View
231
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 1/25
Generalitati
Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare in special la persoane in
varsta. In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In fibrilatia atriala semnale
electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii,
sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot
atat de mult sange ca una normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru
accidentul vascular cerebral (AVC). Inima in fibrilatie face ca sangele sa se
acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la
formarea de cheaguri in atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in
circulatie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua
fluxul sangelui catre creier, determinand producerea unui accident vascular
cerebral. De aceea, medicii specialisti recomanda ca marea majoritate a
persoanelor cu fibrilatie atriala sa fie tratate cu warfarina sau aspirina.
Aceste medicamente impiedica formarea de cheaguri.
Cauze
Fibrilatia atriala este determinata de disfunctii ale activitatii electrice ale
inimii. Boli care afecteaza miocardul (muschiul inimii) sau suprasolicita
inima, frecvent determina aparitia fibrilatiei atriale.
Aceste boli sunt:
-hipertensiunea arteriala, o afectiune in care sangele exercita o presiune
crescuta asupra peretilor arterelor; valorile normale ale tensiunii arteriale
sunt: 119 mmHg tensiunea arteriala sistolica si 79 cea diastolica
-afectiunile coronarelor si infarctul miocardic acut: bolile arterelor
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 2/25
coranare sunt cauzate de formarea placilor de ateroscleroza (depozite de
lipide in peretele vaselor) in interiorul lor; aceste vase alimenteaza
miocardul cu sange bogat in oxigen
-insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa
eficient sangele in circulatie
-afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii): cel mai frecvent este
interesata valva mitrala (valva situata intre atriul si ventriculul stang);
aceste afectiuni apar cand valva e deteriorata sau ingustata si nu mai
poate controla eficient fluxul de sange prin sau la iesirea din inima
-cardiomiopatiile: afectiuni in care muschiul inimii este afectat si astfel
scade cantitatea de sange care poate fi pompata de inima
-miocarditele: afectiuni inflamatorii ale miocardului si pot apare dupa
infectii virale, fungice sau alte infectii ca difteria, reumatismul articular acut
sau tuberculoza
-boala reumatismala cardiaca: afectiune a inimii in care sunt distruse
miocardul si valvele, in cadrul bolii numite reumatism articular acut
-boli congenitale ale inimii: modificari ale structurii inimii prezente de la
nastere
-pericarditele (afectiuni inflamatorii a invelisului extern al inimii) si
endocarditele (afectiuni inflamatorii ale portiunii interne a peretelui cardiac):
in evolutia acestor boli pot apare leziuni ale miocardului si/sau valvelor
-sindromul Wolff-Parkinson-White: determina ritmuri rapide si neregulate
(aritmii) ale inimii.
Chirurgia cardiaca, ca de exemplu by-pass-ul coronarian sau chirurgia
valvelor, pot determina aparitia fibrilatiei atriale. Pentru persoanele peste
65 ani, orice interventie chirurgicala poate declansa fibrilatia atriala si
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 3/25
creste riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale. In aceste
conditii fibrilatia atriala poate fi de scurta durata, iar tratamentul restabileste
de obicei ritmul normal intr-un interval de aproximativ 2 luni.
Alte afectiuni ce pot cauza fibrilatie atriala sunt:
-bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC): grup de afectiuni in care
respiratia este dificila, pentru ca aerul este eliminat cu dificultate din
plamani
-pneumonia: inflamatie a tesutului pulmonar cauzata de infectii bacteriene
sau virale
-embolismul pulmonar: intreruperea brusca a fluxului de sange la nivelul
unei artere de la nivelul plamanilor
-hipertiroidism: boala in care glanda tiroida produce hormoni specifici in
exces
-consumul excesiv de alcool pentru o perioada lunga de timp poate fi o
cauza de fibrilatie atriala; un studiu recent a demonstrat ca marii
consumatori de bauturi alcoolice dezvolta mai frecvent aritmii decat cei
care nu consuma alcool sau cei care il consuma ocazional; de asemenea,
consumul unei cantitati mari de alcool intr-un timp scurt determina
episoade de fibrilatie atriala
-consumul de stimulante ale activitatii cardiace (medicamente: teofilina,
amfetamine, decongestionante ce contin pseudo-efedrina; droguri: cocaina,
metamfetaminele; excesul de nicotina si cafeina).
Fibrilatia atriala determinata de afectiuni tratabile, ca de exemplu
pneumonia sau hipertiroidismul, se remite de obicei, odata cu vindecarea
bolii de baza. Fibrilatia atriala apare uneori la persoane sanatoase, aceasta
fiind denumita fibrilatie atriala izolata si reprezinta mai putin de 10% din
cazurile de fibrilatie atriala.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 4/25
Simptome
Simptomele fibrilatiei atriale sunt:
-palpitatii (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat
decat de obicei)
-puls neregulat
-dispnee (respiratie dificila, lipsa de aer) care apare mai ales in timpul
efortului fizic sau a emotiilor puternice
-fatigabilitate (oboseala)
-ameteli, stare de confuzie
-senzatie de cap usor sau lesin
-dureri toracice (angina).
Fibrilatia atriala este frecvent diagnosticata in timpul unor consultatii
medicale de rutina pentru ca majoritatea acestor pacienti sunt
asimptomatici (nu au nici un simptom care sa sugereze fibrilatia atriala). Alti
pacienti pot prezenta doar un puls neregulat. Fibrilatia atriala poate debuta
cu simptome usoare, care se pot agrava rapid sau in cursul zilelor urmatoare. De aceea este important ca diagnosticul si tratamentul acestei
afectiuni sa se faca cat mai rapid. Complicatii importante, ca accidentele
vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca si infarctul miocardic, pot apare
inaintea diagnosticarii fibrilatiei atriale.
Factori de risc
Factorii de risc incriminati sunt:
-varsta peste 60 ani
-rasa alba
-sexul masculin
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 5/25
-insuficienta cardiaca
-valvulopatii
-hipertensiunea arteriala
-bolile coronarelor si infarctul miocardic acut
-chirurgia cardiaca
-istoric de reumatism articular acut
-infectii ca pneumoniile sau endocarditele
-boli pulmonare ca astmul sau bronhopneumopatia obstructiva cronica
-afectiuni metabolice ca hipertiroidismul, diabetul zaharat
-consumul de alcool
-consumul de stimulante ale activitatii cardiace
-bolile cardiace congenitale si chirurgia reparatorie a acestora.
Consultul de specialitate
Atunci cand apar urmatoarele simptome este necesara asistenta medicala
de urgenta:
- dureri toracice severe
- simptomele unui accident vascular cerebral
- stari de lesin
- batai neregulate ale inimii.
Este necesar un consult medical de specialitate atunci cand apar:
- ritm cardiac neregulat
- palpitatii
- senzatia de cap usor, confuzie, ameteala neexplicate
- stare de lesin
- dispnee ce se agraveaza la efortul fizic.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 6/25
Fibrilatia atriala recurenta
Studii recente au stabilit o legatura intre apneea obstructiva de somn
(intreruperea fluxului de aer catre plamani in timpul somnului pentru
intervale de aproximativ 10 secunde sau mai mult, de mai multe ori pe
noapte) si fibrilatia atriala. Tot aceste studii au demonstrat ca pacientii cu
apnee obstructiva de somn au un risc mai mare de recidiva dupa ce
fibrilatia atriala a fost transformata in ritm cardiac normal. Apneea de somn
obstructiva are ca urmare, faptul ca tesuturile nu primesc destul oxigen,
ceea ce la nivel cardiac poate determina aparitia fibrilatiei atriale. Pacientii
cu fibrilatie atriala si mai ales acei pacienti care sunt si obezi, trebuie
investigati in vederea depistarii existentei apneei de somn obstructive.
Tratamentul acestei afectiuni reduce riscul de aparitie a fibrilatiei atriale.
Medici specialisti recomandati
-medicul generalist
-medicul de familie
-medicul cardiolog
-medicul de medicina interna.
De obicei nivelul de asistenta medicala necesar unui anumit pacient,
depinde de severitatea simptomelor si de complexitatea bolii; astfel
majoritatea pacientilor cu simptome usoare sau a caror aritmie nu
determina complicatii, pot fi urmariti si tratati de medicul de familie, iar ceicare au simptome severe trebuie sa se adreseze medicului specialist
cardiolog pentru tratament si urmarire.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 7/25
Investigatii
Electrocardiograma este cea mai eficienta metoda folosita pentru a depista
fibrilatia atriala. Electrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatii
electrice a inimii. De obicei odata cu ea se efectueaza istoricul bolii,
examenul fizic si o radiografie toracica. In timpul examinarii se masoara
tensiunea arteriala pentru a depista cazurile de hipertensiune arteriala.
Daca se suspecteaza existenta unei fibrilatii atriale episodice, se poate
folosi un aparat care inregistreaza ritmul cardiac continuu, de obicei pe o
perioada de 24 ore. Acest procedeu e cunoscut sub numele de
electrocardiograma Holter sau electrocardiograma de 24 ore.
Se pot efectua si alte teste care pot determina daca exista o afectare
valvulara sau miocardica. Testul de efort indica daca exista sau nu o
afectare a vaselor coronare. Ecocardiograma aduce numeroase informatii
despre starea structurala si functionala a inimii: poate evidentia afectarea
valvelor, cat de eficient trimite inima sangele in circulatie si de asemenea,
indica daca exista sau nu insuficienta cardiaca sau infarctul miocardic.Daca in cadrul tratamentului fibrilatiei atriale se administreaza
anticoagulante, sunt necesare teste repetate pentru evaluarea capacitatii
de coagulare a sangelui (timpul de protrombina).
Tratament - Generalitati
Tratamentul fibrilatiei atriale este important din cateva motive, care vor fidiscutate in continuare. Un ritm rapid, neregulat, poate afecta miocardul si
poate cauza slabirea sau intinderea acestuia. Acest fapt creste riscul
dezvoltarii insuficientei cardiace, al aparitiei durerilor precordiale si chiar a
infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral. Tratamentul
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 8/25
fibrilatiei atriale asigura o viata normala si activa pentru majoritatea
pacientilor. Tratamentul acestei afectiuni cuprinde: anticoagulante sau
aspirina, medicamente care scad ritmul cardiac si uneori medicamente
antiaritmice.
Tratament initial
In cazul in care fibrilatia atriala are un ritm rapid sau determina o scadere
importanta a tensiunii arteriale, bolnavul va fi internat pentru tratament de
specialitate. Daca fibrilatia atriala nu determina simptome severe, pacientul
va fi tratat in serviciul ambulator. In cadrul tratamentului de initiere seincearca convertirea ritmului anormal al inimii in unul normal, fiziologic si
uneori este necesara administrarea medicamentelor anticoagulante, pentru
a evita formarea cheagurilor si a accidentelor vasculare cerebrale.
Daca fibrilatia atriala se instaleaza in mai putin de 48 ore, pentru a reveni la
ritmul cardiac normal (ritm sinusal) se foloseste un procedeu numit
cardioversie, care se poate efectua fie cu medicamente, fie cu socuri
electrice cu voltaj scazut (cardioversie electrica).
In situatia in care fibrilatia atriala este instalata de peste 48 ore cardioversia
are riscul de producere a unui accident vascular cerebral, de aceea este
necesara administrarea anticoagulantelor (warfarina) timp de 2 saptamani
si abia apoi se incearca cardioversia. Administrarea anticoagulantelor
scade riscul de mobilizare a unui cheag de la nivelul inimii spre creier.
Daca nu se cunoaste momentul de debut al aritmiei si nu exista simptome
severe (de exemplu starile de lesin) se recomanda administrarea si in
acest caz a anticoagulantelor, cateva saptamani inainte de a incerca
cardioversia, pentru a preveni aparitia complicatiilor, pentru ca si in aceasta
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 9/25
situatie exista riscul de formare a cheagurilor in atrii.
Daca exista simptome severe si nu se cunoaste cu exactitate momentul de
debut se incearca restabilirea ritmului sinusal imediat; se foloseste
ecocardiograma transesofagiana pentru a evidentia cheagurile
intracardiace si in functie de rezultatele acestei investigatii depind actiunile
medicale ulterioare: daca nu exista cheaguri de sange se poate incerca
cardioversia si se administreaza anticoagulante apoi; daca insa exista
cheag anticoagulantele se vor administra inainte de a incerca cardioversia.
Tratament de intretinere
Daca fibrilatia atriala debuteaza brusc, dureaza un timp scurt si dispare de
la sine, se numeste fibrilatie atriala paroxistica. Tipic, episoadele de
fibrilatie atriala paroxistica survin din ce in ce mai des si dureaza din ce in
ce mai mult de fiecare data. Aceasta forma de fibrilatie creste riscul
pacientului pentru un accident vascular cerebral. Cand bolnavul are un risc
crescut de accident vascular cerebral sunt prescrise anticoagulante
administrate pe termen lung, cum este warfarina (Coumadine), pentru a
reduce acest risc. Riscul crescut pentru aceasta complicatie este dat de
varsta peste 75 de ani, istoric de boli cardiace, hipertensiune arteriala,
diabet zaharat si accident vascular cerebral. In cazul in care pacientul are
un risc scazut de accident vascular cerebral nu mai este prescrisa
warfarina ci se administreaza zilnic aspirina.
Pentru a preveni riscul de recurenta al fibrilatiei atriale paroxistice, se
administreaza medicamente care controleaza ritmul cardiac (antiaritmice).
Pentru pacientii cu acest tip de fibrilatie, medicii specialisti recomanda ca
pacientii sa poarte tot timpul asupra lor medicatie antiaritmica. Astfel, in loc
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 10/25
de administrarea zilnica a acestor medicamente, se recomanda
administrarea lor la nevoie, intr-o singura doza, atunci cand apar
palpitatiile. Pentru unii pacienti sunt oprite astfel recurentele aritmiei, sunt
reduse efectele adverse ale medicamentelor si zilele de spitalizare.
In timp, episoadele de fibrilatie atriala, dureaza mai mult si frecvent nu mai
dispar de la sine. Aceasta este cunoscuta sub numele de fibrilatie atriala
persistenta. Atunci cand fibrilatia atriala este prezenta un timp indelungat,
este mai dificil sa se obtina conversia la ritm sinusal. Cand cardioversia nu
reprezinta o optiune sau nu e eficienta, sunt administrate medicamente
care sa controleze ritmul si frecventa cardiaca si sa previna accidentele
vasculare cerebrale.
Medicamente care controleaza frecventa cardiaca
Aceste medicamente sunt administrate bolnavilor care au fibrilatie atriala
persistenta. Ele includ beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu si
digoxin. De obicei ele nu induc un ritm normal dar impiedica inima sa bata
la un ritm foarte rapid, care poate fi periculos. Majoritatea pacientilor
tolereaza un ritm cardiac neregulat daca frecventa este mentinuta intre 60
si 100 batai pe minut. Studii recente au schimbat modul de tratament al
fibrilatiei atriale persistente. Aceste studii au demonstrat ca medicamentele
care controleaza ritmul cardiac sunt scumpe, frecvent au efecte adverse si
nu produc rezultate mai bune decat cele care controleaza frecventa
cardiaca. Grupul studiat a cuprins persoane invarsta, cu risc de accident
vascular cerebral care nu aveau simptome severe.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 12/25
dispozitiv atasat in varful firului emite energie de radiofrecventa ce
genereaza caldura si distruge aceste zone). Dupa acest procedeu este
necesar frecvent, implantarea unui dispozitiv de pace-maker (dispozitiv
care emite impulsuri electrice in tesutul cardiac determinand un ritm cardiac
normal si stabil). In alte cazuri e necesar un tratament mai invaziv. Energia
de radiofrecventa e folosita pentru a distruge intregul nodul atrioventricular.
Acesta controleaza transmiterea impulsurilor intre camerele superioare si
inferioare ale inimii. Distrugerea lui impiedica propagarea impulsurilor
electrice spre camerele inferioare (ventricule).
Dupa aceasta procedura este necesara implantarea unui dispozitiv
permanent de pace-maker si tratament anticoagulant cu warfarina. Ablatia
prin cateter este cea mai eficienta procedura in tratarea fibrilatiei atriale
paroxistice. La pacientii cu fibrilatie atriala persistenta sau cronica, eficienta
sa este redusa. Ablatia prin cateter are unele riscuri si trebuie efectuata
doar la pacientii care continua sa fie simptomatici in ciuda altor tratamente.
Odata cu acumularea de experienta si avansarea tehnologiei, acest
procedeu va deveni tratamentul preferat in fibrilatia atriala.
Devin disponibile noi proceduri, care se bazeaza pe crearea unor cicatrici
la nivelul miocardului care blocheaza impulsurile electrice in exces. Se
foloseste dupa operatii pe cord deschis si sunt rezervate pacientilor cu
simptomatologie severa si operatii pe cord din alte motive, datorita riscurilor
pe care le implica. Se dezvolta de asemenea, proceduri mult mai putin
invazive si care necesita un timp mai scurt de refacere al pacientului decat
dupa operatiile pe cord deschis.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 14/25
tratament daca ritmul rapid cauzeaza disconfort, stare de slabiciune sau
alte simptome greu de suportat. Persoanele peste 75 ani cu fibrilatie atriala
izolata au risc pentru accidente vasculare cerebrale si au nevoie de
tratament cu anticoagulante ca warfarina (coumadine). Fibrilatia atriala
apare frecvent dupa chirurgia cardiaca si poate creste riscul aparitiei
complicatiilor. De obicei tratamentul este urmat de restabilirea ritmului
sinusal in aproximativ 2 luni de la externare.
Riscul de accident vascular cerebral
Fibrilatia atriala creste riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral. Atunci cand sangele nu este complet evacuat din atriu din cauza frecventei
crescute, se pot produce cheaguri in sangele ce stagneaza in aceasta
zona. Cheagul se poate deplasa prin torentul de sange pana la creier, unde
poate produce un accident vascular cerebral. Persoanele cu fibrilatie atriala
si fara valvulopatii au risc de 6 ori mai mare de accident vascular cerebral
decat persoanele fara fibrilatie atriala. Riscul creste si mai mult daca exista
o valvulopatie si de asemenea, creste cu inaintarea in varsta,
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, accident vascular cerebral sau
accident ischemic tranzitor in antecedente. Medicamentele anticoagulante
reduc mult riscul formarii cheagului si al aparitiei accidentului vascular
cerebral. Daca fibrilatia atriala nu este tratata, cu timpul poate duce la
afectarea inimii si poate cauza complicatii serioase ca infarctul miocardic
sau insuficienta cardiaca.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 15/25
Profilaxie
Un stil de viata sanatos, nutritia corecta, tratamentul hipertensiunii precum
si alte masuri pot preveni fibrilatia atriala, prin protectia oferita impotriva
bolilor cardiace. Se recomanda oprirea fumatului, inlaturarea stresului,
exercitii fizice si controlul tensiunii arteriale. Medicii specialisti recomanda
de asemenea, cel putin 2 mese care sa contina preparate din peste pe
saptamana, in special somon, ton sau pastrav. Un studiu recent a
demonstrat ca pestele prajit sau preparat in cuptor, poate scadea riscul de
aparitie a fibrilatiei atriale. O alta recomandare este evitarea
medicamentelor, a alcoolului, a cofeinei si nicotinei.
Daca valvele sunt insuficiente sau protezate, se recomanda tratamentul
antibiotic pentru a reduce riscul infectios, dar numai la recomandarea
medicului. Dezvoltarea unei infectii cardiace poate fi cauza de fibrilatie
atriala. Pentru ca fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral
si multi bolnavi nu devin simptomatici, Asociatia Americana pentru
Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca toti bolnavii in special cei
peste 55 ani si cei cu factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale,
sa efectueze lunar controale ale frecventei cardiace.
Mod de viata al pacientilor cu fibrilatie atriala
Deoarece fibrilatia atriala este frecvent rezultatul unei afectiuni cardiace,
este necesar un stil de viata care sa favorizeze mentinerea unei inimi
sanatoase intr-un corp sanatos:
-oprirea fumatului este cel mai important pas in prevenirea bolii coronariene
-controlul valorilor colesterolului poate fi realizat prin dieta, miscare si la
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 16/25
nevoie medicatie
-controlul tensiunii arteriale se realizeaza prin o dieta saraca in sare,
grasimi si grasimi saturate, exercitiu fizic, scaderea consumului de alcool si
daca este nevoie medicatie
-consumul mai frecvent de preparate din peste; medicii specialisti
recomanda de asemenea, cel putin 2 mese care sa contina preparate din
peste pe saptamana, in special somon, ton sau pastrav; un studiu recent a
demonstrat ca pestele prajit sau preparat in cuptor poate scadea riscul de
aparitie a fibrilatiei atriale
-evitarea consumului de alcool, cofeinei sau stimulante ca si cocaina sau
methamfetaminele; trebuie avut in vedere faptul ca unele ceaiuri sau
leacuri babesti contin substante care pot determina fibrilatia atriala
-exercitiul fizic are numeroase efecte pozitive: controlul greutatii corporale,
reducerea nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale,
controlul glicemiei in diabetul zaharat, reducerea trigliceridelor , induce o
stare de fericire si creste forta musculara
-reducerea stresului utilizand metode alternative ca yoga, meditatia,
procedee de biofeedback.
Tratamentul anticoagulant
Se impun unele precautii in timpul administrarii de anticoagulante:
-medicamentele trebuie administrate la aceiasi ora in fiecare zi; daca se
omite una din doze trebuie contactat medicul specialist
-nu trebuie schimbat tipul de medicament decat la indicatia medicului
specialist
-sa nu se foloseasca alte medicamente decat cele indicate, mai ales daca
ele contin aspirina
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 17/25
-este indicat ca pacientul sa poarte o bratara medicala, in care sa fie
specificat ca este sub tratament anticoagulant
-este important ca atunci cand este efectuat un consult medical de alta
specialitate sau cand pacientul urmeaza un tratament stomatologic,
bolnavul sa informeze acesti medici ca urmeaza tratament cu warfarina
-bolnavul trebuie sa fie instruit, sa identifice semnele unei sangerari si sa
se prezinte la medic in acest caz
-se vor efectua investigatii regulate pentru a masura timpul de coagulare
(test care masoara timpul necesar sangelui pacientului sa coaguleze si se
numeste timp de protrombina)
-dieta pacientului este bine sa fie una echilibrata, nu se vor face modificari
bruste ale aportului de mancare in general, si ale celui de alimente bogate
in vitamina k (vitamina K interfera cu actiunea anticoagulantelor, crescand
riscul de sangerare) in special; aceste alimente sunt broccoli, varza,
sparanghel, laptuca si spanac
-medicul trebuie anuntat daca pacientul nu poate manca cateva zile, daca
prezinta dureri gastrice (durere de stomac), febra, diaree
-este important sa se evite consumul de alcool si daca totusi se consuma,
sa se faca in cantitati moderate, deoarece alcoolul scade efectul
anticoagulantelor si afecteaza puterea de coordonare si echilibrul,
crescand riscul de aparitie al traumatismelor
-este benefica intreruperea fumatului deoarece nicotina interfera cu
actiunea in organism a medicamentelor anticoagulante si creste riscul de
formare a cheagurilor de sange
-pacientul trebuie instruit sa evite activitatile in care riscul de aparitie a
traumatismelor este crescut, ca de exemplu schi-ul, fotbalul si alte sporturi
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 18/25
de contact (traumatismele pot avea ca urmare sangerarea excesiva, daca
survin in cursul tratamentului cu anticoagulante)
-este bine ca locuinta si locul de munca sa fie amenajate in asa fel incat sa
previna caderile.
Deoarece fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular cerebral si
majoritatea celor cu fibrilatie atriala sunt asimptomatici, Asociatia
Americana pentru Accidente Vasculare Cerebrale recomanda ca intreaga
populatie, mai ales cei peste 55 ani sa isi controleze frecventa cardiaca o
data pe luna.
Tratament medicamentos
Decizia de administrare a medicamentelor in fibrilatia atriala se ia in functie
de cauza aritmiei si de riscul de a dezvolta complicatii. Atunci cand cauza
aritmiei este o boala cardiaca, tratamentul va fi unul de durata.
Medicamentele care controleaza frecventa cardiaca sunt administrate
bolnavilor care au fibrilatie atriala persistenta. Ele includ beta-blocante,
blocante ale canalelor de calciu si digoxin. Studii recente au demonstrat ca
aceste medicamente sunt preferabile celor antiaritmice, ca tratament de
initiere pentru unele persoane, in special cele invarsta cu risc de accident
vascular cerebral. Tot aceste studii au aratat ca medicamentele
antiaritmice sunt scumpe, au frecvent efecte adverse si nu produc rezultate
mai bune la acest grup de pacienti. De obicei medicamentele carecontroleaza frecventa cardiaca nu induc un ritm normal, dar impiedica
inima sa bata la un ritm foarte rapid care poate fi periculos. Majoritatea
pacientilor tolereaza un ritm cardiac neregulat daca frecventa este
mentinuta intre 60 si 100 batai pe minut.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 20/25
daca pacientul este oricum supus unei interventii chirurgicale pentru alte
boli, cum sunt inlocuirea valvei mitrale. In aceasta situatie cele 2 proceduri
sunt efectuate in acelasi timp.
Alte tratamente
Cardioversia electrica este folosita frecvent in incercarea de a restaura
ritmul sinusal, daca aritmia nu dispare de la sine sau daca este
acompaniata de simptome deranjante. Daca fibrilatia atriala a debutat
recent si este prezenta de mai putin de 48 de ore, sunt luate in considerare
conversia electrica sau medicamentele antiaritmice. Daca fibrilatia atrialaeste prezenta de mai mult de 48 ore este posibil ca in atrii sa se fi format
cheaguri de sange. Conversia ar putea determina cheagurile sa se
deplaseze in curentul de sange si sa ajunga la creier unde sa determine un
accident vascular cerebral. In acest caz se administreaza anticoagulante
pentru a reduce riscul de producere a accidentului vascular cerebral si abia
apoi se incearca cardioversia. Daca, insa simptomele sunt severe
(tensiune arteriala foarte scazuta) se va incerca cardioversia imediat. In
aceasta situatie se foloseste ecocardiografia transesofagiana pentru a
indentifica cheagurile care se formeaza in interiorul inimii. Daca aceasta
investigatie nu evidentiaza cheaguri se realizeaza cardioversia si apoi se
urmeaza tratament anticoagulant pentru 3 saptamani. Daca simptomele
persista dupa cardioversie, exista 2 feluri de proceduri ce folosesc ablatia
prin cateter. Acestea folosesc energia de radiofrecventa pentru a distruge
ariile din atrii care determina bataile neregulate ale inimii sau se distruge
nodulul atrioventricular. Daca este distrus acest nodul va fi necesara
implantarea unui dispozitiv de pace-maker permanent.
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 21/25
Tehnica de imagerie utilizand ultrasunete si destinata explorarii inimii.
Ecocardiografia transtoracica - Acest examen utilizeaza o sonda
ecografica plasata pe torace in fata inimii. Bolile cardiace congenitale pot fi
decelate prin ecocardiografie transtoracica. Sunt utilizate diferite planuri de
sectiuni, sub diferite incidente.
Ecocardiografia transesofagiana - Ecocardiografia transesofagiana
completeaza ecografia transtoracica in cazul cautarii unui trombus (cheag)
intr-un auricul, a unei comunicari interauriculare, a unei anomalii valvulare
mitrale (prolaps, vegetatii de endocardita) sau a unei anomalii a aortei
toracice (anevrism, trombus, disectie). Ea furnizeaza imagini mai precise
ale auriculelor, ale septului interauricular si ale valvulei mitrale.
Dupa anestezie locala, este introdusa o sonda prin gura si coborata pe
esofag, pana la nivelul auriculelor Acest tip de ecografie se efectueaza in
maniera bidimensionala. Acest examen necesita existenta unui material de
reanimare, deoarece se poate produce o tulburare de ritm sau o falsa-ruta
dupa varsaturi.
Defibrilarea si cardioversiunea - socul electric extern este o procedura
folosita de peste 30 de ani. Cu ajutorul a doi electrozi se aplica socurielectrice pentru a sincroniza din nou activitatea electrica a inimii.Defibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stop cardiacprovocat de fibrilatia ventriculara. Se efectueaza sub anestezie generala.Fibrilatia atriala este in general benigna dar poate indica totusi o boala
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 22/25
cardiaca. Ea nu provoaca infarct miocardic. Multi oameni duc o viatanormala in ciuda acestei tulburari de ritm cardiac. Medicatia folosita are cascop normalizarea ritmului sinusal. Daca fibrilatia atriala dureaza de multtimp si sunt dilatate atriile va fi necesar un anticoagulant, care va preveniformarea cheagurilor de sange in acestea precum si riscul trecerii acestor cheaguri in circulatia sanguina. Cardioversiunea electrica va fi efectuatadoar daca medicamentele nu pot restabili ritmul sinusal normal. In situatiiextreme se poate efectua o extirpare prin radiofrecventa.
De ce se efectuaza coronarografia?
Coronarografia studiaza arterele coronare ale inimii in scopul de a:
y Depista eventualele anomalii de circulatie sangvina la acest nivel
datorate unor stenoze (ingustari) la nivelul arterelor corornarey Interveni pentru a dilata artera coronara afectata daca extista o
stenoza sau obstructie
Aceasta investigatie este indicata cand se suspecteaza prezenta unuiinfarct de miocard sau angina pectorala , mai precis in caz de :
y Durere toracica persistenta (vezi caracteristicile anginei pectorale)y Lipotimii, sincope (adica lesinuri, pierderi ale starii de constienta) la
un pacient cu factori de risc cardiovasculari (hipertensiune arteriala,
hipercolesterolemie, diabet zaharat, etc)y Electrocardiograma (ECG) anormala (modificari specifice bolii
cardiace ischemice, aritmii)y Modificari specifice bolii cardiace ischemice la evaluarea prin
ecografie cardiacay In cadrul explorarii unei cardiomiopatii dilatative (situatie in care
inima este diatata si este necesara identificarea cauzei)y Anomalii ale examenelor biologice (cresteri ale enzimelor cardiace
sau ale troponinei)
Coronarografia cauta:
y Un obstacol in calea curgerii normale a sangelui la nivelul artereicoronare: o ingustare (stenoza coronara) sau un cheag de sange(embol)
y Precizeaza numarul, localizarea si severitatea leziunilor
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 23/25
Ce este coronarografia?
Aceasta investigatie utilizeaza razele X si un produs de contrast pe bazade iod. Principiul sau este de a oferi unui medic cardiolog posibilitatea de
a vizualiza arterele coronare prin opacifierea lor cu o substanta de contrast.Un cateter este introdus inauntrul vaselor de sange (aretra femurala) sideplasat pana in apropierea inimii unde este injectata substanta de
contrast care se amesteca cu sangele : astfel sistemul de vascularizare ainimii devine vizibil (pe clisee radiologice datorita proprietatilor radio opaceale iodului).
Cum se deruleaza coronarografia?
Un medic cardiolog supraspecializat in Cardiologie Interventionala efectueaza investigatia. In timpul explorarii pacientul este intins pe spate.Se inregistreaza permanent ritmul cardiac si tensiunea arteriala.
Examenul de deruleaza in conditii sterile si sub anestezie locala.Cardiologul incepe prin a dezinfecta pielea la radacina coapsei si a efectuaanestezia locala. Dupa ce zona este anesteriaza se introduce un cateter inartera femurala. Acest cateter este ulterior deplasat pana la origineaarterelor coronare. Tot examenul se petrec sub control vizual pe un ecran.Ulterior se introduce substanta de contrast si astfel reteaua vasculara ainimii este vizulizata pe ecran.Daca un obstacol este pus in evidenta se efctueaza angoplastiacoronariana care consta in dilatarea vasului de sange ingustat cu ajutorul
unui balon si eventual si cu un stent (vezi angioplastia coronariana)
Examenul dureaza aproximativ 30 minute ± 1ora.
Dupa terminarea investigatiei se scot cateterele si la locul de intepatura aaretrei femurale (la radacina coapsei) se comprima vasul si se fixeaza un
8/6/2019 Fibrilatie atriala
http://slidepdf.com/reader/full/fibrilatie-atriala 24/25
pansament compresiv se pastreaza timp de 24ore. Este necesara imobilizarea pe spate in pat timp de 24 ore. Astfel seevita sangerarile la locul de punctie a arterei femurale. In orele careurmeaza investigatiei puteti bea si manca normal.
Coronarigrafia este durerosa?
Efectuarea anesteziei locala consta intr-o simpla intepatura urmata depunctia arterei femurale. Acesta este usor desagrabila dar nu estedureroasa facandu-se sub anestezie locala.
In ce consta prepararea inaintea examenului?
In aceeasi zi :
y Nu mancati dimineata, nu fumati, nu beti 6 ore inaintea investigatieiy Anumite medicamente pot fi oprite de catre medic cardiolog. In
principiu va puteti lua tratmentul obsnuit.
Semnalati medicului:
y Daca sunteti gravida sau credeti ca ati putea fiy Daca aveti alergie la iod sau sunteti cunoscut cu diverse alergiiy Medicamentele pe care le luati
Care sunt riscurile?
Sunt rare si de cele mai multe ori minore:
y Aparitia unui hematom la radacina coapseiy Reactie alergica la substanta de contrast.y Razele X sunt fara risc deoarece este o doza slaba.y Palpitatii (aritmii) sau lesinuri, infarct de miocard (1/10000).
Recommended