Citation preview
DE GROAP
diavolii, în stînga, la moartea cretinu lui vin înge rii.
EDITURA PELERINUL ROMÂN, ORADEA 2010
DE GROAP „ ducndu-ne aminte, aadar, de aceast porunc
mântuitoare, de toate cele ce s-au fcut pentru noi: de cruce,
d e g r o a p , de învierea cea de-a treia zi, de suirea ia ceruri,
de ederea cea de-a dreapta, i de cea de-a doua slvit iari ven ire.”
Rugciunea Liturgh iei înainte de „ le Tale dintru ale
Tale...”
Cititorule, citete de trei ori aceast carte, ca s vezi cine eti în
cer. Este cea mai frumoas carte din lume despre Venicie.
CuElinoivomînvia,peurmaLuidevomumbla.
EDITATDEMNSTIREA„PORTRITA” ,JUD.SATU MARE,2010
1
VIAA DE DINCOLO DE
GROAP CUMTRIESCMORIINOTRIlCUMVOMTRIl
NOIDUPMOARTE-bUPÎNVTURILEDREPT
CREDINCIOASEALESFINTEIBISERICIIORTODOXE,
DUPPRESIMIRILECOMUNEALEOAMENILOR,
PRECUMlDUPEXPUNERILETIINIFICE TrudacuviosuluimonahMitrofan
TIPRITDEBISERICAORTODOXAUCRAINEI, KIEV,ANUL1992.
Eva creat din coasta lui dam
Notaautorului: Pentru inimile
îndurerate ale omenirii, pestrunavieavieii,de fiecare dat
moartea aprea cutremurtoare
Dumnezeu; rspunsul decisiv, clar la întrebarea inimii umane-c i dup
groapmorii notriTRIESCCA l ÎNGERII... Pentru o inim zdrobit
de suferin pentru pierderea unui apropiat, înmrmurit c a disprut o
fiin scump, trebuie gsit vindecarea. i iat c pe neateptate ea
„Inima” , care triete cu credin,
ndejdeiiubireaudeccelplâns,careseparecnuar mai exista, ESTE VIU l
TRIETE! Ajunge... i inima îndureratadevenitmaiuoar !
Oameniinecredincioi,foartedepartedeBisericide înelegerea
adevrului cretin apreciazmoartea uman
caodistrugeretotal,caoscurtareabsolutaexistenei. Acest lucru nu
este adevrat. Moartea este numai o desprire a sufletului de trup.
Adevrul despre nemurireasufletuluiesteunuldinbazelecretintii.
poate da numai Biserica i credina în Domnul nostru
lisusHristos.Maimultdecâttoate,omulcontemporannu mai poate tri aa
pentru faptul c el rmâne neauzit, neîneles i nimnui nu-i pas de
problemele lui. Dac acestui om, nimeni nu-imai poateajutaaa dup cum
i se pare, el rmâne totui iubit, unic i nu poate s fie repetat i
este un fiu scump pentru Dumnezeu. Nu trebuie s fii dezndjduit în
via, nu trebuie s-i fie fricdemoarte.Dumnezeuseaflalturidenoi
toiinu ne d încercri mai mari decât puterile noastre de pe
pmântisepreocupdesufletdupmoarte.Omuleste creat pentru ceruri i
pelerinajul nostru de pe pmânt trebuies fieopregtirepentru
împriacerurilor.ide aceeaesteprezentatacum reeditarea trudei
importante a monahului Mitrofan „Viaa de dincolo de groap (mormânt)
” . Chiar dac aceast carte a fost scris cu maimultdeosutdeaniînurm,
înanul1880,vrednicia cretinaacesteicreaiispirituale îi permites
fieiazi isrmâncontemporan.
Aceastcarteînsemnatîlpoateajutaatâtpecretinul experimentat cât i pe
cel începtor, pentru a-i uura
caleadreaptasufletuluictreDumnezeu,nevaînvai pe noi s trim în
credin i prin fapte bune, s îndeplinim voiaDomnului;
„Cutaimai întâi împria lui Dumnezeu i dreptatea Lui i toate acestea
se vor aduga vou.” (Mat. 6. 33). FILARET, Mitropolitul
KievuluiialîntregiiUcraine.
PRIMAPARTE MOARTEAÎNLEGTURCUNEMURIREA.DESPRE
MOARTE,PROVENIENAlÎNELEGEREA CUVÂNTULUI'„MOARTE”
APARIIAMORIIPEPAMANT > »
Câttimpau tritAdam iEva în rainuestecunoscut. Rutatea diavolului nu
a fostdomolit.Toi cunosctorii
i
de teologiesântdecomunacordcu faptul c omul este maipresusdealte
lucrurii fiine,asemntor lachipcu Îngerii, creat dup chipul i
asemnarea lui Dumnezeu, (lucruplcutLui,frdepcat).Cdereaplcutactual,
plcerile pctoase gustate azi, progresul pesimist plcut, sau
regresul este urmarea pcatului strmoilor notri.
Despreînaltadesvârireastrbunilornotrisepoate
trageconcluziacein-auavutnicioporunc,niciun fel de legiaacum avem
noiacum,ci ceamai uoar lege. Desigur în sufletul omului au fost
deja inoculate toate
legileprincipalealesufletului;altfelnicinupoatefi.Dac
omulafostpuscaregealtuturorcelorvzute,înseamn
celcompuneacoroanacreaiei luiDumnezeu.
Sufletul nu apsa asupra trupului i strmoul nu a strigat dup cum
arat sfântul apostol Pavel celui ales din sfânta Treime; „Cine m va
izbvi de trupul morii acesteia?” . Dar aceast plcut cdere, pentru
care suspinsfântulapostolPavels-adezvoltatde lacderea
luiAdam.OdatcucderealuiAdamaaprutpepmânt
moarteasufletuluiiatrupului;„Deaceea,precumprintr- unom a
intratpcatul în lume iprin pcatmoartea, tot aa imoartea a trecut la
toi oamenii, pentru c toiau pctuit în El” mrturisete acelai apostol
Pavel. (Rom.5,12).
Aa c moartea s-a actualizat datorit strmoilor
notri,icaurmares-atransmisîntregiiomeniri.Cinenu tie i nu înelege
cuvântul „moarte?”. i cel slbatic i cel elevat o cunosc. Toat
omenirea tie dou realiti: una,cmurimiadoua-cnusetiecând.
DEFINIREAMORII 1
mamei,totaadetainicsedesparteisufletuldetrup. Este
legiuitdeDumnezeu ca fiecareom înoriceclips fiegata demoarte.Aa
dupcum este destinul comun, aa cum sânt chinurile pentru pcate, aa
i groaza moriiestelafel,atâtpentruceldreptcâtipentrucel Scara Ra
iului, pe fiecare reap scrie o vir u e
pctos. Aciunea i tainamorii este aceeai i pentru cel drept i pentru
cel pctos. Poruncind s fie gata pentru moarte. Duhul Sfânt pregtete
momentul prin care se realizeaz trecerea în
viaadedincolode mormânt,atâtpentruceldrept,câti
pentrucelpctos.Moarteapentruprimulestefrumoas, iar pentru cel de-al
doilea este groaznic. Realitatea acestorcuvintea
fostdescrisdeceicareau fcutvoia Domnuluipentrupovuireanoastr.
Dup învturileBisericii noastreortodoxe „moartea este desprirea
sufletului de trup“ , dup care sufletul rmâne cu el însui, iar
trupul se pune în mormânt i acolo se descompune în elementele din
care a fost compus.Soartaultimaomuluipepmântestemoartea, despre
care Sfânta Scriptur mrturisete: „i ca pulbereasseîntoarc
înpmântcumafost, iarsufletul sseîntoarc
laDumnezeu,Carel-adat.“(EccI.12,7).
LEGEACOMUNAMORII 9
vorînvia." (1Cor.15,22). Moartea vine la om atunci când el i-a
împlinit
scopurile vieii ce i-au fost încredinate prin dreapta
judecata luiDumnezeu,ceeaceîiestedefolosomului;
prinurmare,moarteaîiestefolositoareomului.Decinou ne este
legiuits-i mulumim Domnului pentru creaiile
Lui;prinurmare:slavieDoamne,pentrutotceaicreat în folosul
nostru...FiebinecuvântatnumeleTuDoamne,
acumipurureaiînveciivecilor.
Sfântul Antonie cel Mare ptrunzând în profunzimea legilor Domnului,
odat i s-a adresat cu urmtoarea rugminte: „Doamne, de ce unii mor
de tineri, iar alii triesc pân la adânci btrânei?” . i a primit
rspuns: „Antonie, iaaminte,acest lucruestealDomnuluiinui- e de nici
un folos ca s-l cercetezi” (din spusele i
cercetrileSfinilorPrini).
Gândirea la moar e fere e de
pca e. Moar ea în dreap a i
în s ânga îl ine pe om.
Sufletului creatdeDumnezeu îi este rânduit s treac trei etape
care compun viaa venic: în pântecele mamei, viata pe pmânt si viata
de dincolo demormânt. Pentru ce sneîngrozimcândpestetoate
estevoiaDomnuluiinoisuntemaiDomnului?Noinune pregtim pentru
primanaterepe pmântinimicnu ne
aducemamintedesituaiadat;nepregtimacumpentru
adouanatere,dedincolodemormântivenicie.
eiesteucigtoare.Noiîns,vzândcuajutorulDomnului taina înelepciunii
Lui, considerm c moartea este o trecere i nu trebuie s intrm în
panic; din contr, trebuies ne bucurm, pentru c lsm viaa putredi
trecem în viaa nou, nesfârit i incomparabil mai bun.
CAUZELEMORII Moartea, Mt. thos
Cuvântul lui Dumnezeu mrturisete c El a creat omul pentru nemurire
(înelepc. Sol. 2. 23), dar prin invidia diavolului (înelepc. Sol.
,2,24) în omenire a
intratmoartea,prinurmareipcatul. DacEva nuarfi ascultatdediavol i
n-arfi rspuns
ispitirilor sale, i nu s-ar fi îndeprtat de porunca lui
Dumnezeu,atuncinicipcatulnuarfiexistat.Mândriai neascultareaau
fostcauzelemorii sufletului. „Sfinenia este nemuritoare, iar
minciuna este cauza morii” (înelepc. Sol. ,1,13-16). Aceste cuvinte
ale lui Soiomon definesc semnificaia apariiei morii pe pmânt i
mrturia nemuririi omului. Chiar Soiomon spune c numai cei cu mintea
întunecat vd moartea ca o distrugereatrecutului.
(înelepc.Sol.3.2-4).Prinurmare, omul a fost înzestrat cu nemurirea.
întreruperea conlucrrii sufletului cu Dumnezeu duce la moartea
acestuia.
MOARTEANEFIREASClNETRECTOARE
DinSfântaScriptursevedecmoarteapentrunatura
omuluinuestenatural,prinurmare,pentruom,natural
esteviaa.Odatcucderea,omul i-a îndreptat iubirea sa ctre cele
interzise, iar iubirea ctre nemurire s-a
schimbatctrelucruriletrectoare,sufletuls-aschimbat. Sufletul în
stare bolnav iubete i este legat conform naturiidecorp.
8
Nu l-a creatDumnezeu pe om numai ca s-i insulte Creatorul, i s
încalce voia Lui cea sfânt. Dorina lui Dumnezeu pentru om este
venica blândee, încât chiar natura lucreaz pentru el, numai ca s-i
fiemai plcut viaa i s înlture ce este mai neplcut, moartea. Aa
precumpentruomestedestinatviaavenic,ipcatul esteyo apariie
nenatural; moartea este urmarea pcatului iea îiestenenatural firii
umane;omula fost creatnemuritorcatrupisuflet.Condamnarea,daceste
dreaptînfinal,estebun,dacestenedreapt,esterea;
aaipentruommoarteaestebinefctoare.
Dup cderea omului, aa cum ne înva Sfânta Biseric, moartea era un
mijloc pentru oprirea rului, împiedicând desfurarea lui. Dac
Adam ar fi rmas dupcderenemuritor,atuncii rularfi fostnemuritor,
iar pentru om nu mai era nici o ndejde de mântuire. Pentru ca
nemurirea omului i a iadului s nu ajung venic, cu acestscop i-a
fost interzis luiAdam ca prin
pcatulluisgustefructuldinpomulvieii.(Fac.3,22,23).
Acum când inutul morii a fost destrmat prin rstignirea lui
lisus Mântuitorul, cei ce cred în El sânt
rscumpraidinprimulpcat.Rdcinaruluidinnatura uman se înfirip chiar
în concepia trupeasc, atunci cândse unesc împreun
trupulcusufletul.Rul poate fi distrus nu numai prin unirea
creaional dintre trup i suflet, când se unesc în pântecele mamei.
(Concepia, zmislirea unui om este urmarea pcatului lui Adam i
Eva,darprinnatereaomuluidinomiprinunireadintre trupisufletse
reparacestpcatcreaional).Deaicii concluzia: oricâts-ar curi omul pe
pmânt, oricâts-ar sfini nu poate s distrug desvârit rdcina rului i
sajung însituaiadea nusimi povara trupului, i s
suspineîmpreuncuSfântulApostolPavel; „Srmanom, oarecinemva izbvide
trupulmoriiacesteia?” (Rom. 7.24).
sufletulomului imâhnireaduc la îndoial, laconfuziei la pericolul de
a-i pierde mântuirea i de a nu putea ajunge
înviaavenic,desigursituaiiledatesântnite ispite. Ca urmare, ispita
pentru om nu este motiv de bucurie, ci de mâhnire. Viaa nu a mai
fost frumoas pentruomenirechiardinclipacderiistrmoilor,atunci când
cu sudoarea frunii lor au început s-i câtige hrana i existena.Munc
necontenit, dureri corporale, mâhniresufleteasc, ispite,
iatcucene-amumplutviaa pe pmânt. în vremuri de tristee numai sfinii
erau bucuroi, urmrind dac nu exist nici un om care ar rezista
ispitelor lumeti. Sfântul i mult încercatul i
dreptulIovnuaspuscviaanuarfidecâto ispit?
Nuexistnici unom cares nuseocupedeviaa lui înainte de
terminarea ei... Cât de scump este viaa în prima parte i deodat
auzim porunca morii înainte de terminareaei.
Atâta timpcâtesteomul pepmântmâhnireai ispita nu-l laspân
lamoarte.Numaimoarteaelibereazomul de
ispit.Darpunândcaptmâhniriiomeneti,oareeste benefic i
salvatoaremoartea pentru care este obligat smulumeascCreatoruluicu
inimacurat?
dintr-un loc în altul, din lumea vzut în cea nevzut,
dincolodemormânt,spiritualpentrucretini,denespus i de neegalatmai
bun.De aceeaSfântul loanGur de Aur, plin de emoie i-a spus
morii la apariia fericirii: „Undeîiesteveninultumoarte?”
Moartea fiecrui credincios se termin în moartea Domnuluinostru
lisusHristos,careprinînviereaLuine-a druitoviablândivenic.
„Eusântcalea,adevrul i viaa", ne înva Fiul Omului iar noi credem c
cei moriîntruHristostriesc,numaidacnuarfineghin,ci
membriadevraiaiSfinteiBisericialuilisusHristos.
Analizând moartea, ea ne expune aciunea mâniei Domnului, pe
care o aflm iubind ortodoxia. Deci, analizând moartea în raport cu
venicia ne arat c cei ortodoci, trind cu sufletele lor în spiritul
iubirii lui Dumnezeu, trecdinviaapmânteanplindegreutii rutate în
împriavieii,a iubirii, a fericirii,acolounde
seînlasufletullorîntimpulvieii.
Dup cuvântul Domnului, moartea lor este chiar „frumoas” , ca urmare
a dezlegrii lor pmânteti câtigate temporar ca s fie în veci cu
Hristos. (Filip. 1,23). „Am dorina s primesc dezlegarea i s fiu cu
lisusHristos”ianume-sfiuacoloundeestedestinatde
Creatorloculomului.
Descifrând relaiamoriicuceipctoi,constatmc este „groaznic” fiind
urmarea mâniei lui Dumnezeu dup dreapta Lui judecat. Aceasta este
diferena venicaceeaceafostatâtdescumppepmânticeea
cedincolodemormântnumaieste.Moarteapctoilor care nu s-au cit este
benefic pentru ri, inuturi i familii, pentru c face s dispar rul.
Dup zicala popular„afarcuneghinadingrâu” .
IEIREASUFLETULUI Sufletulse unetecu corpulomuluicu care
împreun
formau anterior organismul uman i se desparte de el dupvoia
luiDumnezeu.Desprindu-se, sufletul treceîn
T î
împriaunic, împriasufleteasc,aîngerilor; iapoi dup însuirea
fiecruia, buni sau ri se vor uni cu îngerii, cei buni vor fi
în rai, iar cei ri, deczui în iad. Acest adevr ni l-a descris
însui Dumnezeu în pilda bogatului nemilostiv i sracul Lazr,
învându-ne c sufleteledespritedetrup introri în rai,ori în iad.
„Azi vei fi cu mine în rai” i-a spus lisus Hristos tâlharului
înelept.
Moar ea cu aripi a scos sufle ul, iar
în brae are sic riu l cu rupu l. Ea zice:
pân aici i-a fo s viaa.
înseamn c dup desprirea sufletuluidetrup,sufletulvafiori
în rai, ori în iad. Când? „Azi” , a spus Domnul lisus
Hristos; cum
s înelegem sensul cuvântului „azi”? Cum s interpretm dup învturile
Sfintei Biserici despre sensulzilelora3-a,a9-a,ia40-a?
Pepmântsântzileinopi,sptmâni, luniiani, iar
dincolodemormânt-venicie, luminoriîntuneric.Pentru ca sufletul
smerites ajung în partea întunecat sau luminoas a veniciei trebuie
s treac o perioad de timpcarecorespundezilelorterestre.
Timpul în care seaflsufletul dupdesprirea luide trup corespunde cu
zilele terestre. Dup cât este cunoscut situaia sufletului care se
afl dincolo de mormântîn primele3ziledupmoartei înurmtoarele,
pânla40,SfântaBisericiapropiaiimortului, folosesc aceast perioad ca
s-l înduplece pe Dumnezeul cel milostiv.
Aadarcuvântul „azi“ reprezint timpul dedincolode groap,
„venicia” , iarzilelea 3-a, a 9-a ia40-a, sânt pentru pmânteni, iar
în viaa de dincolo aa ceva nu
exist,acoloestenumaiazi,iaraltzinuexist.
Taina morii este ua prin care trece sufletul ce s-a
despritdecorpiintrînvenicie.
Ce se petrece cu corpul uman dup desprirea de
12
suflet, vedem i cunoatem, îns ce se petrece cu sufletul nici nu
tim, nici nu vedem, în afar de ce ne
învasfântaBiseric,stâlpul itemeliaadevrului,ine
învaiDuhulSfânt.
Despre ieireasufletului icesepetrece cu el înacel
timpSfiniiPrininearatc lângelaparîngeriibunii cei ri.Artareacelorri
îl ispitescpân lacapt: darîn aprarea sa apar i îngerii buni care îi
aduc omului un mareajutoricubucurieîlslujescpentrufapteleluibune i
pentru contiina lui curat. Atunci ascultarea, stpânirea desine,
faptelebune, suferina îlajut, iarel este condus de ceata de îngeri
cu bucurie în faa Mântuitorului. Pe sufletul rtcit, iubitor de
pcate, duhurilereleîlconducspreiad.(SfântulTeodorStuditul).
Odat sfântului Macarie dinAlexandria i-au aprut în vedenie doi
îngeri, care i-au spus c sufletul atât al
omuluicredincioscâtialceluinecredincios-privetecu groaz i fric
apropierea îngerilor. Sufletul aude i înelegedurereai
lacrimilecelorapropiai,darnu poate scoateniciunsunetcas le
rspund.Elsegândete la calea lung i la noua lui via dup desprirea
lui de trup(sfântulMacariedinAlexandria).
Spusele sfântului Teodor Studitul i Macarie din Alexandria
sunt completate cu spusele sfântului Chirii din Alexandria,
la ieirea sufletului din trup: „în ce situaie de team i fric se afl
sufletul pân se va pronuna hotrârea
final!. Puterea Domnului st fa în fa cu puterea duhurilor necurate
i expun gândirea curat, faptele i vorbele fcute de el i ateapt cu
fric i emoie, în disputa lui fiind angrenai îngerii i demonii care
vor decideori laosând, ori laviaavenic” . (SfântulChirii
alAlexandriei).
Drumul sufletului dup moarte îl arat minunea cu
13
Taxiot. El spune c la ieirea sufletului vin îngerii buni, care duc
sufletul prin vmile cele nemitarnice ale
vzduhului,undesearatfaptelecelebunealesufletului,
pecarele-afcutînvia.
SfântulGriqorie,uceniculsfântuluiVasile,aîntrebatîn
vedeniilesalepesfântulTeodordespreîmprejurrilecare însoesc
moartea. „Cums-i explic boala trupului, chinurile i greutile cu
care se confrunt muritorii! Ieireasufletuluidin
trupesteatâtdedureroas încâtse aseamncu un om dezbrcatigolcares
fiearuncat în focisardprefcându-seîncenu” .Cândavenit vremea
morii mele, m-au încercuit duhurile rele; unele rgeau ca animalele,
altele ltrau precum câinii, altele urlau ca lupii, privind la mine,
cutând s m îngrozeasc, scrânind din dini de fric i neputin;
deodatamvzutîndreaptapatuluimeustânddoiîngeri, prezena crora m-a
linitit i demonii s-au retras. Unul dintre îngeri i-a întrebat cu
mânie: de ce venii voi de fiecare dat înaintea noastr lamuribunzi,
îi îngrozii i tulburai orice suflet cese despartede trup? Aici
degeaba v bucurai, înacest sufletexist mila lui Dumnezeu ivoi nu
avei nici o prticici nici sori de câtigat aici. Demonii s-au
tulburat i au început s expun faptele rele fcute în tinereeameai
ipau: „dar pcatele acestea, acela i cellalt nu le-a fcut el?” în
sfârit apare moartea, din privire foarte urât, fiind sub
asemnareaunui om, darfr trup, numai scheletul gol. Ea a adus
diverse instrumente de tortur, sgei, sbii, securi, furci i altele,
iar sufletul meu smerit s-a cutremuratdegroaz.Sfinii îngeri
i-auspusmorii: „Nu pregeta, dezleag aceast unirea sufletului de
corp, în linitei repededezleag-l,elnuarepcategrele” .
Atunci moartea s-a apropiat demine, a luatosecure mic i a
început s-mi taie prima dat picioarele, apoi mâinile, apoi cu alte
instrumente mi-a desfcut restul organelorînordinea lorfireasc.Am
rmas frdemâini i fr de picioare, totcorpul mi-a amoriti nu
puteam
14
s m mai mic. Capul mi-a devenit strin, apoi a
amestecatcevaîntr-unvas(unamestec) forându-ms-
Ibeau.Aadeamarafostbuturaîncâtsufletulmeunu a putut rezista i a
ieit din trup îndeprtându-se, iar îngerii l-au primit
înmâinile lor. Uitându-m în urmam vzut corpul meu întins rigid i fr
suflare. Parc ar fi fostunaltom carei-adathainelejosdepeeliseuita,
aa m uitam i eu la corpul meu îndeprtându-m. îngerii m
susineau, iar demonii apropiindu-se de noi
artaupcateletinereiimele, iarîngerii auartatfaptele bune i mulumit
lui Dumnezeu au gsit; ei au adunat faptelebunecareau fostfcutecu
ajutorulDomnului i au fostgataspun pecântarcontra faptelormele
rele. i atunci pe neateptateaaprutcuviosulprinteVasile
ile-aspussfinilorîngeri:„Acestaestesufletulcarem-a
slujitlabtrâneeieum rugam laDumnezeupentruel, aa c Dumnezeu mi l-a
datmie” . Cu aceste cuvinte a
scosopungplindegalbeniiadat-oîngerilorzicând:
„cândveitrecevmilespreîmpriaveniciduhurile rele vor revendica acest
suflet s-l rscumprai din datoriile lui, c mulumit lui Dumnezeu eu
sânt bogat; prin truda mea am adunat multe comori i druiesc
aceastpungsufletuluicarem-aslujit”.
Spunând acestea a plecat. Duhurile rele au rmas nedumerite i n-au
mai cerut nimic îndeprtându-se. i iaravenitsfântulVasileaducândcuel
înnitevaseulei curat i mir; el le-a deschis pe rând i m-a uns; m-am
umplut de buntate cereasc i atunci am constatat schimbarea i m-am
luminat. Cuviosul le-a spus îngerilor: „când vei termina cele
trebuincioase acestui sufletatuncis-l conduceisprevieuire în
loculpregtit de Dumnezeu mie” . Dup aceasta cuviosul s-a fcut
nevzut, iar îngerii m-au luat i ne-am îndreptat spre rsrit. (Vezi,
CELE 24 DE VMI ALE VZDUHULUI, EdituraPelerinulRomân,Oradea.)
Sfântul loanDamaschinscrie: „Dumnezeumântuiete creaia mâinilor sale
cu excepia acelora care aparin
15
numrului celor excomunicai care au înclcat credina adevrat, aa
cpartea stânga balanei tragecumult pe cea dreapt. Brbaii sfinispun
csepun pecântar fapteleomuluiînaintedemoarte,dac:
1) partea dreapt se va înclina mai mult decât cea
stâng,acelomîivadasufletulîngerilorblânzi;
2) dac balana este egal atunci învinge iubirea de Dumnezeu;
3) chiardacbalanaseînclin înparteastângdoar puin, i atunci mila lui
Dumnezeu completeaz neajunsurile. Acestea sânt cele trei Judeci ale
lui Dumnezeu:preabun,drepti iubitordeoameni,
4) cândfaptelereletragprea multînparteastângnu maiestenimicdefcut”
.
Toate aceste situaii însoesc moartea omului. > »
Mântuitorul a spus c ieirea sufletelordin corp au un traseucomun,
(Lc. 16,23),dartotui searatcmoartea pctosului este groaznic, iar pe
sufletul celor drepi îngerii îl conduc în sânul lui Avraam.
(Lc. 16,24). Cercetareasituaieidefaptîncareseaflceledoumori
alecelordousuflete,esteexpusînînvturileSfinilor Prini. De noi
depinde, se înelege, dac cu ajutorul bunvoinei Domnului moartea i
ieirea sufletului o putem face uoar sau grea. Judecând dup cum o s
primim ios îndeplinimporuncaDomnuluinostru lisus Hristos: „în
oricemoment fii gata demoarte, cii-v i credei în sfânta Evanghelie”
. Cercetarea neîntrerupt, cina i credina vie în Domnul nostru lisus
Hristos ne vor face ieirea sufletului mai fericit. Nu numai sracii
precum Lazros urmezeviaa i o s aib parte de o moarte fericit, dar i
cei bogai dac ei vor fi smerii, înelepi i sraci cu duhul. Nu
numai cei bogai, ca cel dinsfântaEvangheliemerg în
iadiaupartedeomoarte grea, ci i cei sraci care nu-i duc Crucea cu o
mare rbdare sufleteasc; aadar fii gata de moarte în orice moment.
Groaza de dinaintea morii i marea agitaie sânt însuiri ale omului.
Toi sfinii se pregteau de
16
aceastclipcurugciuneilacrimiimoartealorafost mrea. Spunea sfântul
Vasile cel Mare: „Doamne, pentru robii Ti, sufletele care au venit
la Tine desprindu-se de trup nu este moarte, ci adormire în linitea
cea deplin” . Aadar-frai i surori linitii-v, moartea nueste
unmijlocdedistrugeresauo limitarea fiinei umane. Sufletul triete în
alt lume în care se poatesplecminoiînoricemoment.Celoradormiiîn
Domnul nostru lisus Hristos învingtorul morii noastre nu le vom
spuneADIO, ci simplu: LAREVEDERE iubiii
notriprini,apropiai,fraisausurori.
IEIREASUFLETULUICREDINCIOS Din revelaia îngereasc a sfântului
Macarie din
Alexandria se constat c ieirea sufletului credincios este direct
opus celei a sufletului pctos. Sufletul credincios, dup ce se
desparte de trup este primit, condus i aprat de sfinii îngeri
într-o lume plin de lumin, bucurie i buntate. Nu-i de mirare ieirea
acestor suflete i unirea lor cu îngerii, cci ele au
petrecutofoartemarepartecueipepmânt.
lat ce scrie sfântul Efrem irul despre ieirea sufletuluicredincios:
„Sfiniiadevraiieroi,sebucurde ieireavoastr (a
sufletelorcredincioase).Având în faa ochilor loro trudmare a
faptelor lor, priveghere, post, rugciune, metanii, lacrimi,
sufletele lor srbtoresc, pentru c sânt chemai din trupul lor, ca s
intre în liniteavenic” .
IEIREASUFLETULUIPCTOS Cuvântul
luiDumnezeumrturisetecestegroaznic
moartea pctosului (Ps. 33. 22). Pentru ce oare? S studiem
fiinacuvântului „pctos” ; acestaestecelcare aclcatporunca
luiDumnezeu,estecelcenus-asupus legilorSale. Ca doritorde cinste îi
umple sufletul de o bucurie neînsemnat, iar fcând aceasta, atunci
sigur apareteama rspunderii.Moarteasufletului pctoseste
17
grea, deoarece în clipa ieirii lui îl întâmpin duhurile rele,crora
fr de fric le-a slujiti pe pmântîntimpul vieii i în egal msur cu
alte suflete pctoase va trebuisintreînvenicunire.
Cuviosul Macarie cel Mare Judec despre ieirea sufletului pctos în
acest fel; „Când iese sufletul pctosului din trup, atunci se
produce o mare tain, ctre el se apropie o mulime de demoni i îngeri
ai întunericului i rpescsufletul în inutul lor inu trebuie s
ne mirm. Dac omul trind înc pe pmânt li s-a supusde bunvoie i le-a
devenit rob, cu atâtmaimult
cândprsetelumeadevineprizonierullor”.
DesprireadeviaaterestrscriesfântulEfremirulîl mrginete pe pctosul
care vede în faa ochilor si fructul amaral frdelegilorsale. Cât cin
îi strânge inimaatunci aceluia, care nu s-a ocupat de el în timpul
vieii,demântuirealui.
DinscrierileduhovnicetialeSfinilorPrini reiesec Dumnezeu, pe
cileSale nemrturisite le acord înainte de moarte Sfânta împrtanie
oamenilor fr s fac deosebire între pctos i cel credincios,
dimpotriv: pentru oricepcate fcuteanterior, chiarîn timpul vieii,
oricecanonaravease trecepesteel iprin cinade la moarte. El le las
aceast cale tuturor. Moartea pe neateptate. El o trimite ca un
mijloc duhovnicesc, deoarece el cunoate condamnarea pcatelor
tinereii, netiina i uitarea. (Mrturisirea surd a lui Polisadov,
pag.19)
ATREIAZIlÎNCERCRILE(VMILE),DEFINIREA
ZILELOR:ANOUA,APATRUZECEAlLAUNAN Unde se afl sufletul în clipa când
se desparte de
trup?Ce înseamnzilelea-3-a,a-9-aiceade-a40-a?în ce perioad trece
sufletul încercrile aeriene (ale vzduhului) i când dup ieirea lui
din trup se face judecataparticular?
Sfântul Macarie din Alexandria ne red printr-o
18
revelaiea îngerilorsituaiasufletelormorilor în primele 40deziledup
ieirealordincorp.Cândsedesvârete tainamorii isufletul
sedetaeazdecorp,atunci el în decursdedouzileseaflpepmântsi însoitde
îngeri viziteazacele locuri undesconfirmedreptateaasupra
faptelorsale.Elpluteteîn jurulcaseisale, loculundes-a
despritdecorp,si câteodatseapropiedesicriuunde
seaflcorpulsudecares-adetaat.
Ina treiazi.dupcutremurtoareaînviereaDomnului nostru lisusHristos,
petrecut îna treiazi, fiecaresuflet cretin trebuies se ridice la
ceruri pentru a se închina Domnului, lat cauza pentru care sfânta
Biseric are obiceiul deosebit ca în a treia zi s aduc rugciuni
pentruiertareapcatelorceluimort.
A treiazi dupmoartea omului se face pomenirea, i aducând
Domnului rugciuni se slujete Parastasul.
Aceastzipentruceldecedat,câtipentrunoiceiviiare legtur
direct, duhovniceasc cu învierea Stpânului vieilor noastre,
învierea ce ne-a închinat-o nou (i desiguridecedatuluitu).
în a treia zi cel decedateste înmormântat. Restituind
pmântului corpul, corpul drag inimilor noastre, îndreptm
inima i mintea noastr ctre învingtorul morii ce ne-a druitsrbtorea
vieii i victoriadeplin asupra morii prin învierea Sa. Biserica
crede cu solemnitate, cu fiii si, c Hristos a înviat din mori i
adevrailorcretini, celordin sicrie le-a druitviaa. i mortului tu îi
este druit viaa i învierea,dar numai prinHristos.
A treia zi trupul se restituie pmântului, iar sufletul
trebuiesse înalesprecer: „i seva întoarce praful în pmântulsu i
vadeveni ceea cea fost, iarsufletul se vaîntoarcectreDumnezeuCelce
l-acreat” .(EccI.12,7)
Nemsurat este distana între cer i pmânt, sau între Bisericile
adevrate! Aceast distan în limbajul uman i în scrierile Sfinilor
Prini i în Scriptur se definete prin cuvântul „aer” (vzduh). i prin
urmare
19
acest„aer” nusedefinetenumaiprineternitateasubire ce înconjoar
pmântul, ci i prin imensitatea lui. Aceast imensitate este
umplut de îngerii czui, cu toate faptele lor care const în a
îndeprta omul de mântuirea lui, fcânddinelun
instrumentalminciunii.Ei lucreaz cu iretenie în interiorul nostru,
ca s ne fac prtai la pieirea lor, cutândsne înghit.Mrturisete
despre diavol sfântul apostol Petru, astfel: „Fii treji,
privegheai. Potrivnicul vostru, diavolul, umbl, rcnind ca un leu,
cutând pe cine s înghit” (1 Petr. 5. 8). Despre imensitatea etern
dintre cer i pmânt, aerul fiind plin de duhuri rele, nemrturisesc
vedeniile alese alesfântuluiDuhicredemacestuiadevr.
AacumscrievztorulmarilortainealeDomnuluidin Apocalips,
îngerii czuiau fost îndeprtai dincasa lor cereasc
(Apoc.12.8,9).Deaceeaundearfi locul lor?în cartea lui Iov se arat c
înaintea cerurilor ar fi locul îngerilor czui (Iov. 1,7) i
învtorul neamurilor îi numete duhuri rele, iar pe cpetenia
lor-stpnul întunericului.(Ef,2.2).
Din acel moment, ca urmare a cderii strmoilor notri i izgonirea
lordin Rai, lâng pomul vieii a fost pus unHeruvim (Fac.3.
24),daricelde-aldoilea înger
czutînvremeasa,s-aopritîntreceripmântcastaie calea omului spre rai.
Porile cereti s-au închis pentru om i din acelmomentStpânul lumii
nu a permis nici unui suflet uman ces-a despritde corps seapropie
de Rai. i credincioii, în afar de Mie i Enoh, ca i
pctoii au coborât în iad.
Primul care a trecutaceastcalede neptruns ctre rai, inofensiv, a
fost Biruitorul morii, distrugtorul iadului; i porile raiului
din
20
acel moment s-au deschis. Dup lisus a trecut uor i tâlharul înelept
precum i credincioii din Testamentul Vechiscoi deMântuitorul din
iad.Sfinii trec fr lupt aceastcale,chiardacmaisufercâtevadin rmiele
faptelorrele,darcelebuneînclinînfavoarealor.
Dacnoiurmaii fiind luminaide lumina luiHristosi având libertateadea
face faptebunesau rele,deobicei devenim prizonierii faptelor rele,
neadevrate, i îndeplinirii voinelor lor nefireti, cu
atâtmaimult ei nu vor lsa sufletul atunci când se va despri de trup
s treac la Dumnezeu. Se înelege c ei îi vor arta sufletului toate
drepturile lui în aprarea sa ca unui executant credincios al
sugestiilor lor (gândurile, simurileidorinele).
Diavoliiîiexpunactivitileluipctoaseîntotalitatei
elrecunoateaceastrealitate.
Cretinii nu-i petrec viaa fr de pcat aa c nu primesc direct accesul
în viaa venic, iar faptele lor
trebuiescpreuiteicântriteneaprat.
Dac sufletul nu i-a gsit identitatea i nu s-a recunoscut în viaa de
pe pmânt ca un lucru duhovnicesc, el trebuie neaprat s se
identifice dup mormânt; s recunoasc ce a fptuit în sine, cu ce s-a
obinuiticareestesfera luide influen,înceaconstat hrana lui i
îndestularea.Trebuiesse recunoasci în
acestfelssejudecepesineînaintecasajungîn faa judecii lui
Dumnezeu, la dreapta judecat cereasc. Dumnezeu nu a vrut i nici nu
vrea moartea, daracest lucru omul l-a dorit. Sufletul poate s-i
recapete contiinapepmântcuajutorulSfintei împrtaniicare
poatesaducocinadevratis primeascde la Dumnezeu
iertareapcatelor.Dardincolodemormânts aduci sufletul la contiina
pcatelor sale nu se poate; aici îi stau în cale duhurile rele care
se definesc a fi cpeteniile tuturor rutilor de pe pmânt i îi vor
reaminti toate situaiile prin care s-au produs rutile. Sufletul îi
recunoate pcatele i cu aceasta el deja
21
atenioneaz judecata lui Dumnezeu care îl osândete
dupsentinapronunatdeel.
Prin cin, pcatele fcute sânt terse i nu se vor
maireamintinicieri,nicilavmiinicilaJudecat.
La încercrilesufletului îngerii dreptii expun faptele bune svârite
de el. Toat distana dintre pmânt i ceruri conine 24 de vmi sau
judeci în care sufletul este învinuitde demoni pentru pcate.
Fiecare judecat, vam sau cum se denumete în Sfintele Scripturi,
încercare,areduhurileei rele, sauvameiiei, carearat
felulpcatuluifcut.
Vameii nu numai c îi dovedesc sufletului despre pcatele lui, dar
mai adaug i altele pe care nu le-a
fcut,dupcummrturisetesfântulloanScrarul.
Ordineaîncaredecurgîncercrileesteunadupalta, dup cum spune cuvioasa
Teodora. în calea lui ctre
ceruri,dusctrersrit,sufletultreceprinVmi,încare duhurile rele
opresc sufletul condusde îngerii buni i-i expunpcatele:
VAMA 1 AGRIRII DERU,VAMA2AOCRÎRII l BATJOCORIRII,VAMA3AZAVISTIEI
(INVIDIEI),VAMA4 AMINCIUNII, VAMA 5 AMÎNIEI,VAMA 6 AMÂNDRIEI, VAMA
7 A GRIRII DEARTE, VAMA 8 A LURII DE
CAMTlAVICLEUGULUI,VAMA9ALENEVIRIIlA
TRÎNDVIEI,VAMA10AIUBIRIIDEARGINT,VAMA11 A BEIEI, VAMA 12 A
POMENIRII DE RU, VAMA 13 A DESCÎNTTUREI l A VRJITORIEI, VAMA 14 A
LCOMIEI, VAMA 15 A ERESURILOR, A SECTELOR, VAMA 16 A SODOMIEI, VAMA
17 A PREACURVIEI, VAMA 18 A UCIDERII, VAMA 19 A FURTIAGULUI,
VAMA20ACURVIEI,VAMA21ANEMILOSTIVIRII,VAMA 22 A MUIERILOR CELOR CE
SE SULEMENESC, SE ÎMPODOBESC, VAMA 23 A FUMATULUI, VAMA 24 A
SIMONIEI. Trecerea prin vmi se face a treia zi dup moarte.
PreasfântulMacariescrie: „învturaBisericiidespre
vmiestedeactualitateisefoloseteiazitrgându-se
22
deprinveaculalpatruleaprinînvtoricaremrturisesc c au primit
învturilede la înaintaii lordin predarea apostolilor”
(Adevrateledogmealeteologiei.Voi.5,pag. 85,86).
Cunoscând poziia sufletului de dincolodemormânt, trecerea lui prin
vmi i apariia lui în faa Domnului pentru închinare corespunde celei
de-a treia zi, iar biserica i neamurile vrând s demonstreze c-i
amintesc de el, se roag la Dumnezeu ca sufletul s poat trece mai
uor încercrile i s-i fie iertate pcatele. Eliberarea de pcate a
sufletului constituie
pentruelînviereapentruoviafericit,venic.ideci, dup exemplul
Domnului nostru lisus Hristos cel ce a înviatatreiazi,
iseslujeteparastasuldepomenirecai
elsînvieatreiazipentruoviaveniccuslavalturi deHristos.
DupînchinarealuiînfaaDomnului,seporunceteca s i se arate locaurile
Sfinilor i frumuseea raiului. Cltoriile, vizitele în locaurile din
rai se petrec în decurs de sase zile, iar sufletul se minuneaz i
proslvete peCreatorul Dumnezeu. Contemplând toate
acestea,elseschimbiuitdurerile luicorporalece le-
aavutanteriorîncorp.Dacestevinovatdepcat,vede însfini o
îndulcire, i începes-i reproezefaptul ca petrecutviaa cu nepsare i
nu i-a slujitDomnului aa
cumsecuvine.Dupa9-azi,dupceavizitatraiul(dup desprirea lui de
trup), este adus din nou pentru închinarea lui în faa
Domnului; aadar Biserica face foartebinecaducedarurii
rugciunipentrucelmort.
Dupceade-adouaînchinciuneînfaaStpânului,El poruncete s i se arate
sufletului i iadul cu toate chinurilesale.Sufletulcondusvedepeste
totchinurile la care sânt supui pctoii, aude plânset, gemete i
scrânetdedini. încontinuare,peparcursulcelor30de
zilesufletulestecondusprindiversesectoareale iadului
estecuprinsdefricadeanuajungeielacolo. Insfârit, în a 40 a
zi, dup ce a ieit din trup, sufletul este adus
23
pentrua3-aoarpentru închinciurteîn faaDomnuluii numai acum, dup
faptele sale, dreptul Judector îl trimite la
loculpecareîlmerit.Aceastaînseamncîna 40-a zi se face judecata
particular dup ce sufletul a
ieitdincorp.Aadarpebundreptate,sfântaBiseric Ierusal mul
ceresc
face pomenire dup mori în ceade-a40-azidupmoarte.
în cea de-a 40-a zi, se constat c este aezarea i Judecarea
particular a sufletului în viaa lui de
dincolodemormântcarevafi
pân la înfricotoarea Judecat de apoi. Aceast stare
defaptasufletului,petrecutînmodplcutînviaadepe
pmântnuestedefinitivisepoatemodifica.
Domnul nostru lisus Hristos în cea de-a 40-a zi a înlat
natura uman luat de El pe pmânt, întru slav- aezând naturaomului
lângDumnezeul Lui „în dreapta Tatlui” :
„Zis-aDomnulDomnuluimeu:ezide-adreapta Mea, pân ce voi pune pe
vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale" (Mt. 22. 44). Aa c prin aceast
înfiare,morii, înceade-a40-a-ziprinsufletele lorintr în
locurilecorespunztoarefaptelorsvârite pepmânt, dup cum au lucrat.
Dumnezeu, pentru mântuirea noastr, ne-a unitprinviaaimoarteaLui,
înlându-se în cea de-a 40- a zi; aa i sufletele morilor,
încheind caleavieii,primescrsplataconformfaptelor lor.
Cum în cea de-a 40-a zi Hristos s-a înlat i ade totdeauna în
dreapta Tatlui, ateptând ca dumanii lui s fiepui sub picioareleSale
(Evr. 10. 12,13), totaa i sufletele morilor ateapt ceasul
întâlnirii de dup moartecuHristos,capân iaadouavenires rmâncu El
(vrând dac se poate), pân la a doua judecat de obte i înfricotoare
a lui Hristos (Cuvântul arhiepiscopuluiTeodor,pg.37,38).
Aceast concordant între starea luiHristos i starea
24
sufletelor adormite se recunoate prin cuvântul Domnului: „i precum
este rânduitoamenilor o dat s moar, iardupaceeas
fiejudecata.TotaaiHristos, dup ce a fost adus o dat jertf, ca s
ridice pcatele multora,adouaoarfrdepcatSevaartacelorcecu
struinîlateaptspremântuire” . (Evr.9.27,28).
Tânjind inimatadupmoarteaceluidrag inimii tale în a-40-a zi, înal
mintea i inima ctre Mântuitorul vieii noastre, ziua înlrii
începtorului vieii noastre, ca s mijloceasc El: „Cci Hristos n-a
intrat într-o Sfânt a Sfintelor fcut de mâini-închipuirea celei
adevrate-ci chiar în cer, ca s Se înfieze pentru noi înaintea lui
Dumnezeu” (Evr.9,24) castrimidupmoarte.Seva dezice oare Tatl Ceresc
de rugminile pentru noi ale Fiuluisuuniciprea iubitcares-a
rstignitpentrunoi? ine aadar credina cu trie i iubire ctre Domnul
în întreaga luimrire care venic se ocup atât de soarta noastr
câti de a celormori.Roag-tectreEl pentru ca cu bunvoina Lui s
vindece neputina sufletului plecat,s-i
iertetoatepcateleigreelileistecuree de ele. Rugciunea i credina ta
luminat de sfânta Biseric ajut foarte mult celui mort la judecata
particulara luiHristos,cas-laeze îndreapta pân la
judecatadeapoi.
Cunoscând calitatea sufletului de dincolo, fapt ce corespunde celei
de-a40-a zi pe pmântatunci când se
decide soarta chiar dac nu definitiv. Biserica i rudele se grbesc
s-l ajute. în aceast zi se slujete parastasul pentru a îmbuna pe
bunul Dumnezeu în decizia Sa referitoare la mortatât câtdepindede
noi.
40-a zi, su fletu l se închin u ltima dat lui Hristos
.
25
Din timpurile strvechi se constat c sufletul dup
ieireadincorpdouzile rmânepepmânt,a treiazise înal ctre
Dumnezeu pentru închinare; în urmtoarele asezileseafl înRai, i
însfârit, 30dezilepetreceîn Iad; înceade-a40-aziel este la locul
destinatnefiindo decizie final. Decizia final va fi luat atunci
când va avealocînfricotoareajudecatdeapoi.
Ziua-anul, iarînaniiurmtorieava fiziuamorii,zilele aniversare
pentru bunii cretini rmân totdeauna zile însemnate. Vrem s
dovedim c duhovnicete nu se anuleaz legtura întremori i vii, pentru
c cei vii fac parastasei îl roagpeCelîncarestviaaimântuirea noastr;
îl roag pe celcare ne-aspus: „i lisus i-a zis:
Eusuntînviereaiviaa;celcecredeînMine,chiardac
vamuri,vatri”(In.11.25).
Noi credem i avem ndejde neîncetat în El i în
promisiuneacelorceseroagctreEl: „cereiiviseva da”
.CEunuvreaumoarteapctosului,pentrucaream suferit, pentru careMi-am
vrsat sângeleMeu i cruia astzi îi druiesc viaa ... numai s crezi!
„Dar lisus, auzindcuvântulces-agrit, i-azismai-mareluisinagogii:
Nuteteme.Credenumai”(Mc.5.36).SFÂRITULPRIMEI PRI.
PARTEAADOUA LEGTURAINTERNlATITUDINEARECIPROC
ÎNTREMORIlVII. SPIRITUALITATEAlMORALITATEAÎMPRIEI
CRETINElMEMBRIIEl Spiritualitatea moral a împriei Domnului
nostru
lisus Hristos o compun fiinele nemuritoare moral- spirituale
(Luc.20.38;Rom.16.8,9),aacumesteînsui Creatorul.Aceste
fiinesântsufleteleiîngerii. îngeruli
sufletulnusântniteforespiritualeimpersonale,cisânt fiine personale
(TeologulRudacov,c. 40).Sufletul, atâta timp cât triete în corp, se
afl pe pmânt; dup desprireade trup intr în lumeaspirituala
îngerilor în
26
lumea de dincolo de mormânt. Omul, dup natura lui dubl-sufleti
trup, seafl la grania între lumea vzut i cea nevzut cuprinzând în
sine o ciudat îmbinare duhovniceascmoral, cereasc cu terestr,venic
cu vremelnic.Omulestelegturaîntre lumeaactualicea
dedincolodemormânt,iestedesemnatdirectafiînger
pepmântiomceresc.
SfântulapostolPetruneînvacatâtceivii câticei mori sânt credincioi
ai Domnului. Numai pe cei credincioi Domnul îi recunoate ca fiind
ai Si, dup cuvinteleMântuitoruluinostru lisusHristos: „Dumnezeul
lui Avraam, al lui Isaac, i al lui lacob“ , „Iar c morii
înviaza artatchiarMoise la rug, când numeteDomn pe Dumnezeul
lui Avraam, i Dumnezeul lui Isaac, i Dumnezeul lui lacob, (Lc. 20,
37), drept credincioi ai unicului Dumnezeu. Faptul c au vieuit o
mulime de oameni pe pmânt contemporani cu Avraam, Isaac i lacob,
darnu au crezut în adevratul Dumnezeu, nici El nu-i recunoate ca
fiind copiii si, îi dispreuiete i se dezice de ei. Ei
nusântvieuitori aimarii împrii a lui Dumnezeu
idupexpunerileSfinteiScripturieisântfiii diavolului, sântmori
pentru împriei luiDumnezeu i deci nuse potchema fiiiDomnului.Cei
credincioisânt numii fiii lui Dumnezeu i sânt urmai ai împriei
Cerurilor.
împriasauBisericaDomnuluinostru lisusHristosa reprezentat,
reprezintiva reprezentanumaiadevrulîn cei ce cred în El. Drept
urmare, ca membri ai Bisericii
Sale,facpartetoicredincioiiVechiuluiTestamentcai cei din
NoulTestament, toi cei ce cred în El, cei ce au
trecutînviaadedincolodemormânti îngerii buni,aa dup cum mrturisete
sfântul apostol Pavel: „Ci v-ai
apropiatdemunteleSionidecetateaDumnezeuluicelui viu,de Ierusalimul
celcerescidezecidemiide îngeri, în adunare srbtoreasc, i de
Biserica celor întâi nscui, care sunt scrii în ceruri i de
Dumnezeu, Judectorul tuturor, i de duhurile drepilor celor
27
desvârii, i de lisus, Mijlocitorul noului testament, i de sângele
stropirii care griete mai bine decât al lui Abel” (Evr. 12. 22-24).
lat membrii ce compun
moralitateaspiritual,trupulunulduhovnicescalluilisus Hristos,
Biserica lui. „i toate le-a supus sub picioarele Lui i,mai presus
de toate. L-a dat pe El cap Bisericii, Careeste trupulLui,
plinireaCeluiceplinetetoateîntru toi”(Ef.1.22,23).
Oameniiaflai pepmântformeazBiserica lupttoare a lui lisus,
lavedere, iarcei trecui înviaadedincolode mormânt, toiceice
i-auplcutDomnuluicu îngeriibuni,
compunBisericabiruitoarealumiinevzute.
Cei ce nuau îndeplinitcondiiilesfinirii pe pmânti au trecut în
lumea de dincolo de mormânt (aflându-se cumvaca într-ostaredeboal)
nuaupierdutdreptulde asenumifiii luiHristos.Componenii
lumiimoraleoride unde ar fi, formeaz un tot unitar nevzut, aceasta
artând c nimeni nu-i schimb atitudinea cu ocazia
schimbrilor,cinumailocul.
Mai ales împriamoral-spiritual, care aa cum s-a spus anterior, este
format din îngeri i suflete; ei fiineaz pe pmânt în trup, iar în
lumea îngerilor cu sufletul, iar natura lor corespunde împriei
moral cretine. Ea este format din mintea liber i voina fiecruia.
Pentru toate fiinele moral spirituale este o singur
lege,asfinirii,unsingurscopalexistenei ial
aciunii,moralitateadesvâriti fericirea, lat unitatea
întremembrii împrieiCereti, între bisericabiruitoare icea
lupttoare,sauîntreceaterestriceacereasc.
TEMEIULUNITIIlREALITIILUMILOR: ACTUAL(TERESTRA)
CUCEADEDINCOLODE
GROAP(SPIRITUAL) ACELORVIICUCEIMORI Unirea, legtura i relaia
lumiloractualecu ceade
dincolo de mormânt nu este o nscocire sau o fantezie, ci ei îi
corespund dup învturile sfintei Biserici ortodoxe întemeiat pe
legtura
28
indestructibila relaiei dintreacestedou lumi patru adevruri:
1) Dumnezeuesteunicîn fiinamoralcretin,atât
pentruceicetriescpepmânt,câtipentruceiceau trecutîn
lumeadedincolodemormânt;
2) împria moral-spiritual a sufletelor i a îngerilor;
3) duhuliînsuirea luii 4) mrturiaSfinteiScripturi.
1). Domnul nostru lisusHristos cu buntatea Luieste cea mai mare
dovad a unitii celor dou lumi, cea actual cu cea de dincolo.
Dumnezeu este Unic pentru toiipentruceivii,câtipentruceimori,
înfaacruia toi sunt vii dup învturile Domnului nostru lisus
Hristos: „EusântDumnezeul luiAvraamiDumnezeul lui Isaac i Dumnezeul
lui lacob"? Nu este Dumnezeul morilor, ci al viilor” (Mat. 22. 32)
Este un Dumnezeu comunal îngerilorialsufletelor.Creator,Rege,Tatli
Mântuitorulsufleteloratâtacelorcare triescpepmânt în
trupurile lor,câtiacelorcares-audespritdeelei se afl în lumea de
dincolo de mormânt în lumea spiritelor.
împr ania în cer
2). Un unitate a
al doilea temei de lumiloractuale i a
celei de dincolo de mormânt este chiar împria moral- spiritual.
Populând acest imperiu al îngerilor i al sufletelor (ce se afl înc
în corp pe pmânt, sau deja s- au desprit de corpul lor) este
imposibil s nu fie o
relaie strâns între ele. Separarea lor este imposibil.
Naturafiineimoral-spiritualeesteunic,osingurlege, un scop de
existen i activitate, obligaii unice, totul întrind înmod
inevitabilunireairelaiadintreele.
29
3) . Al treilea temei de unire i relaie a lumilor, cea actual cu
cea de dincolo este sufletul nemuritor i însuirile lui;
iubire, simpatie i altele. Iubirea cretin dup învturile sfântului
apostol Pavel este nemuritoare (1Cor. 13.8),ea trieteidupce
obiectul iubiriiestedincolodemormânt.
4) . Al patrulea temei de unire i relaie a lumilor actuale cu cea
de dincolo de mormânt, st mrturia cuvântului lui Dumnezeu-a Sfintei
Scripturi: „Iar cea liber este Ierusalimul cel de sus, care este
mama noastr” (Gal. 4,25), ne înva sfântul apostol Pavel, i
„Deci,dar,numaisunteistriniilocuitorivremelnici,ci suntei împreun
ceteni cu sfinii i casnici ai lui Dumnezeu,Zidii fiind pe temelia
apostolilor i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind
însui lisusHristos”(Ef.2.19-20) afostmrturisireaapostolilor i a
proorociloravndu-l ca piatr de temelie pe însui
DomnulnostrulisusHristos”.
iat acestea sânt cele 4 temeiuri pe care sfânt Biserica noastr îi
întrete învturile sale privind unirea indestructibili
relaiacelorcetriescpepmânt în lumeaactual,cuceicareau
trecutînviaadedincolo de mormânt, cea spiritual. (Dumnezeietile
Dogme ale ArhiepiscopulAntonie,cap.2,48).
PRIMADOVAD:DOMNULNOSTRU IISUSHRISTOS,
BUNTATEALUIlADEVRATACREDIN
Toatomenirea, nu numaiceiculi i învai,ciicei mai puin culi pân i
cei slbatici care formeaz clasa ceamaidejos aspeei umane,credcmorii
lortriesc chiar idincolodemormânt. Darcaresântcunotinele lor despre
viaa de dincolo de mormânt? Cum îi închipuiecarfi?Ce
legturaraveacuceimori?Care este atitudinea i legtura lor fa de cei
mori? Toate aceste forme grosolane sânt propuse de ei i sunt
conforme cu gradul lor intelectual de pregtire. Câte
înelegeri absurde legate demori sânt nu numai la cei
30
slbatici,darilanoicretinii! în situaia natural a cderii, omul
a pierdut organul
nemijlocitnecesarpentrua putea primi în interiorul su
peSfântulDuh;omuleste îngrditînmodaccentuatiîn mod grosolan prin
simuri fa de lumea spiritelor. Singur credina în lisus Hristos a
rmas organul de legtur între noi i lumea nevzut de dincolo de
mormânt,ceaspiritual.
Slbaticiitiucmoriitriescdincolodemormânt,dar nu
tiucareesteatitudinea lorîn relaiecuei, nu tiu în ceconstunireai
relaiacumorii lor.Toateacesteane- au
fostdescriseprincredinanoastrîn lisusHristos.Ea L-a descris pe
Mântuitorul nostru Cel care s-a jertfit pentru noi pctoii, ne-a
descris dou stri de fapt în viaadedincolo;
necerecascutmoveniciefericit atâtpentrunoi,câtipentrualii, pentru
ceiviii pentru cei mori. Credina ne-a artat i mijloacele pe care
trebuieslefolosim pentrumântuireanoastriaaltora,
atâtpentruceiviicâtipentruceimori.
Aadar temeiul unirii ial relaiei noastrecuceimori
estechiarMântuitorulnostru lisusHristos,buntateaLui i sfinenia Lui.
Noi trebuie numai s supunem mintea noastr la ascultarea credinei în
Hristos i vom fi mântuiiatâtnoicâtimoriinotri. „CciDumnezeuaa a
iubit lumea, încâtpe FiulSuCel UnulNscut L-a dat ca oricine crede
în El s nu piar, ci s aib via venic” , ne învaMântuitorul nostru
lisus Hristos (In. 3,16).
_
este viaa noastr imântuirea, acolounde triescviaa venic înaintaii
notri, prinii, fraii, surorile, soiile, prietenii i cunoscuii
notri, lat unde cheam credina Mântuitorului nostru lisus Hristos,
inima i mintea cltorului srac, fr s distrug unirea i atitudinea
sufleteascdintreceiviiimori.
Iubirea nemuritoare nu se stinge; inima presimte întâlnirea
cu cei dragi.Ea uneteactualitatea cuviitorul, lumea vzut cu cea
nevzut, unete omul cu
Dumnezeuicutoatefiinelesalemoral-spirituale.
Sfântul apostol Pavel ne înva: „Dac trim, trim
pentruDumnezeu,dacmurim-murim pentruDumnezeu: deci,ori de trim^ori
de murim-ai Domnului suntem”
(Rom.14,8).înconsecin,atâtceivii,câticeimorisânt ai Domnului, atât
primii,cât i urmtorii au un singur Domn, pe Mântuitorul omenirii,
pe Domnul nostru lisus
Hristos,desigurceicecredînEl.Estenaturalsteocupi de mântuirea ta;
ea se va desvâri dac vom avea în vedereimântuireamorilor,acelor
iubii deDumnezeu. Trebuiesaveiaceleaisimmintece le-aavuti lisus
Hristos, ne înva sfântul apostol Pavel. „S nu caute nimeni numai
ale sale, ci fiecare i ale altuia. Gândul acesta s fie în voi care
era i în Hristos lisus” (Filip. 2,4,5). De ce trebuie s fie ceva
cutremurtor în noi pentru lisusHristos?Unulestemijlocitorul
înfaaTatlui Cerescpentrufiecarepctos.
latcaceastmijlociretrebuiesfieînfiecaredinnoi ctre
lisusHristosipentrufiecare,atâtpentruceiviicât i pentru ceimori.Aa
cevaadoriti doretede la noi Domnulnostru lisusHristos,spunând:
„iubii-vunul pe altul,aacumv-am iubitiEupevoiicutai împria
cerurilor” nu numai pentruvoi, ci i pentru toat lumea, greutatea
pcatelor voastre a luat-o asupra Lui lisus Hristos,i noiaacum
neînvasfiniiapostoli,suntem obligai s ducem poverile apropiailor, i
în acestmod s îndeplinim legea lui Hristos. Ce poate fi mai greu
pentruomdacnupcatulsu?
32
AadarputemprimidupporuncileLuioactivitatevie privitoare la
soarta celui decedat, pentru mântuirea cruia lisus Hristos a primit
chinurile crucificrii. Chiar dac pentru cel ce a adormit întru
Domnul a trecut vremea semnatului, dar el fiind un membru al
trupului lui Hristos-al Bisericii, are cile deschise i influena
benefic din partea copiilor vii ai sfintei Biserici. Cum
oareicucemijloaceputems facemcacelmorts fie mântuit întru Hristos?
Sigur, aa cum naul de botez garanteaz pentru credinacelui botezati
pringarania luideschide calea liberaSfântuluiBotez,sauaa cum
ceisntoise roagpentruceibolnavipentrusntatea
lor,sauceimaturiseroagpentru cei mici.Aaipentru calea
celui mort va aciona credina noastr care îi va
f 1
aducebinecuvântarealuilisusHristos. lat ce condiii de credin
trebuie s aib cel ce se
f f
roag pentru revrsarea binefacerii Domnului nostru
lisusHristosasupraceluiplecatdintrenoi:
1) Cred Doamne, c tu eti lisus Hristos Fiul Dumnezeului celui viu,
care ai venit în lume nu numai pentru ceidrepi, cipentru a-imântui
i peceipctoi, ca urmare i pentru mântuirea adormitului meu, primul
dintreceipctoi.
2) Cred Doamne, c Tu a-i luat asupra Ta pcatele celor ce cred în
Tine: ca urmare ai luat asupra Ta i pcateleadormituluimeu.
3) Cred Doamne, c cuvântul tu este adevrul i promisiuneata
esteneschimbtoare.Tu aispus: „cerei i se va da” eu cer mil pentru
adormitul meu. Pentru Tine aceasta este cu putin, iar rugciunea mea
corespunde cu voinaTa „mântuirea tuturor” , pentru c
nuvreimoarteapctoilor,cimântuirealor.
4) S pun sufletul pentru mântuirea apropiailor ai poruncit, Moise i
Pavel au vrut s fie exclui din numrul aleilor numai s-i poat mântui
pe apropiaii lor, i eu te rog Doamne, mai bine pier eu i s se
mântuiascadormiiimeipentrucarei-aivrsatsângele
33
Tu nepreuit, ei i-s scumpi i pentru mântuirea lorm
puncajertfînfaaTa.
5)Totcepot,dupporuncaTa,cuajutorulbunvoinei Tale fr de care nu pot
face nimic sânt gata s fac pentru mântuirea adormitului. Nu Tu oare
ai spus Doamne,cnoiceineputincioiipctoidacavemo
singurdorinbunne-oîndeplineticubunvoinaTa? Cred Doamne, c ndejdea
noastr în Tine nu este
zadarnicicînTineestemântuireaadormitului.
6) FemeiacananeianccredeacTu,Doamne,numai dacvrei, poi sovindeci
deduhurile necurate pe fata ei,
ieucredDoamnecnumaidacvreipoimiluiipe adormitul meu i a-l mântui de
muncile venice ale iadului îndeplinind mântuirea sufletului adormit
i cu buntateaTa vindec rnile lui pctoase. „Rugciunea i credina vor
vindeca pe pctosul cel bolnav” , mrturisetesfântulapostol
lacob(lac.5,15).
7) CredDoamne,cTuaimuritpentru toiceicecred
înTine:eucredDoamne,cTucumoartea taai încheiat
imoartearobuluiTu,adormituluimeucruia i-aidruit
viaavenic,distrugândvenica luimoarte.Cumoartea Ta, i prin Tine i-ai
deschis învierea, linitea i viaa venic.
8) Doamne,sântcuvinteletale: „Aaa iubitDumnezeu lumea” (In.3,16)
caurmarecredciadormitulmeueste iubit de tine. „Aa a Iubit Dumnezeu
lumea, încât l-a trimis peuniculSu Fiu”snemântuiasci nicidecum
pentru osândirea noastr (In. 3. 17; 12. 47). Mintea i
inimameasântîntr-o linitesufleteascdeplin,cciTu lisuseai
luatasupraTapcateleadormituluimeu,pentru mântuirea
luiaivenit,pentruelai fostrstignit, pentruel
aisuferitiaimurit.Aiînviat,Te-aiînlat laceruriistai
îndreaptaTatluicu toatmrireaTa,mijlocindcu rnile crucificrii,
pentru adormitul meu ca fiind vinovat de suferineleTale.
Domnul nostru lisus Hristos a luat asupra Lui toat
greutateapcateloromenirii,iarnounedfericireadea
34
duce povaraapropiailornotri, ca urmarenoi putem s lum parte activ
în viaa de dincolo de mormânt a adormiilor întru Domnul cu credin
deplin. „Urmeaz- M” -(Lc.9,59) sântcuvintelespuseca rspunsceluiviu
care L-a rugat ca mai înainte s-i îngduie s-i înmormânteze
tatl, lat unicul fel de a-i ajuta pe cei adormii întru Domnul.
Viata celor vii fr de Hristos, viata fr s fie în sufletul
luiHristos, nu va îmbunti situaiaceloradormii.
Sfântul apostol Pavel ne sftuiete ca mijlocirea pentru alii s fie
atât pentru cei vii, cât i pentru cei adormii
încutremurtoareadesprire,aacum iels-a
cutremuratctreHristos.„Euadoris fiuîndeprtatde Hristos pentru ca
fraii mei s fiemântuii" (Rom. 9,3), aceast rugciune închinând-o i
pentru cei necredincioi, lat pân unde trebuie s ajung iubirea
pentruceiapropiai,jertfdesineatâtpentruceivii,câti pentru cei mori,
trebuie s depui i sufletul pentru mântuirea lor. i deci aa îl vom
ruga pe Dumnezeul nostru s ne druiasc marea lui mil atât nou,cât i
rposailornotri.
Rposaiivorfilinitiiimulumiidenoi,ceicaream
rmaspepmânt,atuncicândvomartaadevrataiubire ctre ei nu numai cu
vorba, ci i cu fapta i prin viaa adevrat pecareo ducem. „Copiiimei!
S ne iubim nu numaicuvorbe,daricu fapteiadevr" (1 In.3,18),ne
înva sfântul apostol loan. Iubirea noastr ctre cei
rposaitrebuiescorespundcuiubireaDomnuluictre
noi;„AceastaesteporuncaMea;sv iubiiunulpealtul, precum v-am
iubitEu. Maimaredragostedecâtaceasta nimeni nuare,casufletul
luisi-l punpentru prietenii si.” (In. 15. 12,13).Dragosteanoastr
ctrecei rposai esteproporionalcudragosteanoastrctreDumnezeu. Dac
crezi înDumnezeu,atunci trebuies-i iubeti i pe ceice triesc i pe
cei dedincolo demormânt.Aceast poruncde
iubire,nu-idespartepeceiviidecei rposai, cidincontra
îiunete,aacumne învasfântulapostol
35
ADOUADOVAD-VIATA,ORDINEAl DEZVOLTAREAMORALITII
t
Oare se poate închipui o ar, un inut, o cas, o familie, în care
membrii ei cu o moralitate spiritual cretin real s fie desprii
definitiv i s triasc independent unul fa de altul, fr s tie unul de
cellalt? în condiiile artate nu se poate spune c ar fi vorba de
familie, naiune, popor sau ar. Dac nu se poatevorbideo
izolareîntr-oarcumoralitatecretin real, atunci este vorba de o
unire, o relaie reciproc întremembriiei.
Sfântul apostol Pavel, vrând s arate acest adevr simit, pune în
balan moralitatea spiritual a rii cu trupul vzutal unui om,unirea
unei rimoral spirituale, cu prile componente i vzute ale corpului
uman. Prile trupului uman, depind unele de altele, se ajut
reciproc; „Dacsuferun organalcorpului,sufer cuel
ialteorgane;dacsebucuroparte,cuelsebucuri celelalte pri” (I Cor.
12. 26). Dac se îmbolnvete un membru al familiei cu el sufer i
ceilali. La dezorganizarea unui inut, reprezentanii lor cheam în
ajutor reprezentanii altor inuturi; la situaia dificil a unei
riobligssegândeascialte ricumpotso ajute pentru ca ara aflat în
dificultate s revin la normal.
Cei trecui în viaa de dincolo de mormânt rmân organe vii ale
trupului viu al luiHristos, i aa cum s-a spus în încheiere, este o
strâns legtur între relaiile
lumilordedincolocuceaactual,eanuestevzutdoar
dinpunctdevederespiritual,eacontinu,altfelnupoate fi.
Unde este viat este creaie i dezvoltare. Dar oare unde nu este
via?Via este pe pmânt, via este i dincolodemormânt.Starea
isoartasufletelor rposate se gsete într-o unire interioar, o relaie
reciproc cu
36
viaa, aciunile i faptele celor ce triesc pe pmânt. Aciunile i
faptele fac legtur între trecut, prezent i viitor, cu trecutul ca
urmare a precedentului, iar cu viitorul
catemeialcelorceurmeaz.Faptelene leagcu tot ce este pe pmânt, cu
ceea ce este dincolo de mormânt, ne leag pe noi cu cei rposai. în
aciunile noastre se reflect trecutul, prezentul i viitorul cu
mrirea, i pomenirea venic pus unui bun început pentru dezvoltarea
unui lucru important, mrirea i
venicapomenireaceluiceaaruncatosmânbunde moralitate spiritual ce se
dezvolt neîncetat! Rposaii ausemnat, iarnoi ne folosim de
roadeleaciunilor lor. Se înelege c aciunile actuale au
întemeietorii lor, pe înaintaii notri, care triesc sufletete
între noi prin faptelelor.
Cei ce triesc pe pmânt dezvolt ideile înaintailor, sau se luptcu
cei carevors ledezrdcineze. Foarte bine, dac se dezvolt smâna
ideilorde bun calitate atunci i generaia actual mnânc din aceste
roade, atunci o s fie mrire i venic pomenire înaintailor rposai.
Dumnezeu o s le dea fiecrora dup fapte. Creaia actual în spiritul
sufletului Domnului nostru
lisusHristosesterodulmunciiînaintailornotri rposai
ivenicalorpomenireesteneîndoielnic.
Sufletulestenemuritor-i faptele luisântnemuritoare, înaintaii
notri au începutun lucru,noi îlcontinum, iar
ceidinviitorîlvorcontinuamaideparte.Oarenu triete
Moiseprintrenoicucelecincicrialelui?Nunesântde folos chiar dac a
trecut atâta timp de când au fost
scrise?Elosfiebinefctorultuturorcredincioilordin viitorpân
laadouavenirepepmântaDomnuluinostru lisusHristos. Pentru cei vii
creaiile luiMoise au una i aceeai însemntate ca reprezentant al
Domnului atât pentru cei ce triesc pe pmânt cât i pentru cei din
lumeadedincolo demormânt.Oare binefacereanu este egal atât pentru
unii^cât i pentru alii, astfel avem obligaii comune fa de el. elul
lui este unic pentru
37
amândou lumile,sneînvee.Deci triescpentrunoi,i
printrenoi(caisfiniices-au remarcat,ne-aupromisca s triasc cu noi
sufletete) sfiniiApostoli, Proorocii, Mucenicii, ialiSfinidup
faptele lor.Triesc înmarile lor creaii învturile sfintei Biserici,
iar noi suntem obligai s învm de la Ea. Pân în prezent triesc
printrenoi,inoipurtm discuiicueidespretiin: cu
Solomon,SocrateiPlaton.
Nu se folosete generaia actual de rodul gândirii i al
creaiilormarilorsomiti ale lumii?Oare nu de la ei
f >
învm i dezvoltm tiina lor? Friedrich cel Mare, Napoleon
l-învcei ai lui Alexandru Macedon i luliu Cezar; Arhimede a pus
bazele mecanicii de azi, astronomia venereaz calculele lui
Ptolemeu. Acestea sânt binefacerile omenirii. Ei au fost
binefctori, sânt pân în prezent i vor fi binefctori pân la sfâritul
lumii.
însuiDumnezeunemrturisetectoatlumeastîn rutate, i de aceea
sânt oameni cei care se lupt cu
rutateaioînving,sântioamenicareînvingcurutate
devenindprizonieriairului,prinfaptelelor,icadoritori ai rului devin
iubitori ai dezordinii, dumani ai adevrului, chiar i dumani ai
omenirii. Ei seamn discordie, rutatea acoperit în comuniti i în
particular. în fiecare aciune a rului ies în eviden adevraii fptai,
care dezvolt ideile lor perverse a învtorilor mincinoi i aici
iau parte i duhurile rele care sânt cpeteniile acestor aciuni.
Moralitatea dezorganizataducepagubmaterial,nunumaifigurilor
particulare, ci i comunitilor, rilori întregii omeniri.
Activitatea loractualformeaziodezvoltareînviitora ideilor
imorale i lupta lor în folosul rului. Generaia actual, vede hoii
rposai ca fiind vii i muncii în chinurileiadului.
Dumanii vieii de familie, de comunitate, de ar, în general dumanii
religiei doresc s distrug bazele cretine. Ei au acionat cu rutate
prin viaa lor, prin
38
învturile lor, fur în prezent i vor fura i în viitor în lume
pân la sfâritul ei.Hoii poate nu au presupus de
ceroadevoraveaparteîngeneraiileviitoare.Deaceast
amarmotenireauavutpartede laasemeneastrmoi, urât amintire i blestem
asupra acestor rposai. Pot avea ei linite în Dumnezeul pcii i al
iubirii? Numai odat cu sfâritul lumii se va termina influena atât a
binelui,câticeaa rului,asupra lumiipmnteticâti a celei de dincolo
de mormânt. Ultimul duman nu va rmâne, aciunile lui fie bune, fie
rele sevor limita între
RaiiIad.Aceastaestelegeadezvoltriimorale.
Sânt oameni buni, sânt i ri, de aceea în via întâlnim
începuturi bune i rele. Generaia actual are sarcina ca s înmuleasc
binele i s se lupte cu rutatea. Doritorii de bine au gustat înc de
pe pmânt din roadele cereti, aa c dup trecerea lorîn viaade dincolo
de mormânt au dobândit în calitate de rsplat liniteavenic.
Bucuriile cereti trebuie s creasc progresiv în raport cu ce bunti
au semnat pe pmânt pentru dezvoltarea
lor.CeicetriesccucredinaînHristos,os se roage ctre Dumnezeu pentru
binefctorii lor rposai, cerând îndurare din marea mil a Tatlui
Ceresc. Buntatea crete pe pmânt, aadar, în conformitate, crete i
slava rposailor în ceruri. Aa este desigur i invers; sterilitatea
pe pmânt nu poate aduce liniteveniccelorceau semnat-o.Dinsâmburii
lordepepmântipân la infinitsedezvoltchinurileîn
viaadeapoi,celorcareausemnatacesterele.
Este imposibil ca întemeietorul rului s primeasc bucuriile vieii
venice în viaa de dincolo de mormânt.
Legeadezvoltriipepmântanoilorgeneraiiestec,ori dezvolt ideile
înaintailor, ori se lupt cu înelegerea trecutului; copiii urmeaz i
dezvolt ideile începute de prini;exemplulprietenuluirposatmerit
imitat.a.m. d.Unirea interioari relaia reciproc întreconinutul i
soartacelor rposaiiviaacelorvii,sauîntre lumilede
39
dincolo i cea de pe pmânt const în faptul c toate sufletele sfinte
i drepte în lumea de dincolo sânt întristate, dac noi cei de
pe pmânt ducem o via pctoas,sântîntristatecsufletul lornuagsitînnoi
un urma demn de a continua viaa luând exemplul lor, cînvturile
lornusântluateînseam.înaintaiinotri ausuferitsufletete, vzând
nedreptile, i cât le-astat în putere au acionat împotriva lor
jertfind linitea lor chiariviaapentruadevr.iacum frsvad limitele
releimoraliti, dupmrturiileClarvztorului tainic, ei se tânguiesc
încerurictreDumnezeu contra celorcare nu pstreaz credina adevrat:
„Pân când. Stpâne DreptiSfântnuJudeciinuterzbunicontracelorcare
triesc pe pmântpentru sângelece l-am vrsat pentru
dreptate?”(Apoc.6,10).
Dac sufletele bune i sfinte ce se afl în viaa de dincolo de mormânt
regret profund viaa noastr imoral i incorect-viaa ce nu corespunde
cu spiritul cretin, ces vorbim despresituaiasufletelordinviaa de
apoi care ateapt ajutorul celor vii? Despre rugciunile fr de folos
Domnul ne înva: „Poporul acestaMcinstetecubuzele,darinima
lorestedeparte de Mine.” (Mt. 15,8). Aa ne rugm noi: „Odihnete
Doamnesufletelerobilortiadormii !”Potoaresufletele adormite ale
prinilor, soiilor, frailor, surorilor, prietenilorsse
liniteascîntruDomnulcândnoiceivii,
fraiilor,copiiilor,soiilelor,prieteniilor,trim,acionm i gândim în
afara spiritului cretin? Ce bucurie i ce linitepoatefipentruprinii
rposaiîntruDomnulde la copiii ri?Ce linite profund vor
primisufletele frailor notri,surorilornoastre,soiilorde laapropiaii
lorvii,de laceicarenucunoscpeHristosivoialuiceaSfânt?
Cepoate fimaigroaznic înafar de iad?Odat,dup
cuvinteleDomnului,sespune c un bogatnefericitaflat într-o
staresufleteascJalnic, eramâhnitsufletete de
viaafrailorsiceoduceaupepmânt.Viaa frailorsi pepmânt
i-aadusaceastmâhnire,aceastmâhnirenu
40
ar fi existat dac ei ar fi dus o via normal, binecuvântat de
Dumnezeu. Aadar,noi putem s le aducem rposailornotri prinmodul
nostrudeviaori linitea, ori mâhnirea sufletelor lor. Viaa noastr
binecuvântat de Dumnezeu este o dezvoltare sufleteasc a faptelor
bune fcute de prinii notri cei buni, iarnoicompletmmsurile
lor(Mat.23.22),eifiind alturidenoicusufletul.i
invers,viaanoastrplinde pcateesteodezvoltareasufletelor
relealeprinilor ri inoicompletmmsuralor.
Ca s nu întrerupem unirea i legtura cu rposaii notri cei buni, s-i
urmm ca exemplu în toate ce au fcutei,s ledezvoltm
ideilelorbuneivom îndeprta tot rul ce le este potrivnic. în acest
felvom fi cu ei în comuniune i, înlturând rul,vom
fiaceibinefctoriai rposailor, careau lsat în urma loraceste
rdciniale rului. Exterminând rul, asurzim vocea blestemului, cu
aceasta luminm curirea i linitirea acelor rposai careau fcutun ru
involuntar.Numai„cerei iviseva da; cutai i vei gsi” , aa ne înva
însui Creatorul vieii. Nu se spune degeaba: „cerei, rugai-v... ”
(Lc. 11,9), cci una este bunvoina lui Hristos, nu este nici
puternic i nici generoas fr participarea noastr activ, fr de care
nu se poate face nimic, nici pentru noi,darnici pentrucei
rposai.Numaipentrucelcecere icredesepoatetotul: „fiedupcredinata”
(Mt. 15,28). Se bucur drepii i toatesufletele bune prin corectarea
moralitii noastre.Aacum au fostprinii buni i ri aa i cei ce
vieuiesc pe pmânt completeaz msura
prinilorlor,aacceirposaiîncacioneazspiritual între cei vii,
întru care crete rodul i sufletul prinilor lor.
ATREIADOVAD,SUFLETULNEMURITORAL OMULUI
Iubirea este ceea ce ne unete aici pe pmânt. Oare starea de a-i
jertfi viaa pentru o fiin drag, rmâne
41
oare neschimbatdincolodemormânt?Maipescurt; ne iubesc oare cei ce
au trecut în viaa de dincolo de mormânt, pe noi cei ce am rmas aici
în viaa de pe pmânt? Dac iubirea domnete în viaa de dincolo de
mormânt atunci prin ce se exprim, care este iubirea
lumiidedincolodemormântfade cea actual?Ce fel de simpatie poate s
fie între neamuri, desprite de neîndurtoareamoarte?Ce feldesimpatie
trebuies fie pentruceirposaidinparteacelorvii?
Sufletulnemuritor,prezentînceivii câtiînceiceau trecut sufletete în
viaa de dincolo de mormânt, ptrunde prin natura omului i umple
sufletul cu însuirile nemuritoare, dintre care cele mai
importante sântsimpatiaiiubirea.
Simpatia, iubirea i toate puterile sufletului nu-l prsesc în noua
lui via de dincolo demormânt, cci altfel ar înceta smai fie suflet;
prin urmare rposaii îi iubesc i îi simpatizeaz pe cei vii. Simpatia
este rodul iubiriiiprimireaviectreinimaceluiapropiat.
Sfântul apostol Pavel nemrturisete c iubireaeste nemuritoare „ea nu
înceteaz niciodat s fie activ”
(1Cor.8.8),prinurmarestarearposailor(fie linitealor, fienelinitea
lor) este într-o relaieneîntreruptcuviaa celor vii. Vorbind despre
organele corpului nostru, împreun cu acestea,sfântul apostol
vorbete idespre membrele trupului lui Hristos, Biserica Lui.
Oricine tie dup experiena proprie, c organele corpului uman
slujesc, se ajut unui pe altul în mod reciproc. Desigur aa
ioamenii,oriundes-arafla, formândunsufletiun corp,
trebuiessesimpatizeze,sseajute,sslujeasc unul altuia. Numai dac
sufletul nu a pierdut iubirea Domnului, indiferent unde s-ar afla,
în viaa de dincolo, sauîncîntruppepmânt,nusepoatesnu primeasc viaa
i farticiparea lui activ în ordinea sufletelor
apropiate.înacestecondiii rposaiisimpatizeazcucei vii,
iarceiviisântobligaissimpatizezecucei rposai. Atât cei
vii^cât i cei mori, ca membri ai trupului
42
sufletescal lui lisusHristos,dupcumaratînvturile sfântuluiapostol
Pavel, seafl într-osimpatie reciproc, pentru c sânt legai prin
„iubirea continu, venic i nemuritoare” .Rposaiiîi
influeneazpeceiviii invers, dacunorganalomuluieste
însuferin,cuelsuferi alte organe, dacse bucur unul i celelaltese
bucur, lat învturile sfântului apostolul Pavel care arat c rposaii
simpatizeazi îi iubesc peceivii.Cel ce face bine pentru Dumnezeu,
având înminte peCreatorul, îi
umplesufletulcuobucuriecereascnemsurat.
Rposaiine iubescisebucurîmpreuncunoi,aa
cumsebucursfiniiîngeridepctoiicares-auciti fac fapte de binefacere,
lat i învtura Mântuitorului însui despresimpatia
lumiisufleteti ctreacei oameni care triesc pe pmânt. „Zic vou, aa
se face bucurie îngerilor lui Dumnezeu pentru un pctos care
se pociete” . (Luc.15.10).
Dac lumea spiritual de dincolo de mormânt se bucur împreun cu
sufletele vesele pe pmânt, aa i invers: din cauza împotrivirii
noastre, a vieii noastre pctoase i fr de cin, prin minciunile
noastre se mâhnete toat lumea spiritual: sfinii îngeri, se
mâhnescSfinii,semâhnesc i rudelenoastre rposate. Acest
lucrusevededinsuferinabogatuluidin iadcarea primit-o din cauza
sorii frailor si ce au rmas pe pmânt. Sfânta Evangheliemrturisete c
înmomentul morii Domnului nostru lisus Hristos soarele s-a
f
întunecat, s-a cutremurat de pmântul, catapeteasma bisericii
s-a sfâiat în momentul morii i a zdrobit moartea venic pentru cei
ce cred în El, muli dintre Sfiniiceaumuritauînviat,au
ieitdinmormintele lori li s-au artatcelorvii în Ierusalim.Un
evenimentatâtde important aprut într-o lume imoral este moartea
Domnului nostru lisus Hristos, care a chemat la participare
întreaga Lui creaie. Lumea spiritual de
dincolodemormântilumeafizicausimpatizatcutaina
moriiFiuluiluiDumnezeu.
43
Despre înviereamorilorînmomentulmoriiDomnului nostru lisus Hristos,
arhimandritul Teodor Buharev, scrie: „Ceanume i-aatraspeacetiSfini
înoraulsfânt Ierusalimisaparînfa laatâtdemult lumevie?Nu
cumvaadâncaafinitatectrepoporulsrac,carenui-au
recunoscutMântuitorul?Nu cumvaaspiraiacelorceau
intratînbucuriaînvierii luiHristos,sîmpartbucuriacu prinii
lorrposai:dupposibiliti,icucopiii loraflai în via? (Cuvânt la
înmormântare, v. 62). Oare nu simpatiza soia decedat a preotului pe
care situaia dezastruoasîlducealapieire,careis-aartatdinlumea
dedincolopentrua-l înva peacestnefericitcdrumul apucat de el îl
duce la pieire? (Citete „Apariiile Morilor”).
în fata Domnului toti sânt vii: ca urmare viata de ’ ’
t
dincolo i cea actual compun dezvoltarea însuirilor sufleteti i
distribuirea lor. Viaa de dincolo este continuarea dezvoltrii vieii
de pe pmânti trebuie s se dezvolte aa cum se dezvolt rodul din
smâna însuiriloraruncatpepmânt.
Unde este iubire este i unire. în viaa de dincolo triete iubirea
nemuritoare, în împria iubirii, iar cu iubirea,nedespritunireacu
fraii lormaimiciicunoi cei aflai în pelerinaj pe acest pmânt.
Aceasta este ordinea pe care o are viaa de dincolo, cu starea vieii
actuale.Toi îngerii, sfinii, dar i toi rposaii cu stare nedesvârit
iubii de noi au o parte activ în viaa noastr; i noi la rândul
nostru putem influena situaia lor în viaa de dincolo, i cu ajutorul
vieii pe care o ducem,avândcapacitateadea înlturaobstacoleleces-
arinterpunepentruîmbuntireasituaiei lordesvârite sau nedesvârite în
viaa de dincolo demormânt.Aa c sufletul omului cu toate însuirile
sale (iubire) slujetelaîntrireainterioarilaouniredenedistrus,i o
dependenstrâns în relaia cu toimembrii Bisericii lui lisusHristos,
întrecei vii i cei rposai, între lumea actualiceadedincolo.
44
Dacunireairelaianoastrculumeadedincoloeste de aa natur, atunci vom
urma calea sufletului Mântuitorului nostru lisus Hristos, s
împreasc în viaa noastr iubirea ctre adevrul ceresc, s fie
înelepciunea înnoiaceeaicai înAductorulmântuirii
noastre.
DEFINIREAUNIRII,LEGTURAlNATURARELAIEI
ÎNTRELUMEADEPEPMÂNTCUCEADEDINCOLODE
MORMÂNT Descifrând temeiul unirii, al legturii, atitudinea i
relaia dintre lumile de pe pmânt i cea de dincolo, putem s spunem
în ce const unirea, legtura, atitudineairelaiaîntreele.
Credina produceunirea igândireaegale.Ea unete
omulcuDumnezeu,uneteitoatefiinelemorale(îngerii
isufletele)dupcummrturisetesfântulapostolPavel: „Ca întru numele
lui lisus totgenunchiul s se plece,al celor cereti i al celor
pmânteti i al celor de
dedesubt,(iad)”(Filip.2,10).Esteoceatunicdeîngeri i oameni; cerul
se bucur de ceata îngerilor, iar pmântul se veselete cu oamenii si,
aa ne înva Bisericaortodox.Credinauneteoameniiatâtdestrâns în
interior, spiritual, încât se pare c aravea un singur suflet i o
singur inim, aa cum a fost i la primii
cretini.Ounireaadeputernicacretinilorîntemeiat pe credina
Mântuitorului nostru lisus Hristos, nu se poate desface cu nimic i
niciodat, decât doar dac membriiacesteiuniri
îivorschimbaadevratacredin. Credina cretinilor pentru cei vii i
pentru cei rposai esteaceeai.Noicredem înDomnulnostru lisusHristos,
credemînviaadedincolodemormânt;oriblând,oricu cazne, dac rposaii
când au trit pe pmânt au avut aceeai credin. Noi ceiviiateptm
învierea trupurilor înnoiteiunirea lorcusufletele
lorpentruviaavenic; i rposaii ateapt acelai lucru. Exemplul
credinei esteacelai,atâtpentruceivii^câtipentrucei rposai.
45
Prin urmare,credinaduce la unificarea lumii dedincolo (arposailor)
cuceaactual(acelorvii).
IubireafadeDumnezeuduce launirea luicuunadin însuirile
sufletului nemuritor al omului.O legtur atât
desolidaomuluicuDumnezeu este legiferat chiarde Dumnezeu: „iubete
pe Domnul Dumnezeul tu cu tot sufletul icu toat inima ta” (Mc.
12,30).Dumnezeucere de la oameni iubire reciprocsincer:
„lubii-vunul pe altul, aa cum v iubesc i Eu pe voi, numai acela M
iubetepeMinecareîl iubetepeaproapelesu” .
Prinurmare,unireaomuluicuDumnezeupresupuneo unire solid între
oameni. i aa sânt toate fiinele morale:
îngerii,sufleteleioameniiseaflîntr-ounirede nedistrus. Aceast unire
nicimoartea nu are putere s-o distrug, pentru c unitatea iubirii
este una dintre legile Domnului. Iubirea venic unific pe vecie
lumea de dincolo cu cea actual, iubirea unic prin moarte nu numai c
nu slbete, ci, dimpotriv, devine tot mai solid. Portretul unei
fiine dragi, trecut în venicie triete înnoi, înmintea i
inimanoastr. înce unirene aflm cu credina noastr înHristos,
înaceeai unirene aflm cu rposaii notri. Unirea vie a iubirii îi
cuprinde pe toimembriisfinteiBiserici ai luiHristos, peBiserica
lupttoare de pe pmânt cu membrii Bisericii cereti în ceruri i cu
membrii iadului care nu au ajuns înc la sfinirea desvârit, darnu au
fost îndeprtai definitiv de împria cerurilor. Fiinele morale au
datorii ctre Dumnezeu, care i formeaz atitudinea lor ctre El.
Atitudinea uneia fa de alta are drepturi,dar are i
îndatoriri reciproceîntre relaiilelor.
în reedina noastr de pe pmânt ne aflm unul cu altul,
comunitate cu comunitate, ar cu ar în relaii cunoscute. Aceste
relaii, mai ales pentru unificarea credinei drepte a lui lisus
Hristos, nu se întrerup nici atunci când una dintre persoanele
credincioase trece în viaa de dincolo. Relaiile nici în acest caz
nu se diminueaz,numaicaualtpunctdevedere,altcaracter,
46
corespunztor vieii ce a dus-o pe pmânt figura
rposat.Câttimpceiviisânt în legturi unirecu cei
rposai,atâtatimpceiviiauobligaiifadecei rposai, cci i lumea de
dincolo se afl în relaie reciproc cu
ceadepepmânt.Respectareaobligaiilorestenatural. Fiinele morale
îndeplinesc obligaiile ctre Dumnezeu, pentru c se afl în relaie cu
Ei. îndeplinind obligaiile
reciproce,eleseaflînrelaieîntreele.Rugciuneactre cei sfini îi aduce
pe cei vii în relaie cu ei, îndeplinirea obligaiilorctrecei rposai
îiaducepeceivii în relaie cuei.
Rugciunileibinefacerilecelorviipentrucei rposai produc o relaie
între ei. Aa c lumea sufleteasc de dincolo de mormânt se afl în
relaie permanent cu lumea vie de pe pmânt. Treapta sau puterea
unirii noastre i relaia cu cei rposai const în puterea credinei
fiecruia în parte.Cu câtestemai înaltimai
desvâritcredina,cuatâtestemaivieunireai reiaia lumii actuale cu cea
de dincolo. Dac nu este iubire i comuniune cu cei apropiai, nu este
nici cu Dumnezeu; „cel ce nu-i iubete fratele pe care îl vede, cum
poate s-l iubeasc peDumnezeu pecarenu-l vede?” (1 In.4, 20) ne înva
sfântul apostol loan.Ca urmare, legtura cuDumnezeuscoateîneviden
legturai relaiadintre ceiviiicei rposai.Dacnu-i
iubimpeceirposai,nu-l iubimnicipeDumnezeucareîi
iubete,capemembriicei viiaiBisericiiSale.
Chiardac ne desprim de trupul vzut, darnevzut spiritual neaflm
într-o legturdenedistrusio relaie reciproc, cu condiia s ne aflm în
împria MântuitoruluinostrulisusHristos.
Rposaii fiind într-o relaiede unirecu lisus Hristos, se afl în
aceeaisituaie i cu cei vii, în special cu cei apropiai de inima
lorcu care au avut legturi de iubire sfinitedeDumnezeu.Daccei
rposainusântîn relaie de unire cu Dumnezeu, neavând aceeai credin
unic cuceivii,nusântcretini,atuncinupotaveao relaiecu
47
cei vii, i nici invers. Atunci se întrerupe cu moartea vzut pentru
totdeauna orice relaie între cei vii i cei rposai.Cei rposai
întruDomnul în relaiedeunirecu cei vii, nu pot s desfac relaia de
unire cu cei vii, în schimbceiviipotsslbeascputereadeunirea relaiei
cuceirposai,chiarideaoînclcadefinitiv.
Prin slbirea credinei se rcete iubirea; prin rcirea iubirii se uit
îndatoririle fa de cei rposai, iar prin uitarea îndatoririlorse
limiteaz i relaia între cei vii i cei rposai.Aacunirea,
legturaiatitudineanoastr cuceirposainusemicoreazdupdecesul
lor,numai ca noi cei rmai pe pmânts nu le stricm (voluntar sau
involuntar).Cei rposai sânt totdeauna prezeni cu
sufletulînmijloculnostru,iarnoiceicucredinîiputem vedea sau auzi.
(Cuvânt la înmormântare inut de
arhiepiscopulPlaton,anul1864,febr.cap.139).
Calea ctre cel rposatpoate fi lungsau scurt.Cu câtestemai puternic
iubirea ctre cel rposat, cu atât este mai puternic rugciunea pentru
el; cu atât el ne este mai apropiat. Rugciunea credinei ni-l poate
apropiapecel rposatîn asemeneamsur încâtputem simi apropierea lui,
putem simi respiraia sufletului lui. în timpul rugciunii se
trimit veti cu precdere de la
inimlainim.(ProtopopPutianin,pg.203).
EXPRIMAREAVZUTAATITUDINII,LEGTURIIl
UNITIIÎNRELAIALUMIIVIIDEPEPMÎNTCUCEA
DEDINCOLODEMORMNT Dacatitudinea formeaz uneledrepturi i obligaii
în
relaiade îndeplinirea lor,atunci se înelegecaceast
îndeplinire se exprim în mod fizic, vzut i simit prin aciunea
cunoscut. înseamn c unirea, legtura, atitudineai relaiadintre
lumilede dincoloi cu ceade
pepmântsearatînmodvzut,simitiesteexprimat fizic.
Aa cum sufletul împreun cu creaia lui nevzut (idei, dorine,
senzaii) apare vzut în creaiile lui din
48
trecut,aai relaiai unirea luicu lumeanevzut,aici pe pmânt se exprim
în aciunile fizice cunoscute,
înzestratecuunireairelaiaculumeadedincolo.
Se înelege c unirea i relaia dintre suflete se
exprimspiritual,conform naturii lor;darunireairelaia sufletului cu
trupul trebuiesseexprimenu numai prin natura sufletului, ci i prin
natura corporal. Prin ce ne exprimm c ne iubim unul pe altul, cum
exprimm Dreaptacredin?-Prinfapte.
Creaia interioar (gândirea, dorina i senzaia) ce aparine în
particular sufletului, se exprim prin vorb, fapt i compun o creaie
aparent sau activitatea omului. Faptele searatvzute prinexprimarea
unirii i relaieidintrecelviuicel rposat,casufletul cu trupul,
caceleactualecuceletrecuteiviitoare,cacele
Cea mai mare buca din lume, din Crucea
original a lui lisus Hris os. Ps ra în Biserica San
Giovani Ierusaleme, Roma.
omeneti cu celeDumnezeieti sau cu cele
dumnoase,caomulcuDumnezeu,cuîngerii lui i toi sfinii, sau între om
i diavol