View
42
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
PROIECT DE ACTIVITATE
"OMUL DE ZĂPADĂ"
Prof. înv. preșcolar Pătru Adriana Elena
Grădinița cu P.P. Nr. 15 Târgoviște
GRUPA: Mică
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”
PROIECT TEMATIC: Iarnă bine ai venit!
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ”Cu iarna la joacă”
TEMA ACTIVITĂȚII: „ Omul de zăpadă”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Mixtă ( transmitere de noi cunoștințe –DLC și consolidare de
priceperi și deprinderi –DOS/AP)
COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Rutina: Întâlnirea de dimineaţă: “Când sunt la săniuș sunt vesel/ trist/speriat”-
dezvoltarea abilităților de comunicare
Salutul. Prezenţa.Calendarul naturii.
Ne pregătim pentru activități
Sosirea copiilor la grădiniță- deprinderi de igienă și autoservire
Tranziţii:
Joc cu text şi cânt: „Săniuța fuge”
Joc cu text și cânt: „Iarna ne-a sosit în zori”
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
ALA I: Joc de rol: ”De-a cofetarul” – interpretarea rolului de cofetar
Știință:"Jocurile copiilor iarna"-asociere de imagini
Joc de masă: "Omul de zăpadă"-găsește umbra
ALA II: Joc distractiv: „ Petrecerea Omului de zăpadă”
Joc de atenție: „Ce a pierdut omul de zăpadă ?”
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE)
DLC:Educarea limbajului:”Povestea omului de zăpadă” din folclorul copiilor-
lectura educatoarei
DOS:Activitate practică : „Omul de zăpadă” asamblare , lipire
SCOPUL:
-Dezvoltarea capacității de a asculta cu atenție conținutul unui text literar demonstrând
înțelegerea acestuia ,educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere gramatical .
- Consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
O1- să formuleze propoziții simple demonstrând înțelegerea textului;
2
O2-să expună cu ajutorul imaginilor și al întrebărilor principalele momente ale
povestirii;
O3-să folosească tehnici specifice activităților practice (asamblare, lipire) pentru
realizarea temei date;
O4-să interpreteze rolul de bucătar folosind ingredientele puse la dispoziție ;
O5-să recunoască umbra pieselor reconstituind omul de zăpadă ;
O6-să asocieze jetoane care corespund imaginii de iarnă prezentate.
METODE ȘI PROCEDEE: observația, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, lectura
educatoarei, exerciţiul, tehnica comunicării rotative , harta conceptuală, , turul galeriei.
MATERIAL DIDACTIC:
- panoul pentru prezenţă cu pozele copiilor, calendarul naturii cu jetoane, cutii cu emoții, imagini
cu jocurile copiilor iarna;
- prezentare ppt,imagini reprezentative din poveste, om de zăpadă, fețe cu emoții, ;
- mingi din polistiren,bețe frigărui, material mărunt , cofrag ouă, lipici, machetă;
- pandișpan, cremă, nucă de cocos, bomboane;
- imagine de iarnă,imagini reprezentative,lipici;
- oameni de zăpadă, jetoane cercuri.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grup.
FORME DE EVALUARE: Continuă – formativă: prin observarea sistematică a
comportamentului copiilor, observarea produselor activității, răspunsurile copiilor, acordarea de
stimulente.
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE:
Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, Bucuresti, 2005;
Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;
Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana,
Pitești, 2009;
“Metode interactive de grup”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela
Fulga, Editura Arves, 2002
3
SCENARIUL ZILEI
Rutină: Copiii vor aborda întâlnirea de dimineaţă într-o manieră optimistă şi plină de
energie, deoarece ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.
„Bună dimineaţa, dragi PITICOȚI !”. Încă de la începutul săptămânii ne-am propus să vorbim
despre jocurile copiilor în anotimpul iarna.
Așezați în semicerc, pe scăunele, copiii se salută cu expresia „Bună dimineaţa!”. Salutul
curgând firesc de la stânga la dreapta, într-o atmosferă de relaxare şi bună dispoziţie.
Educatoarea va fi cea care va saluta pe rând fiecare copil.
Prezenţa se va realiza în stilul grupei mici: fiecare copil când își aude numele vine ia
fotografia și o așază la panou. Pozele copiilor care lipsesc se așază în partea de jos a panoului .
Consultăm buletinul meteo verbalizând acţiunea: “Suntem în anotimpul iarna, luna
ianuarie , data 25“,”Ieri a fost miercuri, a treia zi a săptămânii, astăzi este joi a patra zi a
săptămânii,iar mâine va fi vineri, a cincea zi a săptămânii.Vremea este...........,cerul
este............,soarele............”.
Preșcolarii vor primi jetoane în care sunt ilustrate jocurile copiilor iarna. În centru sunt
așezate două cutii , pe o cutie sunt fețe reprezentând emoții pozitive, iar pe cealaltă sunt imagini
cu fețe reprezentând emoții negative. În funcție de jocul ilustrat pe jeton și de emoția pe care o
are copilul când practică acel joc de iarnă va introduce jetonul în cutia cu emoții pozitive sau
negative.
Copiii intonează jocul cu text și cânt "Iarna ne-a sosit în zori" .
Noutatea zilei:La grupă va sosi un invitat, omul de zăpadă, care le cere copiilor să îl
primească la grupă să îi asculte povestea ,să îi găsească pe frații lui și astfel să îl facă fericit .
DLC: Educarea limbajului
Copiii sunt așezați în semicerc și audiază povestea "Povestea omului de zăpadă", urmărind
câteva ppt-uri sugestive. După lecturarea textului, copiii vor răspunde la întrebările adresate de
educatoare cu privire la conținutul poveștii și vor realiza harta conceptuală. La finalul activității,
educatoarea adresează întrebări preșcolarilor pentru a reconstitui povestea, folosindu-se de
imagini corespunzătoare ideilor principale.
Copiii vor asocia omului de zăpadă emoțiile pe care el le-a simțit de-a lungul poveștii.
La finalul activității de educarea limbajului copiii formează o coloană, trenul piticilor şi părăsesc sala de grupă pentru a merge la toaletă şi pentru a se spăla pe mâini. Prin intermediul TRANZIŢIEI :,,Săniuța fuge”, copiii se întorc în sala de grupă și se
pregătesc să viziteze centrele deschise pentru a alege activitatea preferată.
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I. La măsuţe este pregătit materialul pentru următoarea
activitate, iar copiii vizitează centrele descoperind materialele şi sarcinile din fiecare centru. Se
4
va da startul de începere a lucrului. Se vor îndruma copiii acolo unde vor întâmpina greutăţi,
atenţia deosebită va fi canalizată la centrul Artă, unde se va desfăşura activitatea practică. După
terminarea lucrului la centre voi face evaluarea lucrărilor expuse prin metoda Turul galeriei.
La centrul Artă copiii vor desfășura activitatea practică și vor realiza cu ajutorul
materialelor puse la dispoziţie un om de zăpadă din mingi de polistiren, îl vor decora folosind
fetru, ochi mobili, cofrag de ou pentru pălărie.Toți oamenii de zăpadă vor participa la petrecerea
invitatului – omul de zăpadă. Fiecare copil care va trece prin acest centru va primi un ecuson cu
silueta unui om de zăpadă.
Preşcolarii se vor interpreta rolul de cofetar în jocul ”De-a cofetarii”. Copiii vor veni la
centrul Joc de rol și vor pregăti bulgări necesari realizării unui om de zăpadă. Ei au la dispoziție
pandișpan tăiat sub formă de cercuri, cremă albă, nucă de cocos și bomboane și vor face
prăjituri- oameni de zăpadă.
La centrul Știință copiii au la dispoziție imagini cu jocurile copiilor iarna . Ei vor
identifica elementele componente ale imaginii și le vor lipi în jurul imaginii centrale.
La centrul Joc de masă pe măsuțe sunt siluete ale unor oameni de zăpadă și piese
mărunte, pe care copiii le vor folosi să le pună ochi, nasturi, mătură și pălărie. Ei vor încerca să-l
îmbrace pe omul de zăpadă care le-a dat animalelor pădurii cea ce ele au avut nevoie și astfel a
rămas dezbrăcat.
Rotaţia grupurilor va trebui făcută în aşa fel încât toţi copiii să participe la activitatea
principală.
La final se vor iniţia câteva jocuri distractive şi de mişcare menite să pună în valoare şi
cunoştinţele dobândite în ziua respectivă dar şi alte tranziţii.
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II. Copiii vor desfaşura următoarele jocuri:
Jocul distractiv: „Petrecerea omului de zăpadă”
Joc de atenție: „Ce a pierdut omul de zăpadă ?”
5
Demersul didactic
Eveniment
didactic
Obiec
tive
Conținutul științific Metode și
procedee
Mijloace de
învǎțǎmânt
Forma de
organizare
Evaluare
1.Moment
organizatoric
Se asigură condiţiile optime pentru
desfăşurarea activităţii. Întâlnirea de dimineaţă Copiii intră în sala de grupă şi se aşază în
semicerc. Salutul între copii se va realiza utilizând
tehnica comunicării rotative. Prezența: Educatoarea face prezența, iar fiecare copil când își aude numele vine și pune
poza la panou. Calendarul naturii: În ce anotimp suntem? În
ce lunǎ suntem?Ce zi a sǎptǎmânii este? Cum este vremea? Împǎrtǎsirea cu ceilalți:Cum te simți atunci
când faci un om de zăpadă/ te joci cu bulgări/ te dai cu sania/ te dai cu schiurile/ patinezi?-
dezvoltarea abilităților de comunicare
Tehnica comunicării rotative
Conversația
Calendarul naturii Catalog
Cărți
Frontal
Observarea comportamen
tului inițial
Rǎspunsurile copiilor
2.Captarea atenției
În sala de grupă își face apariția un om de zăpadă. Acesta va recita o poezie și îi va ruga pe copii să-l primească la ei la grupă să se
joace împreună, să-i asculte povestea și să-i găsească astfel și pe frații lui oamenii de
zăpadă. Copiii îl primesc bucuroși pe omul de zăpadă.
Conversația
Om de zăpadă
Frontal
3.Anunțarea temei și a
obiectivelor
Educatoarea îi anunță pe preșcolari că astăzi vor asculta Povestea Omului de zăpadă,
vor realiza oameni de zăpadă- prietenii omului de zăpadă de la grupă, vor face dulciuri pentru
omul de zăpadă, vor reconstitui imaginea unui
Explicația
Frontal
6
om de zăpadă , vor identifica elementele componente ale unei imagini de iarnă și se vor juca împreună cu omul de zăpadă.
4.Prezentarea noului conținut și
dirijarea învățării
Copiii sunt așezați în semicerc și audiază povestea "Povestea omului de zăpadă", urmărind câteva ppt-uri sugestive. Educatoare
citește povestea clar, expresiv , folosind tonul și mimica adecvate.
Se vor explica cuvintele necunoscute ( , cină). Conţinutul povestirii va fi redat cât mai
expresiv de către educatoare după următoarele idei:
1. Un copil construiește un om de zăpadă din trei bulgări, câțiva cărbuni, o căciulă veche și o măturică.
2. Omul de zăpadă a rămas singur în grădina înghețată, iar peste noapte, îl zărește Zâna
Iarnă și îi dă viață. 3. Două căprioare înfometate vin la omul de zăpadă. Acesta, foarte generos le dăruiește
nasul lui pentru cină. (cină – masa de seară).
4. Omul de zăpada oferă lâna din căciula sa păsărilor ca să-și căptușească cuiburile reci,
mătura din paie o oferă unor iepurași . 5. Zâna îl găsește fără haine și îi dă omului de
zăpadă cel mai prețios dar: dragostea copiilor. Toți copiii de pe planetă se transformă în prietenii omului de zăpadă.
Educatoarea va asigura, pe parcursul expunerii cursivitatea, claritatea, succesiunea
logică a ideilor, caracterul atractiv-emoțional, mesajul educativ al poveștii, adecvarea
Observația
Lectura
educatoarei
Videoproiec
tor Ppt-uri
sugestive
Frontal
Observarea comportamen
tului copiilor
7
O1
O2
limbajului la nivelul de înțelegere al copiilor, prin: nuanțarea/modelarea vocii, tonul cald, schimbarea ritmului vorbirii, folosirea
pauzelor, utilizarea mimicii și a gesticii. Pentru fixarea conținutului copiii vor
completa harta conceptuală răspunzând la următoarele întrebări: Din ce a făcut băiatul omul de zăpadă?
Cine a avut nevoie de........(morcov, căciulă, mătură , cărbuni)?
Se va reconstitui conținutul poveștii folosind imagini sugestive, pentru fiecare imagine educatoarea va adresa o întrebare:
Ce a construit băiatul într-o iarnă? Cine i-a dat viață omului de zăpadă?
Cui i-a dat omul de zăpadă nasul? Cine s-a așezat pe capul omului de zăpadă? Ce i-a oferit Zâna Iarnă drept răsplată
omului de zăpadă? În încheierea activității educatoarea adresează
următoarele întrebări copiilor: Cum credeți că s-a simțit omul de zăpadă din poveste?
Cum vă simțiți voi atunci când construiți un om de zăpadă?
Copiii se încolonează și ies din sala de grupă.
Harta
conceptuală
Conversația
Om de zăpadă
elemente componente
Animale ale pădurii
Imagini din poveste
Frontal
Frontal
Răspunsurile
copiilor
5.Obținerea performanței
Prin intermediul TRANZIŢIEI : ,,Săniuța”, copiii se îndreaptă spre centrele de joc.
La măsuţe este pregătit materialul pentru următoarea activitate, iar copiii vizitează
centrele descoperind materialele şi sarcinile din fiecare centru.
Observația
Frontal
8
O3
O4
O6
O5
DOS-Activitate practică "Omul de zăpadă"
Se vor executa exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii: Mișcăm
degețelele,/Închidem și deschidem pumnișorii/ Rotim pumnișorii,/Cântăm la pian,/Scuturăm
mânuțele. Realizarea temei de către copii: Copiii vor realiza cu ajutorul materialelor puse
la dispoziţie un om de zăpadă. Îi vor lipi ochi,nas, gură, nasturi, îi vor așeza pălăria și
mătura. Copiii vor respecta criteriile de realizare:să asambleze părțile componente, să lucreze
îngrijit lipind corespunzător materialul pus la dispoziție, să finalizeze lucrarea.
Joc de rol "De-a cofetarii": Preşcolarii vor interpreta rolul de cofetar realizând bulgări de zăpadă din pandișpan, cremă și nucă de cocos.
Știință "Jocurile copiilor iarna" : Copiii au la dispoziție o imagine cu jocuri de iarnă, ei
vor asocia jetoane care corespund imaginii principale și le vor lipi. Joc de masă "Omul de zăpadă" : Pe măsuțe
sunt siluete ale oamenilor de zăpadă, copiii trebuie să le pună oamenilor de zăpadă ochi,
nasturi, căciulă și mătură toate realizate din cercuri de diferite dimensiuni.
Rotaţia grupurilor va trebui făcută în
aşa fel încât toţi copiii să participe la activitatea obligatorie - confecționarea omului
de zăpadă. Copiii sunt motivați să lucreze în
fiecare centru pentru a-l bucura pe omul de
Exercițiul
Exercițiul
Exercițiul
mingi din polistiren bețe, fetru,
ochi mobili sârmă
plușată machetă
Pandișpan Cremă ,nucă de cocos
Imagini jocuri de
iarnă Jetoane lipici
Oameni de zăpadă
Cercuri de diferite mărimi
Individual
Individual
Individual
Individual
Observarea comportamen tului
Produsele
activității
Produsele
activității
9
zăpadă. Tranziție:
6.Evaluarea activității
Dupǎ finalizarea activitǎtilor în centre copiii se încoloneazǎ și merg pentru a observa produsele obținute.
Câte un copil va prezenta la fiecare centru ce au avut de realizat, se va urmǎri fixarea
cunoștințelor despre povestea lecturată și exprimarea în propoziții în prezentarea fiecărui centru.
Conversația Turul galeriei
Lucrǎrile din fiecare centru
Frontal
individual
Observarea produselor activitǎții
7.Asigurarea retenției și a
transferului
Se vor iniţia jocurile:
ALA II: Program distractiv "Petrecerea Omului de zăpadă" Copiii vor forma un cerc în jurul omului de
zăpadă și vor cânta .Deoarece în fiecare iarnă facem oameni de zăpadă ,îi sărbătorim și
putem să le urăm "La mulți ani!". Joc de atenție "Ce a pierdut omul de zăpadă?" În fața copiilor este un om de zăpadă, la
semnalul educatoarei copiii închid ochii. În acest timp educatoarea schimbă un obiect din
componența omului de zăpadă. Când vor deschide ochii, copiii trebuie să spună ce s-a schimbat.
jocul
Om de zăpadă dulciuri
Frontal
frontal
Comportamentul copiilor
8.Aprecierea activității
Educatoarea va face aprecieri asupra modului
cum s-a desfǎșurat activitatea și va distribui
recompense.
recompense Frontal
Acordarea stimulentelor
10
Harta conceptuală (organizatorul grafic) este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor
și a legăturilor dintre ele. A apărut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel și,
ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A.
Novak, prin hărţile conceptuale, acordă o importanţă majoră formării de legături între concepte
în procesul învăţării.
Conceperea hărţilor conceptuale se bazează pe temeiul : „învăţarea temeinică a noilor
concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc
între acestea” (Teoria lui Ausubel). Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează
cunoştinţele. Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele
asimilate.
Hărţile conceptuale (conceptual maps) sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc
astfel ca fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale elevului care le
elaborează, la început simplist, apoi tot mai complete, devenind o procedură de lucru la diferite
discipline, dar şi inter şi transdisciplinar.. Ele se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în
evaluare, la toate nivelurile şi toate disciplinele. Aceste instrumente de evaluare presupun
operaţii de analiză, identificare a semnificaţiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare),
comparaţii, clasificări şi raţionamente. Hărţile conceptuale sau „formularele de argumentare”
pun accentul pe relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care
fiecare elev îşi organizează experienţa, ideile, dar şi modul de aplicare al acestora. Această
metodă îi face pe elevi să devină activi în propriul proces de învăţare, să asimileze cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi având la bază cunoştinţe, priceperi şi deprinderi deja existente.
În procesul de instruire constructivistă, hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca
instrumente de instruire decât ca procedeu de estimare. Conceptele sunt redate în spații
delimitate (cercuri, dreptunghiuri etc.), iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți
de legătură.
O hartă conceptuală prezintă următoarele caracteristici:
Este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum şi a
relaţiilor dintre ele .
Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni-cheie, tema
principală este plasată în centrul organizatorului;
Subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici. Prezentarea
schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum şi la o consolidare mult
mai eficientă a acestora.
11
O hartă conceptuală conţine cel puţin 10-15 subteme secundare, terţiare etc.
Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o modalitate
ierarhizată.
Săgeţile dintre căsuţe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie existentă între
componente (determinare, relaţionare etc.) .
Avantajele acestei metode de evaluare se reflectă prin:
Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.
Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.
Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii- problemă reale din
viaţa de zi cu zi .
Este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.
12
Recommended