierea proiectului:
Necesitatea de a accesa programe cu finanțare europeană în vederea implementarii
programului ”a doua șansă”;
Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir;
Termen de implementare: anual
c) Dezvoltarea învăţământului profesional începând cu clasele gimnaziale
Descrierea proiectului:
Promovarea învăţământului profesional începând din clasele primare şi gimnaziale în
vederea descoperirii abilităţilor tehnice ale elevilor. Dezvoltarea şi dotarea atelierelor şi
laboratoarelor cu echipamente tehnice necesare desfăşurării activităţii profesionale.
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir;
Actori implicați:Agenţii economici; Asociația Oamenilor de Afaceri;
Termen de implementare: 2014
d) Necesitatea implementării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
148
Descrierea proiectului:
Necesitatea dezvoltării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor prin
montarea unor dispozitive de monitorizare video interioare (verificate de către conducerea
unităţii de învăţământ) şi monitorizare exterioară (un parteneriat cu Poliţia Locală din Cugir)
Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Colegiul Tehnic ”I.D.
Lăzărescu” Cugir, Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir, Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain",
Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;
Actori implicați: Serviciul Poliţia Locală;
Termen de implementare: 2014
3. Eficientizarea învăţământului prin adoptarea unui sistem educaţional la noile
cerinţe ale agentilor economici şi ale activităţilor care se dezvoltă în zonă
a) Dezvoltarea învăţământului profesional
Descrierea proiectului:
Preluarea modelelor şi metodelor aplicate în alte oraşe privind parteneriatele între
instituţiile de învăţământ şi agenţii economici mari din oraş în vederea identificării unor
domenii profesionale-tehnice pe care şcoliile trebuie să le dezvolte în cadrul instituţiilor şi în
programa şcolară pe care o urmează. Un exemplu concludent poate fi proiectul Şcoala
Profesională Germană Kronstadt.
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”
Actori implicați: Asociația Oamenilor de Afaceri;
Termen de implementare: 2014
b) Adaptarea programei de predare şi a orelor de practică conform cerinţelor mediului
economic actual
Descrierea proiectului:
Modificarea programei şi identificarea disciplinelor care sunt necesare pentru mediul
educativ profesional astfel încât absolvenţii să poată accede mult mai uşor pe piaţa muncii
locale şi a favoriza parteneriatele cu mediul economic prin ofertă de muncă corespunzător
pregătită.
Responsabil: Inspectoratul Școlar Județean Alba;
Termen de implementare: 2014
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
149
c) Introducerea limbii germane ca disciplină de studiu şi înfiinţarea unei linii de studiu în
limba germană
Descrierea proiectului:
Iniţierea unui program de predare a limbii germane în instituţiile de învăţământ din
oraşul Cugir şi realizarea demersurilor necesare pentru a se crea o secţie cu predare intensivă
în limba germană pe toate domeniile. Necesitatea programului de predare în limba germană
pentru unităţile de învăţământ este oportun datorită investitorilor din zonă care sunt
preponderent de origine germană.
Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”, Școala Gimnazială Nr.3;
Actori implicați: Agenții economici din orașul Cugir cu capital german;
Termen de implementare: 2014
d) Amenjarea unui spaţiu de cazare pentru elevi şi cadre didactice
Descrierea proiectului:
Amenajarea unor spații corespunzătoare de cazare pentru elevi şi cadrele didactice care
fac naveta zilnic în orașul Cugir;
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”,
Termen de implementare: 2016
4. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi accesarea de noi programe
a) Necesitatea desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru formarea
continuă a adulţilor în oraşul Cugir
Descrierea proiectului:
Necesitatea aplicării şi desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru
formarea continuă a adulţilor (instalatori, sudori, îngrijitori spaţii verzi, tâmplari, strungari,
administrator pensiune, lucrător în comerț etc.). Este necesar ca aceste cursuri să se desfășoare
în orașul Cugir astfel încât comunitatea cugireană să nu mai fie nevoită să facă deplasări în alte
oraşe pentru astfel de cursuri;
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”,
Actori implicați: ONG-urile și Asociația Oamenilor de Afaceri,
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
150
b) Dezvoltarea şi continuarea alternativelor educaţionale FREINET, Step-by-step sau a
altor programe care aduc beneficii sistemului educaţional
Descrierea proiectului:
Alternativele educaţionale au constituit un succes la nivelul oraşului Cugir, iar prin
prisma acestui fapt se doreşte continuarea lor şi dezvoltarea altor programe, precum şi
îmbunătăţirea, dezvoltarea de parteneriate cu ţările cu care se înfrăţeşte comunitatea locală din
Cugir şi nu numai;
Responsabili: Școala Gimnazială Nr. 3 și Școala Gimnazială Singidava Cugir;
Actori implicați: Asociația părintilor, Asociația Educatori 2000,
Termen de implementare: 2014
c) Întocmirea de proiecte extracuriculare tip Comenius, Socrate, GDS
Descrierea proiectului:
Necesitatea continuării activităţilor extracuriculare desfăşurate de către profesori şi
elevi în parteneriat cu instituţii publice sau alte tipuri de organizaţii în vederea dezvoltării
sistemului educațional şi care să resusciteze învăţământul tradiţional derulat în unităţile de
învăţământ din localitate.
Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Colegiul Tehnic ”I.D.
Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain":
Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea; Școala Gimnazială Nr.3;
Actori implicați : Mediul Asociativ din orașul Cugir;
Termen de implementare: 2016
d) Înfiinţarea şi dezvoltarea unei forme de învăţământ “şcoală după şcoală”
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
151
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea programului ”Şcoală după şcoală” în cadrul unităţilor de
învăţământ din oraşul Cugir, program destinat copiilor provenind din familii dezavantajate
economic şi din familiile rrome care au tendinţa de a părăsi timpuriu şcoala, pregărirea unui
program în care elevii să își facă temele la școală și să beneficieze de o masă la cantina
Colegiului Național “David Prodan” Cugir;
Obiectivele proiectului “Scoala după şcoală” sunt scaderea ratei abandonului şcolar
timpuriu şi îmbunătăţirea performantelor academice ale acestor copii;
Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir;
Termen de implementare: 2016
e) Implementarea la nivel local a proiectului fiecare copil în grădiniţă
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unei acţiuni a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte programul
“Fiecare copil la grădiniţă” prin acordarea de facilităţi de ordin financiar familiilor care nu
pot să-şi ducă copii la grădiniţă
Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir;
Termen de implementare: anual
5. Dezvoltarea învăţământului preşcolar (Prichindel, Grădiniţa nr. 5, Grădiniţele nr. 1,2,3,
Voinicel, Grădiniţa Vinerea)
a) Dezvoltarea unor programe tip grădiniţa de vară
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea programului grădiniţa de vară unde părinţii care nu au cu cine să îşi lase
copii pe perioada vacanţelor pot să îi ducă la gradiniţă contra cost.
Responsabil: Grădinița Prichindel
Termen de implementare: anual
b) Ergonomizarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării accesului copiilor
cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
152
Descrierea proiectului:
Reamenajarea şi reabilitarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării
accesului copiilor cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou pentru crearea de condiţii
corespunzătoare efectuării actului educational.
Responsabil: Grădinița Prichindel, Grădiniţa Nr. 5, Grădiniţele Nr. 1 ,2, 3, Grădinița
Voinicel, Grădiniţa Vinerea;
Termen de implementare: 2018
c) Conştientizarea părinţilor cu privire la importanţa educaţiei timpurie a copiilor – proiect
Școala Părinților
Descrierea proiectului:
Necesitatea informării cu privire la impactul pozitiv pe care îl are educaţia timpurie
asupra copiilor prin dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi –
Proiect Școala Părinților;
Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava”
Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", Școala
Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;
Actori implicați: Asociația Părinților;
Termen de implementare: 2018
d) Înființarea unor spații de joacă special amenajate pentru copii
Descrierea proiectului:
Amenajarea unor spații de joacă speciale conform cerințelor, pentru copii gradinițelor
din orașul Cugir;
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
153
2.8 Sănătate
2.8.1 Prezentare generală
Politica în domeniul sănătăţii, atât cea internă, cât şi cea externă, trebuie să se bazeze pe
valori clare. Consiliul European a adoptat o declaraţie asupra valorilor şi principiilor comune în
sistemele de asistenţă medicală ale UE, care enumeră valorile fundamentale de universalitate,
acces la îngrijire de bună calitate, echitate şi solidaritate.
În prezent, la nivelul oraşului Cugir există un Spital Orăşenesc, 8 farmacii şi 11
cabinete medicale de familie, 11 cabinete stomatologice, plus un cabinet aparținând medicilor
de familie în localitatea Vinerea, aflată pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. De asemena
mai există și două cabinete medicale de specialitate private și un dispensar funcțional.
Spitalul Orăşenesc Cugir, amplasat în zona centrală a oraşului, are în ansamblul său
următoarele secţii situate în mai multe clădiri: Obstretrică - Ginecologie, Pediatrie, Chirurgie,
Medicină Internă, Boli Infecţioase, Ambulatoriul de Specialitate, Recuperare Medicală şi, la o
distanţă de aproximativ 1,5 km, se află Secţia Psihiatrie.
Spitalul deserveşte o populaţie de aproximativ 35.000 locuitori dispersaţi geografic pe
zeci de km datorită zonei montane în care se află oraşul şi a arondării mai multor comune
aflate în vecinătate.
Spitalul din Cugir dispune de o cameră de gardă modernă dotată cu aparatură
medicală modernă.
În prezent laboratorul de analize medicale al spitalului oferă servicii de specialitate doar
pacienţilor internaţi, urmând ca în viitorul apropiat să îşi extindă sfera serviciilor şi spre
ambulator.
În ultimii ani numărul medicilor care lucrează la Spitalul Orăşenesc Cugir s-a menținut
continuu, cu mici diferenţe. Astfel, dacă în anul 2010 și 2011 aveam același număr de medici,
19, în anul 2012 numărul acestora a fost 18, iar la ora actuală sunt 26. Menţionǎm cǎ numǎrul
medicilor s-a majorat şi datoritǎ venirii unui număr mare de rezidenti și anume 11.
Pânǎ la momentul actual, autoritățile locale din orașul Cugir, împreună cu Spitalul
Orăşenesc Cugir, au angajat doi specialişti în chirurgie generală, cu normă întreagă, care au
semnat contractele în iunie 2013, cu unitatea din oraş.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
154
Pe viitor, se propune atragerea unui numǎr şi mai mare de medici specialişti, de asemenea
şi asigurarea unor condiţii de prestare a serviciilor medicale moderne. Astfel, Autoritatea publică
locală încearcă să rezolve acestă situaţie prin acordarea unor facilităţi, cum ar fi locuinţe de
serviciu şi dotarea spitatului cu aparatură.
În acest scop, a fost elaborat un proiect în anul 2010 „Modernizarea şi echiparea
ambulatoriului Spitalului orăşenesc Cugir, judeţul Alba” depus pe Axa prioritară 3 -
„Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, proiectul fiind în perioada de evaluare tehnicǎ şi
financiarǎ.
În prezent Primăria suportă contravaloarea utilităţilor, Casa de Asigurări de Sănătate
decontând servicii medicale spitalicesti şi în ambulatoriu de specialitate, sume care sunt utilizate
conform legii 95/2006 doar pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale.
În primăvara anului 2013 a început demararea unui amplu proces de renovare și
modernizare la clădirea Spitalului Orăşenesc Cugir, unde se află secţiile de Chirurgie-Interne.
Investiţiile care au loc vor îmbunătăţi considerabil siguranţa şi confortul pacienţilor şi medicilor.
Vor fi executate: lucrări de finisaje interioare (gresie, faianţă, zugrăveli, pardoseli PVC),
înlocuire tâmplărie interioare, a instalaţiilor electrice, termice, sanitare, recompartimentarea
clădirii, amenajarea unei rampe pentru accesul salvării, instalarea de aer condiţionat dar și lucrări
de consolidare ale clădirii, reparații exterioare și anveloparea acesteia.
Preocuparea autorităților locale pentru acest domeniu sunt foarte vizibile. Potrivit
proiectului bugetar pe anul 2013, în priorităţile administraţiei locale a intrat sănătatea, anul 2013
aducând importante lucrări de investiţii la Spitalul Orăşenesc Cugir, unde au început să se
execute o serie de lucrări capitale, la reabilitarea secţiei de chirurgie din cadrul Spitalului
Orăşenesc Cugir şi la amenajarea parcării policlinicii. Totodată se va investi şi în dotarea cu
aparatură performantă a unităţii medicale, astfel încât să se contribuie la creşterea calităţii actului
medical. Suma totală repartizată investiţiilor ce urmează a fi realizate la spital este de 1100 mii
lei.
Este foarte important să exite un parteneriat la nivelul orașului între Consiliul Local
Cugir, Unitățile de Învățământ și cadrele medicale - sanitare pentru derularea unor proiecte
comune în ceea ce privește educația sanitară în școli, activități de informare asupra factorilor
care pot influența sănătatea tinerilor, asupra urmărilor consumului de droguri, alcool în exces,
tutun etc.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
155
Modernizarea sistemului medical românesc și implicit la nivelul orașului Cugir trebuie să
țină cont de programul „Sănătate pentru creştere economică” (2014-2020), un program
multianual de acţiune al Uniunii Europene (UE). Acesta ajută și sprijină statele membre în
vederea:
a) întreprinderii reformelor necesare pentru a avea sisteme de sănătate inovatoare şi
durabile;
b) creşterii accesului la asistenţă medicală mai bună şi mai sigură pentru cetăţeni;
c) promovării unei stări bune de sănătate a cetăţenilor şi prevenirii bolilor;
d) protejării cetăţenilor împotriva ameninţărilor transfrontaliere.
Aceste obiective care au fost stabilite constituie pași în dezvoltarea sistemului medical
local și impun un plan de acțiune în ceea ce privește identificarea surselor de finanțare sau
scrierea de proiecte pentru realizarea lor.
2.8.2 Evoluţia grafică
Grafic Nr. 35
Anul 2013 aduce o schimbare pentru sistemul medical al spitalului din oraşul Cugir,
astfel se constată o creștere a numǎrului medicilor rezidenți din oraș, datorită nevoii tot mai mari
de cadre medicale care să deservească populația.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
156
Grafic Nr. 36
Grafic Nr. 37
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
157
Majoritatea medicilor de familie de pe raza orașului Cugir (grafic nr. 37) și-au păstrat
pacienții, nu au fost înregistrate scăderi considerabile a numărului acestora, se poate observa
doar această micșorare constantă în concordanță cu demografia și a numărului medicilor de
familie. Dacă în 2009 erau 15 medici de familie, acum numărul acestora s-a redus la 12. Motivul
scăderii numărului de medici, poate fi și migrarea acestora spre marile orașe sau spre alte ţări cu
potențial economic crescut.
Grafic Nr. 38
Graficul Nr.38 indică o scădere considerabilă, care trebuie avută în vedere, în ceea ce
privește numărul de pacienți pentru fiecare secție în parte. La o analizǎ mai amplă a cifrelor se
poate observa o diferență destul de mare a numărului pacienților, care se datorează în principal
politicilor nefavorabile din domeniul sănătății (ex: Casa de Asigurări de Sănătate oferă mai puțini
bani pentru internări și pentru numărul de paturi ocupate, costurile ridicate ale medicamentelor și
tratamentelor pe care trebuie să le suporte pacientul) și a migrării pacienților spre centre
medicale mai mari.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
158
2.8.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Reţeaua de farmacii acoperă întregul
oraș;
Implicarea comunității locale pentru a
demara proiecte în domeniul sănătății;
Existența spațiilor necesare desfășurării
actelor medicale;
Infrastructura din sănătate este precară,
cu efect nemijlocit asupra sănătăţii
populaţiei orașului;
Populaţia îmbătrânită şi bolnavă, care
solicită tot mai mult sistemul sanitar;
Echipamente medicale, ambulanţe,
tehnică medicală – uzate;
Deficit de medici specialişti;
Oportunităţi Ameninţări
Fonduri externe UE pentru reabilitarea
unităţilor sanitare;
Existenţa programelor naţionale pentru
verificarea periodică a stării de sănătate a
populaţiei;
Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea unor
proiecte în domeniul sănătăţii;
Migraţia cadrelor calificate, în special din
cauza salarizării;
Deficienţe manageriale în domeniul
asigurărilor de sănătate;
2.8.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
Direcţia Strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice în domeniul sănătăţii prin crearea
de condiţii corespunzătoare, dotarea cu echipamente medicale specifice, modernizarea
infrastructurii şi serviciilor medicale oferite, precum şi atragerea de medici specilizaţi în
domeniile deficitare.
Direcţia Strategică 2. Dezvoltarea şi implementarea de proiecte şi parteneriate în
domeniul profilaxiei şi creşterii gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul
apariţiei bolilor transmisibile, precum şi iniţierea unor programe privind dezvoltarea culturii
pentru igienă.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
159
Direcţia Strategică 3. Dezvoltarea de proiecte şi
parteneriate în domeniul serviciilor paliative, precum şi
demararea unei investiţii în cadrul Spitalului Orăşenesc
Cugir în vederea infiinţării unui centru medico-social pe
acest domeniu.
Măsuri operaționale și obiective:
Sănătate Obiectivul general:
Modernizarea sistemului de sănătate din orașul Cugir
1. Creşterea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor
a) Asigurarea medicilor specialişti la secţiile de bază ale spitalului
Descrierea proiectului:
Asigurarea medicilor specialişti la spitalul orăşenesc Cugir pe secţiile principale
(interne, pediatrie, obstetrică / ginecologie, chirurgie, contagioase, psihiatrie) pentru
dezvoltarea capacităţii de funcţionare şi oferirea de servicii medicale complete. Asigurarea de
servicii medicale complete prin angajarea şi a altor medici specialişti în cadrul Spitalului
Orăşenesc Cugir (anestezist, chirurg, pediatru, obstetrică);
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
160
b) Executarea lucrărilor de reabilitare a clădiriilor spitalului
Descrierea proiectului:
Executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir
(anveloparea clădirilor, înlocuirea geamurilor etc).
Dotarea cu sisteme de încălzire moderne (centrale termice noi la secţia de chirurgie şi
secţia ginecologie, înlocuire ţevi şi calorifere la blocul maternitate şi interne/chirurgie).
Reabilitarea șarpantelor clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Dotarea cu echipamente specifice pentru desfăşurarea activităţii în condiţii
corespunzătoare
Descrierea proiectului:
Modernizarea secţiilor spitalului din Cugir prin dotarea cu echipamente necesare
desfăşurării activităţii. Echipamentele care trebuie achiziţionate în cel mai scurt timp sunt:
laparoscop – 1 buc, masă chirugicală – 4 buc, monitor cardiac – 2 buc, aparat anestezie – 1
buc, lampă sală de operaţii - 2 buc, monitor funcţii vitale + defibrillator pentru sala de operaţii
- 1 buc, defibrillator interne – 1 buc, autoclave pentru sterilizare – 2 buc;
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
d) Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor anuale de funcţionare
Descrierea proiectului:
Pentru obţinerea avizelor anuale de funcţionare este necesară reabilitarea circuitelor de
apă caldă, aprovizionarea cu apă, modernizarea grupurilor sanitare (cel putin 1 grup sanitar la
2 saloane), modernizarea saloanelor (cubaj), 1 lift pentru transport bolnavi, un lift pentru
transport alimente, un lift pentru personalul medical (pentru fiecare clădire), un lift pentru
secţia de chirurgie, reabilitarea şarpantei clădirii pentru evitarea infiltraţiilor de apă, refacerea
acoperişului secţiei de psihiatrie, lucrări de reamenajare a demisolului.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
e) Asigurarea unei parcări şi a unui sistem de securitate (barieră mobilă - cu cartelă)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
161
Descrierea proiectului:
Amenajarea unei parcări unde accesul să se realizeze pe bază de cartelă - pentru
personalul spitalului și amenajarea unei parcări pentru pacienţii spitalului.
Dezvoltarea unui sistem cu barieră mobilă din telecomandă şi dotarea cu staţie mobilă
pentru paznicul parcării în vederea posibilităţii apelării 112 către poliţia locală în cazuri de
forță majoră.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2015
f) Asigurarea unei rezerve de apă (pentru minim 48 ore) – reabilitare fântână existentă
sau dotarea cu un rezervor de apă
Descrierea proiectului:
Necesitatea asigurării rezervei de apă prin dotarea spitalului cu un rezervor de apă și
reabilitarea fântânii pentru a preveni eventualele debranşări imprevizibile sau lipsa acută de
apă. Rezervele de apă sunt necesare pentru consumul intern și utilități astfel încât spitalul să
poate funcționa fără probleme timp de 48 de ore.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
g) Amenajarea unui spaţiu pentru morga spitalului conform normelor europene
Descrierea proiectului:
Amenajarea unui spațiu pentru morga spitalului corespunzător normelor și
standardelor, având clădire separată, la distanță de 50 m de orice altă clădire și dotarea acestuia
cu echipamente și ustensile necesare.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
h) Obţinerea certificatelor ISO 9011 laborator
Descrierea proiectului:
Obținerea certificatului de management al calității pentru activitatea laboratorului din
incinta spitalului.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
162
i) Asigurarea unei surse de alimentare cu energie electrică alternativă la Spitalul Cugir
Descrierea proiectului:
Dotarea cu un grup electrogen care să asigure energia electrică necesară pentru
funcționarea continuă a secțiilor spitalului în cazul unor disfuncţionalităţi în furnizarea energiei
electrice.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
2. Modernizarea Camerei de Gardă a spitalului
a) Asigurarea cu medici a Serviciului de primiri urgenţe (Camera de gardă) - 4 medici
specialişti
Descrierea proiectului:
Asigurarea personalului aferent Serviciului de primiri urgențe (4 medici specialiști)
precum și participarea acestora la cursuri de formare continuă în domeniu.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Dotarea cu mobilier specific a Camerei de gardă
Descrierea proiectului:
Modernizarea Camerei de gardă prin dotarea acesteia cu mobilier specific.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2014
c) Modernizarea cu aparatură specifică a ambulanţei primite de la Wasserburg pentru
intervenţiile de urgenţă
Descrierea proiectului:
Dotarea ambulanței spitalului cu echipamente specifice pentru intervențiile de urgență.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
d) Achiziționarea unei ambulanțe noi cu dotările specifice
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
163
Descrierea proiectului:
Identificarea surselor de finanțare pentru achiziționarea unei ambulanțe noi dotată cu
echipamente specifice pentru intervențiile de urgență. Necesitatea acesteia pentru Camera de
Gardă se datorează numărului mare de solicitări la care nu poate face față singura ambulanță a
Spitalului Orășenesc Cugir.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2018
3. Extinderea şi diversificarea serviciilor spitalului în ambulatoriu
a) Asigurarea unui medic specialist de laborator
Descrierea proiectului:
Oferirea de facilități pentru medicii care profesează în cadrul laboratorului. Postul de
medic specialist de laborator este scos tot timpul la concurs.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Dotari cu echipamente specifice de ambulatoriu
Descrierea proiectului:
Dotarea cu echipamente specifice a ambulatoriului pentru desfășurarea corespunzătoare
a activității. Printre echipamentele necesare se numără: aparate cu ultrasunete, aparate de
electroterapie, aparate de electroforeză, analizor automat de imunologie, autoclave, analizor
automat, electrocautere, dermatoscoape, microscoape electronice examinare, mamografe
digitale, modul de radiografiere digitală, ecografe 4D, computer tomograf, ecograf cu sonda
abdominală 4D, aparate EKG cu canale multiple, aparate ECHO portabil cu sondă explorare
abdominală, electrocardiografe cu canale multiple, dispozitive de sterilizare, pulsiometre,
ecografe doppler arterial periferic, coagulometru, glucometru, Holtere EKG și TA etc.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Dezvoltarea unor parteneriate ale medicilor de familie pentru încheirea
contracte1or cu laboratorul spitalului în vederea realizării investigaţiilor paraclinice
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
164
Descrierea proiectului:
Necesitatea dezvoltării de parteneriate ale medicilor de familie cu spitalul și
laboratorului acestuia în vederea realizărilor de investigații paraclinice și nu numai.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Actori implicați: Medici de familie din oraș;
Termen de implementare: 2016
4. Dezvoltarea de servicii paliative în cadrul unui centru medico-social al Spitalului
Orăşenesc Cugir
a) Identificarea și reabilitarea unui spațiu pentru desfășurarea de servicii paleative
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locații, modernizarea și amenajarea acesteia pentru desfășurarea de
servicii paleative conform normelor de sănătate publică.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Asigurarea centrului cu personal specializat care să ofere servicii paleative de calitate
Descrierea proiectului:
Identificarea și angajarea medicului specialist și a personalului care va oferi serviciile
paleative bolnavilor aflați în stadii terminale ale bolii.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2018
c) Stabilirea programului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la
domiciliu).
Descrierea proiectului:
Stabilirea orarului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la
domiciliu) și identificarea de voluntari care să ofere ajutor în cadrul acestui centru.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2018
5. Inițierea unor programe privind dezvoltarea culturii pentru igienă
a) Dezvoltarea de campanii de informare, educare și prevenție în domeniul sănătății
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
165
Descrierea proiectului:
Necesitatea derulării la nivelul populației a unor campanii de informare, educare și
prevenire în domeniul sănătății. Dezvoltarea unor parteneriate între Spitalul Orășenesc Cugir și
Direcția Județeană de Sănătate Publică privind implicarea cadrelor medicale existente la
nivelul comunității și efectuarea unor campanii (teste Papa Nicolau, teste de prevenire a
cancerului la sân etc.) şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru
sănătate.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Termen de implementare: 2018
b) Campanii de informare
Descrierea proiectului:
Alocarea de fonduri pentru tipărirea unor materiale informative şi a derulării unor
campanii de informare împotriva fumatului, a consumului de droguri, alcool, pentru o
alimentaţie sănătoasă şi împotriva sedentarismului, materiale care să fie ulterior distribuite
populaţiei.
Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir;
Actori implicați: Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică;
Termen de implementare: anual.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
166
2.9 Asistenţă socială
2.9.1 Prezentare generală
Asistența socială poate fi definită ca un asamblu de instituții, programe, măsuri, activități
profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, cu
probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de naturǎ
economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață.
Cadrul legal și instituțional prin care se stabilesc principiile și regulile generale de
acordare a măsurilor de asistență socială ține în prezent de Legea nr. 292/2011 a asistenței
sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 905 din data de 20 decembrie
2011.
Serviciile sociale au ca beneficiari: copiii și familia, persoane vârstnice, persoane cu
handicap, persoane fără adăpost, persoane abuzate, persoane dependente de consumul de droguri,
alcool sau alte substanțe toxice, bolnavi cronici și persoane care suferă de boli incurabile. Sunt
asigurate de către autoritățile administrației publice locale, precum și de persoane fizice sau
persoane juridice publice ori private.
La nivelul oraşului Cugir se regăseşte un mare „grup de risc” format din persoane
extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate şi cu o situaţie economică extrem de
precară: veniturile, în cel mai bun caz, acoperă strictul necesar, sunt privaţi de hrană des
sau foarte des şi locuiesc în gospodării apreciate ca sărace sau foarte sărace. În aceste condiţii
se impune în cazul oraşului nostru existenţa unei game foarte variate de servicii sociale
specializate pentru ca principalele grupuri de risc (persoanele cu handicap, persoanele vârstnice,
familiile şi copiii aflaţi în dificultate) să poată beneficia de o formă de protecţie socială adaptată
nevoilor.
Prin OUG Nr.162/2008 și HG nr.56/2009 Ministerul Sănătății Publice a transferat
ansamblul de atribuții și competențe exercitate de personalul subordonat către autoritățile publice
locale, astfel Primăria Orașului Cugir preluând Compartimentele Asistență medicală comunitară
și Asistență medicală și de medicină dentară pentru preșcolari și elevi din septembrie 2009.
Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
167
organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale
individului/familiei, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se
acordă în sistem integrat cu serviciile sociale.
Asistenţa medicală şi stomatologică se asigură preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în
cabinetele medicale şi stomatologice din cadrul unităţilor de învăţământ cu scop de informare,
profilaxie şi tratare primară a afecţiunilor întâlnite în colectivitate.
Pentru ca oraşul Cugir să se poată dezvolta atât din punct de vedere economic, cât şi
social, se impune a fi elaborată o strategie pe termen lung şi urmărirea realizării ei.
Serviciul public de Asistență Socială Cugir pune la dispziție următoarele servicii:
Serviciul complex de îngrijire socio-medicală la domiciliu Cugir
Serviciile de îngrijire socio-medicală la domiciliu sunt concepute ca un serviciu integrat
al cărui obiect de activitate vizează prevenirea abandonului/instituţionalizării persoanelor
vârstnice, îmbunătăţirea reintegrării sociale a persoanelor vârstnice defavorizate, creşterea
nivelului de trai al acestor persoane şi a speranţei de viaţă, conştientizarea nevoilor şi
participarea activă în luarea deciziilor care privesc problematica persoanelor vârstnice. Serviciile
se structurează pe mai multe dimensiuni fapt care-i permite să răspundă unei game cât mai largi
de nevoi a beneficiarilor: servicii de bază, servicii de suport, servicii de îngrijire medicală,
servicii social recreative, oferite de asistent social, asistent medical, lucrător social, personal
administrativ, îngrijitor la domiciliu, psiholog/psihopedagog.
Beneficiarii eligibili sunt persoanele vârstnice/cu dizabilităţi care se încadrează în
standardele de îngrijire medicală la domiciliu.
Prepararea și servirea mesei-Cantina socială Cugir
Beneficiarii acestor servicii sunt familiile cu situație precară, persoanele vârstnice, copii
0-6 ani, copii 7 – 16 ani, copii 17 – 18 ani categorii sociale care prezintă boli cronice și situație
financiară foarte slabă, care trăiesc într-o continuă sărăcie. Tipurile de servicii oferite includ
servicii de asigurare a hranei și suplimentelor nutritive (prepararea, servirea şi distribuirea
hranei) cu: personal administrativ, jurist.
Centrul de zi pentru persoane vârstnice Cugir
Centrul de zi pentru persoane vârstnice desfăşoară activităţi de consiliere, mediere şi
menţinere a condiţiilor intelectuale/fizice pentru persoanele vârstnice urmărind reducerea
marginalizării sociale, îmbunătăţirea reintegrării sociale, dezvoltarea relaţiilor şi legăturilor din
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
168
familie şi prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice. Centrul de zi pentru persoane
vârstnice oferă următoarele tipuri de servicii şi activităţi: activităţi de socializare şi comunicare
(discuţii, dezbateri de grup); activităţi de informare pe diverse teme de interes; activităţi de
divertisment: jocuri (şah, scrabble, table, rummi), ascultare emisiuni radiofonice, vizionare
programe TV; servicii de recuperare medicală: masaj, kinetoterapie; activităţi de ergoterapie:
tricotaje, bricolaje, confecţionare obiecte artizanale; activităţi de menţinere a vitalităţii psihice:
curs de calculatoare, curs de engleză momente aniversare cu diferite ocazii: Sărbătoritul lunii, 1
şi 8 martie, aniversarea centrului, Ziua internaţională a Persoanelor vârstnice etc; excursii.
Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară formată din: psiholog
/psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.
Centrul de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie Cugir
Centrul de urgenţă pentru victimele violenţei în familie este destinat asistenţei victimelor
violenţei în familie. Adresa adăpostului este secretă şi trebuie păstrată ca atare pentru siguranţa
beneficiarilor şi a personalului. Activităţile se desfăşoară conform prevederilor Regulamentului
intern de organizare şi funcţionare, incluzând primire şi găzduire temporară pe o perioadă
determinată cuprinsă între 7 şi 60 de zile; asistenţă medicală şi îngrijire; consiliere psihologică şi
juridică; consiliere în vederea integrării sociale; acompaniere în vederea obţinerii unor
documente şi acte de identitate sau stare civilă, precum şi a unor drepturi cu caracter social;
facilitarea accesului la alte tipuri de prestaţii şi servicii sociale; servicii de informare asupra
drepturilor sociale, asupra serviciilor disponibile pe raza localităţii respective; asigurarea de
alimente, hrană şi materiale sanitare. Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară
formată din: psiholog /psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.
Centrul de informare și consiliere pentru rromi Baia Socială pentru Romi
Beneficiarii sunt familiile și grupurile de rromi cu situații de dificultate în familie și cu
grad mare de sărăcie, cărora le sunt oferite servicii de suport pentru diferite situații de dificultate,
informare în domeniu, consiliere socială, mediere socială comunitate cu personal administrativ și
asistent social.
Centrul de recuperare și Reintegrare Socială a Agresorilor Familiali
Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali este o unitate
specializată care asigură servicii de asistenţă socială, consiliere psihologică şi juridică agresorilor
familiali. Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali oferă următoarele
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
169
servicii: consiliere psihologică; consiliere juridică, asistenţă socială; facilitează accesul către
serviciile de specialitate pentru dezalcoolizare sau dezintoxicare; medierea relaţiei victimă-
agresor; reabilitare şi reinserţie socială, servicii de informare şi orientare; desfăşoară campanii de
informare şi educare a comunităţilor ţintă pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi
responsabilizarea agresorilor; referirea cazului către alte instituţii. Echipa de lucru cuprinde
jurist, psiholog, asistent social, personal administrativ.
Centru social multifuncțional pentru persoanele cu dizabilități Cugir Vinerea
Beneficiarii sunt copii 0-6 ani, copii 7-16 ani și adulţi care prezintă situații de handicap și
care beneficiază de servicii de recuperare și reabilitare, promovare relatii sociale (socializare) -
activități socio culturale, ergoterapie sau terapie ocupațională, kinetoterapie, alte servicii de
recuperare și reabilitare, educatie specială, sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor
situațiilor de criză, identificare și evaluare, mediere socială familie, mediere socială comunitate
cu: personal administrativ, jurist.
Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir se află printre cele 11 instituții premiate de
Agenția Națională a Funcționarilor Publici în cadrul ”Competiţiei celor mai bune practici”,
derulată în perioada martie-aprilie 2012. Câștigătorii au fost anunțați la cea de-a V-a ediţie a
conferinţei internaţionale „Inovaţie şi calitate în sectorul public”. SPAS Cugir a obținut
”Mențiune” cu proiectul ”Centru de urgenţă pentru primirea victimelor violenţei în familie”.
Menționăm că distincția obținută este cu atât mai remarcabilă cu cât Serviciul Social din Cugir a
avut ca şi competitori instituții puternice din țară, fiind surclasat doar de Consiliul Judeţean Cluj
(Locul I), AJOFM Neamţ (Locul II) și Consiliul Judeţean Vrancea (Locul III).
Prin Serviciul Public de Asistenţă Socială aflat în subordinea Consiliului local Cugir s-au
desfățurat activități la un nivel corespunzător nivelul celor două compartimente din cadrul
Biroului de Asistenţă Medicală şi anume: Asistenţă medicală şcolară, respectiv Asistenţă
medicală comunitară.
Activităţile principale pe care compartimentul le desfăşoară la nivel comunitar se axează
în pricipal pe monitorizarea şi furnizarea serviciilor pentru nou născuţi, gravidele şi lăuzele de pe
raza oraşului şi a localităţilor aparţinătoare Cugirului. Tot pe acest palier comunitar se acordă
măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamelor şi a nou născuţilor precum şi participarea la
programele de vaccinări şi controale medicale profilactice. În acelaşi timp, beneficiarilor acestui
serviciu li se oferă şi consiliere cu privire la adoptarea măsurilor necesare în vederea parcurgerii
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
170
unui stil de viaţă adecvat care să evite riscurile de îmbolnăvire.
Referitor la Asistenţa medicală şcolară se poate aprecia că asistenţa medicală şi
stomatologică sunt asigurate în condiţii bune, pentru preşcolari, elevi şi studenţi în cadrul
cabinetului medical şi stomatologic situat în cadrul Şcolii Gimnaziale “Singidava” Cugir.
Serviciul Public de Asistenţă Socială și Asociaţia Centrul Romilor pentru Politici de
Sănătate au încheiat un protocol de colaborare cu CL Cugir la începutul anului 2013 privind
,,Programul de mediere sanitară: Oportunitate de creştere a ratei de ocupare în rândul femeilor
rome”, un demers menit să optimizeze creşterea ratei de ocupare în rândul femeilor rome şi
facilitarea accesului acestora pe piaţa muncii în scopul evitării excluziunii sociale şi creării unei
societăţi bazate pe egalitatea de şanse. Printre obiectivele specifice proiectului se numără:
dezvoltarea unui instrument strategic necesar susţinerii programului de mediere sanitară prin
înfiinţarea unui Centru de Formare şi Certificare a Mediatorilor Sanitari; dezvoltarea unei Unităţi
de Asistenţă Tehnică Monitorizare şi Evaluare a activităţii mediatorilor sanitari; implementarea
unei campanii de lobby şi advocacy în rândul autorităţilor şcolare cu scopul de a creşte rata de
ocupare a mediatorilor sanitari.
În iulie 2013 la centrul Comunitar Resursă din Cugir, cu sediul în localitatea Vinerea, s-a
desfăşurat conferinţa de încheiere a proiectului “Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin
întreprinderi sociale”, precum şi prezentarea rezultatelor obţinute în cadrul acestui program
cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Proiectul a fost implementat în
perioada 1 august 2010 - 31 iulie 2013 de un consorţiu de parteneri din România şi Austria:
Consiliul Judeţean Alba, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, Structural Consulting Group,
Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea Competenţelor în Asistenţa Socială, Die Querdenker -
Austria.
Obiectivul general al proiectului a constat în crearea unui model funcţional, integrat, de
economie socială şi incluziune socială destinat sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi şi a celor
vulnerabile pentru a accesa piaţa muncii. Proiectul şi-a propus de asemnea să contribuie la
dezvoltarea oportunităţilor de ocupare adaptate nevoilor specifice comunităţilor în care proiectul
este implementat.
După cum se poate observa, SPAS Cugir este de departe cel mai activ serviciu la nivelul
orașului Cugir, datorită profilului orașului, având un management corespunzător și o susținere
necondiționată din partea aparatului administrației publice locale căruia îi este subordonat,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
171
reușește să facă față cu brio tuturor problemelor comunității și să implementeze proiecte de
succes pentru aceasta.
Combaterea sărăciei și excluziunii la nivelul orașului Cugir trebuie să se bazeze pe
creștere economică și ocupare a forței de muncă, dar și pe o protecție socială modernă și
eficientă. În plus, intervenția de protecție socială inovatoare trebuie să se combine cu un set
extins de politici sociale, inclusiv educație direcționată, asistență socială, asigurarea de locuințe,
sănătate, reconciliere a vieții de familie cu cea activă și politici orientate către familie, toate
domeniile în care sistemele de asistență socială au încercat până acum să intervină prin programe
reziduale.
Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale reprezintă
contribuția UE la abordarea acestor provocări în cadrul strategiei Europa 2020. Comisia a
identificat următoarele domenii de acțiune:
realizarea de acțiuni pe întreg spectrul de politici;
utilizarea într-o mai mare măsură și mai eficientă a fondurilor UE pentru
susținerea incluziunii sociale;
promovarea inovării sociale pe bază de elemente concrete;
lucrul în parteneriat și valorificarea potențialului economiei sociale;
coordonare politică îmbunătățită între statele membre.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
172
2.9.2 Evoluţia grafică
Grafic nr. 39
Dacă în perioada 2005 - 2009 se poate observa o creștere semnificativă și constantă a
persoanelor vârstnice îngrijite la domiciliu și a numărului beneficiarilor centrului de zi, în
perioada imediat următoare 2010 – 2013 se poate observa în baza Graficului Nr.39 micșorarea
numărului de beneficiari. Pentru cei îngrijiți la domiciliu motivul este destul de simplu, numărul
crescut ai acestora din anul 2008 – 2009 s-a datorat în principal numărului mare de proiecte
implementate, unde a putut fi angajat personal suficient care să deservească persoanele îngrijite
la domiciliu. Lipsa proiectelor și a finanțărilor a făcut ca numărul îngrijitorilor la domiciliu să
scadă concomitent cu beneficiarii.
Referitor la beneficiarii centrului de zi, numărul actual prezentat în graficul de mai sus
reprezintă numărul optim de persoane care pot fi deservite în condiţii corespunzătoare, valorile
ridicate prezente în anul 2008 – 2009 reprezentând o etapă de tatonare a posibilităţii de absorbţie
a centrului (capacitate, analiză cost beneficiu etc.)
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
173
Grafic Nr. 40
Situaţia copiilor aflaţi în dificultate, în toate cele trei cazuri de plasament, a fost în uşor
regres în ultimii ani, ceea ce demonstrează eficienţa strânsei colaborări între instituţiile implicate
în acordarea asistenţei pentru copilul aflat în dificultate, pe de o parte şi responsabilizarea
familiei, pe de altă parte, iar în ultimul an a crescut simţitor numărul copiilor protejaţi în
centre şi la asistent maternal profesionist, datorită înrăutăţirii vizibile a condiţiilor socio-
economice a familiilor.
Grafic Nr. 41
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
174
În ceea ce privește acordarea venitului minim garantat pentru persoanele aflate în
dificultate, acest timp de prestație, ca măsură de protecție socială are o tendință descrescătoare
majoră față de anii 2005, 2006, 2007, și una mai mică fată de anii 2010 și 2011. Deși în vechea
strategie era previzionată o creștere pe următorii 7 ani această nu se adeverește, datorită
legislației schimbate de guvern, care a înăsprit condițiile de acordare a acestui tip de prestație și
datorită sumelor destul de mici oferite prin venitul minim garantat care nu acopereau necesitățiile
familiilor aflate în dificultate, acestea necesitând acumularea de venituri din alte surse. Rata mică
a șomajului și crearea de locuri de muncă la nivelul comunității pot constitui un alt motiv al
scăderii beneficiarilor venitului minim garantat.
Referitor la celălalt tip de prestație, beneficiarii porțiilor de mâncare de la cantina
socială, este și el într-o scădere continuă și constantă. La fel se va manifesta și în următorii ani
determinat de instituirea obligaţiei printr-o Hotărâre a Consiliului Local de a efectua un număr
de 20 ore în folosul comunităţii pentru fiecare porţie de masă/lună acordată familiei.
Grafic Nr. 42
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
175
Grafic Nr. 43
2.9.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unei strategii judeţene în
domeniul protecţiei sociale care se
încadrează în strategia naţională;
(corelare a strategiei locale cu cea
județeană);
Gamă largă de prestații, beneficii și
servicii de protecţie socială furnizate
persoanelor aflate în situaţii dificile;
Diversificarea şi dezvoltarea
serviciilor alternative de protecţie a
copilului;
Reţea de asistenţi maternali
profesionişti;
Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea de
servicii alternative de protecţie pentru copii,
respectiv îngrijire şi asistenţă pentru
persoane vârstnice şi cu handicap;
Lipsa infrastructurii specifice pentru
persoanele cu grad de handicap (rampe de
acces în instituții, sisteme de ghidaj pentru
nevăzători, panouri de afișaj specifice etc.)
Rata natalităţii crescută, în special în cazul
familiilor cu venituri reduse sau fără
venituri;
Număr redus de organizaţii
neguvernamentale active acreditate ca
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
176
Resurse umane calificate în domeniul
protecţiei sociale;
Colaborare şi parteneriat între
instituţiile de profil şi mediul asociativ;
furnizori de servicii sociale, resurse
limitate;
Existenţa unor fonduri şi programe
guvernamentale insuficiente pentru
categoriile defavorizate;
Birocratizarea excesivă a procesului de
acordare a beneficiilor și serviciilor sociale;
Lacune legislative în domeniul serviciilor
sociale;
Oportunităţi Ameninţări
Existenţa unor programe de finanţare
externe pentru sectorul serviciilor
sociale;
Campanii organizate la nivel local și
naţional pentru educarea populaţiei;
Descentralizarea sistemului de protecție
socială nu este sprijinită de resurse
financiare suficiente;
Insuficientă educaţie în ceea ce priveşte
incluziunea persoanelor vulnerabile pe piaţa
muncii;
Rolul exclusiv atribuit statului în protecţia
socială;
2.9.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
Serviciile sociale reprezintă pentru
comunitatea locală un rol esenţial în
vederea rezolvării nevoilor sociale
individuale, familiale, de grup care au ca
obiective depăşirea unor situaţii dificile,
prevenirea marginalizării, a excluziunii
sociale şi promovarea politicii de
incluziune socială (Obiectiv Strategia
Europa 2020).
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
177
Direcţia strategică 1. Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea de proiecte în scopul prevenirii şi
combaterii marginalizării şi excluziunii sociale, reducerea gradului de risc, precum şi
implementarea măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei,
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap sau a oricăror persoane
aflate în dificultate şi punerea la dispoziţie de resurse financiare instituţiilor implicate.
Direcţia strategică 2. Îmbunătăţirea comunicării inter-instituţionale cu membrii
societăţii civile, dezvoltarea parteneriatelor SPAS – instituţii, mediul asociativ, ONG-uri,
cetăţeni, precum şi a altor servicii care pe termen lung, pot sprijini evoluţia sistemului de
protecţie socială la nivel local.
Măsuri operaționale și obiective:
Asistență socială
Obiectivul general:
Asigurarea unei asistenţe sociale active adresate
grupurilor defavorizate prin diversificarea, extinderea şi
eficientizarea serviciilor sociale existente
1. Identificarea nevoilor de asistenţă socială la nivelul oraşului Cugir
a) Actualizarea lucrărilor de cercetare şi cartagrafiere a populaţiei de etnie romă
Descrierea proiectului:
Realizat în proporție de 60% pentru adulți și 100% pentru copii. Lucrările de cercetare
și cartagrafiere trebuie finalizate la nivelul populației de etnie rromă din localitatea Cugir.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Asigurarea funcționării centrului de urgență pentru victimele violenței în familie
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
178
Descrierea proiectului:
Identificarea unor surse de finanțare internă sau prin fonduri structurale pe domeniul
social pentru extinderea centrului de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Întocmirea de proiecte pentru înfiinţarea de noi servicii (şcoala părinţilor şi creşă )
Descrierea proiectului:
Identificarea unor surse de finanțare pentru instruirea continuă a părinților în ceea ce
privește creșterea și educarea copiilor prin campanii de informare, cursuri specifice în
domeniu, conștinetizarea nevoilor specifice ale copiilor și identificarea unor modalităţi de intervenţie.
Înființarea unei creșe la nivelul orașului prin finanțări nerambursabile sau investitori
privați în vederea deservirii copiilor din categoria de vârstă 0 -3 ani ai căror părinți sau
susținători legali desfășoară o activitate lucrativă, urmează cursurile unor instituţii de
învățământ ori se află în alte situații ce nu le permit să-și indeplinească în mod permanent
obligațiile părintești ce le revin (situație financiară precară, lipsa unui domiciliu stabil).
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2018
d) Susținerea proiectului de servicii integrate pentru persoane cu nevoi speciale - Centrul
multifuncţional pentru persoane cu dizabilităţi - Vinerea și înființarea serviciilor de
recuperare pentru copii cu dezabilități în cadrul aceluiași centru
Descrierea proiectului:
Necesitatea susținerii prin diverse surse de finanțare a centrului multifuncțional pentru
persoane cu dizabilități de la Vinerea și înființarea unui secții de recuperare și pentru copiii cu
dizabilități.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
2. Dezvoltarea, extinderea și finanțarea serviciilor sociale oferite persoanelor
vârstnice/persoane cu handicap
a) Acordarea de facilităţi la plata impozitelor/taxelor locale pentru persoanele cu dizabilităţi
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
179
Descrierea proiectului:
Identificarea persoanelor vârstnice aflate în situaţii de vulnerabilitate medico-socială în
scopul acordării de facilități la plata impozitelor și taxelor locale.
Responsabil: Direcția Venituri;
Termen de implementare: anual
b) Sprijinirea persoanelor cu handicap
Descrierea proiectului:
Necesitatea demarării unor acțiuni în ceea ce privește sprijinirea persoanelor cu
handicap, acțiuni care pot consta în angajarea de asistenți personali; primirea la termen a
indemnizațiilor de însoțitor, înființarea de servicii de recuperare medicală, accesibilitatea
persoanelor cu handicap în locurile publice, transport public urban, plata legitimațiilor de
călătorie etc.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2020
c) Înfiinţarea unui cămin pentru persoane vârstnice
Descrierea proiectului:
Identificarea unui spațiu adecvat și corespunzător standardelor, identificarea unor surse
de finanțare din bugetul local sau fonduri nerambursabile și întocmirea proiectului în vederea
obținerii finanțării.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
d) Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici
Descrierea proiectului:
Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici și în alte cartiere ale orașului.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2018
e) Extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu prin distribuirea mesei
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
180
Descrierea proiectului:
Diversificarea serviciilor de îngrijire socială la domiciliu prin distribuirea mesei de la
Cantina Socială către beneficiarii dependenţi, imobilizaţi la domiciliu.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2018
f) Acreditarea și dezvoltarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu
Descrierea proiectului:
Acreditarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu și dezvoltarea acestora în
scopul deservirii persoanelor vârstnice.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2014
g) Înființarea serviciului Ambulanța Socială
Descrierea proiectului:
Ambulanța Socială are ca obiectiv general realizarea rapidă şi eficientă a măsurilor de
protecţie socială necesare persoanelor care reprezintă urgenţe sociale. Pot beneficia de acest
serviciu persoane vârstnice dependente, fără susţinători; persoane cu dizabilităţi; persoane fără
adăpost; victimele violenţei domestice.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
3. Reducerea gradului de risc pentru copiii aflaţi în dificutate
a) Identificarea şi monitorizarea permanentă a copiilor aflaţi în situaţii de risc (abuzaţi,
săraci, discriminaţi, lipsiți temporar de ocrotirea părintească etc.) prin crearea de servicii
specializate
Descrierea proiectului:
Necesitatea monitorizării permanente și identificării altor cazuri pentru copii aflați în
situații de risc și consilierea acestora la centrele specializate din orașul Cugir.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Încheierea de parteneriate cu instituţii publice / ONG-uri și înfinţarea unui Centru de Zi
pentru copii
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
181
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea colaborării prin semnarea acordurilor de parteneriat a instituțiilor publice
cu ONG-urile aferente în vederea sprijinirii activităților de asistență socială și înființarea unui
Centru de zi pentru copii.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Acordarea de servicii și prestații pentru copii aflaţi în dificultate
Descrierea proiectului:
Necesitatea sprijinirii copiilor aflați în dificultate prin acordarea sprijinului financiar în
ceea ce privește, achizitionare de rechizite, îmbrăcăminte, medicamente, transport etc;
Se impune crearea unor servicii tip adăpost temporar pentru copiii din zona de munte în
scopul accesului uşor la procesul educativ, dar şi la servicii sociale specifice.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2014
4. Combaterea excluziunii sociale a grupurilor dezavantajate
a) Îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii de etnie romă
Descrierea proiectului:
Îmbunătățirea calității vieții sociale a comunității de etnie rromǎ prin dezvoltarea de
proiecte care să responsabilizeze membri acesteia (de ex: reluarea accesului la baia socială în
schimbul prestării muncii în folosul comunității).
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele
care au abandonat şcoala
Descrierea proiectului:
Necesitatea formării și angajării mediatorilor şcolari şi sanitari pentru diseminarea în
comunitate a importanţei adoptării unui comportament pro-şcolar şi pro-social.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: anual
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
182
c) Responsabilizarea comunităţii locale cu privire la problemele sociale prin organizarea
unor sesiuni de informare şi intercunoaştere
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unor acțiuni în comunitate (mese rotunde, materiale informative, ateliere
tematice, campanii de educare și responsabilizare în școli) cu ocazia evenimentelor din
Calendarul Sănătăţii, al Mediului sau alte tipuri de evenimente.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2014
d) Acordarea de prestaţii sociale (de urgenţă) pentru combaterea marginalizării
Descrierea proiectului:
Necesitatea acordării de prestații sociale de urgență în scopul combaterii marginalizării
sociale a persoanelor care nu dețin forme de venit.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2014
e) Dezvoltarea gamei de servicii specializate pentru persoanele cu nevoi speciale– în cadrul
Centrului Multifuncţional Vinerea
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Centrul Multifunctional de la
Vinerea prin înființarea serviciilor de recuperare fizică / psihică a persoanelor cu dizabilități și
alte tipuri de servicii destinate persoanelor cu nevoi speciale.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2018
f) Asigurarea unor condiţii decente de locuit prin înființarea unui centru pentru oamenii
străzii și acordarea de locuințe din fondul locativ
Descrierea proiectului:
Înfiinţarea unui adăpost pentru oamenii străzii și furnizarea de servicii specializate
acestei categorii de beneficiari. De asemenea se dorește și acordarea de locuințe din fondul
locativ pentru persoanele defavorizate.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
183
5. Reducerea gradului de dependenţă pentru familiile aflate în dificultate
a) Furnizarea de servicii sociale în vederea combaterii violenţei în familie (victime şi
agresori)
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea serviciilor sociale de consiliere psihologică, juridică, asistenţă socială şi
adăpost temporar în vederea combaterii violenței în familie pentru victimă.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2018
b) Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele
medicale comunitare
Descrierea proiectului:
Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele
medicale comunitare în scopul medierii legăturilor între individ/familie, furnizării serviciilor
sociale şi serviciilor de sănătate, în prin principal identificarea, raportarea şi monitorizarea
problemelor medico-sociale specifice familiilor, paralel cu promovarea educaţiei pentru
sănătate şi profilaxia bolilor.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Actori implicați: Biroul resurse umane, arhivă;
Termen de implementare: 2016
6. Creșterea incluziunii sociale conform Strategiei Europa 2020
a) Dezvoltarea de campanii sociale la nivelul orașului Cugir în ceea ce privește incluziunea
socialã și discriminarea (obiective ale strategiei Europa 2020)
Descrierea proiectului:
Identificarea unor soluții de finanțare pentru dezvoltarea de campanii sociale la nivelul
orașului Cugir, în ceea ce privește conștientizarea asupra incluziunii sociale și discriminării,
precum și dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri specifice în scopul colaborării eficiente și
îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2020
b) Dezvoltarea economiei sociale şi conştintizarea beneficiilor aduse de aceasta
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
184
Descrierea proiectului:
Necesitatea de a investi în dezvoltarea economiei sociale, care poate aduce beneficii de
ordin material prin diverse activități generatoare de venit.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2020
c) Preluarea experienţelor de succes din modele de parteneriat ale oraşelor cu care Cugirul
este înfrăţit
Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte valorificarea experienţelor din domeniul asistenţei sociale pe care au
acumulat-o municipalităţile cu care este înfrăţit orașul Cugir.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2020
d) Crearea unui serviciu de consiliere și reintegrare socială a persoanelor eliberate din
penitenciar
Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte dezvoltarea unor servicii specializate de sprijin, informare şi
consiliere care să vină în sprijinul persoanelor care au fost private de libertate.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Actori implicați: Serviciul Probațiune, Poliție;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
185
2.10 Cultură 2.10.1 Prezentare generală
În contextul dezvoltării locale, cultura reprezintă un element determinant al calităţii vieţii
unei comunităţi. Din acest punct de vedere este o componentă esenţială, cel mai adesea
subestimată, a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al atragerii
de investiţii şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu.
De-a lungul timpului, au cunoscut continuitate formaţiile de Căluşeri din Vinerea – 2
generaţii şi dansuri mixte, Căluşerii din Cugir – o generaţie, fanfara înfiinţată în anul 1893 şi
care a participat la multe festivaluri şi manifestări cu caracter naţional, taraful şi orchestra de
muzică populară cu soliştii vocali, toate coordonate de Primăria Oraşului Cugir, teatru de amatori,
grupuri vocale, muzică folk, la nivelul instituţiilor de învăţământ.
Activitatea culturală se desfăşoară pe baza unui program cultural întocmit la nivelul
Casei de Cultură la început de an şi aprobat prin Hotărâre de Consiliul Local.
Acţiunile culturale s-au desfăşurat în clădirile cu destinație culturală din orașul Cugir:
Casa de Culturǎ Cugir – 560 locuri (sala de spectacole 460 și sala de conferinţe 100 locuri),
Cǎminul Cultural Vinerea – 300 locuri, Cantina Casei de Culturǎ – 400 locuri și sala de sport –
200 locuri, sau în aer liber, în funcție de eveniment.
Anul 2007 a adus finalizarea lucrărilor de reparaţii la Casa de Cultură şi s-a reuşit
renovarea exterioară în întregime a imobilului. Pe lângă lucrările de reabilitare exterioară au fost
efectuate şi lucrări de renovare a unor spaţii din incinta Casei de Cultură pentru ca activităţile
caracteristice să se desfăşoare într-un cadru adecvat. Reamenajarea şi renovarea clădirii au
permis dezvoltarea unei activităţi culturale corespunzătoare.
Sondajul de opinie efectuat la începutul anului 2009, de către Casa de Cultură, pe un
eşantion de 306 persoane din diferite grupuri socio-culturale şi pe diverse categorii de vârstă, a
evidenţiat dorinţa locuitorilor de a beneficia de o viaţă culturală care să cuprindă o paletă
variată de activităţi.
La nivelul orașului Cugir funcționează mai multe ansambluri și formații, numărul
acestora regăsindu-se la subcapitolul evoluție grafică:
Taraful Casei de Cultură și soliștii;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
186
Ansamblul de dansuri şi cantece "Câmpul Pâinii" al Căminului Cultural Vinerea;
Fanfara Transilvania;
Millenium C
Apetitul pentru cultură identificat la nivelul orașului Cugir, dorința de dezvoltare a
talentului și a abilităților se manifestă de la cele mai mici vârste și nu numai, fiind concretizate și
puse în valoare prin desfășurarea de cercuri culturale în cadrul Casei de Cultură a orașului Cugir.
Cercurile culturale care desfășoară activități în oraș sunt următoarele:
Vioară – 2 membri (2010);
Pian – 15 membri (2010);
Chitară – 20 membri (2010), 12 membri (2011);
Canto popular – 6 membri (2010);
Dansuri populare – 20 membri (2010), 15 membri (2011);
Teatru - 10 membri (2011), 15 membri (2012), 10 membri (2013);
Atelier hand –made – 2 membri (2011);
Grup folcloric vocal – 20 membri (2011), 20 membri (2012),
Cerc de artă – 20 membri (2013)
În concordanță cu manifestările culturale prevăzute, Casa de Cultură şi-a propus şi a
realizat găzduirea altor spectacole, manifestări, întruniri şi evenimente culturale prezentate în
tabelul de mai jos:
Numele evenimentului
Data
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Carnaval umanitar 20 ianuarie Eminescu – poet desăvârşit 15 ianuarie
Creangă, simbolul copilăriei 5 martie În sufletele noastre-i mereu primavară 8 martie
Păştenii anului - arc peste timp
31 martie 1 aprilie
Tradiţii pascale vinerene 5 aprilie “Zilele Tineretului ” 2-3 mai
“Pe aripile muzicii clasice” 15 mai „Fă-te, suflete, copil” – 129 de ani de la
naşterea scriitorului Tudor Arghezi 1 iunie
Ziua eroilor 13 mai Săptămâna copilăriei “Ochiul de copil
reflectă întreg universul” 1 iunie
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
187
Festivalul “Toamna Cugireană 17-19 septembrie
Ziua persoanelor vârstnice “ Romanţe de neuitat” - Nunta de Aur
1 oct
Spectacol de teatru Skepsis 18 oct Conferinţă Prologos 7 dec
“Florile dalbe ” 12 dec “ Colinde, colinde” Stefan Hrusca 9 dec
“Răsunet de colind” 20 dec Gala performerilor
18 dec
Ziua Revoluţiei Române 21 dec Spectacol de Craciun “ Cântec , joc şi voie
bună de Crăciun aci s-adună” 27 dec
Unirea Principatelor Romane 24 ian Spectacol de dans ProDance 14 iunie
Festivalul National de Dansuri si traditii populare
23 -26 august
Ziua Nationala a Romaniei 1 dec Ziua Nationala a Romaniei 1 dec
Spectacol Tudor Gheorghe - Nu se poate cu de toate
1 dec
Aprinderea luminilor la brad - spectacol de colinde
6 dec
Spectacol caritabil - Arata ca iti pasa 18 dec Tabel Nr. 4 – Evenimentele culturale importante desfăşurate la Cugir
Pe lângă acţiunile prevăzute în acest calendar au mai fost organizate, sub formă de
parteneriat sau în chirie şi alte manifestări, neplanificate conform unui calendar specific. Dintre
cele mai importante, care s-au bucurat de un real succes, amintim organizarea petrecerii de
Revelion şi a Zilei de 8 Martie pentru pensionari, expoziţia itinerantă de obiecte chinezeşti,
lansări de carte, spectacole umanitare, festivitatea de aprindere a bradului şi a beculeţelor de
Crăciun, filme ce au rulat în sălile Casei de Cultură, expoziţii diverse, spectacol aniversar al
Uzinei Mecanice Cugir, spectacole de circ, de teatru etc. desfăşurate în regim de închiriere sală.
Aflat în subordinea Casei de Cultură, Căminul Cultural Vinerea este locul în care se
desfăşoară o importantă activitate cultural-artistică susţinută de Ansamblul de amatori de dansuri
şi cântece şi căluşarii din Vinerea, activităţi la care este implicat şi Taraful Casei de Cultură.
Ansamblul de cântece şi dansuri "Câmpul Pâinii" din Vinerea a participat la evenimentele la care
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
188
a fost invitat, implicându-se activ în conservarea şi transmiterea mai departe a obiceiurile şi
tradiţiilor locului.
Ansamblul "Câmpul Pâinii" din Vinerea a fost vedeta Festivalului “Foire Européenne",
în oraşul Rive de Gier, Franţa, alături de reprezentanţii Italiei, Slovaciei, Portugaliei şi Franţei.
Alte prezențe importante au fost desigur participările în Franţa la Festivalul „La Bethmalaise” şi
în Germania la Festivalul Vinului din Wasserburg, atât din punct de vedere al amplorii
manifestărilor cât şi în ceea ce priveşte schimbul de experienţă şi cel intercultural.
Dansatorii Ansamblului de cântece şi dansuri “Câmpul Pâinii” Vinerea precum şi soliştii
şi taraful Casei de Cultură au cules ropote de aplauze la scenă deschisă pe parcursul zilelor de
spectacole, ei fiind declaraţi de multe ori vedetele manifestării. Acești oameni minunați duc
cultura orașului Cugir şi promovează imaginea acestuia dincolo de granițele României.
Astfel, ansamblul de dansuri şi cântece, împreună cu căluşarii şi Taraful Casei de
Cultură Cugir a avut multe deplasări în ţară, participări la festivaluri şi susţinerea altor
manifestări culturale, organizate în diferite localităţi. Pe lângă cele menţionate mai sus este
deosebit de importantă şi invitarea şi participarea Tarafului Casei de Cultură Cugir la Festivalul de
Fanfare şi Tarafuri organizat la Sibiu. De asemenea Taraful participă la repetiţiile ansamblului din
Vinerea şi îl însoţeşte în toate deplasările efectuate. Pe lângă acestea, taraful a participat la toate
manifestările organizate de către Casa de Cultură, se implică activ şi susţine programe artistice
individuale sau de grup. Totodată, a susţinut numeroase repetiţii şi pregătiri, putând astfel să
asigure acompaniamentul soliştilor invitaţi în spectacolele organizate.
Ultimul proiect de anvergură pentru comunitatea cugireană pe lângă cunoscuta ”Toamnă
Cugireană”, este “Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare“, organizat de Primărie,
Consiliul Local şi Casa de Cultură Cugir în perioada sfârșitului lunii august în localitatea Vinerea
și care a ajuns la cea de-a doua ediţie. Programul festivalului cuprinde un spectacol folcloric,
ansambluri şi interpreţi de valoare, o paradă a portului popular, jocuri sportive tradiţionale, foc
de tabără, toate întregite de un cadru natural deosebit cu stejari seculari. Acest proiect a fost
realizat cu finanțare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 –
„Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 –
„Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii
atractivităţii României ca destinaţie turistică”.
Activitatea culturală la nivelul orașului Cugir este legată și de activitatea fondului de
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
189
carte pentru care s-a achiziţionat un program nou de informatizare, program care va permite
accesul cititorilor direct de pe internet, consultarea bazelor de date, rezervarea
împrumuturilor, etc. S-a continuat activitatea de prelucrare a cărţilor aflate în depozit şi
reinventarierea acestuia. De asemenea, s-a abordat şi funcţia de animaţie culturală, au fost
dezvoltate diverse activităţi specifice, conform calendarului cultural şi nu numai, au avut loc
vizite comemorative, întâlniri cu cartea ale mai micilor cititori, lansări de carte. Numărul
cititorilor din Cugir, virtuali și activi, a crescut simţitor, de la un an la altul, astfel: anul 2010 –
357 cititori, 2011- 495 cititori, 2012 – 598 cititori, 2013 – 633 cititori.
Dezvoltarea continuă a culturii la nivelul orașului Cugir și a zonelor teritoriale adiacente
s-a observat în ultimii ani prin multitudinea de evenimente organizate. Această activitate, strict
necesară şi ale cărei rezultate se văd doar în timp, trebuie susținută necondiționat şi în
continuare. Patrimoniul cultural - tradițional identificat la Cugir este unul foarte vast dar
insuficient exploatat. În strânsă legătură cu turismul, prin implementarea unor planuri strategice
realiste, punerea în valoare a acestuia poate aduce beneficii de imagine și de ordin financiar
foarte mari orașului Cugir.
În concluzie, investiţia în cultură este una rentabilă: preocuparea şi susţinerea din partea
autorităţilor locale şi a altor decidenţi poate genera efecte multiple şi în mod evident beneficii
pentru comunitate.
2.10.2 Evoluţia grafică
Grafic Nr. 44
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
190
Putem observa că numărul cititorilor aflat în creștere se datorează diversităţii fondului de
carte şi interesului comunității cugirene pentru cultură și informare.
Grafic Nr. 45
Definirea succesului se poate evidenția clar atunci când numărul membrilor
ansamblurilor din zona Cugir râmâne constant în timp, iar unitatea, performanța și imaginea
bună creată de către acești artiști ating obiectivele stabilite, adică promovarea valorilor culturale
și tradiționale ale zonei Cugir.
2.10.3 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Existenţa unor instituţii culturale de
valoare (Casa de Cultură, Căminul Cultural
Vinerea);
Creșterea bugetului destinat finanțării vieţii
culturale;
Organizarea periodică a unor manifestări
culturale: vernisaje de pictură, expoziții,
lansări de carte, spectacole de teatru,
concerte etc.
Lipsa instructorilor de specialitate pe
anumite cercuri culturale;
Lipsa instrumentelor și dotarea tehnică
insuficientă pentru funcţionarea
cercurilor culturale;
Numărul redus de meșteșugari și artizani
populari
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
191
Oportunităţi Ameninţări
Programe de finanţare guvernamentale şi
europene;
Meșteri populari recunoscuți la nivel
național care pot forma tineri în acest
domeniu.
Interes scăzut al populaţiei pentru
evenimente culturale;
Lipsa fondurilor alocate pentru acest
segment;
Numărul redus de tineri implicați în
activitățile cercurilor culturale.
2.10.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale
Direcţii strategice:
Pentru oraşul Cugir, la fel ca pentru orice comunitate locală din România dar şi
internaţională, cultura reprezintă un factor decisiv în planul de dezvoltare strategică, astfel că
dezvoltarea şi consolidarea actului cultural la
nivelul comunităţii cugirene, aduce un plus de
imagine şi o creştere economică prin turismul
cultural efectuat.
Direcţia strategică 1. Dezvoltarea
potenţialului cultural al oraşului Cugir prin
îmbunătăţirea infrastructurii şi dotarea
corespunzătoare a unităţilor culturale (Casa de
Cultură, Căminul Cultural Vinerea, Biblioteca
Casei de Cultură) precum şi asigurarea unor
spaţii adecvate pentru activitatea culturală a
instituţiilor şi organizaţiilor culturale.
Direcţia strategică 2. Dinamizarea vieţii
culturale cugirene prin creşterea ofertei
culturale şi redescoperirea vechilor tradiţii specifice zonei şi a oamenilor care pot transmite mai
departe obiceiurile zonei Cugir.
Direcţia strategică 3. Dezvoltarea parteneriatelor între autorităţile publice locale,
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
192
unităţile de cultură, mediul asociativ, ONG-uri şi comunitatea locală în vederea stabilirii unor
politici specifice în domeniul cultural, punerea la dispoziţie a resurselor financiare necesare în
vederea promovării valorilor culturale autohtone din oraşul Cugir.
Măsuri operaționale și obiective:
Cultură
Obiectivul general:
Îmbunătățirea vieții culturale a orașului
1. Dezvoltarea potențialului cultural pe care îl are Casa de Cultură
a) Reabilitaterea interioară a Casei de Cultură
Descrierea proiectului:
Identificarea resurselor financiare pentru achiziția de mobilier specific, schimbarea
scaunelor în sala de spectacole, reabilitarea completă a scenei, a cabinelor, a grupurilor
sanitare, a garderobei, a casei de bilete și recondiționarea picturii din sala de spectacole.
Totodată este necesară automatizarea ansamblului scenic (cortina, rivalte, ştăngi, fundal etc.) și
a sistemului de iluminat.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Înfiinţarea secţiilor specifice Casei de Cultură
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea perspectivelor în domeniul artistic prin înființarea unei formaţii de dans
popular pentru copii precum și alte cercuri pentru instrumente cercuri de pian, vioară, canto
cercuri solicitate de către comunitatea locală din Cugir.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Achiziţionarea echipamentelor și instrumentelor pentru desfășurarea corespunzătoare a
activității
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
193
Descrierea proiectului:
Pentru buna desfășurare a activității cultural-artistice sunt necesare:
achiziționarea echipamentelor tehnice pentru sistemul de sonorizare și sistemul de
lumini;
achiziţionarea instrumentelor pentru fanfară: 6 buc. corn, 2 buc. bass mediu, 5
trompete, 2 buc. saxofon mare, 3 buc. tuc trombon, 2 buc. bass mare,
achiziţionarea de instrumente noi: 3 viori, 2 taragoate, acordeon, orga, chitară
bas, chitară electro-acustică, chitară electrică cu efect pedală, tobe, pianină.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
d) Achiziţionarea de noi costume populare
Descrierea proiectului:
Identificarea resurselor financiare pentru achiziţionarea costumaţiilor populare
necesare promovǎrii imaginii comunitǎţii prin prisma tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
e) Organizarea de evenimente culturale pentru comunitatea cugireană
Descrierea proiectului:
Identificarea cerințelor publicului consumator de cultură și organizarea de evenimente
culturale artistice atât pentru aceștia cât și pentru restul comunității cugirene (spectacole de
teatru, cenacluri, cercuri literare, lansări de carte, concerte simfonice, vernisaje, expoziţii,
spectacole muzicale, festivaluri etc.) Toamna Cugireană, Zilele Tineretului, Concertul de
Colinde, Tradiţii Pascale Vinerene, Ziua Internaţională a Copilului; Festival Internaţional de
folclor, Ziua internațională a persoanelor vârstnice.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual f) Organizarea de către fiecare instituţie de învăţământ a unui eveniment cultural anual în
parteneriat cu Primăria orașului Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
194
Descrierea proiectului:
Implicarea în continuare a unităților de învățământ în organizarea unui eveniment
cultural anual în parteneriat cu Primăria orașului Cugir, având ca scop dezvoltarea abilităților
cultural artistice și creșterea interesului pentru cultură în rândul elevilor, precum și selectarea
celor cu abilități și dorințe de afirmare, în cadrul activităților Casei de Cultură.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială
”Singidava” Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif
Pervain", Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3;
Termen de implementare: anual
g) Susținerea și dezvoltarea cercului de teatru de amatori
Descrierea proiectului:
Identificarea unor noi grupuri de tineri care au înclinații în domeniu pentru susținerea
trupei de teatru de amatori, care să poată participa la evenimentele desfășurate în oraș, în țară și
străinatate. Se impune contractarea unui instructor/profesor care să îndrume și să organizeze
cercul de teatru. Totodată este necesară sprijinirea cercului prin achiziția de costume și
decoruri necesare pentru buna funcționare.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
h) Înfiinţarea unei formaţii de fanfară în subordinea Casei de Cultură
Descrierea proiectului:
Se doreşte înființarea unei formații de fanfarǎ în subordinea Casei de Cultură care să
participe la evenimentele desfășurate la nivel local, național și internațional. Proiectul
presupune identificarea și contractarea unui instructor/profesor, achiziţionarea instrumentelor
necesare și selectarea persoanelor cu aptitudini în domeniu.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
2. Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Căminului Cultural Vinerea
a) Reabilitarea Căminului Cultural Vinerea
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
195
Descrierea proiectului:
Reabilitarea fațadei exterioare a Căminului Cultural Vinerea prin anveloparea cu
polistiren și refacerea acoperișului acestuia.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Dotarea cu mobilier specific, schimbarea instalaţiei de lumini, dotarea cu echipamente
tehnice
Descrierea proiectului:
Reabilitarea şi dotarea sălii cu mobilier specific, sistem de sonorizare, sistem de lumini
şi alte echipamente tehnice necesare desfăşurării în bune condiţii a unor evenimente cultural
artistice, întâlniri etc.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Organizarea de activităţi cultural - educative în cadrul Căminul Cultural Vinerea
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea activităților cultural-educative desfășurate la Căminul Cultural Vinerea.
Utilizarea acestei locații pentru pregătirea ansamblului de dansuri și cântece populare "Câmpul
Pâinii".
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual
d) Executarea unor lucrări de amenajare a parcării Căminului Cultural Vinerea
Descrierea proiectului:
Pentru buna desfăşurare a evenimentelor găzduite de Căminul Cultural din Vinerea este
necesară şi amenajarea spaţiului din curtea instituţiei. În cadrul acestui proiect se doreşte, în
principal, amenajarea unei parcări pentru evitarea ambuteiajelor şi desfăşurarea în condiţii
corespunzatoare a manifestărilor. Totodată, există şi posibilitatea identificării unui spaţiu
destinat acestui proiect şi în afara curţii căminului.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
3. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor Bibliotecii Casei de Cultură
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
196
a) Dezvoltarea din punct de vedere material şi achiziţia de publicaţii noi
Descrierea proiectului:
Creșterea și îmbunătățirea fondului de carte în acord cu nevoile şi cerinţele publicului
cititor şi ale comunităţii locale. Este necesară transformarea fondului de carte existent în
prezent în gestiune de bibliotecǎ, din punct de vedere contabil. Este necesarǎ identificarea și
alocarea resurselor financiare pentru achiziția de carte nouă.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Dotarea şi modernizarea sălii de lectură
Descrierea proiectului:
Dotarea și modernizarea infrastructurii de mobilier prin achiziționarea unuia nou pentru
sala de lectură din incinta Casei de Cultură. Dotarea cu calculatoare în vederea identificării de
către publicul cititor a publicaţiilor din bibliotecă, precum şi a localizării acestora la raft.
Totodată, este necesară și dotarea cu o imprimantǎ folositǎ contra cost în vederea copierii
anumitor pagini solicitate de către cititori.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Dezvoltarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin implementarea unui program
informatic specific
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin utilizarea unui
program care să ajute la inventarierea titlurilor existente în fondul de carte şi care să permită
conectarea la baza de date a publicului cititor printr-o conexiune la internet. Acest proiect va
permite căutarea on-line în fondul de carte al bibliotecii al tuturor cititorilor sau posibili cititori
precum şi pentru verificarea disponibilității cărților și posibilitatea pe termen lung de a a citi
publicaţiile online, de pe platforma Bibliotecii Casei de Cultură.
Totodată, proiectul prevede şi implementarea unui sistem informatizat performant de
împrumut.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
197
d) Interconectarea cu bazele de date existente în bibliotecile din localitate
Descrierea proiectului:
Posibilitatea dezvoltării unui parteneriat între Biblioteca Casei de Cultură și Bibliotecile
școlare din oraș în vederea creării unei baze de date comune și prin urmare a creşterea gradului
de satisfacere a nevoilor de lectură ale publicului cititor.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2020
e) Dezvoltarea funcţiei de animaţie culturală a bibliotecii: lansări de carte, simpozioane,
cenacluri
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea funcției de animație culturală a bibliotecii prin desfășurarea de evenimente
specifice: lansări de carte, simpozioane, cenacluri și cercuri literare, dezbateri pe teme de
importanță culturală.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual
4. Dezvoltarea colecțiilor muzeistice din orașul Cugir și amenajarea corespunzătoare a
acestora
a) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Cugir –Casa de Cultură
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea colecţiei muzeistice din cadrul Casei de Cultură prin identificarea,
colectarea şi expunerea unor piese noi de valoare culturală tradițională autentică, localizate în
gospodăriile oamenilor, dar şi mutarea colecţiei de piese de la Clubul Copiilor.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2018
b) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Vinerea
Descrierea proiectului:
Identificarea unei case tradiționale, specifică zonei, nelocuită și nemodernizată, în
vederea creării unei case muzeu a satului, în localitatea Vinerea. Dotarea acesteia cu obiecte
tradiţionale, porturi populare și ustensile tradiționale de gospodărie.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
198
c) Înfințarea unui muzeu al orașului Cugir
Descrierea proiectului:
Înființarea unui muzeu la nivelul orașului Cugir și expunerea colecțiilor muzeistice
etnografice (costume populare autentice din zona Cugir – Vinerea), prezentarea tradițiilor
locale folclorice și autentice din mărginimea Cugirului, expunerea mai multor tipuri de
armament creat la Cugir de-a lungul istoriei fabricii precum și obiecte de artizanat, construcții
descoperite la cetatea dacică etc.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2020 5. Dezvoltarea activităților ansamblului folcloric prin revenirea la culturile tradiționale de
joc și cântec popular
a) Identificarea şi contractarea unui coregraf - Căminul Cultural Vinerea
Descrierea proiectului:
Se dorește revenirea la culturile tradiționale, identificarea și promovarea jocului și
cântecului popular autentic. Pentru aceasta este necesară contactarea persoanelor în vârstă care
cunosc vechile tradiții, porturi și dansuri specifice pentru continuarea preluarea lor de către
generația tânără.
Identificarea și contractarea unui coregraf pentru ansamblul de dansuri populare.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014 b) Revenirea la cultura tradițională a călușarilor din Vinerea
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea activităţilor cultural tradiționale ale grupului de căluşari din Vinerea prin
identificarea și promovarea vechiului dans al căluşarilor, cunoscut de foarte puţini oameni, care
trebuie identificați și contactați.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
6. Dezvoltarea și promovarea imaginii culturale a orașului Cugir prin proiecte noi
a) Promovarea tradiţiilor locale pentru dezvoltarea potențialului turistic și cultural
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
199
Descrierea proiectului:
Demararea și dezvoltarea unor campanii de marketing și promovare a obiceiurilor
tradiționale din orașul Cugir și împrejurimi, precum și a evenimentelor importante de care se
bucură comunitatea cugireană, reprezentative pe plan local și naţional (Festivalul Internaţional
de Folclor, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele Tineretului), dar şi prin susţinerea participării
la importante evenimente culturale naţionale şi internaţionale.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual
b) Proiecte comune cu instituţii importante în domeniul culturii
Descrierea proiectului:
Demararea de proiecte comune cu instituţii, asociaţii şi organisme culturale, naţionale şi
internaţionale (Ministerul Culturii, Asociaţia Fondului Cultural Național etc.), în domeniul
cultural dar și identificarea tipului de colaborare cu acestea în vederea obținerii de rezultate
bune în ceea ce privește comunitatea locală.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual
c) Identificarea surselor de finanţare europene pentru dezvoltarea tradiţiilor culturale
Descrierea proiectului:
Identificarea unor linii de finanțare active pe care se pot depune proiecte în vederea
dezvoltării culturale a comunității cugirene, un exemplu bun fiind proiectul ce se desfășoară la
Vinerea prin Programul Operațional Regional.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
d) Dezvoltarea moştenirii culturale prin regăsirea vechilor tradiţii şi a persoanelor rămase
în viaţa care le cunosc
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
200
Descrierea proiectului:
Demararea unei campanii la nivelul zonei Cugir, în satele și gospodăriile tradiționale
pentru identificarea persoanelor vârstnice care cunosc vechiile obiceiuri de port popular,
dansuri, joc și promovarea acestora în cadrul evenimentelor cultural artistice.
Acest proiect vizează și reînvierea tradiției grănicerești la Cugir (îmbrăcămintea
grănicerilor și acțiunile specifice).
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2016
e) Dezvoltarea și promovarea turismului cultural
Descrierea proiectului:
Identificarea obiceiurilor privind pastoraţia montană şi tradiţiile acestui obicei cu
specificităţile zonei, promovarea acestora în scopul dezvoltării turismului cultural și nu numai,
prin prisma creșterii atractivității zonei Cugir.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: anual
f) Reconstituirea cetăţii dacice şi includerea acesteia în circuitul turistic al zonei
Descrierea proiectului:
Promovarea Cugirului istoric prin reconstituirea cetății dacice în scopul includerii
acesteia în circuitul turistic al orașului. Identificarea unor surse de finațare nerambursabile sau
guvernamentale pentru descărcarea arheologică și amenajarea acesteia.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională
Termen de implementare: 2020
g) Organizarea unui festival folcloric de interpretare
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
201
Descrierea proiectului:
Organizarea și promovarea unui festival de interpretare a cântecului popular, în oraşul
Cugir, festival cu participare națională, care să promoveze cultura tradițională. Totodată, pe
lângă cultura populară specifică zonei fiecărui participant, festivalul va promova obiceiurile și
tradițiile comunității cuginere precum și potențialul turistic al zonei.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2020
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
202
2.11 Sport
2.11.1 Prezentare generală
În ianuarie 2011, Comisia Europeană a prezentat o Comunicare privind impactul
Tratatului de la Lisabona asupra sporturilor, intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a
sportului”. Acesta este primul document de politici adoptat de Comisie în domeniul sportului de
la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Bazându-se pe Cartea albă din 2007,
comunicarea evidențiază potențialul sportului de a aduce contribuții semnificative la obiectivele
generale ale strategiei Europa 2020 prin creșterea capacităților de angajare și a mobilității
prin acțiuni care promovează incluziunea socială în și prin sport, educație și formare.
Activitatea sportivă a ocupat şi ocupă o bună parte din timpul liber al locuitorilor
oraşului Cugir. La fel ca și industria orașului Cugir, sportul are și el o istorie bine întipărită pe
plan local, județean și național, stindardul sportului cugirean fiind reprezentat de-a lungul
timpului, 65 de ani de la înfiinţarea sa din 1939 până în anul 2004, de Asociaţia Sportivă
„METALURGISTUL CUGIR” un nume de profil industrial. Iniţial avea 2 secţii: fotbal şi şah.
Pe parcurs s-a ajuns la 8 secţii de performanţă: fotbal, şah, atletism, judo, tenis de masă, tenis de
câmp, box şi tir angrenând în activitatea sportivă peste 300 de copii şi tineri, obţinând rezultate
foarte bune pe plan naţional şi chiar internaţional. De-a lungul anilor s-au construit baze
sportive complexe: 2 stadioane, 4 săli de sport, terenuri de sport la toate unităţile de învăţământ,
astfel că în oraşul Cugir există posibilităţi de relansare a activităţii sportive care a decăzut odată
cu declinul economic și migrației populației.
Aceleași motive economice şi sociale au făcut ca A.S.”METALURGISTUL CUGIR”
să își înceteze activitatea în anul 2004. În septembrie 2008 s-a înfiinţat Clubul Sportiv
Orǎşenesc Cugir, club aflat în subordinea consiliului local, care se vrea a fi continuatorul A.S.
„Metalurgistul Cugir”. În cadrul clubului funcţioneazǎ șase secţii (fotbal, tenis de camp, şah,
handbal, atletism, box în curând și o secție de arte marțiale) unde peste 300 de sportivi
legitimați se antrenează zilnic sub îndrumarea și coordonarea antrenorilor CSO.
Luna iunie a anului 2013 aduce o bucurie imensă sportului cugirean și comunității locale
prin promovarea echipei CSO Cugir în liga a III-a. Cu ocazia fericitului eveniment denumirea
echipei va fii schimbată în Metalurgistul Cugir 1939 pentru a reînnoda tradiția fotbalului de sub
Drăgana. Ca urmare a acestui eveniment Consiliul Local Cugir a aprobat asocierea Orașului
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
203
Cugir cu Asociația Pro Sport și Sindicatul Liber SC UM Cugir SA, pentru înființarea Asociației
Clubul de Fotbal ,,Metalurgistul Cugir 1939”. Obiectivele acestei Asociaţii sunt organizarea și
administrarea mișcării sportive de fotbal la nivelul Orașului Cugir, susținerea și promovarea
intereselor fotbalului local, la nivel național și internațional.
De asemenea, la nivelul orașului Cugir mai funcționează a doua echipă de fotbal, care
activează în liga a IV-a, F.C. Cugir, care are doar secția de fotbal, cu un număr de membrii
legitimați de 35 și 2 antrenori.
În oraşul Cugir există un număr mare de copii şi tineret dornici de a practica diferite
ramuri de sport, mulţi dintre ei având aptitudini deosebite pentru această activitate cu posibilităţi
de a ajunge la un nivel înalt de performanţă, cu condiţia de a avea la dispoziţie cadrul optim de
pregătire sportivă, în special o bază sportivă corespunzătoare.
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor oraşului Cugir de toate vârstele care vor să
desfăşoare activităţi sportive, Primăria oraşului Cugir împreună cu Consiliul Local, la data de
17.03.2005, au decis preluarea sălii de sport din incinta Şcolii Generale nr.3, unde și în prezent
pot practica diferite sporturi peste 300 de cetăţeni, după un program bine stabilit, fără a deranja
programul şcolar de educaţie fizică.
Oraşul Cugir dispune de un număr mare de cadre specializate în domeniul sportului
(profesori de educaţie fizică, antrenori, instructori, foşti sportivi de performanţă) care se pot
ocupa de pregătirea sportivă, pe diferite ramuri de sport.
Un parteneriat între autoritățile locale, unitățile sanitare, asociația sportivă și instituțiile
de învățământ pentru dezvoltarea de proiecte privind promovarea sportului încă de la o vârstă
foarte fragedă, poate constitui un succes în ceea ce privește educația sportivă care duce la un
organism mai sănătos și mai puternic.
Programul UE în domeniul sportului ar trebui să contribuie la promovarea valorilor
europene, să promoveze rolul social și educațional al sportului, să încurajeze un stil de viață activ
și să promoveze cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale în domeniul sportului.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
204
2.11.2 Analiza SWOT
Puncte Tari Puncte Slabe Existența profesorilor specializaţi în
formarea sportivilor de performanţă;
Existența unor echipe locale de fotbal CSO
Cugir şi Metalurgistul;
Clubul Sportiv Orășenesc Cugir reprezintă
baza materială și profesori/personal
specializat pentru: fotbal, tenis de câmp,
handbal, atletism, box, arte marțiale, sah,
dans sportiv;
2 stadioane orășenești, 3 terenuri de sport
sintetice, 6 săli de sport în cadrul unităților
de învățământ;
O parte din infrastructura sportivă
necesită îmbunătățiri și dotări (tribunele
stadioanelor, gardurile, sisteme de
iluminat nocturne etc.);
Lipsesc facilităţile pentru diverse
sporturi (înot, patinaj, skate-board, role,
basket etc.);
Lipsa fondurilor și a investitorilor privaţi
pentru stimularea competiţiilor sportive;
Oportunităţi Ameninţări
Programul guvernamental pentru
construcţia sălilor de sport;
Finanțări externe (nerambursabile);
Înfrăţirile între orașe;
Completarea curriculei şcolare cu accent pe
dezvoltarea sportului de masă;
Neasigurarea, în mod constant, a
fondurilor pentru infrastructură, dotarea
şi organizarea competiţiilor sportive;
Baza de selecţie redusă pentru tinerii
care practică sporturi;
Migrarea tinerilor spre centre
universitare din ţară;
2.11.3 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice:
Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice pentru activităţile de educaţie fizică
şcolară şi a sportului de performanţă local, prin crearea de condiţii corespunzătoare,
modernizarea infrastructurii şi a bazelor materiale / de agrement – sportive, pentru susţinerea
sportului de performanţă.
Direcţia strategică 2. Cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
205
sportului în statele membre în vederea definirii şi a punerii în aplicare a unor strategii coerente
de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate.
Încurajarea modului în care se promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor
naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor.
Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile publice
locale şi mediul asociativ sau oamenii de afaceri cu potenţial financiar care vor să investească şi
să sprijine sportul de performanţă în oraşul Cugir.
Măsuri operaționale și obiective:
Sport Obiectivul general:
Revitalizarea activităţii sportive la nivelul oraşului Cugir.
1. Încurajarea practicării sportului prin dezvoltarea de baze sportive la unităţile şcolare
din oraşul Cugir
a) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Național ”David Prodan” Cugir prin
amenajarea unui teren de volei la standarde corespunzătoare și transformarea centralei termice
în sală de box, prin reabilitarea și dotarea corespunzătoare.
Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
206
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir prin
amenajarea unui teren de bachet la standarde corespunzătoare și amenajarea unui teren de tenis
în sală de sport.
Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir;
Termen de implementare: 2016
c) Școala Gimnazială Nr. 3
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea bazei sportive din cadrul școlii numărul 3 (local vechi) prin amenajarea
unui teren multifuncțional de minifotbal, tenis cu piciorul, handbal la standarde
corespunzătoare și construirea unor terenuri noi de tenis de câmp.
Se dorește dezvoltarea activității sportive tenis de masă, identificarea unui spaţiu închis
pentru desfăşurarea activităţii sportive și dotarea acestuia cu 4 mese de ping-pong.
La localul nou al Școlii Gimnaziale Nr.3 se dorește amenajarea unui teren de baschet.
Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3;
Termen de implementare: 2018
d) Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Școlii Gimnaziale Singidava prin amenajarea
terenului de volei pe nisip şi dotarea acestuia conform normelor și standardelor
corespunzătoare și instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în
programul cursurilor de educaţie fizică şi sport, dar și pentru activităţi de petrecere a timpului
liber.
Dezvoltarea bazei sportive a Școlii Gimnaziale "Singidava" (Şcoala Nr. 2 - local nou)
prin reamenajarea terenului de handbal şi fotbal din curtea şcolii și instalarea a două panouri
de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul cursurilor de educaţie fizică şi
sport, dar şi pentru activităţi de petrecere a timpului liber, amenajarea sălii de sport pentru
dezvoltarea sportului de masă – tenis de masă.
Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir;
Termen de implementare: 2018
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
207
e) Şcoala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Şcolii ”Ioan Mihu” Vinerea prin amenajarea
terenului de fotbal și îngrădirea lui conform reglementărilor și standardelor corespunzătoare.
Instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul
cursurilor de educaţie fizică şi sport.
Responsabil: Şcoala ”Ioan Mihu” Vinerea;
Termen de implementare: 2018
2. Dezvoltarea bazei materiale pentru fotbal
a) Efectuarea lucrărilor de modernizare la Stadionul Vechi al orașului
Descrierea proiectului:
Se dorește modernizarea stadionului Vechi prin lucrări de reamenajare a tribunei mari,
acoperirea acesteia și lucrări de înlocuire și modernizare a scaunelor. În funcție de resursele
financiare disponibile se va continua procesul de modernizare a bazei sportive cu reamenajarea
și modernizarea tribunei mici, a vestiarelor, dușurilor etc.
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir;
Termen de implementare: 2016
b) Susţinerea echipelor de fotbal CSO Cugir şi Metalurgistul în funcție de performanțe
Descrierea proiectului:
Susținerea echipelor de fotbal din orașul Cugir, prin identificarea unor parteneri cu
potențial financiar, care sunt dispuși să investească alături de Consiliul local Cugir, pentru
obținerea de performanțe la nivel național.
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir;
Actori implicați: Clubul Oamenilor de afaceri;
Termen de implementare: Anual
c) Dezvoltarea Centrului de fotbal pentru copii şi juniori în cadrul CSO Cugir și
Metalurgistul Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
208
Descrierea proiectului:
Se doreşte crearea condițiilor corespunzătoare copiilor și juniorilor care doresc să
practice fotbalul ca sport de performanță, astfel încât aceștia, în timp, să poată activa în
echipele de fotbal ale seniorilor CSO Cugir - grupe (6 ani, 7 ani, 8 ani) și Metalurgistul Cugir
– Grupe (10 ani, 12 ani, 14 ani).
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir;
Termen de implementare: anual
3. Dezvoltarea unor baze sportive orăşeneşti
a) Amenajarea de noi terenuri de tenis de câmp şi modernizarea celor existente
Descrierea proiectului:
Datorită numărului mare de solicitări pentru practicarea tenisului de câmp și
insuficienței numărului de terenuri existente este necesară amenajarea de noi spații pentru
acest sport. Pentru utilizarea acestora tot timpul anului, atât terenurile vechi cât și cele care se
vor construi vor fi amenajate cu zgură.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018
b) Realizarea unei baze sportive multifuncţionale pentru fotbal, atletism, karturi
Descrierea proiectului:
Identificarea fondurilor necesare amenajării unei baze sportive multifuncționale în
vederea dezvoltării capacităților sportive ale tinerilor din orașul Cugir.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
c) Realizarea unui teren de fotbal cu iarbă artificială
Descrierea proiectului:
Se dorește amenajarea terenului de antrenament secundar cu iarbă artificială pentru
desfășurarea antrenamentelor grupelor de juniori și echipelor de seniori. În acest fel se evită
uzura terenului natural de iarbă unde se desfășoară meciurile oficiale de fotbal.
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir;
Termen de implementare: 2018
d) Realizarea unui teren de volei pe nisip
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
209
Descrierea proiectului:
Propunerea făcută la capitolul de turism și tineret privind amenajarea unui ștrand între
localitatea Vinerea și Cugir include și amenajarea unui teren de volei, amenajat conform
normelor în vigoare și care are rolul de a dezvolta activități recreative în cadrul acestor zone de
agrement.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2020
e) Preluarea Stadionului Nou în administarea primăriei
Descrierea proiectului:
Realizarea demersurilor pentru preluarea Stadionului Nou în administrarea Primăriei
orașului Cugir și amenajarea acestuia conform standardelor în vigoare.
Responsabil: Direcția Venituri;
Termen de implementare: 2016
f) Amenajarea unei săli de sport polivalentă şi a unei săli de recuperare după eforturi
sportive
Descrierea proiectului:
Amenajarea unei săli de sport polivalente pe platforma fostului ştrand, în cadrul căreia
să fie amenajată și dotată corespunzător o sală de recuperare după eforturi sportive.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2020
4. Crearea condiţiilor adecvate pentru practicarea altor tipuri de hobby-uri sportive
a) Amenajarea unui skatepark în oraşul Cugir Descrierea proiectului:
Identificarea locației și amenajarea unui skatepark pentru skateboard, bmx și role astfel
încât cei interesați să practice sporturile preferate într-un cadru corespunzător pasiunii pe care
o dezvoltă.
Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;
Termen de implementare: 2016
b) Amenajarea în zona Râului Mare sau a Râului Mic a unui traseu de mountain bike
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
210
Descrierea proiectului:
Identificarea și amenajarea unui traseu special marcat pentru pasionații de
mountainbike pe Râul Mare sau Râul Mic.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018
c) Înființarea unui parc de aventură
Descrierea proiectului:
Se dorește înființarea unui parc de aventură (cu tiroliene, frânghii, bușteni, poduri cu
frânghii etc). O locație posibilă o reprezintă fostul depozit de armament de la Vinerea, dar se
dorește și identificarea unei locații în zonele împădurite din imediata apropiere a orașului
Cugir.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;
Termen de implementare: 2018
5. Încurajarea practicării sporturilor în rândul comunităţii cugirene
a) Mediatizarea activităţilor și evenimentelor sportive: în presă, radio local, TV-cablu local
Descrierea proiectului:
Promovarea prin orice mijloc, mass media locală, județeană și națională, rețele de
socializare a evenimentelor sportive din localitate.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;
Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir
Termen de implementare: lunar
b) Organizarea de competiţii pe diferite ramuri sportive în orașul Cugir
Descrierea proiectului:
Organizarea de evenimente sportive în orașul Cugir are multiple beneficii:
descoperirea de noi talente pe diferite ramuri sportive, motivarea și recompensarea sportivilor
și nu în ultimul rând promovarea acestora și a orașului.
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir
Termen de implementare: 2018
c) Angrenarea oamenilor de sport și a oamenilor de afaceri în relansarea sportului pentru toţi
şi a sportului de performanţă pe diferite ramuri de sport
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
211
Descrierea proiectului:
Angrenarea antrenorilor, instructorilor, profesorilor de educație fizică și sport, precum
și a oamenilor de afaceri în dezvoltarea sportului local cu impact și asupra imaginii
comunității prin performanțe sportive obținute la nivel județean, național și internațional.
Organizarea de evenimente anuale, de promovare a sporturilor și combatere a
sedentarismului, în cadrul cărora se promovează şi recrutează sportivi de performanţă dar şi
amatori.
Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir;
Termen de implementare: anual
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
212
2.12 ONG şi Mediul asociativ
2.12.1 Prezentare generală Problemele sociale ale unei comunități pot fi abordate cu mult succes de organizații
aparținând sectorului nonguvernamental care prin activitățile diversificate și devotamentul lor
contribuie la îmbunătățirea vieții social-culturale şi economice.
În comparaţie cu alte state, nivelul la care se situează sectorul ONG şi voluntariatul în
România este sub media europeană, Eurobarometrul din noiembrie 2010 indicând o rată de
implicare a populatiei de 20%, plasând România în categoria ţărilor din Uniunea Europeană cu
un nivel scăzut de implicare.1
Mişcarea de voluntariat din România s-a dezvoltat constant în ultimii 21 de ani, anul
2001, Anul Internaţional al Voluntariatului, fiind un moment care a dat un impuls extraordinar
acestei mişcări, atât prin adoptarea legii 195/2001 (Legea Voluntariatului) - o formă de
recunoaştere publică de care această mişcare avea nevoie pentru a se dezvolta, cât şi prin
iniţierea unor proiecte de voluntariat constante, vizibile şi cu un impact din ce în ce mai mare, de
tipul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului. La zece ani de la acest salt înainte al mişcării de
voluntariat, marcăm Anul European al Voluntariatului 2011, un semnal al Comisiei Europene că
voluntariatul şi-a câştigat un rol important pe agenda politicilor publice la nivel european datorită
valorii sale pentru individ şi societate.
Valoarea voluntariatului este identificabilă pe două dimensiuni majore:
dezvoltarea individuală a persoanelor implicate în activităţi de voluntariat;
dezvoltarea comunităţilor şi societăţii în ansamblu.
La nivelul oraşului Cugir ONG-urile care au o implicare activă şi funcţionează sunt:
Denumirea Asociaţiei Scopul asociaţiei Asociaţia Generală a Inginerilor din
România – filiala Alba
Promovarea progresului tehnic
AVPS “Mistreţul” Cugir Vânătoare şi Pescuit
Asociaţia “Fotbal Club Cugir” Promovarea fotbalului cugirean
Asociaţia “21 Decembrie 1989” Răniţi şi Promovarea şi apărarea drepturilor luptătorilor, răniţilor şi urmaşilor eroilor
1 http://www.fdsc.ro/voluntariat
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
213
urmaşii celor decedaţi Cugir
Asociaţia pt. ecologie şi turism
“Năsăpişte”
Acţiuni ecologice şi de turism Promovarea educaţiei Eco-civice
Societatea Culturală “Vinereana” Dezvoltarea de activităţi Cultural - sportive
Asociaţia de amiciţie
“Pro Europa”
Cultural, social, umanitar, informaţional
Liga Tineretului Ortodox Cugir Promovarea credinţei ortodoxe în rândul tinerilor
“Lions” Club Cugir Activităţi filantropice şi altruiste
Asociaţia”Crucea Roşie” Cugir Servicii de prim ajutor
Asociaţia de Caritate ”Unirea Frăţească” Ajutorarea pensionarilor şi lupta pt. drepturile lor
Asociaţia pt. dezvoltarea comunitară a
romilor din Cugir
Întărirea şi facilitarea participării active a romilor la viaţa economică, socială, educativă, culturală şi politică
Asociaţia “RomCRUC” Promovarea intereselor comunităţii de romi
Asociaţia Sportivă Prosport Cugir Revitalizarea sportului în oraşul Cugir
Asociaţia de dezvoltare comunitarǎ
durabilă “EuroProiect”
Dezvoltare economică durabilă
Biroul de Consiliere pentru Cetățeni Furnizare de servicii de consiliere şi implicare în politici publice
Asociaţia Composesoratul Grăniceresc
Cugir
Administraţia pădurilor şi păşunilor grănicereşti
Asociaţia Crescătorilor de Animale din
oraşul Cugir
Promovarea în comun de iniţiative privind dezvoltarea sectorului creșterii animalelor
Asociaţia Educator 2007 Şcoala Gimnazialǎ "Singidava"
Asociaţia Spitalul Orăşenesc Cugir Sprijinirea Spitalului Orăşenesc Cugir
Consiliul elevilor de la Colegiul Naţional
“David Prodan”
Scop educativ, cultural
Asociaţia Alternative Sociale
“Millenium”
Servicii de consultanţă în formare profesională
Partida romilor Pro Europa-subfiliala
Cugir
Îmbunătăţirea situaţiei romilor
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
214
Asociaţia de pescuit sportiv “Şurianu”
Cugir
Promovarea pescuitului sportiv competiţional; acţiuni de diminuare a poluării bazinelor piscicole; combaterea pescuitului ilegal; crearea de baze de pescuit sportiv recreativ şi de competiţie; atragerea tineretului pentru practicarea pescuitului sportiv conform regulamentului european.
Asociaţia "PRO CUGIR" Punerea în valoare a patrimoniului uman şi material local
Tabel Nr. 5 – ONG-uri active din oraşul Cugir
Domeniul de activitate al ONG Număr Cultură 4 Mediu Înconjurător (agricultură pescuit) 2 Sport 2 Servicii sociale 2 Sănătate 2 Ecologie 3 Dezvoltare economică şi socială 4 Asociaţii profesionale şi de afaceri 3 Religie şi caritate 4
Tabel nr. 6
Sectorul neguvernamental în cifre
Acest vechi adagiu a fost invocat de CIRIEC (Centre International de Recherches et
d’Information sur l’Economie Publique, Sociale et Coopérative) care constată că în ciuda
importanţei sale crescânde, cea mai mare slăbiciune a sectorului economiei sociale este
dificultatea de a fi măsurat într-un mod comparabil cu alte entităţi din sistemele economice.
Cercetătorii, specialiştii şi decidenţii, care s-au preocupat în ultimii ani de acest domeniu în
România, au avut constatări similare şi pentru sectorul neguvernamental românesc.
Sursele de date în acest domeniu (Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, Anuarul Statistic,
Ministerul Finanţelor Publice) nu sunt suficiente şi nici accesibile, nu există o bază de date
publică actualizată, completă şi disponibilă on-line cu date de interes general asupra
organizaţiilor neguvernamentale din România, cum ar fi adresa actuală, responsabili, rezultate
financiare recente, aşa cum sectorul neguvernamental are în alte ţări.
Principalele surse de venit pentru ONG-urile din România sunt:
cotizații ale membrilor;
donații individuale;
direcţionarea a 2 % din impozitul pe venit de către persoanele fizice;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
215
sponsorizări în bani/bunuri/servicii din partea companiilor;
granturi U.E;
granturi de la autorităţi publice româneşti (bugetul de stat/bugete locale);
granturi de la instituţii guvernamentale străine (altele decât UE);
granturi de la fundaţii străine sau de la alte organizaţii internaţionale;
subvenţii (legea 34/1998);
fundaţii private româneşti;
activităţi economice (servicii, bunuri etc.) – social enterprise + fee for services.
În lista proiectelor contractate, aflate în gestiunea OIR POSDRU Regiunea Centru
(actualizat iulie 2013) nu se regăsește nici un beneficiar de pe raza localității Cugir. Este un
dezavantaj acest fapt datorită importanței și beneficiilor care le aduc astfel de fonduri comunității
locale în dezvoltarea durabilă și pentru o creștere economică favorabilă incluziunii (Strategia
Europa 2020). Această creștere economică favorabilă incluziunii se poate face prin crearea de
locuri de muncă și reducerea sărăciei, tocmai beneficiile pe care le aduc programele europene, în
special POS DRU, care din păcate la nivelul ONG-urilor din țară și a mediului asociativ nu se
regăsesc.
Un sector neguvernamental stabil, bine dezvoltat nu poate fi conceput fără colaborări
intrasectoriale şi pentru realizarea acestora, în primul rând, e nevoie de o iniţiativă susţinută a
organizaţiilor. În lipsa unor asemenea iniţiative scade posibilitatea de a avea programe/proiecte
derulate în parteneriat cu o altă organizaţie cu interese şi destinaţii asemănătoare. Având în
vedere dorinţa de dezvoltare a sectorului neguvernamental din Cugir este nevoie de
intesificarea unor iniţiative asemănătoare pe domenii de activitate pentru a creşte capacitatea de
autoorganizare a sectorului. După cum se observǎ, majoritatea proiectelor finanțate pe
dezvoltarea resurselor umane și care au ca beneficiari comunitățile locale, sunt implementate în
parteneriat, pentru o mai bună gestionare și dezvoltare sectorială.
Relaţia cu sectorul de afaceri
Deşi cele două sectoare sunt bine reprezentate la nivelul oraşului Cugir, aici
desfăşurându-şi activitatea organizaţii şi firme renumite pe plan naţional, totuși relaţia
acestora de colaborare este slab dezvoltată. Potenţialul colaborării celor două sectoare este
foarte mare, atât în ceea ce priveşte resursele financiare care pot fi obţinute de ONG-uri drept
sponsorizare sau donaţii din partea sectorului de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte colaborarea
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
216
în cadrul unor proiecte de dezvoltare importante la nivel comunitar.
Există, de altfel, colaborări punctuale între diferite ONG-uri şi firmele cu sediul în
Cugir, bazate pe contacte individuale sau personale lipsind perspectiva strategică a colaborării
între cele două sectoare ca întreg, remarcându-se totodată lipsa unor forumuri sau a unor canale
de comunicaţie prin care să se promoveze comunicarea şi parteneriatul dintre cele două sectoare.
De asemenea nu există inițiativă pentru a încerca dezvoltarea unor proiecte comune pe
termen lung, cu finanțare europeană, care poate aduce beneficii atât celor care implementează
proiectul prin venituri mai mari, calificarea gratuită a personalului, dezvoltarea economică a
firmei, dar și comunități locale prin locuri de muncă, sau venituri la bugetul administrației
publice locale.
Obiectivele pentru voluntariat în România 2014 – 2020
Depunerea de eforturi în favoarea creării unui mediu propice voluntariatului în România;
Abilitarea organizatorilor de activităţi de voluntariat să amelioreze calitatea activităţilor
de voluntariat;
Recunoaşterea activităţilor de voluntariat;
Creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea și importanţa voluntariatului.
În acest context se dorește introducerea unui axe prioritare în cadrul Fondului Social
European în viitoarea generaţie de fonduri structurale (2014 – 2020) dedicată actitităţilor de
voluntariat şi educaţie nonformală, incluzând şi priorităţi pentru tineret.
Axa prioritară dedicată voluntariatului şi educaţiei nonformale, cu priorităţi în domeniul
tineretului, îşi găseşte locul în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane. Atât voluntariatul şi educaţia nonformală, cât şi lucrul cu tinerii, reprezintă importante
resurse pentru societate din perspectiva obiectivelor Agendei Europa 2020 referitoare la
angajabilitate, educaţie şi promovarea incluziunii sociale. Aceste resurse pot fi folosite pentru
atingerea indicatorilor asumaţi de România în cadrul Strategiei Europa 2020, în special pentru
iniţiativele strategice Tineretul în Mişcare (Youth on the Move), Agenda pentru Noi Competenţe
şi Noi Locuri de Muncă (Agenda for New Skills and New Jobs) şi priorităţile legate de
promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei. Pe de altă parte ele pot sprijini
implementarea unor prevederi din legislaţia internă cum sunt Legea Educaţiei Naţionale, Legea
Tinerilor şi Legea Voluntariatului.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
217
2.12.2 Evoluţia grafică 2012 2011 2010
ONG-uri active ve
nitu
ri to
tale
chel
tuie
li to
tale
exce
dent
/pro
fit
defic
it/pi
erde
re
veni
turi
tota
le
chel
tuie
li to
tale
exce
dent
/pro
fit
defic
it/ p
ierd
ere
veni
turi
tota
le
chel
tuie
li to
tale
exce
dent
/pro
fit
defic
it/ p
ierd
ere
Asociaţia Composesoratul Grăniceresc Cugir
7692
81
6681
50
1011
31 0
8781
89
5218
40
3563
49 0
3452
88
3300
98
1519
0 0
Asociaţia “Fotbal Club Cugir”
3949
0
4999
2 0
1043
2
5289
1
3044
7
2244
4 0
3620
6
3927
5
3069
0
Asociaţia “RomCRUC”
7350
6519
831 0
1020
0
5834
0
4366
0 0 0 0
Asociația Mistrețul Cugir
2034
7
1910
5
1242
0
3935
9
3434
5
5014
3869
9
4245
4
3755
0
Asociaţia Crescătorilor de Animale Cugir
8063
53
6648
50
1415
03 0
8136
76
4425
54
3711
22 0 0 0 0 0
Asociaţia pt. ecologie şi turism “Năsăpişte”
4161
1298
7 0
8826
1471
7
1557
7
860 0
2363
7
5589
1804
8 0
Asociaţia pentru dezvoltare comunitarǎ durabilă “EuroProiect”
5970
65
5905
0
160 5
155 0
920
731
189 0
BCC Cugir
496
159
337 0
290
1608
0 13
18 0
246 0
246
Tabel Nr.7 – Situaţiile financiare ale principalelor ONG-uri din Cugir
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
218
Grafic Nr.46
În Graficul Nr. 46 la care am atașat și tabelul cu indicatorii financiari, putem observa
veniturile totale la nivelul principalelor ONG-uri din orașul Cugir. Nu se poate evidenția vreo
evoluție privind veniturile organizațiilor la nivelul celor 3 ani, însă se poate constata conform
tabelului și graficului o lipsă a veniturilor din fonduri structurale care creșteau indicatorii
financiari, aducând sume consistente în bugetul organizațiilor.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
219
2.12.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe Performanțele anterioare satisfăcătoare ale
ONG-urilor în implementarea diverselor
programe / proiecte;
Iniţierea de întâlniri care să faciliteze
schimbul de informaţii şi colaborarea dintre
ONG-uri;
Afilieri naționale și internaționale;
Cooperarea ONG-urilor cu autoritățile;
Parteneriate încheiate de către ONG-urile
din Cugir cu actori sociali din țară sau
străinătate;
Implicarea membrilor comunității în
acţiuni de voluntariat iniţiate de ONG-uri;
Număr mic de ONG-uri de tineret
(ONGT) active;
Participarea civică, voluntară şi politică
redusă a tinerilor;
Atragerea insuficientă a fondurilor
nerambursabile de către ONG-uri care
pot reprezenta o sursă importantă a
dezvoltării socio-economice locale;
Capacitate redusă de cofinanţare a
proiectelor;
Lipsa surselor de finanţare locală (din
surse private) adresate mediului
asociativ;
Oportunităţi Ameninţări
Multiculturalismul care produce un amestec
bogat de idei şi de perspective esenţiale
pentru calitate ridicată a vieţii;
Implicarea ONG-urilor specializate în
rezolvarea problemelor comunităţii şi a
grupurilor pe care le reprezintă;
Intervenția organizațiilor și instituțiilor
prin derularea unor programe de
cultură/educație civică;
Îmbunătățirea accesului la sistemul de
informare referitor la sursele de finanțare
ale U.E. pe multiple domenii;
Dezvoltarea colaborării cu sectorul de
afaceri de la nivel local şi național;
Spor negativ de populaţie;
Putere redusă a sectorului
neguvernamental de a asigura reţele de
asistenţă pentru categorii defavorizate;
Vizibilitate şi promovare scăzută a
activităţilor ONG-urilor în mass-media
locală şi naţională;
Discrepanţe între numărul de ONG-uri
înregistrate şi numărul ONG-urilor
active;
Oamenii nu percep utilitatea personală a
asocierii şi a rezultatelor aduse de
aceasta;
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
220
2.12.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice:
Direcţia strategică 1. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea parteneriatelor intersectoriale la
nivelul mediului neguvernamental, nonprofit , mediul asociativ şi cel al administraţiei publice,
unităţile de învăţământ din oraşul Cugir în vederea dezvoltării de proiecte comune având ca scop
dezvoltarea comunităţii locale, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a imaginii oraşului Cugir, precum
şi instruirea resursei umane la nivelul comunităţii.
Direcţia strategică 2. Dezvoltarea capacităţii ONG-urilor şi a mediului asociativ din
oraşul Cugir de a atrage şi gestiona cât mai eficient bani europeni prin accesarea unor linii de
finanţare şi implementarea de proiecte pe baza nevoilor şi cerinţelor comunităţii locale.
Măsuri operaționale și obiective:
ONG şi Mediul Asociativ Obiectivul general:
Dezvoltarea capacităţii intrasectoriale a ONG-urilor şi
mediului Asociativ.
1. Dezvoltarea unui sistem de asistenţă pentru iniţiative civice
a) Crearea şi dotarea unui centru de resurse comunitar care să poată fi folosit de ONG-uri
în activitatea lor, la nivelul oraşului Cugir
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea acestui centru are ca scop strângerea de informaţii cu privire la activităţile
mediului neguvernamental şi mediului asociativ, unde se pot dezvolta şi organiza servicii de
voluntariat, informare, consultanţă pe domeniu, cursuri de formare profesională continuă,
trainninguri pentru comunitatea cugireană și organizarea de evenimente specifice (ex:
Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri).
De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare,
îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc.
Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională,
Termen de implementare: 2016
b) Dezvoltarea reţelelor de ONG- uri sectoriale care să desfăşoare activităţi constante
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
221
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea reţelelor de ONG-uri sectoriale care funcţionează deja şi implicarea lor în
mediul socio - economic local prin desfăşurarea constantă de activităţi specifice obiectului de
activitate care să aducă benefici comunităţii locale.
Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;
Termen de implementare: 2016
2. Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit,
respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice
a) Organizarea de întâlniri periodice privind parteneriatul ONG - APL Descrierea proiectului:
Necesitatea întâlnirilor frecvente între ONG –uri şi APL pentru a stabili obiective
comune în ceea ce priveşte activităţile pe care le desfăşoară şi dezvoltarea de proiecte care să
aducă beneficii economice comunităţii.
Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;
Termen de implementare: anual
b) Implicarea activă a comisiilor consultative APL, ONG în domenii specifice de politici
publice
Descrierea proiectului:
Necesitatea unei implicări mai active a comisiilor consultative APL ONG în domeniile
specifice politicilor publice: asistenţă socială, asistenţă medicală, mediu, relaţii internaţionale,
pregătire profesională, educaţie, cultură, sport.
Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;
Termen de implementare: 2014
c) Promovarea conceptului de economie socială axată pe activităţile specifice comunităţii
locale
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi promovarea conceptului de economie socială ca formă economică de
dezvoltare a comunității locale, prin valorificarea resurselor naturale ale zonei.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2016
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
222
3. Îmbunătăţirea accesului la posibilităţile de finanţare pentru mediul neguvernamental,
nonprofit din Cugir
a) Realizarea unei baze de date actualizate cu toate ONG-urile din oraş şi a unui catalog de
promovare a acestui sector
Descrierea proiectului:
Realizarea unei baze de date actualizată cu ONG –urile din oraşul Cugir şi a unui
catalog de promovare a sectorului neguvernamental din Cugir în care să fie cuprinse
informaţii despre adresele, domeniile de activitate, un calendar de activităţi şi proiecte
importante ale ONG-urilor din Cugir – obiectiv care poate creşte vizibilitatea activităţii la
nivelul comunităţii locale și regionale; Publicarea pe site-ul primăriei a listelor ONG-urilor
active şi un link care să îndrume către pagina web a fiecărui ONG.
Responsabil: Casa de Cultură Cugir;
Termen de implementare: 2014
b) Îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe între mediul neguvernamental şi mass-
media locală şi judeţeană
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe, cu massmedia, mediul
online, reţele de socializare pentru promovarea activă a activităţilor pe care ONG-urile din
localitatea Cugir le desfăşoară.
Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;
Termen de implementare: 2014
4. Susţinerea voluntariatului ca activitate esenţială în participarea civică
a) Promovarea voluntariatului pentru rezolvarea problemelor aflate pe agenda publică
locală şi în desfăşurarea evenimentelor locale
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
223
Descrierea proiectului:
Conştientizarea comunităţii locale asupra activităţilor şi a problemelor aflate pe agenda
publică locală, şi asupra faptului că toate aceste lucruri se realizează pentru comunitatea în
care trăiesc. Astfel este necesar ca implicarea lor sub formă de voluntariat să fie una activă iar
rezultatele se vor vedea la nivelul comunităţii din care fac parte ( implicarea unui număr cât
mai mare de voluntari).
Responsabil: Casa de cultură;
Termen de implementare: anual
b) Organizarea trimestrială a campaniilor de promovare care să vizeze stimularea
civismului şi a voluntariatului asupra tinerilor, în comunitate.
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unor activităţi sau campanii de promovare care să vizeze tinerii şi
dezvoltarea spiritului civic a acestora, spiritului de voluntariat şi implicarea în activităţi
derulate de ONG-uri, Primăria oraşului Cugir, Unităţile de învăţământ din oraşul Cugir.
Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;
Termen de implementare: trimestrial
c) Dezvoltarea unui centru de voluntariat
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea centrului de voluntariat la nivelul comunităţii locale din Cugir în vederea
implementării unor acţiuni de voluntariat, stabilirea de proiecte viitoare, crearea unei baze de
date cu voluntari activi la nivelul comunităţii și organizarea de evenimente specifice (ex:
Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri).
De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare,
îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc.
Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială;
Termen de implementare: 2016
5. Identificarea de parteneri, ONG-uri cu activităţi diverse din ţările Uniunii Europene
în vederea implementării bunelor practici dobândite de către aceştia în domeniul
dezvoltarii sectorului
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
224
a) Continuarea parteneriatelor cu ONG-uri din statele UE în vederea implementării
anumitor tehnici de management organizaţional
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea parteneriatelor existente la nivel internațional şi necesitatea realizării unor
proiecte comune care să aducă beneficii de orice fel ambelor comunităţi, diseminarea
informaţiilor specifice sectorului neguvernamental din oraş şi identificarea unor obiective
comune pe termen lung.
Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir;
Termen de implementare: 2020
Comisia de elaborare:
Primar ing. Teban Adrian Ovidiu
Jr. Arion Florin - Primăria Cugir Jr. Băluţiu Otilia - Primăria Cugir
Ec. Benga Emil - SC Dancor Proiect SRL Ing. Crişan Adriana - SPAS Cugir
Prof.Florea Rodica- Casa de Cultură Cugir Ing. Furdui Călin - Primăria Cugir
Ing. Haneş Anamaria - Primăria Cugir Ec. Hluşcu Aurelia - Primăria Cugir
Prof. Mihai Adrian - CSO Cugir Ec. Samoilescu Silviu - Spitalul Cugir
Ing. Sava Victor - Primăria Cugir Ec. Stan Andrei - SC Dancor Proiect SRL
Fil. Stoian Ana-Maria - Primăria Cugir Jr. Ştirb Nedel Viorica - SPAS Cugir
Ing.Taman Ioan - O.S. Sâpcea Cugir Ec. Ţîru Cristina - Primăria Cugir
Ec. Valasă Alin - Direcţia Venituri
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
225
Consiliul Local Cugir Prof. Cherecheş Dan - ISJ Alba
Prof. Dumitrean Camelia - Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu
Ec. Dumitru Bogdan - Şurianu Socom
Ferchian Ioan - Uzina Mecanică Cugir
Prof. Mărginean Bota Claudiu - Şcoala Gimazială Nr. 3
Ing. Micu Romulus - Director General UM Cugir
Ing. Muntean Emil - Director General Parcul Industrial Cugir
Ec. Păştină Aurel
Farm. Petric Tatiana - Administrator Farmacia Farmex
Ec. Popescu Rafael - Director Comercial SC Nova Grup SRL
Dr. Prepeliţă Ciulea Zoriţa - Director Medical Spitalul Orăşenesc Cugir
Roibuleasa Dumitru - Administrator SC RIR Construct SRL
prof. Rotche Horea - Viceprimar
Ing. Roşian Radu - Director Tehnic Parcul Industrial Cugir
Jr. Simu Mircea - Uzina Mecanică Cugir
Ştefănie Lucian - SC UNICA Asigurări
Todorescu Mircea - Fabrica Arme Cugir
Ing. Trifan Mircea - Director General Fabrica Arme Cugir
Vasile Sorin - Administrator SC Sorox Construct SRL
Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020
226
Colaboratori:
Jr. Albu Ileana - Poliţia Locală Ing. Bârsan Constantin - BCC Cugir
Inv. Borza Monalisa - Şc. Singidava Cugir Inv. Buda Ioan - Şc. Ion Mihu Vinerea
Soc. Ciucur Ovidiu - Primăria Cugir Ing. Conţan Mihai - SC Betacon SA
Csug Maria - G&E Invest Cugir Prof. Dărab Ionela - Şc. Gimazială Nr. 3
Ing. Dăuceanu Cristel - Primăria Cugir Ing. Dincu Paul - FAC Cugir
Fil. Drăghiţă Adela - Primăria Cugir Ing. Drăghiţă Marius - Ocolul Silvic Sâpcea
Ed. Filimon Anişoara - Şc. Ion Mihu Vinerea Jr. Găldău Horaţiu - Poliţia Locală
Ec. Groza Adrian - DGFP Cugir Inv. Herlea Anca - Şc. Ion Mihu Vinerea
Ec. Herlea Dorin - Spitalul Orăşenesc Cugir Ing. Hondola Nicolae - Ocolul de Stat Cugir
Jibotean Marius - SC Jibomar SRL Antr. Killin Alexandru - CSO Cugir
Prof. Micaciu Alexandru - CIDL Cugir Prof. Micu Petru - CSO Cugir
Prof. Mihai Rodica - Şc. Iosif Pervain Cugir As. Med. Muntean Graţiana - Spitalul Cugir
Ec. Muntean Steluţa - Spitalul Cugir Ec. Oltean Cosmin - DGFP Alba
Prof. Oprişiu Silviu - Casa de cultură Cugir Prof. Paşcanu Cǎtǎlin - CNDP Cugir
Ing. Pinter Vasile - Asociaţia Vinereana Ing. Pop Lucian - FAC Cugir
Ing. Popa Dan - SC Zuo Ro Ed. Pruneanu Florina - Şc. I. Pervain Cugir
As. Soc. Roman Cristinel - SPAS Cugir Teh. Spătăcean Gheorghe - Primăria Cugir
Stanciu Aurelian - Primăria Cugir Psihoped. Sterca Delia - SPAS Cugir
As. Soc. Sulincean Carmen - SPAS Cugir Ed. Ştefănescu Mărioara - Şc. Singidava Cugir
Ec. Ştefănuţ Adriana - Primăria Cugir Fil. Ţigănilă Diane - Casa de Cultură Cugir
Prof. Ţîrlea Stela - Şc. Gimnazială Nr. 3 Ing. Ţîrlea Mircea - SC APA CTTA Cugir
As. Soc. Uriţescu Cristian - DGASPC CUGIR Jr. Uriţescu Mădălina - Primăria Cugir
Ing. Valasă Adrian - UM Cugir Prof. Vanţ Lilica - CNDP Cugir
Recommended