View
232
Download
2
Category
Preview:
DESCRIPTION
Un antreprenor este o persoană fizică sau juridică care se obligă, pe baza unor clauze şi condiții contractuale, să execute (întreprindă) diferite lucrări (industriale, de construcții etc.) în beneficiul altei persoane sau organizații, în schimbul unei sume de bani dinainte convenite. E este un tip de agent economic reprezentativ în economia de piață care adoptă un comportament întreprinzător, de esență activă şi novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurență, risc şi inițiativă privată. In acest ghid gratuit incercam sa va oferim cate detalii practice, juridice din activitatea de zi cu zi a unui antreprenor din Romania Ghidul cuprinde 3 parti: - Ghidul inspectiei fiscale a unei firme - Ghidul angajatorului - Ghidul care raspunde la intrebarea: Cum sa... Av. Coltuc Marius Vicentiu www.coltuc.ro
Citation preview
1 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
Un antreprenor este o
persoană fizică sau juridică
care se obligă, pe baza
unor clauze şi condiții contractuale, să execute
(întreprindă) diferite
lucrări (industriale, de
construcții etc.) în
beneficiul altei persoane
sau organizații, în
schimbul unei sume de
bani dinainte convenite. E este un tip de agent economic reprezentativ în
economia de piață care adoptă un comportament întreprinzător, de
esență activă şi novatoare, specific sistemelor economice bazate pe
concurență, risc şi inițiativă privată.
In acest ghid gratuit incercam sa va oferim cate detalii practice, juridice
din activitatea de zi cu zi a unui antreprenor din Romania
Ghidul cuprinde 3 parti:
- Ghidul inspectiei fiscale a unei firme
- Ghidul angajatorului
- Ghidul care raspunde la intrebarea: Cum sa...
2 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
MONOGRAFIE “INSPECTIA FISCALA
SUB LUPA UNUI AVOCAT”
INTRODUCERE
Inspectia fiscala este definita ca fiind activitatea de verificare a unui contribuabil sub
aspect fiscal. Acest lucru presupune, pe de-o parte verificarea declaratiilor fiscale ale
contribuabilului din punct de vedere al legalitatii si corectitudinii acestora, precum si
respectarea de catre contribuabil a prevederilor legislatiei fiscale si contabile, iar pe de
alta parte, verificarea sau stabilirea bazelor de impunere si a eventualelor diferente
privind obligatiile de plata la buget, ce atrag dupa sine dobanzi si penalitati.
Asa cum am precizat mai sus, spre deosebire de expresia ”inspectie fiscala”, expresie
definita in Codul de procedura fiscala, nu exista o definitie a termenului de ”control
fiscal”. Totusi, am putea asimila intelesul termenului ”control fiscal” cu expresia
”inspectie fiscala”, aceasta din urma, fiind, de fapt noua denumire a activitatii de control
fiscal, terminologie instituita in legislatia fiscala odata cu aparitia Codului de procedura
fiscal, Intrucat activitatea de inspectie fiscala (control fiscal) presupune mai multe tipuri
de verificari, de la cele prin care organele fiscal realizeaza o activitate de documentare si
faptica a activitatii unui contribuabil si pana la controalele ce cuprind verificari ale
intregii activitati a unui contribuabil pe o anumita perioada de timp sub aspectul unei sau
al tuturor obligatiilor fiscale, este necesara clasificarea activitatii de inspectie fiscala in
functie de obiectul acesteia, prin definirea formelor sale.
Astfel, Codul de procedura fiscala defineste formele de inspectie fiscal ca fiind: inspectia
fiscala generala - ce reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale
unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata si inspectia fiscala partiala - ce
reprezinta activitatea de verificare a unei sau mai multor obligatii fiscale, pentru o
perioada de timp determinata; iar ca proceduri de control fiscal, Codul de procedura
fiscala defineste: controlul inopinat - ce consta in activitatea de verificare faptica si
documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de
incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului si controlul
incrucisat - ce consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale
contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate
fi si inopinat.
Pentru mai multa rigurozitate in definirea si clasificarea inspectiei fiscale si o mai buna
intelegere a ceea ce inseamna activitatea de inspectie fiscala, consider ca aceasta poate fi
clasificata in functie de obiectul de verificare, astfel:
3 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
1. ”Inspectia fiscala de impunere” - avand ca scop verificarea unui contribuabil sub
aspect fiscal in sensul ca vor fi verificate sau stabilite bazele de impunere si eventualele
diferente privind obligatiile de plata la buget, inclusiv dobanzile si penalitatile de
intarziere.
Astfel, in functie de obligatiile fiscale ce pot fi verificate, inspectia fiscala de impunere
cuprinde:
a. inspectia fiscala generala;
b. inspectia fiscala partiala.
Ambele forme de inspectie fiscala vor fi finalizate prin emiterea unei decizii de impunere
(in cazul in care se stabilesc diferente suplimentare fata de cele declarate de contribuabil)
sau prin emiterea unei decizii de nemodificare a bazei de impunere (in situatia in care in
urma inspectiei fiscale nu s-au stabilit diferente suplimentare fata de cele declarate de
contribuabil).
2. ”Inspectia fiscala de documentare” - avand ca scop verificarea contribuabilului sub
forma unei documentari, realizata, in general, ca urmare a unei sesizari sau solicitari din
partea altei institutii, privind o tema punctuala, faptica, concreta. ”Inspectia fiscala de
documentare” va cuprinde:
a. controlul inopinat;
b. controlul incrucisat.
Ambele forme de inspectie fiscala de documentare vor fi finalizate prin incheierea unui
proces-verbal ce va cuprinde rezultatele constatarilor verificarii dar si prejudiciul estimat,
in situatia in care se constata incalcarea prevederilor fiscale din partea contribuabilului,
iar prin aceasta prejudicierea bugetului de stat. In baza procesului-verbal ce va cuprinde
prejudiciul estimat, organele fiscale care au realizat inspectia fiscala de documentare vor
face propuneri pentru initierea unei inspectii fiscale de impunere, prin care se va emite
decizia de impunere, ce constituie titlu de creanta si atesta obligatia de plata a
contribuabilului catre bugetul de stat. De asemenea, in cazul in care prejudiciul produs
bugetului de stat este realizat ca urmare a savarsirii unei fapte de natura penala, procesul-
verbal incheiat va fi inaintat si organelor de urmarire penala pentru continuarea
cercetarilor sub aspect penal.
Ca si competente in realizarea inspectiei fiscale, in functie de cele doua forme ale
inspectiei fiscale prezentate mai sus, putem preciza ca ”inspectia fiscala de impunere” va
fi exercitata doar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), prin
4 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
organele sale de specialitate, respectiv directiile cu atributii de inspectie fiscala, iar
”inspectia fiscala de documentare” va putea fi realizata atat de catre directiile cu atributii
de inspectie fiscala din cadrul ANAF, cat si de Garda Financiara, autoritate distincta in
cadrul ANAF, ce are ca principal scop desfasurarea controalelor inopinate, deci a
inspectiei fiscale de documentare.
Din punct de vedere al constatarilor realizate ca urmare a unei inspectii fiscale, respectiv
stabilirea sau nu de obligatii suplimentare fata de cele declarate de contribuabil, in
practica fiscala intalnim doua situatii, si anume: cea in care se constata incalcarea de catre
contribuabil a legislatiei fiscale concretizata prin diminuarea bazei de impunere si situatia
in care, organele fiscale nu constata diferente ale obligatiilor fiscale fata de cele declarate
de contribuabil.
In prima situatie, inspectia fiscala se finalizeaza prin incheierea unui proces-verbal ce va
cuprinde ”prejudiciul” (in cazul inspectiei fiscale de documentare) sau prin emiterea unei
Decizii de impunere (in cazul inspectiei fiscale de impunere).
In cea de-a doua situatie, inspectia fiscala se finalizeaza prin incheierea unui procesverbal
ce va cuprinde doar o ”radiografiere” a situatiei fiscale a contribuabilului si detalierea
unor fapte, situatii sau documente inregistrate in activitatea contribuabilului verificat, in
functie de obiectul controlului respectiv (in cazul inspectiei fiscale de documentare) sau
prin emiterea unei Decizii de nemodificare a bazei de impunere (in situatia inspectiei
fiscale de impunere).
In activitatea de inspectie fiscala, fie ca vorbim de inspectia fiscala de documentare sau
de inspectia fiscala de impunere, se poate recurge la urmatoarele metode de inspectie
fiscala:
a) metoda ”sondajului” - ce consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si
operatiunilor semnificative, in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de
plata a obligatiilor fiscal datorate bugetului general consolidat;
b) metoda ”electronica” de verificare - ce consta in activitatea de verificare a
contabilitatii si a surselor acesteia, prelucrate in mediu electronic, utilizand metode de
analiza, evaluare si testare asistate de instrumente informatice specializate;
c) metodele ”indirecte” - se aplica in cazul persoanelor fizice in situatia in care organele
de inspectie fiscala constata ca evidentele contabile sau fiscale ori declaratiile
contribuabilului sunt incorecte, incomplete, false, precum si in situatia in care acestea nu
exista sau nu sunt puse la dispozitie.
5 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Acestea sunt:
metoda sursei si cheltuirii fondului - consta in compararea cheltuielilor efectuate de o
persoana fizica cu veniturile declarate in perioada verificata. Astfel, orice cheltuiala peste
valoarea declarata a veniturilor poate reprezenta venit impozabil nedeclarat. Pentru
aceasta, fluxurilor de numerar li se asociaza cheltuielile si veniturile persoanei fizice,
determinandu-se astfel numerarul utilizat pentru efectuarea cheltuielilor, care va fi
comparat cu numerarul incasat din orice sursa;
metoda fluxurilor de trezorerie - consta in analiza intrarilor si iesirilor de sume operate
prin conturile bancare sau in numerar, pentru a compara miscarile de disponibilitati
banesti cu sursele de venit si utilizarea acestora. Prin utilizarea metodei fluxurilor de
trezorerie se vor putea identifica venituri nedeclarate, pornindu-se de la analiza valorii si
frecventei depunerilor in conturile bancare si a surselor acestor depuneri;
metoda patrimoniului - permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoana
fizica verificata, analizand modificarile intervenite in patrimoniul net al acesteia.
Selectarea metodelor indirecte pentru ajustarea bazei impozabile se face in functie de
situatia constatata si sursele de informatii identificate, iar utilizarea metodelor indirecte se
poate face individual sau combinat, in functie de complexitate, sursele de informatii si de
perioada verificata. In aceasta monografie vom trata subiectele din ochii unui avocat, nu
contabil.
CAPITOLUL I
Inspectia fiscala
Obiectul inspectiei, organe competente, durata inspectiei
Reguli generale de inspectie fiscala
Momente importante ale inspectiei. Discutia finala. Raportul de inspectie
Drepturi si obligatii ale contribuabililor si ale inspectorilor
PRACTICA
6 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
CAPITOLUL II
Litigii fiscale
Contestatia administrativa: acte care ar putea fi contestate; termene de contestare;
modalitati de evitare a sanctiunii nerespectarii termenelor de contestare
Suspendarea executarii actului administrativ: momentul optim de promovare; tipuri de
argumentatie; tipuri de probatoriu de natura a facilita suspendarea
Actiuni judiciare; termene de promovare; durata de solutionare; cai de atac
Probleme frecvente intalnite in practica; probatoriul relevant in astfel de litigii
PRACTICA
Obiectul inspectiei, organe competente, durata inspectiei
Obiectul si functiile inspectiei fiscale
Inspectia fiscala are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale,
corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii
prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor
de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.
Inspectia fiscala are urmatoarele atributii:
a) constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea
contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea
declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in
vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;
b) analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu
informatiile proprii sau din alte surse;
c) sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru
prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale. Pentru ducerea la
indeplinire a atributiilor prevazute la alin. (2) organul de inspectie fiscala va proceda la:
a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului;
b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta
contabila a contribuabilului;
7 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
c) discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai
contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz;
d) solicitarea de informatii de la terti;
e) stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus,
dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la momentul inceperii
inspectiei fiscale;
f) stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor fiscale
accesorii aferente acestora;
g) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile;
h) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;
i) efectuarea de investigatii fiscale potrivit alin. (2) lit. a);
j) aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale;
k) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal.
Nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte
verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari
ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii.
Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare,
care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului general consolidat, prevazute de lege.
Formele si intinderea inspectiei fiscale
Formele de inspectie fiscala sunt:
a) inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor
fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;
b) inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai
multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.
Inspectia fiscala se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare,
daca acestea prezinta interes pentru aplicarea legii fiscale.
8 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Proceduri si metode de control fiscal
In realizarea atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:
a) controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal,
ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara
anuntarea in prealabil a contribuabilului;
b) controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale
contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si
inopinat. La finalizarea controlului inopinat sau incrucisat se incheie proces-verbal. In realizarea
atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele metode de control:
a) controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si
operatiunilor semnificative, in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a
obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat;
b) controlul electronic, care consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a surselor
acesteia, prelucrate in mediu electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare asistate
de instrumente informatice specializate.
Perioada supusa inspectiei fiscale
Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili
obligatii fiscale. La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la
sfarsitul perioadei controlate anterior, in conditiile alin. (1). La celelalte categorii de
contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani
fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Inspectia fiscala se poate
extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca este
identificata cel putin una dintre urmatoarele situatii:
a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate
bugetului general consolidat;
b) nu au fost depuse declaratii fiscale in interiorul termenului de prescriptie;
c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume
datorate bugetului general consolidat.
9 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Realizarea inspectiei fiscale
Competenta
Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de
Administrare Fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale, conform dispozitiilor prezentului titlu, ori de alte autoritati
care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte
sume datorate bugetului general consolidat.
Competenta de exercitare a inspectiei fiscale pentru Agentia Nationala de Administrare
Fiscala si unitatile sale subordonate se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala.
Organele de inspectie fiscala din aparatul central al Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala au competenta in efectuarea inspectiei fiscale pe intregul teritoriu al tarii.
Competenta privind efectuarea inspectiei fiscale se poate delega altui organ fiscal. In
cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala conditiile in care se poate efectua
delegarea altui organ fiscal se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala.
Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de catre
organul fiscal competent. Contribuabilul nu poate face obiectii cu privire la procedura de
selectare folosita.
Avizul de inspectie fiscala
Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze
contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea
unui aviz de inspectie fiscala.
Avizul de inspectie fiscala va cuprinde:
a) temeiul juridic al inspectiei fiscale;
b) data de incepere a inspectiei fiscale;
c) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
d) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale. Amanarea
datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive
justificate.
10 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Comunicarea avizului de inspectie fiscala
Avizul de inspectie fiscala se comunica contribuabilului, in scris, inainte de inceperea
inspectiei fiscale, astfel:
a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
b) cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili.
Comunicarea avizului de inspectie fiscala nu este necesara:
a) pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului;
b) in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii;
Locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscal
Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile de lucru ale contribuabilului.
Contribuabilul trebuie sa puna la dispozitie un spatiu adecvat, precum si logistica
necesara desfasurarii inspectiei fiscale. Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru
derularea inspectiei fiscale, atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul
organului fiscal sau in orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.
Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul fiscal are dreptul sa
inspecteze locurile in care se desfasoara activitatea, in prezenta contribuabilului sau a
unei persoane desemnate de acesta. Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in timpul
programului de lucru al contribuabilului. Inspectia fiscala se poate desfasura si in afara
programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea
conducatorului organului fiscal.
Durata efectuarii inspectiei fiscale
Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa
caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in
functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni.
In cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu
poate fi mai mare de 6 luni. Perioadele in care derularea inspectiei fiscale este suspendata
nu sunt incluse in calculul duratei acesteia, conform prevederilor alin. (1) si (2).
Conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide suspendarea unei inspectii fiscale
ori de cate ori sunt motive justificate pentru aceasta. Conditiile si modalitatile de
11 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
suspendare a unei inspectii fiscale se vor stabili prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin ordin comun al ministrului economiei si
finantelor si al ministrului internelor si reformei administrative, in cazul inspectiilor
fiscale efectuate de organele fiscale prevazute la art. 35, care se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei.
Reguli privind inspectia fiscal
Inspectia fiscala va avea in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturile
juridice care sunt relevante pentru impunere. Inspectia fiscala va fi efectuata in asa fel
incat sa afecteze cat mai putin activitatea curenta a contribuabililor si sa utilizeze eficient
timpul destinat inspectiei fiscale.
Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa, contributie si
alte sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa
impozitarii. Prin exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide
reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la
data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor
fiscali la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele
acestora.
Inspectia fiscala se exercita pe baza principiilor independentei, unicitatii, autonomiei,
ierarhizarii, teritorialitatii si descentralizarii.
Activitatea de inspectie fiscala se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe
anuale, trimestriale si lunare aprobate in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin acte ale autoritatilor
administratiei publice locale, dupa caz.
La inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului
legitimatia
de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea
inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control.
La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie scrisa, pe
propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si
informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. In declaratie se va mentiona si faptul ca au
fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil.
Contribuabilul are obligatia sa indeplineasca masurile prevazute in actul intocmit cu
ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie
fiscala.
12 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Obligatia de colaborare a contribuabilului
Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta
este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate
documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante
din punct de vedere fiscal.
La inceperea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care
sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de
acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru
obtinerea de informatii.
Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale contribuabilii supusi acesteia au dreptul de a
beneficia de asistenta de specialitate sau juridica.
Dreptul contribuabilului de a fi informat
Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscal asupra
constatarilor rezultate din inspectia fiscala. La incheierea inspectiei fiscale, organul fiscal
va prezenta contribuabilului constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-I acestuia
posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere potrivit art. 9 alin. (1), cu exceptia cazului
in care bazele de impozitare nu au suferit nicio modificare in urma inspectiei fiscale sau a
cazului in care contribuabilul renunta la acest drept si notifica acest fapt organelor de
inspectie fiscala.
Data, ora si locul prezentarii concluziilor vor fi communicate contribuabilului in timp
util.
Contribuabilul are dreptul sa prezinte, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile
inspectiei fiscale.
Sesizarea organelor de urmarire penala
Organele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala in legatura cu constatarile
efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei
infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala.
In situatiile prevazute la alin. (1) organele de inspectie au obligatia de a intocmi proces-
verbal semnat de organul de inspectie si de catre contribuabilul supus inspectiei, cu sau
fara explicatii ori obiectiuni din partea contribuabilului. In cazul in care cel supus
controlului refuza sa semneze procesul-verbal, organul de inspectie fiscala va consemna
13 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
despre aceasta in procesul-verbal. In toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat
contribuabilului.
Raportul privind rezultatul inspectiei fiscale
Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta
constatarile inspectiei din punct de vedere faptic si legal.
La finalizarea inspectiei fiscale, raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de
impunere care va cuprinde si diferente in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta
fiscala existenta la momentul inceperii inspectiei fiscale. In cazul in care baza de
impunere nu se modifica, acest fapt va fi stabilit printr-o decizie privind nemodificarea
bazei de impunere.
Procedurile de control reprezinta modalitatea prin care se efectueaza controlul fiscal.
Inspectia fiscala poate fi generala sau partiala. Inspectia fiscala generala presupune
verificarea tuturor operatiunilor pe o perioada de timp determinata. Inspectia fiscala
partiala reprezinta verificarea uneia sau mai multor operatiuni pe o perioada de timp
determinata.
Controlul fiscal este de doua feluri:
• Inopinat;
• Incrucisat
Controlul incrucisat consta in verificarea documentelor si operatiunilor efectuate de
contribuabil in concordanta cu alt contribuabil. Acest control poate fi si inopinat.
Ca metode de control se disting doua metode: prin sondaj si electronic;
Controlul prin sondaj se efectueaza prin verificarea selectiva a documentelor justificative
si a operatiunilor semnificative in care sunt reflectate modul de calcul, de inregistrare si
de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat.
Controlul electronic presupune verificarea programelor de calcul cu ajutorul carora se
tine contabilitatea, in principal a programelor de contabilitate cu ajutorul unor
instrumente informatice specializate. Metodele si procedurile de control se stabilesc in
functie de natura inspectiei fiscale iar documentele analizate, operatiunile verificate se
stabiliesc de catre inspectorul fiscal pe baza rationamentul profesional. Indiferent de
metodele si tehnicile folosite intotdeuna trebuie sa fie acelasi rezultat care reprezinta
situatia de fapt fiscala a contribuabilului.
14 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Drepturi si obligatii ale contribuabililor si ale inspectorilor
Drepturile persoanelor juridice supuse inspectiei fiscale
Obligatiile persoanei juridice supusa inspectiei fiscale
Drepturile persoanelor fizice supuse inspectiei fiscale
Obligatiile persoanelor fizice supuse inspectiei fiscale
În contextul înmulţirii controalelor fiscale, contribuabilii trebuie să-şi cunoască foarte
bine atât drepturile, cât şi obligaţiile. Prin tradiţie, românii au o atitudine defensivă în
timpul inspecţiilor fiscale, depunând eforturi importante pentru păstrarea unor relaţii
amiabile. Totuşi, în ultima perioadă se observă schimbări, contribuabilii realizând că
trebuie să-şi apere activ drepturile. „Pe fondul lipsei acute de resurse financiare la bugetul
statului, ne aşteptăm la o intensificare a activităţilor de inspecţie fiscală, de urmărire şi
executare a creanţelor stabilite prin actele de control, ceea ce amplifică riscul creşterii
presiunii fiscale, respectiv a cheltuielilor reprezentând impozite, taxe şi contribuţii,
precum şi a costurilor corelative acestora (dobânzi de întârziere, penalităţi, amenzi).”
Drepturile contribuabilului
Dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de inspecţie fiscală prin transmiterea unui aviz
de inspecţie fiscală care va cuprinde: temeiul juridic şi data de începere a inspecţiei;
obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a fi supuse inspecţiei fiscale; posibilitatea de a
solicita amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale.
Avizul se comunică în scris, înainte de începerea inspecţiei fiscale:
a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
b) cu 15 zile pentru ceilalţi contribuabili.
Comunicarea avizului de inspecţie fiscală nu este necesară însă în cazul controlului
inopinat şi al controlului încrucişat. (Controlul inopinat constă în activitatea de verificare
faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existenţa unor
fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, fără anunţarea în prealabil a contribuabilului.
15 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Controlul încrucişat constă în verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale
contribuabilului, în corelaţie cu cele deţinute de alte persoane; controlul încrucişat poate
fi şi inopinat).
Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale aflate în
cadrul termenului de prescripţie. Termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii
fiscale este de 5 ani şi începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care s-a născut creanţa fiscală. Însă, în cazul în care obligaţia fiscal rezultă din săvârşirea
unei fapte prevăzute de legea penală, termenul de prescripţie este de 10 ani şi curge de la
data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca ata¬re printr-o hotărâre
judecătorească definitivă.
Atenţie însă că aceste termene pot fi întrerupte la orice act începător de executare care poate fi şi
o notificare, ceea ce înseamnă că prescripţia o ia de la început din momentul întreruperii. La
contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate
anterior. La celelalte categorii de contribuabili inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor
născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale. Dreptul
de a solicita modificarea datei de începere a inspecţiei fiscale.
Amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale se poate solicita, o singură dată, pentru motive
justificate. Dreptul de a fi verificat o singură dată pentru fiecare impozit, taxă sau contribuţie
socială şi pentru fiecare perioadă supusă verificării/impozitării. Prin excepţie, conducătorul
inspecţiei fiscal competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data
încheierii inspecţiei fiscale şi până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar date
suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori de calcul
care influenţează rezultatele acestora.
Dreptul de a fi informat pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscal asupra constatărilor rezultate
din inspecţia fiscală. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaţii. Numai dacă pe
timpul desfăşurării inspecţiei fiscale starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de către
contribuabilul asupra căruia se desfăşoară inspecţia, organul poate solicita informaţii şi altor
persoane, care vor fi luate în considerare numai în măsura în care sunt confirmate şi de alte
mijloace de probă.
Dreptul de a refuza furnizarea de informaţii.
Soţul/soţia contribuabilului supus inspecţiei şi rudele până la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza
furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor înscrisuri. De
asemenea, preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, auditorii,
experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele
de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor.
16 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate pe toată durata exercitării inspecţiei.
Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal în privinţa informaţiilor furnizate
organelor de inspecţie. În categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret
fiscal intră datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura şi cuantumul
obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi suma veniturilor debitorului, plăţi, conturi, încasări,
deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute
din declaraţii ori din documente prezentate de către contribuabil sau orice alte informaţii
cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.
Dreptul de a primi dovada scrisă în cazul reţinerii unor documente de către organele de
inspecţie fiscală.
Dreptul de a cunoaşte rezultatele inspecţiei fiscale. La încheierea inspecţiei fiscale
organul fiscal trebuie să poarte o discuţie finală cu contribuabilul asupra constatărilor şi
consecinţelor lor fiscale. Data, ora, locul şi problematica discuţiei vă vor fi comunicate în
timp util. Contribuabilul are dreptul să-şi prezinte în scris punctul de vedere cu privire la
constatările inspecţiei fiscale. De asemenea, după încheierea inspecţiei fiscale, în cazul în
care nu se modifică baza de impunere aferentă impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale
şi altor sume datorate bugetului general consolidat, supuse inspecţiei fiscale, acest fapt va
fi comunicat în scris. Dacă în urma inspecţiei fiscale se modifică baza de impunere a
obligaţiilor bugetare supuse inspecţiei fiscale, se va comunica Decizia de impunere
privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală.
Obligaţiile contribuabilului
Potrivit art. 106 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul are obligaţia să colaboreze
la constatarea stărilor de fapt fiscale. Acesta este obligat să dea informaţii, să prezinte la
locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale toate documentele, precum şi orice alte date
necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
Contribuabilul are următoarele obligaţii:
Obligaţia de a permite accesul organului de inspecţie fiscală în incintele de afaceri.
Indiferent de locul unde se desfăşoară inspecţia fiscală, organul de inspecţie fiscală are
dreptul să inspecteze orice incintă de afaceri sau orice alte incinte ori locuri în care există
bunuri impozabile sau se desfăşoară activităţi producătoare de venituri, în prezenţa
contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta. De regulă, obligaţia de a
permite accesul este în timpul programului normal de lucru. Însă, cu acordul scris al
contribuabilului şi cu aprobarea conducătorului organului de inspecţie fiscală, inspecţia
fiscală se poate desfăşura şi în afara programului.
17 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Obligaţia de a asigura un spaţiu adecvat şi logistica necesară desfăşurării inspecţiei
fiscale. Prin spaţiu adecvat se înţelege asigurarea unui spaţiu în limita posibilităţilor, după
caz, dotat cu necesarul minim de birotică şi care să permită păstrarea în siguranţă a
documentelor primite pentru inspecţia fiscală sau elaborate de organele de inspecţie
fiscală. În cazul în care contribuabilul nu poate asigura un spaţiu corespunzător, va
anunţa în scris şi motivat organul de inspecţie fiscală competent.
Obligaţia de a pune la dispoziţie organului de inspecţie fiscală toate documentele care
stau la baza calculării impozitelor datorate: registrele de evidenţă contabilă, documentele
de afaceri şi orice alte înscrisuri relevante pentru inspecţia fiscală. Organul de inspecţie
fiscală are dreptul de a solicita şi altor persoane înscrisuri, dacă starea de fapt fiscală nu a
fost clarificată pe baza înscrisurilor puse la dispoziţie de contribuabilul inspectat. La
finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul are obligaţia de a da o declaraţie scrisă, pe
propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie toate documentele şi
informaţiile relevante pentru inspecţia fiscală.
Obligaţia de a colabora la desfăşurarea inspecţiei fiscale. Contribuabilul este obligat să
dea informaţii şi să prezinte la locul de desfăşurare a inspecţiei fiscale toate documentele,
precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de
vedere fiscal. Obligaţia de a conduce, a păstra şi a arhiva evidenţele contabile şi fiscale
într-un mod adecvat şi de a le păstra la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, după
caz.
Contestarea deciziei de impunere emise în urma inspecţiei
În cazul în care drepturile contribuabilului nu au fost respectate, acesta are dreptul să
conteste decizia de impunere. Contestaţia se depune în scris, în termen de 30 de zile de la
data comunicării rezultatelor inspecţiei fiscale, la organul fiscal al crui act este atacat. În
soluţionarea contestaţiei organul competent se pronunţă prin decizie sau dispoziţie.
Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative
de atac.
Drepturile persoanelor fizice supuse inspectiei fiscale sunt similare.
Legiuitorii, si de aceasta data, nu sunt interesati de un parteneriat real cu contribuabilul
platitor de impozite intr-un Cod de procedura fiscal rescris care ridica la „nivel de arta”
obligatiile contribuabilului simultan cu desconsiderarea drepturilor acestuia prin
nelegiferarea acestora. Poate fi un Cod fiscal extraordinar de benefic pentru contribuabil,
dar daca drepturile si obligatiile in aplicarea acestuia, respectiv Codul de procedura
fiscala, nu sunt echilibrate atunci Codul fiscal este ca „branza buna in burduf de caine”.
Pentru a face afaceri conform Codului de procedura fiscala rescris trebuie sa pui la
18 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
dispozitia organelor de control orice informatie iar acesta, organul de control decide daca
le ia in considerare sau nu. De asemenea, decide si cat sta la tine acasa iar tu trebuie sa i
te supui. Pentru aceste obligatii de punere la dispozitie a timpului tau, dintr-o viata
limitata si intr-o piata in viteza, a “oricarui” document, organelle fiscale nu trebuie sa
aiba nici o conduita, cum ar fi eficienta timpului sau sa ia in considerare documentele
chiar daca este in avantajul contribuabilului.
Poate scuza pentru organele fiscale ar fi ca au plan de incasari si plan de stabilire de
sume suplimentare formalizate care ii conduc pe acestia la „formalizarea” rezultatelor,
dar aceasta tot nu justifica povara de a dovedi a contribuabilului si nici sintagma „esti
contribuabil vinovat pana dovedesti contrariul”. Toate aceste abordari transforma ANAF
intr-un jucator pe piata economica din Romania. In aceste conditii ne-ar trebui un arbitru
care sa asigure un Fairplay al jocului, in conditiile in care exercitarea puterii statului sta
cu functionarii din ANAF … si tot contribuabilul trebuie sa dovedeasca.
Pentru exemplificare :
Discutia finala, din procedura aferenta inspectiei fiscala, este un drept al contribuabilului
(atentie !!! - nu o obligatie a organului fiscal) care poate fi exercitat printr-un punct de
vedere in scris. Pentru acest drept al contribuabilului se stabileste (de catre organul fiscal)
o data calendaristica de prezentare a unui punct de vedere cu privire la constatarile
efectuate pana in acel moment iar contribuabilul poate veni cu informatii, documente si
argumente suplimentare. Acest drept este scris in Codul de procedura fiscala dar
procedurizarea pentru organele de control practic nu exista.
Mentionez ca aceasta procedura de „discutie finala” a fost introdusa in lege pentru a
diminua numarului de contestatii, care sunt consumatoare de resurse (umane si materiale)
atat pentru contribuabil dar si pentru fisc. Pentru punctul de vedere al contribuabilului
prezentat in discutia finala organele de control trebuie sa raspunda daca accepta sau nu
argumentele prezentate, fara a fi necesara o argumentare din punct de vedere al motivelor
de fapt cat si al celor de drept.
Astfel in toate cazurile organul de inspectie raspunde sec „nu se accepta punctul
dumneavoastra de vedere”. Cel putin din punct de vedere al respectului reciproc organul
de inspectie fiscala ar trebui sa spuna si „De ce?” nu se accepta punctul de vedere. Acest
”De ce?” ramane fara raspuns din partea organelor de control/inspectie fiscala iar
contribuabilul se alege doar cu o „Discutie finala” formala care „mananca resurse” iar
fiscul cu acelasi numar de contestatii (ca si inainte de introducerea discutiei finale) si deci
cu o crestere a resurselor consumate prin marirea duratei de efectuare a inspectiei fiscale
datorita termenelor pentru exprimarea punctelor de vedere.
19 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Tot in Codul de procedura fiscala se spune despre obligatia organului de inspectie fiscala
de a informa contribuabilul , pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale, despre constatari
precum si despre dreptul contribuabilului de a fi intrebat prima data despre eventualele
argument sau informatii suplimentarenecesare organului fiscal. Surpriza, o data nu exista
nici o formalizare a etapei de informare a contribuabilului deci organul de
control/inspectie o poate face sau nu si, te trezesti si ca se incepe un control incrucisat la
partenerul de tranzactionare, care afecteaza atat increderea reciproca dintre contribuabili
cat si, nu in ultimul rand, durata inspectiei fiscale care se suspenda si in realitate se
prelungeste pana la … cand or mai avea timp.
Procedura de contestare este introdusa pentru a se asigura echilibrul in ceea ce priveste
exercitarea „puterii statului” care prin unica vointa impune legea, si da dreptul
contribuabilului de a contesta. Dincolo de faptul ca organele care solutioneaza
contestatiile sunt in subordinea managerului care stabileste sumele, ceea ce afecteaza
„usor” independent deciziei, organele de solutionare a contestatiei nu se obosesc sa
justifice de ce nu iti ia in seama argumentele din contestatie si vin cu un „100 file” in care
se da copy/paste la contestatia contribuabilului si se raspunde in ½ pagina ca nu este
acceptata contestatia. „De ce?” nu se accepta contestatia ramane un mister pentru
contribuabil care cunoaste inca o data pozitia dominanta a „puterii statului”.
Trebuie sa spunem ca fiscul ar trebui ca pentru fiecare obligatie pe care o creeaza pentru
contribuabil ar trebui „in balanta” sa acorde si drepturile care sa garanteze „buna
credinta” si limitarea abuzului de „pozitie dominant” a puterii statului in raportul juridic
fiscal, pentru a statua o data pentru totdeauna parteneriatul cu contribuabilul. Poate mai
important ar fi ca in legatura cu drepturile contribuabilului sa se „marcheze” obligatia
fiscului. Adica daca prezint un punct de vedere in discutia finala/contestatie etc. ar trebui
sa mi se raspunda argumentat (motiv de fapt si temei de drept) de ce se ia/sau nu se ia in
considerare, raspunsul de pe pozitia dominant „nu se accepta” nefiind specific unui
parteneriat cu contribuabilui pe care toti managerii publici il invoca.
In aceeasi lumina a parteneriatului as aduce in discutie si termenele de solutionare a
diferitelor cereri ale contribuabililor, care sunt intarziate din diverse motive, justificate
sau nu, cu precizarea ca ar trebui ca dupa termenul legal de solutionare sa se aprobe
„tacit” abordarea propusa de contribuabil in cerere. Spre exemplu daca nu se emit decizii
care sa impuna sume suplimentare, in cazul inspectiei fiscal anterioare aferente
rambursarilor de TVA, sumele de rambursat sa fie restituite in urmatoarea zi trecerii
perioadei legale de solutionare.
Reiterez ideea unei institutii care sa guverneze in mod independent raportul juridic fiscal
dintre „puterea statului” si „contribuabil” respectiv „Avocatul contribuabilului”. Aceasta
20 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
abordare este necesara deoarece fiscul, cu indicatori de performanta si planuri de
realizare, s-a transformat intr-un „jucator” intr-un „joc” pe care il si „arbitreaza”. Aceasta
calitate de „arbitru jucator” poate conduce la abuzuri. Sigur ca in final poti gasi dreptatea
in justitie dar timpul si banii investiti trebuie sa fie disponibili si in cele mai multe cazuri
nu sunt, aceste limitari influentand grav mediul de afaceri si predictibilitatea fiscala.
PRACTICA
Anularea parțială a raportului de inspecție fiscală.
R O M Â N IA CURTEA DE APEL BACĂU - SECȚIA COMERCIALĂ, DE
CONTENCIOS administrativ ŞI FISCAL -
Sentința nr. 146/2008
Şedința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREŞEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător
Astăzi a venit spre pronunțare acțiunea în contencios administrative formulată de
reclamanta B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei Şi Finanțelor - Agenția
Națională De Administrare Fiscală, Direcția Generală A Finanțelor Publice B şi
Administrația Finanțelor Publice B, având ca obiect anulare act de control taxe şi
impozite. Dezbaterile în fond au avut loc în şedința publică din 24 noiembrie 2008, fiind
consemnate în încheierea de şedință întocmită la aceeaşi dată.
A: - deliberând - Asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. 401/32/20.06.2008 reclamanta Bac
hemat în judecată Agenția Națională de Administrare Fiscală şi Direcția Generală a
Finanțelor Publice B în contradictoriu cu care a solicitat anularea parțială a raportului de
inspecție fiscală încheiat la data de 31.03.2008, a deciziei de impunere nr. 80/31.03.2008
şi a deciziei nr. 221/27.05.2008.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut următoarele:
Este nelegală veniturilor impozabile în sumă totală de 1.250.690 lei pentru seria - - de la
nr. - la nr. - achiziționat la data de 8.02.2005 şi care nu a putut fi prezentat la control.
21 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Actualul administrator al societății, a cumpărat societatea la data de 7.06.2005 de la
fostul administrator, potrivit actului adițional întocmit la orc sub nr. 2386/7.06.2005 şi
înregistrat prin încheierea nr. 3313/9.06.2005 a judecătorului delegat la Oficiul
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău. în cauză a fost achiziționat de
fostul administrator şi nu se regăseşte între actele care i-au fost predate pe baza de
procesul-verbal la data când a cumpărat societatea noul administrator. ui a fost declarată
în Monitorul Oficial, Partea a III-a, nr. 88/22.02.2008, chiar de către fostul administrator.
Din luna februarie 2005 până în luna iunie 2005 societatea nu a avut nici un fel de
activitate.
II. Nelegală este şi considerarea ca nedeductibile a cheltuielilor în sumă de 102.758 lei
efectuate cu achiziția de materiale de construcții pentru obiectivul Casa. Aceasta întrucât
pentru materialele de construcție achiziționate există facturi fiscale şi documente
justificative, fiind îndeplinite atât cerințele art. 145-146 coroborate cu cele ale art. 155 5
din Codul fiscal, cât şi cerințele rezultând din art. 21 din Codul fiscal.
Codul fiscal nu face nicio referire cu privire la completarea dispozițiilor sale cu cele ale
Legii nr. 50/1991. Facturile prezentate de societate îndeplinesc condițiile de documente
justificative, existând şi procese-verbale de recepție, situații de lucrări care cuprind
materialele utilizate şi înglobate în construcție. Toate acestea se reflectă în balanța
întocmită în 2007 şi ianuarie 2007.
Nu este aplicabil pct. 59 3 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 invocat în decizia nr.
221/27.05.2008 întrucât acest punct se referă la livrările de bunuri mobile, iar în cauză
este vorba de achiziții de materiale pentru construcția unui imobil.
Reclamanta a formulat două cereri de completare a acțiunii, după cum urmează:
- pentru termenul din 13.10.2008 a depus o cerere prin care şi-a completat obiectul
acțiunii, solicitând şi anularea raportul de inspecție fiscal nr. -/31.03.2008 care a stat la
baza deciziei nr. 80/31.03.2008;
-pentru termenul din 27.10.2008 reclamanta a depus o cerere prin care a lărgit cadrul
procesual sub aspectul părților - solicitând chemarea în judecată a Administrația
Finanțelor Publice B - şi sub aspectul motivelor de anulare a actelor contestate. Sub acest
din urmă aspect, reclamanta a invocat nulitatea raportului de inspecție fiscală întrucât
inspecția fiscală s-a desfăşurat în perioada 14.01.2008-28.03.2008, iar în avizul de
inspecție fiscală nr. -/25.02.2008 s-a menționat că inspecția se va efectua începând cu
data de 25.02.2008; prin urmare, inspecția fiscală s-a făcut fără respectarea dispozițiilor
22 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
art. 101 şi art. 102 din Codul d e procedură fiscală şi nu se poate reține nici situația de
excepție prevăzută de art. 103 3.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas usținut că cererea de
anulare a raportului de inspecție fiscală este fără temei legal întrucât acesta nu este un act
administrativ fiscal în sensul Codului d e procedură fiscală, ci doar un document care
reflect constatările inspecției fiscale.
Pârâta a mai arătat că acțiunea este inadmisibilă în condițiile în care aspectele legate de
emiterea avizului de inspecție fiscală nu au fost reclamate nici în timpul controlului şi
nici prin contestația administrativă.
Reclamanta a formulat două cereri de completare a acțiunii, după cum urmează:
- pentru termenul din 13.10.2008 a depus o cerere prin care şi-a completat obiectul
acțiunii, solicitând şi anularea raportul de inspecție fiscal nr. -/31.03.2008 care a stat la
baza deciziei nr. 80/31.03.2008;
-pentru termenul din 27.10.2008 reclamanta a depus o cerere prin care a lărgit cadrul
procesual sub aspectul părților - solicitând chemarea în judecată a Administrația
Finanțelor Publice B - şi sub aspectul motivelor de anulare a actelor contestate. Sub acest
din urmă aspect, reclamanta a invocat nulitatea raportului de inspecție fiscală întrucât
inspecția fiscală s-a desfăşurat în perioada 14.01.2008-28.03.2008, iar în avizul de
inspecție fiscală nr. -/25.02.2008 s-a menționat că inspecția se va efectua începând cu
data de 25.02.2008; prin urmare, inspecția fiscală s-a făcut fără respectarea dispozițiilor
art. 101 şi art. 102 din Codul d e procedură fiscală şi nu se poate reține nici situația de
excepție prevăzută de art. 103 3.
Prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas usținut că cererea de
anulare a raportului de inspecție fiscală este fără temei legal întrucât acesta nu este un act
administrativ fiscal în sensul Codului d e procedură fiscală, ci doar un document care
reflect constatările inspecției fiscale.
Pârâta a mai arătat că acțiunea este inadmisibilă în condițiile în care aspectele legate de
emiterea avizului de inspecție fiscală nu au fost reclamate nici în timpul controlului şi
nici prin contestația administrativă.
Pe de altă parte, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 102 2 lit. b) din Codul de
procedură fiscală. Examinând actele contestate în raport de susținerile părților, de probele
administrate şi de dispozițiile legale aplicabile în materie, curtea de apel constată
următoarele:
23 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Prin adresa nr. -/3.10.2007 Garda Financiară - Secția județeană Ba solicitat Direcției
Generale a Finanțelor Publice B - Activitatea de inspecție fiscală, în temeiul art. 7 lit. f)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2003, să stabilească obligațiile fiscale
datorate bugetului de stat de B motivat de faptul că, în urma verificărilor, s-a constatat că,
în perioada 2006-2007, societatea a încasat sume cu titlu de avans de la diverşi clienți
(252.493,34 lei), fără a calcula şi evidenția taxa pe valoarea adăugată aferentă (filele 159-
160).
În vederea soluționării acestei adrese Administrația Finanțelor Publice B - Activitatea de
Inspecție Fiscală a efectuat un control la reclamantă, în perioada 15.01.2008-25.02.2008
şi la data de 31.03.2008. Rezultateleacestui control au fost consemnate în procesul-verbal
întocmit la data de 31.03.2008 (filele 13-19 şi 108).
Sub aspectul contestat prin acțiune, la pct. 3 al acestui proces-verbal s-au constatat
următoarele:
- în perioada 2003- 31.05.2005, deşi conform datelor înscrise în deconturile de TVA şi
bilanțurile contabile nu sunt evidențiate venituri şi TVA colectată, a achiziționat mai
multe documente cu regim special, între care şi fiscal seria - - de la nr. - la nr. -
achiziționat de la B cu factura nr. 1656/8.02.2005;
- prin actul adițional nr. 2386/7.06.2005 înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului de
pe lângă Tribunalul Bacău conform certificatului nr. 24858/8.06.2005 în a fost cooptat ca
asociat şi administrator şi s-a retras din societate şi din administrare;
- în procesul-verbal de predare-primire încheiat între şi nu s-au regăsit în lista
documentelor predate în cauză.
Având în vedere această situație organul de inspecție fiscală a procedat la bazei de
impunere în conformitate cu art. 67 1 din Codul d e procedură fiscală. Totodată, au fost
reținute dispozițiile art. 49 1 lit. c), art. 62, art. 63 1 din Codul d e procedură fiscală, pct.
65.1 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004. Astfel, s-a considerat că fiscal seria -
- de la nr. - la nr. - achiziționat la data de 8.02.2005 putea fi utilizat pe parcursul anului
2005 şi constituie mijloc de probă la
stabilirea bazei de impunere. bazei de impunere s-a realizat prin compararea veniturilor
obținute de în anul 2005, din perioada în care societatea a fost preluată de. Conform
datelor din evidența contabilă la data de 31.12.2005 societatea a înregistrat venituri totale
de 275.152 lei care sunt aferente unui număr de 11 facturi fiscale emise în perioada
30.06.2005-31.12.2005 pentru care s-a estimat o medie de 25.013,81 lei pe factură,
reprezentând medie venit bază impozabilă. Ca urmare, pentru seria - - de la nr. - la nr. -
24 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
neprezentat la control s-au estimat venituri suplimentare impozabile în sumă de
1.250.690 lei (25.013,81x50 facturi). S-a stabilit că, potrivit art. 140 1 din Legea nr.
571/2003 aceste venituri constituie baza impozabilă din punctul de vedere al TVA asupra
căreia s-a aplicat cota standard de 19% rezultând o taxă pe valoarea adăugată în sumă de
237.631 lei.
Întrucât inspecția fiscală s-a prelungit şi după perioada inițială (15.01.2008-25.02.2008)
organul de control a emis avizul de inspecție fiscală nr. -/25.02.2008 prin care societății
reclamante i s-a adus la cunoştință faptul că începând cu 25.02.2008 va face obiectul unei
inspecții fiscal generale.
În baza raportului de inspecție fiscală pârâta Administrația Finanțelor Publice B a emis
decizia de impunere nr. 80/31.03.2008 prin care s-au stabilit obligații fiscale suplimentare
de plată pentru taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profit, contribuția de asigurări
sociale datorate de angajator, contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la
asigurați, contribuția pentru asigurări de sănătate datorate de angajator, contribuția pentru
asigurări de sănătate reținută de la asigurați, contribuția de asigurări pentru şomaj
datorată de angajator, contribuția individuală de asigurări pentru şomaj reținută de la
asigurați, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată
de angajator, contribuția pentru concedii şi indemnizații datorate de persoanele aflate în
incapacitate de muncă, contribuția angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata
creanțelor salariale şi impozitul pe veniturile din salarii şi din venituri asimilate salariilor.
Împotriva deciziei de impunere reclamanta a formulat contestație administrativă, suma
totală contestată fiind de 858.250 lei, între obligațiile fiscale contestate fiind şi cele în
legătură cu care s-a formulat prezenta acțiune.
Prin decizia nr. 22 din 27.05.2008 Direcția Generală a Finanțelor Publice B - Biroul
soluționare contestații a respins în totalitate contestația pentru următoarele motive:
- Suma de 28.159 lei taxă pe valoarea adăugată a fost corect stabilită întrucât societatea
nu a prezentat autorizație de construire. În conformitate cu art. 94 3 lit. c) din Ordonanța
Guvernului nr. 92/2003 reprezentantului societății i s-a solicitat notă explicativă, notă din
care rezultă că autorizația nu a fost obținută întrucât nu au fost soluționate actele de
proprietate asupra terenului. Nerespectarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 50/1991
conduce la concluzia că societatea nu poate demonstra că achizițiile de materiale de
construcții sunt destinate realizării operațiunilor taxabile, fiind încălcate prevederile art.
145 2 lit. a) şi art. 146 lit. a), precum şi cele ale art. 21 1, art. 17 1 din Legea nr. 571/2003
republicată.
25 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
- Organul de inspecție fiscală a procedat în mod corect la bazei de impunere în
conformitate cu art. 67 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 în ceea ce priveşte seria -
- de la nr. - la nr. - achiziționat la data de 8.02.2005. Prin urmare, s-au stabilit o taxă pe
valoarea adăugată de 237.631 lei şi un impozit pe profit de 200.110 lei.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus o serie de înscrisuri din care rezultă
următoarele: ui seria - - de la nr. - la nr. - a fost declarată de şi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, Nr. 88/22.02.2008 (fila 22).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B, cu sediul în B,-,.
A,. 2, județul B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei Şi Finanțelor - Agenția
Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B,-, sector 5, Direcția Generală A
Finanțelor Publice B, cu sediul în B,--3, județul B şi Administrația Finanțelor Publice B,
cu sediul în B,-, județul B, astfel cum a fost completată. Respinge excepția
inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice Anulează,
în parte, decizia nr. 221/27.05.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice B,
decizia de impunere nr. 80/31.03.2008 şi raportul de inspecție fiscală -/31.03.2008 emise
de Administrația Finanțelor Publice B în ceea ce priveşte următoarele obligații fiscale
suplimentare stabilite de inspecția fiscală:
- 237.631 lei taxa pe valoarea adăugată aferentă veniturilor estimate şi 181.313 lei majorări
de întârziere;
- 28.129 lei taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de material de construcții şi
5.181,44 lei majorări de întârziere;
- 200.110,4 lei impozit pe profit aferent veniturilor estimate şi 152.684 lei majorări de
întârziere;
- 16.441 lei impozit pe profit aferent achizițiilor de materiale de construcții şi 3.024,96 lei
majorări de întârziere.
Obligă pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B şi Administrația Finanțelor
Publice B să plătească reclamantei suma de 2004,30 lei reprezentând cheltuieli de
judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în şedința publică
din 02 2008.
Preşedinte,
26 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
- - -
Grefier,
---
Tehnored.
- ex. 6
03 2008
Preşedinte: Mona Gabriela Ciopraga
Judecători: Mona Gabriela Ciopraga
CAPITOLUL II. Litigii fiscale
Contestatia administrativa: acte care ar putea fi contestate; termene de contestare;
modalitati de evitare a sanctiunii nerespectarii termenelor de contestare. Suspendarea
executarii actului administrativ: momentul optim de promovare; tipuri de argumentatie;
tipuri de probatoriu de natura a facilita suspendarea. Actiuni judiciare; termene de
promovare; durata de solutionare; cai de atac Probleme frecvente intalnite in practica;
probatoriul relevant in astfel de litigii.
Prin OMFP 2906/2014 au fost aprobate noi instructiuni pentru aplicarea titlului IX din
Codul de procedura fiscala - Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor
administrative fiscale.
Conform prevederilor Titlului IX din Codul de procedura fiscala, impotriva titlului de
creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscal se poate formula contestatie
potrivit legii.Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune
al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin
lipsa acestuia, in conditiile legii.Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca
a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
Orice persoana care formuleaza o contestatie pentru lipsa unui act administrativ fiscal
trebuie sa demonstreze dreptul sau sau interesul legitim lezat.
Contestatia se depune la organul fiscal emitent al actului administrative fiscal contestat.
27 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului
administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. Daca actul administrativ fiscal nu contine
elementele cu privire la posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei
si organul fiscal la care se depune contestatia, contestatia poate fi depusa, in termen de 3
luni de la data comunicarii actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului
administrativ atacat.
Dispozitiile privind termenele din Codul de procedura civila se aplica in mod
corespunzator, astfel:
a) Termenul de depunere a contestatiei se calculeaza pe zile libere, cu exceptia cazului in
care prin lege se prevede altfel, neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand
s-a sfarsit termenul.
De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului in data de 29
iunie, termenul de 30 de zile incepe sa curga de la data de 30 iunie si se implineste in data
de 29 iulie, astfel incat ultima zi de depunere a contestatiei este 30 iulie.
b) Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este
suspendat (de exemplu, zile de repaus saptamanal) se va prelungi pana la sfarsitul primei
zile de lucru urmatoare.
De exemplu: In situatia in care data de 30 iulie prezentata la exemplul anterior este
sambata, ultima zi de depunere a contestatiei este luni, 1 august.
c) Termenul de 3 luni prevazut la art. 207 alin. (4) din Codul de procedura fiscala se
sfarseste in ziua lunii corespunzatoare zilei de plecare.
De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului in data de 15
ianuarie, termenul de 3 luni se sfarseste in data de 15 aprilie, astfel incat ultima zi de
depunere a contestatiei este data de 15 aprilie.
d) Termenul care, incepand la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se sfarseste intr-o luna care
nu are o asemenea zi se va socoti implinit in ultima zi a lunii, cum ar fi exemplul expus
mai jos:
Actul administrativ fiscal este comunicat in data de 30 noiembrie, termenul de 3 luni se
sfarseste in ultima zi a lunii februarie, respective 28 sau 29 februarie, reprezentand ultima
zi de depunere a contestatiei.
Ordinul cuprinde instructiuni cu privire la posibilitatea de contestare, forma si continutul
contestatiei, termenul de depunere a contestatiei, organul competent, retragerea
28 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
contestatiei, solutionarea contestatiei, decizia de solutionare, suspendarea procedurii de
solutionare a contestatiei pe cale administrativa, comunicarea deciziei si calea de atac.
La data intrarii in vigoare a OMFP 2906/2014 se abroga prevederile OANAF nr.
450/2013 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 236 din 24 aprilie 2013.
Recent, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unei excepţii de neconstituţionalitate
ridicată la Tribunalul Dâmboviţa – Secţia comercială şi de contencios administrativ, într-
o cauză ce are ca obiect anularea în parte a unei decizii de impunere.
Critica se referă la dispoziţiile art. 205 din Codul de procedură fiscal şi art. 7 alin. (1) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autorul acesteia susţinând că textele de
lege criticate încalcă prevederi din Constituţie, precum şi din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece “încalcă liberul acces la justiţie
şi dreptul la un proces echitabil soluţionat de o instanţă de judecată prevăzută de lege”.
Posibilitatea de contestare
Orice persoană care formulează o contestaţie pentru lipsa unui act administrativ fiscal
trebuie să demonstreze dreptul său sau interesul legitim lezat.
Lipsa actului administrativ fiscal înseamnă nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri
a contribuabilului pentru emiterea unui act administrativ fiscal.
Deciziile referitoare la bazele de impunere se pot contesta numai prin contestarea deciziei
referitoare la baza de impunere, nu şi a deciziilor de impunere emise ulterior în temeiul
acesteia.
Forma şi conţinutul contestaţiei.
În cazul în care contestatarul precizează că obiectul contestaţiei îl formează actul
administrativ fiscal atacat, fără însă a se menţiona, înăuntrul termenului acordat de
organul de soluţionare, cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe feluri de
impozite, taxe, datorie vamală, contribuţii, precum şi accesorii ale acestora, sau măsurile
pe care le contestă, contestaţia se consideră formulată împotriva întregului act
administrativ fiscal. În cazul în care contestaţia este formulată printr-un împuternicit al
contestatorului, organele de soluţionare competente vor verifica împuternicirea, iar în
cazul în care contestatorul se află în procedură de
insolvenţă/reorganizare/faliment/lichidare, contestaţia va purta semnătura şi ştampila
administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz.
29 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
În situaţia în care contestaţia nu îndeplineşte cerinţele de depunere (împuternicirea în
original sau în copie legalizată, semnătura şi ştampila), organele de soluţionare
competente vor solicita contestatorului printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de
primire, ca în termen de 5 zile de la comunicare să îndeplinească aceste cerinţe. În caz
contrar, contestaţia va fi respinsă.
Termen de depunere a contestaţiei.
Contestaţia se depune la organul fiscal emitent al actului administrative fiscal contestat,
iar la primirea contestaţiei organul emitent al actului administrativ fiscal va întocmi
dosarul contestaţiei, precum şi referatul cu propuneri de soluţionare.
Dosarul contestaţiei va cuprinde: contestaţia în original, ce trebuie să poarte semnătura
persoanei îndreptăţite, precum şi amprenta ştampilei, în cazul contestatorului persoană
juridică, împuternicirea avocaţială în original sau în copie legalizată, după caz, actul prin
care se desemnează administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul, actul
administrativ fiscal atacat, în copie, precum şi anexele acestuia, dovada comunicării
actului administrativ fiscal atacat din care să reiasă data la care acesta a fost comunicat,
copii ale documentelor ce au legătură cu cauza supusă soluţionării, documentele depuse
de contestator şi sesizarea penală în copie, dacă este cazul.
Dispoziţiile privind termenele din Codul de procedură civilă se aplică în mod
corespunzător, astfel, termenul de depunere a contestaţiei se calculează pe zile libere, cu
excepţia cazului în care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul nici ziua când a
început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.
Retragerea contestaţiei
Cererea de retragere trebuie să fie semnată de contestator sau de împuternicit, cu
îndeplinirea aceloraşi condiţii de formă prevăzute la formularea şi depunerea contestaţiei.
Dovada calităţii de împuternicit se face potrivit legii. În cazul în care contestatorul se află
în procedură de insolvenţă/ reorganizare/faliment/lichidare, cererea de retragere a
contestaţiei va purta semnătura şi ştampila administratorului special/administratorului
judiciar sau a lichidatorului, după caz. Persoanele fizice vor anexa la cererea de retragere
copia actului de identitate.
Decizia de soluţionare:
În soluţionarea contestaţiei, organele de soluţionare competente ale Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală se pronunţă prin decizie. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei
este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, în sensul că asupra ei organul de
soluţionare competent nu mai poate reveni, cu excepţia situaţiilor privind îndreptarea
30 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
erorilor materiale, potrivit legii, şi este obligatorie pentru organele fiscale emitente ale
actelor administrative fiscale contestate.
Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrative:
Dacă prin decizie se suspendă soluţionarea contestaţiei până la rezolvarea cauzei penale,
organul de soluţionare competent va relua procedura administrativă, în condiţiile art. 213
alin. (1) din Codul de Procedură Fiscală, numai după încetarea definitivă şi executorie a
motivului care a determinat suspendarea. Aceasta trebuie dovedită de către organele
fiscal sau de contestator printr-un înscris emis de organele abilitate. Soluţia dată de
organele de cercetare şi urmărire penală trebuie însoţită de rezoluţia motivată, atunci când
suspendarea a fost pronunţată până la rezolvarea cauzei penale. Dacă solicitarea de
reluare a procedurii de soluţionare aparţine împuternicitului contestatorului, altul decât
cel care a formulat contestaţia, acesta trebuie să facă dovada calităţii de împuternicit. În
situaţia în care solicitarea de reluare a procedurii aparţine contestatorului, organele de
soluţionare vor cere organului fiscal abilitat, printr-o adresă, comunicarea faptului că
motivul de încetare a suspendării soluţionării contestaţiei a rămas definitiv/definitiv şi
irevocabil. În situaţia în care solicitarea de reluare a procedurii aparţine contestatorului,
organele de soluţionare vor cere organului fiscal abilitat, printr-o adresă, comunicarea
faptului că motivul de încetare a suspendării soluţionării contestaţiei a rămas
definitiv/definitiv şi irevocabil.
Soluţii asupra contestaţiei
Contestaţia poate fi respinsă ca:
- neîntemeiată, în situaţia în care argumentele de fapt şi de drept prezentate în susţinerea
contestaţiei nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul administrativ fiscal
atacat;
- nemotivată, în situaţia în care contestatorul nu prezintă argumente de fapt şi de drept în
susţinerea contestaţiei sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supuse
soluţionării;
- fiind fără obiect, în situaţia în care sumele şi măsurile contestate nu au fost stabilite prin
actul administrativ fiscal atacat sau dacă prin reluarea procedurii administrative, luându-
se act de soluţia pronunţată de instanţa penală, se constată că cererea rămâne lipsită de
obiect;
- inadmisibilă, în situaţia contestării deciziilor de impunere emise în temeiul deciziei
referitoare la baza de impunere, având în vedere prevederile art. 205 alin. (6) din Codul
de Procedură Fiscală. Aceste soluţii nu sunt prevăzute limitativ.
31 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Respingerea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiilor procedural Contestaţia poate fi
respinsă ca:
- nedepusă la termen, în situaţia în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut de lege;
- fiind depusă de o persoană lipsită de calitatea de a contesta, în situaţia în care aceasta este
formulată de o persoană fizică sau juridical lipsită de calitate procesuală;
- fiind depusă de o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, potrivit legii;
- lipsită de interes, în situaţia în care contestatorul nu demonstrează că a fost lezat în dreptul
sau interesul său legitim;
- prematur formulată, în situaţia în care sumele contestate nu sunt individualizate prin titlu de
creanţă şi în situaţia în care nu au fost emise decizii privind baza de impunere.
Comunicarea deciziei şi calea de atac
Decizia de soluţionare a contestaţiei se comunică prin modalităţile de comunicare a
actului administrativ fiscal prevăzute de art. 44 din Codul de Procedură Fiscală.
Instrucţiuni privind îndreptarea erorilor materiale din deciziile privind soluţionarea
contestaţiilor
Procedura de efectuare a corecţiei erorilor materiale din deciziile de soluţionare a
contestaţiilor cuprinde activităţile ce trebuie effectuate pentru corectarea erorilor
materiale. Prin erori materiale se înţelege orice greşeli de redactare, omisiuni sau
menţiuni greşite din actele administrative fiscale, cu excepţia acelora care atrag nulitatea
actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ
fiscal.
Erorile materiale din deciziile de soluţionare a contestaţiilor pot fi îndreptate de către
organul de soluţionare a contestaţiilor competent, la iniţiativa acestuia, a organului fiscal
emitent al actului administrative fiscal contestat, a contestatorului sau a oricărei persoane
direct interesate.
Instrucţiuni privind publicarea pe site a deciziilor de soluţionare a contestaţiilor
În cadrul Direcţiei generale de soluţionare a contestaţiilor, birourilor/serviciilor de
soluţionare contestaţii din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene/
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti toate deciziile emise în
soluţionarea contestaţiilor şi soluţiile instanţelor judecătoreşti, după caz, după
32 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
depersonalizarea lor, se transpun într-un format citibil pentru a fi postate pe site-ul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Depersonalizarea deciziilor emise în soluţionarea contestaţiilor se face prin eliminarea
oricăror elemente care ar conduce la identificarea persoanelor fizice sau juridice
implicate ori a funcţionarilor publici care au participat la redactarea şi semnarea deciziei.
PRACTICA
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cazul în care se solicită suspendarea
executării unui act administrativ-fiscal prin care s-a dispus în sarcina persoanei vătămate
plata unei sume de bani, îndeplinirea condiţiei prevenirii unei pagube iminente, prevăzută
de art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, nu este dovedită şi demonstrată prin simpla
susţinere că plata sumei respective conduce la producerea unui prejudiciu în patrimoniul
acesteia întrucât astfel s-ar ajunge la concluzia că această cerinţă este presupusă în
majoritatea actelor administrative din această categorie, ceea ce ar contraveni caracterului
de excepţie al instituţiei suspendării executării actelor administrative în reglementarea
Legii nr. 554/2004. În speţă, Înalta Curte a reţinut că reclamanta nu a administrat niciun
fel de probă de natură să formeze convingerea instanţei în sensul iminenţei unei pagube
materiale greu sau imposibil de înlăturat ulterior, în cazul în care, în final, actul ar fi
anulat, astfel încât să se circumscrie caracterului de excepţie al suspendării executării
actului administrativ, ceea ce impune respingerea cererii de suspendare.(Decizia nr. 2132
din 8 mai 2014 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiectsuspendarea executării
Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis de
A.P.D.R.P.)
Va uram succes in conbaterea abuzurilor ficale ale statului. Peste 95 din contestatii sunt
admise in favoarea contribuabilului.
33 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Ghidul angajatorului in Romania 2014-2015
Introducere
Angajatorul sau antreprenorul in Romania trebuie sa se adapteze problemelor
juridice,politice,fiscale si nu in cele din urma cotidiene. Iata zece trasaturi ale unui antreprenor
de succes:
1. Disciplina
Acesti oameni sunt extrem de concentrati asupra atingerii obiectivelor si elimina orice obstacol
sau factori disturbatori ce le stau in cale. Au strategii bine puse la punct si dezvolta tactici pentru
a le duce la indeplinire. Antreprenorii de succes sunt suficient de disciplinati incat sa faca toti
pasii necesari in vederea atingerii obiectivelor.
2. Incredere
Antreprenorul de succes nu se intreaba daca va avea sau nu succes sau daca merita sa ajunga
acolo sus. Acesta este suficient de increzator in fortele proprii incat STIE ca afacerea sa va avea
succes. Acesta emana incredere prin tot ceea ce face.
3. Deschis la minte
Antreprenorii de succes isi dau seama ca fiecare zi este o noua oportunitate. Acesta genereaza in
mod continuu idei noi, isi imbunatateste abilitatile de comunicare eficienta cu oamenii si vede
orice provocare ca pe o noua oportunitate de dezvoltare.
4. Intreprinzator
Antreprenorii de succes stiu ca daca ceva trebuie facut, cel mai bine este sa inceapa chiar ei
lucrul respectiv. Acestia stabilesc standarde inalte pentru angajati si le ofera un exemplu demn de
urmat. Sunt proactivi, nu asteapta aprobarea nimanui.
5. Spirit competitiv
Multe companii au fost infiintate si au ajuns sa aiba succes pentru simplul motiv ca un
antreprenor a stiut ca poate face o treaba mai buna decat altii. Antreprenorii de succes sunt
extrem de competitivi, le place sa castige, in viata si in afaceri.
6. Creativitate
O latura a creativitatii este aceea de a putea face conexiuni intre evenimente si situatii care,
aparent, nu au niciun fel de legatura unele cu altele. Antreprenorii dau dovada de un simt al
creativitatii extrem de dezvoltat, acestia gasind solutii acolo unde altii nu vad decat obstacole si
provocari,. Acestia pot gasi alte intrebuintari pentru produse si servicii vechi.
7. Determinare
Antreprenorii ed succes nu se lasa doborati de obstacole si greutati. Acestia vad in fiecare
infrangere si in fiecare esec o noua oportunitate de a dobandi succesul si de a reveni in forta, si
34 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
mai puternici. Acestia sunt pregatiti sa faca fata tuturor dificultatilor si vor incerca iar si iar pana
cand vor reusi. Astfel de oameni cred ca totul este posibil.
8. Pasiune
Pasiunea este o trasatura esentiala a unui antreprenor de succes. Acestia isi iubesc cu adevarat
munca si sunt dispusi sa depuna eforturi suplimentare pentru a atinge succesul deoarece sunt
motivati de pasiune, nu de rasplata financiara. Un antreprenor de succes doreste intotdeauna sa se
imbunateasca si sa isi dezvolte compania.
9. Comunicare
Antreprenorii de succes au abilitati de comunicare excelente. Acestia stiu cum sa isi vanda
produsele si serviciile si cum sa isi motiveze angajatii. Stiu cum sa scoata in evidenta beneficiile
produselor si serviciilor oferite si sa ii indrume pe cei din jurul lor catre succes.
10. Putere de concentrare
Un antreprenor de succes este de multe ori primul care ajunge la birou si ultimul care pleaca
acasa. Acesta este extrem de concentrat asupra atingerii obiectivelor. Antreprenorii prezintă un
stil comportamental aparte, definit printr-o serie de atribute de personalitate:
• Ambiţia de a se ridica la standardele cele mai înalte, adesea auto-impuse;
• Fler în anticiparea tendinţelor economice;
• Imaginaţie, creativitate şi pasiune în identificarea oportunităţilor;
• Discernământ în luarea deciziilor strategice;
• Comportament raţional în raport cu ameninţările pieţei;
• Capacitate de orientare şi tenacitate în atingerea obiectivelor propuse;
• Tendinţa spre diferenţiere şi originalitate sub toate aspectele;
• Putere de anticipare şi flexibilitate în adoptarea de măsuri critice;
• Motivare şi perseverenţă;
• Dorinţa de a reuşi în lumea afacerilor;
• Dedicare totală faţă de interesele de business;
• Capacitatea de a învăţa din experienţele anterioare şi dorinţa de auto-depăşire;
• Înclinaţia naturală spre asumarea de riscuri;
• Spirit de iniţiativă şi responsabilitate în rezolvarea problemelor;
• Abilitatea de a tolera schimbarea şi buna adaptare la situaţii de criză şi incertitudini;
• Orientare spre rezultate.
Pregătirea profesională
Antreprenorii pot aparţine oricărui grup profesional. Nu există meserii "predestinate" pentru a
produce antreprenori. Întreprinzătorii cu vocative pot avea aproape orice profesie, dar au, în mod
obligatoriu, nevoie de cunoştinţe şi aptitudini specializate, care să le permită lansarea şi
dezvoltarea unei afaceri. Cea mai nouă abordare în ce priveşte instruirea antreprenorială vizează
cultivarea de competenţe diverse: de la formarea de cunoştinţe şi atitudini cu caracter general,
referitoare la antreprenoriat, până la aptitudini strict specializate, legate de domeniul afacerilor.
35 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Antreprenorii preferă munca ce implică persuasiune, influenţă şi direcţionarea altora. Adesea, ei
sunt interesaţi de probleme economice fără legătură cu domeniul pentru care s-au pregătit. Ceea
ce ii incită şi îi motivează este, în esenţă, rezolvarea de probleme.
Indiferent de profesia lor de bază, întreprinzătorii, sunt înclinaţi în mod natural, către activităţi de
tipul:
• supervizare;
• coordonare;
• managementul afacerilor;
• managementul proiectelor.
Resursele financiare
Resursele financiare sunt o componentă esenţială a unei afaceri, dar nu cea mai importantă.
Lumea afacerilor oferă suficient de multe exemple de afaceri care au fost vândute, parţial sau în
întregime, chiar din faza de dezvoltare. Deci "ideea de afacere" are, în sine, un capital financiar
demn de luat în seamă.
Ştiai că...
• La inaugurarea unei afaceri, profitul nu apare imediat. În primul an de activitate, este de
aşteptat să apelezi la economiile proprii pentru a susţine şi impulsiona afacerea.
• Treptat, însă, business-ul va deveni auto-sustenabil. Acest lucru se poate întampla mai
devreme sau mai tarziu, în funcţie de o serie de factori:
• experienţa profesională a antreprenorului;
• domeniul de activitate al firmei;
• ritmul de dezvoltare al ramurii economice în care se încadrează afacerea;
• puterea financiară a întreprinzătorului;
• gradul de accesare a surselor de finanţare;
• nivelul de promovare a afacerii.
• Primii bani pe care îi câştigă un antreprenor reprezintă, în general, dividende din profitul
realizat de firma. Din această sumă, o bună parte se va reinvesti pentru creşterea afacerii.
• Abia atunci când compania obţine venituri lunare stabile, oamenii de afaceri încep să se
gândească la propriul salariu.
• Antreprenorii îşi încep prima afacere de obicei cu resurse minime, de subzistenţă. În aceste
condiţii, devine aproape obligatoriu ca antreprenorul să caute expertiza în afara companiei, să
apeleze la consultanţi de business şi să acceseze surse de finanţare care să-I permită să se
dezvolte.
In cele ce urmeaza vom trata in concret ce trebuie sa faca un angajatorul,chiar putand fi folosit zi
de zi Este un Ghid Juridic al angajatorului.
Cuprins
1.Care sunt drepturile angajatorilor in Romania?
2.Care sunt drepturile salariatilor?
36 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
3.Cum pot "da afara"legal pe cineva?
4.Ce se intampla daca am pierdut un proces cu un salariat?
5.Cum ma pot apara de salariatii procesomani?
1.Care sunt drepturile angajatorilor in Romania
Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;
b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, in conditiile legii;
c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;
d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit
legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern;
f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a
realizarii acestora.
Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc
desfasurarea relatiilor de munca;
b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea
normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca
aplicabil si din contractele individuale de munca;
d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia
informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea
unitatii.
Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractual colectiv de munca
aplicabil;
e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor
susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;
f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze
contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;
g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de
lege;
h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
1. Dispozitiile art. 40 C. muncii privitoare la drepturile angajatorului materializeaza puterea
acestuia de directivare, control si disciplinara in raport cu salariatii.
2. Stabilirea organizarii si functionarii unitatii nu este doar un drept, ci si o obligatie a
angajatorului. Toate persoanele juridice au obligatia de a elabora regulamentul de organizare si
functionare, prin...
37 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
3. Prerogativa angajatorului de a stabili organizarea unitatii se poate concretiza in elaborarea
regulamentului de organizare si functionare, care, spre deosebire de regulamentul intern, nu
implica consultarea reprezentantilor salariatilor.
4. Având în vedere că este lăsat la latitudinea exclusivă a angajatorului, nu este susceptibil de
abuz dreptul acestuia de a-şi fixa cifra de afaceri, precum şi de a stabili...
5. Aptitudinea angajatorului de a stabili organizarea şi funcţionarea unităţii realizează conţinutul
puterii de gestionare a acestuia. Puterea de gestionare nu este absolută, instanţa judecătorească
fiind îndreptăţită să examineze deciziile...
6. Stabilirea atributiilor corespunzatoare fiecarui salariat, concretizate in fisa postului, reprezinta
prerogativa exclusiva a angajatorului, care se va raporta, desigur, la obligatiile principale pe care
si le asuma salariatul la incheierea...
7. Prerogativa angajatorului de a stabili atributiile corespunzatoare fiecarui salariat trebuie
inteleasa ca se refera la fixarea atributiilor in abstract sau in mod obiectiv; cu alte cuvinte, de
vreme ce atributiile...
8. În baza dispoziţiilor art. 40 alin. (1) lit. b)-c) din Codul muncii, angajatorul poate proceda
oricând, pe parcursul executării contractului individual de muncă, dar cu respectarea principiului
bunei-credinţe în raporturile...
9. Dreptul angajatorului de a da dispozitii cu caracter obligatoriu este tarmurit de principiul
legalitatii, ceea ce inseamna ca salariatul este indreptatit sa refuze executarea unor ordine
contrare legii.
2.Care sunt drepturile salariatilor
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc, potrivit
legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de
muncă.
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile care le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care
se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor
drepturi este lovită de nulitate.
Conform art. 39 din Codul Muncii, drepturile salariatului sunt următoarele:
- dreptul la salarizare pentru munca depusă;
- dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
- dreptul la concediu de odihnă anual;
- dreptul la egalitate de şanse şi tratament;
- dreptul la demnitate în muncă;
- dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
- dreptul la acces la formarea profesională;
- dreptul la informare şi consultare;
- dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de
muncă;
- dreptul la protecţie, în caz de concediere;
- dreptul la negociere colectivă şi individuală;
- dreptul de a participa la acţiuni colective;
- dreptul de a se constitui sau a adera la un sindicat;
38 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
- alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă.
Totodată, obligaţiile salariatului se disting după cum urmează:
- obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin
conform fişei postului;
- obligaţia de a respecta disciplina muncii;
- obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de
muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
- obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
- obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
- obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
- alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
În ceea ce priveşte angajatorul, acesta deţine următoarele drepturi:
- să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
- să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
- să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
- să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
- să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit
legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
- să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a
realizării acestora.
În cele din urmă, art. 40 alin (2) din Codul Muncii prevede că angajatorului îi revin următoarele
obligaţii:
- să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
- să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor
de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
- să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
- să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia
informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea
unităţii.
Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractual colectiv de muncă
aplicabil;
- să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor
susceptibile să afecteze substantial drepturile şi interesele acestora;
- să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze
contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
- să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de
lege;
- să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
- să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.
39 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
3. Cum pot "da afara" legal pe cineva
Încetarea contractului individual de muncă - Legea 53 /2003 Codul muncii (Art.31,55-
79,169,170)
Toate tipurile de contract individual de muncă pot înceta prin acordul părţilor, de drept sau din
iniţiativa uneia din părţi. Regula este că situaţiile de încetare a contractului de muncă sunt cele
prevăzute de lege, grupate într-un capitol special al Codului muncii. Sunt totuşi şi excepţii de la
această regulă, aplicabile în situaţii speciale cum ar fi perioada de probă, anularea judecătorească
a deciziei de concediere sau transferul întreprinderii.
7.1. Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părţilor
Contractul individual de muncă poate înceta, aşa cum a fost şi încheiat, prin simplul acord al
părţilor contractante. Angajatul şi angajatorul stabilesc încetarea contractului la o dată convenită.
Iniţiativa poate aparţine oricăreia dintre părţi, decizia devenind efectivă în momentul în care
angajatul şi angajatorul stabilesc de comun acord data la care se va produce încetarea
contractului.
Documentul prin care este materializat acordul pentru încetarea contractului, poate fi o decizie
comună a angajatului şi angajatorului, o cerere a salariatului aprobată de angajator sau o
propunere scrisă a patronului acceptată explicit de salariat. Oricare ar fi forma acestui act, el
trebuie să conţină exprimarea neechivocă a voinţei ambelor părţi pentru încetarea contractului
individual de muncă la o dată precisă.
Unitatea ____________________________________
Sediul _____________________________________
C.U.I. ________________________
D E C I Z I E D E Î N C E T A R E A
C O N T R A C T U L U I I N D I V I D U A L D E M U N C Ă
C A U R M A R E A A C O R D U L U I P Ă R Ţ I L O R
Nr. _______ din _____________
Subsemnatul (a) ____________________________________________, reprezentant
legal al ________________________________________________________, în
calitate de
____________________________ , şi salariatul (a) ________________________________,
în temeiul prevederilor art. 55, lit. b din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, DECIDEM
1. Contractul individual de muncă al d-lui (d-nei) _________________________________,
înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă cu nr. _________/___________ şi în registrul
general de evidenţă a salariaţilor cu nr. _________/___________, încetează la data
______________, ca urmare a acordului părţilor.
2. Compartimentele resurse umane si financiar contabil, vor duce la îndeplinire prezenta decizie.
40 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
3. Prezenta decizie se va comunica Inspectoratului Teritorial de Muncă în termen de 5
zile de la perfectare.
Conducătorul unităţii: Salariat:
Numele şi prenumele Numele şi prenumele _________________________________
_________________________________ Funcţia ________________________ Semnătura
_____________________ Semnătura _____________________
7.2. Încetarea de drept a contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă poate înceta fără intervenţia directă a vreuneia din părţile
contractante. Situaţii de fapt, prevederi legale, incompatibilităţi, natura contractului sau voinţa
terţilor duc la încetarea contractului fără ca intervenţia uneia din părţile contractante să poată
schimba această situaţie. Excepţie face doar situaţia încetării contractului încheiat pe durată
determinată, când părţile pot conveni prelungirea contractului sau transformarea acestuia pe
durată nedeterminată.
Unitatea ____________________________________
Sediul _____________________________________
C.U.I. ________________________
N O T I F I C A R E
P R I V I N D Î N C E T A R E A D E D R E P T
A C O N T R A C T U L U I I N D I V I D U A L D E M U N C Ă
Nr. _______ din _____________
Subsemnatul (a) ___________________________________________, reprezentant
legal al ______________________________________, în calitate de
________________________ , în baza dispoziţiilor statutului societăţii,
Având în vedere (1)
__________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
În temeiul prevederilor art. 56, lit. (2)_____ din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,
VĂ COMUNIC URMĂTOARELE
1. Contractul individual de muncă al d-lui (d-nei) _________________________________,
înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi cu nr. _________/___________ şi în
registrul general de evidenţă a salariaţilor cu nr. _________/___________, încetează de
drept la data ______________.
2. Corespunzător pregătirii profesionale şi capacităţii dumneavoastră de muncă, în cadrul
unităţii sunt disponibile următoarele locuri de muncă: (3) ______________________________
_________________________________________________________________________.
Aşteptăm exprimarea expresă a opţiunii dumneavoastră, până la data (4)
___________ .
3. Prezenta notificare se va comunica salariatului în termen de 5 zile de la emitere şi
Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi în termen de 5 zile de la perfectare. Compartimentele
resurse umane şi financiar contabil vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei decizii.
41 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Conducătorul unităţii (5): Numele şi prenumele _____________________
Funcţia ________________________
Semnătura _____________________
Salariatul (a) _________________________ am primit un exemplar astăzi __________,
semnătura ________.
1 Se va indica situaţia care implică încetarea de drept a contractului individual de muncă, cu
indicarea actului prin care este dovedită această situaţie: certificat de deces; hotărâre
judecătorească de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie; actul de dizolvare, dovada
înscrierii în registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României; decizia de
pensionare; actul prin care se constată nulitatea contractului individual de muncă prin acordul
părţilor sau hotărârea judecătorească definitivă; hotărârea judecătorească de reintegrare;
mandatul de executare a pedepsei la locul de muncă; actul prin care sunt retrase avizele,
autorizaţiile sau atestările necesare pentru exercitarea profesiei; hotărârea judecătorească
definitiva prin care a fost interzisă exercitarea profesiei sau a funcţiei; contractul individual de
muncă pe durată determinată şi actele adiţionale de prelungire a duratei determinate; actul prin
care se retrage acordul părinţilor în cazulsalariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.
2 Se va preciza litera din cuprinsul art. 56 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care constituie
temeiul legal al desfacerii de drept a contractului individual de muncă, în funcţie de situaţie.
3 În cazul concedierii în temeiul art. 56, lit. f se vor preciza locurile de muncă disponibile iar în
situaţia în care angajatorul nu dispune de acestea, se va preciza modalitatea în care a fost solicitat
sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă şi răspunsul acestei instituţii.
4 Se va avea în vedere respectarea termenului de cel puţin 3 zile lucrătoare de la comunicare.
5 Persoana care reprezintă legal unitatea şi care conform statutului are dreptul să angajeze şi să
concedieze personalul. Se va aplica ştampila unităţii.
7.2.1. Decesul salariatului sau a angajatorului persoană fizică
Dispariţia fizică a uneia din părţile contractante duce la încetarea contractului individual de
muncă. Certificatul de deces este documentul pe baza căruia contractul încetează, la data
menţionată ca dată a decesului.
În cazul decesului angajatorului persoană fizică poate apărea o situaţie deosebită: salariatul îşi
continuă munca şi după data decesului necunoscând acest fapt sau pur şi simplu deoarece
activitatea nu poate fi oprită. În această situaţie apare o neconcordanţă între data încetării
contractului şi data încetării activităţii. Codul muncii nu precizează ce se întâmplă în acest caz
dar salariatul care şi-a continuat activitatea după data încetării de drept a contractului de muncă,
trebuie să beneficieze de toate drepturile prevăzute de codul muncii, inclusive vechime în muncă
şi stagiu de cotizare pentru asigurări sociale.
7.2.2. Hotărârea judecătorească irevocabilă de declarare a morţii sau de punere sub interdicţie a
salariatului ori a angajatorului persoană fizică
42 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti se produce încetarea de drept a
contractului individual de muncă. În cazul punerii sub interdicţie a angajatorului persoană fizică
există o condiţie suplimentară: hotărârea judecătorească irevocabilă trebuie să antreneze
lichidarea afacerii. Punerea sub interdicţie reprezintă pierderea capacităţii de a desfăşura
raporturi de muncă.
7.2.3. Dizolvarea angajatorului persoană juridică
La data la care persoana juridică îşi încetează existenţa prin dizolvare, contractele individuale de
muncă ale angajaţilor încetează de drept. În situaţia parcurgerii unei etape de reorganizare şi
faliment anterior dizolvării, este foarte probabil ca toţi salariaţii să fi fost concediaţi datorită
încetării activităţii şi desfiinţării posturilor.
7.2.4. Pensionarea
La data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată,
pensionare anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, contractul
individual de muncă al acestuia încetează de drept. Pentru a evita situaţiile conflictuale este
de preferat ca decizia de pensionare să fie comunicată deopotrivă angajatului şi angajatorului.
Salariatul pensionat pentru limită de vârstă sau pentru invaliditate de gradul III, îşi poate
continua raporturile de muncă şi după comunicarea deciziei de pensionare, dar pentru acest lucru
este necesară încheierea unui nou contract individual de muncă.
7.2.5. Nulitatea absolută
- Legea 53 /2003 Codul muncii (Art.56)
La data constatării prin acordul părţilor a nulităţii contractului individual de muncă sau la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat nulitatea, contractul
individual de muncă încetează de drept.
Nulitatea este dată de nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea
valabilă a contractului individual de muncă. Efectele nulităţii se produc pentru viitor, contractul
încetând de drept iar persoana care a prestat munca în temeiul acelui contract individual de
muncă are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului în care şi-a îndeplinit
atribuţiile de serviciu.
Nulitatea contractului nu se produce atunci când una sau mai multe clause sunt afectate de
nulitate deoarece stabilesc drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor norme
legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile. Acea clauză este înlocuită de
drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
43 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
7.2.6. Reintegrarea persoanei concediate ilegal
Ca măsură de restabilire a situaţiei anterioare concedierii, în situaţia în care salariatul solicită
acest lucru, instanţa de judecată poate dispune reintegrarea salariatului contestatar pe postul avut
anterior. Având în vedere că după concediere, cu excepţia celei pentru desfiinţarea postului,
angajatorul trebuie să angajeze o altă persoană pentru continuarea activităţii se impunea găsirea
unei soluţii legale pentru încetarea contractului individual de muncă al acestei persoane.
Astfel, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare, contractul individual
de muncă al persoanei angajate pe acel post încetează de drept. Luând în considerare situaţia
instabilă a locului de muncă a acestui salariat s-ar impune să fie informat de către angajator,
înaintea încheierii contractului individual de muncă, despre existenţa unei contestaţii în instanţă
iniţiată de persoana concediată care a ocupat anterior postul respectiv.
Oricum, în scopul protejării acestui salariat, angajatorul este obligat să-i ofere alte locuri de
muncă vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă
stabilită de medicul de medicină a muncii, salariatul având la dispoziţie un termen de 3 zile
lucrătoare pentru a-şi manifesta expres opţiunea pentru locul de muncă oferit. Dacă angajatorul
nu dispune de locuri de muncă vacante, are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei judeţene de
ocupare a forţei de muncă, pentru găsirea unui loc de muncă pentru salariatul concediat.
7.2.7. Pedeapsă privativă de libertate
Starea de detenţie face imposibilă continuarea raporturilor de muncă. La data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se pronunţăcondamnarea penală la executarea unei
pedepse privative de libertate, contractul individual de muncă încetează de drept. Codul muncii
nu stabileşte cine trebuie să se afle în această situaţie, dar prin analogie putem considera că este
vorba deopotrivă de salariat sau de angajatorul persoană fizică.
7.2.8. Retragerea avizelor sau atestărilor
Pentru exercitarea unor profesii este obligatorie obţinerea unor avize, atestări sau autorizaţii.
Lipsa acestora pune salariatul într-o situaţie de lipsă a capacităţii juridice speciale pentru
ocuparea acelui post.
La data retragerii de căre autorităţile sau organismele competente a avizelor autorizaţiilor ori
atestărilor necesare exercitării profesiei, contractul individual de muncă al salariatului vizat
încetează de drept.
44 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
7.2.9. Interzicerea exercitării unei profesii sau funcţii
Instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă complementară, ca măsură de siguranţă, constând în
interzicerea exercitării unei profesii sau funcţii. Daca salariatul practică acea profesie sau ocupă
acea funcţie, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti contractul său individual de
muncă încetează de drept.
7.2.10. Expirarea termenului
Codul muncii permite, în anumite situaţii limitativ stabilite de lege, încheierea unor contracte
individuale de muncă pe durată determinată. La expirarea termenului pentru care au fost
încheiate, aceste contracte individuale de muncă încetează de drept.
7.2.11. Retragerea acordului părinţilor
Codul muncii permite angajarea tinerilor între 15 şi 16 ani doar cu acordul părinţilor sau
reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele
sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. În timpul
derulării raportului de muncă, părinţii sau reprezentanţii legali ai minorului salariat pot retrage
acordul dat la încheierea contractului de muncă. La această dată contractul individual de muncă
încetează de drept.
7.3. Concedierea
Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului este denumită concediere.
Codul muncii împarte motivele care duc la concediere în motive care ţin de persoana salariatului
(abaterea disciplinară gravă, arestarea preventivă, inaptitudinea medicală, necorespunderea
profesională, îndeplinirea condiţiilor de pensionare) şi motive care nu ţin de persoana salariatului
(desfiinţarea postului).
Unitatea ____________________________________
Sediul _____________________________________
C.U.I. ________________________
N O T I F I C A R E
P R I V I N D Î N C E T A R E A D E D R E P T
A C O N T R A C T U L U I I N D I V I D U A L D E M U N C Ă
Nr. _______ din _____________
Subsemnatul (a) ___________________________________________, reprezentant legal al
______________________________________, în calitate de ________________________
, în baza dispoziţiilor statutului societăţii, Având în vedere (1)
__________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
45 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
În temeiul prevederilor art. 56, lit. (2)_____ din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,
VĂ COMUNIC URMĂTOARELE
1. Contractul individual de muncă al d-lui (d-nei) _________________________________,
înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi cu nr. _________/___________ şi în
registrul general de evidenţă a salariaţilor cu nr. _________/___________, încetează de
drept la data ______________.
2. Corespunzător pregătirii profesionale şi capacităţii dumneavoastră de muncă, în cadrul
unităţii sunt disponibile următoarele locuri de muncă: (3) ______________________________
_________________________________________________________________________.
Aşteptăm exprimarea expresă a opţiunii dumneavoastră, până la data (4) ___________ .
3. Prezenta notificare se va comunica salariatului în termen de 5 zile de la emitere şi
Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi în termen de 5 zile de la perfectare. Compartimentele
resurse umane şi financiar contabil vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei decizii.
Conducătorul unităţii (5): Numele şi prenumele _____________________
Funcţia ________________________
Semnătura _____________________
Salariatul (a) _________________________ am primit un exemplar astăzi __________,
semnătura ________.
1 Se va indica situaţia care implică încetarea de drept a contractului individual de muncă, cu
indicarea actului prin care este dovedită această situaţie: certificat de deces; hotărâre
judecătorească de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie; actul de dizolvare,
Dovada înscrierii în registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României; decizia
de pensionare; actul prin care se constată nulitatea contractului individual de muncă prin acordul
părţilor sau hotărârea judecătorească definitivă; hotărârea judecătorească de reintegrare;
mandatul de executare a pedepsei la locul de muncă; actul prin care sunt retrase avizele,
autorizaţiile sau atestările necesare pentru exercitarea profesiei; hotărârea judecătorească
definitiva prin care a fost interzisă exercitarea profesiei sau a funcţiei; contractul individual de
muncă pe durată determinată şi actele adiţionale de prelungire a duratei determinate; actul prin
care se retrage acordul părinţilor în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.
2 Se va preciza litera din cuprinsul art. 56 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care constituie
temeiul legal al desfacerii de drept a contractului individual de muncă, în funcţie de situaţie.
3 În cazul concedierii în temeiul art. 56, lit. f se vor preciza locurile de muncă disponibile iar în
situaţia în care angajatorul nu dispune de acestea, se va preciza modalitatea în care a fost solicitat
sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă şi răspunsul acestei instituţii.
4 Se va avea în vedere respectarea termenului de cel puţin 3 zile lucrătoare de la comunicare.
5 Persoana care reprezintă legal unitatea şi care conform statutului are dreptul să angajeze şi să
concedieze personalul. Se va aplica ştampila unităţii.
7.3.1. Situaţii sau motive pentru care concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă
Angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului în următoarele situaţii sau pentru
următoarele motive:
46 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
• discriminare prin utilizarea unor criterii bazate pe sex, orientare sexuală, caracteristici
genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine
socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală;
• motivată de participarea la grevă a salariatului sau exercitarea celorlalte drepturi sindicale;
• pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
• pe durata concediului pentru carantină;
• pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat
cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
• pe durata concediului de maternitate;
• pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea vîrstei de 3 ani;
• pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în
cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
• pe durata îndeplinirii serviciului militar;
• pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în
care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare
repetate, săvârşite de către acel salariat;
• pe durata exercitării concediului de odihnă.
În cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a
falimentului angajatorului interdicţia de mai sus nu este aplicabilă. Angajatorul îşi reduce sau îşi
încetează actvitatea, iar în aceste condiţii de insolvabilitate menţinerea contractelor de muncă nu
mai are nici o motivaţie. Salariaţii care beneficiază de indemnizaţii de asigurări sociale vor fi
preluaţi în plată de casele teritoriale de pensii.
Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului
7.3.2. Concedierea disciplinară
În cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de
disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv
de muncă aplicabil sau regulamentul intern, angajatorul poate aplica sancţiunea disciplinară cea
mai gravă, desfacerea contractului individual de muncă.
Anterior concedierii disciplinare angajatorul este obligat să efectueze cercetarea prealabilă. În
acest scop va convoca în scris salariatul cu precizarea orei, datei şi locului întrevederii. Cu
această ocazie salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să
ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le
consideră necesare, având dreptul să fie asistat de un reprezentant al sindicatului din care face
parte.
47 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Dacă salariatul nu se prezintă la cercetare, se prezintă dar refuză să motiveze abaterile săvârşite
sau apărările, probele şi justificările prezentate nu sunt de natură să-l dezincrimineze, angajatorul
poate recurge la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Decizia de concediere disciplinară va fi emisă în formă scrisă în termen de 30 de zile
calendaristice de la data la care persoana care poate aplica sancţiunea disciplinară a luat la
cunoştinţă despre săvârşirea abaterii fără a depăşi 6 luni de la producerea faptei. Decizia se
comunică salariatului personal, cu semnătură de primire, ori în caz de refuz al primirii, prin
scrisoare recomandată la domiciliul acestuia, în termen de 5 zile calendaristice de la emitere.
Decizia de concediere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu descrierea faptei care constituie
abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau
contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate, motivele pentru care au fost
înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile, sau motivele
pentru care nu a fost efectuată cercetarea prealabilă, temeiul de drept în baza căruia sancţiunea
disciplinară se aplică (art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii) şi temeiul de drept în baza căruia se
desface contractul individual de muncă (art. 61 lit. a din Codul muncii), termenul în care
sancţiunea poate fi contestată (30 zile calendaristice de la comunicare) şi instanţa competentă
(tribunalul din judeţul în care salariatul îşi are domiciliul).
7.3.3. Arestarea preventivă
În cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în
condiţiile Codului de procedură penală, angajatorul poate decide încetarea contractului
individual de muncă. Situaţia în sine este cea care justifică decizia angajatorului fără a conta dacă
se va stabili sau nu vinovăţia salariatului.
Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării
împlinirii celor 30 zile de detenţie. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept,
va cuprinde termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă.
Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.
7.3.4. Inaptitudinea medicală
Organele competente de expertiză medicală pot constata, pe parcursul derulării raporturilor de
muncă, inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa îşi
îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat. Această situaţie nu trebuie
confundată cu încadrarea într-un grad de invaliditate, situaţie care se încadrează în cazurile de
încetare de drept a contractului individual de muncă. În acest caz, capacitatea de muncă a
salariatului este afectată doar în raport cu atribuţiile şi responsabilităţile specifice postului
ocupat.
48 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Salariatul trebuie preavizat cu privire la concediere cu 15 zile lucrătoare înainte. Suspendarea
contractului individual de muncă, cu excepţia celei datorate absenţelor nemotivate, suspendă şi
termenul de preaviz.
Angajatorul este obligat să ofere salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate,
compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a
muncii, salariatul având la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare pentru a-şi manifesta expres
opţiunea pentru locul de muncă oferit. Dacă angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante,
are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, pentru găsirea
unui loc de muncă pentru salariatul concediat.
Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării
situaţiei de inaptitudine medicală. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept,
va cuprinde durata preavizului, termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care
se contestă, precum şi lista locurilor de muncă disponibile şi termenul de exprimare a opţiunii.
Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.
Salariatul concediat va primi o compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de
muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
7.3.5. Necorespunderea profesională
Dacă în cursul derulării raporturilor de muncă, angajatorul constată că salariatul nu corespunde
profesional postului pe care este încadrat, poate decide desfacerea contractului individual de
muncă.
În această situaţie, este obligatorie evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii
stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură
aplicabil, precum şi prin regulamentul intern (după 05 iulie 2006, până la stabilirea procedurii de
evaluare în contractele colective de muncă).
Până la data stabilirii în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de
ramură aplicabil, sau cel mai târziu până la 05 iulie 2006, angajatorul este obligat să efectueze
cercetarea prealabilă.
În acest scop va convoca în scris salariatul cu precizarea orei, datei şi locului întrevederii. Cu
această ocazie salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să
ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le
consideră necesare, având dreptul să fie asistat de un reprezentant al sindicatului din care face
parte.
Dacă salariatul nu se prezintă la cercetare, se prezintă dar refuză să motiveze necorespunderea
profesională, sau apărările, probele şi justificările prezentate nu sunt de natură să schimbe
aprecierile angajatorului, acesta poate recurge la desfacerea contractului individual de muncă.
49 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Salariatul trebuie preavizat cu privire la concediere cu 15 zile lucrătoare înainte. Suspendarea
contractului individual de muncă, cu excepţia celei datorate absenţelor nemotivate, suspendă şi
termenul de preaviz.
Angajatorul este obligat să ofere salariatului alte locuri de muncă vacante din unitate,
compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a
muncii, salariatul având la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare pentru a-şi manifesta expres
opţiunea pentru locul de muncă oferit. Dacă angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante,
are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă, pentru găsirea
unui loc de muncă pentru salariatul concediat.
Decizia de concediere trebuie luată în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării
situaţiei de necorespundere profesională. Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în
drept, va cuprinde durata preavizului, termenul în care poate fi contestată şi instanţa de
judecată la care se contestă, precum şi lista locurilor de muncă disponibile şi termenul de
exprimare a opţiunii. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.
7.3.6. Îndeplinirea condiţiilor de pensionare
Odată cu îndeplinirea condiţiilor de vârstă standard şi stagiul de cotizare, salariatul poate solicita
pensionarea pentru limită de vârstă, situaţie în care, odată cu comunicarea deciziei de pensionare
contractual individual de muncă încetează de drept. Dacă salariatul nu solicit pensionarea,
angajatorul poate decide desfacerea contractului individual de muncă.
Decizia de concediere va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde termenul
în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă. Decizia produce efecte de la
data comunicării salariatului.
Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
7.3.7. Concedierea pentru desfiinţarea postului
Angajatorul poate decide concedierea salariatului în situaţia în care locul de muncă ocupat este
desfiinţat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării
activităţii.
Salariaţii aflaţi în această situaţie beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot
beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă
aplicabil.
Concedierea este colectivă atunci când într-o perioadă de 30 zile calendaristice, pentru motive
care nu ţin de persoana salariatului, sunt concediaţi cel puţin 10 salariaţi dacă angajatorul are
între 21 şi 99 salariaţi, cel puţin 10% din salariaţi dacă angajatorul are între 100 şi 299 salariaţi,
sau cel puţin 30 salariaţi dacă angajatorul are cel puţin 300 de salariaţi.
50 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
În cazul concedierii colective angajatorul are obligaţia să iniţieze consultări cu sindicatul sau,
după caz, cu reprezentanţii salariaţilor şi să pună la dispoziţia acestora toate informaţiile
relevante în legătură cu concedierea colectivă, în vederea formulării propunerilor din partea
acestora.
Procedura concedierii colective
1. Angajatorul va întocmi un proiect de concediere colectivă care va cuprinde:
• numărul total de salariaţi ai angajatorului şi repartizarea pe categorii a acestora;
• motivele care determină concedierea;
• numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere;
• criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor colective de muncă aplicabile,
pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere între salariaţii care ocupă posturi identice, de
natura celor avute în vedere pentru desfiinţare;
• măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;
• măsurile ce vor fi luate pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce
urmează să fie acordate salariaţilor supuşi concedierii, conform dispoziţiilor legale şi/sau
contractului colectiv de muncă aplicabil;
• data, perioada, datele sau perioadele în care vor avea loc concedierile;
• termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face
propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi.
2. Proiectul de concediere colectivă va fi comunicat sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor
salariaţilor, inspectoratului teritorial de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de
muncă, la aceeaşi dată.
3. În termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea proiectului, sindicatul sau, după caz,
reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri în vederea evitării ori diminuării numărului
salariaţilor concediaţi.
4. În termen de 5 zile calendaristice de la primirea propunerilor angajatorul are obligaţia de a
răspunde în scris şi motivat la acestea.
5. În termen de cel puţin 30 de zile calendaristice de la comunicarea proiectului de concediere
colectivă, angajatorul emite deciziile de concediere. La solicitarea oricăreia dintre părţi
inspectoratul territorial de muncă poate dispune amânarea momentului emiterii deciziilor de
concediere cu maximum 10 zile calendaristice, în cazul în care aspectele legate de concedierea
colectivă nu pot fi soluţionare în 30 de zile calendaristice.
Codul muncii nu prevede obligativitatea angajatorului de a oferi salariatului alte locuri de muncă
vacante din unitate, compatibile cu pregătirea profesională şi capacitatea de muncă stabilită de
medicul de medicină a muncii, în situaţia concedierii pentru motive care nu ţin de
persoana salariatului. Totuşi, instanţele judecătoreşti au apreciat că angajatorul are această
obligaţie, în spiritul prevederilor legale pentru protecţia salariaţilor.
51 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Decizia va fi emisă în scris, va fi motivată în fapt şi în drept, va cuprinde durata preavizului,
termenul în care poate fi contestată şi instanţa de judecată la care se contestă, criteriile de
stabilire a ordinii de prioritate între salariaţii care ocupă posturi identice, de natura celor avute în
vedere pentru concedierea colectivă precum şi lista locurilor de muncă disponibile şi termenul de
exprimare a opţiunii. Decizia produce efecte de la data comunicării salariatului.
Dacă în termen de 9 luni angajatorul reia activităţile a căror încetare a condus la concedieri
colective, acesta are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare
scrisă în acest sens şi de a-i angaja pe aceleaşi locuri de muncă, fără examen sau concurs ori
perioadă de probă. În cazul în care în cel mult 10 zile lucrătoare, salariaţii notificaţi nu îşi
manifestă expres consimţământul, sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi
angajări pe locurile de muncă rămase vacante.
7.3.8. Anularea concedierii
Instanţa de judecată va dispune anularea concedierii dacă se constată că a fost făcută în mod
netemeinic sau nelegal. Totodată va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile
indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, iar la
cererea acestuia va dispune reintegrarea pe postul avut anterior.
7.4. Demisia
Salariatul poate decide unilateral încetarea contractului individual de muncă, prin demisie, fără a
fi obligat să motiveze gestul său.
Demisia presupune o notificare scrisă de salariat care se comunică angajatorului cu 15 zile
calendaristice înainte de încetarea activităţii pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi cu 30 de
zile calendaristice înainte pentru salariaţii cu funcţii de conducere (dacă în contractul
individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă nu se prevăd termene mai scurte).
Forma scrisă a demisiei şi efectuarea preavizului sunt condiţii esenţiale pentru validitatea acestei
proceduri.
D E M I S I E
Subsemnatul (a) _______________________________________, salariat la
___________________________________, în funcţia de ____________________,
vă rog să luaţi act de demisia mea, urmând să încetez activitatea la data de ________________.
Perioada de timp dintre prezenta notificare şi data încetării activităţii reprezintă
preavizul de ___ zile calendaristice prevăzut în contractul individual de muncă. În
cazul în care doriţi să renunţaţi parţial sau total la preaviz vă rog să-mi comunicaţi.
Data _______________ Semnătura __________________
52 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect şi suspendarea termenului de preaviz,
salariatul urmând sa-şi continue preavizul după încetarea suspendării.
Având în vedere că preavizul este acordat în favoarea angajatorului, acesta poate renunţa total
sau parţial la el, contractul individual de muncă încetând mai devreme.
În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate la încheierea contractului
individual de muncă, salariatul poate demisiona fără a mai fi obligat să respecte termenul de
preaviz.
Contractul individual de muncă încetează la data expirării preavizului, sau la data la care
angajatorul a renunţat la acesta.
Unitatea ____________________________________
Sediul _____________________________________
C.U.I. ________________________
N O T I F I C A R E P R I V I N D
Î N C E T A R E A C O N T R A C T U L U I I N D I V I D U A L D E M U N C
Ă C A
U R M A R E A D E M I S I E I
Nr. _______ din _____________
Subsemnatul (a) _____________________, reprezentant legal al _______________________,
în calitate de ________________________ , în baza dispoziţiilor statutului societăţii,
Având în vedere cererea de demisie _______________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
În temeiul prevederilor art. 79 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,
VĂ ADUC LA CUNOŞTINŢĂ
1. Contractul individual de muncă al d-lui (d-nei) _________________________________,
înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi cu nr. _________/___________ şi în
registrul general de evidenţă a salariaţilor la fila _____, pagina ______, încetează la data
______________.
2. Prezenta notificare se va comunica salariatului în termen de 5 zile de la emitere şi
Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi în termen de 5 zile de la perfectare. Compartimentele
resurse umane şi financiar contabil vor duce la îndeplinire conţinutul prezentei notificări.
Conducătorul unităţii(2): Numele şi prenumele _____________________
Funcţia ________________________
Semnătura _____________________
1 Se va indica cererea de demisie, numărul de înregistrare a acesteia la unitate şi dacă a expirat
termenul de preaviz sau renunţarea de către angajator la termenul respectiv.
2 Persoana care reprezintă legal unitatea şi care conform statutului are dreptul să angajeze şi să
concedieze personalul. Se va aplica ştampila unităţii.
7.5. Situaţii speciale de încetare a contractului individual de muncă
53 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Codul muncii a consacrat un capitol special încetării contractului în cadrul titlului referitor la
contractul individual de muncă. Totuşi, deşi modalităţile de încetare a contractului individual de
muncă s-au dorit a fi grupate în acelaşi capitol şi prezentate clar şi explicit, există situaţii de
încetare care decurg logic din cuprinsul altor articole, dar nu sunt prevăzute expres în capitolul
special creat.
7.5.1. Încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă
Pentru flexibilizarea relaţiilor de muncă şi pentru a marca caracterul instabil al raportului de
muncă în timpul perioadei de probă, a fost introdusă posibilitatea încetării contractului individual
de muncă printr-o simplă notificare scrisă, la iniţiativa oricăreia din părţi. Astfel este exclusă
orice procedură, termen sau obligativitatea motivaţiei din partea angajatorului, cu excepţia unei
notificări scrise adresate celeilalte părţi. Salariatul este scutit de obligativitatea acordării unui
preaviz, simpla notificare scrisă fiind suficientă.
7.5.2. Anularea deciziei de concediere, fără reintegrare
În urma unei acţiuni în instanţă promovată de salariat, instanţa de judecată hotărăşte anularea
deciziei de concediere emisă de angajator, fără însă a pronunţa repunerea părţilor în situaţia
anterioară, respective reintegrarea salariatului pe postul avut anterior. Se naşte întrebarea, care
este modalitatea prin care a încetat contractul individual de muncă, din moment ce decizia de
încetare la iniţiativa angajatorului a fost anulată de instanţă, fără reluarea raporturilor de muncă.
Teoretic am putea vorbi de un acord al părţilor, având în vedere că angajatorul şi-a manifestat
voinţa de a înceta contractul de muncă (prin emiterea deciziei de concediere), iar salariatul a
consimţit la încetarea raporturilor de muncă prin nesolicitarea reintegrării. Practic nu putem
asocia această situaţie cu încetarea contractului individual de muncă prin acordul ambelor părţi,
deoarece nu este vorba de un acord exprimat clar şi concomitent de angajat şi angajator.
7.5.3. Transferul întreprinderii
În cazul în care întreprinderea, unitatea, sau părţi ale acesteia sunt transferate către un alt
angajator, cesionarul va prelua de la angajatorul cedent, drepturile şi obligaţiile în raport cu
salariaţii, decurgând din contractele individuale de muncă.
Putem vorbi în această situaţie de un transfer colectiv al salariaţilor, care vor deveni salariaţii
angajatorului care preia mijloacele de producţie. Faţă de angajatorul cedent, raporturile de muncă
încetează ireversibil, locurile de muncă ocupate de salariaţii implicaţi nemaifiind în proprietatea
şi sub autoritatea acestuia.
Textul de lege nu prevede ce se întâmplă cu salariaţii care nu acceptă continuarea raporturilor de
muncă cu noul angajator, iar procedura demisiei, datorită consecinţelor pe care le are
(obligativitatea preavizului şi lipsa beneficiului ajutorului de şomaj), nu poate fi acceptată în
această situaţie. Mutaţia care generează decizia salariatului se produce independent de voinţa sa,
54 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
iar alternativa concedierii pentru desfiinţarea postului ca urmare a reorganizării unităţii (care ar
oferi beneficiul măsurilor active de combatere a şomajului şi a unor compensaţii), nu este
aplicabilă fiind interzisă expres de lege.
Cei doi angajatori au obligaţia ca anterior transferului să consulte şi să informeze sindicatul sau
reprezentanţii salariaţilor, cu privire la implicaţiile juridice, economice şi sociale asupra
salariaţilor, decurgând din transferul proprietăţii.
Situatii sau motive pentru care concedierea salariatilor nu poate fi dispusa
Angajatorul nu poate dispune concedierea salariatului in urmatoarele situatii sau pentru
urmatoarele motive:
• discriminare prin utilizarea unor criterii bazate pe sex, orientare sexuala, caracteristici genetice,
vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala,
handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta sau activitate
sindicala;
• motivata de participarea la greva a salariatului sau exercitarea celorlalte drepturi sindicale;
• pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificate medical conform legii;
• pe durata concediului pentru carantina;
• pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de
acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
• pe durata concediului de maternitate;
• pe durata concediului pentru cresterea copilului in vârsta de pâna la 2 ani sau, in cazul copilului
cu handicap, pâna la implinirea virstei de 3 ani;
• pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in vârsta de pâna la 7 ani sau, in cazul
copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pâna la implinirea vârstei de 18 ani;
• pe durata indeplinirii serviciului militar;
• pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care
concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare
repetate, savârsite de catre acel salariat;
• pe durata exercitarii concediului de odihna.
Concedierea disciplinara
In cazul in care salariatul a savârşit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de
disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv
de munca aplicabil sau regulamentul intern, angajatorul poate aplica sanctiunea disciplinara cea
mai grava, desfacerea contractului individual de munca. Anterior concedierii disciplinare
angajatorul este obligat sa efectueze cercetarea prealabila. in acest scop va convoca in scris
salariatul cu precizarea orei, datei şi locului intrevederii. Cu aceasta ocazie salariatul are dreptul
sa formuleze şi sa sustina toate apararile in favoarea sa şi sa ofere persoanei imputernicite sa
realizeze cercetarea toate probele şi motivatiile pe care le considera necesare, având dreptul sa
fie asistat de un reprezentant al sindicatului din care face parte. Daca salariatul nu se prezinta la
cercetare, se prezinta dar refuza sa motiveze abaterile savârşite sau apararile, probele şi
55 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
justificarile prezentate nu sunt de natura sa-l dezincrimineze, angajatorul poate recurge la
desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Decizia de concediere disciplinara va fi emisa in forma scrisa in termen de 30 de zile
calendaristice de la data la care persoana care poate aplica sanctiunea disciplinara a luat la
cunoştinta despre savârşirea abaterii fara a depaşi 6 luni de la producerea faptei. Decizia se
comunica salariatului personal, cu semnatura de primire, ori in caz de refuz al primirii, prin
scrisoare recomandata la domiciliul acestuia, in termen de 5 zile calendaristice de la emitere.
Decizia de concediere trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu descrierea faptei care
constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul
intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate, motivele pentru care au
fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, sau
motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea prealabila, temeiul de drept in baza caruia
sanctiunea disciplinara se aplica (art. 264 alin. 1 lit. f din Codul muncii ) şi temeiul de drept in
baza caruia se desface contractul individual de munca (art. 61 lit. a din Codul muncii ), termenul
in care sanctiunea poate fi contestata (30 zile calendaristice de la comunicare) şi instanta
competenta (tribunalul din judetul in care salariatul işi are domiciliul).
4. Ce se intampla daca am pierdut un proces cu un salariat
Speta Buna ziua. Am castigat in instanta de fond procesul cu angajatorul in urma unei concedieri
cu art 65 alin.1.instanta anuleaza decizia de concediere si obliga angajatorul la reintegrarea pe
acelasi post detinut anterior obliga angajatorul la plata unor despagubiri egale cu salariile
indezate,majorate si reactualiate pana la efectiva reincadrare.
Hotararea este definitiva si executorie,cu drept de recurs in 10 zile.
Domnule avocat va rog daca ma puteti indruma cum sa procedez ? eu trebuie sa fac cerere de
repunere pe post sau este in sarcina angajatorului sa mi faca cererea de reintegrare ?nu patesc
nimic daca nu depun aceasta cerere deoarece eu am solicitat in instanta toate aceste capete de
cerere.precizez ca am fost contactata de avocatul angajatorului sa ma determine sa renunt pe cale
amiabila la serviciu deoarece angajatorul nu ma mai vrea in cabinet. va multumesc .
Raspuns
Adresati-va angajatorului cu o cerere in sensul respectarii hotararii judecatoresti.
In cazul refuzului acestuia, va puteti adresa unui executor judecatoresc.
Referitor la incetarea contractului individual de munca, aceasta va putea avea loc in cazurile si
conditiile prevazute de Codul muncii: fie prin acordul partilor, fie prin demisie, fie prin
concediere.
Reintegrare pe locul de munca- plata despagubiri
Intrebare: buna ziua,as dori sa ma lamuriti intr-o problema, avem un salariat care a fost
concediat, a castigat in instanta si a fost repus in functie. i s-a calculat o despagubire egala cu
salariul de incadrare indexat si majorat, spor conditii grele de munca si vechime. el solicita
concediul de odihna (c/val) pe perioada concedierii si spor ore de noapte. nu stiu daca acestea
trebuie acordate.alt aspect este ca desi exista o hotarare definitorie si irevocabila el nu vrea sa ne
56 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
comunice un cont in care sa ii viram despagubirile castigate in instanta. va rog sa ma ajutati cu
un raspuns privind aceste doua aspecte semnalate. va multumesc. cu respect
Raspuns
Intrucat prin anularea deciziei de concediere se considera retroactiv ca persoana in cauza a avut
calitatea de salariat in mod neintrerupt, acesteia i se cuvin toate drepturile salariale
corespunzatoare calitatii sale, inclusiv sporul orelor de noapte.
In ceea ce priveste contravaloarea indemnizatiei concediului de odihna, facem precizarea ca
acesta trebuie efectuat efectiv, cel tarziu pana la sfarsitul anului urmator celui pentru care se
solicita concediul.
In caz contrar, se va putea compensa in bani neefectuarea concediului de odihna, insa doar la
incetarea contractului individual de munca. Fata de refuzul comunicarii unui cont in care sa ii fie
virate despagubirile, aveti posibilitatea ofertei reale urmate de consemnatiune. In acest sens, va
veti adresa unui executor judecatoresc pentru somarea creditorului, in vederea primirii prestatiei
datorate. In cazul in care creditorul nu se prezinta sau refuza sa primeasca plata, veti consemna
suma datorata la CEC Bank - S.A. sau la orice alta institutie de credit ori, dupa caz, la o unitate
specializata, iar recipisa de consemnare se va depune la executorul judecatoresc care a trimis
somatia.
Acordarea daunelor morale in cazul concedierilor nelegale/ netemeinice
• Ce intelegem prin "daune morale" ?
In contextul unei concedieri nelegale/ netemeinice, daunele morale presupun o atingere adusa
integritatii persoanei. Intr-o astfel de ipoteza, persoana suporta o frustrare greu de evaluat. Simte
ca i se "pateaza" imaginea in ochii colectivului, se simte nedreptatita, se straduieste sa isi reprime
cumva nemultumirea. La toate acestea se adauga si aspectul financiar: de cele mai multe ori,
salariul este singura sursa de venit. Or, in ipoteza pierderii locului de munca, apare si tensiunea
cauzata de grijile financiare. Cheltuielile cotidiene si eventualele datorii contractate dau nastere
unor sentimente de angoasa, de temere, de panica.
• Ce presupune o concediere nelegala/ netemeinica?
Codul muncii reglementeaza, in art. 58-80 cazurile si conditiile in care se poate dispune
concedierea, interdictiile aplicabile, procedura de urmat, precum si sanctiunile ce intervin in
cazul unei concedieri necorespunzatoare.
Astfel, concedierea poate fi individuala sau colectiva. Ea poate intervene atat pentru persoane ce
tin de persoana salariatului, cat si pentru motive independente de conduita acestuia. Vorbim
despre o concediere nelegala atunci cand, de exemplu: se procedeaza la concedierea unei
persoane pe criterii discriminatorii ( incalcarea art. 59 lit.a), este concediat un salariat pentru ca
si-a exercitat dreptul la greva, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare ( art. 59 lit.b) ori
cand acesta se afla in concediu de maternitate (art. 60 alin.1, lit.d), de odihna (art. 60
alin.1, lit. h) sau de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv pana la 3 ani, in cazul
copilului cu handicap (art. 60 alin.1 lit. e), este concediata o salariata gravida, a carei stare de
graviditate era cunoscuta de angajator (art. 60 lit.c) etc.
57 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
O concediere netemeinica presupune incetarea raporturilor contractuale de munca in baza unei
conduite pretins necorespunzatoare a angajatului, desi in realitate nu exista un motiv pentru a se
dispune concedierea acestuia.
Asadar, netemeinicia rezida in motivele de fapt care au determinat luarea acestei masuri. Cu titlu
de exemplu, mentionam: un salariat este concediat pe motiv ca a savarsit o abatare grava de la
regulile de disciplina muncii (art. 61 lit.a), insa ulterior se constata ca acesta nu are nicio vina,
situatia respectiva fiind rezultatul unei forte majore, ea producandu-se indiferent de conduita sa
(conform art. 254 alin.2: "salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte
cauze neprevazute...") ; salariatul este concediat pe motiv ca nu este apt, din punct de vedere
fizic, sa indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca (art. 61 lit.c), insa acesta este
clinic sanatos, apt sa isi duca la bun sfarsit sarcinile profesionale etc.
3. Temeiul legal al acordarii daunelor morale in cazul concedierilor nelegale/ netemeinice
Art. 6 alin 2) teza finala din Codul muncii consacra, cu titlu de principiu, "dreptul la protective
impotriva concedierilor nelegale" .
Aceasta protectie se traduce prin reglementarea unei intregi procedure obligatorii de urmat in
cazul dispunerii concedierii unei persoane, prin sanctiunile prevazute in cazul incalcarii acesteia.
Codul muncii, in Sectiunea a 7-a din capitolul V, intitulata "Controlul si sanctionarea
concedierilor nelegale" , prevede sanctiunea nulitatii absolute pentru concedierile dispuse cu
incalcarea procedurii necesar a fi parcursa.
Art. 80 alin.1) C.muncii prevede modalitatile de reparare a prejudiciului material suferit.
Referitor la prejudiciul moral, art. 253 C. muncii, in forma sa modificata in 2007, este singurul
din legislatia noastra care instituie raspunderea angajatorului pentru prejudiciul moral pe care
acesta i l-a produs angajatului. Astfel, se face vorbire despre "prejudiciu material sau moral" ,
precizandu-se expres posibilitatea introducerii unei plangeri la instantele judecatoresti
competente in ipoteza in care despagubirea efectiva nu se realizeaza. Anterior introducerii
acestui text in forma sa actuala, Instanta Suprema considera ca daunele se pot acorda doar pentru
prejudiciile de natura materiala cauzate, pentru prejudiciile morale trebuind sa existe o prevedere
expresa in acest sens, fie in cadrul unei legi, fie in cadrul contractului de munca, individual sau
colectiv aplicabil.
Referitor la prejudiciul moral suferit, intalnim o rezolvare partiala a acestui aspect in art. 80 alin.
2) si 3) C.muncii, unde se precizeaza posibilitatea repunerii partilor in situatia initiala, la cererea
expresa a persoanei concediate nelegal. Asadar, raporturile de dreptul muncii nu inceteaza,
concedierea nu isi mai produce efectele. Evaluarea prejudiciului moral suferit este foarte dificila
in practica. Conform art. 272 C.muncii, "sarcina probei in conflictele de munca revine
angajatorului...". Asadar, in favoarea angajatului functioneaza o prezumtie relativa, conform
careia prejudiciul a fost produs. Existenta sa poate fi contestata de catre angajator, daca rastoarna
prezumtia prin intermediul probelor, pana la prima zi de infatisare.
Totodata, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca prejudiciul moral nu poate fi probat prin probe
materiale in aceeasi masura precum prejudicial material. In evaluarea acestuia, judecatorului ii
revine rolul esential de a constata, prin apreciere, care este este intinderea lui.
58 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
In acest context, in practica, se remarca o tendinta de evitare a acordarii daunelor morale de catre
instantele nationale, in litigiile de dreptul muncii. In motivare, instantele arata ca nu s-au
prezentat probe indestulatoare pentru dovedirea prejudiciului moral existent.
Consideram ca nu se pot aplica decat tangential regulile cuprinse in Noul Cod civil referitoare la
evaluarea prejudiciului: art. 1385 ( “Intinderea reparatiei”), art. 252 ( “Ocrotirea personalitatii
umane”) , art. 253 alin.4) (“Mijloace de aparare”) . Codul civil aduce completari atunci cand un
gasim o norma aplicabila in speta, insa raporturile dintre angajat si angajator sunt raporturi ce tin
de dreptul muncii, nu de dreptul civil.
Intre acestia exista o relatie de subordonare, partile nu sunt puse pe pozitie de egalitate.
• Tendinte actuale in jurisprudenta nationala Apreciem gresita tendinta majoritara a instantelor
nationale de a nu acorda daune morale in ipoteza litigiilor de munca in absenta unor dovezi
temeinice aduse de reclamant referitoare la prejudiciul moral suferit. Asa cum am aratat deja,
consideram ca este atributia judecatorului sa extraga din contextul cauzei amploarea
prejudiciului suferit, existenta acestuia fiind deja prezumata.
Pentru a exemplifica directia practicii nationale, respectiv cerinta impusa de instante ca
prejudiciul moral suferit sa fie dovedit, citam, cu titlu de exemplu, considerentele avute in vedere
de Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, in decizia nr. 184 din
17.02.2010 : „În cauza de faţă Tribunalul a reţinut faptul că nu s-a făcut dovada prejudiciului
moral suferit; având în vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie să se
întemeieze pe o legătură de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către salariat şi fapta
angajatorului, de natură a produce pretinsa vătămare; în această situaţie sarcina probei aparţine
salariatului lezat, respectiv a contestatorului din cauza de faţă. Astfel, contestatorul nu a probat
existenţa şi întinderea prejudiciului moral, a existenţei şi întinderii vătămării, nefiind suficientă
simpla susţinere în sensul lezării onoarei şi demnităţii prin măsura luată de angajator, chiar dacă
această măsură s-a dovedit a fi nelegală. Mai mult, prin reintegrarea sa şi plata tuturor drepturilor
de care ar fi beneficiat s-a acoperit eventualul prejudiciu cauzat (acesta a fost repus în situaţia
anterioară).”
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , prin Decizia nr. XL din 7 mai 2007, pronunţată în recursul în
interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, a statuat că „daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul în care legea,
contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprind clauze exprese în acest
sens ,” iar potrivit dispozitiilor din Codul de procedură civilă, deciziile pronuntate de Instanta
Suprema in recurs in interesul legii sunt obligatorii.
Decizia mentionata avea in vedere forma initiala a art. 269 C.muncii, care nu prevedea
posibilitatea acordarii daunelor morale. Consideram ca in contextul actual, cand art. 253 face
vorbire despre acest drept la o reparatie a prejudiciului moral suferit de angajat, instantele trebuie
sa dea dovada de intelepciune si sa acorde aceste reparatii atunci cand este cazul.
Asa cum in mod corect a retinut Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Civila si pentru cauze
privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, in Decizia civila nr.7047/R din 02.12.2009 ,
„recursul in interesul legii a analizat dispozitiile art.269 alin.1 din Codul Muncii in varianta in
59 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
vigoare anterior modificarii Codului prin Legea nr.237/2007. La data respectiva, art.269 Codul
Muncii reglementa raspunderea patrimoniala a angajatorului doar pentru prejudiciul material
cauzat salariatului sau.”
Astfel, se arata ca „angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile
contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu
material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în
legătură cu serviciul.”
In speta, s-a retinut in mod corect faptul ca „prejudiciul constă în atingerea adusă imaginii şi
demnităţii contestatoarei prin emiterea deciziilor nelegale. Instanţa va reţine din materialul
probator administrat în cauză faptul că nu este pentru prima oară când recurenta o concediaza în
mod nelegal. În aceste condiţii, concedierea abuzivă, act ce face parte dintr-un şir de acţiuni prin
care s-a urmărit înlăturarea salariatei din cadrul societatii recurente este fără îndoială un act
cauzator de prejudiciu. În acest fel Curtea a analizat şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită
şi prejudiciu.”
• Practica europeana in materie. Solutii pronuntate de Tribunalul Functiei Publice
In ceea ce priveste practica europeana in materie, este remarcabila activitatea Tribunalului
Functiei Publice, infiintat prin Decizia Consiliului nr. 2004/752/CE/Euratom, a carui competenta
priveste litigiile dintre institutiile europene si agentii lor.
Referitor la acordarea daunelor morale lucratorilor, in relatiile acestora cu angajatorii,
jurisprudenta Tribunalului Functiei Publice a cunoscut o evolutie interesanta. Intr-o prima etapa,
se considera ca desfiintarea deciziei atacate de catre un functionar constituie, per se, o reparare
echitabila si suficienta, in principiu, a prejudiciului suferit.
Acum, judecatorul european procedeaza la acordarea daunelor morale ori de cate ori constatata
ca in cauza s-a suferit un prejudiciu de aceasta natura.
Judecatorii Tribunalului Functiei Publice nu analizeaza daca exista un prejudiciu, aceasta
existenta este prezumata. Ei analizeaza doar impactul pe care l-a avut aceasta vatamare asupra
persoanei. In concret, se stabileste daca, raportat la circumstantele cauzei, simpla desfiintare a
deciziei este de natura sa aduca o satisfactie suficienta celui vatamat in drepturile si interesele
sale legitime.
Reclamantul nu trebuie sa dovedeasca faptul ca a suferit un prejudiciu, insa trebuie sa arate ca
prejudiciul suferit nu poate fi acoperit prin simpla anulare a deciziei de concediere.
• Concluzii
Contractul individual de munca este inclus in categoria contractelor intuitu personae, intrucat
este incheiat in considerarea unei personae anume, a trasaturilor ei proprii. Doar angajatul este
cel care se oblige sa presteze munca, in conditiile negociate cu angajatorul. Obligatia de a
presta munca nu se transmite mostenitorilor, in caz de deces al angajatului.
Contractele incheiate intuitu personae trebuie sa fie executat e numai de catre persoanele in
considerarea carora au fost incheiate, moartea acestora determinand incetarea de drept a
contractului.
60 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Un alt contract incheiat intuitu personae este contractul de drepturi de autor, asa cum este el
reglementat de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
In cadrul dreptului de autor regasim, conform art. 10 din Legea nr. 8/1996, un numar de
drepturi morale. Atunci cand se aduce atingere acestor drepturi, ia nastere dreptul de a fi reparat
prejudiciul suferit. Desi drepturile morale nu pot fi transmise, dreptul la reparatia prejudiciului
suferit, reparatie ce se realizeaza pe cale pecuniara, se transmite mostenitorilor, dupa moartea
autorului. Tot astfel, in cazul contractului individual de munca, dreptul la salarii compensatorii,
in cazul concedierii angajatului, se transmite, in ipoteza decesului acestuia, mostenitorilor sai.
Intrucat atunci cand se dispune o concediere nelegala sau netemeinica, se aduce atingere nu doar
persoanei in cauza, ci si profesiei practicate de aceasta, putem vorbi nu doar despre un contract
intuitu personae, ci despre un contract intuitu professionale, incheiat si executat in considerarea
profesiei pe care o are persoana in cauza.
In vederea unei justitii eficiente, consideram ca practica nationala ar trebui sa fie una
unitara, in acord cu perspectiva judecatorului european, persoanelor concediate in mod nedrept
fiindu-le acordate daunele morale cuvenite.
5.Cum ma pot apara de salariatii procesomani?
Conform DEX PROCESOMÁN, -Ă, procesomani, -e, s.m. şi f. Persoană care are mania de a
intenta procese juridice. – Proces+ suf. -oman.
Accesul la justitie este liber pentru orice persoana. Exista si dezavantaje,cum ar fi situatii in care
unele persoane cu probleme psihice sauprocesomani (oameni care isi gasesc placerea in a sta
toata ziua prin tribunale si judecatorii), diversi reclamagii, care au impresia ca toata lumea e
impotriva lor, sistemul e corupt si numai ei au dreptate trantesc tot felul de procese la o gramada
de oameni.
Acesti indivizi depun imediat o plangere penala la Parchet, pentru ca este fara taxe si se trezeste
omul citat acasa din cauza oricarui nebun.
In primul rand, este un abuz de drept sa chemi foarte multe persoane in instanta in mod
nejustificat si inutil, iar judecatorii, avocatii, procurorii, juristii, politistii isi ocupa timpul cu
dosare penibile in loc sa rezolve probleme reale si nu suspiciuni, acuzatii si pure imaginatii ale
unor persoane paranoice.
Nu poate exista in prealabil o procedura prin care sa se constate discernamantul persoanei, modul
in care intelege si percepe realitatea? Nu se poate stabili ca obligativitate o mediere sau o
procedura premergatoare accesului la justitie?
Pentru ca justitia se impovareaza inutil cu cauze din ce in ce mai stupide. Unii ar fi in stare sa il
cheme in judecata si pe Dumnezeu, daca ar putea.
61 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Chiar nu se poate face nimic in prezenta acestor persoane?
Se consideră urmăriţi, persecutaţi, iar orice li se întâmplă poate fi motiv de judecată. Aceştia sunt
procesomanii, „specia“ care contribuie generos la sufocarea Justiţiei române.
Sistemul judiciar din România, suferind la capitolul resurse umane, este sufocat de numărul uriaş
de dosare, iar procesomanii sunt ca sarea pe rana deschisă, un coşmar pentru procurori,
judecători, ba chiar şi pentru grefieri. Obsedaţi de lege, procesomanii vin la tribunal ca la
serviciu. Au sute de dosare pe rol şi singura constantă care-i caracterizează este inventivitatea cu
care găsesc o nouă pricină de judecată. Când, în sfârşit, sunt amendaţi pentru abuz de drept,
cotestă amenda, apoi rezultatul contestaţiei şi aşa mai departe. Unele cazuri sunt atât de frapante,
încât notorietatea lor a depăşit cadrul instanţelor de judecată. Maria Igiescu, de pildă, intentează
procese de peste trei decenii. În acest moment are peste 700 de dosare la diferite instanţe din ţară.
Un alt caz este al lui Mihai Roman, care numai la o singură secţie a Curţii de Apel Bucureşti, cea
de contencios administrativ, a depus 195 de plângeri. Cum liberul acces la justiţie este un drept
fundamental în România, procesomanii sunt însă foarte greu - în unele situaţii chiar imposibil -
de oprit. Psihologii avertizează că acest tip de oameni intră în tiparul de personalitate paranoidă,
sunt suspicioşi faţă de ceilalţi şi obişnuiesc să interpreteze cu rea-credinţă motivaţiile celor din
jur, chiar dacă nu au niciun temei. „Campioana" proceselor Bucureşteanca Maria Igiescu, în
vârstă de 69 de ani, este, de departe, cel mai prolific procesoman, cu cele aproape 1.000 de
dosare şi plângeri penale pe care şi-a pus numele.
Prima victimă a fost vecinul său de la etajul 11, care, în 1978, a făcut o greşeală
majoră: a inundat-o pe Maria Igiescu. De atunci, bărbatul a fost dat în judecată de 20 de ori,
ultima dată în 2009, pe acelaşi motiv - inundaţia din '78. „Eu, Maria Igiescu, victimă a
Cumplitelor, Mizerabilelor şi Nenorocitelor Abuzuri în Serviciu ale Mafiei Hoţilor de Case
Transprofesionale (escrocii şi impostorii ordinari, interlopi, funcţionari publici, poliţişti, notari,
procurori, judecători) care au pus ochii pe apartamentul meu cumpărat în Douăzeci de Ani de
Rate Comuniste, chem în judecată pe numiţii... Aceştia mi-au inundat nu numai cu apă, ci şi cu
urină umană şi animală, sistematic, cu rea-credinţă şi/sau neglijenţă, total sau parţial, toate cele
patru camere, baia, bucătăria, două balcoane, apa curgând şiroaie pe pereţi, prin tavane, chiar
local în mijlocul tavanului bucătăriei, distrugând chiar structura de beton până la armătură", scrie
femeia în cererea de chemare în judecată înaintată Tribunalului Bucureşti. Judecătorul Daniel
Grădinaru, de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), spune că o cunoaşte de mulţi ani pe Maria
Igiescu, încă de când era stagiar. „Doar la noi, la Secţia VII Civilă, are acum 43 de dosare.
Problema cu această doamnă este că, după ce deschide procesele, nu se prezintă la şedinţele de
judecată. Regula spune că dacă justiţiabilii nu apar timp de un an în faţa magistraţilor, procesul
se perimă, iar judecata încetează de la sine. Ei bine, Maria Igiescu se prezintă de fiecare dată în
sala de judecată cu 2-3 zile înainte de expirarea termenului. Aşa că procesul trebuie să continue",
explică magistratul Daniel Grădinaru. Femeia mai foloseşte un tertip: cere despăgubiri în fiecare
cauză, dar nu specifică suma.
Dacă ar face această precizare, ar fi obligată să plătească taxă de timbru, care reprezintă
8-9% din totalul despăgubirilor solicitate. În ciuda insistenţelor noastre, Maria Igiescu n-a putut
62 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
fi contactată pentru a-şi exprima punctul de vedere. Provocatori în instanţă Dezincriminarea
penală a insultei şi a calomniei a mai relaxat o idee sistemul judiciar şi-aşa extrem de aglomerat.
Problema însă persistă. „Procesomanii fac cele mai multe plângeri pentru calomnie şi insultă,
pentru că le e la-ndemână să acuze pur şi simplu pe cineva de aceste fapte. Firesc, insulta şi
calomnia nemaireprezentând infracţiuni, la aceste plângeri primesc soluţia de neînceperea
urmăririi penale (NUP).
Consecinţa: fac plângere împotriva NUP-ului. Din fericire, aceasta este ultima lor cale
de atac, soluţia în acest caz fiind definitivă. Înainte exista şi recursul, dar acum, în urma ultimei
reforme din justiţie, s-a scos", precizează judecătorul Daniel Grădinaru. De-a lungul carierei,
magistratul a văzut „la lucru" oameni de toate felurile. Unul a dat statul în judecată pentru că
auzea ţiuituri în casă şi era convins că ele provin de la microfoanele „plantate" de serviciile
secrete. Un altul, Anton Sommert, s-a potolit abia după ce a fost arestat pentru ultraj - se luase de
un poliţist - şi a petrecut câteva luni după gratii. „De obicei, aceste persoane nici nu vor să-şi
finalizeze dosarul. În instanţă se comport şicanator, iar dacă sunt puşi la punct, încep cu
plângerile împotriva judecătorilor. Întâi la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), apoi la
Parchet, apoi plângere împotriva rezoluţiei procurorului şi tot aşa...", explică judecătorul de la
CAB. " Vecinii m-au inundat nu numai cu apă, ci şi cu urină umană şi animală, sistematic, toate
cele patru camere." Maria Igiescu procesomană 4.305 dosare la un judecător Cea mai aglomerată
instanţă din ţară este Curtea de Apel Bucureşti, a cărei competenţă teritorială acoperă Capitala şi
cinci judeţe. Ultimul bilanţ al instituţiei arată că, în 2010, CAB a avut pe rol 641.444 de dosare,
cu 160.995 mai multe faţă de anul precedent. Toate acestea în condiţiile în care CAB a avut doar
149 de judecători. Astfel, reiese o medie de 4.305 dosare aflate în sarcina unui singur magistrat.
Paranoici şi ostili Procesomanii trăiesc permanent cu impresia că ceilalţi îi exploatează, îi
prejudiciază sau îi înşală, susţine psihologul Keren Rosner. Din acest motiv, ei au îndoieli, chiar
dacă nejustificate, privind loialitatea sau buna-credinţă a prietenilor, a asociaţilor sau a justiţiei.
„Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă atribuie altora rea-voinţa, colectând pentru
ele motive de-a se simţi neîndreptăţite. Sunt adeseori ostile, iritabile şi mânioase. Având tendinţa
de a vedea peste tot lucruri ascunse, sunt tot timpul pregătite să contraatace", mai explică
specialistul. Procesomanii percep atacuri la adresa reputaţiei, bunurilor, caracterului, familiei lor
acolo unde nimeni nu le vede. În consecinţă, acţionează imediat cu furie în faţa acestor
„provocări". „Ei pot lesne găsi înţelesuri ascunse, periculoase, ameninţătoare în discuţii,
evenimente sau în derularea anumitor situaţii, de altfel fireşti şi banale. Păstrează în inima lor
resentimente, sunt neiertători faţă de cele mai mici remarci legate de ei", conchide psihologul
Keren Rosner.
Legea e de partea hărţuitorilor „Nu există niciun mijloc legal eficient de a-I stopa pe
procesomani", spune judecătorul bucureştean Daniel Grădinaru. Asta deoarece, în primul rând,
accesul la justiţie este liber, deci nu există niciun temei legal în baza căruia i se poate interzice
procesomanului numeroasele petiţii nejustificate. Apoi, majoritatea cauzelor care ajung în
instanţă sunt scutite de taxa de timbru - ea se aplică în procesele în cadrul cărora se cer
despăgubiri - deci perpetuarea obsesiei este şi foarte ieftină. În jurisprudenţa din România există,
totuşi, noţiunea de abuz de drept procesual, care constă în exercitarea drepturilor conferite de
lege cu rea credinţă, cu încălcarea scopului pentru care ele au fost instituite, de fapt „în scopul de
a produce consecinţe vătămătoare" pentru altcineva. Din păcate, însă, abuzul de drept nu are
criterii legale de identificare, ceea ce înseamnă că dovedirea şi, implicit, pedepsirea lui sunt
63 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
extrem de dificil de realizat. Chiar şi atunci când există dovezi împotriva procesomanului, legea
nu prevede altă pedeapsă decât amenda judiciară, care, potrivit Codului de procedură civilă, este
cuprinsă între 50 şi 700 de lei. În cele mai multe cazuri, aplicarea sancţiunii nu înseamnă decât
prelungirea chinului, pentru că - spune judecătorul Daniel Grădinaru - „procesomanul va face
imediat contestaţie, apoi va contesta soluţia contestaţiei şi aşa mai departe". Pe scurt, încercarea
de-a opri un astfel de personaj, nu face decât să genereze alte procese. Denunţarea mincinoasă -
cinci ani de închisoare Există o singură situaţie în care se poate lupta cu procesomanul, şi anume
atunci când acesta minte în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. Astfel, acţiunea lui poate fi
încadrată la articolul 259 Cod penal, denunţarea calomnioasă: „Învinuirea mincinoasă făcută prin
denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se
pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani". Acţiunea penală împotriva procesomanului se poate
declanşa în urma unei plângeri. De asemenea, învinuitul fără vină se poate constitui parte civilă
dacă poate demonstra existenţa unui prejudiciu moral sau material. Odată demonstraţia făcută,
victima poate solicita în instanţa civilă plata de daune material şi morale din partea
procesomanului.
O SPECIE APARTE: PROCESOMANII IMPOTRIVA ANGAJATORILOR
Un angajator pentru a nu pati nimic juridic trebuie sa respecte legea
Daca se respecta legea atunci procesomanii nu au ce face.
Sa aveti rabdare cu acestia.Sa nu ii provocati.
Nu depuneti plangeri impotriva acestora decat in “ultima instanta”,cand nu se mai poate face
nimic antejudiciar
Raspundeti legal la toate solicitarile acestora,nu evitati raspunsurile.
Daca tot depun cereri,adrese ,plangeri de depus actiune civil ape abuz de drept si plangere penale
Inducerea in eroare a organelor judiciare
Art. 268 din CODUL PENAL
Inducerea în eroare a organelor judiciare
Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existent unei fapte prevăzute de
legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană,
cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existent unei fapte prevăzute de
legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de
la unu la 5 ani.
Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară,
înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de
care s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele
sunt nereale.
64 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Abuzul de drept procesual, varietate a abuzului de drept concretizată în exercitarea unui
drept procesual cu rea-credinţă, contrar scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege.
Abuzul de drept procesual comportă două elemente, şi anume:
a) unul de natură subiectivă, constând în exercitarea dreptului cu rea-credinţă, fie în scopul de a-l
şicana pe adversar, fie deliberat în vederea constrângerii acestuia la anumite concesii sau chiar la
abandonarea dreptului său;
b) altul de natură obiectivă, exprimat în deturnarea dreptului de la finalitatea social-economică
pentru care a fost recunoscut şi garantat juridi-ceşte titularului său. Abuzul de drept procesual se
poate manifesta sub multiple forme, cum ar fi: efectuarea unui act procedural în scopul
tergiversării judecării procesului sau numai pentru a pune în dificultate partea adversă în
probarea unor situaţii; cererea de măsuri asigurătorii excesive, care, prin numărul şi importanţa
lor, depăşesc sfera interesului legitim privind conservarea creanţei deduse în faţa instanţei;
introducerea contestaţiei la executare exclusiv în scopul şicanării creditorului şi întârzierii
punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti; promovarea unei acţiuni în stabilirea
paternităţii făcută în scopul şantajării pârâtului, care, în eventualitatea admiterii acţiunii
respective, ar fi pus într-o situaţie neplăcută în propria-i familie sau la locul de muncă;
promovarea cu rea-credinţă a unei acţiuni în pretenţii de către un creditor a cărui creanţă a fost
onorată, dar care încearcă pe această cale să obţină o nouă plată; exercitarea cu mare întârziere a
apelului sau a recursului de către partea ce a fost prezentă la pronunţarea hotărârii, profitând de
faptul că hotărârea nu i-a fost comunicată, dacă aceasta este făcută în mod deliberat, cu scopul de
a obţine despăgubiri cât mai mari (de exemplu, într-un litigiu ce avea ca obiect contestarea unei
decizii de desfacere a contractului de muncă şi reintegrarea în funcţie, partea, profitând de faptul
că hotărârea nu i-a fost comunicată, a declarat recurs după câţiva ani de la pronunţarea hotărârii,
solicitând despăgubiri pe întreaga perioadă cuprinsă între momentul desfacerii contractului de
muncă şi cel în care va fi reintegrată efectiv; recursul, care pe fond era întemeiat, nu a putut fi
respins nici ca tardiv, întrucât a fost exercitat în termen, hotărârea necomunicându-i-se
contestatorului, nici ca abuziv, deoarece nu există un text de lege care să prevadă o asemenea
soluţie; instanţa a diminuat însă despăgubirile pretinse de salariat, în fapt, fiind vorba de o culpă
concurentă: a unităţii, ce constă în desfacerea nelegală a contractului de muncă, respectiv a
salariatului, ce constă în inactivitatea sa un timp îndelungat, deşi a cunoscut hotărârea încă de la
pronunţarea acesteia) etc. De asemenea, există Abuzul de drept procesual chiar atunci când
titularul unui drept subiectiv promovează o acţiune în justiţie, aparent întemeiată, dar care, prin
referire la comportamentul pârâtului, se relevă a fi inutilă. Uneori, chiar legea califică anumite
acte ca abuzive; de exemplu, în cazul declinării competenţei, trimiterea dosarului instanţei
competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent nu este împiedicată de
exercitarea recursului de către partea care a invocat excepţia de necompetenţă ce a fost admisă.
Potrivit legii, Abuzul de drept procesual se sancţionează, în principiu, cu obligarea la despăgubiri
a celui vinovat de săvârşirea lui; pentru a nu se încălca principiul disponibilităţii, despăgubirile
vor fi acordate numai la cerere, nu şi din oficiu. întrucât niciun text de lege din codul de
procedură civilă nu se referă la condiţiile răspunderii pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea
abuzivă a unui drept procesual, se vor aplica regulile răspunderii civile delictuale pentru fapta
proprie (art. 998 C. civ.); în cazul în care despăgubirile nu se solicită în procesul în care partea a
65 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
folosit abuziv dreptul procedural, partea interesată poate să le pretindă pe calea unui proces
separat, în termenul de prescriptive extinctivă de trei ani, care începe să curgă de la data când
păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.
Pe lângă obligaţia de a plăti despăgubiri, partea care a folosit anumite drepturi procesuale cu rea-
credinţă, cum ar fi: introducerea unor cereri vădit netemeinice, formularea unei cereri de
recuzare sau de strămutare, obţinerea citării prin publicitate a oricărei părţi, obţinerea de către
reclamantul căruia i s-a respins cererea, a unor măsuri asigurătorii prin care pârâtul a fost
păgubit, contestarea scrierii sau semnăturii unui înscris, poate fi sancţionată cu o amendă civilă,
în cuantumul stabilit de lege. Codul de procedură civilă prevede şi o serie de sancţiuni specifice:
revenirea asupra asistenţei juridice gratuite încuviinţate şi obligarea părţii la plata sumelor
datorate, dacă instanţa constată că cererea de asistenţă a fost făcută cu rea-credinţă, prin
ascunderea adevărului; suspendarea judecăţii în situaţia când părţile exercită abuziv dreptul de a
obţine amânarea; trimiterea dosarului la instanţa competentă înainte de rămânerea irevocabilă a
hotărârii de declinare a competenţei, în cazul în care calea de atac a recursului a fost exercitată de
către partea care a obţinut declararea necompetenţei; neacordarea cheltuielilor de judecată dacă
pârâtul a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului. Actul de procedură abuziv
va fi lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul exercitat abuziv a fost recunoscut;
dacă actul abuziv are o existenţă de sine stătătoare, sancţiunea va lovi numai acest act, iar în
cazul în care el stă la baza unor alte acte de procedură, atât actul abuziv, cât şi cele ulterioare vor
fi lipsite de eficienţă (de exemplu, în cazul în care pârâtul dovedeşte că a fost citat prin
publicitate cu rea-credinţă).
ABUZ DE DREPT PROCESUAL, formă a abuzului de drept materializată în exercitarea unui
drept procesual cu rea-credinţă, contrar scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege.
Abuzul de drept procesual prezintă două laturi, şi anume: una de natură subiectivă constând în
exercitarea dreptului cu rea-credinţă fie în scopul de a-1 şicana pe adversar, fie deliberat în
vederea constrângerii acestuia la anumite concesii sau chiar la abandonarea dreptului său; alta de
natură obiectivă exprimată în deturnarea dreptului de la finalitatea social-economică pentru care
a fost recunoscut şi garantat juridiceşte titularului său.
Abuzul de drept procesual se poate manifesta sub multiple forme, cum ar fi: efectuarea unui act
de procedură în scopul tergiversării judecării procesului sau numai pentru a pune în dificultate
partea adversă în probarea unor situaţii; invocarea unor excepţii de neconstituţionalitate, cererea
de măsuri asigurătorii excesive, care prin numărul şi importanţa lor depăşesc sfera interesului
legitim, cereri privind conservarea creanţei deduse în faţa instanţei; introducerea contestaţiei la
executare exclusiv în scopul şicanării creditorului şi întârzierii punerii în executare a unei
hotărâri judecătoreşti; promovarea unei acţiuni în stabilirea paternităţii făcută în scopul şantajării
pârâtului care, în eventualitatea admiterii acţiunii respective, ar fi pus într-o situaţie
neplăcută în propria-i familie; promovarea cu rea-credinţă a unei cereri în pretenţii de către un
creditor a cărei creanţă a fost onorată, dar care încearcă pe această cale să obţină o nouă plată. De
asemenea, există abuz de drept procesual chiar atunci când titularul unui drept subiectiv
promovează o acţiune în justiţie, aparent întemeiată, dar care prin referire la comportamentul
pârâtului se relevă a fi inutilă.
66 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Ghid: Cum sa...
Din punct de vedere juridic:
1.Cum te inregistrezi, din nou, ca platitor de TVA, dupa ce ti-a fost anulata aceasta calitate?
2. Cum afli daca o firma este in insolventa?
3.Cum verifici existenta unui litigiu pe Portalul Instantelor de Judecata si cum sa urmaresti
evolutia sa pana la solutionarea finala?
4.Cum afli informatii despre un dosar de insolventa folosind Buletinul Procedurilor de
Insolventa?
1. Cum te inregistrezi, din nou, ca platitor de TVA, dupa ce ti-a fost anulata aceasta
calitate?
Daca ai fost inregistrat ca platitor de TVA (persoana fizica sau juridical impozabila), dar ti-a fost
anulata aceasta calitate pe motivul ca:
(i) asociatii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabila insasi au avut inscrise
in cazierul fiscal, infracţiuni sau fapte pentru care s-a dispus atragerea raspunderii solidare cu
debitorul declarat insolvabil sau insolvent;
(ii) nu s-a depus niciun decont de TVA pe parcursul unui semestru calendaristic sau
(iii) nu s-a evidentiat, in deconturile de TVA depuse pentru 6 luni consecutive in cursul unui
semestru calendaristic, in cazul persoanelor care au perioada fiscala luna calendaristica, si pentru
doua perioade fiscale consecutive in cursul unui semestru calendaristic, in cazul persoanelor
impozabile care au perioada fiscala trimestrul calendaristic, nicio operatiune realizata, trebuie sa
stii ca ai posibilitatea sa te reinregistrezi ca si platitor de TVA, insa nu in baza procedurii
obisnuite de inregistrare in scopuri de TVA, ci in baza unei proceduri speciale reglementate
recent de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) prin Ordinul nr. 1436/2012.
Ce trebuie sa faci ca sa redevii platitor de TVA dupa ce ti-a fost anulata aceasta calitate
pentru unul din motivele enuntate mai sus:
(1) trebuie sa depui o cerere de inregistrare in scopuri de TVA, insotita de un set de documente
care difera in functie de motivul pentru care ti-a fost anulata calitatea de platitor de TVA
67 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
(2) trebuie: (a) sa te asiguri ca situatia care a dus la anularea inregistrarii tale anterioare ca si
platitor de TVA a incetat (in cazul anularii pe motivul de la pct. (i) de mai sus) (b) sa remediezi
situatia care a dus la anularea calitatii de platitor de TVA, adica sa depui deconturile respective
(in cazul de la pct. (ii) de mai sus) si (c) sa depui o declaratie specifica pe proprie raspundere (in
cazul de la pct. (iii) de mai sus) Atentie: Pentru a te asigura ca a incetat situatia care a dus la
anularea inregistrarii tale anterioare ca si platitor de TVA (pe motivul existentei infractiunilor
sau situatiei privind atragerea raspunderii solidare din cazierul fiscal al
asociatilor/administratorilor/persoanei impozabile), trebuie sa ai in vedere ca, pana la data
primirii de catre organul fiscal a cererii de reinregistrare ca platitor de TVA, respectivele
infractiuni sau situatia privind atragerea raspunderii solodare sa fi fost scoase din evidenta
cazierului fiscal. Totodata, trebuie sa te asiguri ca in cazierul fiscal al
asociatilor/administratorilor/persoanei impozabile nu au fost inscrise alte asemenea fapte/situatii
care ar impune, din nou, anularea calitatii de platitor de TVA, si nici ca persoana impozabila nu
se incadreaza intr-o alta situatie de anulare a inregistrarii ca platior de TVA.
Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea
inregistrarii initiale pe motivul faptelor penale ale asociatilor/administratorilor:
o formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici
formularul 099)
o certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comertului din care sa rezulte
datele de identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la
data depunerii cererii de inregistrare in scopuri de TVA
Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea inregistrarii
initiale pe motivul lipsei deconturilor:
o formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici
formularul 099)
o toate deconturile de TVA – formular 300 (descarca aici formularul 300, nedepuse
la termen, pe o perioadă de 6 luni sau doua trimester calendaristice consecutive
anterioare inregistrarii in scopuri de TVA
68 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
o o cerere motivata din care sa rezulte ca se angajeaza sa depuna deconturile de
TVA la termenele legale
o certificatul constatator emis de Registrul Comertului din care sa rezulte datele de
identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la data
depunerii cererii de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul societatilor
comerciale inmatriculate in Registrul Comertului
Atentie: Potrivit Codului fiscal, contribuabilii (persoanele impozabile) carora le-a fost anulata
calitatea de platitor de TVA pentru lipsa deconturilor pot fi reinregistrati in scopuri de TVA,
daca indeplinesc toate conditiile prevazute de lege, numai dupa o perioada de 3 luni de la
anularea inregistrarii. Daca abaterea se repeta dupa reinregistrarea persoanei impozabile,
organele fiscale vor anula codul de inregistrare in scopuri de TVA si nu vor aproba eventuale
cereri ulterioare de reinregistrare in scopuri de TVA.
Documentatia necesara pentru reinregistrarea in scopuri de TVA dupa anularea inregistrarii
initiale pe motivul neevidentierii in deconturi a operatiunilor realizate:
formularul 099 „Cerere de inregistrare in scopuri de TVA” (descarca aici formularul 099)
certificatul constatator emis de Registrul Comertului din care sa rezulte datele de
identificare ale asociatilor si administratorilor persoanei impozabile la data depunerii
cererii de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul societatilor inregistrate la Registrul
Comertului
declaratie pe propria raspundere din partea solicitantului (persoana impozabila) din care
sa rezulte ca va desfasura activitati economice cel mai tarziu in cursul lunii urmatoare
celei in care solicita inregistrarea in scopuri de TVA
Atentie: Redobandirea calitatii de platitor de TVA, dupa ce anterior i-a fost anulata pe motivul
neevidentierii in deconturi a operatiunilor realizate este posibila numai daca solicitarea de
reinregistrare in scopuri de TVA se face in cel mult 180 de zile de la data anularii inregistrarii
anterioare.
69 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
2. Cum afli daca o firma este in insolventa?
Deschiderea procedurii insolventei cu privire la o firma poate avea un impact deosebit asupra
tuturor celor care au relatii comerciale cu aceasta (ex: pierderea sumelor avansate catre
respectiva firma, denuntarea imediata a contractelor existente, nelivrarea/intarzierea la livrare a
marfii etc.).
Avand in vedere ca, din cauza crizei economice, tot mai multe firme risca sa intre in insolventa,
in cazul in care vreti sa incheiati un contract cu o firma si, in special, in cazul in care intentionati
sa virati un avans catre aceasta, ar fi bine sa va asigurati, mai intai, ca respectiva firma nu este in
insolventa, folosind urmatoarele surse de informare:
I. Surse neoficiale
Daca este vorba despre o firma cunoscuta, vestea cu privire la deschiderea procedurii insolventei
circula de regula foarte repede prin presa. Prin urmare, verificarea poate incepe printr-o simpla
cautare pe Internet cu privire la numele firmei si cuvantul insolventa. Spre exemplu, daca vom
cauta pe Google dupa expresia „insolventa Flanco” vom gasi imediat foarte multe articole
privind procedura insolventei deschisa cu privire la aceasta firma cunoscuta.
II. Surse oficiale
Avand in vedere ca informatiile postate pe Internet sau obtinute din alte surse neoficiale pot fi
incorecte/incomplete, este foarte recomandabil sa verificati intotdeauna aceste informatii,
folosind sursele oficiale, mentionate mai jos.
De asemenea, in cazul in care firma cu care doriti sa incheiati contractual nu este foarte
cunoscuta, este foarte posibil sa nu obtineti nicio informatie relevanta din sursele neoficiale. Prin
urmare, si in acest caz este recomandabil sa folositi urmatoarele surse oficiale de informatii cu
privire la procedurile de insolventa:
a) Portalul Instantelor de Judecata Intrati pe portal.just.ro
b) Buletinul Procedurilor de Insolventa
Intrati pe www.bpi.ro
70 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
3. Cum verifici existenta unui litigiu pe Portalul Instantelor de Judecata si cum sa
urmaresti evolutia sa pana la solutionarea finala?
Portalul instantelor de judecata este un website oficial, lansat si administrat de catre
Ministerul Justitiei, de unde se pot obtine, printer altele, informatii oficiale cu privire la toate
dosarele (litigiile) aflate pe rolul instantelor de judecata, inclusiv cu privire la dosarele de
insolventa.
Pe scurt, pentru a obtine informatii despre un litigiu, este necesar (i) sa accesati pagina
principala a Portalului instantelor de judecata, (ii) sa selectati judetul in care se afla instanta care
este competenta sa solutioneze litigiul respectiv, (iii) sa selectati instanta competenta, (iv) sa
folositi criteriile de cautare disponibile si (v) sa selectati dosarul care va intereseaza.
Pentru a intelege mai bine cum functioneaza procesul de cautare pe Portalul instantelor de
judecata, sa luam niste exemple practice:
Exemplul 1: Sa presupunem ca ati dori sa verificati daca o firma este in insolventa (spre
exemplu, firma Flanco) In acest caz, va trebui sa verificati pe Portalul instantelor de judecata
daca firma respectiva are calitatea de „debitor” intr-un dosar de insolventa. Pentru aceasta este
necesar sa cunoasteti judetul in care isi are sediul social respectiva firma si sa urmati urmatorii
pasi:
(i) accesati sectiunea principala de pe Portalul instantelor de judecata, in care se regaseste harta
interactiva cu judetele din Romania. Pentru a va asigura ca ati intrat in sectiunea corecta, puteti
apasa pe linkul catre Portalul instantelor de judecata disponibil in Centrul de Informare Pro-
Legal.
(ii) selectati cu mouse-ul, pe harta interactiva, judetul in care isi are sediul social respectiva
firma
Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, deoarece stim ca aceasta isi are sediul social in Bucuresti,
vom selecta acest oras.
(iii) selectati cu mouse-ul, pe harta interactiva, TRIBUNALUL in care isi are sediul social
respectiva firma
71 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Dupa ce selectati judetul aferent, va vor aparea pe ecran toate instantele din acest judet.
Deoarece, conform legii, doar Tribunalul este competent sa judece dosarele de insolventa, mai
departe va trebui sa selectati cu mouse-ul doar Tribunalul. Spre exemplu, in cazul firmei Flanco,
vom selecta Tribunalul Bucuresti.
(iv) folositi criteriile de cautare a dosarelor
Dupa ce selectati Tribunalul, vor aparea in partea de sus a ecranului mai multe casute, in care se
pot insera criterii de cautare (ex. Numar, Parte, Obiectul cauzei).
Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, presupunand ca nu cunoastem decat numele acesteia vom
insera acest nume in casuta „Parte” si vom apasa butonul de „Cautare”.
(v) selectati dosarul de insolventa/faliment unde firma cautata are calitatea de „Debitor” (daca
este cazul)
Dupa inserarea numelui firmei si apasarea butonului de cautare, este posibil ca pentru
firma respectiva sa apara mai multe dosare. In acest caz, va trebui sa selectati doar dosarele de
insolventa/faliment si sa verificati daca firma cautata are calitatea de „Debitor” in unul dintre
aceste dosare.
Spre exemplu, in cazul firmei Flanco, in urma cautarii pe baza numelui apar foarte
multe tipuri de dosare. Insa, daca ne uitam doar la dosarele de insolventa, observam ca acestea
sunt mult mai putine iar, dintre acestea, doar in unul firma are calitatea de Debitor, si anume
dosarul nr. 48482/3/2009. Dupa ce selectam acest dosar, putem afla imediat foarte multe
informatii utile cu privire la desfasurarea si stadiul actual al procedurii insolventei. Astfel, spre
exemplu, aflam ca procedura insolventei a Flanco a fost deschisa in data de 10.12.2009 si, de
asemenea, ca firma a reusit sa iasa din insolventa in data 13.10.2011, in urma reorganizarii
activitatii.
Exemplul 2: Sa presupunem ca doriti sa stiti daca o persoana fizica este implicata in vreun
litigiu, in calitate de reclamant ori in calitate de parat
Veti putea verifica o astfel de informatie pe Portalul instantelor de judecata, urmand aproximativ
aceiasi pasi ca in exemplul precedent:
(i) accesati sectiunea principala de pe Portalul instantelor de judecata, in care se regaseste harta
interactiva cu judetele din Romania
72 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
(ii) pe aceasta harta interactiva, va trebui sa selectati judetul pe raza caruia persoana fizica
despre care faceti investigatia ar putea avea un litigiu
Atentie: *) In cazul in care persoana fizica are calitatea de parat (adica a fost chemat in judecata
de cineva) intr-un litigiu, acest litigiu ar trebui sa figureze, de regula, la o instanta din judetul in
care respectiva persoana isi are domiciliul.
**) Daca insa persoana fizica are calitatea de reclamant intr-un litigiu (adica este cea care a dat
in judecata pe cineva), respectivul litigiu ar putea figura pe rolul instantelor din orice judet, in
functie de locul unde, persoana chemata in judecata isi are domiciliul sau sediul social.
(iii) dupa ce ati selectat judetul, selectati cu mouse-ul, instanta pe rolul careia ar putea exista
litigiul
Atentie: Atunci cand nu aveti informatii cu privire la instanta pe rolul careia ar putea fi un
litigiu, nu va ramane decat sa verificati, prin incercare, fiecare instanta din judetul respectiv (de
regula sunt 2 – 3 judecatorii, un tribunal si, in unele cazuri o curte de apel)
(iv) dupa ce ati selectat o instanta, introduceti numele persoanei fizice cautate (preferabil
numai numele de familie) in criteriul de cautare „Parte”; in cazul in care apar mai multe
persoane, puteti diferentia persoana cautata de alte persoane cu acelasi nume de familie, dupa
prenumele sau.
Odata ce ati gasit un litigiu cu privire la o anumita persoana, puteti urmari evolutia acelui litigiu
pana la solutionarea sa finala, de-a lungul parcurgerii tuturor cailor de atac (apel, recurs).
Aceasta o puteti face folosind nr. de dosar identificat la prima instanta si introducandu-l in
motorul de cautare la instanta superioara (ex. judecatoria Turda – Tribunalul Cluj – Curtea de
Apel Cluj).
4. Cum afli informatii despre un dosar de insolventa folosind Buletinul Procedurilor de
Insolventa?
Cea mai importanta sursa oficiala de informatii cu privire procedurile de insolventa este
Buletinul Procedurilor de Insolventa. Acesta este o publicatie oficiala care se editeaza si se
difuzeaza in format electronic de catre Oficiul National al Registrului Comertului.
73 Ghidul juridic al antreprenorului roman in 2015
www.coltuc.ro, www.coltuc.ro/blog, www.facebook.com/avocatcoltucoficial
Pentru a verifica daca o firma este in insolventa, folosind Buletinul Procedurilor de Insolventa,
este necesar sa urmati urmatorii pasi:
(i) accesati pagina principala a Portalului ONRC – www.onrc.ro
(ii) creati-va, gratuit, un cont de utilizator
Pentru aceasta va trebui sa accesati link-ul „Creeaza un cont” aflat in partea dreapta-sus pe
pagina principala a Portalului ONRC.
(iii) accesati sectiunea „Persoane publicate in BPI” de pe pagina principala a Portalului ONRC
Aceasta sectiune se afla in partea centru-dreapta a paginii, in zona referitoare la Buletinul
Procedurilor de Insolventa. Dupa accesarea link-ului aferent vi se solicita inserarea numelui de
utilizator si a parolei aferente contului de utilizator creat la pasul (ii) de ma sus.
(iv) folositi criteriile de cautare a dosarelor
Dupa introducerea datelor de la pasul (iii) de mai sus, va aparea pe ecran o casuta in care puteti
sa introduceti numele firmei cautate, ca si criteriu de cautare.
Spre exemplu, daca introducem numele firmei Flanco International, in urma cautarii va aparea
dosarul de insolventa al acestei firme.
Dupa identificarea dosarului de insolventa (in cazul in care exista un asemenea dosar), puteti
accesa link-ul „Mai mult…” pentru a vedea informatii detalitate privind toate Buletinele de
insolventa in care au fost publicate informatii in legatura cu procedura respectiva. Mai departe,
daca doriti sa studiati informatiile publicate in Buletinele respective, va trebui sa cumparati
aceste Buletine de la ONRC sau sa va faceti un abonament.
In cazul in care, in urma cautarii, nu este identificat niciun dosar de insolventa, inseamna ca nu
exista niciun Buletin al insolventei in care sa se fi publicat vreo informatie cu privire la o
eventuala procedura de insolventa referitoare la firma respectiva.
Av. Coltuc Marius Vicentiu
www.coltuc.ro
Recommended