View
219
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
5
PREFAŢĂ
In prezent, în condiţiile noi create de reformele ce au loc pentru trecerea la
economia de piaţă, ca şi în celelalte domenii ale vieţii politice sociale, culturale şi
economice, în faţa sectorului creşterii animalelor stau o serie de probleme majore,
dintre care mai principale, sunt:
reconsiderarea şi optimizarea dimensiunii fermelor zootehnice, pentru
maximizarea nivelului producţiilor obţinute, în condiţii de sporire
permanenta a profiturilor ;
retehnologizarea fluxurilor de producţie din fermele zootehnice şi
modernizarea capacităţilor de producţie ;
asigurarea integrală din producţia interna a furajelor de volum şi
concentrate, inclusiv proteice de bază .
Productia animală reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale
economiei naţionale româneşti şi poate deveni în scurt timp un sector modern şi
eficient, care contribuie la asigurarea bunurilor agroalimentare pentru consumul
populaţiei şi la participarea ţării noastre la schimburile internationale.
Acesta este motivul pentru care specialiştii consultanţi au realizat un proiect
model care să vină în sprijinul persoanelor interesate în realizarea unei producţii de
origine animala competitiva.
Avantajul îmbinarii a două tipuri de activităţi rezidă din faptul că fermierul
îşi valorifică producţia vegetală în ferma de creştere a animalelor, economisind
taxa pe valoare adaugată şi adaosul comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de
producţie al furajului destinat alimentaţiei animalelor), determinând reducerea
costului de producţie la produsele de origine animală.
Totodata poate organiza în mod judicios activitatea atât în ferma vegetala
cât şi in cea zootehnica , având un control riguros şi permanent , în aşa fel încât
poate interveni oricând în cazul în care se constată pierderi financiare pe durata
ciclului de producţie .
Fermierul lucrând într-o astfel de ferma, realizează o mai bună programare a
timpului de lucru, contribuind la creşterea productivităţii în sectorul agricol.
Din punctul de vedere al nutriţiei animalelor, ţinând cont că fermierul
produce cantitatea cea mai mare a furajelor în ferma sa, rezultă un control mai bun
asupra trasabilitaţii producţiei animale cât şi a calităţii acesteia.
6
CAPITOLUL I
FERMA VEGETALĂ
Pentru înfiinţarea unei ferme mixte de 50 ha culturi de câmp şi
creşterea tineretului taurin pentru îngrăşat s-au avut în vedere următoarele
elemente:
suprafaţa luată în exploatare este 50 ha;
suprafaţa cultivată este 30 ha teren proprietate şi 20 ha teren luat în
arendă;
lucrările mecanizate sunt efectuate în proporţie de 90% cu utilaje
proprii;
lucrările manuale se efectuază de către membrii familiei, utilizându-se
forţa de muncă sezonieră numai în perioadele de vârf;
din producţia realizată se asigură baza furajeră în proporţie de 100%
pentru un număr de 50 capete tineret taurin la îngrăşat şi plata arendei
calculată la 600 kg grâu/ha.
La înfiinţarea fermei vegetale cu culturi de câmp pe o suprafaţă
de 50 ha s-a avut în vedere următoarele elemente tehnice şi economice:
structura culturilor;
producţia medie programată şi producţia totală;
rotaţia culturilor în asolament;
devizele tehnologice pe culturi;
bugetele de venituri şi cheltuieli, pe culori şi pe total exploataţie;
nivelul principalilor indicatori economici şi reabilitatea pe total
exploataţie.
În cadrul fermei vegetale, în regim neirigat cerealele paioase
deţin opondere de 20% (grâu 10% şi orz 10%), porumb boabe 10%, porumbul siloz
20%, lucerna, masa verde şi lucerna fan 30%, iar borceagul masa verde şi
borceagul fan 20%.
Pe parcursul celor 5 ani cât durează asolamentul, producţiile
totale la cele 6 culturi cuprinse în structură rămân constante.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TEHNOLOGIILOR
APLICATE ÎN CADRUL PROIECTULUI
Ferma vegetala deţine o suprafaţă de 50 ha cu o structura conform planului
de cultura de pe care se asigură necesarul de furaje pentru ferma zootehnică.
7
Principalele verigi tehnologice care se aplică pentru realizarea unui ciclu
de producţie sunt :
pregătirea terenului prin lucrările de arat, discuit + grapat, pregătit patul
germinativ cu combinatorul, tăvălugit, lucrat cu freza sau cu agregate ce
executa lucrări complexe ;
fertilizarea cu îngraşăminte chimice a culturilor care asigură sporuri de
producţie substanţiale la care se ţine cont de planta premergătoare, epoca
de aplicare, tipul îngrăsământului, doza de aplicare, nivelul producţiilor
stabilite ;
erbicidarea culturilor care se execută în funcţie de cultura , gradul de
îmburuienare, tipul de buruieni, starea terenului şi care pot fi aplicate
preemergent sau postemergent ;
sămânţa şi semănatul – una dintre cele mai importante verigi tehnologice
care asigură sporuri de producţie în condiţiile în care se foloseşte săminţa
certificată, tratată cu insectofungicide cu valoare culturală mare ;
lucrarile de întreţinere a culturilor care constau în combaterea buruienilor
prin praşile mecanice, manuale, erbicidare postemergenţă, tratamente
contra bolilor şi dăunătorilor, fertilizare fazială cu îngrăsăminte foliare ;
recoltarea culturilor la maturitatea tehnică prin evitarea pierderilor de
producţie.
PLAN DE CULTURĂ Cultura Suprafaţa
An 1 - ha
Suprafaţa
An 2 - ha
Suprafaţa
An 3- ha
Suprafaţa
An 4 - ha
Suprafaţa
An 5 - ha
Grîu furaj 5,0 5,0 5,0 - 5,0
Orzoaica
furaj
5,0 5,0 5,0 5,0 5,0
Porumb furaj 5,0 5,0 5,0 10,0 5,0
Porumb siloz 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0
Borceag 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0
Lucerna 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
TOTAL 50,0 50,0 50,0 50,0 50,0
Suprafaţa de teren este împărţită în sole compacte , asigurând condiţii
optime pentru efectuarea complet mecanizată a lucrărilor agricole.
Asolamentul s-a stabilit pe o perioadă de 5 ani.
Concentratele necesare raţiilor furajere sunt asigurate din producţia
culturilor de :grîu , orzoaică furaj , porumb boabe.
Fînurile sunt asigurate prin cultivarea lucernei şi a borceagurilor iar
suculentele din cultura de porumb siloz.
Structura culturilor în asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje
pentru specia de bovine – tăuraşi la îngrăşat , care vor reuşi să asigure UN-urile
necesare sporului zilnic planificat .
Pentru fiecare cultura s-a elaborat câte un deviz de cheltuieli agrotehnice pe
un hectar în care s-a respectat tehnologia de producţie specifică culturii şi zonei.
8
Criteriile avute în vedere pentru optimizarea tehnologiilor sunt : tehnic, economic,
energetic şi ecologic.
Direcţiile principale urmărite la întocmirea tehnologiilor au fost
urmatoarele :
efectuarea unui minim de lucrări pentru evitarea tasării solului ;
creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în
vederea sporirii productivităţii muncii ;
alegerea soiurilor şi hibrizilor cei mai productivi în raport de zona şi
stabilirea densităţilor la hectar ;
determinarea cantitaţilor optime de îngrasăminte ;
exploatarea raţională a sistemelor de maşini reducerea consumului de
materiale, combustibili ;
alegerea perioadei optime de efectuare a lucrarilor.
Calculaţia costurilor de producţie şi estimarea veniturilor s-a facut astfel :
Orele de mecanizare funcţie de normativele orientative şi
condiţiile locale;
Preţul de achiziţie al îngrasămintelor, insecto-fungicidelor şi a
altor materiale s-a stabilit în funcţie de oferta firmelor ce
comercializează aceste produse;
Preţurile de vânzare s-au estimat ţinându-se seama de piaţa
interna.
Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul asolamentului au dus la
fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.
Sola
Schema asolamentului – 50,0 ha. Anul 2008 2009 2010 2011 2012
5,0 Grîu
5,0 ha
Orzoaică furaj
5,0 ha
Porumb
boabe 5,0 ha
Porumb
siloz 5,0 ha
Borceag
5,0 ha
5,0
Orzoaică
5,0 ha
Porumb boabe
5,0 ha
Porumb
siloz 5,0 ha
Borceag
5,0 ha
Porumb siloz
5,0 ha
5,0
Porumb
boabe
5,0 ha
Porumb siloz
5,0 ha
Borceag
5,0 ha
Porumb
siloz 5,0 ha
Orzoaică 5,0
ha
10,0 Porumb
siloz 10,0 ha
Borceag
10,0 ha
Porumb
siloz 5,0 ha
Grîu 5,0 ha
Orzoaică
5,0 ha
Porumb
boabe 5,0 ha
Porumb
boabe 5,0 ha
Borceag
5,0 ha
10,0 Borceag
10,0 ha
Porumb siloz
5,0 ha
Grîu 5,0 ha
Orzoaică
5,0 ha
Borceag
5,0 ha
Borceag
5,0 ha
Porumb
boabe 5,0 ha
Porumb siloz
5,0 ha
Grîu 5,0 ha
15,0 Lucernă
15 ha
Lucernă
15 ha
Lucernă
15 ha
Lucernă
15 ha
Lucernă
15 ha
TOTAL 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha
9
Procesul tehnologic de obţinere a grîului
Plantele premergătoare
Cele mai bune premergătoare pentru cultura grîului sunt leguminoasele , cereale
păioase , porumbul.
Nu se recomandă semănatul pe suprafeţe unde:
- s-a manifestat atac de boli transmisibile prin sol ( malura,
tăciune );
- s-a cultivat cereale păioase mai mult de 2 ani;
- culturile au fost recoltate târziu şi nu mai este posibilă
însamânţarea în epoca optimă.
Lucrările solului
Arătura se executa după recoltarea plantei premergătoare, cu cel puţin 15
zile înainte de semănat la adâncimea de 18 – 22 cm în funcţie de sol,
obligatoriu plugul în agregat cu grapă stelată.
Pregătirea patului germinativ se realizează înaintea semănatului prin
mobilizarea solului la adâncimea de semănat.
Sămânţa şi semănatul
Pentru a fi admisă la semănat sămânţa trebuie să aparţină unui soi zonat, să
provină din culturi recunoscute, cu valoare biologică ridicată, cu puritate fizică
minimă de 98 %, germinaţia minimă de 90 % şi cu MMB cât mai mare. Plantele
rezultate din seminţe mari îşi formează nodul de înfrăţire mai adânc, sunt mai bine
înrădăcinate şi rezistă mai bine la temperaturi scăzute.
Tratarea seminţei împotriva bolilor şi dăunătorilor este obligatorie.
Perioada de semănat are o mare importanţă pentru viitoarea recoltă,
întrucât prin aceasta se realizează o bună înfrăţire a plantelor din toamnă, cât şi
acumularea substanţelor de rezervă necesare în sezonul rece şi o bună rezistenţă la
iernare.
Cele mai bune rezultate se obţin atunci când în cele 40 - 50 de zile de la
răsărit la intrarea în iarnă (când temperatura scade sub + 5oC), se acumulează o
sumă de grade de temperatură de 450 - 550oC.
Aceasta corespunde cu începerea semănatului când temperatura aerului
scade la 13 - 15oC şi încheierea lucrării când temperatura ajunge la 8 - 9
oC.
Calendaristic, corespunde cu intervalul 1-10 octombrie.
Însămânţările prea timpurii sunt nefavorabile deoarece:
- plantele cresc prea viguros şi devin sensibile la temperaturi scăzute;
- nodul de înfrăţire se formează mai la suprafaţă, fapt ce le sensibilizează
la îngheţ;
- apare atacul de muscă Hessa şi afide din toamnă, care în toamnele
secetoase produc mari pagube;
- culturile sunt expuse îmburuienării;
- culturile timpurii sunt predispuse la cădere, făinare şi rugini;
10
- temperaturile ridicate din toamnă determină tulburări fiziologice care
conduc în primăvară la stagnări în creştere, reducerea taliei, îngălbenirea şi pieirea
plantelor.
Întârzierea semănatului se soldează de asemenea cu pierderi de recoltă
datorită:
- intrării în iarnă a plantelor slab înfrăţite, neadaptate condiţiilor
nefavorabile din iarnă;
- plantele sunt sensibile la îngheţ, iar în primăvară sunt sensibile la
descălţare;
- întârzie în vegetaţie;
Densitatea plantelor. Producţii normale se obţin atunci când la recoltare
se asigură 500 - 700 spice/m2. Acest număr de spice se asigură prin însămânţarea a
400 - 600 b.g./m2, în funcţie de capacitatea de înfrăţire şi de autorărire a soiurilor.
Limita superioară a numărului de boabe se va mări cu 5 - 10 % în
următoarele situaţii:
- toamne secetoase cu solul uscat;
- patul germinativ neglijent pregătit;
- depăşirea epocii optime de semănat.
Cantitatea de sămânţă, în funcţie de valoarea biologică a acesteia,
puritate şi MMB şi densitate variază între 200 - 250 kg/ha.
Distanţa între rânduri este de 12,5 cm.
Adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de tipul şi textura solului,
de aprovizionarea cu apă la semănat şi de energia germinativă, fiind cuprinsă între
4 - 7 cm. În condiţii bune de umiditate se va însămânţa la 4 - 5 cm, iar în soluri
uscate la 6 - 7 cm, la soiurile cu coleoptil lung.
În zonele cu ierni aspre se recomandă orientarea rândurilor perpendicular
pe direcţia vântului dominant, prevenind dezvelirea nodului de înfrăţire prin
spulberarea solului.
Lucrările de îngrijire
Tăvălugitul după semănat este o lucrare obligatorie atunci când semănatul
s-a făcut în sol uscat, pentru a pune seminţele în contact cu solul şi a favoriza
ascensiunea apei la sămânţă.
În cazul când alternanţele de îngheţ şi dezgheţ din primăvară determină
dezrădăcinarea (descălţarea plantelor, ruperea rădăcinilor şi dezgolirea nodului de
înfrăţire), tăvălugirea culturilor este necesară pentru a pune în contact nodul de
înfrăţire cu solul şi a favoriza formarea de noi rădăcini. "Descălţarea'' trebuie
prevenită prin semănatul la timp, în arătură aşezată. Lucrarea se execută cu
tăvălugul neted, imediat ce se poate intra în teren.
Pentru refacerea plantelor, mare importanţă prezintă fertilizarea cu azot.
Combaterea buruienilor
Pagubele cauzate de buruieni, dacă nu sunt combătute eficient, sunt
cuprinse între 10 - 20 % şi se pot ridica la 60 - 80 % din recoltă .
În prezent erbicidarea este o lucrare obligatorie.
Pentru eficacitate maximă trebuie luate în considerare următoarele:
11
- compoziţia floristică a buruienilor;
- sensibilitatea diferitelor specii la erbicide;
- mecanismul de acţiune al erbicidelor;
- momentul optim de aplicare;
- echipamentele cu care se fac tratamentele;
- tipul diuzelor;
- cantitatea de apă pe hectar;
- sensibilitatea soiurilor de grâu faţă de anumite erbicide şi faza de
vegetaţie în care se execută tratamentul;
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,
respectarea rotatiei,respectarea adancimii si epocii de semanat si aplicarea de
erbicide ( Icedin super-1l/ha, Lancet-1l/ha, Lintur-150 g/ha, Rival, Rival
Superstar-20 gr/ha.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor ( respectarea rotatiei,
incorporarea resturilor vegetale, respectarea epocii de semanat, tratarea
semintelor – Raxil, Protilin, Tiramet, Tirametox, Vitavax ).
Recoltarea
Se realizează cu combine autopropulsate, când boabele au ajuns la
maturitatea deplină, iar umiditatea acestora a scăzut la cca 16 %.
Rezultate bune se obţin în culturile cu plante necăzute şi în lanuri cu
îmburuienare redusă. Dacă lanul este căzut într-o singură direcţie şi recoltarea se
va efectua într-o singură direcţie, adică în contrasensul de cădere a plantelor.
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului boabe pentru furaj
Plantele premergătoare
Faţă de plantele premergătoare pretenţiile sunt reduse, de aceea porumbul
poate fi semănat mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren, în monocultură (numai în
condiţiile unei agrotehnici superioare).
Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase de toamnă sau primăvară,
leguminoase anuale .
După porumb urmează cerealele de primăvară, culturile furajere anuale, sau
grâul cultivat după hibrizi timpurii.
Lucrările solului
Pregătirea terenului, în vederea semănatului, constituie o verigă importantă,
deoarece influenţează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.
După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de vară
sau de toamnă. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cu
textură uşoară şi de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile în agregat cu
grapa stelată. Suprafeţele arate mai devreme se vor menţine curate de buruieni,
până în toamnă, prin lucrări cu grapa cu colţi reglabili sau cu grapa cu discuri.
12
În verile mai secetoase, când arătura nu se poate executa, se lucrează
superficial cu grapa cu discuri, sau se efectuează o arătură uşoară de 18-20 cm
adâncime, în agregat cu grapa stelată, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.
Primăvara, înainte de semănat, terenul se lucrează cu grapa cu colţi reglabili
sau grapa cu discuri, perpendicular pe direcţia brazdelor. Numărul lucrărilor este în
funcţie de gradul de îmburuienare a terenului.
În primăverile secetoase, şi în condiţiile unui sol mai afânat, se recomandă
înlocuirea grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucrează în adâncime fără
scoaterea la suprafaţă a bulgărilor de pământ, evitându-se evaporarea apei din sol.
În condiţiile unei dotări corespunzătoare, cu utilaje speciale, şi pentru a se
evita tasarea solului, prin trecerea repetată a tractoarelor şi utilajelor agricole, se
poate practica sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillege).
Sămânţa şi semănatul
Din punct de vedere calitativ sămânţa hibridă de porumb trebuie să
îndeplinească două cerinţe minime mai importante: puritatea de 98% şi facultatea
germinativă de 90%.
Epoca optimă de semănat este primăvara, în epoca a doua, când temperatura
în sol, la adâncimea de semănat este de 8-100C. Din punct de vedere calendaristic,
porumbul se seamănă în intervalul 15-30 aprilie .
Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe
Grupa de precocitate a hibrizilor
Neirigat
Timpurii 45.000-60.000
Mijlocii 40.000-55.000
Târzii 40000-50000
Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 15-
20 kg / ha, în funcţie de valorile MMB şi densitatea semănatului.
Distanţa între rânduri este de 70 cm.
Distanţa între boabe pe rând variază între 22-30 cm, iar numărul de boabe
germinabile pe un metru liniar, la distanţa de 70 cm între rânduri, este de 4-5, în
funcţie de densitate.
Adâncimea de semănat oscilează între 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase şi
între 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie.
Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a
plantelor prăşitoare (SPC-6, SPC-8 şi SPC-12), echipate cu fertilizatoare,
echipamente de erbicidare şi de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a
agregatului este de 5-10 km / h.
Lucrări de întreţinere
Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă,
mai ales în cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se execută cu grapa cu colţi
reglabili (înainte sau după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor
13
încolţite şi în curs de răsărire), cu sapa rotativă (SR-4,5) (după răsărirea
porumbului pentru distrugerea buruienilor în curs de răsărire) şi prin praşile
manuale sau mecanice.
Prima lucrare de prăşit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor,
iar următoarele la intervale de timp determinate de apariţia buruienilor (10-12 zile
la praşila a doua şi 15-17 zile la praşila a treia).
Praşilele mecanice se execută la adâncimi diferite, în funcţie de stadiul de
dezvoltare a porumbului: prima praşilă trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime, iar
următoarele la 5-7 cm adâncime.
Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimică are cea mai
mare eficacitate.
Cele mai bune rezultate se realizeaza prin aplicarea erbicidelor preemergent
si postemergent : Diizocab, Guardian Gardoprim Gold, Icedin, Titus, Mistral.
Combinarea erbicidării cu aplicarea praşilelor mecanice si respectarea
verigilor tehnologice asigură o combatere integrată a buruienilor.
Fertilizarea:
- gunoi de grajd 20-40 tone administrat sub arătură o data la 4
ani;
- fosfor 40-80 kg sa /ha sub arătură;
- potasiu 40-60 kg sa/ha sub arătură
- azot 80-150 kg sa/ha aplicat fazial
Recoltarea
Maturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la
apariţia stigmatelor, cu parcurgerea următoarelor faze:
● coacerea în lapte, când boabele au umiditatea de peste 50% şi acumularea
substanţelor organice este finalizată;
● coacerea în lapte-ceară, când boabele au în jur de 40-45%, apă;
● coacerea în ceară, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin
sticloase;
● coacerea deplină, când boabele sunt tari, iar conţinutul în apă este sub 30%.
Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub
formă de boabe, cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 20-24%.
La umiditate mai mică unele boabe se pierd de pe ştiuleţi înainte de a intra în
aparatul de treierat al combinei.
Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ştiuleţi
depănuşaţi sau nedepănuşaţi.
Potenţialul de producţie al hibrizilor cultivaţi în ţara noastră, în funcţie de
perioada lor de vegetaţie, de condiţiile de vegetaţie şi de tehnologia aplicată,
oscilează între 3000-5000 kg / ha boabe, la neirigat.
Randamentul în boabe, în funcţie de hibrid, este între 75-82%.
14
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului pentru siloz
Plantele premergătoare
Porumbul pentru siloz are cerinţe scăzute faţă de planta premergătoare, fiind
cultivat după aceleaşi culturi ca şi în cazul porumbului pentru boabe.
În cultură succesivă se seamănă după premergătoare care părăsesc devreme
terenul: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa furajeră de toamnă,
cartoful timpuriu.
La rândul său, porumbul pentru siloz este o bună premergătoare pentru
culturile de primăvară, iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar şi pentru grâul de
toamnă.
Fertilizarea
Realizarea unor producţii mari de biomasă furajeră la porumbul pentru siloz
este condiţionată de folosirea unor doze relativ ridicate de îngrăşăminte. Astfel,
pentru realizarea unei tone de porumb siloz se consumă, în medie , în jur de 3,5 kg
N, 1,5 kg P, 3 kg K, 1,2 kg Ca. Aceasta face ca porumbul pentru siloz să fie
considerat un mare consumator de elemente nutritive, mai ales de azot şi potasiu.
În funcţie de hibridul folosit şi condiţiile pedoclimatice dozele de
îngrăşăminte chimice recomandate sunt de : N80-100 P60, iar potasiul de K70-100, pe
solurile podzolice amenajate.
Deoarece la porumbul pentru siloz se seamănă, de obicei, hibrizi cu perioadă
mai lungă de vegetaţie, valorificarea gunoiului de grajd devine foarte eficientă. În
acest sens se aplică 20-40 t / ha, o dată cu arătura adâncă, prin încorporare sub
brazdă sau la planta premergătoare.
Lucrările solului
Pregătirea solului şi a patului germinativ sunt identice ca şi în cazul
porumbului boabe pentru furaj.
Sămânţa şi semănatul
În cultură principală, porumbul pentru siloz se seamănă când în sol, la
adâncimea de semănat, temperatura este de 8-100C. Aceasta coincide cu perioada
1-20 aprilie pentru zona de câmpie şi 15-30 aprilie pentru celelalte zone.
Distanţa între rânduri este de 70-80 cm, iar adâncimea de semănat de 5-6 cm
pe solurile grele şi 6-8 cm pe solurile cu textură uşoară.
Densitatea plantelor este mai mare cu 20-25% faţă de porumbul pentru boabe.
Desimea de semănat este de 60-70 mii plante / ha, în condiţii de neirigare.
Norma de semănat variază între 25-30 kg / ha, în funcţie de indicii de calitate
ai seminţelor, densitate şi hibridul folosit.
Pentru prevenirea atacului agenţilor patogeni se efectuează tratamente la
sămânţă, înainte de semănat, cu aceleaşi substanţe ca în cazul porumbului pentru
boabe.
În cultură principală se folosesc hibrizi tardivi şi semitardivi, cu creştere
viguroasă şi potenţial mare de producţie, iar în cultură dublă şi regiunile colinare,
hibrizii timpurii şi mijlocii.
15
Lucrările de întreţinere
Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire a
porumbului. Aceasta se realizează prin 2-3 praşile mecanice cu CPU-4,2, la
intervale de cca. 2 săptămâni.
Distrugerea buruienilor pe cale chimică se efectuează prin aplicarea
următoarelor tipuri de erbicide:
Pentru combaterea buruienilor se aplică preemergent si postemergent
următoarele tipuri de erbicide . Dual 500 , Eradicane , Diizocab 8 CE , Guardian,
Icedin, Titus, Mistral.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor se face prin evitarea monoculturii (mai
mulţi ani la rând), eliminarea şi distrugerea prin ardere a plantelor bolnave,
cultivarea de hibrizi rezistenţi.
Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de
producţie de 30-40%. Pentru porumbul pentru siloz se aplică 2-4 udări cu o normă
de udare de 500-600 m3 / ha apă. Din punct de vedere calendaristic, perioadele
critice pentru aprovizionarea cu apă sunt : 20-30 iunie şi 20-30 august.
Recoltarea şi conservarea
Momentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte –
ceară şi umiditatea plantelor este de 75%.
Prin întârzierea recoltării plantele îşi pierd suculenţa, scade umiditatea,
plantele se tasează mai greu şi în locul fermentaţiei lactice din masa însilozată se
produc fermentaţii nedorite care depreciază calitatea silozului.
Recoltarea porumbului pentru siloz se execută mecanizat, cu vindrovere, care
taie, toacă şi încarcă furajul în mijloacele de transport.
Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică, pentru crearea
condiţiilor optime apariţiei fermentaţiei lactice. Silozul se acoperă cu folii de
material plastic pentru protejarea împotriva apei din precipitaţii. Durata perioadei
de efectuare a lucrărilor de însilozare trebuie să fie cât mai scurtă (cel mult 5-7
zile)
Producţii potenţiale
În cultură principală, se pot realiza producţii de 60-120 t /ha.
Procesul tehnologic de obţinere al culturii de borceag
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre
furajeră de primăvară sau măzăriche şi ovăz.
Plantele premergătoare
Borceagul de primăvară poate să urmeze în rotaţie şi după culturi care
permit o bună pregătire a solului până la mijlocul toamnei, cum sunt: hibrizii de
porumb semitimpurii şi semitardivi,cereale păioase.
Aplicarea îngrăşămintelor
Fosforul se administrează sub arătură, 70-80 kg P2O5/ha.
16
Potasiul. Pe solurile acide care sunt deficitare în potasiu mobil se administrează
anual 60-70 kg K2O/ha.
Azotul. Borceagul de primăvară se fertilizează cu 50-60 kg N/ha
Lucrările solului
Pentru borceagul de primăvară ,arătura de vară sau de toamnă se execută
imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare; când stratul arabil este
lipsit de apă, arătura se amână până după căderea unor precipitaţii care să
umecteze acest strat. Arătura se execută la adâncimea de 18-20 cm cu plugul în
agregat cu grapa stelată. La desprimăvărare pregătirea patului germinativ se face
cu combinatorul.
Sămânţa şi semănatul
Epoca de semănat. Borceagul de primăvară se seamănă în prima urgenţă. În
zonele colinare, calendaristic, epoca de semănat în anii normali se înscrie între 15
şi 30 martie, întârzierea semănatului conduce la scăderea semnificativă a
producţiei.
Densitatea de semănat. Pentru borceagul de primăvară, amestecul furajer va fi
alcătuit din 100-120 kg/ha mazăre furajeră de primăvară sau măzăriche 80-100
kg/ha şi 90-100 kg/ha ovăz; proba la semănătoare se face cu cantitatea rezultată
prin însumarea celor două componente ale amestecului. Se seamănă cu
semănătorile de cereale, în rânduri la 12,5 cm, la adâncimea de 3,0-3,5 cm.
Lucrările de întreţinere a culturii
Combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor se realizeza prin respectarea
tuturor verigilor tehnologice .
Recoltarea
Recoltarea borceagului făcându-se în dinamică pentru furajare la iesle,
intervalul optim de exploatare este cuprins între înălţimea plantelor de 50-55 cm şi
până când plantele de ovăz au înspicat în proporţie de 60-70 %. Furajul se poate
conserva şi prin însilozare, când recoltarea se face la începutul înspicatului
ovăzului; masa cosită rămâne în brazde 2-3 zile, după care se toacă mărunt şi se
însilozează.
Masa cosită rămâne în brazde în jur de 2-3 zile după care fânul se balotează
când umiditatea nu depăşeşte 17 %.
Procesul tehnologic de obţinere a lucernei
Caracteristici :
calitate excepţională a nutreţului conţinut bogat în proteine, vitamine, săruri
minerale ( 1 tona masa verde asigura 190-210 U.N iar finul 470-480 U.N;
productivitate mare ( 3- 4 coase in anii normali si 5-6 coase cond. irigare )
îmbogăţeşte solul în azot;
bogată în vitamine, săruri minerale, proteine
plantă meliferă
este un nutreţ ieftin, se seamănă o data la 4-5 ani, necesită puţine lucrări de
îngrijire;
este denumita regina plantelor furajere
17
Dezavantaje:
produce timpanisme la animale în cazul în care este consumata în stare
verde iar animalele nu sunt obişnuite
necesită un cost ridicat la înfiinţare datorită costului la sămânţă.
Mod de folosire: nutreţ verde, fin, păsune, făină granule, siloz
Soiuri: Gloria, Triumf, Adonis, Selena, Topaz, Sigma, Magnat, Aurora, Satelit.
Rotaţia: după premergătoare care lasă terenul curat de buruieni. Cele mai bune
sunt: cerealele de toamnă , hibrizi de porumb, cartof, sfecla.
Monocultura produce fenomenul de oboseală a solului.
Post cultura obligatoriu prăsitoare.
Fertilizare:
Ingrasaminte cu fosfor – se administreaza in doza de 90-110 kg fosfor /ha s.a.
Ingrasaminte cu azot – se administreaza in doza de 40-60 kg. azot/ha s.a
Gunoi de grajd –20-40 to sub aratura bine fermentat - inainte de infiintarea culturii.
Lucrarile solului: este pretentioasa fata de modul în care este pregătit terenul
datorită semniţelor mici şi a puterii mici de străpungere.
Arătura adâncă vara sau toamna când se poate încorpora gunoiul de
grajd şi fosforul.
Pregătirea patului germinativ se execută cu combinatorul, la
adâncimea de semănat, realizat în preajma semănatului.
Săminţa şi semănatul:
Puritate – fara cuscuta si seminte de trifoi ; germinatie corespunzatoare, cu
certificat de calitate
Epoca de semanat - cind temperatura solului la adincimea de incorporare este de
1-4gr. C ( a doua jumatate a lunii martie inceputul lunii aprilie), sau sfirsitul verii.
Cantitatea de saminta – 18 – 20 kg./ha cu care se realizeaza 750-1000 seminte
germinabile/m.p.
Se poate semana si cu planta protectoare
Distanta intre rinduri – 12,5 cm.
Adincimea de semanat – 2-3 cm pe solurile grele si 4-5 cm pe solurile usoare.
Lucrari de ingrijire: Daca solul este uscat si afinat se tavalugeste imediat.
Combaterea buruienilor:
metode preventive ( calitatea semintei – fara buruieni si cuscuta )
agrotehnice ( asolament corespunzator, lucrari ale solului )
chimice ( preemergent- Diizocab 7-8 l/ha, Eradicane 5-6l/ha ,
postemergent- Galant super 1,5 l/ha, Lasso 2-2,5l/ha, Pivot 0,5-0,7
l/ha )
Recoltarea :
Epoca de recoltare influienteaza : productia, calitatea recoltei cit si
longevitatea.
Se recomanda recoltatul in intervalul cuprins intre sfirsitul fazei de imbobocire si
mijlocul fazei de inflorire, cind se realizeaza raportul cel mai favorabil intre
calitate si cantitate.
18
In anul I se recolteaza in faza de inflorire pentru a favoriza lignificarea si prelungi
longevitatea.
Inaltimea de cosit 5-8 cm de la suprafata solului. Ultima coasa 8-10 cm
pentru a proteja mugurii de la baza tulpinii in timpul iernii.
La recoltat si transport se vor evita trecerile repetate pe aceleasi rinduri pentru a nu
distruge mugurii bazali ai plantei.
Pentru producerea de saminta se lasa lucerna din anul II si III coasa I cind
75% din pastai au capatat culoarea bruna.
Pasunatul nu este cel mai recomandat intrucit plantele sunt calcate si poate
produce meteorizatii la animale.
Conservarea
Uscarea:
pe sol
prepeleci in verile umede
Ploaia, roua, expunerea indelungata la soare reduc continutul in substante nutritive.
Tehnologia traditionala recomanda :
dupa 8-10 ore de la recoltare brazdele se intorc
cind umiditatea scade la 28-30% plantele se grupeaza in capite mici
150-200 kg
cind se dispune de sure bine aerisite a doua zi se cara finul
in lipsa surelor capitele ramin inca 1-2 zile in cimp dupa care se
cladesc in sire sau capite mai mai.
Depozitarea sub forma de baloti în sire
Conservarea prin insilozare in amestec cu tarite, melasa, porumb siloz.
Conditiile unui siloz de calitate:
lucerna tocata – umiditate 55-65%
tasare corespunzatoare
crearea conditiilor de anaerobioza - fermentatie lactica
Procesul tehnologic de obţinere a orzoaicei furajere
Plantele premergătoare
Ca plante premergătoare pentru orzoaica furajera: culturile furajere anuale,
leguminoasele anuale şi porumbul. Este contraindicată monocultura.
Lucrările solului
Arătura se execută vara sau toamna, la adâncimi de 22-25 cm pe solurile grele
şi 20-22 cm pe solurile uşoare, cu plugurile în agregat cu grapa stelată.
Lucrările de pregătire a patului germinativ se efectuează cu grapa cu discuri
sau cu combinatorul, înaintea semănatului.
Fertilizarea
Perioada mai scurtă de vegetaţie şi sistemul radicular mai slab dezvoltat al
orzoaicei, face ca aplicarea directă a gunoiului de grajd să nu fie eficientă. De
19
aceea orzoaica valorifică mai bine efectul remanent al gunoiului, aplicat culturii
premergătoare.
Îngrăşămintele chimice sunt bine valorificate de orzoaică, aplicarea lor se
face în funcţie de gradul de fertilitate al solului .
Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate la cultura orzoaicei de primăvară.
Fertilitatea
solului
Doza aplicată, kg/ha s.a.
N P2O5 K2O
Slabă 100-120 80-100 70-90
Mijlocie 80-100 60-80 50-70
Bună 50-70 40-50 -
Îngrăşămintele cu P şi K se aplică o dată cu arătura de bază, iar cele cu azot,
înainte de semănat.
Sămânţa şi semănatul
● indicii de calitate ai seminţelor: puritatea minimă de 98%, germinaţia
minimă de 90%;
● densitatea: 500-550 boabe germinabile/m2;
● distanţa dintre rânduri: 12,5cm;
● adâncimea de semănat: 3-5 cm;
● norma de semănat: 180-220 kg/ha;
● epoca de semănat: în prima urgenţă, pe parcursul lunii martie.
Lucrări de întreţinere
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,
respectarea rotatiei,respectarea adancimii a epocii de semanat si aplicarea de
erbicide.
Combaterea dăunătorilor se face cu tratamente la sămânţă.
Recoltarea
Lucrările de recoltare se efectuează mecanizat, fără pierderi.
Orzoaica pentru boabe se recoltează în faza de coacere deplină, când
umiditatea bobului este sub 14%.
În condiţii optime de tehnologie, soiurile create în ţara noastră permit
obţinerea unor producţii de 4-6 t/ha.
20
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL I
Productia principala kg /ha Grâu furaj
Orzoaica furaj
Porumb furaj
Porumb siloz Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg /ha ANUL I - 2008
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20
7.558,80
12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,1 5.782,6 20.462,8 12.441,2 17.757,6 64.907,3
21
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL II
Productia principala kg /ha Griu furaj
Orzoaica furaj
Porumb furaj
Porumb siloz
Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg /ha ANUL II - 2009
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
22
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL III
Productia principala kg / ha Griu furaj
Orzoaica furaj
Porumb furaj
Porumb siloz Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg / ha ANUL III - 2010
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20
7.558,80
12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
23
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL IV
Productia principala kg / ha Griu furaj
Orzoaica furaj
Porumb furaj
Porumb siloz Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg / ha ANUL IV - 2011
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 0,00 8.750,00 28.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 124.250,00
PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 17.500,00 40.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20
7.558,80
12.242,40 59.985,10
Din care pentru productia principala lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 7.558,80 12.242,40 59.985,10
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 0,00 6.171,50 14.191,00 15.756,20 6.744,40 10.068,00 52.931,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 0,00 2.565,50 7.352,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 25.954,50
- Sämãnta si material saditor lei/ha 0,00 990,00 2.100,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.460,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 1.260,00 4.002,00 4.002,00 0,00 3.600,00 12.864,00
- Pesticide lei/ha 0,00 175,00 1.250,00 1.250,00 0,00 0,00 2.675,00
- Alte materiale lei/ha 0,00 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 1.955,50
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 0,00 3.349,50 6.104,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 24.381,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 0,00 256,50 735,00 840,20 255,00 508,50 2.595,20
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 0,00 101,25 1.169,00 166,50 320,00 1.372,50 3.129,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 0,00 439,15 1.074,80 1.114,50 494,40 801,90 3.924,75
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 0,00 250,95 614,40 636,90 282,50 458,70 2.243,45
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 0,00 188,20 460,80 477,60 211,90 343,20 1.681,70
Profit total lei 0,0 2.038,10 11.565,20 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.264,90
24
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL V
Productia principala kg / ha Griu furaj
Orzoaica furaj
Porumb furaj
Porumb siloz Borceag Lucerna TOTAL
Productia secundara kg / ha ANUL V - 2012
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20
7.558,80
12.242,40 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
25
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA BORCEAG
Productia principala 20.000 kg / ha 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00
Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 20.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80
Din care pentru productia principala lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 674,44 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 255,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 222,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Alte materiale lei/ha 33,00 330,00 330,00 330,00 330,00 330,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 393,94 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 25,50 255,00 255,00 255,00 255,00 255,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,00 320,00 320,00 320,00 320,00 320,00
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 49,44 494,40 494,40 494,40 494,40 494,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 28,25 282,50 282,50 282,50 282,50 282,50
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 21,19 211,90 211,90 211,90 211,90 211,90
Cost de productie lei/kg 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03
Pret de valorificare lei/kg 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10
Profit pe hectar lei /ha 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12
Profit total lei 0,00 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20
26
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA GRIU FURAJ
Productia principala 4.500 kg / ha 5,00 5,00 5,00 0,00 5,00
Productia secundara 0 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.150,00 15.750,00 15.750,00 15.750,00 0,00 15.750,00
PRODUCTIA TOTALA kg 4.500,00 22.500,00 22.500,00 22.500,00 0,00 22.500,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III ) lei/ha 1.865,01 9.325,05 9.325,05 9.325,05 0,00 9.325,05
Din care pentru productia principala lei/ha 1.865,00 9.325,00 9.325,00 9.325,00 0,00 9.325,00
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.710,50 8.552,50 8.552,50 8.552,50 0,00 8.552,50
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 882,10 4.410,50 4.410,50 4.410,50 0,00 4.410,50
- Sämãnta si material saditor lei/ha 235,00 1.175,00 1.175,00 1.175,00 0,00 1.175,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 444,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 0,00 2.220,00
- Pesticide lei/ha 175,00 875,00 875,00 875,00 0,00 875,00
- Alte materiale lei/ha 28,10 140,50 140,50 140,50 0,00 140,50
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 740,20 3.701,00 3.701,00 3.701,00 0,00 3.701,00
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 88,20 441,00 441,00 441,00 0,00 441,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,50 162,50 162,50 162,50 0,00 162,50
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 122,01 610,05 610,05 610,05 0,00 610,05
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 69,72 348,60 348,60 348,60 0,00 348,60
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 52,29 261,45 261,45 261,45 0,00 261,45
Cost de productie lei/kg 0,41 0,41 0,41 0,41 0,00 0,41
Pret de valorificare lei/kg 0,70 0,70 0,70 0,70 0,00 0,70
Profit pe hectar lei /ha 1.284,99 1.284,99 1.284,99 1.284,99 0,00 1.284,99
Profit total lei 6.424,95 6.424,95 6.424,95 0,00 6.424,95
27
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA LUCERNA FIN
Productia principala 5.000 kg / ha 15,00 15,00 15,00 15,00 15,00
Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00 30.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 5.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00 75.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40
Din care pentru productia principala lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 671,20 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 339,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 240,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00
- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Alte materiale lei/ha 99,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 298,30 4.474,50 4.474,50 4.474,50 4.474,50 4.474,50
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 33,90 508,50 508,50 508,50 508,50 508,50
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 91,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 53,46 801,90 801,90 801,90 801,90 801,90
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 30,58 458,70 458,70 458,70 458,70 458,70
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 22,88 343,20 343,20 343,20 343,20 343,20
Cost de productie lei/kg 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16 0,16
Pret de valorificare lei/kg 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40 0,40
Profit pe hectar lei /ha 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84 1.183,84
Profit total lei 0,00 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60
28
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA ORZOAICA FURAJ
Productia principala 3.500 kg / ha 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 1.750,00 8.750,00 8750,00 8.750,00 8750,00 8750,00
PRODUCTIA TOTALA kg 3.500,00 17.500,00 17500,00 17.500,00 17500,00 17500,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90
Din care pentru productia principala lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.234,30 6.171,50 6171,50 6.171,50 6171,50 6171,50
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 513,10 2.565,50 2565,50 2.565,50 2565,50 2565,50
- Sämãnta si material saditor lei/ha 198,00 990,00 990,00 990,00 990,00 990,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 252,00 1.260,00 1260,00 1.260,00 1260,00 1260,00
- Pesticide lei/ha 35,00 175,00 175,00 175,00 175,00 175,00
- Alte materiale lei/ha 28,10 140,50 140,50 140,50 140,50 140,50
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 669,90 3.349,50 3349,50 3.349,50 3349,50 3349,50
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 51,30 256,50 256,50 256,50 256,50 256,50
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 20,25 101,25 101,25 101,25 101,25 101,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 87,83 439,15 439,15 439,15 439,15 439,15
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 50,19 250,95 250,95 250,95 250,95 250,95
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 37,64 188,20 188,20 188,20 188,20 188,20
Cost de productie lei/kg 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38
Pret de valorificare lei/kg 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50
Profit pe hectar lei /ha 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62
Profit total lei 0,00 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10
29
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB PENTRU FURAJ
Productia principala 4.000 kg / ha 5,00 5,00 5,00 10,00 5,00
Productia secundara 8.000 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.800,00 14.000,00 14.000,00 14.000,00 28.000,00 14.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 4.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 40.000,00 20.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40
Din care pentru productia principala lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.419,10 7.095,50 7.095,50 7.095,50 14.191,00 7.095,50
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 735,20 3.676,00 3.676,00 3.676,00 7.352,00 3.676,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 210,00 1.050,00 1.050,00 1.050,00 2.100,00 1.050,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 400,20 2.001,00 2.001,00 2.001,00 4.002,00 2.001,00
- Pesticide lei/ha 125,00 625,00 625,00 625,00 1.250,00 625,00
- Alte materiale lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 610,40 3.052,00 3.052,00 3.052,00 6.104,00 3.052,00
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 73,50 367,50 367,50 367,50 735,00 367,50
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 116,90 584,50 584,50 584,50 1.169,00 584,50
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 107,48 537,40 537,40 537,40 1.074,80 537,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 61,44 307,20 307,20 307,20 614,40 307,20
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 46,08 230,40 230,40 230,40 460,80 230,40
Cost de productie lei/kg 0,41 0,41 0,41 0,41 0,41 0,41
Pret de valorificare lei/kg 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70
Profit pe hectar lei /ha 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52 1.156,52
Profit total lei 0,00 5.782,60 5.782,60 5.782,60 11.565,20 5.782,60
30
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCTIE SI A PRETULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB SILOZ
Productia principala 25.000 kg / ha 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00
Productia secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.750,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00 37.500,00
PRODUCTIA TOTALA kg 25.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00 250.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20
Din care pentru productia principala lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.575,62 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 840,20 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 315,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00 3.150,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 400,20 4.002,00 4.002,00 4.002,00 4.002,00 4.002,00
- Pesticide lei/ha 125,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00
- Alte materiale lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 651,40 6.514,00 6.514,00 6.514,00 6.514,00 6.514,00
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 84,02 840,20 840,20 840,20 840,20 840,20
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 16,65 166,50 166,50 166,50 166,50 166,50
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 111,45 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 63,69 636,90 636,90 636,90 636,90 636,90
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 47,76 477,60 477,60 477,60 477,60 477,60
Cost de productie lei/kg 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06 0,06
Pret de valorificare lei/kg 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
Profit pe hectar lei /ha 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28 2.046,28
Profit total lei 0,00 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80
31
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURI
Productia principala kg / ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
Productia secundara kg / ha TOTAL
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
Din care pentru productia principala lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 54.388,10 54.388,10 54.388,10 52.931,10 54.388,10
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: lei/ha 26.689,00 26.689,00 26.689,00 25.954,50 26.689,00
- Sämãnta si material saditor lei/ha 8.585,00 8.585,00 8.585,00 8.460,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 13.083,00 13.083,00 13.083,00 12.864,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 2.925,00 2.925,00 2.925,00 2.675,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha 2.096,00 2.096,00 2.096,00 1.955,50 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 25.030,40 25.030,40 25.030,40 24.381,40 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 2.668,70 2.668,70 2.668,70 2.595,20 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 2.707,25 2.707,25 2.707,25 3.129,25 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 3.997,40 3.997,40 3.997,40 3.924,75 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 2.284,85 2.284,85 2.284,85 2.243,45 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 1.712,75 1.712,75 1.712,75 1.681,70 1.712,75
Profit total lei 64.907,30 64.907,30 64.907,30 64.265 64.907,30
32
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A :
BORCEAG DE PRIMAVARA MASA VERDE + FIN neirigat
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia Principala 20000 KG/HA
Recolta 2008 Productia Secundara
Nr crt.
Denumirea lucrării L
una
cale
ndari
stica
UM
Volu
mul lu
cră
rii
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE
MATERII SI MATERIALE
Tota
l che
ltu
ieli
agro
tehn
ice
-
lei-
Tra
cto
r
Maşin
a
agrico
lă
Ore
mecan
iz
Consum
moto
rină
-litri-
Tarif le
i/U
M
Tota
l
cheltu
ieli
- le
i-
ZO
n
r.
Tarif
-
lei-
Tota
l
retr
ibutie le
i
Denu
mire
a
mate
rialu
lui
UM
Cantita
tea
tota
lă Preţ
unitar -lei- T
ota
l
cheltu
ieli
1 Arat la 25 cm + grapat X
ha 1 U650 PP4-30 +GS1,1
2,21 21,525 127,1 127,1 127,1
2 Total productie neterminata 2,21 21,525 127,1 127,1
3 Discuit + grapat
MA
RT
IE ha 1 U650
GD 3,2 +2GCR 1
0,763 5,88 43,9 43,9 43,9
4 Pregatit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,493 4,2 28,9 28,9 28,9
5 Transport saminta t/km 0,16 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 0,24 ovaz kg 60 1,2 72 72,24
6 Semanat + deservit semanatoarea
ha 1 U650 SUP29 1,05 4,725 61,2 61,2 0,2 25 5 mazare kg 100 1,5 150 216,2
7 Recoltat masa verde
MA
I -
IUN
IE
ha 0,5 U650 CP 1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55
8 Transport masa verde t 10 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 15,0 15,0
9 Cosit fin de borceag ha 0,5 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55
10 Balotat fin borceag t 2,5 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 100,75 sfoara kg 2 16,5 33 133,75
11 Incarcat descarcat baloti borceag
t 5 0,5 30 15 15,0
12 Transport baloti t/km 2,5 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,75 3,75
13 Cladit in sira baloti t 2,5 0,4 30 12 12,0
14 TOTAL AN PLAN 6,538 23,53 266,84 1,1 32 255 553,84
15 TOTAL GENERAL (TOTAL AN PLAN+PROD NET)
8,748 45,055 393,94 1,1 32 255 680,94
33
C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : GRÂU FURAJ - neirigat suprafata 1 hectar
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia Principala 4500
Recolta 2008 Productia Secundara 2000
Nr crt. Denumirea lucrării
LU
NA
UM
Vo
lum
ul lu
cră
rii LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Total cheltuieli agrotehnice -
lei-
Tra
cto
r
Ma
şin
a
ag
ricolă
Ore
me
ca
niz
.
Con
su
m
mo
tori
nă
-litri
-
*Ta
rif
lei/U
M
To
tal
ch
eltu
ieli
- le
i-
ZO
nr.
Ta
rif
-
lei-
To
tal
retr
ibu
ţii
- le
i-
Den
um
ire
a
ma
teri
alu
lui
UM
Can
tita
tea
tota
lă
Pre
ţ
un
itar
-lei-
To
tal
ch
eltu
ieli
- le
i-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Încărcat îngrăşăminte chimice
SE
PT
EM
BR
IE
t 0,300 0,0 0,02 25 0,5 0,5
2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,3 2,3
3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,300 0,1 25 2,5 2,5
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA3.5 0,300 1,260 14 14,0 Fosfor kg sa 48 3 144 158,0
5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1,000 U650 PP4-30+GS1.2 2,210 21,525 127,1 127,1 0 127,1
6 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 0 43,9
7 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 43,9
8 Pregătit pat germinativ
OC
TO
MB
RIE
ha 1,000 U650 CPGC4 0,493 4,200 28,9 28,9 0 28,9
9 Incarcat si descarcat saminta t 0,500 0,0 0,06 25 1,5 1,5
10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,250 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 1,9 0 1,9
11 Semănat grâu ha 1,000 U650 SUP29 1,050 4,725 61,2 61,2 Grâu s-ţă cert kg 250 0,94 235 296,2
12 Deservit semănătoarea ha 1,000 0,0 0,1 25 2,5 0 2,5
13 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 5,680 44,152 323,1 0,3 7,0 379,0 709,1
14 Incarcat ingrasaminte chimice
FE
BR
UA
RIE
t 0,350 0,0 0,02 25 0,5 0 0,5
15 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 1,750 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,6 0 2,6
16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,350 0,0 0,1 25 2,5 0 2,5
17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA-3,5 0,300 1,260 14 14,0 Azot kg sa 100 3 300 314,0
18 Transport apa pt erbicidat
AP
RIL
IE
t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 0 0,5
19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 0 2,0
20 Erbicidat ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 Icedin l 1 40 40 55,1
21 Transport apa pt trat fitosanitare
IUN
IE t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 Bravo 500 l 1,5 60 90 90,5
22 Pregătit solutie + jalonat mii l 0,300 0,0 0,08 25 2 Onefon l 1,5 30 45 47,0
23 Tratam fitosanitare ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 0 15,1
24 Recoltat
IUL
IE
ha 1,000 terti 240 240,0 240,0
25 Transport recolta la 5 km t/km 22,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 33,8 0 33,8
26 Balotat paie t 2,000 U650 PPF 0,646 3,360 40,3 80,6 Sfoară kg 1,7 16,5 28,1 108,7
27 Deservit presa de balotat t 2,000 0,0 0,12 25 3 0 3,0
28 Încărcat baloţi
AU
GU
ST
t 2,000 0,0 0,2 25 5 0 5,0
29 Transport baloti la 5 km t/km 10,000 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 15,0 0 15,0
30 Descărcat baloţi t 2,000 0,0 0,12 25 3 3,0
31 Stivuit baloţi t 2,000 0,0 0,3 25 7,5 7,5
32 TOTAL AN PLAN 1,888 9,081 417,1 1,020 25,5 503,1 945,8
33 TOTAL GENERAL 7,568 53,233 740,2 1,320 32,5 882,1 1654,9
34
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : LUCERNA neirigat anul II - fin suprafata 1 hectar
TEHNOLOGIE CADRU
Zona: Deal Productia Principala 5000 fin kg/ha
Potential: Mediu Productia Secundara
Recolta 2008
Nr crt. Denumirea lucrării
Lu
na
UM
Vo
lum
ul lu
cră
rii LUCRĂRI MECANIZATE
LUCRĂRI MANUALE
MATERII SI MATERIALE
To
tal
ch
elt
uie
li
ag
rote
hn
ice
-
mii lei-
Tra
cto
r
Ma
şin
a
ag
rico
lă
Ore
mecan
iz.
Co
ns
um
m
oto
rin
ă
-lit
ri-
Ta
rif
lei/U
M
To
tal
ch
elt
uie
li
-mii l
ei-
ZO
n
r.
Ta
rif
-lei-
To
tal
retr
ibu
ţii
-mii l
ei-
Den
um
irea
mate
rialu
lui
UM
Can
tita
tea
tota
lă
Pre
ţ
un
itar
le
i-
To
tal
ch
elt
uie
li
-mii l
ei-
1 Incarcat descarcat ingr. Chimice
MA
RT
IE
t 0,2 0,04 25 1 1,0
2 Transport ingrasaminte chimice la 1 km t/km 0,2 U650 2RM2 0,049 0,543 1,5 0,3 0,3
3 Fertilizat + alimentat ha 1 U650 MA3,5 0,286 1,7 14 14,0 0,1 25 2,5 azot+fosfor kg 80 3 240 256,5
4 Cosit I
MA
I
ha 1 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 13,1 13,1
5 Intors cu grebla oblica ha 1 U650 GO2,7 1,632 2,5 11,9 11,9 11,9
6 Balotat lucerna t 2 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 80,6 sfoara kg 2 16,5 33 113,6
7 Incarcat descarcat baloti t 4 0,8 25 20 20,0
8 Transport baloti t/km 2 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,0 3,0
9 Cladit baloti in sira t 2 0,4 25 10 10,0
10 Cosit II
IUL
IE
ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1
11 Intors cu grebla oblica ha 1 U650 GO2,7 1,632 2,5 11,9 11,9 11,9
12 Balotat lucerna t 2 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 80,6 sfoara kg 2 16,5 33 113,6
13 Incarcat descarcat baloti t 6 U650 0,8 25 20 20,0
14 Transport baloti t/km 2 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,0 3,0
15 Cladit baloti in sira t 3 0,4 30 12 12,0
16 Cosit III
AU
GU
ST
ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1
17 Intors cu grebla oblica ha 1 U650 GO2,7 1,632 2,5 11,9 11,9 11,9
18 Balotat lucerna t 1 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 40,3 sfoara kg 2 16,5 33 73,3
19 Incarcat descarcat baloti t 2 U650 0,8 25 20 20,0
20 Transport baloti t/km 1 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 1,5 1,5
21 Cladit baloti in sira t 1 0,2 30 6 6,0
22 TOTAL AN PLAN 15,013 24,872 298,3 3,54 91,5 339 728,8
23 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET)
15,013 24,872 298,3 3,54 91,5 339 728,8
35
C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : ORZOAICA FURAJ - neirigat suprafata 1 ha
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia principala 3500 kg/ha
Recolta 2008 Productia secundara 1000 kg/ha
Nr crt.
Denumirea lucrării
LU
NA
UM
Vo
lum
ul lu
cră
rii LUCRĂRI MECANIZATE
LUCRĂRI MANUALE
MATERII SI MATERIALE
Total cheltuieli
agrotehnice -mii lei-
Tra
cto
r
Ma
şin
a
ag
rico
lă
Ore
mecan
iz.
Co
ns
um
m
oto
rin
ă
-lit
ri-
*Tari
f
lei/
UM
To
tal
ch
elt
uie
li
-mii l
ei-
ZO
nr.
Tarif -lei- T
ota
l re
trib
uţi
i
-mii l
ei-
Den
um
irea
mate
rialu
lui
UM
Can
tita
tea
tota
lă
Pre
ţ u
nit
ar
-lei-
To
tal
ch
elt
uie
li
-mii l
ei-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Arat 25 cm X
ha 1,000 U650 PP4-3X30 2,105 23,000 127,1 127,1 127,1
2 Discuit + grapat
AP
RIL
IE
ha 1,000 U650 GD 3,2 0,842 7,000 43,9 43,9 43,9
3 Incarcat descarcat ingrasaminte chimice to 0,300 0,02 25 0,50 0,50
4 Transport ingrasaminte chimice to/km 0,750 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,13 azot kg/sa 42 3 126 127,13
5 Fertilizat + deservit ha 1,000 U650 MA 3,5 0,560 1,700 14,0 14,0 0,04 25 1,0 fosfor kg/sa 42 3 126 141,0
6 Discuit + grapat ha 1,0 U650 GD 3,2
+ 2GCR 1,7 0,727 6,000 43,9 43,9 43,9
7 Incarcat descarcat saminta to 0,400 0,02 25 0,50 0,50
8 Transport saminta to/km 0,900 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,5 1,5
9 Semanat + deservit ha 1,000 U650 SUP 29 1,000 4,500 61,2 61,2 0,1 25 2,5 Saminta kg 180 1,1 198,0 261,7
10 Transport apa pt. erbicidat
MA
I to 0,300 U650 RCU 8 0,067 1,300 1,5 1,5 1,5
11 Erbicidat + preparat solutie ha 1,000 U650 MET 1200 0,421 1,200 15,1 15,1 0,03 25 0,75 Icedin litri 1 35,0 35,0 50,85
12 Recoltat orzoaica
IUL
IE
to 3,500 comb 1,430 10,710 81,9 286,6 286,6
13 Transport boabe to/km 17,500 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 26,2 26,2
14 Balotat to 1,000 U650 PPF 0,615 1,500 40,3 40,3 Sfoara kg 1,7 16,5 28,1 68,4
15 Incarcat descarcat baloti to 2,000 0,4 25 10,0 10,0
16 Transport baloti to/km 5,000 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 7,5 7,5
17 Stivuit baloti to 1,000 0,2 25 5,0 5,0
TOTAL
8,897 669,9 20,25 513,1 1203,3
36
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB BOABE FURAJ neirigat recoltat mecanizat 1 HA
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia Principala 4000Kg
Recolta 2008 Productia Secundara 8000kg
Nr crt. Denumirea lucrării
Lu
na
UM
Vo
lum
ul
lucră
rii
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
To
tal
ch
eltu
ieli
ag
rote
hn
ice
- le
i-
Tra
cto
r
Ma
şin
a
ag
ricolă
Ore
me
ca
niz
.
Con
su
m
mo
tori
nă
-litri
-
Ta
rif
lei/U
M
To
tal
ch
eltu
ieli
ZO
nr.
Ta
rif lei-
To
tal
retr
ibu
ţii
- le
i-
Den
um
ire
a
ma
teri
alu
l
ui
UM
Can
tita
te
a
to
tală
Pre
ţ
un
ita
r
To
tal
ch
eltu
ieli
1 Încărcat îngrăşăminte chimice
OC
TO
MB
RIE
t 0,3 0,02 25 0,5 0,5
2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 2,3 2,3
3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3
5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1
6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 146,6 0,125 3,1 180 329,7
7 Discuit + grăpat
AP
RIL
IE
ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9
8 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9
9 Transport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4
10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 1 1,0
11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4
12 Incarcat descarcat ingr. Chimice to 0,2 0,02 25 0,5 0,5
13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5
14 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8
15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 20 10,5 210 254,5
16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5
17 Prăşit mecanic I
MA
I ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7
18 Prăşit manual I ha 1 4 25 100 100,0
19 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice
IUN
IE
t 0,2 0,2 25 5 5,0
20 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 0,8
22 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9
23 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0
24 Recoltat mecanic
OC
T. t 4 Comb. Echip.porumb 1,7 14,5 35 140,0 140,0
25 Transport producţia la 5 km t/km 20 U650 2RM2 0,061 0,543 2,7 54,0 54,0
26 TOTAL AN PLAN
6,173 463,8 4,552 113,8 555,2 1132,8
27 TOTAL GENERAL
9,477 610,4 4,675 116,9 735,2 1462,5
37
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB SILOZ neirigat recoltat mecanizat 1 HA
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia Principala 25.000 25000,0
Recolta 2008 Productia Secundara
Nr crt. Denumirea lucrării
Lun
a
UM
Volu
mul lu
cră
rii LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Tota
l
cheltuie
li
agro
tehnic
e
- le
i-
Tra
cto
r
Maşin
a
agricolă
Ore
mecaniz
.
Consum
moto
rină
-litri-
Ta
rif le
i/U
M
Tota
l
cheltuie
li
- le
i-
ZO
n
r.
Ta
rif
-lei-
Tota
l
retr
ibu
ţii
- le
i-
Denu
mir
ea
mate
rialu
lui
UM
Cantita
tea
tota
lă
Pre
ţ
unitar
-
lei-
T
ota
l
cheltuie
li
- le
i-
1 Încărcat îngrăşăminte chimice
OC
TO
MB
RIE
t 0,3 0,02 25 0,5 0,5
2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 2,3 2,3
3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3
5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1
6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 30,697 146,6 0,125 3,1 180 329,8
7 Discuit + grăpat
AP
RIL
IE
ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9
8 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9
9 Transport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4
10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 0,75 0,75
11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4
12 Incarcat descarcat ingr. Chimice to 0,2 0,02 25 0,5 0,5
13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5
14 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8
15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 30 10,5 315 359,5
16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5
17 Prăşit mecanic I V
ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7
18 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice
IUN
IE
t 0,2 0,2 25 5 5,0
19 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 0,8
20 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9
21 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0
22 Recoltat porumb siloz
SE
PT
t 25 U650 CSU 1,867 1,2 6,2 155,0 155,0
23 Transport producţia la 1 km t/km 25 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 37,5 37,5
24 Nivelat si tasat in siloz t 25 U650 1,878 0,4 1,7 42,5 42,5
25 TOTAL AN PLAN 8,218 30,678 504,7 0,552 13,55 660,2 1178,4
26 TOTAL GENERAL
11,522 61,375 651,4 0,675 16,65 840,2 1508,20
38
BUGET TOTAL PE FERMA MIXTA
50 Ha CULTURI DE CIMP SI CRESTEREA TINERETULUI TAURIN LA INGRASAT 50 CAPETE
50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha +
50 capete
bovine 50 capete
bovine 50 capete
bovine 50 capete
bovine 50 capete
bovine
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
TOTAL
INDICATORI U.M Valoare lei
Venituri din exploatare total din care: lei 261.000,00 261.000,00 261.000,00 259.250,00 261.000,00
- vegetal lei 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00
- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00
Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95
- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
- zootehnie lei 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20
REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE - PROFIT
148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05
39
Nota : Calculele in prezentul buget sunt cele comparabile anului I de productie, preturile utilizate si inflatia fiind considerata liniara
40
CAPITOLUL II
FERMA ZOOTEHNICA –ÎNGRĂŞAREA
TINERETULUI TAURIN
Infiinţarea de ferme specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului
taurin este o activitate rentabilă ce contribuie la sporirea veniturilor rezultate din
aceasta acţiune , în cazul în care se urmăreşte să se obţină o cantitate cât mai mare
de carne , într-un timp cât mai scurt , cu calităţi superioare şi la un cost de
producţie cât mai scăzut .
Motivaţia tehnică şi economică ce pledează pentru înfiinţarea de ferme
specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin provenit din rase mixte
şi rase de carne este dată de faptul ca acesta se pretează la obţinerea unei cantitaţi
mari de carne în scurt timp .
Procesul de creştere a tineretului taurin este foarte accentuat până la vârsta
de 18 luni , după care începe să scadă treptat până la vârsta de 24 luni , de aceea
pe scara foarte largă se practică metoda cunoscută de creştere şi îngrăşare a
tineretului taurin în sistem intensiv .
Sporul de creştere în greutate înregistrat până la vârsta amintită se face , în
mod deosebit , pe seama creşterii musculaturii şi a osaturii corporale ( fig. 1 )
Sporul mediu zilnic în grame
1200 * * * * * * *
1000 * * * * * * *
800 *
600 * varsta
400 în
200 luni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Dupa vârsta de 18 luni, în paralel cu dezvoltarea musculaturii , au loc
depuneri progresive de seu , cu un consum dublu de furaje faţă de cele consumate
pentru depunerea unui kg de carne .
Pentru ca dezvoltarea musculaturii să fie maximă , este necesar ca raţiile
furajere să conţină proteina brută necesară .
Astfel , în funcţie de vârstă , necesarul de proteină brută este de 125 g pe
unitate nutritiva atunci când tineretul este la vârstă de 6 – 12 luni , de 110 g la
vârsta de 12 – 18 luni şi 90 – 100 g la vârsta de 18 – 24 luni .
41
Procesul de creştere este cu atât mai intens cu cât animalele sunt mai tinere ,
la acestea depunerea de carne este incomparabil mai mare decât la animalele
adulte, la care dezvoltarea musculaturii este mai redusă , în schimb are loc o
depunere de grăsime .
In cazul în care tineretul este supus îngrasării de la vârsta de 12 luni ,
perioada de pregătire dureaza 20 – 25 zile, îngrăsarea propriu – zisa 80 – 90 zile şi
cea de finisare 30 – 35 zile, rezultă deci că sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare
a tineretului se face în trei perioade distincte .
Tehnologia de crestere şi îngrăşare intensivă a tineretului taurin , este
metoda care se face în perioade distincte , în care un rol important îl deţine durata
acestora şi măsurile ce se intreprind pentru obţinerea unui spor mare de creştere în
greutate .
PERIOADA I – faza de pregătire a animalelor pentru îngrăşare
Se face în două faze distincte, adică faza I , când viţeii neînţărcaţi se aduc de
timpuriu în ferma şi se continuă alăptarea acestora , şi faza a-II-a , când viţeii sunt
înţărcaţi în fermă sau în gospodărie .
Transportul viţeilor se face cu mijloace auto special amenajate , fără curenţi
de aer şi care să asigure o suprafaţă de 0,8 – 1 m.p./ cap de viţel .
La sosirea în îngrăsatorie, viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament
antistres, adică 120 g glucoza la 750 ml apa, în două tainuri, la interval de 12 ore,
iar soluţia se prepară în apă calduţă la temperatura de 38 grade C.
La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat şi să asigure o
temperatură de 18 – 20 grade C.
Dacă viţeii sunt luaţi la vârsta de 10 – 14 zile , durata alăptării până la
înţărcare va fi de 40-45 zile , perioada în care viţeii trebuie să realizeze un spor
mediu de peste 650 g pe cap şi pe zi .
In această perioada viţeii se obişnuiesc treptat cu consumul furajelor de
volum, fân şi amestec de concentrate . Obişnuirea treptată cu consumul furajelor
de volum contribuie la dezvoltarea tubului digestiv , fază importantă în creşterea
viţeilor .
Alăptarea viţeilor se face cu substituienţi de lapte , furajele de volum sunt
administrate la discreţie , iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant .
Prepararea substituientului de lapte se face având în vedere ca pentru a
obţine un litru , la 100 g de substituient se adaugă 0,9 l de apă administrându-se la
biberon sau la găleata la temperatura de 38 grade C.
Inţărcarea se face prin obişnuirea treptată a viţeilor să consume furaje de
volum şi cu reducerea substituienţilor de lapte .
Viţeii înţarcaţi se supun unui proces intensiv de creştere pe o durata de 80 –
90 zile , timp în care viţeii înregistrează un spor în greutate de 600 g/zi şi ajung la
sfârşitul perioadei la greutatea vie de cca 130 kg/cap.
42
In această perioadă viţeii se obişnuiesc treptat să consume la discreţie ,
alături de fân , nutreţuri combinate şi siloz , aşa fel încât la şfârşitul perioadei să
poata consuma zilnic 2,8 – 3 kg S.U. / 100 kg greutate vie .
PERIOADA a – II – a – faza de creştere şi îngrăsare
Durează aproximativ 350 – 370 zile , timp în care tineretul ajunge la o
greutate medie de cca 550 kg / cap , înregistrând un spor mediu de cca 1200 g pe
cap şi zi .
In această perioadă se administrează hrana la discreţie , un amestec de fân
tocat 20 % , suculente 50 % şi nutreţuri combinate 30 % . Completarea necesarului
de hrană se face cu un supliment proteino – vitamino – mineral , introdus în
amestecul recomandat .
PERIOADA a – III – a – faza de finisare
Durata finisării este de 90 zile , timp în care tineretul ajunge la greutatea de
650 kg / cap şi la vârsta de 18 – 19 luni , când perioada de îngrăsare este de fapt
cea mai eficientă .
In această perioadă sporeste consumul de nutreţuri combinate din amestec ,
iar amestecul este format din siloz 40 % , fân 20 % şi concentrate 35 – 40 % cu
adaos de P.V.M.
In reuşita îngrăşării timpurii a animalelor , un rol important îl are hrănirea
corespunzatoare a viţeilor cu furaje în amestec şi administrarea lor la discreţie ,
asigurarea apei proaspete şi a brichetelor pentru lins formate din clorura de sodium
( sare ) şi microelemente .
Flosirea furajului unic , adică în amestec , şi adminstrarea acestuia la
discreţie , deşi pare costisitor , este una din metodele cele mai eficiente pentru
obţinerea sporului potenţial de creştere în greutate .
Pentru obţinerea sporului scontat este necesar să se asigure un front de
furajare dublu , adică 0,75 cm / animal , iar densitatea în boxă să fie corelată cu
lungimea frontului de furajare , aşa încât animalele să poată consuma hrana , fără
să deranjeze pe altele , atunci când au poftă .
Succesul în obţinerea unui spor crescut este echilibrarea amestecului de
furaje , aşa fel încât acesta să fie gustos , să conţină principii nutritivi şi în special
să se respecte raportul energo – proteic .
In sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare se practică obligatoriu principiul
tehnologic al populării şi depopulării totale a segmentelor tehnologice
corespunzătoare fazelor de creştere şi îngrăşare descrise .
Dezinfecţia şi vidul tehnologic constituie măsuri de prevenire a
îmbolnăvirilor la animale .
43
In compartimentele de creştere din faza I şi a-II-a se vor păstra la populare
1 – 2 boxe în care se vor introduce viţei cu diverse afecţiuni pentru a fi supuşi
tratamentelor specifice .
Ingrăsarea tineretului în zona colinară şi montană se face până la greutatea
de 400 – 450 kg folosind păsunea şi fâneţele naturale , cu adaos de concentrate
până la 30 % din necesarul de unităţi nutritive , asa fel încât atingerea greutăţii să
se realizeze cel târziu la vârsta de 18 luni , timp în care tineretul realizează un spor
mediu de creştere de cca 800 g / cap şi zi .
In sistemul de creştere şi îngrăsare intensiv se pot realiza sporuri de 1100 –
1200 g pe cap şi zi , în cazul în care se exploatează corespunzator potenţialul
biologic pentru producţia de carne , existent la rasele Balţata Românească , Bruna ,
( rase de import ) : Limousine , Charolaise , Bleu Blanq Belgique , Aberden Angus
precum şi folosirea eficientă a resurselor de furajare existente în zona .
Rase de bovine recomandate pentru creşterea
tineretului taurin la îngrăsat
RASA BALŢATA ROMÂNEASCĂ
Taurinele din rasa Balţata românească prezintă caracteristicile morfo-
productive ale rasei Simmental , cu însuşiri îmbunătăţite de rezistenţă şi adaptare
la condiţiile de mediu , mai aspre , de la noi din ţară .
Vacile din rasa Balţata românească se încadrează în tipul morfo-
productiv mixt şi au o constituţie robustă , un temperament docil , linistit ,
rezistente , adaptându-se usor la condiţiile de mediu şi de exploatare .
Producţia de carne – rasa Balţata românească are aptitudini deosebite
, obţinându-se o carne de calitate foarte buna ; animalele bine îngrăşate ajung la un
randament la tăiere de 54 – 58 % .
Programul de ameliorare privind producţia de carne are în vedere
creşterea greutăţii corporale medii la 600 – 650 kg .
44
Dimensiunile corporale ale acestei rase ne dă certitudinea obţinerii de
sporuri mari de creştere în greutate a tineretului taurin .
Performanţe pentru carne : spor mediu zilnic de creştere în greutate la
tineretul taurin până la 1.300 grame , o bună calitate a carcasei şi o carne de
calitate excelentă .
RASA BRUNĂ
Taurinele de rasa Brună se caracterizează , din punct de vedere morfo –
productiv , printr-un tip mixt . Este o rasă cu o conformaţie armonioasă , bine
echilibrată . Sunt animale adânci , potrivit de lungi , vioaie , cu o constituţie relativ
robustă .
Rasa Brună are o buna capacitate de valorificare a furajelor, reactionând
favorabil la condiţiile optime de furajare şi îngrijire .
Producţia de carne - taurinele din rasa Brună au însuşiri bune pentru
producţia de carne . La vârsta de 12 luni , tăuraşii din această rasă ajung la 360 kg ,
iar la 16 – 17 luni la 475 kg , realizând un spor mediu de creştere în greutate de
990 grame / zi furajată , respectiv 850 grame / zi furajată .
La animalele bine îngrăsate şi finisate, randamentul la taiere este de
54 – 55 % , obtinându-se o carne cu calitaţi gustative şi nutritive apreciate de
consumatori .
Pentru 1 kg spor de creştere în greutate , un animal consumă în medie 6,2
U.N. In perspectivă , se prevede ca taurinele din această rasă , să aibă o pondere de
26 % din totalul taurinelor din România .
BLUE BLANCH BELGIQUE
45
Caractere morfoproductive :
tip morfologic de carne
culoare albă cu nuanţe de bleu
musculatura hiper – dezvoltată
adaptabilitate la orice formă de sol , rusticitate
precocitate pentru un format grosolan
aptitudinea pentru producerea de,,carne tânără’’
temperament docil
usurinţa la fătare
consuma puţin şi transformă eficient
greutate la fătare 45 kg
consumul specific ( 7-13 luni) 5,5 UNC
greutatea la sacrificare (16 luni) 650 kg
componentele carcasei : oase 13,7 %, muschi , 78,1%,grăsime şi tesut
conjunctiv 7,1 %
randamentul la sacrificare 77 %
CHAROLAISE
Caractere morfoproductive
tip morfologic de carne
culoare alb - murdar
dezvoltare hipermetrică :talie la vaci 135 cm.
masivitate 155 %
aptitudini remarcabile de adaptabilitate
vitalitate , rusticitate
46
valorifica bine hrana
randament peste 60 %
ponderea cărnii în carcasă peste 80 %
carnea are însuşiri fizice şi organoleptice excelente
greutatea la 6 luni 215 kg
spor mediu zilnic 1276 gr.
consum specific 8,6 UNC
greutatea la sacrificare (18 luni) 676 kg
greutatea carcasei 382 kg
randamentul la sacrificare 67,3 %
LIMOUSINE
Caractere morfoproductive
rasă specializată pentru producţia de carne
culoare acaju intens fără pete de alta culoare
conformaţie osoasă supla
structura musculară bine dezvoltată
un raport excelent muschi / os
fătări usoare
fertilitate ridicată
greutate la fătare 40 – 45 kg
spor mediu zilnic 1284 gr.
consumul specific 8,2 UNC
greutatea la sacrificare ( 18 luni) 654 kg
greutatea carcasei 386 kg
randamentul la sacrificare 69,3 %
47
FURAJAREA
Hrănirea taurinelor este o problemă complexă influenţată de
particularităţile exploatării lor . Fiecare etapă, perioadă prezintă anumite
caracteristici legate direct de furajare .
Pentru tineretul taurin destinat îngrăşării , sistemul de hrănire trebuie să
urmarească valorificarea maximă a capacităţii de creştere a organismului în primul
an de viaţă , utilizându-se furaje care să stimuleze sporul de creştere în greutate .
Tineretul taurin supus îngrăşării primeşte cantităţi mari de furaje , la
discreţie în prima perioadă , iar în ultima perioadă de îngrăşare , rămâne ca hrana
la discreţie doar furajul concentrat , în defavoarea fânului de lucernă şi a silozului .
Necesarul zilnic de nutrienţi , în corelaţie cu sporul programat
Greutatea corporala Spor
Kg S.U. Kg 1.000 g ( U.N./zi ) 1.200 g ( U.N./zi )
141 - 180 3,84 6,3 – 7,3 7,1 – 8,3
181 - 220 4,80 6,6 – 7,6 7,4 – 8,6
221 - 260 5,76 6,7 – 7,9 7,7 – 8,9
261 - 300 7,28 7,2 – 8,2 8,0 – 9,2
301 - 350 8,45 7,5 – 8,5 8,3 – 9,5
351 - 400 10,00 7,8 – 8,8 8,6 – 9,8
401 - 450 11,00 8,1 – 9,1 8,9 – 10,1
451 - 500 12,35 8,4 – 8,6 9,2 – 10,4
Este necesar ca în funcţie de greutatea corporală să se asigure o cantitate de
furaje pentru realizarea unui spor în creştere de 1.000 – 1.200 g pe cap şi pe zi .
Consumul specific pe kg spor realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N. la
vârsta de 1 – 2 luni , la 6 – 7 U.N. la vârsta de 20 – 24 de luni când îngrăsarea nu
mai devine rentabilă .
Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat
Perioada I de îngrăşare
Specificare Sistem semiintensiv Sistem intensiv
Reteta 30 - 3 Reteta 30 - 4
V1 V2 V1 V2
Porumb 42,0 58,0 - 38,0
Orz - - 79,0 -
Ovăz 5,0 - - -
Grâu - - - 25,0
Tărâţe de grâu - 12,0 - -
48
Făină de lucernă 12,0 12,0 5,0 10,0
Srot fl. Soarelui 16,0 14,0 12,0 7,0
Srot soia 16,0 - - 3,0
Drojdie furajeră 3,0 - - -
Zahăr 3,0 - - -
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0
Făină de oase 0,5 - - -
Supliment mineral - 1,0 1,0 1,0
Zoofort T1 1,0 - - -
Zoofort T2 1,0 1,0 1,0 1,0
Sare 0,5 1,0 1,0 1,0
Total 100 100 100 100
Condiţii de calitate
Substanţă uscata ( kg ) 0,88 0,88 0,88 0,88
Unitaţi nutritive ( Kg ) 1,03 1,02 1,00 10,2
Proteină brută ( Kg ) 205 140 140 140
Proteină digestibilă (g/kg) 175 115 115 115
Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat
Perioada a II a de îngrăşare
Specificare Sistem semiintensiv
Sistem intensiv
Reteta 30 – 5
Reteta 30 - 6
V1 V2 V1 V2
Orz 30,0 30,0 24,0 32,0
Porumb 34,0 30,0 30,0 40,0
Grâu 15,0 20,0 30,0 14,0
Lucerna deshidratată 5,0 4,0 - -
Srot fl. Soarelui 12,0 12,0 12,0 10,0
Supliment mineral 1,0 1,0 1,0 1,0
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0
Zoofort T 2 1,0 1,0 1,0 1,0
Sare 1,0 1,0 1,0 1,0
Total 100 100 100 100
49
Conditii de calitate
Substanţă uscată (kg) 0,88 0,88 0,88 0,88
Unităţi nutritive (kg ) 1,07 1,02 1,01 1,00
Proteină brută (g/kg) 135 135 130 130
Proteină digest.(g/kg) 110 110 110 110
Tipuri de concentrate P.V.M . recomandate pentru tineretul taurin
Specificare T 1- 40 , viţei până la
150 Kg greutate vie
T 2-35 tineret taurin de peste
150 kg greutate vie
Suport Srot de floarea soarelui
Substituient de lapte
Srot de floarea soarelui
Vitamine A, D3 , E , K3 , B1 , B2 , acid
pantotenic , B6 , biotină ,acid
folic,B12
A , D3
Macrosăruri Fosfat dicalcic , carbonat de
calciu , sare de bucătărie
Fosfat dicalcic , carbonat de
calciu , sare de bucătărie
Microsăruri Fier , zinc , mangan , cupru ,
cobalt , iod , selenium
Fier , zinc ,mangan , cupru ,
cobalt , iod , seleniu
Antioxidant Da Da
Specificare Viţei până la 150
kg greutate vie
T 1 - 40
Tineret taurin peste 150 kg
greutate vie
T 2 – 20(vara ) T 2 – 35(iarna )
Unitaţi nutritive 0,760 kg 0,640 kg 0,750 kg
Proteină brută 32,50 % 27 % 32 %
Calciu 3 % 4 % 3,60 %
Fosfor 1,40 % 2,70 % 0,40 %
Sare de bucătărie 1,50 % 5 % 2 %
Modul de administrare în hrană
T 1 – 40 ( pentru viţei de până la 150 kg greutate vie )
direct : minimum 0,4 kg / cap / zi , presărat pe furajul de
bază
în amestec : concentrate P.V.M. = 40 %
cereale macinate = 60 %
T 2 – 20 ( pentru tineret taurin de peste 150 kg greutate vie )
direct : minimum 0,40 kg / cap / zi , presărat pe furajul de baza
în amestec : concentrate P.V.M. = 20 %
cereale măcinate = 80 %
50
T 2 – 35 ( pentru tineret de peste 150 kg greutate vie )
direct : minimum 0,5 kg /cap /zi , presărat pe furajul de baza
în amestec : concentrate P.V.M.= 35 %
cereale măcinate = 65 %
Variante de amestec de cereale măcinate, în funcţie de resursele din fermă
Sortimentul Viţei sub 150 kg Tineret de peste 150 kg
V1 V2 V1 V2 V3
Porumb 40 45 50 60 65
Orz 35 30 40 35 35
Grâu 25 25 10 5 -
Total 100 100 100 100 100
Raţii furajere
Raţiile furajere se întocmesc pe categorii şi perioade de creştere , astfel încât
să asigure necesarul de substanţă uscată , unităţi nutritive şi proteină .
Furajele introduse în raţiile furajere sunt cele obţinute în ferma vegetală prin
care se asigură necesarul de concentrate , fibroase , grosiere şi suculente , urmând a
se cumpăra doar P.V.M.-urile .
Amestecul de cereale, grosierele, fibroasele şi suculentele constituie
furajele de baza care pot intra în raţiile care se administrează taurinelor la îngrăşat
pe categorii de vârsta şi greutăţi :
Varianta 1
Sortiment de furaje ,
Kg / cap
Greutatea animalelor , kg
251-300 301 -350 351 - 400 401-450
Fân de lucerna 3,0 4,0 4,0 4,0
Fân de borceag 3,0 4,0 4,0 5,0
Grosiere 5,0 5,0 5,0 5,0
Amestec cereale 2,0 2,0 2,0 2,0
Raţie furajeră - tineret taurin – greutatea 251 – 300 kg
Specificare Cantit.
kg
S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)
Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75
51
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 10,88 6,93 791 75,68 23,71
Raport UN / SU = 0,64
Raport SU / UN = 1,5 : 1
Raportul energo – proteic = 1 : 114
S.U. = substanta uscată
U.N. = unitaţi nutritive
PBD = proteină brută digestibilă
Ca = calciu
P = fosfor
Raţie furajeră – tineret taurin – greutatea 301 – 350 kg
Specificare Cantit.
kg
S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63
Raport UN / SU = 0,63
Raport SU / UN = 1,6 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 123
Raţie furajeră – tineret taurin – greutatea 351 – 400 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca (g) P(g)
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63
Raport UN / SU = 0,63
Raport SU / UN = 1,6 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 123
52
Raţie furajeră – tineret taurin – greutate 401 – 450 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U
( kg )
U.N PBD (g) Ca(g) P(g)
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 5,0 4,30 2,45 420 32 9,5
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75
Amestec cereale 2,0 1,40 1,85 138 2,52 23,71
Total 13,51 8,46 1071 101,87 46,96
Raport UN / SU = 0,63
Raport SU / UN = 1,6 ; 1
Raport energo – proteic = 1 : 127
Varianta 2
Sortiment de furaje ,
Kg / cap
Greutatea animalelor , kg
251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 18-20 20-25 22-25 25-30
Fân de lucernă 1,5 2,0 2,0 3,0
Fân de borceag 2,0 2,0 3,0 3,0
Amestec cereale 2,5 2,5 2,0 2,0
Raţie furajeră – tineret taurin – greutate 251 – 300 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)
Porumb siloz 20,0 5,10 4,4 220 24,0 10
Fân de lucernă 1,5 1,36 0,84 168 20,1 3,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Amestec cereale 2,5 1,75 2,33 172,5 3,16 7,83
Total 9,93 8,55 728,5 60,06 24,63
Raport UN / SU = 0,86
Raport SU / UN = 1,2 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 0,85
Raţie furajeră – tineret taurin – greutate 301 – 350 kg
Specificare Cantit.(kg) S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
53
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Amestec cereale 2,5 9,94 2,50 620 6,30 24,63
Total 19,85 10,10 1287 75,9 44,93
Raport UN / SU = 0,51
Raport SU / UN = 1,9 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 127
Raţie furajeră - tineret taurin – greutate 351 – 400 kg
Specificare Cantit. (kg ) S.U (kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,17 9,95 889 78,53 28,46
Raport UN / SU = 0,82
Raport SU / UN = 1,2 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 0,89
Raţie furajeră – tineret taurin – greutate 401 – 450 kg
Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g ) P(g)
Porumb siloz 30,0 7,65 6,60 330 36,0 15,0
Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 14,36 11,61 1056 97,93 32,96
Raport UN / SU = 0,80
Raport SU / UN = 1,2 : 1
Raport energo - proteic = 1 : 0,91
Varianta 3
Sortiment de furaje ,
Kg / cap
Greutatea animalelor , kg
251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 15-18 20-25 22-26 25-30
Fân de lucernă 2,0 2,0 2,0 2,0
Fân de borceag 2,0 2,0 2,0 2,0
Grosiere 3,0 4,0 5,0 6,0
Amestec cereale 3,0 3,0 2,0 2,0
54
Raţie furajeră - tineret taurin - greutate 251 – 300 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U.
(kg )
U.N. PBD
( g )
Ca (g) P(g)
Porumb siloz 18,0 4,59 3,96 198 21,6 9,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 3,0 2,53 1,11 28,98 7,59 2,79
Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39
Total 12,73 9,96 825,98 72,57 28,98
Raport UN / SU = 0,78
Raport SU / UN = 1,3 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 0,83
Raţie furajeră tineret taurin – greutate 301 – 350 kg
Specificare Cantit. (kg ) S.U
( kg )
U.N. PBD
( g )
Ca (g) P (g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 4,0 3,38 1,48 38,64 10,12 3,72
Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39
Total 15,36 11,87 912,64 83,5 33,41
Raport UN / SU = 0,77
Raport SU / UN = 1,3 : 1
Raport energo - proteic = 1 : 0,77
Raţie furajeră tineret taurin – greutate 351 – 400 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U.
( kg )
U.N. PBD
( g )
Ca (g ) P (g)
Porumb siloz 26,0 6,63 5,72 286 31,2 13,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 5,0 4,23 1,85 48,3 12.65 4,65
Amestec cereale 2,0 1,38 1,86 138 2,52 6,26
Total 15,78 11,53 864,3 85,97 31,71
55
Raport UN / SU = 0,73
Raport SU / UN = 1,3 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 0,75
Raţie furajeră - tineret taurin – greutate 401 – 450 kg
Specificare Cantit.
( kg )
S.U.
( kg )
U.N.. PBD
( g )
Ca (g ) P ( g )
Porumb siloz 30,0 7,65 6,6 330 36,0 15,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 6,0 5,01 2,28 78 16,5 6,90
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 17,60 12,84 938 94,63 35,96
Raport UN / SU = 0,73
Raport SU / UN = 1,3 : 1
Raport energo – proteic = 1 : 0,73
In asigurarea necesarului de furaje se pot efectua modificări prin substituiri
şi reevaluari ale raţiilor zilnice în funcţie de sortimentele de furaje existente .
Necesarul de furaje pentru ferma de tineret taurin la îngrăşat cu un efectiv
de 50 capete este redat în tabelul urmator :
Necesar total
Specificare U.M. Cantitatea Suprafata necesara
(ha)
Producţia / ha
Porumb siloz t 250,0 10,0 25.000
Porumb boabe t 20,0 5,0 4.000
Fân de lucerna t 50,0 10,0 5.000
Fân de borceag t 35,0 5,0 7.000
Grâu t 22,5 5,0 4.500
Orz t 17,5 5,0 3.500
Borceag m.v. t 150,0 5,0 30.000
Lucernă m.v. t 150,0 5,0 30.000
Suprafaţa cultivată = 50 ha
Grosiere = coceni de porumb , paie de grâu şi orz ;
Concentrate = amestec de porumb , orz şi grâu
Perioada de creştere şi îngrăşare este de 12 luni , viţeii se achiziţionează la
greutatea medie de 100 kg , livrarea se face la un an de zile la o greutate medie de
peste 450 kg .
56
Până la greutatea de 250 kg , furajarea se face la discreţie , după care
administrarea furajelor se va face pe structuri de greutate conform raţiilor stabilite .
Cantitatea necesară de furaje pentru perioada de iarnă :
Fibroase = 76,0 to
Suculente = 250 , to
Grosiere = 45,0 to
Amestec cereale = 25,0 to
Cantitatea necesara de furaje pentru perioada de vara :
Masă verde = 300 , to
Amestec cereale = 20,0 to
Paie = 20,0 to
Calculul necesarului de furaje s-a făcut pe baza raţiilor furajere bine
echilibrate , calculaţia s-a făcut pentru fiecare categorie în parte , iar din însumarea
acestora a rezultat necesarul anual de furaje .
Raţiile şi necesarul total de furaje poate fi adaptat la zonele de creştere şi
posibilităţile reale ale crescătorilor , fermierul având posibilitatea de a substitui un
furaj cu altul cultivat în zona respectivă , având aceeaşi valoare nutritivă.
PLAN DE CULTURA
Cultura Supr.
cult.
( ha)
Prod .
medie
Kg/ha
AN 1
AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Cantit.
totală
( kg )
Cantit.
totală
( kg )
Cantit.
totală
( kg )
Cantit .
totală
( kg )
Cantit .
totală
( kg )
Porumb 5,0 4000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
Orz 5,0 3500 17.500 17.500 17.500 17.500 17.500
Grâu 5,0 4500 22.500 22.500 22.500 22.500 22.500
Borceag m . v 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000
Borceag fân 5,0 7000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000
Lucerna m.v. 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000
Lucerna fân 10,0 5000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Porumb siloz 10,0 25.000 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000
In funcţie de necesarul de furaje , s-a elaborat planul de cultură , folosind
asolamentele şi respectând rotaţia culturilor .
In scopul asigurării întregului necesar de furaje pentru ferma de tineret
taurin la îngrăşat , de care este nevoie de-a lungul unui an întreg , trebuie să se
întocmească balanţa furajeră .
Echilibrarea balanţei furajere trebuie sa fie facută pe baza posibilitaţilor
reale , existente în fermă , reducând la maximum cumpărarea de nutreţuri de orice
fel de la alţi producători , care măresc preţurile de producţie .
57
Balanţa furajeră se întocmeşte luând în calcul resursele de care dispune
ferma .
Balanţa poate fi excedentară la unul sau mai multe sortimente atunci când ,
parţial sau total , se asigură toate sortimentele necesare , sau poate fi deficitara
atunci , când , din resurse proprii , necesarul de furaje poate fi parţial acoperit .
Ferma de creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin are autonomie furajeră ,
având în exploatare 50 ha teren arabil , din care 15 ha suprafata furajeră (lucernă)
BALANŢA FURAJERĂ
Specificare Necesar ( to ) Asigurat ( to )
Fibroase 76,0 85,0
Grosiere 65,0 65,0
Suculente 250,0 250,0
Concentrate 45,0 60,0
Masă verde 300,0 300,0
Alimentarea cu apă
In fermele de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin , apa trebuie să fie la
discreţie . Alimentarea cu apă este la fel de importantă ca şi furajarea , înfluentând
direct procesul de creştere cu implicaţii directe asupra sporului în greutate şi a
calităţii carcasei .
Necesarul de apă este influenţat de factori dependenţi de animal, cum
ar fi : categoria de vârstă , masa corporală , starea fiziologică ( sanatate,
metabolism ) , scopul exploatării ( carne ) , precum şi de factorii externi: structura şi
compoziţia raţiei , modul de administrare ( la discreţie sau în tainuri), calitatea apei
, sistemele de adăpare , de evacuare a dejecţiilor, microclimatul adăpostului etc.
Pentru proiectarea unei instalaţii de alimentare cu apă trebuie să se cunoască
consumul mediu, zilnic şi orar , precum şi cel maxim.
Cantitatea de apă consumată diferă în funcţie de anotimp, precum şi de la o
ora la alta a zilei .
Durata adăpării se consideră de 9 minute pentru animalele adulte , 7 minute
pentru tineret şi 5 minute pentru viţei . Frontul de adăpare variază de la 35 la 75 de
cm , după vârsta şi masa corporala .
Necesarul de apă
Specificare
Cantitatea de apă necesară în 24 de
ore ( l / cap )
Tineret taurin – până la 6 luni 30
Tineret taurin – 6 – 12 luni 35
Tineret taurin peste 12 luni 50
58
Standardele în vigoare impun calitatea pe care trebuie să o îndeplinească apa
de băut . Aceasta trebuie să fie limpede, fără miros şi gust, să nu conţină corpuri
străine , bacterii , să nu aibă duritate mare , iar temperatura să fie cuprinsa între 7 şi
15 grade C. In timpul exploatării unei instalaţii trebuie să se urmarească presiunea .
Debitele de apă reduse conduc la scăderea performanţelor şi la creşterea competiţiei
într-o colectivitate , iar debitele mari , măresc risipa .
Lipsa apei îngreunează digestia , reduce sporul de creştere în greutate şi
generează tulburari grave care periclitează sănătatea animalelor .
Adăpătorile pentru tineret taurin la îngrăşat cu întreţinere liberă sunt cu
nivel constant legate la un rezervor, prevazut cu flotor , care asigură apei nivelul
constant , apa circulă pe principiul vaselor comunicante .
Pentru tineretul taurin crescut în stabulaţie liberă se amplasează adăpători în
locuri usor accesibile ( în zona de odihnă la stabulatia pe grătare a tineretului
mascul la îngrăşat ) .
Jgheaburile pentru adăpare se amplaseaza pe o treaptă de beton înaltă de 25
cm . înălţime care obligă animalele , în timpul adăpării , să stea cu trenul anterior pe
treapta , limitând astfel risipa .
De asemenea , aceste trepte îndepărtează animalele de jgheab , în timpul
staţionării , evitând murdărirea accidentală a apei, în timp ce defecă .
Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de creşterea
tineretului taurin la îngrăşat
Amplasarea fermei
Realizarea construcţiilor aferente unei ferme de creşterea tineretului taurin
la îngrăşat impune respectarea unor condiţii privind alegerea terenului cum ar fi :
suprafaţa să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăpostul , padocul
si construcţiile anexe necesare ;
panta terenului să fie cuprinsă între 2,5 – 3 % pentru a permite scurgerea
apelor
terenul să nu fie inundabil , să se evite terenurile din apropierea bălţilor sau a
mlaştinilor ;
apa freatică trebuie situată la o adancime minima de 1,5 – 2,0 m , pentru a nu
influenta creşterea umiditatii în adăpost ;
asigurarea sursei de apă şi electricitate ;
amplasarea să se faca în locuri care permite racordarea la reţeaua electrică
terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie .
59
Amplasarea greşita a fermei atrage după sine producerea unor efecte nedorite
legate de :
confortul populaţiei ( mirosuri , zgomote ) ;
producerea unor incendii ;
răspandirea unor boli , influentând starea de sănătate a animalelor şi
desfăşurarea în condiţii mai putin bune a procesului de producţie .
Obţinerea unor rezultate scontate în proiectarea adăposturilor destinate
tineretului taurin este condiţionată de cunoaşterea procesului tehnologic adoptat de
creşcatorii de animale , proces care impune existenţa în ferma a unor tipuri de
utilaje şi instalaţii .
Adăpostul trebuie să asigure condiţiile necesare unor funcţionalităţi impuse
de operaţiile de creştere şi exploatare a tineretului taurin , într-o ambianţă salubră ,
luând în considerare alături de volumele mari de furaje şi dejecţii , care se
manipulează zilnic şi elementele biometrice de cazare a animalelor , elemente care
stau la baza dimensionării spaţiilor de odihnă , furajare şi circulaţie .
Dimensiunile corporale ale animalelor trebuie respectate , pentru a se
asigura confortul acestora , atât în poziţie de odihnă precum şi în mişcare .
In procesul de proiectare se adoptă valori medii care să corespundă pentru
rasele de taurine crescute şi exploatate în ţara noastră .
Amplasarea adăposturilor de animale se face ţinând seama de :
1. condiţiile sanitar - veterinare
terenul ales trebuie să fie salubru, cu structura uniformă şi permeabilă,
neinundabil, iar nivelul solului să se situeze cu cel putin 0,5 m
deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;
zona în care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie să fie lipsită de
factori nocivi şi să ofere posibilităţi corespunzatoare de evacuare a
apelor uzate .
2. zonele de protecţie sanitar veterinare , se vor respecta următoarele distanţe
orientative ( conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ) :
a) faţa de drumurile comunale publice :
18 m până la drumurile comunale;
20 m până la soselele judeţene ;
22 m până la soselele naţionale , internaţionale şi liniile de cale
ferată ;
b) faţă de locuinţe :
ferme de taurine – 100 – 500 m , funcţie de dimensiunea fermei ;
c) între diferite unităţi şi sectoare zootehnice :
200 – 500 m – între fermele zootehnice cu specii de animale
diferite ;
100 – 200 m – între unităţile cu animale de blană si celelalte
unitaţi zootehnice ;
60
d) în interiorul fermelor zootehnice :
6 m între adăposturile cu parter , fără padocuri ;
10 m între adăposturile cu parter şi etaj ;
10 m între pavilionul sanitar veterinar sau staţionarul veterinar (împrejmuire
şi cu poartă de acces) şi celelalte sectoare din incintă .
Orientarea adăposturilor
Adăposturile de taurine trebuie orientate ca amplasare în raport de condiţiile
locale de climă şi posibilităţile naturale de protecţie oferite de relief sau existenţa
unor perdele sau păduri .
La orientarea adăposturilor se urmăreşte :
asigurarea factorilor de microclimat în adăpost ;
iluminarea naturală a adăposturilor ;
evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.
Orientarea adăposturilor trebuie să se faca în raport de vânturile dominante
şi de punctele cardinale .
Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia
principală a vânturilor dominante , pentru a se expune vântului o suprafaţă cât mai
mică din adăpost .
Faţă de punctele cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facă astfel
ca în interiorul acestora să se realizeze o iluminare maximă .
Adăposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi să fie orientate cu axa
longitudinală pe directia N – S .
Adăposturile cu ferestre pe o singura parte sau cu o latură deschisă , să fie
orientate cu această latura spre sud .
Adăposturile cu o latura deschisă se orientează cu această latură pe directia
opusă vântului dominant .
Pentru localitaţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decât cea
nordică , este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (după vântul
dominant şi punctele cardinale) .
Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse de teren (
panta ) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25 – 45 grade .
In acest scop în zonele în care vântul dominant este Crivăţul (Moldova,
Muntenia , Dobrogea , sud – estul Olteniei ) adăposturile se vor orienta cu axul
longitudinal pe direcţia NNE – SSV .
Când configuraţia terenului nu permite o altă asezare , adăposturile în formă
dreptunghiulară se vor orienta cu axul longitudinal pe directia N – S iar pentru a
micsora pierderile de caldură se va evita dispunerea ferestrelor pe peretele dinspre
nord .
61
Indicatori biometrici şi elemente de cazare a tineretului taurin
Masa corporala (kg) Vârsta
( luni )
Lungimea oblica
a trunchiului (cm)
Lungimea
animalului culcat
(cm)
Inalţimea la
greban (cm)
Laţimea de
cazare (cm)
40 - 55 1 70 - 75 100 - 110 70 - 75 -
90 - 100 3 95 120 - 130 95 52 - 60
190 - 200 6 120 - 125 130 - 150 100 - 110 70
350 - 380 12 130 - 135 150 - 185 110 - 125 70 - 80
440 - 450 18 150 - 155 180 - 205 120 - 130 80 – 90
550 - 600 24 175 - 180 195 - 240 130 - 155 110 - 120
Se cunoaste faptul că dimensiunile medii corporale , condiţionează marimea
spaţiilor pe care acestea le ocupă în adăposturi , atât în poziţie culcată , în timpul
odihnei cât şi în timpul în care acestea se deplasează .
Aceste suprafeţe , ocupate realmente de animale , nu sunt spaţiile reale ,
care alături de cele necesare desfaşurării procesului tehnologic , impun
dimensiunile în plan ale unei construcţii , acestea sunt considerate doar spaţii fizice
.
Fiecare animal reclamă un spaţiu de siguranţă , care să-l delimiteze , sub
aspect social , de colectivitatea din care face parte .
Pe lângă spaţiul fizic , atât în timpul staţionării , a furajării , cât şi în timpul
adăpării , animalele au nevoie de acest spaţiu minim de toleranţă , considerat spaţiu
social , care să le ofere o stare de confort .
Structuri semicilindrice pentru taurine
Varianta constructivă cu dimensiuni de 26,46 x 12,10 = 320,2 m.p. , poate fi
utilizată pentru taurinele din rasele de carne , fie pentru vacile mame , fie pentru
tineretul supus îngrăşării .
Detalii constructive
Pereţii structurii pot fi din lemn sau prelată , în funcţie de amplasarea
adăpostului . Atunci când adăpostul este amplasat perpendicular pe vânturile
dominante , pereţii laterali , cu laţimea minima de 1,20 m , trebuie sa fie amovibili
, adică trebuie să fie confecţionaţi din prelată care să poată fi rulată , coborâtă sau
ridicată.
Pe durata verii , îndepărtarea pereţilor laterali şi a capetelor transformă
adapostul în sopron şi favorizează trecerea curenţilor de aer fapt care asigură
confortul animalelor . De regulă , adapostul se amplasează în direcţia nord – sud şi
dacă este poziţionat în axul vânturilor dominante , nu mai sunt necesari pereţii
amovibili , acestia putând fi confecţionaţi din scândură , cărămidă sau beton .
62
Pentru a asigura un microclimat acceptabil , pe durata iernii , capătul nordic
al structurii se închide aproape în totalitate .
Sarpanta este din ţeavă zincată şi are forma unor ferme semicirculare
consolidate prin intermediul unor travee şi contravânturi .
Invelitoarea este din prelata de culoare deschisă , translucidă şi peliculizată
cu un strat rezistent la radiaţii ultraviolete ; prelata tensionată cu ajutorul unor
vinciuri, reflectă radiaţiile solare şi previne supraîncălzirea interiorului .
Zone funcţionale ale adăpostului
Din punct de vedere funcţional , adăpostul este compartimentat în mai multe
zone .
Zona de odihnă are o laţime de 7,60 m , o panta transversală de 2 % şi este
acoperită cu asternut permanent.
Pentru asigurarea unor condiţii bune de formare , exploatare şi menţinere a
proprietăţilor asternutului se recomandă împrospătarea zilnică a paielor .
Practic , compostarea asternutului şi producerea căldurii rezultă prin
fermentarea amestecului de paie , dejecţii şi urină care se realizează în condiţii
optime dacă în fiecare zi se administrează o cantitate de paie care reprezinta 3 %
din masa vie existentă în adăpost .
Evacuarea asternutului permanent se face o data la 4 – 6 luni .
Zona de circulaţie şi acces la furaje şi apă este confecţionată din beton raiat ,
pentru a nu permite alunecarea animalelor .
In plan longitudinal , zona are o panta de 1,5 % ; în plan transversal, primii
2 m aflaţi lânga iesle au o panta de 2 % , iar restul , până la zona de odihnă , este
plană .
Ieslea este amplasată pe o latură a adapostului şi pentru a preveni colectarea
apelor pluviale , este acoperită cu o copertină sub care se poate rula prelata , cu rol
de perete .
Administrarea furajelor se poate face manual , semimecanizat sau mecanizat
cu remorcă tehnologică .
Adăpătorile sunt dispuse la limita dintre zona de circulaţie şi zona de odihnă
. In cazul acestui tip de structură , în fapt un adapost rece, adăpătorile au
pereţi termoizolanţi şi dispozitive de protejare la îngheţ .
Protecţia împotriva îngheţului se face fie prin încălzire electrică , fie prin
captarea caldurii din sol , situaţie în care adăpătorile sunt plasate deasupra unei
gropi cu 2 – 3 m adâncime şi 50 – 70 cm diametru .
Adăpătorile trebuie să asigure un spatiu de adăpat la fiecare 25 viţei , 20
tăuraşi la îngrăsat sau la 18 vaci .
Aleea de furajare este amplasătă în afara adăpostului , pe latura în care este
dispusă ieslea .
Aleea este confecţionată din beton carosabil .
In plan longitudinal , aleea are o panta de 1,5 % ; în plan transversal , aleea
are de asemenea o panta de 1,5 % , cu partea mai ridicată spre iesle .
65
Elemente funcţionale în proiectarea adăpostului
In faza de proiectare a unor adăposturi destinate creşterii tineretului taurin la
îngrăşat se ţine seama de interacţiunea unor factori care influenţeaza condiţiile de
confort, în aşa fel încât animalele să-şi manifeste întreg potenţialul productiv
pentru ca exploatarea lor să devină rentabilă .
Din punct de vedere tehnic , gradul de mecanizare a proceselor de muncă
influenţează modul de proiectare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente , cu efect
benefic asupra nivelului de producţie .
Pe de altă parte, gradul de mecanizare permite îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă ale ingrijitorilor, contribuind la creşterea rentabilităţii.
Se urmareşte, în primul rând, funcţionalitatea adăpostului care trebuie să
satisfacă procesele de producţie şi să asigure condiţiile de bunăstare a animalelor .
Pentru stabilirea caracteristicilor primare ale unei ferme se pleacă de la:
numărul de animale ;
sistemul de exploatare ;
orientarea producţiei ;
durata ciclului productiv pe faze ,
disponibilitatea resurselor vegetale ;
tipul de furajare ;
sistemul de adăpare ;
organizarea interioara şi dotarile aferente .
Dimensiunile fermei , în general şi ale adăposturilor în special, (pereţi ,
acoperiş , pardoseli ) , modul de compartimentare interioară , se aleg în asa fel
încât să asigure desfaşurarea proceselor de producţie în condiţii optime şi să ofere
animalelor o ambianţă sănătoasa , respectând normele legale în vigoare .
Pe lângă respectarea normelor privitoare la tehnologia adoptată se ţine
seama şi de comportamentul animalelor , de necesitatea de a putea efectua
controlul sanitar – veterinar , de mărimea loturilor , asigurându-le un spaţiu
corespunzator pentru odihnă şi mişcare .
Elemente dimensionale pentru creşterea tineretului taurin la îngrăşat
Specificare Categoria de vârsta şi masa corporală
0,5-3 luni
40-90 kg
3-12 luni
90-330 kg
12- 15 luni
330-430 kg
15-18 luni
430-530 kg
Stabulaţie liberă în boxe colective
Colectivităţi recomandate 6 - 8 12 - 20 12 - 20 12 - 20
Suprafaţa de cazare ( m.p.) :
- pe grătare 1,20 1,90 2,20 2,70
- pe aşternut permanent 1,50 2,50 3,00 3,50
66
Front de furajare : ( cm / cap )
30 18 - 20 30 30
( cm / cap ) 45 60 60
70
Nr. animale la o adăpatoare 6 – 12 ( doua adapatori / boxa )
Lăţimea ieslelor ( m ) 60 80 80 80
Inălţimea bordurii ieslelor către
animal ( cm )
30 40 - 50 40 - 50 40 - 50
Inălţimea grilajelor de
compartimentare ( cm )
1,10 1,20 1,40 1,40
Grătare peste canale ( cm ) :
- plin 5 - 6 8 - 12 12 - 15 12 - 15
- gol 2,5 - 3 3,5 4 4,5
Stabulaţie legată
Lungimea standurilor ( m )
- cu pardoseala plină
Masa finala , kg
1,30 1,60
- cu pardoseală partial pe grătare 1,10 1,40
Lăţimea standurilor ( m ) 0,90 1,10
Lăţimea minimă a ieslelor ( m ) 0,60 0,80
Inălţimea maximă a bordurii ieslelor către
animale ( m )
0,30 0,30
Adăposturile de îngrăşare au ca unitate funcţională compartimentul .
Separarea compartimentelor între ele se realizează prin camere tampon. Fiecare
compartiment este împărtit în boxe , acestea formând şiruri care beneficiază de
aceeaşi alee de furajare. Mancarea şi apa sunt la discreţie. Doar ieslele largi oferă
posibilitatea furajarii la discreţie, într-un loc de furajare mănâncă mai multe
animale, prin rotaţie .
Aceasta permite reducerea frontului de furajare , în cazul stabulaţiei libere la
18 – 30 cm / cap .
Evacuarea dejecţiilor se realizează mecanic , sau hidraulic , în canale
longitudinale colectate în depozite tampon , amplasate în afara adăposturilor .
In fiecare compartiment , pentru animalele care cer o îngrijire deosebită , se
prevăd boxe de izolare cu capacitatea de 4 – 6 capete / boxă , pentru
recondiţionarea acestora .
La îngrăsătoriile care adăpostesc efective mari exista posibilitatea ca un
compartiment , sau un adapost , să fie folosit ca izolator .
Referitor la creşterea taurinelor într-o agricultura ecologică , normativele
prevăd întreţinerea liberă , cu acces la padocuri însorite , respectând suprafeţe
interioare de odihnă , de minimum 1 m.p./100 kg , pe o pardoseală fermă , cu
aşternut permanent , fiind interzisă legarea pe o perioadă lungă de timp .
67
Parametrii tehnici ai adăpostului , cum ar fi : suprafaţă , densitatea ,
elementele de închidere ( izolate sau neizolate ) , volumul de aer pe cap de animal ,
trebuie bine aleşi , deoarece sunt factori care contribuie la calitatea ambientală .
Parametrii de microclimat pentru adăposturile de taurine
Categoria Temperatura
grade C
Umiditatea
relativa % CO2 %
Gaze
nocive
ppm
Viteza
aerului
m/s
Volum de aer
m.c./h
static ventilat
min max opt. opt. max. NH3 H2S min max I P V
Tineret < 250 kg 12 24 12-20 60 75 0,30-0,35 20 7..10 0,2-0,3 1,0 14-16 60 120 250
Tineret > 250 kg 6 24 10-15 60 75 0,30-0,35 20 7..10 2,0-0,3 1,0 25 60 120 250
Parametrii de microclimat pot fi dirijaţi , după nevoie , prin dotarea cu
echipamente şi instalaţii adecvate , încât mediul interior să satisfacă cerintele
biologice ale animalelor , în scopul unor avantaje economice , având în vedere
faptul că microclimatul este influentat de factori externi şi interni .
FACTORII DE MEDIU
Temperatura , umiditatea , curenţii de aer
Temperatura aerului din adăposturi este principalul factor de microclimat .
Ea acţionează direct asupra consumului de furaje , deoarece la o temperatura optimă
( de confort ) toată cantitatea de nutreturi serveşte pentru întreţinere şi creştere , nu
se mai consuma energie pentru combaterea frigului sau a temperaturilor ridicate .
Temperatura acţionează în strânsă legătură cu umiditatea şi viteza de
mişcare a aerului .
Taurinele sunt sensibile la temperaturi scazute numai dacă acestea sunt
asociate cu o umiditate ridicată , în prezenţa unor curenţi de aer , a caror viteză de
circulaţie este peste limita admisă .
Viteza mare a curentilor de aer obligă , în special animalele tinere , să lupte
contra frigului , cu consecinţe negative asupra sănătăţii ,( scade rezistenţa
organismului la agenţii patogeni ) . Cu cât umiditatea este mai mare , frigul este mai
patrunzător , mai greu de suportat .
Confortul poate fi ameliorat prin creşterea vitezei aerului la nivelul
animalelor .
Scăderea temperaturii , sub limita inferioară a zonei de confort , solicită
intervenţia mecanismelor de termoreglare chimică . Se remarcă un consum
suplimentar de furaje pentru menţinerea homeostaziei şi a nivelului de producţie .
Astfel , animalul recurge la consumul rezervelor interne , fapt care conduce
la o slăbire generălă a organismului şi la o diminuare a sporului în greutate , depind
foarte mult de temperatura şi viteza de circulaţie a aerului .
68
Vaporii de apă provin din evaporarea fiziologică şi din cea tehnologică
( furaje , dejecţii etc. ). La temperaturi scăzute , sub limita inferioară a confortului
termic , umiditatea relativă mai mare de 80 % , amplifică procentul de cedare a
căldurii . Acumularea vaporilor de apă intr-un adapost conduce la apariţia
fenomenului de condens .
Curenţii de aer din adapost au efect favorabil asupra microclimatului, în
anumite limite de variaţie a temperaturilor interioare şi a umidităţii relative , când
pot mari zona de neutralitate termică .
Curenţii de aer cu viteze mari , asociaţi cu o umiditate ridicată , la
temperaturi scăzute , duc la o creştere a pierderilor de căldură şi la o scădere a
rezistenţei organismului faţă de agenţii patogeni .
Vitezele mari ale curenţilor de aer sunt benefice doar în sezonul cald, într-un
mediu cu umiditate în exces , conducând la ameliorarea confortului .
Curenţii de aer înfluenţează mecanismul de termoreglare , prin mărirea
radiaţiei căldurii corporale , facilitând evaporarea . Pe timp răcoros , îngreunează
respiraţia , iar pe timp călduros , vântul răcoreşte şi purifică aerul prin îndepărtarea
noxelor .
Lumina
Climatul interior depinde de modul de pătrundere al luminii , de cantitatea
acesteia , dictate de mărimea şi amplasarea ferestrelor .
Asigurarea distribuţiei uniforme a luminii , pe toată suprafaţa interioară , se
realizează prin amplasarea ferestrelor la o înalţime de 1,40 – 1,60 m , dimensionate
corespunzator normelor în vigoare .
Indicii de iluminare , sau raportul de vitrare ( ne arată suprafaţa pardoselii
ce poate fi luminătă de 1,0 m.p. de fereastră ) .
Indici de iluminare
Specificare Indici de iluminare
Tineret taurin la îngrăşat
- perioada I 1/10 …..1/14
- perioada a II a 1/20……1/25
- perioada a III a 1/15
Luminozitatea interioară este influenţată de calitatea geamurilor , de gradul
lor de curaţenie , de natura şi culoarea suprafeţelor interioare ale elementelor de
închidere .
Ventilaţia
Pentru a menţine o ambianţă sănătoasă , noxele trebuie evacuate din adăpost
printr-o ventilaţie adecvată , evitând astfel multe probleme legate de sănătatea
animalelor .
69
Schimbul de aer trebuie să fie permanent , independent de condiţiile
climatice .
Pentru a realiza o ventilaţie eficientă trebuie respectate valorile minime ale
golurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat , goluri
amplasate uniform pe toată lungimea adăpostului .
Repartiţia golurilor de intrare a aerului proaspăt , se face pe laturile lungi ale
pereţilor , mai rar în frontoane .
Inălţimea de la pardoseală, la care se amplasează acestea este de
1,0 ….2,0 m , pentru a nu pătrunde aerul rece direct pe animale , pentru a putea
antrena în drumul lui gazele nocive produse de acestea , sau cele degajate din
dejecţii , pentru ca acestea să nu stagneze în zona de odihnă .
Numărul de animale pentru care un cos poate să asigure
împrospătarea aerului
Specificare
Dimensiunile interioare ale unui cos cu secţiunea
pătrată ( m )
0,60 0,70 0,80 0,90 1,00
Tineret taurin cu greutate 400 kg 4 6 8 10 12
Tineret taurin cu greutate > 150
kg
12 18 24 30 36
Tineret taurin cu greutatea >
50 kg
18 25 32 40 50
Valori ale suprafeţelor de admişie şi evacuare a aerului
Specificare
Adăposturi
închise cu acoperiş în doua
ape
semideschise , cu acoperiş
intr-o singură apă
Suprafete ( m.p. ) de :
evacuare admisie evacuare admisie
Tineret taurin cu greutate 400 Kg 0,08 0,16 0,08 0,08
Tineret taurin cu greutate > 150 kg 0,04 0,08 0,08 0,08
Tineret taurin cu greutate > 50 kg 0,02 0,04 0,02 0,02
Golurile de evacuare a aerului viciat sunt amplasate de regulă în acoperiş
sau sub streaşină . Deschiderile pot sa fie libere sau protejate cu dispozitive
capabile să reducă viteza vântului .
In adăposturile semideschise curenţii de aer sunt frecvenţi , de aceea câteva
amenajări pot permite micşorarea vitezei acestora .
70
Se impune verificarea calităţii mediului interior prin măsurători referitoare
la diferenţa de temperatură între interior şi exterior , cantitatea de amoniac , viteza
şi circulaţia aerului , toate acestea efectuându-se în prezenţa animalelor .
Influenţa elementelor de închidere asupra ambianţei
Cunoaşterea comportării unei construcţii , din punct de vedere termic,
înseamnă cunoaşterea funcţiunilor de protecţie termică şi influenţa lor asupra
climatului interior .
Există cateva reguli pe care trebuie să le respectam în alegerea elementelor
de închidere :
suprafeţele interioare trebuie să fie acumulatoare de căldură ;
izolaţia termică trebuie dispusă pe faţa exterioară , astfel contribuie la
păstrarea căldurii acumulate în stratul interior ;
stratul exterior din structură trebuie să apere incinta de mediul exterior (
radiaţii solare , precipiţatii , vânt ) ;
un strat de aer ventilat , închis între două elemente de structură , este capabil
să reducă transmiterea căldurii spre stratul exterior.
Evacuarea şi depozitarea gunoiului
Colectarea , evacuarea şi depozitarea gunoiului din adăposturi , face parte
integrantă din tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor .
Menţinerea unui climat optim , cu efecte benefice asupra sănătăţii şi implicit
a producţiilor scontate , se poate realiza numai în condiţiile eliminării ritmice şi
depozitării corespunzatoare a dejecţiilor , pentru că acestea să fie valorificate într-
un scop utilitar .
Pe lângă curaţirea adăposturilor , se urmăreşte protecţia mediului ambient ,
obţinerea unui gunoi de calitate , printr-o depozitare şi conservare corectă pentru a
putea fi valorificat în agricultură , reducerea la minimum a timpilor de manipulare
şi transport , precum şi realizarea unui prêţ de cost minim .
Cantităţi medii de dejecţii pe cap de animal , în fermele de creştere şi
exploatare a tineretului taurin la îngrăşat Specificare Evacuare mecanica Evacuare hidraulică, dejecţii
fluide , diluţie
Depozit gunoi
consistent
Fecale Urină Gunoi
consistent
Mare
5-8%S.U.
Mica
10-18%
S.U.
Pentru
100 zile
Kg / zi L / zi m.c.
Viţei 0 – 3 luni 0,6 3,0 0,8 6,2 4,0 0,1
Tineret 3-12 luni 9,0 4,5 10,5 21,0 13,5 1,3
Tineret 1-2 ani 20,0 10,0 24,0 48,0 31,0 3,0
71
Din adăposturi , gunoiul se evacuează : manual , mecanic , hidraulic sau
pneumatic , în funcţie de utilajul pe care-l avem la dispoziţie , soluţia de cazare , cu
sau fără aşternut ( soluţie care înfluenţează consistenţa gunoiului şi modul de
depozitare a acestuia ) .
Gospodărirea dejecţiilor consistente , păioase , este caracteristica stabulaţiei
legate şi libere a taurinelor întreţinute pe aşternut .
Platformele pentru depozitare dimensionate pentru păstrarea gunoiului circa
100 – 150 de zile , sau dimensionate pentru a fi golite o dată pe an , au forma
pătrată , dreptunghiulară sau circulară.
Suprafaţa unei platforme se calculează luând în considerare urmatoarele
elemente :
numarul de animale din ferma ;
cantitatea zilnica de gunoi de la un animal ;
înalţimea de depozitare
greutatea volumetrică a gunoiului , kg/m.c. ( 700 …800 kg/m.c.)
numărul de zile cât se păstrează gunoiul pe platformă .
Dimensionarea platformei se face în funcţie de numărul de animale de la
care se depozitează zilnic gunoiul , în aşa fel încât să se acopere zilnic toata
suprafaţa celulei , asezând gunoiul în straturi uniforme de 10 …20 cm grosime .
Pereţii de compartimentare a celulelor , la nevoie , se pot deplasa în lungul
platformei , dacă se schimbă numărul de animale .
Se recomandă suprafaţa de depozitare a gunoiului pentru o vită mare, în
funcţie de grosimea stratului depozitat astfel :
0,45 …0,50 m.p. pentru un strat gros de 10 cm ;
0,37 … 0,40 m.p. pentru un strat gros de 15 cm ;
0,25 m.p. pentru un strat gros de 20 cm .
Dacă gunoiul urmează să fie transportat de pe platformă în câmp o singura
dată pe an , este necesar 3 – 4 m.p. / cap de tineret taurin .
Amenajarea spaţiilor
Amplasarea aleilor , transversal sau longitudinal adăposturilor , precum şi
alegerea dimensiunilor , se realizează în aşa fel încât acestea să permită :
desfăşurarea proceselor tehnologice , fără intersectarea fluxurilor .
accesul animalelor la furajare , adăpare , padocuri ,
distribuirea comoda a furajelor ,
limitarea timpului de mişcare şi transport ,
evitarea accidentelor ,
întreţinerea comodă , cu eforturi şi cheltuieli minime .
Tineretul taurin se poate întreţine în adăposturi închise pe toată durata
anului , în adăposturi semiînchise sau în adăposturi închise în perioada de iarnă şi în
padoc în perioada caldă a anului .
72
Indiferent de sistemul de întreţinere , prin amenajările interioare din
adăposturi , urmărim :
plasarea animalelor în condiţii care sa le permită punerea în valoare a
performanţelor ;
reducerea pe cât posibil , a proceselor de muncă ;
protejarea mediului înconjurător ;
realizarea unor suprafeţe construite cât mai reduse .
Mijloace de obţinere a cărnii ecologice
Selecţia şi provenienţa animalelor - carnea ecologică trebuie să provină de
la animalele din rasele tradiţionale şi cunoscute , selecţionate în acest scop , născute
, crescute şi exploatate în sistem ecologic .
Asigurarea calităţii unei cărni ecologice începe prin selecţia raselor
tradiţionale , care se produc de generaţii în exploatăţiile ecologice .
Selecţia vizează obţinerea unor animale robuste , sănătoase şi performante –
în condiţii naturale de exploatare .
Creşterea animalelor în fermele ecologice se realizează în regim extensiv ,
cu acces obligatoriu la păsune , întreţinere în sistem nelegat .
Mărimea fermei depinde de resursele furajere , dar nu se poate admite o
încărcătura mai mare de 2 U.V.M / ha .
Intreţinerea animalelor în sistem ,, legat “ este fundamental înterzisă în
fermele ecologice , dar în anumite cazuri şi pe un termen stabilit se poate obţine
derogări , durata acestei perioade se va stabili cu specialistul care efectuează
inspecţia .
Sistemul de întreţinere din această perioadă trebuie orientat treptat în
direcţia care corespunde pe deplin cerinţelor de creştere ecologică a animalelor .
Intreţinerea în aer liber , formarea grupurilor conform necesităţilor de
comportament , realizarea accesului permanent la păsune vara şi scoaterea în
padocuri în timpul iernii sunt cerinţe fundamentale .
Adăpostirea şi confortul animalelor - principiul de bază în creşterea
tineretului taurin în sistem ecologic constă în apropierea animalelor de mediu
natural , aplicarea de metode şi tehnici , care respectă etologia normală a animalelor
Adăposturile trebuie să corespundă cerintelor fiziologice , igienice şi de
producţie .
Se vor respecta normele de suprafaţă ( 1,5 0 5 m.p./cap la tineret 0 – 6 luni ,
10 m.p. / cap la tineret peste 6 luni şi un volum de 25 m.c. / cap iar animalele
trebuie să aibă acces la padoc ; se preferă intreţinerea nelegată iar priponitul la
păsune este interzis .
Pardoseala să fie întreagă , cu aşternut bogat , se admite şi grătar , pe zone
limitate , de depunere a dejecţiilor .
73
Suprafaţa mare de păsune este hotărâtoare pentru producţia de carne.
Aceasta fiind proporţionălă cu efectivul de animale , asigură necesarul de teren
obligatoriu , şi furajarea de bază .
Conversia fermei la tehnologia ecologică , se realizează în 2 ani pentru
pajişti şi culturi furajere , 12 luni pentru bovinele de carne , 6 luni pentru vacile de
lapte .
Sortimentele de carne utilizate au provinienţa următoare: carne de vaca- de
la femele în vârstă de peste 3 ani şi care au realizat cel puţin un produs ; carnea de
viţel – de la animale hrănite în special cu lapte; carnea de tip baby-beef de la tăuraşi
şi vitele în vârstă de 12 – 18 luni.
Pentru atestarea provenientei se ţine evidenţe separate a fiecarui animal,
înregistrându-se informaţii zilnice, inclusiv tratamentele aplicate de la naştere , la
sacrificare. Producătorii garantează că nu numai creşterea animalelor, dar şi
exploataţia în ansamblu este condusă ecologic.
1. Intreţinerea.
Principiul de bază al întreţinerii animalelor este acela de a respecta riguros
cerinţele speciei, asigurându-se o bună sănătate şi o carne naturală de prima
calitate şi sigură. Animalele trebuie tinute în grup fără să aibă restricţii de
întreţinere inutile comportamentelor specifice (confort, hrănire, contacte, linişte).
Intreţinerea liberă a animalelor face parte integrantă din condiţiile de exploatare
şi trebuie să se ţină seama de cerinţele foarte diferite ale speciilor de animale.
De asemenea , omul trebuie să se comporte blând cu animalele, să le imprime
mare încredere.
Animalele trebuie să beneficieze de mişcari în libertate , aşternut, aer şi lumină
corespunzatoare, în armonie cu natura, asigurându-le condiţii de exploatare
optime.
2. Hrănirea.
Aceasta trebuie să se realizeze din nutreturi naturale produse în fermă (fân,
iarbă, paie, siloz, cereale, morcov, subproduse lactate), preparate prin metode
fizice şi biologice.
Raţia trebuie să fie echilibrată în nutrienţi, în special în proteine , săruri minerale
şi vitamine.
De asemenea, animalele trebuie să aibă la dispoziţie apă proaspătă şi curată.
Sunt interzise a se folosi în hrana animalelor urmatoarele: stimulatori de creştere
sau substanţe chimice vizând sporirea performantelor de carne (hormoni,
antibiotice); nutreţuri pe baza de proteină animală (făinurile în special de carne);
organismele modificate genetic; utilizarea medicamentelor fără prescripţie
veterinară.
3. Transportul.
Fermierul trebuie să aibă o atitudine responsabilă faţă de animalele destinate
valorificării pentru carne.
74
Astfel, din punct de vedere etic nu numai întreţinerea, ci şi transportul animalelor
angajează fiecare persoană care obţine profit la o datorie morală consecventă.
In scopul evitării la animale a suferinţelor inutile în timpul transportului, trebuie
să se respecte legislaţia privind protecţia animalelor, incubând responsabilităţi
clare pentru persoanele angajate în acest scop.
Acestea trebuie să manifeste un comportament corect, blând şi prudent, deoarece
transportul constituie pentru animale un stress psihic şi fizic şi ca urmare trebuie să
li se asigure confortul necesar la îmbarcarea în mijlocul de transport, pe timpul
transportului şi la descărcare.
In general, durata transportului se cere sa nu depaseasca 3 ore.
4. Procesarea (prelucrarea).
Asigurarea securităţii produselor din carne este o prioritate absolută şi ca
urmare în fiecare fază a prelucrării trebuie să se respecte riguros criteriile de
calitate în interesul consumatorului de carne şi de produse derivate. Fiecare verigă
din filiera cărnii (abatorizare, procesare, distribuire, comercealizare) trebuie să
respecte sistemul HACCP (analiza riscurilor şi punctelor critice de igienă).
La aceste verigi şi în special la procesare trebuie să existe un proces de
supraveghere care să definească cu precizie operaţiile cu riscuri, jalonând
procedeele de producţie şi maniera în care trebuie controlate punctele critice.
In economia ecologică nu se practică pe loc procesarea cărnii.
Orientându-se dupa reglementarile UE şi tăierile au loc în locuri destinate
pentru acest scop, pe locul de producţie are loc numai prelucrarea animalului.
E posibilă valorificarea tineretului la îngrăşat la diferite instituţii , spitale,
sanatorii, etc. obţinerea unor specialităţi de carne poate să fie principala sursă de
venit a fermei.
Pe fiecare produs trebuie să apară etichetarea corespunzătoare, cerută de
legislaţie.
Carnea ecologica reprezintă cca 2 % din piaţa cărnii , în viitorul apropiat se
estimează ca ea va avea o pondere de 10 % şi , ulterior , de 20 %.
Măsuri sanitar – veterinare de prevenire şi combatere a bolilor la
tineretul taurin la îngrăşat
Fermele cu tineret taurin la îngrăşat vor fi organizate astfel încât să permită
aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specifică
combaterii bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare , astfel :
ferma să aiba împrejmuire cu gard protector ;
filtru sanitar în care se afla camera de igienizare a personalului ;
punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice ( facultative ) ;
limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine ;
control periodic medical al personalului de deservire ;
75
introducerea în efectiv numai a animalelor din unităţi indemne de boli
infecto- contagioase ( TBC , leptospiroza , leucoza etc. ) şi parazitare cu
respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile .
dezinfecţia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte ori
este nevoie ;
staţionarul sanitar – veterinar să se dezinfecteze lunar sau ori de câte ori este
nevoie ;
deratizările generale se fac de două ori pe an , primavara şi toamna ;
dezinfecţia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către personal
autorizat , pe toate suprafeţele adăpostului ori de cate ori este nevoie .
Masuri de profilaxie specifică
Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efectivele din
zone cu antecedente epizootologice .
Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei .
Vaccinarea contra vibriozei entero – pulmonare şi genitale .
Vaccinarea contra broncho – pneumoniei enzootice ( de necesitate ) .
CALCULUL ECONOMIC FERMĂ ZOOTEHNICĂ
Efectiv mediu = 50 cap .
Curs leu / euro = 3,3320
I . CHELTUIELI
1 . Cheltuieli cu furajele / total an = 61.092,75 lei / 18.335,15 Euro
2. Cheltuieli cu energia electrică :
consum energie adăpat = 2 kw x 365 x 0,45 lei / kw = 328,50 lei /98,58 E
revine pe animal = 6,57 lei / 1,97 E
consum energie moara de măcinat = 4 kw x 365 x 0,45 = 657 lei / 197,17 E
revine pe animal = 13,14 lei / 3,94 E
consum energie iluminat = 6 kw x 365 x 0,45 = 985,5 lei / 295,76 E
revine pe animal = 19,71 lei / 5,91 E
Consum total de energie pe fermă şi pe an = 1971 lei / 591,51 E
revine pe animal = 39,42 lei / 11,83 E
76
3. Consum combustibil
Consum motorină = 6 litri /zi x 365 x 3,28 = 7183,2 lei /2155,82 E
revine pe animal = 143,66 lei / 43,11 E
Consum ulei = 100 litri x 4,5 = 450 lei / 135,05 E
revine pe animal = 9 lei / 2,70 E
Total consum energie + combustibil = 9604,2 lei / 2882,38 E
4 . Cheltuieli forţă de muncă :
2 îngrijitori x 440 lei x12 luni = 10.560 lei
5 . Cheltuieli - achiziţie viţei - :
100 viţei x 300 lei / cap = 30.000 lei / 9003,60 E
6 . Cheltuieli sanitar – veterinare
50 cap . x 15 lei /cap / an = 750 lei / 225 E
TOTAL CHELTUIELI = 112.007 lei / 33.615.54 E
II . VENITURI
1. Evaluarea producţiei de carne
50 cap . x 450 kg / cap x 6,0 lei /kg = 135.000 lei / 40.516,20 E
TOTAL CHELTUIELI ( C ) = 112.007 lei
TOTAL VENITURI ( V ) = 135.000 lei
REZULTATUL FINANCIAR R = V – C
R = 135.000 – 111.257 = 22.993 lei .
77
BUGET TOTAL PE FERMA MIXTĂ
50 Ha CULTURI DE CÂMP ŞI CREŞTEREA TINERETULUI TAURIN LA INGRĂŞAT 50 CAPETE
50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha +
50 capete bovine 50 capete bovine 50 capete bovine
50 capete bovine 50 capete bovine
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
TOTAL
INDICATORI U.M Valoare lei
Venituri din exploatare total din care: lei 261.000,00 261.000,00 261.000,00 259.250,00 261.000,00
- vegetal lei 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00
- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00
Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95
- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
- zootehnie lei 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20
REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE - PROFIT
148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05
Nota : Calculele în prezentul buget sunt cele comparabile anului I de producţie, preţurile utilizate şi inflaţia fiind considerată liniara
78
BIBLIOGRAFIE:
1. Marcela Sărbu, Constructii agricole - Cluj Napoca , 2005
2. Gheorghe Stefănescu - Hrănirea animalelor de fermă - Editura Ceres -
Bucuresti ,1996
3. Agentia Nationala de Consultanta Agricola - Ghid tehnic pentru crescatori si
fermieri - Editura Corvin , Deva , 2000
4. Iuliu Moga, Mihail Corneliu Mateiaş-Cultura plantelor furajere- Bucureşti, 2000;
5. Ion Scurtu - Economia şi tehnologia culturilor agricole- Editura Independenţa
Economică, 2001;
6. Gheorghe Ştefănescu ,Stelian Dinescu - Îndrumătorul crescătorului de animale -
SC AGRIS – Redacţia revistelor agricole- Bucureşti, 1996;
7. Stelian Dinescu - Hrănirea animalelor în ferme mici şi mijlocii -Editura Ceres,
Bucureşti, 2001;
8. Vasile N. Taftă - Creşterea taurinelor în fermele mici şi mijlocii - - Editura Ceres,
Bucureşti, 2003;
9. A. Şerban, I. Ştef, T. Pleşca, I. Cucu - Construcţii zootehnice –– Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
10. Regulament (CE) nr. 1782/2003;
11. Revista Euroferma , 2007;
12. Revista Fema, 2006;
13. Revista AgriPlus, nr. 5 , 2006;
14. Stelian Dinescu, Nicolae Badea - Creşterea animalelor de fermă –– Agris-
Redacţia revistelor agricole - Bucureşti, 2003;
15. Ioan Stancu, Valer Teuşdea, Ştefan Nicolae - Apărarea sănătăţii animalelor şi
protecţia mediului în gospodăriile populaţiei - Editura CORAL SANIVET,
Bucureşti, 2001;
16. Banca Mondială - Instrucţiuni pentru hrănirea taurinelor, Bucureşti, 2005;
17. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - Mecanizarea lucrărilor în fermele
zootehnice - Bucureşti, 2006
Recommended