View
15
Download
3
Category
Preview:
DESCRIPTION
Curs Lascu Istorie
Citation preview
Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom
1
Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII
Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victoriei 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.
Reglementari bizantine din sec. IV - V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.
HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII
Constructii orientate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace
Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite
TRANSILVANIA
+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgilor prin 1870
Avansarea austreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.
Diploma leopoldina 1691
Tratatul de pace de la 1699
Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului
Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)
impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare
imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes
terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilorfortificatii de cele mai multe ori completelargire centrala, piata cu biserica
pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.
IASI
Oras medieval extracarpatic
dezvoltare f libera in teritoriudezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriuconcentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)configurare neregulata tesutului urban (trama, parcelar)fara existenta unui spirit ordonatoralc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa
GIURGIU
Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare decit cea construita; cu destinatii agricole.
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.
Planul Borotin 1846
Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.
Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han
Hanurile, o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han: control serios se facea izolare dupa modelul caravanseraiurilor turcesti
TRANSILVANIA
Satu mare; fortificatie de pamint foarte larga pe Somes. Orasul pe Timisul repede si aradul pe .
Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi
cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriubastioane de forme diferite in mijloc o mare biserica gotica disparutaaxul zonei urbanizate coincide cu axul intrarii in cetate
TG Mures
A doua jum a sdc XVII; fortificatie tarzie
* fortificatie traditionala medievala
nu exista bastioane
BISTRITA
Oras medieval sasesc
zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare urbanizarea exterioara fortificatiilor s-a facut pe traseele drumurilor de acces in localitate datorita insuficientei spatiului interior si datorita discrimarii cu caracter etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului.
CLUJUL
Oras in aproprierea Somesului
prima fortif de la incep. Sec.18
fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriacalocalit propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.
Recensamint 1785 nr pop. din afara zidurilor e mai mare decit a celor din interior.
SIBIU
vechea fortif medievala a inceput sa fie modernizata in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.Proiect pt o citadelaPc. Cu rol militar in apr. orasului. Realiz. Partial.A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza
ALBA IULIA
fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vaubanurmele vechii incinte se mai pot cititrasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apainaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat
sec 18 barocul- curent dominant in Trans. Toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce
exemple similare:
FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +noua incinta de dimensiuni mari
DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.
ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans. Activitati de comert. Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. de limbi dif: sirbi+romani. In timpul conducerii turcesti, Aradul fortif mai mari cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.
Sec. 18: schimbare imp.: colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip de sp. Specific:
strada larga, dreapta
zona constr in front continuucetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasuluitipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila
BLAJ
* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac
* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. De invatamint.
Blajul devine nucleul scolii ardelene
Gherla
pina prin sec. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a devenit inchisoare1701-1702 supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala prima data e constr. Din chirpici.1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tiglacasa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor alt tip de mentalitate si cultura
TIMISOARA
cucerita prin 1716 de armatele Habs. De la turci.
Se inlocuie fortif. Cu ua nouaCanalizare, regulariz. Apei BegaiNoul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apeiIn timpul turcilor, orasul era fortif; castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinosImediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment de castel Pc. strategic imp. 1725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militares-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif.Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif. A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pietele erau realizarea calculatorului lui Fisher von ElachStructura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodataFortif + nonedificandi= 1 km.
Locuintele militarilor locuinte tip; insula caract. Era impartita regulatDupa 1750 reguli de constr. F stricteConstructii in front continuuGrad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti de luminaInaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza
piata unirii:decoratie cu caracter baroc evident, divers coloratin apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul Farbic (zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi
Inaginea oraselor medievale din secolul 18 spre deosebire de orasul medieval
perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese
varietate mare a frontului:inaltime relativ mica a frontului, cladiri cu caracter medieval alaturate celor renascentiste si barocesanturi de scurgere a apei pe mijlocul strazii
Cladiri de mari dimensiuni:biserici
Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci
Timisoara: palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii
Sibiu: palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale
Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste.
1716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgicreforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiaredin frica nobilimii de a nu pierde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban)fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoaravenirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:aparitia unui baroc in fortanobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc)sec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos barocCastelul de la Bontida aripa renascentista la care in perioada baroca:intrarea are o curba moale, prezenta statuilor care marcheaza cornisa,curtea in forma de potcoavaaripa neogotica
Constructii Baroce:
Palatul Teleki de la Gornesti elemente palat logie gradina apa pe un teren plat = Renasterepeisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de UPalatul de la SinPaulSala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu noul stil de viata balurile vieneze1977 cutremur in urma caruia palatul a fost parasit, acum retrocedarifresce cu soldati, steme renascentismfatada Art Nouveaubolti Avela mult mai plate si mai moiacoperis cu panta frintaarc in miner de cosPalatul tip bara are aceleasi caracteristici:Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)
ARHITECTURA ORASENEASCA:
tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centruex:Ansamblul Episcopal de la Oradea (cu palat si catedrala bazilicala cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)Catedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de dcor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatadepreotii care slujeau in bisericile unite in Transilvania aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:2 turnuri in fatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta)la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de austrieci pina la primul razboi mondial
MOLDOVA
Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea deveni conducator in tarile romane
ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilor pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova aparare in cazul unui posibil atacinfluenta unor elemente stilistice in baroc:Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groase pentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajateSfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni + tainita; influente baroc clasicismretrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitectura traditionala arhitectura baroc clasicista)se inspira si din elemente brincovenesti:Biserica minastirii frumoasa - elemente de factura clasicista, rusesti + habsburgice; disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc
Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) modificare fundamentala a tiparelorIasul extrem de receptiv la noutatiSuceava: pastreaza noile caracteristici
a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii in Moldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite si stapinite de Poarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)
TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:
resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci
locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtiise preiau astfel principiile de compozitie clasicistaCurtea gostinari in aproprierea Buc transformata intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilorTip de constr care revine la aparare se pastreaza catre o epoca tirzieBrosteni Curtea de la Brosteni se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii lateraleTipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangularaCasa Magheru fam Magheru boieri intre sec 16-17 pe fosta strada Labirint Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui BrincoveanuCompozitie clasica a pridvorului pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisaCompozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta, Au disparut loggia si gradinile
Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferiIntreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic nici domnitorul nu avea aces fara permisiunea proprietaruluiDe mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza
Ex:casa la Craiova foisor cu scara inchisa leg de aparare
casa de la Glagova pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul caseicasa fam Bratianu celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare ultim refugiu al posesorilor in caz de atacexista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone
CULA denumire in turca pentru cuvintul Turn locuinta f raspindita in peninsula Balcanica
turcii au adus acest tip de constructiepremergatoare ca program de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul mesterilorde cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte redusain tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice: transpunerea din rural in urbanmodelare specifica olteniei in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 influenta sud Dunareana resimtita
Renasterea Bulgara circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni strada negustorilor veniti din Gabrova
in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vieneitarile romane, in special Tara Romaneasca tari de migratie oamenii vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban CantacuzinoAflux de populatie crestina, de negutatori si de mestesugari patura ce lipsea in RomaniaFormarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutumeProgramul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori
TIPURI DE CULA
cula ca turn locuinta resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia
casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici sau resedinte fara zid inconjuratorcula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) loc de refugiu in caz de ataccula singura posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repede pt a semnala un eventual atac
Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu functie de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in valahiaCula de la Rahovita (pitesti) deschideri putine
Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbesc despre crearea unor trasee din cule de semnalizareDe remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire de pop din sudul Dunarii elemente din lemnN-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar catorva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiauNu sunt proprietatea unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduseBiserica Minastirii Jianu turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostireTipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii
In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie in comunitati prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori finante reduse solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici
Secolul 19
sec. 19 perioada foarte importanta pt istoria arh si urbin prima parte a sec 19 evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 transformari importantept societatea europeana , sec 19 inseamna enorm s-a schimbat totulsfirsitul revolutiei franceze sec 18 populatia urbana era de 15%, mai tirziu era de 50%economia si industria - prezenta pretutindeni sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare - caile ferate - rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragilsec 18 sec afirmarii natiunilor foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta1870 unificarea unor anumite tari: Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otomanAfirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice
Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene1859 unificarea
1877 1878 proclamarea Independentei
proclamarea Regatuluipopulatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importantadupa 1830 orasul devine motorul dezvoltarii independenteiburghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamintapare proletarismul legat de industrieadministrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre in obisniuinta fiecarei administratiiorasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci
stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii modificarea imaginii oraselorsec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisareaFlorenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astaziOrase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechiOrasul sec 19 reflecta o soc capitalista a existat un transfer propriu a burgheziei spre oraseRealismul actiune pragmatica, realista, eficienta regasit in interesu asupra oraselorSaltul spre planul de sistematizare planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul
Relatia Arhitectura societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurile societatii exprima gusturile si cultura eiEvolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a industriei noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare
Romania se inscrie in procesul de schimbareTransilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867
In imp. Maghiar- miscare reformista importantaSincronie importanta a modernizarii tarilor balcaniceVechiul regat arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala1828 Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti un fel de constitutie a noilor structuri moderne1866 prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui CuzaMihail Kogalniceanu: sarcina noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderileAl. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile motoarele societatiiApar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor dupa pacea de la Adrianopole, prin clauzele sale liberalizarea comertului in tarile romaneApar orase noi de-a lungul Dunarii
Comisia Europeana a Dunarii cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creat canalul Sulina unicul canal navigabil la varsarea Dunarii
Teritoriul in zona agricola
Reforma agrara a lui Cuza :Secularizarea averilor minastirestiDivizare a marilor proprietetiImproprietarirea unui numar mare de taraniSate noi- redistribuire a populatiei in teritorupe parcursul sec 19 idei urbanistice pe plan european in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german)in vechiul regat pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban
Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:
orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi
extinderea planificata a oraselor existentetransformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie
modificarea structurii parcelare modul de divizare si utilizarea teritoriuluiaparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradiniasezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban
Orase noi sau structurate integral:
Turnu Magurele nucleu de cetate Turnu
forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulateplan pe cuori ce semnifica pretul teritoriului cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica
proiectarea unor spatiipublice noi pietele1900 extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat
Turnu Sevarin
forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului miez varde al orasului prezent si acumextindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea
Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de circulatie
Giurgiu, Braila- orase structurate integral
Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.
Imediat dupa 1830 (Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:
a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc publicpe teritoriul vechiului zid artera de circulatie
spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale
Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantinespatii publice: piete de forme variate
citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradaleputin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existentasuccesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb
Extindere spontana
Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei
1872 - Gara de Nord, iar in 1940 se darima atelierele CFR si se constr actualul Palat CFRse remarca apropr de Calea Grivitei asemanarea cu Gara din Parisapare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele
Extindere planificata
Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului
intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului
Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu
inceputul sec orasul se dezv in peninsula
1899 extindere tesut regulat + ortogonalitateparc, extindere a portului, cai ferate
Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras
trama stradala neregulata urmareste forma teritoriuluiproprietati neregulate chiar daca sunt echivalente
MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE
regularizarea strazilor existente tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc
noi strazi cele mai importante bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona vecheBulevardele leaga punctele imortante in oras:Garile de functiuni importante
Dubleaza caile existente
diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizareaarticularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect
Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard
Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:
axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanudupa 1960 bd. Dacia axa E-V Piata Universitatii Cismigiu, apoi Schitu Magureanu Cotrocenispre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon1895 prima amenajare a Pietei Victoria
piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii
Probleme generale ale orasului
Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului
modificari importante ale configuratiei constructiilordinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor apar programe noi
Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:
VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urbanTreptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile La inceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamenteCasa Asandu din Piata Lahovari (actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor un loc pentru parcarea automobilelor si alaturi un loc pentru gararea trasurii
imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si in vechiul regat
locuinta ieftina (sociala)
apare in jurul anului 1900locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatiia aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acesteaau existat proiecte tip dupa care au fost construitenu au fost investitori privatiSocietatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911 Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase
Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate
Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata
scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior
institutii administrative: de la primarii ici la ministere
institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC
Stilul Arhitectural
Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de o viziune mai largaO cladire aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizantaIn sec 19 modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)In 1942 1943 in Germania a aparut un articol: In ce stil trebuie sa construim?sec 19 teritoriul din interiorul oraselor incep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane functiune predominanta locuirea1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:
dispare incinta hanului
teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren
rectangularitatea strazilor vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat
Str. Riureanu undeva vis--vis de Muzeul National de pe calea Victoriei aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii
Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru) pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului
Parcul Ioanid bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie, pe o proprietate a unui librar Ioanid locuinte grupate in jurul unui spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina
Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor suprafete mici de aproximativ 200 mp
orasele fortificate din Transilvania fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselormodelul de interventie cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19
Cluj primele fragmente demolate in jur de 1800
Timisoara decizie luata abia in 1892
Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar terenurile erau vindute si erau construite locuinte
unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timpOradea, Alba Iulia cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni a fost inghitita treptat de oras
Sibiu inainte de mijlocul sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30 de ani mai tirziu separarea intre zona veche si zona noua se face doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului
Cluj zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii;
1845 realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta nucleul unei urbanizari viitoare a zonei
Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate spre platoul Tarii Birsei - in locul fortificatiilor cladiri moderne ale orasuluiTimisoara exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii apare planul unor tesuturi foarte diferite:Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii a fost organizata dupa modelul ringului vienez
Planul de sistematizare in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:
Transilvania planuri de sistematizare intelese in sensul german prevedea si o extindere a oraselorVechiul Regat: influenta franceza planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente
Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe de simetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor in functie de tipul de constructii permis (grupat, insiruite, individuale)
zonele extracarpatice planificare de tip francez amenajare doar a perimetrului administratplanul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in 1921
intentie de zonificare a orasului pe anumite functiunicentrul orasului multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuintefunctiuni dirijate spre anumite zone ale orasuluia existat o gindire urbanisticaapar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruripina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicului larg
Iasi amenajarea arterei importante gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelareCluj pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se transforma intr-un parc de mari dimensiuni
Braila parc la periferia orasuluiBucuresti gradina Kiseleff -1840 1845 - de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiuluiCraiova actualul Parc Bibescu:
Realizat de Redon (fr)Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanisticaInaugurat putin inainte de 1907relief creat in mare masura de arhoglinda de apa - realizata prin transformarea unui riu din zonaamestec de stiluri
Gradina Cismigiu din BucurestiInaugurata in 1852
Realizata de peisagistul austriac MeierEsente diferite de copaci gindite la vremea respestivaLa vremea sa una din cele mai moderne gradiniA devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras
Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii
Vitrina - se deschide spre strada
Sala de biliard divertisment foarte raspindit in sec 19
Imobilul de raport de factura arhitecturala foarte diversa
Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru Oradea
Hale alimentar - inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare
Primarii Arad reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul
Prefectura, Liceu la Cluj maniera clasicista, riguroasa, sobra
Universitatea de la Cluj neorenascentista
Neoclasicism si romantism
au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19
intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trecutul
NEOCLASICISMUL
are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)
a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)
Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice miscare culturala foarte larga
O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile
Academia Franceza infintata de Colbert in a doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata
In istoria neoclasicismului sunt diferite etape:Una de sfirsit mijlocul sec 19 orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusaSingurele reguli valabile;cele stabilite de Academie caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism stabilirea unui limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice programRepetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat) a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala
francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementul principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceasta mecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19 simplificarea planurilor si schematism al proiectelorDurant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul, sfera, prismaDe foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii moderne in arhitecturaRationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o, mare claritate a structurii
ROMANTISMUL
pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor
lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme
tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai intai in Anglia, apoi in restul Europei
refuza orica idee de mimetism (imitare in favoarea afirmarii imaginatiei artistului
John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtirii si apoi a gindirii
Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul o opera ce se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)
Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate un muzeu putea fi configurat in spiritul unui templu grec; o biserica arhitectura gotica sau romanica
In prima jum a sec 19 disputa intre Franta, Anglia, Germania care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala
Arhitectura Nationala s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc
Arh romantica a folosit fragmente sau ansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost asamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului
Nu exista reguli clare intervine liberul arbitru al arhitectului fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
Redescoperire a culorii in arhitectura (s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)
Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma
Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului
in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost insotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea opere hibride
ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate
clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla, clara
primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o exprimare austeramoldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul
desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei
Alexandru Orascu
cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868
actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
Biserica Metropolitana de la Iasi
S-a format in Germania
Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta arh disparuse in occident
ARHITECTURA ROMANTICA
influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice
Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi exprima 2 curente
Mic monument din fonta (gotic) in fata mitropoliei
Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului ordonanta dorica ce da forta compozitiei
Biserica de la Letcani modl ex de arh clascista ansamblare de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic
Universitate Bucuresti Orascu simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii finetea decorului care incheie primul nivel
ECLECTISMUL
Eclecto = a alegelibertatea arhitectului de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune
dezagregarea unei cladiri mai vechi
inventar
rearanjare in alta formatie
ordonare stiintifica la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandireAcademia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute Viollet Le Duc totul e relativDurand toate cladirile la aceeasi scaraCladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epocaSec 19 arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut forma viitor tehniciSurse: Paris (sec 17, medievala, renastere)Inspiratie din traditiile locale arh regionala, locala Mincu sf sec 19Pragmatismul arhitectului eficient pt societate, rapidNu sunt stiluri, doar arh romantica, eclecticaPlan, volum, fatada echilibru intre arta, tehnica, functiuneJulien Guadet tratat cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturiiCompozitia elem cel mai importantEuropa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca) si 1880 in vechiul regat (franta)Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)Alexandru Odobescu studii Paris
Lumina, caldura, acustica
Antebelic arh era usor de realizat
Limbaj comun, comercial
Ateliere tipuri muluri, frize cataloage
Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum
UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC
Simetrie, rigoare
Ierarhizare a spatiilor hol de onoare
Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
Fatada intrare inalta
Sectiune hol etaj mai inalt, peste hol parter
BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD
Asimetrie lateral functiuni foarte diferite
4 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
2 curti de lumina
holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerie la etaj
luminator central
CEC
4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare ca in clasicismul francez
cupola luminator tehnica structura independenta
cupola e sferica la interior (2 cojo)
MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC
Cladire moderna de birouri
Curte de onoare cu spatii de onoare in ax
Coridor in U ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi
Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul
Fatada renastere + clasicism francez sec 17
FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC
Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala)
PALATUL DE JUSTITIE
Diriginte de santier Mincu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central mai inalt imbinat cu contraforti medievali
Eclectism programe moderne cu decoratii ale trecutului
BCD PAUL GOTTEREAU
Fatade articulate liber in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli templul lui hadrian
Fundatii circ => cupola rotunda
Clas fr sec 17
Scari cu podest intermediar balcon
Planseu casetat + planseu plat hol rococo
Cupola ferestre acum astupate
PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC
PALATUL CANTACUZINO
Arh ioan Berindei
Aripi laterale mai inalte
Fatada sobra
Copertina art nouveau la intrare console + tiranti
CASA CU LEI CONSTANTA
Coloane cu lei desprinse din planul fatadei
Libertate formal si cromatica
TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER
Programe similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad seccession, muchii dure
Primaria din Arad turn cu ceas, logie dubla
Prefectura din Cluj baroc austriac
Arh eclectica in transilvania pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)
Teatrul Mic, Berindei cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola
ARH NEOROMANEASCA
Redescoperirea arh locale moda in Europa, sf sec 19Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun Turcia, GreciaIon Mincu modele de inspiratie + Turcia, Spania, ItaliaUnirea 1859, independenta 1877\78 identitatea nationala, stat nationalGandire romantica identitate nationala, arta specifica si diferita1889 expo Paris Charles Garnier case pop din dif regiuni ale FranteiAlbert Ballu palatul de justitie criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca
CONTEXT INTERN
1855 Odobescu
arheologia si etnologia
1905 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala
dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania
ION MINCU
Scoala de poduri si soseleEcole des beauax artsCalatorie in spania, italia, grecia, turcia
CASA LAHOVARY
1 an documentareintrare peron acoperit cu foisorarc lanceolat pe coloane strunjite de lemn
policromieinterior spatiu central casetat cu luminator
BUFETUL DE LA SOSEA
pe kiseleffvernacular foisor cu garliciterasa acoperita cupoala acoperisuluifoisor cu arce lanceolate
bovindoupolicromie pe alb, pitoresc
SCOALA CENTRALA DE FETE
Parter clase, etaj dormitoarePlan simetric beaux arts = influente manastiriHol galerie spre curte int
Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatada discreta Fara intrare monumentala,
Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice
Vechea primarie / Constanta braie de caramida/tencuiala
Mincu primaria din Craiova pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete
1899 Mincu restaurare man Stavropoleos
incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara
PETRE ANTONESCU
1900 termina beaux arts
reface proprietatea Bratianu de la Florica
crama - > locuinta
ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu ?
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria
PREFECTURA CRAIOVA
Acces cu turn, monumental, referinte medievale
Detalii puternice
Plan simetric
Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica
Hol cu cupola de sticla pe pandantivi
Sala de sedinte bolta in leagan in maner de cos
BANCA MARMOROSCH BLANC
CRISTOFI CHERCHEZ
Studii Milano
Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi
Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola
VILA MINOVICI
Vernacular + arh culta
Joc liber al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii
GRIGORE CHERCHEZ fac de arh arh brancoveneasca
N GHICA BUDESTI
MUZEUL TARANULUI ROMAN
Prima cladire de muzeu din Romania
Fatada caramida aparenta (Moldova)
Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti
PERIOADA INTERBELICA
MAREA UNIRE 1918 137000 km2 300000 km2 7,5 mil loc 17 mil loc (Transilvania, Banatul)
Economic
Ok dupa 1925
28 32 criza mondiala
1938 productie extrem de buna
R2 economia stagneaza, da inapoi
Agriculttura
Reforma agrara PNL 1919
Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Democratic pt europa
Dupa razboi
Culturi si traditii diferite
Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe
Stilul neoromanesc obiecte straine de context
1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi
miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu
REVISTE DE ARHITECTURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris
ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic
URBANISMUL
- 1942
institutul urb al Romaniei
Cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de restaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,
URBANISMUL
Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG
1925
1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
2 tipuri de documente
piese desenste
schita principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala incurajare fiscala
2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia
IMAGINI
CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat
PLANURI DE SISTEMATIZARE
SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare analize
Program schita
Plan director zona verde intr-o vale? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei - inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista
MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA
dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata littipologie reinnoita a programelor de arhitecturatipul de plan, rezolvarile spatialebetonul armat => h maremetalul ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de Nnu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino1919 Cegareanu confortul si igiena determina formanoi modalitati de expresierevista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economicMalaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasicaLoos fatada apartine orasului si interiorul locuitoruluiEclectism tarziu, epuratClasicism modern Duiliu Marcu Mussolini retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala
ARHITECTURA ART DECO
Expo Paris 1925 abundenta decoratieoClasica simplificataInfluente orientale EgiptO prima forma a modernitatiiPopulatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne
ARHITECTURA NEOROMANEASCA
Continuarea traditieiinterbelice, dupa UnireAceleasi elemente decorative pe programe foarte diferiteRepros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile
Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba IuliaEtnografi Dimitrie Gusti studiaza satele cu studentiSe inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratiaGM CantacuzinoNon copiere formalaOctav Doicescu, Henriette Delavrancea si alte volume
ARHITECTURA MODERNA
Volume simple, clar decupate in spatiu, fara decoratieModificarea interioarelor vechi intunecoase si decorateMarcel Iancu idei moderne, de avangarda, in revista Contimporanul aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revistaBucuresti, centrul de raspandire al ideilorTrans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor
Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil prost: ext modern interior vechiGM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exterior neoromanesc
EXEMPLE
ARH NEOROMANEASCA
Catedra Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arhPosturi trafo Sinaia Duiliu MarcuLiceul Cantemir BucurestiCladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)Plan cu nod de circulatie in mijlocBirouri spre stradaBirou urias spre alta fataPiata Lahovari turn medievalCraiova, Constantin IotzuConac Statie CiortanPavilionul rom 1926/Barcelona
Langa pav Mies
Octav DoicescuRestaurantul de la Baneasa soclu masivLocuinte individuale pt functionariHenriette Delavrancea
Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiriBalcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera modernaContinuitatea pardoselii cu terasa
ARHITECTURA CLASICIZANTA
PETRE Antonescu, Fac. De Drept semimoderna
Senatul din Piata Revolutiei
Palatul Regal preluat de NenciulescuBanca Natiuonala corpul nou Radu DudescuDuiliu MarcuPalatul Victoria (min Externe)Min. Industriei
ART DECO
Foisorul de Foc
Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansataBosaj cu lava solidificataHotel Ambasador
Etaje retraseeColoane filiforme EgiptBrise soleiuri sub balcon
ARHITECTURA MODERNA
Uzinele Malaxa gen BauhausAtelierele CFR ClujGrigore Ionescu, sanatoriu/ ToriaGM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie NOctav Doicescu, casa de odihna la Snagov gen WrightDuiliu marcu bibl. AcademieiDoicescu gara gen de stijlVatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici
MARCEL IANCU
1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara
1922 23 infiiteaza revista Contimporanul
Impreuna cu Ion VineaArticole despre Le Corbusier, Theo von DoesburgIl finanteaza singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea
1926 vila pt tatal lui, a fost pictatavila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveldvila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)strand Kiseleff vestiare simplecladirea Chapier terasa pe colt la ultimul nivel, umbravila Chihaiescu, simetricavila Iluta raumplan, bar sub scaravila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexevila sotiei, bovindouri si balcoanesanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mieslocuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitorimobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modernimob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vile
HORIA CREANGA
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte
Perioade
1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principaleimobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spitalart deco parter cu piatra neagrarealizat parter retras si in umbrabenzi orizontalevila Miclescuvila Bunescu 1932living pe 2 niveluri cu supantasegregare a functiunilor in benzif vitrata in spateterasa cu piscinavila Cantacuzino
inalt, plin, servantjos, servitbd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticlabl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un anvatra luminoasa, loc tip1937, Malaxa pe Magherupereti ingusti - > cat tamplariabaza retrasacopertina subtire peste ultimul nivelcladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre curtea interioara, vitrine pe colthalele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
fatade pure, simple, caramida aparenta singurul materiallab de chimie si fizicainteprinderea Republica
PERIOADA POSTBELICA
Rasturnarea si negarea valorilor anterioare
Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri
Stat institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata
Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 1990 regim f autoritar
prima per prelungire a expresiei interbelice
radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per urbanism clasicizant
diferenta intre produsele de serie si unicate vile luxoase sau case taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in contextCezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechiEugenia Greceanu monografii orase dupa modificariP+1 balta alba (interb) fara loturi dar scara e corectaCvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corectaOpera Romana Octav Doicescu clasicism
Charta / Atena
Grupari elementareStrada doar circulatieEchipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comercialeStrazi secundare complicate compozitie vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
Onesti cvartale staliniste si pietonale artisticeGheorghieni/Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneazaDrumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupariBalta Alba 1960 compozitii libere in jurul parculuiTeatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nouAnsamblul Perla proiect prin suprapunere peste existentPiata Unirii din Iasi amenajata pietonalNicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si SuceavaTeatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)
Recommended