View
250
Download
4
Category
Preview:
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO
Timişoara, str. Ardealului nr. 1, RO-300536 telefon 0040 256 221671, fax 0040 256 221672
e-mail: licautotim@gmail.com; web: www.liceulauto.ro
PPAASS
PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
2011-2014
Plan operaţional 2011-2012
2
Echipa de proiect:
prof. Miriana IANCOVICI-WOLF – director, coordonatorul echipei prof. Cristina PURDEA – director adjunct prof. Daniela POPA – director interimar Şcoala cu clasele I-VIII nr. 29 Timişoara prof. Valeria PASCOTA – consilier pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare prof. Larisa CIOPLEA – responsabil arie curriculară „Limbă şi comunicare” prof. Mihaela FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Matematică şi ştiinţe” prof. Valentina URECHIATU – responsabil arie curriculară „Om şi societate” prof. Prinţ Iosif FRENŢIU – responsabil arie curriculară „Educaţie fizică şi sport” prof. Alina MELNIC – responsabil arie curriculară „Tehnologii” prof. Angela OSAIN – responsabil formare continuă inv. Daniela JIVAN – responsabil comisie metodică învăţământ prima prof. Sorina CRĂCIUN – responsabil comisie metodică învăţământ primar prof. Simona PAVELESCU – coordonator centru perfecţionare maiştri instructori prof. Constantin OSAIN – lider sindical SIIP „Spiru Haret” Bogdan LITEANU. – preşedinte „Consiliul elevilor” Ioan MIHĂESC – preşedinte „Asociaţia părinţilor” Mariana Rodica HURJUI – contabil şef Nelu MARCU – informatician Diana DINU – psiholog Cătălin CRISTESCU – reprezentantul agenţilor economici parteneri
Discutat şi aprobat în Consiliul Profesoral din data de ………..
Avizat în Consiliul de Administraţie din data de ……………….
DIRECTOR, Nume si prenume: prof. Miriana IANCOVICI WOLF
Semnătura :……………………………………
3
CUPRINS Partea 1 – Context pag. 4
1. Viziune pag. 6 2. Misiune pag. 6 3. Scurt istoric pag. 7 4. Profilul actual al şcolii pag. 8 5. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari pag. 10 6. Priorităţi naţionale pag. 18 7. Priorităţi regionale şi local pag. 19
Partea a 2-a – Analiza nevoilor pag. 20
1. Analiza mediului extern pag. 21 2. Analiza mediului intern pag. 24 3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern pag. 44
Partea a 3-a – Planul operaţional pag. 48 Partea a 4-a – Consultare, monitorizare, evaluare pag. 57
1. Acţiuni de consultare pag. 58 2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională pag. 58 3. Monitorizarea managerială pag. 58
Anexe la Planul de acţiune al şcolii pag. 59
4
Partea 1
CONTEXT
5
6
1.1. Misiunea şcolii Viziune:
Ca unitate reprezentativă a învăţământului din zona de vest a României, Grupul Şcolar de
Transporturi Auto din Timişoara urmăreşte să formeze elevii astfel încât să fie capabili să se integreze socio-profesional şi să înveţe pe tot parcursul vieţii.
Deviza şcolii: „Drumul spre succes este întotdeauna în construcţie!”
Va trebui să creăm pentru a avea:
„infrastructură” educaţională adecvată
mijloace didactice eficiente şi moderne
oameni competenţi şi deschişi spre nou
elevi care participă la propria lor educaţie
o relaţie biunivocă cu comunitatea
absolvenţi integraţi profesional şi social
Misiune:
Ne propunem ca şcoala pe care o conducem să ofere servicii de educaţie şi formare profesională în conformitate cu cerinţele comunităţii locale şi cu dinamica pieţei muncii din spaţiul european.
În măsura în care politica unei ţări este axată pe dezvoltarea durabilă, reformele şcolare apar ca o necesitate. Orice dezvoltare presupune oameni pregătiţi să o realizeze, profesionişti de toate categoriile iar şcoala este cea care îi pregăteşte.
Dezideratul care se impune a fi avut în vedere astăzi vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional. Acestea marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoaşterii, imposibil de atins în condiţiile de astăzi, când multiplicarea informaţiilor se petrece cu o viteză extraordinară, la o cultură a acţiunii contextualizate, care presupune aplicarea optimă a unor tehnici şi strategii adecvate.
Şcoala va trebui să răspundă mult mai aplicat cerinţelor sociale ce urmează a fi formate de elevi şi în acelaşi timp să asigure corelarea conţinuturilor învăţării cu aceste competenţe. Astfel, dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de prelucrare şi accesare la un nivel superior a informaţiei, absolut necesară integrării absolventului în viaţa socială şi profesională.
Răspunzând cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti actuale, comunităţii locale şi politicilor de reformare a învăţământului, Gr. Şc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara îşi propune şi formarea iniţială şi continuă a unor specialişti în domeniile: „Mecanică”, „Electric”, „Electronică şi automatizări” şi „Transporturi”, capabili să facă faţă progreselor şi dinamicii actuale a activităţilor din aceste domenii.
Grupul de interes constituit la nivelul şcolii (elevi, părinţi, profesori, agenţi economici, manageri) au ca scop formarea unor competenţe tehnice şi abilităţi cheie care să permită o integrare socio-profesională adecvată. Elevii vor fi puşi în centrul tuturor proceselor de predare – învăţare şi vor fi îndrumaţi pentru a participa la propria lor educaţie, ceea ce ar creşte eficienţa colaborării dintre profesor / maistru instructor şi elev.
Aplicând tehnici moderne de muncă intelectuală, dezvoltând un parteneriat activ cu agenţi economici de profil şi o oferta educaţională adaptată nevoilor acestora, oferim posibilitatea elevilor şi absolvenţilor noştri să fie deschişi unei formări continue care să-i facă apţi să se încadreze în societatea viitorului, societate racordată la valorile europene.
7
1.2. Scurt istoric
În ceea ce priveşte şcoala din Freidorf, primele registre de înscriere datează din anii 1877-1878, adică din perioada Războiului pentru independenţa României. In 1889 este atestată şcoala cu predare în limba germană şi maghiară cu sediul în fosta clădire demolată a şcolii care data din anul 1884 ca locuinţă privată. Din datele existente se constată că funcţiona ca şcoală primară ataşată parohiei romano-catolice de peste drum, pentru copiii cu situaţie materială modestă. În anii 1920, Şcoala Primară Confesională Romano-Catolică din Freidorf trece la predarea atât în limba română cât şi în limba maghiară şi germană: în 1926-1927 sunt înscrişi 54 de elevi.
Zona avea să se transforme an de an, dintr-o localitate rurală, ancorată în istoria comunităţilor şvabilor şi maghiarilor din Banat, într-un cartier în expansiune al oraşului Timişoara, cu o puternică platformă industrială. Şi structura populaţiei avea să se schimbe, iar noua realitatea socială avea să-şi pună amprenta asupra nevoilor locale de educaţie şi formare profesională
Ca urmare, la câţiva paşi de şcoala de pe strada Slavici, adică pe strada Ardealului, s-a zămisit ideea unei noi unităţi şcolare. Obiectivul „Liceul Industrial de Transporturi Auto” a fost prevăzut în planul de investiţii al Centralei de Transporturi Auto Timişoara, în baza hotărârii nr. 6 din 10 oct. 1974 a Consiliului de conducere al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Instituţia avea să funcţioneze ca unitate de şcolarizare cu dublă subordonare pentru întreprinderile de transporturi rutiere aflate din vestul României, sub denumirea de „Grup Şcolar Auto Timişoara” până în 1980.
Între timp, începând cu anul 1980, vechea şcoala a cartierului de pe strada Slavici devine Şcoală generală având clasele I-VIII şi funcţionează cu două clase paralele, iar unitatea de pe strada Ardealului va fi restructurată pe două componente, pentru învăţământul liceal şi cel profesional, sub denumirile „Liceul Industrial nr. 10” şi „Şcoala profesională nr. 8”.
Din 1991 până în prezent şcoala funcţionează sub actuala denumire. În perioada 2000-2002, structura instituţiei s-a modificat prin comasarea a două şcoli: Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara şi Şcoala Generală nr. 29 Timişoara, prin Decizia I.S.J.Timiş nr. 79 / 1 din 8.03.2000, având în vedere O.M.3269/2000 privind raţionalizarea cheltuielilor de personal din învăţământul Profesional, dar în anul şcolar 2002-2003 s-a revenit la structura iniţială, prin desprinderea şcolii generale.
Pe data de 1 septembrie 2003 vechea clădire de pe strada Slavici este reconstruită complet în cadrul programului de Reabilitate a Şcolilor din România, realizat de Guvernul ţării cu Banca Mondială este dată în folosinţă unităţii şcolare fiind apoi pregătită pentru începerea anului şcolar 2003-2004. Anul şcolar 2011-2012 aduce o nouă regrupare a celor două şcoli, fără ca denumirea şcolii să se modifice.
Rezultatele acumulate de-a lungul timpului au făcut ca şcoala să-şi găsească locul printre unităţile performante ale judeţului Timiş şi ale ţării, ea fiind selectată şi participând la implementarea unor mari programe de reformare a învăţământului românesc: şcoală pilot în programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic Phare VET RO 94.05; şcoală de aplicaţie în cadrul programului „A doua şansă” (componentă a proiectului Educaţia
2000+); centru de resurse pentru zona de V-Vest, în programul PhareTVET RO0108.01 „Coeziune
economică şi socială”; centru suport pentru educaţia la distanţă în programul Phare TVET RO 2004-2006; centru de resurse în proiectul strategic “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale
prin reţele parteneriale” (POS DRU, ID 57551); şcoală de aplicaţie în proiectul „Stagii de pregătire practică de calitate - elevi mai bine pregătiţi
pentru piaţa muncii” (POS DRU – ID 62356); şcoală de aplicaţie în proiectul „Model de consiliere centrat pe consilierea şi educarea carierei
elevilor” (POS DRU – ID 62350); centru de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „maistru electromecanic auto”.
Ultimii ani au fost marcaţi de implicarea şcolii în derularea următoarelor programe europene sau campanii naţionale: „Leonardo da Vinci”, „Socrates” – Acţiunea Comenius 2.2.C, „Junior Achievement”, „De la şcoală la viaţa profesională”, „Tineri pentru tineri” – campania naţionala „Fii dotat”, campania naţională „Prevenirea violenţei în şcoală” şi campaniile naţionale antidrog, antifumat şi antialcool.
8
1.3. Profilul actual al şcolii Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă, finanţat din resurse publice şi din autofinanţare. Şcoala a adoptat sistemul tradiţional de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţa redusă. La nivelul anului şcolar 2011-2012, şcoala oferă mai multe programe de educaţie şi formare profesională prin învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, în domenii de calificare şi pe nivele diverse.
Numărul claselor primare şi gimnaziale este 8, adică câte o clasă pe an de studiu. Ponderea cea mai mare o au, în continuare, clasele din învăţământul secundar superior, focalizate pe calificări din domeniul mentenanţei şi reparării automobilelor sau din domeniul transporturilor rutiere. Născută într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional, şcoala oferă tinerilor de etnie germană oportunitatea de a se forma profesional în cadrul unor programe de învăţare în limba maternă. De altfel, oferta educaţională pentru anul şcolar 2010/2011 dovedeşte capacitatea instituţiei de a răspunde unor nevoi diverse de educaţie şi formare profesională, la toate nivele:
RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ
CIC
LU
L I
NF
ER
IOR
AL
LIC
EU
LU
I
TE
HN
OL
OG
IC
Clasa a IX-a, învăţământ de zi, domeniile pregătirii de bază „Mecanică”
„Electric”
Clasa a IX-a, învăţământ seral, domeniul pregătirii de bază „Mecanică”
Absolv
enţi c
ap
abili
să e
xecute
sarc
ini pre
viz
ibile
şi
de r
utină, sub s
upra
veghere
AN
D
E C
OM
PL
ET
AR
E
Clasa a XI-a (anul de completare) - nivel 2 domeniul „Mecanică”,
calificări profesionale: „Mecanic auto”,
„Tinichigiu-vopsitor auto”
Angaja
ţi c
apabili
să e
xecute
sarc
ini non
-rutinie
re
care
im
plic
ă c
ola
bora
rea în c
adru
l unei echip
e
Clasa a X-a, învăţământ de zi, domeniile de pregătire generală „Mecanică de motoare”
„Lăcătuşărie mecanică structuri”
„Electric”
Clasa a X-a, învăţământ seral, domeniul de pregătire generală „Mecanică de motoare
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC - Nivel 3
Filiera tehnologică
Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificările: „Tehnician electrician-electronist auto” – clasele XI-XII, „Tehnician în automatizări” – cIasa a XII-
a, „Tehnician mecatronist” – cIasa a XII-a (din
care o clasă în limba germană)
Profilul „Tehnic”, învăţământ cu frecvenţă redusă: „Tehnician mecatronist” – clasele XI-XIII
Filiera tehnologică
Profilul „Tehnic”, învăţământ de zi, calificarea „Tehnician transporturi” – clasele XII-XIII
Profilul „Tehnic”, învăţământ serali, calificările „Tehnician transporturi” – clasele XII-XIII „Tehnician electrotehnist” – clasa a XII-a
Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, care exclud rutina şi presupun luarea unor decizii, responsabilitatea şi munca în echipă, uneori cu atribuţii de coordonare.
ŞCOALA DE MAIŞTRI - Nivel 3 avansat ŞCOALA POSTLICEALĂ - Nivel 3 avansat
Anii I, II – învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:
„Maistru electromecanic auto”
Anii I, II– învăţământ seral Domeniul „Transporturi”, calificarea profesională:
„Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale”
Angajaţi capabili să efectueze sarcini diverse şi complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ nai mare al responsabilităţilor personale, al coordonării activităţii şi alocării resurselor necesare desfăşurării eficiente a respectivelor
activităţi profesionale
9
Urmare a modificării nomenclatorului calificărilor care pot fi formate prin învăţământul
profesional şi tehnic, ne propunem să introducem în oferta şcolii noi calificări, astfel încât să răspundem cât mai bine unor solicitări venite din partea comunităţii locale: „tehnician electromecanic auto” şi „tehnician diagnostician auto” (3 avansat).
Şcoala este autorizată şi desfăşoară programe de formare a adulţilor prin: - cursuri de calificare, calificarea „mecanic auto” (autorizaţie seria TM nr. 000137); - centrul de perfecţionare a maiştrilor instructori, specialitatea „Transporturi”.
Ne propunem extinderea ofertei de programe pentru formarea adulţilor prin includerea calificărilor de nivel 2 „stivuitorist” şi „maşinist utilaj terasier”.
Şi şcoala generală a propus o oferta educaţională variată la nivelul ciclului primar, prin
introducerea unei alternative educaţionale.
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL
Învăţământ tradiţional
clasele I-IV
Învăţământ step by step
clasele I-IV
Învăţământ tradiţional
clasele VI-VIII
Şcoala are o frumoasă tradiţie în pregătirea sportivă a tinerilor rugbişti. De altfel, ea este
acreditată pentru a furniza servicii educaţionale şi de formare profesională a instructorilor sportivi, prin studii liceale, filiera vocaţională, specialitatea rugby.
Apreciind rezultatele sportive obţinute de şcoală în ultima vreme şi rolul de „pepinieră” pe care şcoala îl joacă pentru sportul cu balonul oval, comunitatea locală, cluburile sportive ne-au solicitat să facem demersuri pentru autorizarea şcolii pentru a-şi extinde oferta educaţională prin propunerea unei clase de gimnaziu pentru învăţământ sportiv integrat.
10
1.4. Analiza rezultatelor din ultimii doi ani şcolari a. Date privind rezultatele elevilor şi retenţia pentru ultimii doi ani şcolari:
TABELUL 1.1. – Situaţia promovabilităţii în anii şcolari 2008-2009 şi 2009-2010
Clase 2008-2009
Promovaţi 2008-2009
Repetenţi 2008-2009
Abandon 2008-2009
2009-2010 Promovaţi 2009-2010
Repetenţi 2009-2010
Abandon 2009-2010
llaa
îînncceeppuutt llaa
ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%
llaa
îînncceeppuutt llaa
ssffâârrşşiitt NNrr.. %% NNrr.. %% NNrr.. %%
RUTA DIRECTĂ
Zi
Clasa a IX-a 86 84 82 97,62 2 2,38 5 5,81 163 133 132 99,25 1 0,75 22 13,5
Clasa a X-a 114 109 106 97,25 3 2,75 3 2,63 82 78 76 97,44 2 2,56 2 2,43
Clasa a XI-a 82 77 77 100 - - - - 104 99 99 100 - - - -
Clasa a XII-a 72 69 69 100 - - - - 76 73 73 100 - - - -
Seral Clasa a IX-a - - - - - - - - 31 29 20 68,97 9 31,03 - -
Clasa a XII-a - - - - - - - - 32 32 25 78,13 7 21,87 - -
Frecvenţă redusă
Clasa a IX-a 34 27 23 85,19 4 14,81 7 20.59 - - - - - - - -
Clasa a X-a 59 52 49 94,23 3 5,77 7 11,86 30 24 24 100 - - - -
Clasa a XI-a 93 77 77 100 - - - - 67 67 63 94,03 4 5,97 - -
Clasa a XII-a 96 93 92 98,92 1 1,08 - - 95 89 86 96,63 3 3,37 6 6,31
Clasa a XIII-a 59 57 56 98,25 1 1,75 - - 99 98 94 95,92 4 4,08 1 1,01
RUTA PROGRESIVĂ
SAM Clasa a IX-a 107 87 83 95,40 4 4,60 13 14,94 - - - - - - - -
Clasa a X-a 121 116 114 98,28 2 1,72 4 3,30 86 84 79 94,05 5 5,95 2 2,32
An de completare Clasa a XI-a 100 93 93 100 - - - - 114 112 111 99,11 1 0,89 - -
Ciclul superior Clasa a XII-a 79 66 66 100 - - - - 59 52 44 84,62 8 15,32 4 6,78
Clasa a XIII-a 56 52 52 100 - - - - 67 64 64 100 - - - -
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şc. postliceală Anul I 61 59 59 100 - - - - 34 34 34 100 - - - -
Anul II 21 19 19 100 - - - - 59 57 57 100 - - - -
Şcoală de maiştri
Anul I 33 31 31 100 - - - - 34 32 28 87,5 4 12,5 - -
Anul II 29 28 28 100 - - - - 31 31 31 100 - - - -
Diferenţe şi tendinţe* : 2,15% 2,51% 0,64%
TABELUL 1.2. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat
Anul
Total elevi: Medii între:
înscrişi prezenţi promovaţi respinşi
6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %
2008 223 220 211 95,90 9 4,10 46 119 50 5 -
2009 187 182 181 99,45 1 0,55 11 106 63 1 -
2010 235 228 193 84,65 35 15,35 148 43 2 - -
Diferenţe şi tendinţe*: 14,8% 14,8%
*) se compara rezultatele din 2009 şi 2010
12
TABELUL 1.3 – Situaţia rezultatelor obţinute la examenele de certificare a competenţelor profesionale
Nivel Domeniul /
Profilul Calificarea / specializarea Anul
Total elevi:
înscrişi prezenţi admişi respinşi
1
Mecanică
Lucrător în mecanică de motoare
2008 68 67 67 0
2009 70 70 70 0
2010 44 44 44 0
Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri
2008 15 15 15 0
2009 24 24 24 0
2010 20 20 20 0
Electric Lucrător în electrotehnică
2008 16 15 15 0
2009 21 21 21 0
2010 15 15 15 0
2
Mecanică
Mecanic auto
2008 62 61 61 0
2009 79 79 79 0
2010 77 77 77 0
Tinichigiu-vopsitor auto
2008 31 31 31 0
2009 14 14 14 0
2010 23 23 23 0
Electric Electrician-electronist auto
2008 22 21 21 0
2009 - - - -
2010 - - - -
3 Tehnic Tehnician transporturi
2008 35 35 35 0
2009 43 43 43 -
2010 46 46 46 0
3 Tehnic Tehnician în automatizări
2008 21 21 21 0
2009 17 17 17 0
2010 20 20 20 0
3 Tehnic Tehnician mecatronist
2008 46 46 46 0
2009 52 52 52 -
2010 122 122 122 0
3 Tehnic Tehnician în instalaţii electrice
2008 21 21 21 0
2009 - - - -
2010 - - - -
3 Tehnic Tehnician electrotehnist
2008 24 24 24 0
2009 20 20 20 0
2010 18 18 18 0
3 Tehnic Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii
2008 34 32 32 0
2009 15 15 15 0
2010 - - - -
TABELUL 1.4. – Situaţia rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a şcolii de maiştri
Domeniul / specializarea
Anul
Total elevi: Medii între:
înscrişi prezenţi promovaţi respinşi
6÷6,99 7÷7,99 8÷8,99 9÷9,99 10 Nr. % Nr. %
Transporturi / maistru
electromecanic auto
2008 37 37 37 100 0 0 0 0 11 26 0
2009 29 28 28 100 0 0 0 0 0 20 8
2010 31
Diferenţe şi tendinţe:
Transporturi / Tehnician transporturi
auto interne şi internaţionale
2008 - - - - - - - - - - -
2009 19 18 18 100 0 0 0 0 1 17 0
2010 57
Diferenţe şi tendinţe:
13
b. Situaţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii în primul an după absolvire
TABELUL 1.5. – Date statistice privind evoluţia absolvenţilor în primul an de la terminarea studiilor
Promoţia 2008 Total Încadraţi Continuă studiile
Şomeri Alte
situaţii
Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 99 2 93 2 2
Anul de completare (nivel 2) 115 37 71* 3 4
Liceu (nivel 3) 223 46 162* 5 10
Şcoala de maiştri (nivel 3+) 37 37 - - -
* din care 32 sunt şi încadraţi; ** din care 72 sunt şi încadraţi
Absolvenţi S.A.M.
2%
94%
2% 2%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi an de completare
32%
62%
3% 3%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi liceu
21%
73%
2% 4%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
TABELUL 1.6. – Date statistice privind evoluţia absolvenţilor în primul an de la terminarea studiilor
Promoţia 2009 Total Încadraţi Continuă studiile
Şomeri Alte
situaţii
Şcoala de arte şi meserii (nivel1) 114 1 107 4 2
Anul de completare (nivel 2) 93 37 51* 1 4
Liceu (nivel 3) 177 38 122** 12 5
Şcoala de maiştri şi şcoala postliceală (nivel 3+)
47 47 - - -
* din care 30 sunt şi încadraţi; ** din care 97 sunt şi încadraţi
Absolvenţi SAM
94%
2% 1%3% Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi an de completare
55%
4%1%
40%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
Absolvenţi liceu
69%
3%7%
21%
Încadraţi
Continuă studiile
Şomeri
Alte situaţii
14
Pentru învăţământul primar şi gimnazial, la sfârşitul anului şcolar 2009 – 2010, rezultatele la învăţătură sunt sintetizate astfel:
Clasa Promovaţi
Promovati pe medii Corigenti
total elevi
5-6,99 7-8,99 9-10
Procent promov (sept 2010)
1 ob. 2 ob. 3 – 4 ob.
I 26
3
6
17
100%
-
-
-
26
IV
19
3 3 13 95% - - 1 20
Total primar
116 12 16 88 99,13% - - 1 117
V
31 - 20 11 100% - - - 31
VIII
31 2 19 10 96,87% - - 1 32
Total gimnaziu
142 8 81 45 98,61% 2 144
Total general
258
20 97 133 98,85% 3 261
Starea disciplinară
Elevi sanctionati
Total Elevi
eliminati Elevi exmatriculati Elevi cu notele scazute la purtare
4 5 6 7
Total Total
Pentru absenţe
Alte motive note intre 9.99 si 7
note sub 7 din care
Total Total Total pt absente alte motive
Clasa I - a - - - - - - -
Clasa II - a - - - - - - -
Clasa III-a
- - - 3 - 2 1
ClasaIV-a - - - 3 - 2 1
Total primar
- - - 6 - 4 2
Clasa V-a - - - 9 - 3 6
Clasa VI-a - - - 10 - 4 6
ClasaVII-a - - - 5 1 4 2
Clasa VIII - - - 9 1 2 8
Total gimnaziu
- - - 33 2 13 22
Total general
- - - 39 2 17 24
c. Performanţe obţinute de elevi la concursurile şcolare:
Rezultatele participării elevilor la concursurilor şcolare ne oferă o imagine asupra domeniilor curriculare pentru care există potenţial şi o motivaţie crescută pentru performanţă.
15
Cele mai mari performanţe s-au obţinut la concursurilor şcolare din aria curriculară „Tehnologii”. Analizând cele câteva sute de premii obţinute la faza judeţeană şi cele peste 30 de premii cucerite la faza naţională, putem spune că elevii şcolii „s-au abonat” la performanţe înalte, numărându-se în fiecare ediţie printre laureaţii acestor concursuri.
Pentru exemplificare, prezentăm rezultatele obţinute în ultimii ani şcolari:
2006-2007
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 4 premii: - calificarea „Tehnician transporturi”: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Moisin Adrian - calificarea „electrician-electronist auto”: Fekete Zoltan - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Paul Sebastian locul II – 6 premii:
- clasa a XII-a, profil „mecanic”: Dobrea Andrei Sebastian - calificarea „tehnician în automatizări”: Neag Bogdan Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”: Balint Dan Emil - calificarea „mecanic auto”: Grădinaru Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Popescu Anton - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Moldovan Ovidiu Dumitru locul III – 3 premii
- calificarea „Tehnician transporturi”: Stan Cristian - calificarea „mecanic auto”: Gyurki Cosmin Florin - calificarea „electrician-electronist auto”: Călin Ioan Marian menţiuni – 7 premii:
- clasa a X-a, profil „tehnic”: Iţu Bogdan şi Kerekes Ernest - calificarea „tehnician în automatizări”: Puie Lucian Alexandru
- calificarea „Tehnician mecatronist”: Cozma Andrei” - calificarea „Tehnician transporturi”: Pavel Ciprian - calificarea „electrician-electronist auto”: Popovici Andrei - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Bârla Gabriel Dan
Aceste rezultate anunţau performanţele bune obţinute de elevii şcolii la faza naţională:
premiul I – Paul Sebastian, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Rădeanu Iosif, calificarea „tehnician în transporturi” premiu special – Fekete Zoltan, calificarea „electrician-electronist auto”
2007-2008
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 6 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius Marcel - calificarea „mecanic auto”: Cernescu Constantin - calificarea „electrician-electronist auto”: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cociotă Sebastian Pavel - informatică, pagini web: Zmole Cristian locul II – 6 premii:
- calificarea „tehnician în automatizări”, clasa a XII-a: Neag Bogdan Adrian - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Rădeanu Iosif - calificarea „mecanic auto”: Vingert Daniel - calificarea „electrician-electronist auto”: Pantea Daniel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cozma Marius locul III – 5 premii
16
- calificarea „Tehnician mecatronist”, clasa a XII-a: Kerekes Ernest - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Enculesei Daniel - calificarea „mecanic auto”: Anastasia Alexandru Luigi - calificarea „electrician-electronist auto”: Veselinov Florin - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Cercel Rada menţiuni – 3 premii:
- clasa a X-a, profil „tehnic”: Constantinescu Vasile - calificarea „mecanic auto”: Someşan Andrei - informatică, concursul de afişe: Zmole Cristian
La faza naţională s-au obţinut următoarele rezultate:
premiul III – Cociotă Sebastian Valentin, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune I – Drăgoi Laurenţiu, calificarea „electrician-electronist auto”
2008-2009
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 4 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Vingert Daniel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Mirăuţă Gabriel - calificarea „mecanic auto”: Duma Gabriel - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Barticel Sergiu locul II – 5 premii:
- calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Cociotă Valentin Sebastian Pavel - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Neag Adrian - calificarea „tehnician electrotehnist”, clasa a XII-a: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „mecanic auto”: Stancu Răzvan şi Lupu Marius - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Matedolean Sergiu locul III – 4 premii
- calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Filip Marius - calificarea „tehnician mecatronist”, clasa a XI-a: Giurgi Ştefan - concursul INFOTEH: Marinescu Cristian menţiuni – 4 premii:
- clasa a X-a, profil „tehnic”: Stănescu Adrian - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Ioanovici Vasile Ilie - calificarea „mecanic auto”: Spânu Gheorghe - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Chifan Adrian
La faza naţională s-a obţinut o menţiune I prin Duma Gabriel, calificarea „mecanic auto”
2009-2010
La faza judeţeană, lotul de elevi ai şcolii a obţinut următoarele rezultate:
locul I – 4 premii: - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Lupu Marius Fabian - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Cociotă Valentin Sebastian Pavel - calificarea „mecanic auto”: Isfan Edward - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Stanici Petru locul II – 4 premii:
- calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Spînu Gheorghe - calificarea „tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Vingert Daniel - calificarea „tehnician electrotehnist”, clasa a XIII-a: Drăgoi Laurenţiu - calificarea „mecanic auto”: Ban Nicolae Marian locul III – 3 premii
- calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XIII-a: Ioanovici Vasile - calificarea „mecanic auto”: Farcaş Ciprian - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”, clasa a XI-a: Mioc Claudiu Andrei
17
menţiuni şi premii speciale – 4 premii: - clasa a X-a, profil „tehnic”: Horonceanu Viorel - calificarea „Tehnician transporturi”, clasa a XII-a: Duma Alexandru Gabriel - calificarea „mecanic auto”: Nicoli Beniamin - calificarea „tinichigiu-vopsitor auto”: Rus Nicu Alexandru
La faza naţională s-au obţinut următoarele rezultate:
menţiune – Stanici Petru, calificarea „tinichigiu-vopsitor auto” menţiune – Lupu Marius Fabian, calificarea „tehnician în transporturi”, cls. a XII-a menţiune – Cociotă Sebastian Valentin, calificarea „tehnician în transporturi”, cls. a XIII-a
Obţinerea acestor performanţe a fost rodul activităţilor de selecţie, formare şi evaluare realizate de profesorii inginerii şi maiştrii instructori, constituiţi în grupuri de lucru mixte pe calificări şi ani de studiu (programa de examen conţinând un număr mare de discipline sau module din mai multe domenii - mecanică, electrotehnică, transporturi, CAD).
O excelentă performanţă a fost obţinută de elevii participanţi la târgul naţional de primăvară al firmelor de exerciţiu, care au obţinut cu firma Auto HQ: premiul I la secţiunea „Cataloage profesionale” şi numeroase aprecieri pozitive pentru calitatea standului, cifra de afaceri şi tranzacţiile realizate. Precizăm că elevii noştri au fost singurii participanţi care realizează această activitate extracurricular, iar performanţele lor au fost obţinute sub coordonarea d-nei Pascota Valeria.
Performanţe foarte bune s-au obţinut la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale de rugby, fotbal şi atletism. De altfel, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto constituie o pepinieră pentru echipele naţionale de rugby, numeroşi elevi ai săi fiind componenţi ai loturilor de seniori, de tineret sau de juniori. În perioada 2007-2010, la „Olimpiada naţională a sportului şcolar”, echipa de rugby a câştigat fazele locală şi judeţeană, a obţinut locul II pe zona Transilvania, iar echipa de fotbal a repetat performanţele rugbiştilor de la nivel judeţean şi a fost semifinalistă la faza zonală. Premii importante au fost obţinute şi la competiţiile “Je parle le Rugby”, organizat în 2008 de GSITA, CSS Bega, Centrul Cultural Francez Timişoara (locul I) şi „Cupa mondială a micilor rugby-şti” organizată la Lion. Fotbaliştii au fost finalişti în Cupa Euroita şi Cupa antidrog, iar la cros s-au obţinut două menţiuni la faza judeţeană.
Rezultate meritorii s-au obţinut şi în activităţile educative extracurriculare, remarcabile în acest sens fiind următoarele performanţe: Proiectul naţional „Mesajul meu antidrog”:
Consiliul elevilor din Gr. Şc. Ind. de Transp. Auto: locul I – faza judeţeană, secţiunea „Proiecte ecologice” cu proiectul „STOP, se trece numai pe verde!” Proiectul educativ „Diferiţi, dar egali”:
Zmole Cristian: premiul I la secţiunea „Film de scurt metraj”
Datcu Alex şi Matei Marius: premiul special la secţiunea „Power Point”, cea mai completă lucrare Programul judeţean de prevenire a delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor „TIN-TM 2008-
2009”
Zmole Cristian: locul IV la secţiunea „Creaţie video-clip”
Constantinescu Vasile, Tudose Marius şi Curean Renato: locul VI la concursul „Sport-Inteligenţă-
Nonviolenţă” de street-ball Elevii şcolii au avut o comportare meritorie şi în cadrul altor proiecte educative, menite să le formeze şi să le educe spiritul civic, să-i atragă spre valorile culturii naţionale şi europene şi să le dezvolte sentimentul naţional: „Săptămâna educaţiei globale – să descoperim o lume sănătoasă”, „Delicvenţa juvenilă”, „Ziua Europei”, „Drepturile omului”, „Ziua francofoniei”, „Unirea Principatelor Române”, „Ziua eroilor”, „De la şcoală la viaţa profesională”, “Bunele mele maniere”, “O ţigară in plus, 10 minute în minus din viaţă”, „Adolescentul” etc. În ultima vreme, în gama de preocupări a elevilor câştigă tot mai mult teren activităţile menite să le dezvolte competenţe antreprenoriale şi lingvistice. În acest an şcolar, edificatoare sunt participările elevilor şcolii la următoarele activităţi:
„Cambridge Tests - Business English”, în cadrul proiectului Junior Achievement
„Compania elev”, în cadrul proiectului Junior Achievement
18
„Etica în afaceri”, în cadrul proiectului Junior Achievement
FE Tim-Autoserv SRL, în cadrul proiectului „Vreau să-mi dezvolt propria carieră”, finanţat de Consiliul Local Timişoara şi derulat de Colegiul Tehnic din Timişoara în parteneriat cu Gr. Sc. Ind. de Transporturi Auto Timişoara.
FE AUTO HQ SRL Abilităţile de documentare şi comunicare ale elevilor aveau să fie dezvoltate şi exersate în
participarea elevilor cu comunicări la diferite sesiuni şi simpozioane, precum şi în realizarea revistelor şcolare „Autostop” şi „Mon permis de francais", laurate la diferite concursuri pentru reviste şcolare.
1.5. Priorităţi naţionale ale învăţământului preuniversitar românesc
Proiecţiile realizate de Institutul Naţional de Statistică cu privire la evoluţia cererii de forţă de muncă indică necesitatea ca şcolile din învăţământul profesional şi tehnic să includă în oferta lor mai multe programe de recalificare pentru a actualiza competenţele forţei de muncă la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii. Integrarea pieţelor va genera necesitatea ca firmele să se adapteze concurenţei tot mai puternice, fiind favorizaţi cei care au un nivel de pregătire ridicat, cu o paletă mai largă de competenţe, dar şi cu o mobilitate profesională mare. Drept urmare, absolvenţii de învăţământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii va trebui să aibă o pregătire mai largă pentru a putea a avea o mobilitate profesională ridicată şi pe de altă parte va trebui să fie înzestrată cu competenţe superioare pentru a fi competitivă. În momentul de faţă preocuparea de bază în învăţământul preuniversitar românesc o constituie analiza rezultatelor implementării reformei prin prisma menţinerii unui echilibru între cererea de forţă de muncă şi oferta de personal calificat pe diversele trepte ale învăţământului, astfel încât să rămână deschisă posibilitatea recalificării rapide, în funcţie de dinamica economică locală şi zonală. Această acţiune ridică însă probleme multe şi foarte complexe. - comanda socială nu este bine definită, prognozele evolutive în timp ale acesteia fiind foarte
relative; prin evoluţia ei rapidă, societatea democratică nu permite politicului să definească liniile evoluţiei economice şi deci prognozele de viitor sunt foarte relative.
- inserţia profesională se face tot mai greu, grija pentru locul de muncă accentuează presiunea asupra tinerilor absolvenţi şi a familiilor acestora, iar această stare se repercutează asupra învăţământului prin lipsa de luciditate şi coerenţă în alegerea unei traiectorii profesionale optime;
- valorile democraţiei reale se instalează greu, existând momente în care se produce alunecarea în anarhie cu consecinţe negative în relaţiile dintre manageri si colectiv sau indivizi, între profesori şi elevi;
- concepţia despre reforma învăţământului, mai ales asupra finalităţilor acesteia, se conturează mai greu; ca urmare, sistemul de învăţământ, planurile de şcolarizare, rămân încă nefundamentate clar pe nişte direcţii funcţionale şi de eficienţă, rămânând la nivelul modelelor externe care au dat însă rezultate în alte condiţii socio-economice.
- componentele sistemului social-global sesizează prioritatea redresării economice, şi sub presiunea problemelor ce apar pe termen scurt, au tendinţa de a minimaliza probleme învăţământului pentru ca efectele disfuncţionalităţilor acestuia sunt pe termen lung şi mai greu sesizabile în cadrul unor analize superficiale. Acest lucru se evidenţiază clar în alocările bugetare care acum se obţin de la primării.
- recunoaşterea importanţei socio-economice a muncii cadrului didactic ar determina curmarea condiţiilor frustrante în care acesta se află, îmbunătăţind motivaţia acestuia pentru muncă.
Direcţiile strategice ale educaţiei şi formării profesionale sunt: adaptarea educaţiei şi formării profesionale la cerinţele societăţii şi ale pieţei forţei de muncă; asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu standardele
europene, prin preluarea la nivel naţional a competenţelor cheie promovate la nivelul UE, dar şi potenţarea tradiţiilor valoroase ale educaţiei româneşti;
descentralizarea şi creşterea gradului de autonomie a sistemului educativ; reforma educaţiei timpurii; asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională (construirea de campusuri şcolare,
asigurarea condiţiilor echitabile de igienă şi educaţie pentru sănătate în mediul rural, licee tehnologice pentru o paletă extinsă de specializări, informatizarea tuturor şcolilor din mediul rural, modernizarea învăţământului profesional şi tehnic în mediul rural)
19
Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar”, principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi tehnic din România, sunt următoarele:
implementarea metodelor învăţării centrate pe elev;
eficientizarea parteneriatului cu agenţii social-economici, instituţii şi ONG-uri;
elaborarea şi dezvoltare curriculum-lui , inclusiv a celui la comanda angajatorului;
elaborarea şi dezvoltare standardelor de pregătire profesionale;
formarea continuă a personalului didactic;
asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;
asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă;
orientarea profesională şi consilierea elevilor pentru construirea carierei;
dezvoltarea sistemului informaţional;
modernizarea şi optimizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic;
oferirea de şanse egale pentru obţinerea unei calificări;
utilizarea ITC în predare;
facilitarea participării la formare profesională a elevilor cu nevoi speciale
dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată;
dezvoltarea învăţământului în zone dezavantajate;
formarea continuă a adulţilor;
asigurarea condiţiilor pentru integrarea europeană.
1.6. Priorităţi regionale şi locale La nivel judeţean, programele şi obiectivele de bază şi proiectele din „Strategia judeţeană a dezvoltării învăţământului preuniversitar” sunt următoarele: asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor –cheie; fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a elevilor, din
perspectiva dezvoltării durabile si a asigurării coeziunii economice si sociale; asigurarea echităţii in educaţie; asigurarea calităţii proceselor de predare si învăţare precum si a serviciilor educaţionale; educaţie prin activităţi şcolare si extraşcolare; monitorizarea învăţării permanente ca dimensiune majoră a politicii educaţionale, asigurarea
complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; reforma sistemelor de conducere şi administrare instituţională, a sistemului naţional de
învăţământ la nivel preuniversitar; asigurarea bazei materiale la nivel preuniversitar; armonizarea cadrului legislativ; integrarea europeană si cooperare internaţională.
Pentru implementarea proceselor de reformare a învăţământului, măsurile identificate la nivel judeţean în ultimii doi ani (2008-2009) sunt grupate in domenii de intervenţii prioritare: optimizarea procesului de implementare a PRAI / PLAI / PAS; corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii; dezvoltarea resurselor umane din TVET prin cuprinderea în sistemul de formare continuă; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în învăţământul profesional şi tehnic; asigurarea de servicii de consiliere şi orientare pentru carieră a tuturor elevilor din TVET crearea de locuri în internatele unităţilor şcolare din regiune respectiv judeţ pentru a facilita
accesul tinerilor din mediul rural şi cu probleme sociale la obţinerea unei calificări profesionale
20
Partea a 2-a
CONTEXT
21
2.1. Analiza mediului extern
Transporturile reprezintă sistemul circulator al oricărei economii. Răspunzând priorităţilor de dezvoltare economică şi nevoilor de formare ale comunităţilor locale din zona de vest a României, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara se situează în spaţiul în care, deopotrivă, pulsează inima celui mai mare judeţ al ţării şi se luminează minţile unor viitori specialişti.
2.1.1. Aspecte demografice generale Caracteristicile populaţiei influenţează toate procesele social-economice care au loc în mediul său de rezidenţă. Populaţia judeţului este caracterizată prin:
- faptul că femeile au o pondere mai mare de 50%; - concentrarea în mediul urban; - o pondere a populaţiei active şi în vârstă de muncă mai mare decât cea de la nivel naţional
(71,6% din totalul populaţiei); - o pondere a populaţiei de până la 14 ani sub media naţională (15,1%);
Diversitatea etnică este o caracteristică importantă a judeţului, dar se remarcă o creştere a procentului de cetăţeni români de naţionalitate română, diminuarea comunităţilor de maghiari şi germani, creşterea uşoară a populaţiei de rromi.
Evoluţia populaţiei din judeţul Timiş se înscrie trendul descrescător al populaţiei, datorită scăderii natalităţii şi fenomenului de migraţie externă. Majoritatea emigranţilor legali au un nivel ridicat de instruire şi calificare, sunt tineri, fără diferenţe semnificative de gen, preponderent persoane căsătorite.
În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare, specialiştii anticipează că acesta va scădea mai lent până în 2015 (cca. 400 persoane pe an) urmând ca în intervalul 2015-2020 scăderea să fie mult mai accentuată (cca. 2200 persoane pe an). Datorită acestor tendinţe, se estimează că populaţia între 15 şi 24 ani va ajunge în 2015 la circa 27400 de persoane, iar în 2025 la 9100 de persoane.
2.1.2. Contextul geo-politic şi economic. Tendinţe ocupaţionale Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara îşi desfăşoară activitatea într-un mediu economic generos prin numărul şi structura agenţilor economici. Analizând datele economice obţinute la nivel judeţului Timiş se poate constata o evoluţie superioară faţă de media naţională. Printr-o creştere substanţială de la an la an a cifrei de afaceri în numeroase domenii de activitate, mediul economic timişean oferă oportunităţi de integrare şi mobilitate profesională superioare altor regiuni. Aşa cum relevă documentele de planificare locală (PLAI) şi regională (PRAI) pe 2008, judeţul Timiş concentrează 71,5% din firmele înmatriculate în Regiunea Vest, 53,4% din întreprinderile active, 53,3% din numărul de IMM-uri, 83,9% din întreprinderile mari din regiune,10% din exporturile României, 40,2% din populaţia ocupată a regiunii şi are o rata scăzută a şomajului, de doar 3,68%. De asemenea la nivelul judeţului se realizează peste 50% din comerţul exterior al regiunii. Din cifra de afaceri a întreprinderilor din regiune 46,6% se concentrează in judeţul Timiş, care înregistrează si o productivitate a muncii superioara cu 22,2% mediei regionale. Poziţia geografică privilegiată conferă judeţului Timiş un avantaj strategic în relaţiile cu ţările occidentale. O treime din limitele judeţului constituie frontiere de stat cu Ungaria si Serbia. Puterea economiei judeţului Timiş este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea forţei de munca, forţa sectorului privat, dominat de IMM dinamice şi nivelul ridicat al investiţiilor străine. Municipiul Timişoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economica din tara, un oraş deschis spre high-tech, IT şi comunicaţii. Valoarea cu rolul determinant în dezvoltarea economiei o constituie resursa umană dinamică, inovatoare, specializată şi cu o bună pregătire profesională. Cererea de forţă de muncă în rândul investitorilor se concentrează spre tinerii muncitori calificaţi cu vârste de până la 35 de ani.
22
Densitatea antreprenorială este marcată de concentrarea în Timişoara a două treimi din firmele existente în judeţ. Cele mai mari investiţii sunt în industrie, comerţ, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. În ceea ce priveşte volumul investiţiilor atrase în competiţie cu celelalte 40 de judeţe ale tarii, excluzând municipiul Bucureşti, judeţul Timiş s-a clasat pe unul din primele locuri din ţară. Valoarea adăugată este generata preponderent de întreprinderile industriale mari şi de companiile din sectorul IT&C. La nivelul judeţului Timiş, domină sectorul privat reprezentat de IMM (99,5%). Rata rentabilităţii economice a firmelor a depăşit constant rata inflaţiei, cea mai mare rata de rentabilitate economică fiind înregistrată de întreprinderile mari şi foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informaţiilor si comunicaţiilor, urmate de companiile industriale. Transformările de ordin macroeconomic din societatea românească au făcut ca în structura populaţiei ocupate să se producă schimbări semnificative. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice se poate observa că tendinţa este de scădere pentru agricultură şi pentru industrie. Şomajul industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere a activelor în agricultură. Agricultura reprezintă, însă, un sector neatractiv pentru marii investitori şi cu o productivitate a muncii redusă. Acest lucru se resimte şi în evoluţia populaţiei şcolare care optează pentru programele de formare profesională oferite de Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, ponderea elevilor care provin din mediul rural fiind într-o creştere accentuată. În industrie analiza trebuie defalcată pe ramuri industriale, existând ramuri în dezvoltare care atrag forţa de muncă, iar altele în declin care generează şomaj. Restructurarea sectorului industriei grele, a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei ocupate în cadrul acestui sector. În acelaşi timp, există domenii industriale care înregistrează un trend pozitiv. Judeţul Timiş dispune de o industrie diversificată şi complexă, localizată, în special, în centrele urbane, cea mai mare pondere revenind industriei prelucrătoare (70% din industria judeţului). Conform analizelor realizate de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională, ramurile care au pondere mai mare sunt: maşini şi echipamente electrice , mijloace pentru transport feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, textile şi încălţăminte, industria alimentară. După anul 1989 s-a înregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice şi industriei grele. În ultimii ani s-a revigorat industria prelucrătoare, cu o proporţie încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de investiţii străine semnificative. Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin. Potenţialul tehnic, precum şi forţa de muncă calificată în mai multe ramuri ale industriei fac ca judeţul să fie atractiv pentru unii investitorii străini. Între principalele direcţii de dezvoltare în perioada 2003-2010 se află şi industria „automotive’’. Expansiunea fabricaţiei de autoturisme şi componente auto, modernizarea reţelei de furnizori şi integrarea ei in alianţele globale este provocarea cruciala pentru dezvoltarea economiei româneşti. Corporaţiile internaţionale rămân „pilonii” dezvoltării sectorului auto, motiv pentru care ele trebuie să fie atrase, „fixate” pe termen lung şi asumate ca entităţi ale economiei româneşti. În acest context creşte rolul şcolii româneşti în furnizarea forţei de muncă calitate pentru aceste sectoare. Timişoara beneficiază de investiţii masive realizate de mari grupuri din acest domeniu în deschiderea unor linii de fabricaţie: Continetntal Autimotive Products, Dräxlmaier Group, TRW Automotive, Lugera & Makler etc. În ultimii ani, asistăm la o creştere importantă a cererii de forţă de muncă calificată din partea unor firme din industria „automotive’’, ceea ce determină o reconsiderare a politicilor educaţionale ale şcolii în ceea ce priveşte ofertarea unor programe de formare iniţială sau continuă. Sectorul serviciilor înregistrează o creştere rapidă, dublată de apariţia şi dezvoltarea unor
subramuri ale acestui sector. Cele mai mari cifre de afaceri sunt obţinute de comerţ, transporturi, telecomunicaţii, turism şi în serviciile generale. Se impune astfel să fie acordată o atenţie deosebită acestui sector care cunoaşte o dezvoltare puternică, urmărind tendinţa din ţările Uniunii Europene, unde acest sector de activitate se află pe primul loc în cadrul activităţii economice. De altfel, dinamica pozitivă a sectorului de servicii a permis absorbţia unei părţi tot mai mari a populaţiei active.
23
Piaţa forţei de muncă, în domeniul transporturilor auto , se menţine la cote ridicate atât la nivel local (service-uri particulare sau I.M.M. ), cât şi la nivel zonal. Contextul geo-politic şi economic al zonei au făcut ca în judeţul Timiş să-şi desfăşoare activitatea operatori importanţi din domeniul transporturilor rutiere interne şi internaţionale: Dunca Expediţii Timişoara, Edy International Spedition Timişoara, Autotim S.A. Timişoara (membru al Holdingului Atlassib) etc. Intensificarea activităţilor din acest sector, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi dezvoltarea semnificativă a parcului de autovehicule rutiere, a determinat o creştere importantă pentru forţă de muncă calificată în domeniul serviciilor de transport rutier şi în cel al mentenanţei şi reparării automobilelor.
Conform PLAI Timiş pentru perioada 2008-2013, se preconizează că la nivelul judeţului vor fi disponibile peste 60 mii de locuri de muncă în domeniul transporturilor. Răspunzând acestei realităţi, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto va trebui să-şi proiectează politicile educaţionale astfel încât să reacţioneze în timp util la toate schimbările de pe piaţa muncii
2.1.3. Descrierea grupurilor de interes Într-o accepţiune generală, în jurul şcolii se formează grupuri de interese, care uneori pot deveni antagonice, dar printr-o activitate competentă a consiliului de administraţie al şcolii acestea se pot armoniza. Principalele grupuri de interese, a căror poziţie şi evoluţie poate fi evidenţiată, sunt centrate pe:
elevi părinţi comunitate locală
Din studiile realizate pe această temă se desprind următoarele concluzii:
Elevii aşteptă de la şcoală: - ca prin educaţie să poată dobândi un statut socio-economic consistent; - un curriculum şcolar cât mai puţin încărcat, ţintit pe deprinderile şi dezvoltarea
aptitudinilor necesare în specializarea urmată - condiţii cât mai bune de învăţare.
Şcoala solicită de la elevi: - să fie receptivi, să manifeste interes şi să-şi dezvolte personalitatea şi - să cunoască şi să respecte regulamentul şcolar - să facă cunoscut numele şcolii în momentul atingerii performanţei
Părinţii aşteaptă de la şcoală: - să le fie respectate opţiunile - şcoala să-i pregătească pe elevii pentru inserţie socială - şcoala să găsească şi să adopte coordonanţele personalităţii fiecărui elev şi să
acţioneze în direcţia realizării lor Şcoala solicită de la părinţi:
- colaborare - sprijin - receptivitate - implicare în rezolvarea problemelor şcolii
Comunitatea aşteaptă de la şcoală: - cetăţenii educaţi, adaptaţi şi adaptabili. - receptivitate la nevoile la nevoile sale - recunoaşterea efortului depus a valorii personale, aprecierea efortului
suplimentar. - ambianţă pozitivă de înţelegere şi respect.
Şcoala aşteaptă de la comunitatea locală: - implicare şi receptivitate în realizarea obiectivelor scolii - recunoaşterea importanţei instituţiei în viaţa comunităţii - popularizarea rezultatelor bune
24
2.2. Analiza mediului intern
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara pune la dispoziţia elevilor programe de formare diverse, construite pe baza curriculum-ului naţional, dar cu o importantă componentă în dezvoltare locală.
Deoarece provenienţa elevilor se bazează pe un aflux substanţial din mediul rural şi din alte oraşe ale judeţului, aceştia beneficiază de serviciile internatului şi cantinei şcolii (120 locuri). Elevii beneficiază de asistenţă medicală cu medic şcolar şi cadru mediu sanitar şi de asistenţă psihopedagogică cu normă întreagă sub îndrumarea Centrului de Asistenţă Psihopedagogică de pe lângă ISJ Timiş.
Toată organizaţia este preocupată de îmbunătăţirea continuă a calităţii programelor de învăţare, Elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare. Se ţine cont de nevoile speciale ale elevilor, se proiectează strategii de intervenţie şi activităţi de sprijin pentru elevii care au dificultăţi de învăţare.
Pentru unitatea de pe str. Ardealului nr. 1, datele caracteristice sunt următoarele:
Construcţie
Statut juridic: Proprietate a domeniului public – destinaţie învăţământ Suprafaţa totală de care dispune şcoala: 30.000 m2, din care 9120 m2 - suprafaţă construită Spaţii funcţionale:
Spaţii de învăţământ: 21 săli de clasă, 12 cabinete, 13 laboratoare, 8 ateliere şcoală, 1 teren sport, 1 poligon
Spaţii anexă: cantină, 2 internate, 1 centrală termică
LEGENDĂ:
CABINETE
LABORATOARE
ATELIERE
INTERNAT
CANTINĂ
SALĂ SPORT
TEREN SPORT
Acces la transportul în comun:
Linia se autobuze 3 şi Linia expres de autobuze 7
TABELUL 2.1. – Informaţii privind spaţiile şcolare
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Săli de clasă /grupă 21 714
2 Cabinete 13 756,17
3 Laboratoare 12 603,19
4 Ateliere 8 454,92 5 Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport 1 sală + 2 terenuri 848 + 2012 = 2860
6 Spaţii de joacă 1 160
str Ardealului nr.1
AUTOTIM S.A.
25
Unitatea funcţionează în 2 schimburi, durata orei de curs / activităţilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor / activităţilor recreative fiind de 10 minute.
TABELUL 2.2. – Informaţii privind spaţiile auxiliare
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Tip şi număr document de
deţinere a spaţiului Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare
Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s
din 30.01.1975
3 102
2 Sală pentru servit masa 1 216
3 Dormitor 22 792 4 Bucătărie 3 108
5 Spălătorie 2 72
6 Spaţii sanitare 12 1126
7 Spaţii depozitare materiale didactice 18 252 TOTAL: 61 2668
TABELUL 2.3. – Informaţii privind spaţiile administrative
Nr. crt.
Tipul de spaţiu Tip şi număr document de
deţinere a spaţiului Număr spaţii
Suprafaţă (mp)
1 Secretariat Ordin MTTc nr. 1525 / 11X 1974 Autorizaţia Consiliului Popular al Municipiului Timişoara nr. 10/s
din 30.01.1975
1 22,5
2 Spaţiu destinat echipei manageriale 3 46,8
3 Contabilitate 1 14 4 Casierie 1 12
5 Birou administraţie 1 14
TOTAL: 7 109,3
Utilităţi:
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara dispune de următoarele utilităţi:
energie electrică şi sistem de încălzire centrală de la reţeaua de termoficare
alimentare cu apă din reţeaua stradală, grupuri sanitare cu apă curentă
colectare ape pluviale şi uzate menajere
telefon, conectare Internet
spaţiu amenajat pentru colectarea gunoiului
Condiţiile de microclimat în majoritatea spaţiilor de instruire sunt corespunzătoare, dar există şi spaţii care, datorită sistemului de încălzire centrală, uzurii avansate a tâmplăriei şi a mobilierului necesită urgent lucrări de reabilitare. Cantina, o parte din camerele de internat, spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative, sala festivă şi sala profesorală au fost reabilitate recent prin schimbarea tâmplăriei şi igienizare. Au fost înlocuite uşile de acces în clădirea şcolii. Igienizări parţiale ale spaţiilor de instruire s-au realizat cu sprijinul părinţilor.
Resurse umane
A. Elevi
Efectele scăderii demografice din ultimii ani, sesizate în analiza mediului extern, s-au resimţit şi la nivelul unităţilor şcolare, numărul de elevi înscrişi scăzând de la un an la altul. Cu toate acestea la nivelul Grupului Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara scăderea este mai puţin vizibilă (circa 1,5%), potenţialii beneficiari fiind în continuare atraşi de oferta şcolii. Cel mai mare număr de elevi sunt rezidenţi în Timişoara, dar provenienţa elevilor se bazează pe şi pe un aflux semnificativ al acestora din mediul rural, din alte oraşe ale judeţului sau din judeţele limitrofe. La începutul anului şcolar 2009/2010, la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara au fost înscrişi 1263 de elevi, repartizaţi în 49 de clase, iar la începutul anului şcolar 2010/2011 au fost înscrişi 1216 de elevi, repartizaţi în 44 de clase după cum se poate vedea şi în diagramele următoare:
26
Absolvenţi ai ciclului gimnazial
DOMENIUL MECANIC
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 1 (iunie 2010; august 2010)
DOMENIUL ELECTRIC
Lucrător în mecanică
de motoare
Lucrător în electrotehnică
Lucrător în lăcătuşerie mecanică
structuri metalice
Tinichigiu – vopsitor
auto
Mecanic
auto
ANUL DE COMPLETARE
DOMENIUL MECANIC
RUTA DIRECTĂ
RUTA PROGRESIVĂ
X G X H X I X J X F
XI F XI G X H XI I XI J
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2 (iunie – iulie 2010; august 2010)
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2010; august – septembrie 2010)
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2010)
Tehnician electrotehnist
Tehnician transporturi
XII G XII F XII E XII E
XIII G XIII F XIII E
Cursuri de zi Cursuri cu frecvenţă redusă
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Profil tehnic
X A X B X C
Profil tehnic
X FR1 X FR2
XI FR1, 2 sem.I
Cursuri de zi Frecvenţă redusă
Tehnician în
automatizări
XI D
XII D Tehnician
mecatronist
XI C XI D (germ)
XII A XII B XII C
XI FR 1, 2 sem.II
Tehnician
mecatronist
XIII FR 1, 2
XII FR 1,2,3
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto
Şcoala postliceală - Tehnician trans-porturi auto interne și internaţionale
IP IIP
IM II M
Examen de certificare a competenţelor profesionale,
nivel 3 avansat (februarie 2010)
GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA
STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE
FORMARE INIŢIALĂ (2009-2010)
XII S sem II
Cursuri serale Cursuri de zi
Tehnician electrician-
electronist auto
XI A XI B
IX A IX B IX C IX D IX E IX F
Cursuri serale Cursuri de zi
IX S
27
Absolvenţi ai ciclului gimnazial
Domeniul de pregătire de bază
MECANIC
Domeniul de pregătire de bază
ELECTRIC
Tinichigiu –
vopsitor auto
Mecanic
auto
ANUL DE COMPLETARE
DOMENIUL MECANIC
RUTA DIRECTĂ RUTA PROGRESIVĂ
XI F XI G XI J
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 2
(iunie 2011; august 2011)
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Examen de bacalaureat (iunie –iulie 2011; august – septembrie 2011)
Examen de certificare a competenţelor profesionale – nivel 3 (iunie 2011, august 2011)
Tehnician electrotehnist
Tehnician transporturi
XII F XII G XII S4
Frecvenţă redusă
Profil tehnic
XI FR sem.I
Cursuri de zi Frecvenţă redusă
Tehnician în
automatizări
XII D
Tehnician mecatronist
XII C XI E (germ)
XI FR, sem.II
XIII FR 1, 2, 3
XII FR 1,2
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala de maiştri Maistru electromecanic auto
Şcoala postliceală – Tehnician trans-
porturi auto interne şi internaţionale
IP IIP
IM II M
Examen de certificare a competenţelor profesionale,
nivel 3 avansat (februarie 2011)
GR. ŞC. IND. DE TRANSPORTURI AUTO TIMIŞOARA
STRUCTURA ARBORESCENTĂ A PROGRAMELOR DE
FORMARE INIŢIALĂ (2010-2011)
XII S1,2,3 sem II
Cursuri serale Cursuri de zi
Tehnician electrician-
electronist auto
XI A XI B XI C
IX A IX B IX C IX D IX E
Cursuri serale Cursuri de zi
IX S1 IX S2
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
X C X E X F X S
Domeniul de pregătire generală ELECTRIC
Domeniul de pregătire generală MECANICĂ DE MOTOARE
Domeniul de pregătire generală LĂCĂTUȘĂRIE
MECANICĂ STRUCTURI
X A X B XD
Stagiu de pregătire
practică
Mecanic auto
Stagiu de pregătire practică
Tinichigiu-
vopsitor auto
Stagiu de pregătire practică
Confecţioner pro-
duse electrotehnice
XIII E XIII F XIII S XII A XII B
Tehnician
mecatronist
28
TABELUL 2.4. – Numărul elevilor înscrişi pe nivel, vârstă, sex, etnie în anul şcolar 2009/2010
Clase Total
Fe
te
Băie
ţi
Grupe de vârstă Etnie
14-15 15-16 16-17 17-18 > 18
Ro
mân
i
Mag
hia
ri
Germ
an
i
Sârb
i
Alt
e e
tnii
RUTA DIRECTĂ
Zi
Clasa a IX-a 163 6 157 48 108 7 - - 137 11 5 9 1
Clasa a X-a 82 1 81 - 30 52 - - 66 9 3 3 1
Clasa a XI-a 104 4 100 - - 54 47 3 72 12 26 3 1
Clasa a XII-a 76 1 75 - - - 60 16 69 6 3 3 1
Seral Clasa a IX-a 31 10 21 - - - - 31 28 2 1 - -
Frecvenţă redusă
Clasa a X-a 30 13 17 - - - - 30 28 2 - - -
Clasa a XI-a 67 27 40 - - - - 67 61 2 2 2 -
Clasa a XII-a 95 29 66 - - - - 95 88 4 1 2 -
Clasa a XIII-a 99 22 77 - - - - 99 86 7 2 4 -
RUTA PROGRESIVĂ
SAM Clasa a X-a 86 - 86 - 30 55 1 - 80 3 2 1 -
An de completare Clasa a XI-a 114 1 113 - - 52 56 6 105 4 2 1 2
Ciclul superior
Zi Clasa a XII-a 59 1 58 - - - 11 48 55 2 1 1 -
Clasa a XIII-a 67 3 64 - - - - 67 61 3 1 1 1
Seral Clasa a XII-a 32 1 31 - - - - 32 55 2 1 1 -
ÎNVĂŢĂMÂNT POSTLICEAL
Şcoala postliceală Anul I 34 2 32 - - - - 34 31 2 - 1 -
Anul II 59 9 50 - - - - 59 53 4 1 1 -
Şcoala de maiştri Anul I 34 5 29 - - - - 34 29 2 2 1 -
Anul II 31 4 27 - - - - 31 24 3 2 2 -
29
TABELUL 2.5. – Numărul elevilor înscrişi pe program de formare, nivel, sex, vârstă, etnie, rezultate anterioare (2009/2010)
Niv
el
Program de formare
To
tal
Fe
te
Băie
ţi Grupe de vârstă Etnie Medi admitere (2008)
14-1
5
15-1
6
16-1
7
17-1
8
> 1
8
Ro
m.
Mag
h
Germ
Sârb
i
Alt
e
etn
ii
Miin
.
Max.
Liceu, ruta directă, ciclul inferior
Filiera tehnologică, profilul tehnic, domeniile
„Mecanică” „Electric”
171 135
28 2
143 133
32 16
73 65
5
54
- -
61 -
142 117
14 10
6 3
7 5
2 -
5,05 4.86
8,15 8,32
Şcoala de arte şi meserii
1
Domeniul „Mecanică”, calificările: „lucrător în mecanică de motoare”
„lucrător în lăcătuşărie mec. structuri”
47 24
- -
47 24
- -
17 7
29 17
1 -
-
44 22
1 1
1 1
1 -
- -
5,03 5,00
7,83 6,78
Domeniul electric, calificarea „lucrător în electrotehnică”
15 - 15 - 6 9 - - 14 1 - - - 5,01 7,03
Anul de completare
2 Domeniul „Mecanică”, calificările:
„mecanic auto” „tinichigiu-vopsitor auto”
90 24
1 -
89 24
- -
- -
38 14
47 9
5 1
84 21
4 2
2 -
- 1
2 -
6,18 5,83
8,66 7,89
Liceu, ciclul superior
3
Filiera tehnologică, profilul tehnic, calificările „tehnician electrician-electronist auto”
„tehnician în automatizări” „tehnician mecatronist” „tehnician electrotehnist” „tehnician transporturi”
53 44
344 19
139
1 1
81 1 4
52 43
263 18
135
- - - - -
- - - - -
36 10 8 - -
16 16 15 -
11
1
18 321 19 128
46 38
287 17
160
4 4 20 1 6
1 1 28 - 3
1 1 7 1 2
1 - 2 - 1
6,35 6,27 5,36 5,45 5,38
9,02 9,42 8,96 8,32 7,65
Învăţământ postliceal
3+
Domeniul „Transporturi”, specialităţile: „tehnician transporturi interne şi internaţionale”
„maistru electromecanic auto”
93 65
11 9
82 56
- -
- -
- -
- -
93 65
84 53
6 5
1 4
2 3
- -
- -
Școala de arte și meserii
17%
55%
28%
Lucrător în electrotehnică
Lucrător în mecanică de motoare
Lucrător în lăcătușărie mecanică structuri
Anul de completare
79%
21%
Mecanic auto
Tinichigiu-vopsitor auto
Ciclul superior al liceului2% 9%
3%
23%7% Lucrător în electrotehnică
Tehnician electrician-electronist auto
Tehnician în automatizări
Tehnician mecatronist
Tehnician electrotehnist
Tehnician transporturi
30
B. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
TABELUL 2.6. – Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat (2008-2009)
Vechime Debutant 3-5ani 6-10 ani 11- 15 ani 16-20 ani 21-25 ani 26-30 ani Peste 30
în învăţământ 6 7 20 6 14 9 11 19
în unitate 6 9 22 6 15 8 9 17
8%
21%
7%15%
10%
12%
20% 7%Debutant
3-5 ani
6-10 ani
11-15 ani
16-20 ani
21-25 ani
26-30 ani
Peste 30 ani
TABELUL 2.7. – Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe (2008-2009)
Sub 25 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 Peste 60
M 3 - 3 5 2 6 12 14 7 7
F 2 5 17 4 11 4 2 4 - -
TABELUL 2.8. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2008-2009
Nu
măr
tota
l
cad
re d
idacti
ce
Nr.
cad
re
did
acti
ce t
itu
lare
Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:
Nr.
deb
uta
nţi
(fără
def)
Nr.
cad
re
did
acti
ce
cu
defi
nit
ivat
Nr.
cad
re
did
acti
ce cu
gra
du
l d
idacti
c II
Nr.
cad
re
did
acti
ce
cu
gra
d d
idacti
c I
Nr.
cad
re
did
acti
ce
cu
do
cto
rat
ca
lifi
caţi
Necalificaţi, din care:
Fără studii corespunzătoare
Cu studii în altă specialitate
101 67 101 - - 13 24 23 41 0
66%
34%
Titulari
Suplinitori
19%
19%
47%
15%
Debutant
Definitivat
Gradul II
Gradul I
TABELUL 2.9. – Situaţie statistică privind cadrele didactice în anul şcolar 2009-2010
Nu
măr
tota
l
cad
re d
idacti
ce
Nr.
ca
dre
did
acti
ce
tit
ula
re
Nr. cadre didactice suplinitoare, din care:
Nr.
deb
uta
nţi
(fără
def)
Nr.
ca
dre
did
acti
ce
cu
defi
nit
ivat
Nr.
ca
dre
did
acti
ce cu
gra
du
l d
idacti
c II
Nr.
ca
dre
did
acti
ce
cu
gra
d d
idacti
c
I
Nr.
ca
dre
did
acti
ce
cu
do
cto
rat
ca
lifi
caţi
Necalificaţi, din care:
Fără studii corespunzătoare
Cu studii în altă specialitate
92 56 92 - - 4 18 22 48 -
31
Număr profesori metodişti: 10, din care: de cultură generală - 1 de specialitate – 9 (3 metodişti ai I.S.J. Timiş şi 6 metodişti ai Centrului de perfecţionare a
maiştrilor instructori Număr de profesori autori de programe şcolare şi SPP: 10 Număr de profesori autori de manuale / auxiliare curriculare: 8
Număr cadre didactice şi auxiliare care au participat la cursuri de perfecţionare sau postuniversitare, ultimii 5 ani: 92 - din care, în domeniul tehnologiilor informatice şi de comunicare: 64
Total personal didactic auxiliar angajat: 12
TABELUL 2.10. – Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări:
Funcţia Număr
persoane Calificarea (DA sau NU)
Secretar şef 1 DA
Secretar 1 DA
Laborant 1 DA
Informatician 1 DA
Pedagog 1 DA
Supraveghetor noapte 1 DA
Bibliotecar 1 DA
Subinginer 1 DA
Tehnician 1 DA
Administrator financiar 3 DA
Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor în vigoare este de 100%
Total personal nedidactic angajat: 16
TABELUL 2.11. – Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de calificări:
Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)
Muncitor 8 DA
Îngrijitori 3 DA
Paznici 5 DA
Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor în vigoare este de 90%.
39% 61%Titulari
Suplinitori
20%
24%
52%4%
Debutanți
Definitivat
Gradul I
Gradul II
32
Resurse materiale
Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT şi de birotică noi, care acoperă necesităţile specifice acestor compartimente.
Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte cu următoarele caracteristici: număr de volume: 24.978 domeniul de referinţă: beletristică, pedagogie şi metodica specialităţilor, ştiinţă şi tehnică valoare fond: 12757,94 RON număr fişe de cititori: 816
Deşi este în cantitate suficientă, mobilierul şcolar are un grad ridicat de uzură şi nu corespunde, decât în mică măsură, condiţiilor de confort şi ergonomie necesare pentru un proces didactic eficient. De altfel, în ultimii doi, ani nici unul dintre spaţiile de învăţământ nu a beneficiat de o dotare parţială sau integrală cu mobilier nou.
Dotarea cu echipamente IT şi multimedia a spaţiilor de instruire este următoarea:
TABELUL 2.12. – Dotarea laboratorului de informatică nr.1 ( laborator SEI - AEL):
Nr. crt.
Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An
achiziţie
1 PC IBM – Pentium 4, 1,8 GHz 26 bună bună 2003
2 Scaner Genius 1 bună bună 2003
3 Imprimantă IBM Infoprint 1116 1 bună bună 2003
TABELUL 2.12. – Dotarea laboratorului de informatică nr.2 ( laborator SEI - AEL):
Nr. crt.
Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An
achiziţie
1 PC IBM 26 bună bună 2008
2 Scaner 1 bună bună 2008
3 Imprimantă 1 bună bună 2008
4 Laptop 1 bună bună 2008
5 Videoproiector 1 bună bună 2008
TABELUL 2.13. – Dotarea laboratorului CAD
Nr. crt.
Tip obiect de inventar Număr Stare fizică Stare morală An
achiziţie
1 PC AMD Sempron 2600+ 1,6 GHz 7 foarte bună bună 2006
2 PC AMD Athlon 1,8 GHz 2 foarte bună bună 2006
3 PC Intel Celeron 2,2 GHz 2 foarte bună bună 2006
4 PC AMD Sempron 600MHz 2 foarte bună bună 2006
5 PC IBM 4 uzură 90% nesatisfăcătoare 1998
6 Scaner Genius 1 bună satisfăcătoare 1998
7 Imprimantă HP LaserJet 6P 1 satisfăcătoare satisfăcătoare 1998
Total calculatoare dotare laboratoare IT: 69 bucăţi Număr de elevi ce revin la un computer instalat (în anul şcolar 2009-2010, doar în laboratoarele IT şi CAD) : 1263 elevi / 69PC = 18,30 elevi / PC
33
TABELUL 2.14. – Alte echipamente IT, echipamente multimedia şi software educaţional care pot fi utilizate în prezent pentru activităţi didactic
Nr. crt.
Tip echipamente IT, multimedia şi software Numă
r An
achiziţie
1 Notebook Fujitsu Siemens Amilo D serie Intel Pentium 4 la 2,66 GHz 1 2005
2 Multiproiector Toshiba TDP-T80 1 2005
3 Copiator Toshiba e-Studio 160 3 2005
4 Software educaţional AeL 4.1.0.3 1 2005
5 Software educaţional CADY ++ ELECTRICAL 1 2005
6 Software educaţional produs de Euromedia Soft pentru fizică, măsurări tehnice, mecanică, automobile, mecatronică şi legislaţie rutieră
6 2006
7 Notebook-uri 4 2007-2011
8 Multiproiector Toshiba 1 2007
9 Tablă interactivă SMART Board 1 2007
10 Videoproiectoare 4 2007-2011
Legătură INTERNET: fibră optică, 2 Mbps minim garantat, maxim 10 Mbps
Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican pentru: - dotare cu material didactic a laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie, în conformitate cu
OMEdC 4762/26.07.2006; - dotarea cabinetului de consiliere psihopedagogică, în conformitate cu OMEdC
4763/26.07.2006; - dotarea cu aparate, echipamente şi materiale sportive, în conformitate cu OMEdC
4763/26.07.2006; - achiziţia a două autoturisme (Dacia Logan şi Renault Clio), un camion (ROMAN) şi o remorcă
pentru practica de conducere a automobilului, în conformitate cu OMEdCT 1652/02.08.2007 - dotarea unui laborator multimedia cu echipamente Apple şi Panasonic, softuri cu licenţă şi
colecţie de cărţi de specialitate pentru produsele Apple şi producţie video; - dotarea unui cabinet de specialitate cu echipament şi soft specializat (EVEX).
Alte dotări ale cabinetelor, laboratoarelor şi atelierelor de specialitate: - simulatoare pentru echipamentul auto şi pentru instalaţia de aprindere electronică, mijloace
audio-vizuale (3 televizoare, 3 videorecordere, casete video), 4 retroproiectoare, testere şi analizoare auto, aparate de măsurare şi verificare, calibre, standuri de verificare şi reglare, scule, dispozitive şi maşini, aparate de sudură, compresoare, planşe şi truse de desen, utilaje de ridicat şi transportat (detalii în anexă, punctul 3) – toate primite în perioada 1997-1998, prin programul PHARE – VET Ro 94.05 şi aflate încă într-o bună stare fizică şi morală;
- 2 televizoare, 2 videorecordere şi un calculator Pentium III, primite în anul 2000 prin I.S.J.Timiş pentru amenajarea unui cabinet şi a a unei săli de clasă pentru “Orientare şi consiliere vocaţională”
- scule, dispozitive şi utilaje achiziţionate în perioada 2000-2002 prin programul “A doua şansă”, aflate într-o stare fizică şi morală bună;
- scule şi dispozitive achiziţionate prin autofinanţare în perioada 2002-2008 aflate într-o stare fizică şi morală bună;
- utilaje, maşini unelte, standuri de încercare achiziţionate în perioada 1977-1989, când şcoala se afla sub patronatul Centralei de Transporturi Auto Timişoara, aflate în stare de funcţionare, dar uzate moral;
- panoplii funcţionale sau semifuncţionale pentru toate echipamentele auto – realizate prin autofinanţare;
- un simulator auto cu echipamente „Elan” (12 posturi), achiziţionat în 1977 prin I.T.A. Timiş în urma unui parteneriat cu firma „Elan” R.D.G. aflat în stare de funcţionare, dar uzat moral;
- un parc auto cu diferite tipuri de automobile: 2 karturi, 12 autoturisme Dacia 1300, 10 autocamioane Roman Disel, 4 motociclete JAWA 350, o motocicletă BMW R – 60/50, aflate în stare de funcţionare dar cu o avansată uzură fizică şi morală.
34
Resurse financiare
Resursele financiare ale şcolii provin din mai multe surse: bugetul local, bugetul republican, autofinanţare, donaţii şi sponsorizări.
Date sintetice privind execuţia bugetară:
Bugetul pentru anul 2009: 4.198.858 RON
Venituri: - regie internat: 93.022 RON - taxe curs calificare: 19.349 RON - chirii: 23.901 RON - alte venituri: 49.952 RON
Sold la 30.09.2009: 56.433 RON
Cheltuieli: 120.892 RON
Pentru unitatea de pe str. Slavici, la data realizării planului putem prezenta următoarele date:
Resurse materiale şi financiare
Resursele materiale şi financiare de care dispunem sunt cele provenite de la bugetul de stat, bugetul local precum şi din venituri extrabugetare.
În conformitate cu OMEC 4726, 4762, 4763, 4764/2006 şi 330/2007 unitatea a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat care au fost utilizate pentru optimizarea bazei materiale. Astfel a fost amenajat şi dotat cabinetul de consiliere psihopedagogică cu mobilier, aparatură IT, materiale didactice şi teste psihologice.
Biblioteca a beneficiat de o finanţare în valoare de 3200 lei, sumă cheltuită integral pentru reînnoirea fondului de carte.
La toate acestea se adaugă preocuparea pentru identificarea şi atragerea de fonduri extrabugetare.
Şcoala dispune de: Săli de clasă : 9 Cabinet calculatoare : AEL Bibliotecă cu peste 4100 volume
Cabinet de consiliere psihopedagogică Resurse umane
Personalul angajat al şcolii este compus din 36 persoane: 31 - personal didactic 1 - personal didactic auxiliar 4 - personal nedidactic
Personalul didactic este în totalitate calificat şi compus din: 8 învăţători titulari si 2 suplinitori . 21 profesori dintre care 8 titulari , 6 suplinitori si 1 detasat .
Situaţia pe grade didactice se prezintă astfel:
Grade Cadre did.
didactice Grad didactic I Grad didactic II
Grad didactic definitiv
Debutanţi
Învăţători 4 3 2 -
Profesori 5 4 5 1
35
Resurse umane-grade didactice
4
3
2
0
5
4
5
1
0
1
2
3
4
5
6
Grad didactic I Grad didactic II Grad didactic
definitiv
Debutanţi
Învăţători
Profesori
Personalul didactic auxiliar este format din 0.5 secretara şi 0,5 bibliotecar Personalul nedidactic se reduce la 2 îngrijitoare, 1 muncitor de întreţinere şi 1 paznic. Starea de sănătate a elevilor este asigurată de o asistenta medicală, in regim periodic si un
medic şcolar, o data pe săptămână.
36
Curriculum
Participarea profesorilor de la Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculum-ului naţional face ca noile planuri de învăţământ şi programe şcolare să fie bine cunoscute la conducerii şcolii nivelul şi cel al catedrelor.
TABELUL 2.15. – Lista planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare aprobate de MECI, utilizate în unitatea de învăţământ
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa I
Planul cadru de învăţământ pentru clasa I, învăţământ primar, OMECT 4686/05.08.2003,
Programe şcolare pentru clasa I, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005, Anexa 2, OMEC 5198/01.2004
Clasa a II-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a II-a învăţământ primar, OMECT 4686/05.08.2003,
Programe şcolare pentru clasa a II-a, învăţământ primar OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004
Clasa a III-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a III-a, învăţământ primar OMEC 5198/01.11.2004,
Programe şcolare pentru clasa a III-a, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004
Clasa a IV-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IV-a, învăţământ primar OMEC 5198/01.11.2004,
Programe şcolare pentru clasa a IV-a, învăţământ primar, OMECT 3919/20.04.2005 Anexa 2, OMEC 5198/01.2004
Clasa a V-a Planul cadru de învăţământ pentru clasa V, învăţământ gimnazial, O.M.E.C.
3638/11.2001
Clasa a VI-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa VI, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001
Clasa a VII-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa VII, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001
Clasa a VIII-a
Planul cadru de învăţământ pentru clasa VIII, învăţământ gimnazial O.M.E.C. 3638/11.2001
Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ de zi (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 1 la MECI nr. 3312 din data 02.03. 2009)
Programe şcolare pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, filiera tehnologică, domeniile de pregătire de bază „Mecanică” şi „Electric” (anexa 2 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
Programe şcolare pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare” (OMEdC nr. 5287/9.10.2007)
Clasa a IX-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ seral
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, învăţământ seral (anexă la OMECI nr. 3411/16.03.2009)
37
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a X-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a liceu tehnologic, profil tehnic, (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Programe şcolare pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, (anexa 2 la OMECTS 4463 / 12.07.2010)
Stagiu de pregătire practică în vederea
obţinerii unei calificări profesionale de nivel 2
Programe şcolare pentru stagiul de pregătire practică în vederea obţinerii calificărilor profesionale „Mecanic auto” şi „Tinichigiu-vopsitor auto”, (anexa 2 la OMECTS 3646 / 04.02.2011)
Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 1 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
Clasa a XI-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul tehnic, învăţământ seral şi
cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” şi „Tehnician în automatizări” (Anexa nr. 2 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – tehnic, calificările „Tehnician mecatronist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006) şi „Tehnician în automatizări” (anexa 9 la OMECI nr. 4857/31.09.2009)
38
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a XII-a, ruta progresivă, filiera
tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 3 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare aplicabile la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, şi la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare (OMEdC nr. 3252 / 13.02.2006 - rectificate prin Nota nr. 28594/09.03.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)
Clasa a XII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
Clasa a XIII-a, ruta progresivă, filiera
tehnologică, profilul tehnic, învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasele a XI-a / a XII-a ruta directă şi a a XII-a / a XIII-a ruta progresivă, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, cursuri de zi (anexa 2 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planurile de învăţământ pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta directă de calificare – la clasele a XI-a şi a XII-a învăţământ de zi, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică – şi pentru ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi meserii şi an de completare – la clasele a XII-a şi a XIII-a învăţământ de zi - profilul tehnic, calificările „Tehnician transporturi” şi „Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii” (Anexa nr. 4 la OMECI nr. 3423/18.03.2009)
Programe şcolare ciclul superior al liceului (anexa 2 la OMEdc nr. 5959/22.12.2006)
Programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, „Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, filiera tehnologică, clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională (OMEdC nr. 3488 / 23.03.2006)
Programe şcolare pentru cultura de specialitate, aferentă ariei curriculare Tehnologii, pentru ruta progresivă de calificare – la clasele a XIII-a învăţământ de zi – tehnic, calificările „Tehnician Transporturi”, „Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii” şi „Tehnician electrotehnist” (Anexa nr. 2 OMEdC nr. 3172 din 30.01.2006)
Clasa a XIII-a, ruta directă, filiera tehnologică, profilul
tehnic, învăţământ cu frecvenţă redusă
Planul cadru pentru învăţământul seral – ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, profil tehnic, rutele directă şi progresivă de calificare profesională (anexa 8 la OMEdC nr. 4051/24.05.2006)
39
An de studiu Plan de învăţământ / curriculum / programe şcolare
Clasa a X-a, şcoala de arte şi meserii,
învăţământ de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, cursuri de zi (anexa 1 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii” pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii, calificările „Lucrător ân electrotehnică”, „Lucrător în mecanică de motoare” şi „Lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri” (anexa 1 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)
Programe şcolare pentru clasa a X-a, pentru clasa a X-a şcoala de arte şi meserii (anexa 2 la OMECT nr. nr. 3552 /08.04.2004)
curriculumul pentru cultura de specialitate şi instruire practică din aria curriculară Tehnologii, la clasa a X-a, pentru domeniile mecanic (calificările „lucrător în lăcătuşerie mecanică de structuri” şi „lucrător în mecanică de motoare”) şi electric (calificarea „lucrător în electrotehnică”), şcoala de arte şi meserii, (anexa 6 la OMECT nr. 3451/9.03.2004)
Clasa a XI-a anul de completare, învăţământ
de zi
Planul cadru de învăţământ pentru clasa a XI-a anul de completare, cursuri de zi (anexa 3 la OMECI nr. 3412/16.03.2009)
Planul de învăţământ pentru cultura de specialitate din aria curriculară „Tehnologii”, anul de completare, calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu-vopsitor auto” (anexa 2 la OMECI nr. 3313/02.03.2009)
Programe şcolare pentru anul de completare (anexa 2 la OMEdC 3872/13.04.2005)
curriculum pentru cultura de specialitate şi instruire practică pentru anul de completare - clasa a XI-a, calificările calificările „Mecanic auto” şi „Tinichigiu vopsitor auto” OMEdC nr. 4705/29.07.2005)
Anul I, şcoala de maiştri, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul II, şcoala de maiştri, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala de maiştri, nivelul 3 avansat, calificarea „maistru electromecanic auto” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul I, şcoala postliceală, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Anul II, şcoala postliceală, învăţământ seral
curriculum pentru şcoala postliceală, nivelul 3 avansat, calificarea „Tehnician transporturi auto interne şi internaţionale” (OMEdC nr. 4760/26.07.2006)
Dezvoltarea curriculară se realizează pe baza unor proceduri documentate, în urma consultării elevilor, părinţilor şi a profesorilor, pentru stabilirea:
- curriculum-ului la decizia şcolii; - manualelor şi auxiliarelor curriculare.
Activităţile de proiectare curriculară în plan local s-au concentrat pe adaptarea ofertei şcolii la nevoile exprimate de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai serviciilor de formare furnizate de şcoală. Plecând de la feedback-ul primit de la aceştia, au fost elaborate sau revizuite proiectele de curriculum la decizia şcolii şi în dezvoltare locală. La nivelul disciplinelor şi modulelor s-au constituit grupuri de lucru formate din profesori şi ingineri (CDS), respectiv din ingineri şi maiştri (CDL). În cazul CDL, echipele au identificat teme de proiecte locale de interes pentru partenerii economici ai şcolii, pe care le-au integrat în programele stabilite la nivel naţional, respectând procedura specifică şi structura recomandată de MEdCT.
Toate programele de Curriculum în dezvoltare locală aplicate în prezent se sprijină pe cel puţin
proiect local concret, fiind avizate de: - Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională Timiş - Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş - Consiliul pentru curriculum al şcolii, prin director şi reprezentantului agenţilor economici parteneri
40
TABELUL 2.16. – Lista proiectelor de CDS / CDL avizate şi aplicabile din anul şcolar 2009/2010
Curriculum la decizia şcolii
Măsurări tehnice (XI FR – curriculum aprofundat)
Curriculum în dezvoltare locală
Demont. şi mont. subansambl. în construcţii modif. (IX)
Cerințe și relații profesionale (X)
Asamblarea elementelor mecanice ale mijloacelor de transport (XI AC)
Vopsirea autovehiculelor (XI AC)
Senzori şi traductoare (XII FR)
Acţionări electrice în mecatronică (XII FR)
Automate programabile (XII RD)
Reţele de calculatoare (XII RD)
Sisteme mecatronice (XII RD)
Sisteme de transport (XII RP)
Autorităţi şi legislaţie în transporturi (XII RP)
Contracte şi documente de transport (XIII RP)
Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor (XIII RP)
TABELUL 2.17 – Lista auxiliarelor curriculare de uz intern utilizate în procesul didactic
Mihaela Frențiu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)
Simona Prodan – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)
Liana Hegheșan – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (matematică)
Elena Munteanu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (fizică)
Valentina Urechiatu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (geografie)
Larisa Cioplea – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (franceză)
Diana Mihu – Auxiliare curriculare pentru clasele IX-XIII (engleză)
A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Elemente generale de metrologie
Monica Lego – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a, dom. mecanic
Valeria Pascota – Măsurarea lungimilor și unghiurilor cu mij. opto-mecanice
Ileana Marişescu – Protecţia anticorozivă a suprafeţelor
Ileana Marişescu – Vopsirea automobilelor
A. Melnic ș.a – Caiet de practică pentru calificarea „Mecanic auto”
Melnic, Iancovici, Osain, Pavelescu – Sisteme de transport
A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor
Angela Osain – Autorităţi şi legislaţie în transporturi
Angela Osain – Contracte şi documente de transport
Angela Osain – Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Simona Pavelescu – Instalaţii electromecanice ale automobilelor
Angela Osain – Măsurări specifice domeniului auto
Angela Osain, Miriana Iancovici – Managementul proiectelor
Alina Melnic – Managementul calităţii
A. Melnic, V. Pascota, M. Iancovici-Wolf – Testarea şi diagnosticarea automobilelor
Miriana Iancovici Wolf – Repararea automobilelor
Simona Pavelescu – Întreţinerea automobilelor
Alina Melnic – Acţionări electrice şi automatizări
Melnic, Iancovici, Pavelescu – Sisteme electrice şi electronice ale automobilului
Angela Osain, Simona Pavelescu – Sisteme mecanice, hidraulice şi pneumatice ale autom.
Osain, Iancovici, Pavelescu – Organizarea intervenţiilor asupra automobilului
Alina Melnic, Valeria Pascota – Testarea automobilului
Alina Melnic – Diagnosticarera funcţionării automobilului
Simona Pavelescu – Întreţinerea şi repararea automobilului automobilului
Osain Angela – Exploatarea echipamentului electric ale mijl. de transport
41
Relaţiile cu comunitatea Ca parte componentă a practicii sociale, educaţia se raportează la societate şi individ, mijlocind în mod specific raporturile lor, prin formarea şi integrarea individului în societate astfel încât acesta, descoperind experienţele, valorile şi exigenţele societăţii, să creeze el însuşi valori şi să recreeze socialul. În contextul asumării acestei realităţi, şcoala trebuie să construiască punţile necesare între societate şi individul pe care îl formează, iar proiectarea demersurilor sale în funcţie de nevoile acestora poate fi instrumentul cel mai eficient. De-a lungul timpului, Grupul Şcolar Industrial a stabilit relaţii de colaborare şi de sprijin, reciproc avantajoase, cu diferite segmente ale comunităţii locale. Cel mai important dintre parteneriate este cel realizat cu familiile elevilor, ca beneficiare indirecte a servicilor educaţionale şi de formare profesională oferite de şcoală. Părinţii elevilor sunt organizaţi, în conformitate cu „Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preuniversitar.” La nivelul întregii şcoli funcţionează „Asociaţia părinţilor”, cu statut
propriu, a cărei „Adunare generală” este formată din reprezentanţii delegaţi de comitetele de părinţi constituite la nivelul claselor. Această asociaţie şi-a delegat la rândul său reprezentanţii în diferite structuri decizionale ale şcolii: Consiliul de Administraţie, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, diferite grupuri de dialog social etc.
Softuri educaţionale, produse de Euromedia Soft: - Fizică - Automobile, Legislaţie rutieră - Mecatronica - Bazele metrologiei. Măsurări tehnice - Desen tehnic
Soft educaţional de evaluare (Evax)
Aplicații interactive pentru învățământul postliceal
42
Colaborarea se realizează, de regulă, după modelul clasic al comunicării şcoală-părinţi:
Alţi partenerii importanţi ai şcolii din mediul social sunt: Instituţiile administraţiei locale
• Prefectura Judeţului Timiş • Primăria Municipiului Timişoara • Consiliul Local Timişoara • Consiliul Judeţean Timiş
Direcţii, inspectorate şi agenţii guvernamentale • Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş • Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă Timiş – Grupul de Pompieri 2 Banat • Inspectoratul de Jandarmi Timiş • Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş • Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Timiş • Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş • Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă
Organizaţiile nenguvernamentale: Fundaţia “Pentru voi”, Fundaţia “Rudolf Walter”, Fundaţia “Laurenţiu Ciucur” etc
Organizaţiile sindicale
Partenerii din domeniul cultural sunt: Teatrul Naţional Timişoara, Filarmonica Banatul, Centrul
Cultural Francez din Timişoara, Centrul Cultural German din Timişoara, British Council Timişoara
Cei mai importanţi parteneri ai şcolii din mediul educaţional sunt: - Universitatea Politehnică Timişoara
- Universitatea de Vest Timişoara - Institutul de Formare în Domeniul Transporturilor - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Sudură şi Încercări de Materiale - Casa Corpului Didactic - Carl-Benz-Schule Karlsruhe - Colegii tehnice, grupuri şcolare şi licee teoretice din Judeţul Timiş şi din ţară (Grupul Şcolar
„Dacia” Bucureşti, Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara, Grupul Şcolar „Panait Istrati” Brăila, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Oradea, Grupul Şcolar CF Bucureşti, Colegiul Tehnic Timişoara, Grupul Şcolar Silvic Timişoara, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau Timişoara” etc.)
- ROCT - Departamentul de Coordonare al Firmelor de Exercitiu Cu toate aceste instituţii şcoala derulează proiecte în următoarele domenii: orientarea şi
consilierea tinerilor în dezvoltarea unei cariere, formarea de abilităţi şi competenţe profesionale, antreprenoriale şi comunicaţionale, mobilitate profesională a elevilor şi profesorilor, formarea continuă a profesorilor în domeniul specialităţii şi cel al ştiinţelor psiho-pedagogice, acordarea de asistenţă şi sprijin reciproc în derularea unor activităţi etc.
Segmentul partenerial cel mai semnificativ îl reprezintă cel economic. Domeniile prioritare de colaborare cu agenţii economici parteneri sunt: - instruirea practică a elevilor; - orientarea profesională a elevilor; - monitorizarea integrării profesionale a absolvenţilor; - acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectelor de curriculum în dezvoltare locală şi
elaborarea unor auxiliare curriculare; - realizarea unor studii de oportunitate privind programe de formare profesională iniţială şi continuă.
43
PARTENERIII NOŞTRI ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ
ASIA MOTORS S.R.L.
AUTOCAMION SERVICE S.R.L.
AUTOEUROPA S.R.L.
AUTOCARDO S.A.
AUTODEMITRANS S.R.L. AUTOGLOBUS 2000 S.R.L.
AUTORECORD S.C.A.
AUTOSERVICE „HORIA” S.R.L.
AUTOSERVICE TOBE DUDAN S.R.L.
AUTOTIM S.A.
DRĂGOI S.R.L.
EVEMAN BANAT S.R.L.
EUROTIM PROD SERVICE S.R.L.
EDY INTERNATIONL SPEDITION
G.C.M. CAR S.R.L.
IOROM INDUSTRY S.A.
MEGAGROUP S.A. MOTOREP S.R.L.
NAE S.R.L.
QUEBEC S.R.L.
PLANET S.R.L.
PROCAR S.A.
PARADIGMA S.R.L
R.A.T.T. TIMIŞOARA R.M.B. CASA AUTO TIMIŞOARA S.R.L.
44
SAVEROX SRL SEVEN MLB
SERVICE BLUE TIM – CICLOP S.R.L. ASIA MOTORS S.R.L. TRANSPORT TEAM ŢĂRANU S.R.L.
TODORUŢ INTERNAŢIONAL
SC PROMOTOR SRL
Proiecte europene şi parteneriate transnaţionale
- proiectul LLP-LdV/IVT/2007/RO/189 (implementat în 2009, partener Vitalis GmbH Leipzig)
- proiectul LLP-LdV/vETPRO/2009/RO/217 (în curs de implementare, partener Carl-Benz-Schule
Karlsruhe)
- LLP-LdV/IVT/2009/RO/084 (partener Carl-Benz-Schule Karlsruhe)
- LLP-LdV/IVT/2009/RO/135 (partener The Society of the Irish Motor Industry Dublin)
- LLP-LdV/IVT/2010/RO/053 (partener Carl-Benz-Schule Karlsruhe)
- sunt în curs de realizare parteneriate cu instituţii de formare din Franţa, cu sprijinul Centrului
Cultural Francez
Analiza portofoliului de produse
Segment de piaţă
mare mic
Se
cto
r d
e a
cti
vit
ate
cu
cre
şte
re
ma
re
Stea (“Star”)
Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing pentru a păstra sau creşte segmentul de
piaţă acoperit
Tehnician electrician–electronist auto Tehnician transporturi auto interne şi
internaţionale Clasa a V-a , învăţământ sportiv
integrat
Copil problemă (“Problem child”)
Strategie de marketing: Intensificarea eforturilor de marketing sau părăsirea piaţa
Tehnician mecatronist – cu limba
de predare germană
mic
Vacă de muls (“Cash Cow”)
Strategie de marketing: Utilizarea surplusurilor pentru a ajuta la creşterea produselor strategice, la
menţinerea poziţiei
Mecanic auto Tinichigiu-vopsitor auto Tehnician mecatronist Tehnician în automatizări Tehnician electrotehnist Maistru electromecanic auto
Câine (“Dog”)
Strategie de marketing: Reducerea eforturilor sau renunţarea la acest produs
Tehnician mecanic de întreţinere şi reparaţii
45
2.3. Analiza SWOT a mediului intern şi extern
2.3.1. Dezvoltare curriculară
S - PUNCTE TARI
- Şcoală derulează programe de formare profesională iniţială la toate nivelele ÎPT (1, 2, 3 şi 3 avansat).
- Pentru toate programele desfăşurate şcoala dispune de documentele curriculare necesare
- Şcoala este centru de perfecţionare a maiştrilor instructori. - Şcoala este autorizată pentru un program de formare
profesională a adulţilor. - Unitatea este autorizată ca şcoală de şoferi pentru
categoriile B şi C. - Şcoala a dezvoltat un puternic parteneriat cu agenţi
economici locali şi cu instituţii din domeniul educaţiei - Se identifică nevoile reale de formare, iar rezultatele
acestor cercetări fundamentează oferta şcolii. - Planul de şcolarizare este realizat 100%. - Programele pentru CDS/CDL se sprijină pe proiecte locale
concrete şi au avizele CLDPSFP şi a ISJ - Se desfăşoară activităţi de informare cu privire la
programele oferite. Elevilor li se oferă informaţii, orientare şi consiliere pentru continuare a studiilor.
- Beneficiarii direcţi (elevii) şi cei indirecţi (părinţii şi comunitatea locală) participă la luarea deciziilor prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic.
- Elevii beneficiază de asistenţă psiho-pedagogică specializată. Se identifică şi se aplică strategii de intervenţie pt. elevii cu cerinţe educative speciale.
- Progresul elevilor este monitorizat şi înregistrat; se proiectează acţiuni de sprijin pentru elevii pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora
- Şcoala beneficiază de experienţa unor profesori care au participat la stagii de formare în cadrul programelor PHARE şi „A doua şansă” (asigurarea calităţii, elaborarea PAS, dezvoltarea materialelor de învăţare, proiectarea CDL, învăţarea centrată pe elev, metode active de predare, includerea elevilor cu CES, educaţie remedială).
- Un grup de profesori participă constant la elaborarea de SPP şi curriculum pentru majoritatea calificărilor oferite.
- La modulele pentru care nu există manuale şcolare avizate de MEdCT, şcoala a elaborat auxiliare curriculare sub formă de suporturi de curs (în variantă editată şi variantă htm), fişe de lucru şi îndrumătoare, în conformitate cu programele şcolare şi SPP în vigoare.
- Absolvenţii sunt monitorizaţi în primul an.
W - PUNCTE SLABE
- Pentru o parte dintre ateliere şi laboratoare echipamentele sunt uzate fizic și moral.
- O parte din parcul auto este uzat fizic şi moral, fiind necesară casarea şi înlocuirea unora dintre autovehiculelor care îl compun.
- Fondul de carte este insuficient sau depăşit în ceea ce priveşte literatura de specialitate pentru domeniul mecatronicii şi electronicii auto.
- valorificarea ofertei prin CDS/CDL pentru diminuarea fenomenului de absenteism
- autorizarea şcolii ca furnizor de formare profesională pentru calificări cu o dinamică pozitivă pe piaţa muncii şi dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă
- oferte de proiecte europene (Socrates, Leonardo etc) - sprijin din partea comunităţii locale derularea unor proiecte
de protecţia şi susţinere educaţională a colectivităţilor vulnerabile - copiilor instituţionalizaţi
- valorificarea parteneriatelor în îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă
O - OPORTUNITĂŢI
- percepţia distorsionată asupra valorilor promovate de şcoală din partea grupului ţintă
- reducerea ofertei şcolii datorită imposibilităţii de a asigura condiţiile minimale de dotare pentru o parte din calificări
- deprecierea relaţiilor parteneriale cu comunitatea datorită slabei motivări a acesteia pentru sprijinirea invăţământului
- demotivarea elevilor care nu sunt satisfăcuţi de oferta CDL
T - AMENINŢĂRI
46
2.3.2. Dezvoltare resurselor umane
S - PUNCTE TARI
- Acoperirea posturilor cu personal didactic calificat este de 100%
- Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic I este de 68%
- Există o definire clară a responsabilităţilor angajaţilor şi a criteriilor de performanţă după care vor fi evaluaţi.
- Majoritatea cadrelor didactice au disponibilitate pentru formare profesională continuă şi perfecţionare
- Colectivul profesoral are experienţă în derularea unor programe.
- Relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ.
- Există receptivitatea pentru lucrul în echipă. - Coeziunea grupurilor operative de lucru este bună. - Există disponibilitate pentru integrarea noilor veniţi. - Exemplele de bună practică sunt popularizate la
nivelul catedrelor, şcolii şi judeţului.
W - PUNCTE SLABE
- Există o pondere mare a cadrelor didactice suplinitoare
- Există încă cadre didactice care nu sunt abilitate în utilizarea tehnologiei informaţiei.
- Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare fac ca în procesul didactic să persiste mentalităţi care plasează profesorul în centrul atenţiei şi nu elevul.
- Circulaţia informaţiei este în deficitară în ceea ce privește utilizarea reţelei intranet de către întreg personalul.
- Comunicarea cu părinţii este deficitară la nivelul unor clase.
- organizarea unor activităţi metodice care să favorizeze împărtăţirea experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o mai bună comunicare şi diseminare a informaţiilor
- valorificarea parteneriatelor cu Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea Politehnică din Timişoara, şi Casa Corpului Didactic şi agenţii economici pentru derularea unui program de dezvoltarea resurselor umane din şcoală;
- realizarea unor programe de educaţie a părinţilor care să întărească rolul acestora în viaţa şcolii.
O - OPORTUNITĂŢI
- scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile de formare contnuă;
- apariţia unor tensiuni şi conflicte; - scăderea prestigiului şi deprecierea imaginii cadrelor didactice;
- scăderea performanţei şcolare a elevilor pe fondul dezinteresului familiilor pentru evoluţia şcolară a elevilor.
- implicarea la un nivel redus a familiei în viaţa şcolară, ceea ce poate crea dificultăți în proiectarea politicii școlii pe baza nevoilor și așteptărilor acestora;
T - AMENINŢĂRI
2.3.3. Dezvoltarea resurse materiale şi financiare
S - PUNCTE TARI
- Şcoala poate oferi servicii de internat şi cantină. - Şcoala a beneficiat de fonduri din bugetul republican
pentru dotarea corespunzătoare a unor laboratoare, a sălii de sport, a bibliotecii şi a parcului auto.
- Spaţiile destinate activităţilor manageriale, de secretariat şi administrative se află într-o stare fizică foarte bună şi beneficiază de o dotare cu echipamente corespunzătoare
- Şcoala are o bază materială dezvoltată prin programele Phare VET 94.05 şi „A doua şansă”
- Şcoala dispune de fonduri extrabugetare. - Cabinetele de informatică au beneficiat de achiziţii
recente din fonduri extrabugetare.
W - PUNCTE SLABE
- Condiţiile de microclimat din unele spaţii de instruire sunt necorespunzătoare: sistem termic deficitar, mobilier cu grad avansat de uzură, echipamente şi materiale didactice nefuncţionale sau depăşite.
- Elevii manifestă un comportament din ce în ce mai puţin responsabil în ceea ce priveşte întreţinerea spaţiilor de instruire.
- Cheltuielile cu parcul auto sunt ridicate.
- descentralizare şi autonomie instituţională - valorificarea parteneriatului cu comunitatea locală
(primărie, agenţi economici, părinţi) pentru reabilitarea spaţiilor de instruire
- închirierea unor spaţii; - dezvoltarea unor forme de şcolarizare cu taxă - atragerea de fonduri prin proiecte
O - OPORTUNITĂŢI
- administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente conduce la subfinanţarea unor domenii prioritare de activitate
- degradarea spaţiilor şcolare şi a dotării acestora - suspendarea autorizaţiilor de funcţionare (uzarea morală a echipamentelor existente datorat ritmului accelerat al progresului tehnologic
T - AMENINŢĂRI
47
2.3.4. Dezvoltarea resurse comunitare şi de sistem
S - PUNCTE TARI
- Şcoala are un parteneriat solid cu organizaţii şi instituţii din toate segmentele comunităţii locale sau din ţară
- Partenerii comunitari participă la luarea unor decizii privind politicile educaţionale ale şcolii prin reprezentanţi desemnaţi în mod democratic
- Colaborarea cu partenerii comunitari în domeniul economic şi cel educaţional se realizează în vază unor convenţii sau protocoale care precizează în mod clar domeniile de interes şi direcţiile de acţiune
- Scoala aplică şi implementează proiecte LLP-LdV care contribuie la dezvoltarea parteneriatelor transnaţionale, facilitând mobilitatea educaţională şi profesională
W - PUNCTE SLABE
- Relaţiile cu primăriile din judeţul Timiş nu au fost în măsură să sensibilizeze autorităţile locale în rezolvarea problemelor legate de sprijinirea elevilor navetişti şi a celor care provin din familii cu situaţie socio-profesională precară.
- Parteneriatul cu părinţii are un grad ridicat de formalism, în detrimentul eficienţei şi implicării acestora în viaţa şcolii.
- Relaţiile cu organizaţii non-guvernamentale sunt timide.
- Parteneriatul cu şcolile din învăţământul gimnazial în domeniul orientării şcolare este slab dezvoltat.
- disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii
- valorificarea parteneriatelor cu agenţii economici pentru inserţia profesională a absolvenţilor
- valorificarea parteneriatelor cu şcolile din ciclul gimnazial pentru culegerea informaţiilor privind opţiunile elevilor şi eficientizarea proceselor de ofertare a programelor şcolii
- valorificarea parteneriatelor cu instituţiile din domeniul culturii în organizarea unor activităţi extracurriculare
- valorificarea parteneriatelor cu centrele culturale pentru stabilirea unor relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european
O - OPORTUNITĂŢI
- organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat conduce la diminuarea efectelor scontate
- instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere
T - AMENINŢĂRI
Pentru învăţământul primar şi gimnazial, analiza diagnostică a relevat următoarele:
S - PUNCTE TARI
- spaţiu şcolar adecvat; - mediu educogen optim şi securizant; - cadre didactice calificate cu o bună pregătire
profesională (gr. did. I ) - echipa managerială competentă; - activităţi instructiv-educative diferenţiate bazate pe
adaptare curriculară; - învăţământ „step by step”; - CDŞ. corespunzător cu cerinţele şi nevoile
comunităţii; - Pregătire suplimentară pentru susţinerea tezelor cu
subiect unic , rezultate bune obţinute la testele naţionale si admiterea în liceu ;
- rezultate foarte bune obţinute la concursurile şcolare (la nivel judeţean)
- activităţi extracurriculare atractive; - consiliere şi dezvoltarea carierei; - elaborarea şi derularea de proiecte educative; - dotarea şcolii cu calculatoare: cabinet AEL - existenţa reţelei de conectare la internet; - dotarea şcolii cu materiale şi mijloace didactice noi
şi moderne;
W - PUNCTE SLABE
- mobilier depăşit în câteva săli de clasă; - mobilier nefuncţional în laboratoare - dezinteres pentru învăţătură al unor elevi; - implicarea unui număr redus de părinţi în activitatea
şcolii; - încadrarea unor profesori în 2-4 şcoli ceea ce duce
la implicarea redusă a acestora în viaţa şcolii şi a comunităţii;
- lipsa unui post de informatician; - lipsa unei săli de sport / - spectacole corespunzatoare; - dezinteresul manifestat de mai mulţi părinţi faţă de
proprii copii, respectiv faţă de situaţia şcolară a acestora;
- deviaţiile de comportament ale unor elevi. - încadrarea psihologului scolar doar cu ½ normă
48
- buna colaborare cu ceilalţi factori educaţionali; - introducerea unei ţinute unitare; - existenţa autorizaţiei sanitare; - existenţa autorizaţiei de funcţionare din punct de
vedere al protecţiei muncii
- interesul manifestat de cadrele didactice pentru formarea continuă;
- posibilitatea participării la diferite cursuri şi stagii de formare organizate de MECT, ISJ Timiş, CCD, INA;
- parteneriate şi colaborări cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate;
- posibilitatea de a obţine venituri extrabugetare; - disponibilitatea comunităţii de a se implica in viaţa
şcoalii; - întăririea relaţiilor de colaborare cu ceilalţi factori
educaţionali: Primărie, C.J, Biserică, Poliţie, CCD, CJAP,CPECA etc.
O - OPORTUNITĂŢI
- îmbătrânirea populaţiei cartierului; - scăderea populaţiei şcolare; - insuficienţa fondurilor pentru asigurarea tuturor
condiţiilor desfăşurării unui învăţământ modern; - situaţia social-economică a multor familii; - fenomenul violenţei în rândul tinerilor şi adulţilor; - salarizarea neatractivă a cadrelor didactice tinere,
ceea ce duce la plecarea acestora în alte sectoare de activitate.
T - AMENINŢĂRI
49
Partea a 3-a
PLAN OPERAŢIONAL
pentru anul şcolar 2011-2012
50
Prioritatea 1: Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii locale, regionale şi europene
ŢINTE STRATEGICE :
- analize ale gradului de corelare dintre oferta şcolii şi nevoile locale de formare şi proiecte ale planului de şcolarizare adaptate la aceste nevoi - autorizarea unor programe de formare în calificări / ocupaţii cerute pe piaţa munci, pentru care şcoala are resurse materiale şi umane adecvate - componentă în dezvoltare locală a currriculum-ului proiectată şi implementată în colaborare cu agenţii economici - valorificarea parteneriatelor transnaţionale şi a proiectelor de mobilitate educaţională în corelarea ofertei şcolii cu nevoile de formare identificate pe pieţe ale muncii din spaţiul european
Obiectiv: Adaptarea ofertei şcolii la nevoile de formare locale şi europene
Context:
Corelarea ofertei de formare cu cererea pieţei muncii este una dintre priorităţile învăţământului românesc.
Prin aplicarea noilor strategii de formare profesională, creşte rolul componentei locale a curriculum-ului. În aceste condiţii devine necesară asigurarea condiţiilor logistice de elaborare a proiectelor de CDL de echipe formate din membri ai catedrelor tehnice din şcoală în parteneriat cu agenţii economici locali.
Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara a fost şcoală de aplicaţie în programele PHARE VET Ro 94.05, „Şansa a doua prin educaţie” şi Centru de resurse în programul PHARE TVET 08.01. În prezent este centru suport pentru învăţământul la distanţă în cadrul proiectului PHARE TVET 2004-2006. Ca urmare un număr însemnat de profesori ai şcolii au fost formaţi ca autori de curriculum şi au elaborat proiecte de materiale curriculare aprobate şi aplicate. Nouă profesori de specialitate din domeniul mecanic şi electric au participat la elaborarea standardelor de pregătire profesională şi a programelor pentru opt calificări din domeniile mecanic şi electric. Patru profesori au lucrat la elaborarea de materiale pentru învăţământul la distanţă.
Şcoala a dezvoltat un parteneriat solid cu peste 30 economici din Timişoara.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri
Sursa de finanţare
Evaluare
Realizarea unor chestionare pentru: părinţi, agenţi
economici, elevi
Bază de date cu statistici privind oportunitatea unor competenţe, conţinuturi, module, discipline
15 mai 2011
Melnic Alina Părinţi, agenţi
economici, elevi
Buget local, autofinanţare
(100 lei)
Analiza statisticilor şi prognozelor realizate, a
documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Analiza resurselor şcolii (umane şi materiale)
Statistici privind resursele umane şi materiale ale şcolii (SWOT şi PEST)
Proiectul planului de şcolarizare adaptat nevoilor de formare ale
comunităţii
15 mai 2011
Purdea Cristina, Popa Daniela
interni Buget local
(20 lei)
Corelarea planului de şcolarizare cu priorităţile şi
tendinţele de dezvoltare economică locală şi regională
Proiect al planului de şcolarizare avizat
15 noiembrie
2011
Iancovici Wolf Miriana
CDPSFP, ISJ Timiş
Constituirea unui grup abilitat de lucru pentru elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ
Echipe specializate pentru proiectare curriculară la calificările şcolii
15 martie 2012
Melnic Alina, Popa Daniela
interni
51
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri
Sursa de finanţare
Evaluare
Formarea organizată a grupului de lucru privind tehnicile de elaborare
curriculară la nivel local
15 profesori abilitaţi pentru proiectare curriculară
15 oct 2012
Melnic Alina ISJ Timiş Buget local,
autofinanţare (100 lei) Analiza
documentelor de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea a feedback-ului primit de la
elevi şi agenţii economici (director)
Elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ în parteneriat cu
partenerii comunitari locali locali
Proiecte de CDL şi CDŞ adaptate nevoilor de formare locală
15 iunie 2012
Responsabilii grupurilor de lucru
Agenţi economici locali cu care şcoala
are convenţii de colaborare
Buget local, autofinanţare
Discutarea proiectelor în Consiliul pentru curriculum
Propuneri privind ameliorarea proiectelor
1mai 2012
Membrii consiliului pentru curriculum
Reprezentanţii agenţilor
economici în consiliul pentru
curriculum
-
Validarea proiectelor CDL şi aplicarea lor
Programe şcolare avizate şi aplicate 10
septembrie 2012
Director Director adjunct
CDPSFP, ISJ Timiş, agenţi
economici -
Extinderea ofertei de programe pentru formarea în calificări cerute de agenţii economici, prin autorizarea şcolii pentru
programe de educaţie şi formare profesională pentru
care au fost exprimate cerinţe clare din partea comunităţii
Aviz favorabil din partea ARACIP pentru acreditarea / autorizarea
solicitată
15 iulie 2012
Osain Constantin, Melnic Alina
ISJ Timiş CLDPSFP Timiş
Buget local, autofinanţare
(12 mii lei)
Analiza documentelor
de autorizare şi a rapoartelor de
evaluare externă
Valorificarea parteneriatelor transnaţionale sau a
proiectelor de mobilitate educaţională în identificarea
nevoilor de formare din spaţiul european şi adaptarea ofertei
curriculare a şcolii
Raport privind nevoi de formare şi tendinţe identificate pe durata
schimbului / mobilităţii
15 decembrie
2012
persoane de contact / manageri de
proiect
Carl-Benz-Schule, Vitalis GmbH, The
Society of the Irish Motor
Industry (SIMI)
Fonduri europene 129125 euro,
autofinanţare (12 mii lei)
Analiza rapoartelor şi
propunerilor de modificare a
ofertei curriculare
52
Prioritatea 2: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare
ŢINTE STRATEGICE :
- analize ale gradului de corelare între profilul de competenţe al fiecărui angajat şi cerinţele postului / funcţiei ocupate - asigurarea / facilitarea accesului la programe de formare continuă pentru toţi membrii personalului - creşterea calităţii actului didactic
Obiectiv: dezvoltarea profesională resurselor umane din organizaţie prin programe de formare continuă
Context: Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite următoarele deziderate:
dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în unitate;
implementarea ideilor moderne în învăţământul tradiţional;
utilizarea la un nivel ridicat a potenţialului uman existent;
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de
timp Persoana/persoane
responsabile Parteneri:
Sursa de finanţare
Evaluare
Dezvoltarea unui program de formare continuă a personalului
didactic din şcoală
Plan de acţiune pentru creşterea calităţii actului didactic prin perfec-
ţionarea continuă a profesorilor şi m.i. Semestrial Osain Angela
ISJ.Timiş CCD.Timiş, UPT, UVT
Buget local, autofinanţare
Analiza documentelor
de proiectare, a rapoartelor de activitate şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea performanţelor
obţinute de membrii
personalului şi a feedback-ului
primit de la aceştia(director)
Organizarea unui stagiu de formare pentru asigurare calităţii
Minim 25 profesori formaţi 15 dec 2011
Purdea Cristina Melnic Alina
CCD Timiş Bugetul
local
Activităţi de consiliere şi mentorat pentru profesorii debutanţi, cu
performanţe didactice nesatisfăcătoare sau cu dificultăţi
în utilzarea IT
90% prof. abilitaţi pt. Utilizarea IT, învăţare centrată pe elev, includerea
elevilor cu CES, dezvoltarea materialelor de învăţare şi asigurarea
calităţii în educaţie
Sem. I Responsabili comisii
metodice I.Ş.J.Timiş
Bugetul local
Stabilirea unor criterii şi standarde de performanţă clare pentru
fiecare post
Peste 90% posturi ocupate cu personal calificat şi format pentru
implementarea măsurilor de reformă 1 oct. 2011
Purdea Cristina Şefi compartimente
CCD Timiş INA
Bugetul local
Atragerea şi selectarea resurselor umane pe criteriul competenţei şi
profesionalismului
Personal calificat şi format pentru în activităţile de secretariat,
contabilitate, administraţie
15 iun. 2012
Iancovici Miriana Purdea Cristina,
Popa Daniela ISJ
Bugetul local
Stimularea creativităţii, a inovaţiei şi a liberei iniţiative în procesul de
predare-învăţare
Exemple de bună practică popularizate şi o procedură clară de
recompensare a rezultatelor deosebite în activitatea didactică
15 iun. 2012
Directori, resp. ariilor curriculare
Şefi compartimente
I.S.J.Timiş C.C.D.Timiş
Buget local, autofinanţare
Sprijinirea mebrilor personalului pentru aplicarea la selecţii în
programe europene de formare
Cel puţin un profesor format în cadrul unor programe europene
15 iun. 2012
dir. Iancovici Miriana Pascota Valeria
Buget local,
autofinanţare
53
Prioritatea 3: Adaptarea bazei materiale a şcolii la cerinţele unui sistem modern de educaţie şi formare profesională
ŢINTE SRATEGICE :
- asigurarea unor condiţii de microclimat corespunzătoare în toate spaţiile de instruire - asigurarea necesarului de dotare minimală pentru toate calificările - atragerea de fonduri pentru îmbunătăţirea bazei materiale prin proiecte - reamenajarea unor spaţii auxiliare neutilizate şi transformarea lor în spaţii de instruire - asigurarea siguranţei elevilor şi a personalului
Obiectiv: Asigurarea unui mediu sănătos, eficient şi sigur pentru învăţare
Context:
reţele de calculatoare doar în două laboratoare AEL şi echipament multimedia redus pentru celelate spaţii de instruire
numărul calculatoarelor este mic comparativ cu numărul de elevi; nr. elevi/computer = 31
datorită configuraţiei reţelei şi numărului redus de unităţi, elevii şi profesorii au acces limitat la Internet / Intranet
o parte din laboratoare, cabinete şi ateliere sunt utilate sub nivelul standardelor
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoane responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Realizarea studiilor de necesitate pentru toate spaţiile de instruire
Studii de necesitate pentru fiecare spaţiu de instruire
15 nov. 2011
responsabilii de cabinete / ateliere
Analiza rapoartelor de activitate
şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea rezultatelor obţinute / a lucrărilor executate (director)
Reabilitarea sistemului de încălzire centrală şi a acoperişului
Demararea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare propuse
15 dec. 2011
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofinanţ.
Igienizarea spaţiilor de învăţare, de cazare şi a coridoarelor
Realizarea lucrărilor de reparaţie şi igienizare
necesare pentru minim 80% din spaţiile destinate elevilor
Lunar, în conformitate
cu planificarea
lucrărilor
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofin.
Dezvoltarea bazei materiale existente a şcolii pentru a asigura o
bună acoperire a condiţiilor de aplicabilitate specificate în SPP şi
documentele curriculare
- Dotarea lab. CAD cu 5 noi posturi şi conectarea la reţea
prin wireless - Dotarea cu echipament a 3
laboratoare şi 2 ateliere pentru aria curriculară „Tehnologii” - Dotarea cu echip. multime-dia a sălilor A11, A22 şi A23) - Reabilitarea sălii de sport
- Reabilitarea cabinetelor de fizică, biologie, istorie, socio-umane, franceză, simulator
15 mai 2012
dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina
cont. Hurjui Rodica Melnic Alina, Marişescu Ileana, Nicolicioiu Cornel Patru Sorin, Mircea Niţu,
Roşu Constantin Pavelescu Simona,
Irimie Laurenţiu, Pascota Valeria, Frenţiu Mihaela,
Urechiatu Valeria, Frenţiu Prinţ Iosif
MEdCT, CNDIPT
Karl Benz – Schule
Karlsruhe Primăria
Timişoara Parteneri de
practică
Buget local, autofin., spons. şi donaţii
(20 mii lei)
54
Achiziţionarea unui nou autoturism şcoală
Autoturism echipat şi autorizat RAR pentru ore de cond. auto
15 mai 2012
dir. Iancovici Miriana cont. Hurjui Rodica
Milenovici N. Irimie L.
Primăria Timişoara
Buget local, autofinanţ. (10 mii euro)
Analiza rapoartelor de activitate
şi a raportului de autoevaluare
CEAC
Evaluarea rezultatelor obţinute / a lucrărilor executate (director)
Montarea de geamuri termopan 8 cabinete dotate cu geamuri
termopan 15 mai 2012
dir. Iancovici Miriana admin. Borchescu Ioan
Primăria Timişoara
Buget local, autofin. (30
mii lei)
Asigurarea cu materiale necesare pentru protecţia muncii şi PSI
Acoperirea 100% cu materiale necesare şi obţ. autorizaţiilor
15 sept. 2012
Samoilă Eugen Bolog Ioan
ITPM Timiş ISU Timis
Buget local
Reabilitarea sistemului de supraveghere video
Sistem de supraveghere cu 24 de camere funcţional 100%
15 dec 2011
inform. Marcu Nelu Primăria
Timişoara Buget local,
autofin.
Reamenajarea spaţiilor destinate relaxării elevilor în timpul pauzei şi
după ore
Reamenajarea parcurilor şi terenurilor de sport, reamena-jarea şi dotarea cu echipament audio-video a clubului elevilor
din internat
15 iunie 2012
Pascota Valeria, Osain Constantin, Frenţiu P. Costaiche L., Popovici
Bojidar, Dinu Diana, Grui Geta, Datcu Iaşa
Consiliul Local,
Consiliul elevilor, CJA
PP
Buget local autofin., proiecte
educative (cca 1000 lei)
Dezvoltarea formelor de şcolarizare cu taxă în sensul creşterii ofertei şi a
numărului de persoane formate
Autorizarea unui nou program de formare a adulţilor
Realizarea programului de formare a adulţilor pentru care şcoala este autorizată pentru
cel puţin o serie
1 feb. 2010
Pavelescu Simona (responsabil programe de formare a adulţilor)
CNFPA, AJOFM
parteneri de practică
Realizarea unor contracte ferme pentru închirierea de spaţii
Cel puţin un contract de închiriere
15 iun. 2012
dir. Iancovici Miriana dir. adj. Purdea Cristina
cont. Hurjui Rodica
Atragerea de resurse prin proiecte Aplicarea pentru cel putin un
proiect POS DRU 15 iunie
2012 dir. Iancovici Miriana, Pascota V., Hurjui R.
Carl Benz Schule
Karlsruhe
Reamenajarea fostei centrale termice pt. realizarea unor ateliere
de reparaţii auto
Studiu de fezabilitate şi proiect licitat
2012 admin. Borchescu Ioan, Negreţu Mircea, Pătru
Sorin
Primăria ISJ Timiş
Buget local, autofinanţ.
55
Prioritatea 4: Dezvoltarea relaţiilor comunitare, de sistem şi transnaţionale
ŢINTE STRATEGICE :
- negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi economici cu activităţi şi dotare corespunzătoare pentru asigurarea condiţiilor de formare în cadrul stagiilor de instruire practică pentru toate calificările şi toate grupele de elevi practicanţi
- implicarea partenerilor economici în dezvoltarea bazei materiale a şcolii - implicarea comunităţilor locale în sprijinirea elevilor cu dificultăţi de deplasare / participare la programele de învăţare la care sunt înscrişi - realizarea unor parteneriate cu şcolile generale pentru popularizarea ofertei şcolii - dezvoltarea de noi parteneriate transnaţionale cu instituţii de învăţământ şi de formare profesională din ţară şi din Europa - transferul de bune practici în formarea profesională
Obiective: Valorificarea parteneriatelor sociale şi educaţionale pentru îmbunătăţirea mobilităţii intra / inter-regionale şi accesului elevilor la educaţie şi formare profesională de calitate
Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoanele responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Negocierea şi semnarea convenţiilor de colaborare cu agenţi
economici locali şi alţi parteneri educaţionali
Convenţii/protocoale încheiate cu minim un partener de practică /
calificare şi cu un partener educaţional
15 sept. 2011
Iancovici Miriana Pătru Sorin Melnic Alina
Popa Daniela
Agenţi economici, unităţi de învăţăm. instituţii culturale, ONG, IJP Timiş
Analiza protocoalelor, rapartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la
elevi, profesori parteneri (director)
Iniţierea şi implementarea unor proiecte cu comunităţile locale pentru sprijinirea materială a
elevilor şi facilitarea transp. elevilor din alte localităţi
- minim 2 proiecte implementate - diminuarea absenteismului şi
recuperarea elevilor cu potenţial abandon şcolar cu cel puţin 5%
15 iun. 2012
Pascota Valeria Dinu Diana
Popa Daniela
CJAPP, instituţii ale administraţiei locale, ONG-uri,
operatori de transport local
Bugetul local
Organizarea în parteneriat a unor programe de perfecţionare
Minim un program de perfecţionare organizat la nivelul şcolii
15 iun. 2012
Osain Angela CCD, agenţi economici
Buget de stat aurofinanţare
Atragerea partenerilor în dezvoltarea bazei materiale
Cel puţin un atelier / laborator dotat prin sprijinul partenerilor
15 iun. 2012
Responsabili parteneriate
Parteneri ec., soc. şi educaţionali
Iniţierea de parteneriate cu şcoli generale în vederea eficientizării
proceselor de ofertare
Creşterea numărului de elevi care optează pentru şcoala cu 5%
15 iun. 2012
Pascota Valeria Dinu Diana
Şcoli generale din judeţul Timiş
Autofinanţ.
Încheierea de parteneriate cu instituţii culturale
Mimim un parteneriat 15 dec. 2012
Iancovici, Cioplea, Bialiş, Ormenişan,
CCF, CCG autofinaţare
Valorificarea parteneriatelor în facilitarea contactelor cu instituţii de cultură sau educaţie din ţară şi din
Europa
Relaţii cu unităţi şcolare din spaţiul european
Activităţi culturale comune semestrial
Iancovici, Purdea, Osain, Pascota,
Urechiatu, Melnic, Costaiche, Bialiş
Teatrul Timişoara Opera, instituţii de
formare
Autofinanţ. sponsorizări
56
Implementarea proiectelor LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- LdV /
VETPRO în care şcoala a fost selectată
Realizarea mobilităţii pentru 30 de elevi de clasa a XI-a, 6 elevi de la
şcoala postliceală şi 3 cadre didactice
2012, conform progr.
aprobat de AN
Manageri proiecte
FSE (cca 150 mii
euro)
Analiza documentel
or a rapoartelor de activitate şi de audit (director)
Aplicarea pentru selecţia şcolii în proiecte europene de mobilitate a
elevilor
Aplicare pentru un proiect LLP-LdV / IVT şi un proiect LLP- -LdV / VETPRO
În conf. cu graficul de aplicare la
selecţie
Iancovici, Purdea, Pascota, Osain,
Pavelescu, Melnic Bialiş, Ormenişan
Parteneri externi Autofinanţ.
(cca 200 lei)
Analiza rezultatelor (director)
57
Prioritatea 5: Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orientare şi informare privind cariera
ŢINTE STRATEGICE :
- furnizarea serviciilor de consiliere pentru carieră pentru toţi elevii şcolii - implicarea partenerilor comunitari în activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră - colectarea şi analizarea informaţiilor privind integrarea socio-profesională a absolvenţilor
Obiective: Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei muncii
Context: la ora actuală ne confruntăm cu o piaţă a muncii dinamică, ceea ce face necesar o continuă adaptare a forţei de muncă la nevoile ei. Pentru ca absolvenţii să fie capabili să se adapteze condiţiilor date, este necesară o colaborare strânsă cu agenţii economici. Dar nu este suficientă formarea profesională a elevilor, ei trebuie formaţi şi pentru integrarea lor socială cât şi europeană.
Programe/activităţi Rezultate aşteptate Orizont de timp
Persoana/persoanele responsabile
Parteneri: Sursa de finanţare
Evaluare
Elaborarea şi implementarea planului de activităţi al cabinetului de consiliere pentru carieră
Plan de activităţi elaborat şi implementat în proporţie de cca
75%
15 sept. 2011
Pascota Valeria Dinu Diana
CJAPP Analiza
rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la
elevi (director)
Amenajarea unui punct de informare în cadrul cabinetului de consiliere pentru carieră
Punct de informare amenajat şi actualizat săptămânal
15 oct. 2011
Pascota Valeria Dinu Diana
CJAPP, agenţi economici, universităţi
Autofinanţ. (cca 100
RON)
Colectarea informaţiilor privind integrarea profesională a absolvenţilor şcolii angajaţi la agenţii economici parteneri
Bază de date actualizată pentru absolvenţii din promoţiile 2009
Rezultate centralizate, prelucrate statistic
15 oct. 2011
Melnic, Pătru, Popovici, Niţu,
Pavelescu
Agenţi economici
Analiza
documentelor (director)
Implementarea în parteneriat cu CJAPP, agenţii economici şi universităţile din Timişoara a unor activităţi destinate consilierii şi orientării elevilor din anii terminali.
Minim un proiect derulat împreună cu CJAPP şi câte o
activitate derulată cu Universităţi din Timişoara şi agenţi economici
locali
15 iun. 2012
Melnic Alin Popovici Bojidar
CJAPP, agenţi economici, universităţi
Autofinanţ. (cca 1000
RON)
Analiza protocoalelor, rapoartelor de activitate şi a feedback-ului primit de la absolvenţi (director)
58
Partea a 4-a
CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE
59
1. Acţiuni de consultare
Tipul consultării Parteneri Perioada Rezultatul
Activitate de reorganizare
Consiliul de administraţie, şefii de compartimente
06-10.12. 2011
Actualizarea colectivului PAS
Evaluarea proiectului de conţinut PAS
Şefii de compartimente, colectivele de catedră
30.01. 2012
Ajustarea componentelor planului
Atribuirea sarcinilor de lucru
Consiliul de administraţie, colectivul PAS
15-19.02. 2012
Lista sarcinilor concrete şi termenele
Chestionar la consiliul tematic
Cadrele didactice 07-11.03.
2012 Feed-back
2. Monitorizarea şi evaluarea operaţională
Echipa/Responsabil Acţiuni monitorizate Perioada Modul evaluării
Colectivul PAS Colectarea datelor PRAI şi PLAI
22-26.02. 2012
Raport de activitate
Colectivul PAS Structurarea conţinutului 21-25.03.
2012 Raport informaţional
Consiliul de administraţie Director
Structurarea conţinutului 18-22.04.
2012 Plan de revizuire
3. Monitorizarea managerială
Manageri Parteneri economici Perioada Concluzii/Destinatari
Director,
S.C. AUTOEUROPA S.A. S.C. AUTOCARDO S.A. S.C. TODORUŢ INTERNAŢIONAL SRL RMB Casa auto Timişoara
16-20.05. 2012
Corecţii la inserţia profesională
Director adjunct
S.C. EUROTIM ASIA MOTORS
23-27.05. 2012
Corecţii la inserţia profesională
60
ANEXE LA PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
Cuprins:
1. Planul de şcolarizare 2011-2012 pag. 59 2. Harta parteneriatelor în 2010-2011 şi prognoza pentru 2011-2012 pag. 64 3. Statistici, prognoze realizate la nivel local si la nivelul şcolii pag. 73
(date demografice, rata de promovare, rata de succes, rata de abandon, pierderi şi cauzele acestora, date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor)
4. Raport de autoevaluare 2010-2011 şi plan de îmbunătăţire pentru pag. 75 2011-2012 5. Apecte din viaţa şcolii de la înfiinţare până în prezent pag. 100
Recommended