View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E nr._______
din ____________________________________
Chișinău
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a
traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi a Planului de acțiuni
pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia
----------------------------------------------------------
În scopul executării art. 7 din Legea nr. 241-XVI din 20 octombrie 2005
privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2005, nr. 164-167, art. 812), cu modificările şi completările
ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe
umane pentru anii 2018-2023, conform anexei nr. 1;
2) Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea
Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru
anii 2018-2023, conform anexei nr. 2.
2. Finanțarea acțiunilor prevăzute în anexa nr. 2 se va efectua din contul și
în limitele bugetului aprobat de către autoritățile publice, precum și din alte
surse, conform legislației în vigoare.
3. Autorităţile responsabile de implementarea prevederilor Strategiei şi ale
Planului de acțiuni nominalizate vor prezenta, semestrial şi anual (pînă la 15 iulie
şi, respectiv, 15 ianuarie), Secretariatului permanent al Comitetului naţional
pentru combaterea traficului de fiinţe umane informaţia privind gradul de
implementare a acestora.
4. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea
traficului de fiinţe umane:
1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Strategiei şi a
Planului de acțiuni nominalizate;
2
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
2) va analiza informaţiile şi va prezenta Guvernului anual, pînă la data de
31 martie, un raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de
fiinţe umane.
Prim-ministru PAVEL FILIP
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor externe
şi integrării europene Tudor Ulianovschi
Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan
Ministrul sănătății,
muncii și protecţiei sociale Svetlana Cebotari
Ministrul finanţelor Octavian Armaşu
4
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.
din 2018
STRATEGIA NAŢIONALĂ
de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
pentru anii 2018-2023
I. INTRODUCERE
Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a libertății și demnității
individuale și este o formă gravă de infracțiune, care are consecinţe majore
asupra vieţii şi sănătăţii fiinţei umane, continuînd să reprezinte o ameninţare la
securitatea şi dezvoltarea durabilă a societății contemporane, precum şi un
pericol transnaţional. În contextul globalizării, tipurile şi formele de manifestare
ale traficului de fiinţe umane devin tot mai complexe şi latente. Printre
principalele provocări cu care se confruntă actorii implicați în lupta împotriva
traficului de fiinţe umane au fost identificate: date limitate de cercetare, fluxuri
mixte de imigranți, nivelul insuficient de identificare a victimelor, frica de a
colabora cu autoritățile, barierele culturale, cultura legală limitată, insuficienţa şi
capacitatea redusă a cadrelor naţionale.
Republica Moldova rămîne o ţară de origine, într-o măsură mai mică – o
ţară de tranzit. În ultimii ani au fost înregistrate cazuri în care Republica
Moldova a fost şi ţară de destinaţie. Din perspectiva ţărilor de destinaţie pentru
cetăţenii noştri, geografia acestora în ultimii ani este în continuă schimbare,
rezumată la apariţia unor destinaţii noi şi dispariţia altora. Principalele ţări de
destinaţie (din perspectiva numărului de victime) continuă să fie Federaţia Rusă,
Turcia, Ucraina, regiunea Ciprul de Nord şi Emiratele Arabe Unite. Totodată, se
evidenţiază şi alte destinaţii noi precum Israel, Azerbaidjan, Austria, Norvegia,
Elveția ș.a. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în spaţiul Uniunii Europene, și
anume: Germania, Cehia, Italia, România, Spania, Polonia, Franţa, Grecia.
Totodată, menţionăm că, potrivit datelor statistice ale Ministerului Afacerilor
Interne, în ultimii ani se înregistrează creşterea numărului de victime, exploatate
în interiorul ţării şi în unitățile administrativ-teritoriale din partea stîngă a
Nistrului.
Prin ratificarea instrumentelor internaţionale, Republica Moldova şi-a
asumat angajamentul în ceea ce priveşte lupta împotriva traficului de fiinţe
umane şi, prin urmare, este monitorizată de către evaluatorii externi (Grupul de
experţi independenţi privind combaterea traficului de persoane din cadrul
Consiliului Europei (GRETA), Departamentul de Stat al Statelor Unite ale
Americii, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
etc.) pentru a determina gradul de realizare a prevederilor acestor instrumente. În
scopul monitorizării atingerii obiectivelor şi rezultatelor planificate, al realizării
activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, precum şi în
5
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
vederea gestionării riscurilor, anual se elaborează rapoarte naţionale. Concluziile
şi recomandările acestor rapoarte reflectă necesităţile de consolidare a politicilor
naţionale pentru următoarea etapă de implementare.
Pînă în prezent, politica naţională în domeniu a fost realizată în
conformitate cu prevederile planurilor naţionale de prevenire și combatere a
traficului de fiinţe umane, aprobate de către Guvern (6 planuri realizate începînd
cu anul 2001), şi ale Strategiei Sistemului național de referire pentru protecţia şi
asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-
2016), adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova. Realizarea activităților
prevăzute în Planul naţional pentru perioada anilor 2014-2016, precum şi în
Strategia Sistemului național de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi
potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-2016) s-au finalizat în
anul 2016. Monitorizarea şi coordonarea activităților incluse în două documente
de politici distincte au evidenţiat un șir de lacune, precum: dublarea eforturilor şi
a resurselor, perioade şi indicatori diferiţi de raportare, sisteme diverse de
colectare a datelor statistice etc. În acest context s-a impus necesitatea elaborării
unui document strategic comun, care să acopere toate segmentele existente ale
dezvoltării politicilor în acest domeniu. Astfel, în vederea înglobării obiectivelor
strategice ale statului în lupta împotriva fenomenului traficului de fiinţe umane,
armonizării şi consolidării eforturilor instituţiilor/organizaţiilor competente şi cu
interes, a fost elaborată Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului
de fiinţe umane pentru anii 2018-2023.
Scopul Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de
fiinţe umane pentru anii 2018-2023 constă în dezvoltarea durabilă a sistemului
naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane prin prisma
paradigmei 4P.
Strategia va asigura continuitatea politicii de stat privind reformarea
relaţiilor de cooperare naţională şi transnaţională între organizaţiile
guvernamentale, necomerciale şi interguvernamentale pentru implementarea
măsurilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, în vederea
promovării drepturilor victimelor și prezumatelor victime ale traficului de fiinţe
umane, conform principiilor respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse
între femei şi bărbaţi. De asemenea, Strategia va contribui la realizarea Planului
naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 şi a Planului naţional de
acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022.
II. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
Pe parcursul celor zece ani de implementare a politicilor de prevenire şi
combatere a traficului de fiinţe umane, instituţiile competente au acumulat
experiență în domeniul de referinţă. Republica Moldova este parte la Convenţia
Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Convenţia
ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi a Protocolului adiţional
privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al
6
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
femeilor şi copiilor. De asemenea, este parte la Convenţia Consiliului Europei
privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, Convenţia Consiliului
Europei ONU cu privire la drepturile copilului, Convenţia Consiliului Europei
pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale etc.
Prevederile actelor internaţionale au fost transpuse în cadrul legal naţional
prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2005 a
Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi, ulterior, prin
dezvoltarea şi aprobarea actelor normative de implementare. Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 defineşte traficul de fiinţe
umane drept infracțiune prin art. 165, intitulat „Traficul de ființe umane”, și prin
art. 206, intitulat „Traficul de copii”. În Codul penal al Republicii Moldova
există, de asemenea, prevederi referitoare la infracțiunile conexe traficului de
fiinţe umane, cum ar fi: utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei
persoane care este victimă a traficului de fiinţe umane (art. 1651), sclavia şi
condiţiile similare sclaviei (art. 167), munca forțată (art. 168), scoaterea ilegală a
copilului din țară (art. 207), recurgerea la prostituţia practicată de un copil
(art. 2082), proxenetismul (art. 220), publicitatea în scopul obținerii ilegale de
organe, țesuturi și celule umane sau privind donarea ilicită a acestora (art. 2131),
trafic de organe (art. 158), organizarea cerșetoriei (art. 302), organizarea
migrației ilegale (art. 3621).
La nivel național au fost create şi dezvoltate organe consultative pentru
monitorizarea şi coordonarea activităţii autorităţilor publice, organizaţiilor
necomerciale şi organizaţiilor internaţionale: Comitetul naţional pentru
combaterea traficului de fiinţe umane, Consiliul coordonator al organelor de
drept cu atribuţii în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane de pe lîngă
Procurorul General, Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii
criminalității transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane și a migrației ilegale,
comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane și echipele
multidisciplinare teritoriale. De asemenea, au fost instituite structuri publice
specializate: Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Secţia
specializată din cadrul Procuraturii Generale, Biroul de procurori specializați din
cadrul Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale,
Biroul de procurori specializați din cadrul Oficiului principal al Procuraturii
municipiului Chișinău, Unitatea națională de coordonare (susţinută pînă în
august 2017 din surse externe) și Secretariatul permanent al Comitetului naţional
pentru combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Cancelariei de Stat.
Pe de o parte, asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale
traficului de fiinţe umane s-a realizat în cadrul Sistemului național de referire, al
cărui scop constă în organizarea optimă a protecţiei şi asistenţei victimelor
traficului de fiinţe umane, realizarea măsurilor de prevenire a traficului de fiinţe
umane și consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în prevenirea şi
combaterea acestui fenomen. În vederea dezvoltării Sistemului național de
referire au fost create, instruite şi dotate echipe multidisciplinare teritoriale,
centre de asistență și protecție pentru victimele și potențialele victime ale
traficului de fiinţe umane, șase centre regionale de plasament, care acordă
7
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
inclusiv servicii pentru victimele şi prezumatele victime ale traficului de fiinţe
umane, finanţate de la bugetul de stat. La 2 iunie 2016, în cadrul Centrului de
asistență și protecție pentru victimele și potențialele victime ale traficului de
fiinţe umane din muncipiul Chișinău a fost inaugurat un serviciu specializat
pentru copii victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi
traficului de fiinţe umane, care oferă plasament temporar, de criză sau plasament
de lungă durată. Conform cadrului legal în vigoare, Ministerul Sănătății, Muncii
și Protecției Sociale este responsabil de efectuarea tuturor acţiunilor ce ţin de
pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere, fiind în acest sens prevăzute
anual resurse financiare în bugetul de stat. Ţinînd cont de faptul că mecanismul
de realizare a acestui serviciu este în proces de constituire și perfecționare,
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale continuă să beneficieze de
susţinere financiară şi de expertiză suplimentară din partea Misiunii Organizației
Internaționale pentru Migrație (OIM) în Moldova. Menţionăm, de asemenea,
crearea și funcţionarea Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii
„Telefonul Copilului” 116 111, gestionat de Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale și prestat de Centrul Internațional „La Strada”, avînd ca scop
sporirea nivelului de protecţie a drepturilor copiilor prin accesul direct şi gratuit
la consiliere psihoemoţională şi informarea acestora despre drepturile lor şi
modalităţile prin care acestea pot fi realizate şi apărate. Printre avantajele acestui
serviciu se numără prevenirea traficului de copii, referirea la asistență și protecție
calificată pentru copii.
Pe de altă parte, instituţiile organelor de drept şi-au consolidat treptat
capacităţile şi eforturile pentru investigarea şi urmărirea penală a cauzelor
traficului de fiinţe umane. Evaluatorii internaţionali au salutat eforturile
întreprinse de instituţiile organelor de drept în vederea cooperării internaţionale,
în special introducerea prevederilor legale cu privire la crearea echipelor comune
de investigaţii şi iniţierea creării acestora cu unele state. Prin Legea nr. 113 din
28 mai 2015 a fost ratificat Acordul de cooperare dintre Republica Moldova şi
Agenția Uniunii Europene de Cooperare în Materie de Justiție Penală
(EUROJUST), care are drept scop consolidarea cooperării dintre părți în
combaterea infracţiunilor grave, în special crima organizată şi terorismul. Au fost
apreciate instruirile realizate pentru specialiştii organelor de drept, bazate pe o
abordare multidisciplinară, precum şi eforturile depuse pentru investigarea şi
urmărirea penală a cauzelor penale, inclusiv a celor cu implicarea oficialilor.
Armonizarea şi sistematizarea datelor statistice, de asemenea, constituie un
rezultat pozitiv important pentru analiza dinamicii şi a tendinţelor fenomenului
traficului de fiinţe umane, precum şi pentru monitorizarea situaţiei din domeniu,
care urmează a fi consolidat.
Pentru implementarea eficientă și monitorizarea politicii în domeniul
prevenirii și combaterii traficului de fiinţe umane a fost elaborată Strategia de
comunicare a Secretariatului permanent al Comitetului național pentru
combaterea traficului de ființe umane cu actorii implicați, a cărei misiune este să
asigure o comunicare interinstituţională între toţi actorii antitrafic şi vizibilitatea/
8
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
transparenţa rezultatelor obţinute. Un instrument eficient de comunicare/
informare a devenit pagina web www.antitrafic.gov.md.
Realizările Republicii Moldova în acest domeniu au fost şi mai sînt
posibile datorită asistenţei tehnice internaţionale prin realizarea diverselor
proiecte şi susţinerii valoroase a partenerilor de implementare, dar sînt necesare
eforturi suplimentare din partea Guvernului pentru a asigura durabilitatea
rezultatelor obţinute. Menţionăm, de asemenea, că mai există fenomene
socioeconomice care favorizează traficul de fiinţe umane, cum ar fi: sărăcia,
şomajul, violenţa în familie, corupţia etc., precum şi criza economică din ţările
de destinaţie.
Provocările menționate mai sus necesită consolidarea eforturilor comune
ale autorităţilor administraţiei publice și ale organizaţiilor neguvernamentale
naţionale, cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale competente,
pentru a menţine şi dezvolta o politică coerentă şi sistemică în acest domeniu. Ca
răspuns, Guvernul îşi asumă angajamentul, prin aprobarea prezentei Strategii, să
atingă obiectivele de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane stabilite
în conformitate cu paradigma celor 4P ai politicii – recomandată de standardele
internaţionale în acest domeniu: prevenire, protecţie, pedepsire, parteneriat –
pentru a răspunde provocărilor.
Secțiunea 1
Măsuri generale de susţinere
1.1. Coordonarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU
La nivel național a fost dezvoltat mecanismul, care asigură coordonarea
politicii naţionale în domeniul combaterii TFU, activităţilor organelor de drept în
domeniul combaterii infracţiunilor de TFU şi a activităţilor privind acordarea
asistenţei nemijlocit victimelor şi potenţialelor victime ale TFU în cadrul SNR.
Acesta funcţionează la toate nivelurile administraţiei publice, şi include nu
numai instituții ale administraţiei publice centrale (APC) şi administrației publice
locale (APL), dar şi organe consultative interdepartamentale (Schema 1). La 26
iulie 2017 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 594 “Cu privire
la restructurarea administrației publice centrale de specialitate”. În temeiul
acestei hotărîri, un număr de ministere, membre ale CN CTFU au fost
reorganizate, ceea ce a atras după sine și modificarea competenţelor acestor
instituţii, dar și componenţei instituționale a CN CTFU.
Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 80 din 05 mai 2017
pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a Hotărîrii Guvernului
nr. 314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice, alte două
instituții importante în activitatea comunității antitrafic: Î.S.„Centrul Resurselor
Informaționale de Stat „Registru” și Camera de Licenţiere - autoritatea
administrativă din subordinea Ministerului Economiei s-au reorganizat, prin
transformare și respectiv prin fuziune (absorbție) cu Instituţia publică nou creată
„Agenţia Servicii Publice”. În acest context, Schema 1 este redată în formulă
actualizată a componenței CN CTFU.
9
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Atribuţiile organelor de coordonare sînt reflectate în cadrul normativ, după
cum urmează:
a) Regulamentul cu privire la aprobarea componenţei CN CTFU
(Hotărîrea Guvernului nr. 472 din 26 martie 2008), prin care se stabilește
componenţa, funcţiile şi statutul Comitetului, funcţiile preşedintelui şi
secretarului, frecvenţa reuniunilor etc.;
b) Regulamentul-cadru al comisiilor teritoriale pentru combaterea TFU
(Hotărîrea Guvernului nr. 234 din 29 februarie 2008);
c) Regulamentul Consiliului Coordonator al organelor de drept cu atribuţii
în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane pe lîngă Procurorul General,
aprobat la 28 iunie 2013, prin ordinul Procurorului General;
d) Regulamentul de activitate al EMT din cadrul SNR(Hotărîrea
Guvernului nr. 228 din 28 martie 2014);
e) Regulamentul de organizare și funcționare a Grupului comun de analiză
a riscurilor în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, a TFU și a
migrației ilegale, aprobat la 28 iulie 2014.
În procesul de lucru s-a constatat că mecanismul de coordonare permite
asigurarea unei abordări multidisciplinare şi intersectoriale, precum şi
participarea societăţii civile în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniu, în
conformitate cu standardele internaţionale şi regionale. Totodată, s-au identificat
şi situaţii în care, unele verigi ale mecanismului nu funcţionează în corespundere
cu provocările actuale.
10
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Schema 1
Comitetul naţional pentru
combaterea TFU(preşedinte, Viceprim-ministru)
Organizaţiile
partenere:
Ambasada SUA
OIM
OSCE
ILO
Organizații
ncecomerciale,
etc.
Organizațiile
necomerciale
locale
Ministerul Afacerilor
Interne (Vicepreşedinte)
Unitatea naţională de
coordonare a SNR
Secretariatul permanent
(subdiviziune a Cancelariei de Stat)
Centrul pentru
Combaterea Traficului de
Persoane
Comisiile teritoriale
pentru combaterea
TFUEMT teritoriale
Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecţiei
Sociale
(Vicepreşedinte)
Conducători ai:
▪ Ministerului Afacerilor Externe și
Integrării Europene;
▪ Ministerului Afacerilor Interne;
▪ Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale;
▪ Ministerului Justiției;
▪ Ministerului Finanțelor;
▪ Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării;
▪ Serviciului de Informații și Securitate;
▪ Procuraturii Generale;
▪ Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
(Gagauz-Yeri);
▪ Centrului pentru Combaterea Traficului
de Persoane;
▪ Inspectoratului General al Poliţiei de
Frontieră;
▪ Biroului Migraţie şi Azil;
▪ Agenției Servicii Publice;
▪ Biroului Relaţii cu Diaspora;
▪ Inspectoratului de Stat al Muncii;
▪ Secretariatului permanent al Comitetului
naţional pentru combaterea traficului de
fiinţe umane
Mecanismul instituţional de realizare a politicii
PC COCS Consiliul
Coordonator
de pe lînga
PG
Probleme identificate:
1) Volumul sporit de activitate a personalului SP în legătură cu reducerea
unei unităţi a acestuia, în rezultatul reformei Cancelariei de Stat.
2) Activitatea insuficientă a CT şi capacităţii de colaborare reduse ale
acestora cu organizațiile necomerciale locale.
3) Capacitatea profesională insuficientă a UNC din cadrul SNR, fiind
instituționalizată recent în cadrul MSMPS și abordarea fragmentară în acest
context a mecanismului de referire prin prisma noilor prevederi legislative cu
privire la reabilitarea victimelor infracțiunii.
11
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
1.2. Cadrul legal şi de reglementare
Legea nr. 241 din 20 octombrie 2005 ”privind prevenirea şi combaterea
TFU” defineşte cadrul instituţional pentru prevenirea şi combaterea TFU,
obligaţiile şi atribuţiile Guvernului în acest domeniu, organelor de specialitate
ale administraţiei publice centrale şi locale, drepturile victimelor TFU, precum şi
stabileşte aspecte importante cu referire la cooperarea cu alte state şi cu
organizaţii internaţionale şi regionale competente în domeniu.
Codul Penal al Republicii Moldova criminalizează TFU prin 2 articole
distincte (art. 165 şi 206), iar Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova
reglementează activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor
judecătoreşti şi prevede proceduri speciale de audiere a adulţilor şi copiilor, care
se aplică inclusiv asupra victimelor TFU, martorilor şi are drept scop protejarea
persoanei.
Strategia SNR pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor
victime ale TFU pentru anii 2009-2016, a avut scopul de asigurare a abordării
sistemice a protecţiei şi asistenţei victimelor TFU, precum şi asigurarea
respectării drepturilor omului. În vederea realizării prevederilor actelor enunţate,
prin acte normative, au fost aprobate: Regulamentul-cadru cu privire la
organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă şi protecţie a victimelor TFU
şi a standardelor minime de calitate; Regulamentul privind procedura de
repatriere a copiilor şi a adulţilor - victime ale TFU, traficului ilegal de migranţi,
precum şi a copiilor neînsoţiţi (modificată ulterior), Ghidul de identificare a
victimelor şi potenţialelor victime ale TFU (aprobat prin Ordinul Ministerului
Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) nr. 33 din 20.02.2012), Ghidul
pentru profesioniști „Managementul de Caz pentru copiii identificaţi fără
însoţitori legali pe teritoriile altor state” (aprobat prin Ordinul MMPSF nr. 52 din
25.04.2014). Recomandările experţilor naţionali și internaţionali au identificat
necesitatea modificării şi completării cadrului legal în corespundere cu evoluțiile
în domeniul respectiv.
Probleme identificate:
1) Legea nr. 241 din 20 octombrie 2005 ”privind prevenirea şi combaterea
TFU” nu definește clar noţiunea de prezumată victimă, nu conţine elementele
SNR, modul de identificare a victimelor și prezumatelor victime ale TFU,
precum şi atribuţiile instituţiilor cu competenţe în implementarea SNR.
2) Ghidul de identificare a victimelor şi potenţialelor victime ale TFU nu
prevede profilul, prezumatelor victime ale TFU şi, totodată, nu este reactualizat
în corespundere cu noile modificări legale.
3) Este necesar de asigurat un mecanism de referire către sistemul de
asistență socială a persoanelor defavorizate pentru actorii din domeniu.
4) Lipsa reglementărilor cu privire la sistemul de reabilitare a victimelor
infracțiunilor, inclusiv victimelor TFU, în cadrul legislativ al asistenței sociale.
12
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor
Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor este o componentă
esenţială a asigurării implementării eficiente a politicii în domeniu. Remarcăm
faptul că, modulele de instruire sînt incluse în sistemul de formare continuă şi
recalificare profesională a specialiştilor pentru specialiştii instituţiilor de stat cu
atribuţii în domeniu. Procurorii și judecătorii sînt instruiţi conform planurilor de
formare continuă ale Institutului Național de Justiție (INJ), care pun accent pe
domeniile prioritare stabilite prin documentele strategice, inclusiv combaterea
TFU, pe modificările în legislaţie, pe necesitatea aplicării uniforme a legislaţiei,
cunoaşterea actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a
jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naționale şi internaţionale. Un rol
important în îmbunătăţirea calităţii activităţii acestora din diverse autorităţi
publice centrale şi locale, precum şi a celor din cadrul organizațiilor
necomerciale, îl are formarea multidisciplinară, desfăşurate atît în ţară, cît şi
peste hotare. Aceste instruiri permit participanţilor să dobîndească cunoştinţe şi
abilități noi, să stabilească legături şi relaţii de cooperare cu omologii din alte
state.
În domeniul asistenței sociale nu a existat un sistem de formare
profesională a persoanelor din domeniul respectiv, iar instruirea acestora a fost
realizată sporadic și pe baza asistenței oferite de partenerii de dezvoltare.
Aspectul de instruire din perspectiva abordării multidisciplinare pe diferite
dimensiuni de politici publice din sectorul protecția socială, la fel a fost realizată
cu susținerea internațională. Astfel, în vederea soluționării acestei discrepanțe,
menționăm că a fost instituită Agenția Națională Asistență Socială, care deține
printre atribuțiile sale de bază și funcția de facilitare a procesului de consolidare
a capacităților profesionale ale personalului din sistemul de asistență socială.
Formarea multidisciplinară determină funcţionarea eficientă a EMT în
cadrul SNR, Echipelor Comune de Investigaţie, etc.
Actualmente, nu sînt curricule aprobate pentru instruirea specialiștilor din
cadrul EMT. Avînd în vedere reformele instituţionale, fluctuaţia sporită a
cadrelor, se indentifică noi necesităţi de formare continuă. Este de menţionat că,
în mare parte instruirile se realizează din contul surselor externe.
Probleme identificate:
1) Nu este finalizată acţiunea de încorporare a unor module cu privire la
TFU în sistemul de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din cadrul
autorităților publice cu competențe în domeniu: poliţişti, asistenţi sociali,
lucrători medicali, psihologi, mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti, etc.
2) Insuficiența abilităților profesionale a specialiștilor organelor de drept,
care realizează activitatea de investigare, urmărire penală a cauzelor de TFU.
3) Lipsa instruirilor specializate a echipelor de bord a transportului avia,
feroviar și auto transnaţional, privind prevenirea fenomenului TFU.
4) Lipsa organizării de către instituțiile statului a instruirilor mixte a
specialiștilor din cadrul sistemului de protecție socială și organele de drept.
5) Resurse financiare bugetare limitate pentru instruirea specialiştilor.
13
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
6) Secţia specializată din cadrul PG este insuficient dezvoltată sub aspectul
capacităţilor analitice şi resurselor necesare, urmare a reorganizării.
7) Capacitatea insuficientă a personalului Agenției Naționale Asistență
Socială în asigurarea instruirilor din perspectiva multisectorială.
1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări
Colectarea sistematică a datelor statistice se realizează de către instituţiile
competente în prevenirea şi combaterea TFU. Pînă în anul 2009 colectarea şi
analiza datelor a fost realizată segmentar, în mare parte de societatea civilă şi
organizaţii internaţionale. Lipsa informaţiilor fiabile despre fenomen a generat
critici din partea partenerilor internaţionali în perioada anilor 2005 – 2010, fapt
care a impulsionat și crearea SP în 2011, avînd în competenţă și monitorizarea
implementării Planului naţional de prevenire şi combatere a TFU, elaborarea
anuală a Raportului naţional în domeniul prevenirii şi combaterii TFU. Acestea
pot fi accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. SP a elaborat, pilotat şi
modificat Programul electronic de colectare a datelor statistice, care conţine 6
formulare cu indicatori specifici. Formularele sînt completate de către instituţii
conform competenţelor, dar rămîne necesar revizuirea acestora în raport cu
evoluțiile și tendințele din domeniu.
Începînd cu anul 2009, MMPSF a elaborat anual rapoartele de
monitorizare a procesului de implementare a Strategiei SNR pentru protecţia şi
asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU. Totodată, au fost organizate
evenimente publice cu comunitatea antitrafic/reprezentanții APL în vederea
validării rapoartelor elaborate și discutării problemelor, obstacolelor identificate,
precum și recomandărilor înaintate pentru depășirea acestora. În vederea
asigurării transparenței analizelor efectuate și evenimentelor organizate, acestea
au fost plasate pe pagina web a ministerului.
În vederea îmbunătățirii sistemului de date în domeniul asistenței sociale
MSMPS a dezvoltat un modul axat pe servicii sociale în cadrul Sistemului
informațional Automatizat Asistență Socială.
De asemenea, începînd cu anul 2013, CCTP elaborează Raportul anual
privind Monitorizarea situaţiei în domeniul TFU – analiza stării şi dinamicii
infracţionale, cu concluzii, prognoze şi recomandări şi care sînt publice, plasate
pe pagina web www.igp.gov.md. Totodată, în scopul consolidării capacităţilor de
analiză a riscurilor la nivel naţional în domeniul combaterii criminalităţii
transfrontaliere, a TFU şi a migraţiei ilegale, Grupul comun de analiză a
riscurilor, constituit din reprezentații organelor de drept, începînd cu anul 2015
elaborează Rapoarte analitice semestriale în domeniul respectiv. În același timp,
conform prevederilor art.11, alin. (8) al Legii nr. 241 din 20 octombrie 2005
”privind prevenirea şi combaterea TFU”, PG efectuează periodic analiza
fenomenului, tendinţelor privind prevenirea şi combaterea TFU și informează
CN CTFU și Consiliul Suprem de Securitate (CSS).
În pofida celor expuse, instrumentele de colectare a datelor menţionate mai
sus nu sînt suficiente pentru a reda tabloul de ansamblu la nivel naţional pe
domeniu. Colectarea datelor, cercetările și studiile realizate actualmente sînt
14
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
sporadice şi de asemenea nu au drept ţintă reflectarea anumitor segmente pe
domeniul TFU.
Probleme identificate:
1) Formularele Programului electronic de colectare a datelor statistice al
SP nu corespund în totalitate noilor tendinţe în domeniu.
2) Formularele de colectare a datelor din domeniul asistenței sociale,
precum și din platforma SNR nu corespund în totalitate noilor cerințe.
3) Specialiştii CCTP prelucrează manual pînă în prezent datele statistice
privind cauzele penale, deoarece a expirat licenţa pentru Programul electronic
automatizat și nu toți specialiştii CCTP sînt instruiţi în utilizarea Programului
dat.
4) Insuficienţa cercetărilor/studiilor relevante pe domeniul TFU.
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare
Activităţile în domeniul prevenirii şi combaterii TFU incluse în Planul de
acțiuni, sînt finanţate nu numai din contul bugetului de stat, dar şi din contul
surselor exterme. Cooperarea cu donatorii externi oferă suport pentru realizarea
complexă a obiectivelor trasate. Anual, în bugetul de stat se planifică resurse
financiare în corespundere cu capacitatea financiară a statului. Pentru anul 2017
întru prevenirea și combaterea TFU și violenței în familie, în bugetul de stat, au
fost aprobate mijloace financiare în sumă de 8,4 mil.lei, din care în bugetul
MSMPS, pentru întreținerea CAP – 3,4 mil.lei și repatrierea victimelor TFU –
0,4 mil.lei și 4,6 mil.lei transferate cu destinație specială de la bugetul de stat la
bugetele locale pentru întreținerea centrelor sociale din acest domeniu.
Mijloacele financiare bugetare acoperă doar parţial necesităţile reale pentru
prestarea serviciilor, celelalte mijloace fiind alocate din sursele externe, cu
preponderenţă de către Misiunea OIM în Moldova.
Din Fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală sînt susţinute
centrele de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT). Pentru anul 2017 de către
CNAM au fost contractate 41 CSPT în cuantum total de circa 21200,1 mii lei.
Statul prin angajamentele asumate urmează treptat să preia întreaga
responsabilitate în realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU.
Probleme identificate:
1) Reieșind din reforma descentralizării administrative și bugetare,
sistemul de servicii sociale este expus riscului legat de insuficiența sau lipsa
resurselor financiare pentru a asigura funcționarea serviciilor sociale create,
precum și pentru dezvoltarea de servicii suplimentare și servicii noi.
2) Nu sînt alocate mijloace suficiente de către APC și APL pentru
finanţarea acţiunilor de prevenire a TFU, campanii, acţiuni de informare, etc.
3) Capacităţi insuficiente ale angajaţilor instituţiilor de stat în domeniul
estimării costurilor pentru acțiunile de implementare a documentelor de politici
și lipsa metodologiei de calculare a acestora la elaborarea cadrul bugetar pe
termen mediu (CBTM).
15
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Secțiunea a 2-a
Prevenirea traficului de fiinţe umane
2.1. Informarea publicului larg
Informarea publicului larg se realizează prin intermediul mijloacelor de
informare în masă (difuzare video TV, articole în presă, publicarea informaţiilor
şi a publicităţii sociale pe panourile publicitare, în reţelele de socializare, etc.).
Campaniile de informare au fost îndreptate nu doar în vederea atragerii atenţiei
publicului la problema TFU, dar şi asupra schimbărilor modelelor de
comportament în societate, ca exemplu: evitarea învinuirii victimelor TFU, în
special - victime ale exploatării sexuale, exploatării prin muncă. Totodată,
campaniile desfășurate pînă în prezent nu au fost focusate pe anumite grupuri de
specialiști, ramuri ale economiei sau angajatori. Sectoarele agricole și zootehnice
au fost identificate ca sectoarele în care au loc de cele mai multe ori TFU intern,
în scop de exploatare prin muncă. Astfel, este necesar de a consolida capacitatea
specialiştilor din aceste sectoare, pentru prevenirea cazurilor de TFU și reducerea
cererii de TFU în scop de exploatare prin muncă.
Acţiunile de informare a copiilor de vîrstă şcolară se realizează de către
cadrele didactice, în conformitate cu programul şcolar, care încurajează studiul
subiectului ce ţine de TFU şi metode de autoapărare, ca parte a activităţilor
extraşcolare în instituțiile de învățămînt primar și secundar general. Tematica
respectivă este completată cu alte teme cum ar fi egalitatea de șanse între femei
și bărbați, drepturile omului şi demnitatea umană. Suplimentar, în şcoli, tabere de
vară pentru copii, instituții rezidențiale de plasament, organizaţiile
neguvernamentale desfăşoară o varietate de activități interactive privind
prevenirea TFU şi fenomenelor conexe din contul asistenţei tehnice
internaţionale. Aceste măsuri sînt completate de teatrul social prin spectacole
tematice, concursuri desfăşurate şi expoziţii de opere de artă, foto şi de film, artă
plastică, etc.
Este de remarcat faptul că, toate campaniile de informare în masă sînt
realizate în principal de către organizaţiile necomerciale cu sprijinul asistenţei
tehnice externe în parteneriate cu instituțiile publice. Cu toate acestea, în ultimii
ani, această experienţă a fost preluată şi de către stat. Acest lucru se reflectă în
organizarea acţiunilor anuale pe parcursul unei săptămîni, dedicată Zilei
europene de combatere a TFU - 18 octombrie, coordonată de către SP şi se
desfăşoară la nivel naţional.
Probleme identificate:
1) Populaţia nu este informată suficient cu privire la evoluţia fenomenului
TFU şi a riscurilor existente.
2) Nu sînt întreprinse măsuri suficiente de informare a angajatorilor asupra
răspunderii juridice pentru diminuarea cererii în scop de exploatare prin muncă
în interiorul ţării
16
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
3) Angajatorii din sectorul agricol și zootehnic nu sînt informați suficient
în vederea sporirii cunoștințelor asupra angajării legale și evitării exploatării prin
muncă.
4) Colaborarea insuficientă a instituțiilor publice cu mass-media în vederea
reflectării fenomenului TFU.
5) Diaspora este informată insuficient despre fenomenul TFU, consecințele
acestuia și actorii la care pot să se adreseze în caz de necesitate.
2.2. Reducerea vulnerabilităţii
SNR, începînd cu anul 2006 a fost dezvoltat drept un sistem unitar în
prevenirea TFU prin reducerea vulnerabilității și este considerat ca una din
practicile bune regionale. Cele mai vulnerabile grupuri, care au benficiat de
asistență și protecție în cadrul SNR sînt victimele violenței în familie, absolvenţii
şcolilor internat, copiii rămași fără ocrotire părintească, şomerii, tinerii din
mediul rural, copiii de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vîrstnice
rămase singure în urma migraţiei, mamele solitare, etc. Aceste persoane au
primit nu doar asistenţă din punct de vedere informaţional, dar şi asistenţă directă
pentru reducerea vulnerabilităţii - orientarea şi formarea profesională, includerea
pe piaţa forţei de muncă, asistenţă în dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale,
după caz alte forme de protecţie. Menționăm totodată, că rapoartele de analiză a
gradului de implementare a Strategiei SNR au identificat o gamă largă de
probleme cu referire la funcționalitatea SNR, precum și lacune în abordarea
multidisciplinară a cazurilor referite către EMT pentru reintegrare și
monitorizare. Deoarece în această perioadă au fost dezvoltate mai multe
mecanisme de asistență și protecție a grupurilor vulnerabile, pentru viitor, noul
concept SNR urmează să reflecte viziunea strategică de sector reieșind din noile
competențe ale MSMPS cu privire la identificarea victimelor infracțiunilor,
inclusiv victimelor și prezumatelor victime ale TFU, acordarea serviciilor de
suport pentru reabilitarea acestora, specializarea şi instruirea personalului, prin
realizarea unor campanii de informare în vederea popularizării serviciilor de
suport şi a condiţiilor de acordare a acestora. Aspectele de reducere a
vulnerabilității populației rămîne un obiectiv major al sistemului național de
asistență socială.
Politica de ocupare a forței de muncă este de asemenea orientată în
reducerea vulnerabilității prin suportul suplimentar pentru anumite categorii de
șomeri, printre care se regăsesc și victimele TFU, diversificînd măsurile active în
acest sens.
Totodată, în instruirile anuale ale specialiştilor agențiilor teritoriale pentru
ocuparea forței de muncă (ATOFM) este necesar să fie integrat subiectul
prevenirii și combaterii TFU şi în acest context urmează de dezvoltat o curriculă
specifică. În calitate de formatori sînt și specialişti din instituţiile competente,
care împărtăşesc experienţa profesională, dar nu se ghidează în baza unui
program pe acest segment. Ulterior, este necesar de inclus un modul distinct în
prevenirea TFU în procesul de informare și instruire a persoanelor în căutarea
unui loc de muncă.
17
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Trebuie să menționăm că sînt gestionate un șir de linii fierbinți, care pot fi
accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. Linia fierbinte a Ministerului
Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), lansată în anul 2010, are
drept scop informarea persoanelor care au decis să emigreze (emigranţii,
potenţialii emigranţi). În luna decembrie 2017, PG a instituit ”Linia Verde
Antitrafic” la numărul (+373)69999021 sau adresa de email
antitrafic@procuratura.md, la care pot fi semnalate fapte de TFU precum și
crime conexe.
Probleme identificate:
1) Lipsa conceptului cu privire la programele de reintegrare socială,
abilități și resurse insuficiente ale APL în vederea reducerii vulnerabilității
populației.
2) Interacțiunea insuficientă dintre mecanismul SNR şi cel intersectorial de
cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea
copiilor victime şi potenţialelor victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi
traficului.
3) Lipsa programului de instruire a specialiştilor din ATOFM pentru
informarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă despre riscurile TFU.
2.3.Controlul administrativ
Monitorizarea activităţii agențiilor economice private din sectoarele
vulnerabile în ceea ce priveşte posibila implicare a acestora în scheme de TFU,
trebuie să rămînă o prerogativă a statului. Pentru anumite genuri de activităţi
cum ar fi angajarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate,
antrenarea/înscrierea studenţilor în cadrul programelor de schimb cultural şi
educative, care prevăd oferirea unui loc de muncă temporar plătit pe perioada
vacanţei de vară, precum şi pentru activitatea de turism, este necesar de obţinut
licenţă conform cadrului legal. La moment se restabilesc competențele
instituționale de control administrativ, urmare a reformei APC.
Probleme identificate:
1) Statul nu deţine controlul asupra activității agenţiilor matrimoniale cu
cetăţeni străini, precum şi serviciile de escortă şi hoteliere care sînt vulnerabile la
TFU şi exploatare în interiorul ţării.
2) Nu sînt elaborate instrucțiuni de angajare și respectare a drepturilor
sociale și a condițiilor de muncă ale salariaților (sectorul agricol, zootehnic și
construcții).
3) Lipsesc mecanisme clare de monitorizare și control a agențiilor private
de angajare a cetățenilor în cîmpul muncii peste hotare.
Secțiunea a 3-a
Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi
prezumatelor victime ale TFU
18
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
3.1. Identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU
Este important ca toți actorii implicați în identificarea victimelor și
prezumatelor victime ale TFU să utilizeze același mecanism de identificare.
Instituţiile abilitate în domeniu aplică metode și instrumente de identificare,
ținînd cont de procedurile de identificare sectoriale și intersectoriale, prevăzute
în Regulamentul de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul
SNR, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 228 din 28.03.2014 și Ghidul сu
privire la identificarea victimelor şi potenţialelor victime ale TFU. Pînă la
momentul actual, nu a fost stabilit un mecanism și instituția competentă în
oferirea statutului prezumatei victime a TFU. Un impediment în identificare ține
și de persoanele nedocumentate, instituțiile competente au întreprins măsuri de a
îmbunătăți procedurile de documentare prin modificarea și completarea cadrului
legal, dar mai rămîn lacune de ordin procedural precum: stabilirea identității
pentru copii născuți de mame care nu au nici un act de identitate; copii repatriați
din alte state fiind lăsați fără supraveghere de părinții săi migranți cetățeni ai
Republicii Moldova; durata perfectării/restabilirii actelor pentru persoanele aflate
în plasament în cadrul centrelor sociale specializate; prezumatele victime TFU
nu beneficiază de gratuitatea perfectării actelor de identitate și dificultatea
obținerii setului de documente de stare civilă în vederea perfectării actelor de
identitate.
La identificarea pro-activă a victimelor TFU de către angajații
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) sînt utilizate profilurile de
risc elaborate de Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii
criminalității transfrontaliere, a TFU și a migrației ilegale. O importanță majoră
în asigurarea drepturilor victimei și prezumatei victime a TFU o constituie
obligația: colaboratorului organului de constatare la care se adresează victima și
prezumata victimă a TFU pentru a face plîngerea privind infracţiunea săvîrşită,
ofiţerului de urmărire penală şi procurorului care instrumentează cazul, precum
și al altor subiecţi cu atribuţii în domeniul reabilitării victimelor infracţiunilor, de
a aduce la cunoştinţa acestora, în scris sau într-o altă formă accesibilă, dacă o cer
condițiile speciale, informaţia privind serviciile de suport de care poate beneficia.
De asemenea, victimele sînt informate despre subiecţii care acordă aceste servicii
şi condiţiile generale de acordare a acestora, drepturile procesuale și măsurile de
protecţie disponibile conform legislației, alte informaţii solicitate.
În identificarea vicitimelor şi prezumatelor victime ale TFU îşi aduc
aportul şi reprezentanţii societăţii civile, prin intermediul liniilor fierbinţi,
campaniilor de sensibilizare cu materialele informative şi bunele practici. În
acelaşi context, menţionăm despre rolul mass-mediei pe acest segment.
Pînă în prezent, nu a fost pusă problema monitorizării colaboratorilor de
poliție, în partea ce ține de măsura în care aceștia informează, la primul contact,
victimele TFU despre drepturile lor (nu există date statistice). În acest sens,
pentru viitor, este necesar de colectat și analizat aceste date.
Conform tendinţelor actuale se observă că unele dintre prezumatele
victimele ale TFU, nu se asociază cu acest statut şi/sau refuză să colaboreze cu
instituţiile organelor de drept din următoarele motive:
19
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
a) nu doresc să fie stigmatizate;
b) frica de a fi respinse de către persoanele apropiate şi de comunitate;
c) frică față de traficanţii de fiinţe umane;
d) neîncrederea în servicii instituţiilor publice;
e) frică de a fi arestate, expulzate şi/sau sancţionate pentru încălcarea
regimului de şedere în ţara de destinaţie;
f) nu recunosc că experienţa prin care au trecut constituie TFU;
g) dependenţa de persoanele care le exploatează, etc.
De asemenea, materialele informative, în special pentru victimele TFU,
sînt elaborate sporadic de partenerii de implementare în concordanță cu
obiectivele proiectelor implementate și a organizațiilor pe care le reprezintă.
Apare necesitatea de a evalua capacitatea autorităților publice în elaborarea
materialelor informative în raport cu competențele instituționale și focusate pe
interesele beneficiarilor pe care îi asistă.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a structurii şi a efectivului-
limită ale Biroului migraţie şi azil (BMA)– instituția care asigură implementarea
politicii în domeniul migraţiei, azilului, apatridiei şi integrării străinilor, nu
prevede careva atribuții în identificarea victimelor sau prezumatelor victime ale
TFU printre cetățenii străini. Astfel, în legătură cu fluctuația masivă a
migranților în Europa, inclusiv creșterea numărului cetățenilor străini și în
Republica Moldova în ultimii ani, este necesar de colaborat în acest sens, pentru
consolidarea capacităților specialiștilor pe acest segment.
Totodată, fenomenul cerșitului în care sînt implicați copiii a luat amploare
în ultima perioadă, în special în municipiul Chișinău, dar și în alte localități ale
republicii. Aceștia sînt de multe ori impuși să cerșească chiar de părinți sau
tutori, fiind copii rămași fără îngrijire părintească în urma migrației, din familii
monoparentale sau familii aflate în dificultate.
Probleme identificate:
1) Unele dintre EMT nu au demonstrat acelaşi nivel de performanţă şi
eficienţă în ceea ce priveşte identificarea şi asistarea victimelor și prezumatelor
victime ale TFU.
2) Lipsa mecanismului și a instituției competente în oferirea statutului
prezumatei victime a TFU.
3) Proceduri imperfecte de înregistrare, întocmire a actelor de stare civilă
și asigurare cu acte de identitate a victimelor și prezumatelor victime ale TFU,
care constau în stabilirea identității acestora și copiilor lor.
4) Organele de drept nu întotdeauna informează victimele TFU într-o
formă accesibilă înţelegerii acestora.
5) Insuficienţa materialelor informative privind drepturile victimelor și
prezumatelor victime ale TFU, precum şi serviciile care pot fi accesate în caz de
necesitate.
6) Capacitatea redusă a specialiştilor în identificarea victimelor printre
străini, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil.
20
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
7) Lipsa unui serviciu mobil în vederea identificării timpurii a cazurilor de
TFU pentru copii.
3.2. Repatrierea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU
Cadrul normativ în vigoare (Hotărîrea de Guvern nr. 948 din 07.08.2008)
stabileşte procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale TFU, a
persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi.
Conform acestor prevederi, se realizează repatrierea în ţară a victimelor TFU
(adulţi şi copii), a copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţi legali aflaţi
pe teritoriul statelor străine şi a victimelor traficului ilegal de migranţi;
identificarea părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, a victimelor
TFU asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire, precum şi se oferă
protecţie, în regim de urgenţă. Cheltuielile suportate în procesul de repatriere
sînt acoperite în mare parte din resursele bugetare, cu remarca că pînă în anul
2008, cheltuielile legate de reptarierea persoanelor, erau suportate doar de către
OIM şi Fundaţia „Terre des Hommes”.
În rezultatul evaluării misiunilor de repatriere organizate și realizate de
către MMPSF au fost identificate mai multe dificultăți de procedură, ceea ce a
condiționat promovarea și aprobarea modificărilor care s-au referit la: achitarea
diurnei pentru însoțitorii desemnați din cadrul instituției specializate subordonate
MSMPS, după caz Ministerului Afacerilor de Interne (MAI); specificarea unei
noi categorii de beneficiari pentru repatriere – persoanele aflate în situație de
dificultate; includerea cheltuielilor pentru procurarea produselor alimentare,
îmbrăcămintei, încălțămintei, medicamentelor, după caz, pentru beneficiarii
adulți și copii. Reieșind din principiul întrebuințării raționale a resurselor
financiare publice, procedura de repatriere necesită o documentare mai amplă a
cazurilor, precum și argumentarea riscurilor pentru mijloacele financiare
transferate, misiuni de repatriere nerealizate, imposibilitatea prognozării
cazurilor de repatriere, astfel resursele planificate anual nu pot fi executate în
totalitate. Reieșind din cele menționate, MSMPS, în continuare realizează
misiuni de repatriere în parteneriat cu OIM.
Urmare celor expuse, în vederea eficientizării procedurilor de repatriere,
Republica Moldova depune eforturi în încheierea acordurilor bilaterale, astfel
începînd cu anul 2013 au fost elaborate modele-tip de acorduri cu Federația Rusă
și Ucraina, state din care în ultimii ani au fost repatriate cele mai multe victime
ale TFU și transmise pe căi diplomatice țărilor respective pentru examinare și
expunere a pozițiilor de colaborare pe marginea acestora. Astfel au fost
organizate cu ambele țări consultări în materie consulară, unde a fost abordată
propunerea de negociere și semnare a acordurilor de colaborare privind
procedura de repatriere ale victimelor TFU (adulți și copii), copiilor neînsoţiţi şi
persoanelor aflate în situație de dificultate. Acțiunile întreprinse au avut și un
context dictat de necesitatea actualizării acordurilor de colaborare dintre țările
din spațiul CSI, datate tocmai din anii 1993 și 2002. Menționăm faptul că, au fost
înregistrate evoluții cu partea ucraineană, organizîndu-se întîlniri la nivel de
minister omolog și mese rotunde cu participarea profesioniștilor, unde s-a
21
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
discutat cadrul legislativ și operațional din domeniul protecției sociale, prevenirii
și combaterii TFU, în vederea îmbunătățirii procedurilor de repatriere și
racordării acesteia la standardele internaționale.
Probleme identificate:
1) Necesitatea instruirii continue a profesioniștilor de la nivel APC
implicați în proceduri de repatriere.
2) Impedimente în realizarea procedurii de repatriere reieșind din
dificultatea documentării beneficiarilor adulți.
3) Lipsa cadrului metodologic de activitate al specialiștilor implicați atît în
procedura de repatriere, cît și în procesul de reintegrare a persoanelor repatriate
aflate în situație de risc social major și dependență totală de sistemul de asistență
socială.
3.3. Reabilitarea şi (re)integrarea victimelor și prezumatelor victime ale
TFU
Victimelor și prezumatelor victime ale TFU li se oferă asistență, protecţie,
socializare, reintegrare în familie şi în comunitate prin prisma respectării
drepturilor omului. Asigurarea necondiţionată a acestor drepturi are loc în
conformitate cu planurile individualizate de asistenţă. EMT monitorizează
procesul de reabilitare și incluziune socială, profesională şi familială a victimelor
și prezumatelor victime, şi acordă suportul necesar în vederea prevenirii
marginalizării sociale a acestora. Asistenţa victimei și prezumatei victime a TFU
se acordă atît de către instituţiile publice, cît şi de către ONG-uri.
Serviciile de criză sînt oferite doar de către CAP (servicii de specializare
înaltă) cu complementarea acestora și din surse externe.
Rămîne a fi consolidat mecanismul de referire în cadrul sistemului de
protecție socială a victimelor infracțiunilor dintre cele 3 nivele de administrare
publică pentru a asigura o reabilitare și reintegrare socială durabilă. De
asemenea, este important să asigurăm realizarea măsurilor active pe piața forței
de muncă, focusate pe nevoile individuale ale șomerilor, dar și pe necesitățile
angajatorilor, precum: formarea profesională, angajarea subvenționată a
categoriilor de persoane vulnerabile pe piața muncii; sprijinirea creării și
adaptării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; stagierea,
instruirea la locul de muncă; susținerea auto ocupării.
Asigurarea durabilităţii programelor de reabilitare şi reintegrare pe termen
mediu şi lung, este o provocare şi necesită consolidarea mecanismului de
finanţare şi redistribuirea resurselor bugetare pentru buna funcţionare a centrelor
regionale de asistenţă și altor servicii. Totodată, este important de stabilit o
reglementare clară a responsabilităților actorilor din cadrul SNR (în special
autoritățile implicate de la nivel național și local) în procesul de coordonare și
monitorizare post-reabilitare avînd drept scop dezvoltarea competențelor
acestora în monitorizarea de lungă durată a cazurilor în cadrul SNR.
Probleme identificate:
22
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
1) Dezvoltarea insuficientă a serviciilor (publice) sociale și insuficiența
normelor de cheltuieli în bani privind asigurarea cu produse alimentare,
medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar
moale, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în CAP
aprobate în raport cu satisfacerea necesităților reale ale beneficiarilor.
2) Nivel scăzut de reintegrare a victimelor pe piaţa forţei de muncă.
3) Insuficienţa programelor de asistenţă pe termen lung pentru victimele
copii.
4) Insuficiența programelor de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.
5) Referirea la un nivel scăzut a victimelor în cadrul SNR de către
colaboratorii organelor de drept.
6) Nivel scăzut de cunoştinţe a speciliştilor din domeniu, în ceea ce
priveşte oportunităţile de reabilitare şi reintegrare socio-economice existente.
7) Cooperarea ineficientă între cele trei nivele ale SNR (comunitar, raional
și național).
8) Lipsa mecanismului de reglementare a procedurii de achitare pentru
serviciile de plasament a victimelor TFU dintre autorităţile publice locale.
Secțiunea a 4-a
Pedepsirea
4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor
CCTP a fost creat în anul 2005 cu competenţă de organ de constatare,
urmărire penală şi special de investigaţie a infracţiunilor de TFU şi a
infracţiunilor conexe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, subordonat direct
ministrului afacerilor interne. CCTP a fost creat după principiul task force,
întrunind reprezentanţi detaşaţi din instituţuiile organelor de drept (Serviciul de
Informații și Securitate (SIS), Serviciul Vamal (SV), IGPF, Centrul Național
Anticorupție (CNA), etc.). Ca rezultat al reformei MAI, CCTP a fost transferat în
subordinea Inspectoratului Naţional de Investigaţie (INI) al Inspectoratului
General de Poliţie (IGP). Pe parcursul ultimilor ani, CCTP a dezvoltat în mod
semnificativ abilităţile specialiştilor de a gestiona şi analiza datele, privind
fenomenul TFU, desfăşurarea activităţii de analiză a riscurilor în raport cu
infracţiunile de TFU şi cele conexe. Începînd cu anul 2014 elaborează şi publică
anual Raportul de monitorizare a fenomenului TFU - analiza stării şi dinamicii
infracţionale. Una dintre atribuţiile CCTP constă în realizarea măsurilor speciale
de investigaţie şi efectuarea măsurilor proactive de investigaţii în scopul
identificării victimelor şi prezumatelor victime ale TFU.
Din momentul creării sale, CCTP desfăşura urmărirea penală împreună cu
subdiviziunea specializată a PG pentru combaterea TFU. Începînd cu 1 august
2016, în legătură cu reforma PG, atribuţiile acestei subdiviziuni au fost revizuite,
menţinîndu-şi funcţiile de management metodic, fiind şi abilitată în promovarea
politicilor antitrafic, monitorizarea şi unificarea activităţii procurorilor în
domeniul antitrafic. Concomitent a fost creată PC COCS cu atribuţia de
exercitare şi conducere a urmăririi penale în comun cu ofițerii de investigație a
23
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
CCTP a cauzelor privind infracţiunile de TFU comise de grupuri criminale
organizate. Cauzele de complexitate redusă sînt investigate de poliţie şi
procuratura teritorială, precum şi de către procurori specializați din procuraturile
teritoriale.
Cooperarea între Inspectoratele teritoriale de poliție cu CCTP este una
dificilă. Avînd o subordonare ierarhică multiplă, CCTP nu are competență de a
solicita direct informație din teritoriu referitoare la cauzele de TFU.
La momentul de faţă nu există o specializare a judecătorilor pe examinarea
cauzelor TFU, instruirea se realizează de către INJ pentru toţi judecătorii. În
cadrul examinării de către instanţele de judecată a cauzelor penale se atestă unele
deficienţe în tratarea corespunzătoare a victimelor, în respectarea drepturilor
victimelor şi evitarea revictimizării acestora.
Pe parcursul ultimilor ani se atestă o poziție activă a procurorilor în
vederea efectuării investigațiilor financiare paralele, sechestrării bunurilor
utilizate la săvîrșirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni în vederea
confiscării ulterioare în beneficiul statului, ceea ce ar contribui la susţinerea
mecanismului de compensație financiară a victimelor.
Urmărirea penală pe cazurile de trafic întîmpină deseori dificultăţi din
cauza comportamentului victimei care este specific în cadrul procedurii penale,
cum ar fi refuzul de a participa la acțiuni procesuale, plecarea peste hotare, etc.
Acest comportament se datorează într-o anumită parte și lipsei consilierii
victimei din punct de vedere informațional și psihologic, ceea ce poate fi exclus
prin implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 137 din 29 iulie 2016 ”cu
privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor”.
Altă dificultate rezidă din caracterul transfrontalier al majorității cazurilor
de TFU. Avînd preponderent un caracter transfrontalier, traficul de persoane
(TFU, trafic de copii, trafic de migranţi) ca regulă are loc în două sau mai multe
ţări sau în regiuni nerecunoscute de Republica Moldova, fapt ce complică
desfăşurarea urmăririi penale și administrarea probatoriului necesar pentru
stabilirea adevărului. Aceste provocări determină și mai mult organele de drept
de a recurge la aplicarea potențialului oferit de investigarea cazurilor de TFU în
cadrul unor echipe comune de investigații, dar și la suportul oferit de
organizațiile internaționale.
Probleme identificate:
1) Pregătirea insuficientă a judecătorilor în abordarea cauzelor penale de
TFU şi crime conexe.
2) Dificultăţi la efectuarea investigării și urmăririi penale din cauza lipsei
aptitudinilor şi resurselor necesare în domeniu de către organele teritoriale.
3) Insuficienţa resurselor PC COCS pentru realizarea obiectivelor propuse.
4) Lipsa controlului autorităţilor Republicii Moldova asupra UAT din
partea stîngă Nistrului, privind efectuarea acţiunilor de urmărie penală şi citarea
martorilor sau victimelor.
5) Dezvoltarea insuficientă a bazei materiale, programelor software,
mentenanţa lor.
24
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
6) Existenţa carenţelor în interacţiunea dintre organele de drept implicate
în procesul penal pe cazurile de TFU.
7) Nu este aplicată suficient procedura de efectuare a investigaţiilor
financiare, în vederea confiscării proprietăţii dobîndite prin comiterea de
infracţiuni de TFU în favoarea statului, precum şi investigaţii cu privire la
utilizarea tehnologiei informaţionale.
8) Subordonarea ierarhică multiplă a CCTP în cadrul MAI condiţionează
parcurgerea a mai multor trepte pentru adoptarea unei decizii finale, ceea ce
crează impedimente la interacţiune şi reacţie imediată la provocări.
9) CCTP nu dispune de o strategie de dezvoltare instituțională.
4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal
Legea nr. 198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de
stat reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice
garantate de stat întru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, intereselor lui legitime. Legea prevede expres acordarea asistenţei
juridice garantate de stat calificate copiilor victime ale infracţiunilor, însă pentru
vicimele TFU (adulte) nu prevede aceste drepturi explicit. În anul 2008, a intrat
în vigoare Legea nr. 105 cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la
procesul penal, ce prevede asigurarea securităţii participanţilor la procesul penal.
Organul abilitat cu protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal
funcţionează ca subdiviziune a MAI.
În vederea consolidării sistemului de justiţie prietenos copilului
victimă/martor, în anul 2012 a fost introdus în Cosul Procesual penal,art. 1101,
care prevede audierea martorului minor în spaţii special amenajate, dotate cu
mijloace audio, video, utilizînd asistenţa intervievatorului. De asemenea, în anul
2012, cu sprijinul asistenţei tehnice internaţionale a fost lansat oficial un sistem
special de audiere sub formă de conferinţe video, care a fost instalat în incinta
curţilor de apel şi în trei edificii ale procuraturii. Ulterior, PG a creat și
funcționaează 8 camere de audiere a minorilor din contul bugetului de stat și a
elaborat şi pus în aplicare următoarele acte departamentale în domeniul
respectiv:Instrucţiunea cu privire la audierea victimelor TFU șiGhidul
metodologic cu privire la instrumentarea cauzelor cu copii victime/martori ai
infracţiunilor.
Este necesar de elaborat standarde minime de calitate pentru realizarea
audierilor în conformitate cu rigorile internaționale.
Probleme identificate:
1) Nu există norme legale explicite care ar asigura o asistenţă juridică
garantată de stat calificată pentru victimele adulte ale TFU.
2) Admiterea tratamentului necorespunzător de către reprezentanţii
organelor de drept în raport cu victimele, contrar standardelor internaţionale.
3) Revictimizarea prin audieri repetate neîntemeiate a victimelor TFU
adulţi şi copii.
25
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
4) Lipsa standardelor pentru funcţionarea camerelor de audieri a minorului
victimă/martor.
4.3. Restabilirea drepturilor victimelor TFU şi acordarea compensaţiilor
Accesul la informații cu privire la procedurile judiciare și administrative
relevante într-o limbă pe înțelesul victimei este asigurat prin faptul că victima
poate beneficia de interpret în cadrul procedurilor penale. În cazul în care
victima solicită să fie recunoscută ca parte civilă, organul de urmărire penală o
recunoaște în această calitate, cu intentarea unei acțiuni civile care poate să
cuprindă solicitări de a recupera atît prejudiciul material, cît și cel moral de la
traficant.
Prevederile legii nr. 137 din 29 iulie 2016 ”cu privire la reabilitarea
victimelor infracţiunilor” au drept scop crearea cadrului legal pentru asigurarea
unor condiţii minime de reabilitare a victimelor infracţiunilor, precum şi pentru
protecţia şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora.
De asemenea, actul legislativ reglementează categoriile de victime ale
infracţiunilor cărora li se aplică prevederile sale, organizarea şi funcţionarea
mecanismului de protecţie şi reabilitare a victimelor infracţiunilor, modul şi
condiţiile de compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin
infracţiune. Prevederile prezentei legi referitoare la acordarea compensaţiei, au
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În acest context este de menționat aprobarea
la 14 noiembrie 2017 a Regulamentului Comisiei interdepartamentale pentru
compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracțiune, prin
Hotărîrea Guvernului nr. 965.
Probleme identificate:
1) Mecanismului insuficient de funcţionare a Legii nr. 137 din 29 iulie
2016 ”cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunii” în partea compensării
financiare a victimelor.
2) Ineficiența aplicării institutului acţiunii civile în procesul penal pe
cazurile de TFU.
Secțiunea a 5-a
Parteneriat internațional
Semnarea acordurilor de colaborare între state şi instituţii similare din
aceste state constituie instrumente deosebit de necesare pentru cooperarea în
domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de TFU, identificării şi repatrierii
victimelor TFU, inclusiv acordarea asistenţei necesare acestora, deoarece TFU în
majoritate este o crimă organizată şi transnaţională. În acest sens, Republica
Moldova a semnat acorduri multilaterale şi bilaterale, în mod special cu ţări de
destinaţie.
O provocare rămîne semnarea Acordului între Guvernul Republicii
Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea în domeniul repatrierii
copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate
26
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi şi a Acordului între
Republica Moldova și Ucraina privind cooperarea în domeniul repatrierii
repatrierii copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a
persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi. În
vederea stabilirii contactelor formale şi informale în prevenirea și combaterea
TFU cu autorităţile competente ale statelor din Orientul Mijlociu şi Asia
responsabile de subiectul TFU au fost întreprinse mai multe măsuri din partea
autorităţilor din Republica Moldova, dar pînă la moment nu avem semnat un
document.
Un rol important în organizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a
TFU, îl constituie cooperarea Republicii Moldova cu diverse organizaţii
internaţionale, şi misiuni ale organizaţiilor internaţionale în Moldova, cu
competenţe în domeniul vizat şi care acordă Guvernului Republicii Moldova
expertiză şi asistenţă externă.
Pentru intensificarea şi dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul
combaterii TFU, în 5 aprilie 2012 în Codul de procedură penală a fost inclus un
articol nou - 5402, care reglementează crearea echipelor comune de investigații
(ECI), iar prin Ordinul comun al PG, MAI, directorului general al SVşi
directorului CNA din 23 iulie 2014 a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la
constituirea şi activitatea ECI. În vederea eficientizării activităţii în acest
domeniu, procurorii au fost instruiţi în acest domeniu. În anii precedenţi de către
procurori au fost înaintate mai multe cereri de creare a ECI cu ţările solicitate,
dar fie că nu au răspuns la solicitări, fie că au refuzat la acţiuni comune.
La 10 iulie 2014, a fost senmnat Acordul de Cooperare dintre Republica
Moldova şi EUROJUST, ratificat prin Legea nr. 113 din 28 mai2015, intrată în
în vigoare începînd cu 21 octombrie 2016 și care constituie o platformă de
cooperare judiciară internațională pe segmentul TFU. De asemenea, în vederea
asigurării interacţiunii cu toţi reprezentantii organelor de drept din alte ţări,
precum și din organizații internaționale/europene și structuri specializate ale UE
(Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC), Oficiul European de
Poliție (EUROPOL), Organizația Internațională de Poliție Criminală
(INTERPOL), Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova
şi Ucraina (EUBAM)) în cadrul IGP a fost format Centrul cooperare
polițienească internaţională.
Probleme identificate:
1) Lipsa acordurilor bilaterale de asistență juridică cu unele țări de
destinație și de tranzit.
2) Deficienţe la crearea ECI.
III. OBIECTIVELE GENERALE. IMPACTUL ŞI
REZULTATUL AŞTEPTAT
Secțiunea 1
Măsuri generale de susţinere
27
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
6.1. Coordonarea activităților de prevenire şi combatere a TFU
Obiectiv general: Asigurarea implementării politicii naţionale în
domeniul prevenirii şi combaterii TFU, bazată pe o coordonare eficientă şi o
consolidare a cooperării cu partenerii de implementare.
Impact aşteptat: Politica naţională în domeniul prevenirii şi combaterii
TFU eficient coordonată și implementată de către instituţiile de stat în parteneriat
cu organizațiile neguvernamentale, internaționale și interguvernamentale.
Rezultate aşteptate:
a) Acţiuni noi realizate cu scop de dezvoltare a perteneriatului dintre
reprezentanţii organelor consultative (CN CTFU, grupul tehnic coordonator
(GTC) al SP, Consiliul coorodonator al organelor de drept pe lîngă procurorul
general, CT, EMT), instituţiilor de stat cu organizațiile necomerciale,
internaționale și interguvernamentale.
b) Consolidarea profesională a capacității UNC din cadrul SNR.
6.2. Cadrul legal şi de reglementare
Obiectiv general: Reglementarea relaţiilor în domeniul prevenirii şi
combaterii TFU, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
Impact aşteptat: Cadrul legal naţional armonizat în conformitate cu
principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi
bărbaţi.
Rezultate aşteptate:
a) Cadrul legal naţional îmbunătăţit în vederea acordării asistenţei şi
protecţiei victimelor și prezumatelor victime ale TFU şi traficului de copii.
b) Definiţii, noţiuni, reglementări adoptate cu privire la noile forme de
exploatare, criminalizarea cerşitului de către adulţi.
6.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor
Obiectiv general: Dezvoltarea capacităţilor profesionale în domeniul
prevenirii și combaterii TFU în vederea promovării eficiente a politicii de
prevenire şi combatere a TFU.
Impact aşteptat: Specialiştii dispun de capacităţi profesionale în vederea
promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a TFU.
Rezultate aşteptate:
a) Module noi de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din
cadrul autorităţilor de stat: poliţişti, asistenţi sociali, lucrători medicali, psihologi,
mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti, etc. elaborate şi incorporate în
curriculumurile respective.
b) Specialiştii organelor de drept, care realizează activitatea de investigare,
urmărire penală şi judecare a cauzelor de TFU au formate abilități profesionale
necesare.
c) Personal specializat din domeniul transportului auto transnațional,
aerian, rutier, feroviar și naval instruit în vederea prevenirii TFU.
28
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
d) Instruiri mixte a specialiștilor din cadrul sistemului de protecție socială
și organele de drept realizate.
e) Resurse financiare bugetare planificate pentru instruirea specialiştilor
f) Curricule de instruire a specialiștilor din EMT elaborate și aprobate.
6.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări
Obiectiv general: Garantarea disponibilităţii şi accesibilităţii la
informaţiile şi datele statistice, relevante și veridice fenomenului TFU.
Impact aşteptat: Informaţii şi date statistice disponibile şi accesibile,
relevante fenomenului TFU în procesul promovării politicii de prevenire și
combatere a TFU.
Rezultate aşteptate:
a) Programul electronic al SP ajustat și actualizat la cerințele evaluatorilor
internaționali și la noile tendințe ale fenomenului TFU şi specialişti instruiţi pe
acest segment.
b) Asigurarea funcționalității modulului Servicii sociale din cadrul SIAAS.
c) Program electronic automatizat pentru prelucrarea datelor pe cauzele
penale în cadrul CCTP reînnoit şi specialişti instruiţi în utilizarea programului
dat.
d) Cercetări/studii cu scop de reflectare a tendinţelor de TFU realizate.
6.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare
Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de planificare şi gestionare
a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în
domeniul vizat.
Impact aşteptat: Mecanisme de planificare şi gestionare a resurselor
financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat
consolidate.
Rezultate aşteptate:
a) Mijloace financiare planificate în bugetul de stat şi bugetele locale
pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU.
b) Specialişti instruiţi în domeniul planificării CBTM, bugetului pentru
anul următor, precum şi atragerii surselor externe.
c) Metodologii elaborate și norme aprobate de cheltuieli pentru serviciile
sociale specializate adresate victimelor și prezumatelor victime TFU.
Secțiunea a 2-a
Prevenirea traficului de fiinţe umane
7.1. Informarea publicului larg
Obiectiv general: Creşterea gradului de informare a publicului larg despre
fenomenul TFU.
Impact aşteptat: Reacţia de răspuns a populaţiei la manifestările
fenomenului TFU şi crimelor conexe TFU.
Rezultate aşteptate:
29
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
a) Populaţia Republicii Moldova, cetăţenii străini sînt informați despre
fenomenul TFU şi crimele conexe TFU;
b) Angajatorii, inclusiv din sectorul privat sînt familiarizaţi cu răspunderea
juridică pentru săvîrşirea crimelor legate de TFU şi de infracţiunile conexe.
c) Angajatorii din sectorul agricol și zootehnic sînt informați/instruiţi
despre procedura legală de angajare și evitarea situațiilor de exploatare prin
muncă.
d) Reprezentanții mass-media sînt instruiți asupra reflectării subiectelor ce
țin de prevenirea și combaterea TFU.
e) Diaspora este informată despre fenomenul TFU, consecințele acestuia și
instituțiile la care pot să se adreseze în caz de necesitate.
7.2. Reducerea vulnerabilităţii
Obiectiv general: Reducerea vulnerabilităţii cetățenilor la TFU
Impact aşteptat: Populația este informată despre pericolul fenomenului
TFU și este asigurată cu materiale informative de referință în vederea oferirii
protecției și are acces la programe de asistență și protecție.
Rezultate aşteptate:
a) Sînt dezvoltate şi accesibile persoanelor în stare de vulnerabilitate,
inclusiv persoanelor în căutarea unui loc de muncă, programe de reducere a
vulnerabilității;
b) Este facilitat accesul potenţialilor emigranţi la piaţa de muncă naţională
şi de peste hotare în condiţii echitabile şi protejate;
c) Este asigurat accesul persoanelor în stare de vulnerabilitate la serviciile
necesare;
d) Sînt dezvoltate şi consolidate competenţe profesionale şi antreprenoriale
ale persoanelor în stare de vulnerabilitate, inclusiv a persoanelor în căutarea unui
loc de muncă.
7.3. Controlul administrativ
Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de reglementare şi control
a activității agenţilor economici privați, în scop de prevenire a exploatării.
Impact aşteptat: Agenţii economici privaţi sînt descurajaţi să creeze
condiţii, care generează TFU şi exploatarea.
Rezultate aşteptate:
a) Activitatea agenţilor economici privaţi din sectoarele vulnerabile este
strict reglementată şi controlată de stat.
b) Instrucțiuni de angajare și respectare a drepturilor sociale și a condițiilor
de muncă ale salariaților (sectorul agricol, zootehnic și construcții) elaborate.
c) Colaborarea instituţională şi schimbul de informaţii la nivel local şi
naţional, în special între inspectorii de muncă şi ofițerii de urmărire penală
consolidată.
Secțiunea a 3-a
Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi
30
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
prezumatelor victime ale TFU
8.1. Identificarea și referirea victimelor şi prezumatelor victime ale
traficului de fiinţe umane
Obiectiv general: Consolidarea cooperării sistemice între instituţiile
abilitate în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale tuturor formelor
de TFU.
Impact aşteptat: Mecanism sistemic de cooperare în identificarea,
referirea și asistența victimelor și prezumatelor victime ale TFU dezvoltat și
aplicat în baza sistemului de reabilitare a victimelor infracțiunilor..
Rezultate aşteptate:
a) Specialiști instruiți și mecanisme eficiente de identificare a victimelor și
prezumatelor victime ale TFU stabilite.
b) Mecanism instituit și competențe clare stabilite pentru instituțiile de
resort în oferirea statutului prezumatei victime a TFU.
c) Proceduri consolidate de documentare a victimelor și prezumatelor
victime ale TFU.
d) Prezumatele victime ale TFU beneficiază de o perioadă de reflecţie de
minimum 30 de zile, în conformitate cu prevederile cadrului legal şi evidenţa
acestora asigurată.Materiale informative despre drepturile victimelor TFU
actualizate şi distribuite.
e) Capacităţi consolidate a specialiştilor din instituţiile abilitate în
identificarea victimelor printre străini, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil.
f) Crearea și pilotarea Serviciului mobil în vederea identificării timpurii a
cazurilor de TFU și altor infracțiuni conexe
8.2. Repatrierea
Obiectiv general: Consolidarea capacităților instituționale, în vederea
eficientizării procedurii de repatriere, ale autorităților cu competențe în domeniu.
Impact aşteptat: Realizarea în siguranță a procedurilor de repatriere ale
persoanelor adulte și copii.
Rezultate aşteptate:
a) Specialişti din administraţia publică centrală şi locală instruiţi în
aplicarea procedurilor de repatriere.
b) Mecanismele de utilizare a resurselor financiare sînt adaptate la natura
și contextele de organizare a misiunilor de repatriere.
8.3. Reabilitarea şi reintegrarea victimelor şi prezumatelor victime ale
TFU
Obiectiv general: Accesul victimelor şi prezumatelor victime ale TFU la
sistemul național de protecție socială.
Impact aşteptat: Tuturor victimelor şi prezumatelor victime ale TFU
identificate le sînt asigurate accesul la servicii calitative.
Rezultate aşteptate:
31
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
a) Servicii (publice) sociale dezvoltate, inclusiv mijloace financiare alocate
pentru aceste scopuri.
b) Programe de asistenţă şi protecţie pe termen lung pentru reabilitarea şi
re/integrarea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU, dezvoltate şi aplicate,
în special în cazul copiilor.
c) Programe de dezvoltare a abilităților antreprenoriale şi re/integrarea
victimelor şi prezumatelor victime pe piaţa forţei de muncă realizate.
d) Mecanism consolidat de referire a beneficiarilor din cadrul SNR de
către specialiştii competenți şi cooperarea eficientă între cele trei nivele ale SNR
(comunitar, raional și național).
e) Persoanele cu disabilităţi de auz informate despre fenomenul TFU,
consecințele acestuia şi drepturile lor la asistenţă şi protecţie în acest context.
Secțiunea a 4-a
Pedepsirea
9.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor
Obiectiv general: Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală
şi procesului judiciar conform standardelor internaţionale de justiţie penală.
Impact aşteptat: Procesul de investigare, urmărire penală şi procesul
judiciar consolidat conform standardelor internaţionale de justiţie penală.
Rezultate aşteptate:
a) Specialiști din cadrul organelor de drept calificați.
b) Interacţiune şi schimb de informaţie rapid între instituţiile implicate în
cadrul procesului penal în cauzele TFU.
c) Organe de drept specializate bine structurate, abilitate cu atribuţii şi
echipate corespunzător necesităţilor.
d) CCTP subordonat direct șefului IGP al MAI şi strategie de dezvoltare
instituţională aprobată.
e) Procedura de efectuare a investigaţiilor financiare, în vederea confiscării
proprietăţii dobîndite prin comiterea de infracţiuni de TFU în favoarea statului
(redistribuirea anumitor resurse pentru compensarea financiară), precum şi a
investigaţiilor cu privire la utilizarea tehnologiei informaţionale dezvoltată.
f) Pedepse echitabile aplicate infracţiunilor săvîrşite.
9.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal
Obiectiv general: Consolidarea sistemului de protecţie a victimelor şi
martorilor potrivit normelor internaționale.
Impact aşteptat: Dreptul la securitatea vieţii şi integritatea corporală a
vicitimelor şi martorilor este realizat în procesul penal conform normelor
internaționale.
Rezultate aşteptate:
a) Norme legale explicite care ar asigura o asistenţă juridică garantată de
stat calificată pentru victimele adulte ale TFU aprobate şi aplicate.
32
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
b) Victimele şi martorii sînt informați despre drepturile lor în procesul
penal.
c) Audieri repetate neîntemeiate a victimelor şi martorilor TFU adulţi şi
copii neadmise.
d) Standarde pentru funcţionarea camerelor de audieri a minorului
victimă/martor elaborate şi aprobate.
9.3. Restabilirea drepturilor victimelor TFU şi acordarea compensaţiilor
Obiectivul general: Asigurarea drepturilor victimelor TFU la compensare
şi despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat
Impactul aşteptat: Mecanisme consolidate pentru asigurarea satisfacţiei
echitabilă a victimelor TFU.
Rezultate aşteptate:
a) Mecanism funcţional de compensare și despăgubire a victimelor TFU.
b) Victimele sînt informate despre mecanismul de compensare.
c) Institutul acţiunii civile pe cauzele TFU eficient aplicat.
Secțiunea a 5-a
Parteneriat internaţional
Obiectiv general: Consolidarea cooperării între autorităţile competente,
partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi origine în vederea
eficientizării prevenirii şi combaterii TFU.
Impact aşteptat: Asistenţă internaţională eficientă pe cazurile de TFU şi
infracţiunile conexe și cooperare eficientă între organele de drept şi alte instituții
similare din țările de destinație.
Rezultate aşteptate:
a) Investigaţii internaţionale realizate, inclusiv şi de către Echipele comune
de investigații. Asistenţă în domeniul prevenirii şi combaterii TFU, oferită de
organizaţiile internaţionale și europene specializate (INTERPOL, SELEC, etc.)
și structurile UE (EUROPOL, EUROJUST, Agenția Europeană pentru Poliția de
Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX)).
b) Victime identificate, asistate şi repatriate în colaborare cu instituțiile
similare din țările de destinație, inclusiv cu suportul partenerilor de
implementare, în baza acordurilor semnate.
c) Instrumente de cooperare stabilite cu autorităţile competente din ţările
de tranzit, destinaţie, origine.
IV. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR
Prezenta Strategie vine să raspundă angajamentelor Guvernului Republicii
Moldova, asumate prin ratificarea instrumentelor internaţionale, cu privire la
prevenirea şi combaterea eficientă a TFU, în vederea respectării drepturilor
cetăţenilor la o viaţă sigură. Actualmente încă se observă feminizarea sărăciei
care menţine numărul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de femei,
33
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
a exploatării sexuale și a prostituției forțate, impunînd femeile la o dependență
financiară și mai mare. Crește în ultimii ani numărul victimelor exloatate prin
muncă și exploatate în țară. Se atestă și întinerirea vîrstei victimelor, apar noi
forme de exploatare, care urmează a fi criminalizate în cadrul legal național. Prin
urmare, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei va reflecta acțiuni
concrete pentru descurajarea cererii acestor fenomene şi va oferi un nou impuls
în consolidarea drepturilor omului, în special al femeii și promovarea egalității
de gen.
Impactul socioeconomic al implementării Strategiei constă în dezvoltarea
mecanismelor viabile de asistenţă şi protecţie calitativă a victimelor şi
prezumatelor victime pentru reabilitarea şi re/integrarea socio-economica a
acestora şi în special crearea condiţiilor favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea
armonioasă a victimelor traficului de copii. Prevenirea fenomenului TFU prin
consolidarea eforturilor specialiştilor instituţiilor competente, a partenerilor de
dezvoltare, societăţii civile va contribui la diminuarea consecinţelor fenomenului
dat asupra fiinţei umane, în special femei şi copii. Totodată, investigarea,
urmărirea penală şi sancţionarea persoanelor care au comis infracţiuni de TFU va
contribui la restabilirea drepturilor victimelor TFU şi prin compensarea
prejudiciilor morale şi materiale, prin asigurarea echităţii sociale.
Impactul financiar:
În vederea finanţării Centrelor/serviciilor de plasament ale victimelor şi
prezumatelor victime ale TFU, reptarierilor, serviciului de asistenţă telefonică
gratuită pentru copii „Telefonul Copilului” 116 111 în bugetul de stat sînt
planificate aproximativ 9500,0 mii lei. Totodată, de la bugetul de stat sînt
finanţate şi Centrele de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă din
mun. Chişinău şi Bălţi în sumă de 36095,5 mii lei. La fel de la bugetul de stat
sînt finanţate şi achitate alocații de integrare sau reintegrare, serviciile de
orientare și formare profesională, serviciile de informare și consiliere
profesională – 700,0 mii lei, sînt prevăzute resurse pentru documentarea acestor
categorii de beneficiari. În cadrul Procuraturilor au fost create din resursele
bugetul de stat - Camerele de audiere a copiilor victime/ martori ai infracțiunilor
(922,9 mii lei).
Suplimentar la aceste resurse mai este necesar de avut acoperire financiară
asigurată de la bugetul de stat pentru următoarele: completarea statului de
personal al Ministerului Justiţiei cu o unitate în vederea asigurării realizării
atribuţiilor ministerului la implementare a mecanismului de compensare
financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune (110 mii lei),
extinderea PC COCS (minimum cu 3 unităţi) conform legislației cu privire la
salarizarea procurorilor. De asemenea sînt necesare resurse financiare pentru
realizarea campaniilor de informare, inclusiv editarea materialelor (500.0 mii
lei). Pentru modernizarea infrastructurii pentru combaterea TFU, în special a
bazei materiale şi tehnice a CCTP este necesară suma de 2250,1 mii lei.
Mijloacele necesare pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii vor fi
evaluate periodic şi detaliate în procesul de punere în aplicare, în conformitate cu
măsurile propuse în cadrul planurilor naţionale şi instituţionale de acţiune pentru
34
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
implementarea acesteia. Strategia va fi luată în considerare la elaborarea
planurilor bugetare pe termen mediu ale activităţii autorităţilor/instituţiilor
publice competente în conformitate cu legislaţia în vigoare.
V. ANALIZA SWOT
Factori posibili de influenţare (puncte forte şi slabe a mediului intern,
precum şi oportunităţi şi ameninţări a mediului extern) la realizarea Strategiei
date sînt prezentate în tabelul de mai jos.
Puncte forte
Puncte slabe
1. SP este o subdiviziune în cadrul
Cancelariei de Stat cu misiunea de
asigurare a activităţii organizatorice a CN
CTFU prin coordonarea şi realizarea
managementului eficient al politicilor
naţionale de prevenire şi combatere a
TFU în vederea realizării obiectivelor CN
CTFU, precum şi consolidarea colaborării
cu autorităţile publice, partenerii de
dezvoltare şi cu instituţiile similare din
alte state în vederea dezvoltării
mecanismului naţional şi transnaţional de
cooperare în domeniu.
2. Organele consultative de
coordonate a politicii în domeniul
prevenirii şi combaterii TFU la nivel
naţional şi local cu participarea
misiunilor/organizaţiilor internaţionale
societatea civilă active în domeniu.
3. Cadrul legal armonizat la
standardele internaționale şi regionale în
domeniul anti-trafic.
4. Specialişti ai instituţiilor
competente în domeniul de prevenire şi
combatere a TFU pregătiţi.
5. Mecanismul dezvoltat de
coordonare şi referire a asistenţei şi
protecţiei victimelor şi prezumatelor
victime ale TFU în cadrul SNR, (Unitatea
națională de coordonare/UNC a SNR şi
echipele multidisciplinare
teritoriale/EMT)
1. Reducerea unei unităţi de
personal urmare a reformei
Cancelariei de Stat, fluctuaţia
cadrelor şi neplanificarea resurselor
financiare în CBTM pentru
realizarea activităţilor planificate de
către SP.
2.Reformele administrative,
alegerile parlamentare şi locale, care
aduc în sistem specialiști din diferite
domenii, decît prevenirea și
combaterea TFU, neimplicarea
suficientă a specialiştilor în
realizarea competenţelor.
3. Cadrul normativ de aplicare
a prevederilor legale subdezvoltat în
domeniul de referință.
4. Tendineţe noi ale
fenomenului TFU și forme noi de
exploatare necriminalizate în cadrul
legal național.
5.Lipsa mecanismului de
acordare a statutului prezumatelor
victime ale TFU.
6. Subordonarea ierarhică
multiplă a CCTP în cadrul MAI,
fluctuaţia cadrelor, dotarea
insuficientă cu echipament modern.
7. Crearea PC COCS cu un
număr insuficient de specialişti, care
necesită instruiri specializate.
8. Mecanismele de contractare
35
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
6. CCTP subdiviziune a INI, IGP,
MAI cu abilităţi în investigaţie proactivă a
cazurilor de TFU şi crimelor conexe,
precum şi în monitorizarea şi analiza stării
şi dinamicii infracţionale şi a tendinţelor
fenomenului TFU.
7. Reforma PG, care a consolidat
secţia specializată pentru combaterea TFU
cu abilităţi de monitorizare şi coordonare
a politicilor în domeniul combaterii
infracţiunilor de TFU şi crimelor conexe
şi crearea PC COCS cu atribuţii de
conducere şi exercitare a urmăririi penale
pe cauzele de TFU şi crime conexe.
8. Funcţionarea CAP şi a 6 centre
regionale de plasament, care acordă
asistență inclusiv și pentru victimele şi
prezumatele victime ale TFU, centrul de
plasament în regim de urgență pentru
copii vicitme a TC, finanţate de la bugetul
de stat cu tranfesrul către bugetele locale.
9. Parteneriate de cooperare în
domeniu naţionale şi internaţionale
stabilite.
a serviciilor subdezvoltate.
9. Un numar limitat de
parteneriate de cooperare locale.
Acordul de colaborare încheiat între
3 instituţii ale APC şi 3 organizaţii
ale partenerilor depăşit de timp.
Proiectele de acorduri de colaborare
cu Federaţia Rusă şi Ucraina nu sînt
semnate.
Oportunităţi
Ameninţări
36
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
1. Instrumentele internaționale şi
regionale care reglementeză domeniul
prevenirii şi combaterii TFU
2. Prevenirea şi combaterea TFU
este un subiect inclus în agendă dialogului
RM-UE, regăsindu-se în textul Acordului
de Asociere RM-UE (art.16) și în lista
priorităților Agendei de Asociere 2017-
2019.
3. Prevenirea şi combaterea TFU a
fost recunoscută de ONU că una din
prioritățile cooperării internaţionale - un
obiectiv separat (8.7.) al Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă pînă la anul 2030.
4. Evaluarea Guvernului Republicii
Moldova de către GRETA,
Departamentul de Stat al SUA, UNODC,
etc. în domeniul vizat consolidează
eforturile actorilor antitrafic.
5. Susţinerea Guvernului de către
Comunitatea de donatori şi partenerii de
dezvoltare în implementarea politicilor
din domeniu.
6. Echipele comune de investigaţie,
instrument eficient pentru urmărirea şi
instrumentarea cazurilor de TFU.
1. Nu sînt reglementate legal
noile forme de exploatare şi noile
tendinţe în domeniu.
2. Mecanismul transnaţional
de referire a beneficiarilor în statele
de origine şi destinaţie subdezvoltat.
3. Finanțarea subdezvoltată a
acțiunilor pentru prevenirea și
combaterea TFU.
4. Indicatorii de evaluare nu
răspund în totalitate politicilor în
domeniu, aplicate de către ţările de
origine.
5. Republica Moldova nu a
fost inclusă în proiectele
internaţionale, finanţate de către
Comisia Europeană şi în proiectul
CoE/ ICMPD privind cooperarea
transnaţională în identificarea şi
referirea către asistenă a victimelor
TFU (destinat ţărilor membre ale
UE).
6. Țările de destinaţie sînt mai
puțin interesate în crearea Echipelor
comune de investigare.
Tergiversarea executării comisiilor
rogatorii.
VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE. PROCEDURI DE
MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
Implementarea Strategiei se va realiza în două etape:
1) Etapa I - anii 2018-2020;
2) Etapa II - anii 2021-2023.
În scopul implementării prezentei Strategii a fost elaborat Planul de acțiuni
pentru anii 2018-2020 în vederea implementării Strategiei (Etapa I).
Planul de acțiuni pentru Etapa II va fi elaborat la sfîrşitul anului 2020
pentru perioada anilor 2021-2023 și urmează a fi aprobat de Guvernul Republicii
Moldova. Acest Plan de acțiuni va reprezenta o continuitate a realizării primei
etape, astfel încît să asigure eliminarea tututror problemelor abordate în
conținutul Strategiei.
Obiectivele specifice şi activitățile pentru realizarea prezentei Strategii sînt
incluse în Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 în vederea implementării
Strategiei (Anexa 2).
37
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Activităţile de monitorizare privind implementarea prezentei Strategii şi a
Planurilor de acțiuni vor fi realizate după cum urmează:
a) semestrial şi anual, prin elaborarea notelor informative şi a rapoartelor
detaliate de analiză a gradului de implementare a prevederilor strategiei în baza
indicatorilor şi a rezultatelor stabilite;
b) după prima etapă de implementare (la mijloc de termen) va fi elaborat
raport pentru 3 ani;
c) după finalizarea perioadei de realizare a Strategiei va fi elaborat raport
pentru 6 ani.
Notele informative semestriale, rapoartele anuale şi periodice, precum şi
raportul final privind monitorizarea realizării Strategiei vor fi elaborate de către
SP în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile/instituţiile
publice competente şi partenerii de implementare, societatea civilă, etc. cu
suportul de expertiză a comunităţii donatorilor.
Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate spre examinare şi aprobare
membrilor CN CTFU şi ulterior vor fi expediate Guvernului Republici Moldova.
Rapoartele de monitorizare sînt publice şi vor fi disponibile pe pagina
www.antitrafic.gov.md.
38
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.
din 2018
PLAN de ACȚIUNI
pentru anii 2018-2020 în vederea implementării
Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023
Activităţi Structuri responsabile Parteneri
Termene
de
realizare
Costuri, mii lei Indicatori
surse
bugetare ale
autorităţilor
publice
alte
surse
surse
neacoperite
1 2 3 4 5 6 7 8
Secțiunea 1
MĂSURI GENERALE DE SUSŢINERE
1.1.Coordonarea activităților de prevenire și combatere a traficului de ființe umane
Obiectiv general 1:
Asigurarea implementării politicii naţionale în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane bazată pe o coordonare eficientă și o
consolidare a cooperării cu partenerii de implementare
Obiectiv specific 1.1:
Dezvoltarea noilor mecanisme de cooperare între instituţiile de stat, non-statale şi alţi actori
1.1.1. Efectuarea studiului de
fezabilitate cu scopul
identificării oportunității
instituirii Oficiului/unităţii
raportorului național pentru
evaluarea politicilor naționale
Cancelaria de Stat
(Secretariatul Permanent al
Comitetului național pentru
combaterea traficului de ființe
umane)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Misiunea
Organizaţiei pentru
Securitate şi
Cooperare în
2020 În limitele
bugetului
aprobat
360,0 Surse externe Studiu realizat
Numărul de mese
rotunde organizate
Raport pe studiu
prezentat
39
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Europa
1.1.2. Încheierea
Memorandurilor între diferiți
actori din domeniul anti-trafic la
nivel național
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, Procuratura
Generală
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de
memorandumuri
încheiate
Obiectiv specific 1.2:
Consolidarea mecanismelor de coordonare de către Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de ființe umane
1.1.3. Elaborarea Strategiei
cadru de comunicare a Comisiei
teritoriale pentru combaterea
traficului de ființe umane cu
specialiştii de la unităţile
administrativ-teritoriale, inclusiv
de nivelul unu şi organizații
necomerciale locale
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Comisiile teritoriale pentru
combaterea traficului de fiinţe
umane
Organizaţiile ne
comerciale
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de mese rotunde
realizate
Strategie cadrul
elaborată, pilotată
1.1.4. Dezvoltarea strategiei de
comunicare a Secretariatului
Permanent al Comitetului
național cu specialiștii din
administrația publică centrală și
locală (nivelul I, II) partenerii de
dezvoltare
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Strategie revizuită și
pilotată
Număr de mese rotunde
realizate
1.1.5. Ghidarea metodologică în
elaborarea planurilor locale
anuale de către Comisiile
teritoriale pentru combaterea
traficului de fiinţe umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Comisiile teritoriale pentru
combaterea traficului de fiinţe
Administrația
publică locală,
Misiunea
Organizaţiei pentru
Securitate şi
Cooperare în
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de planuri anuale
elaborate și implementate
40
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
umane Europa
1.2. Cadrul legal și de reglementare
Obiectiv general 2:
Reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de ființe umane în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului și a
egalității de șanse între femei și bărbați
Obiectiv specific 2.1.:
Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea acordării asistenţei şi protecţiei victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane
1.2.1. Modificarea şi
completarea Hotărârii de
Guvern nr. 234 din 29 februarie
2008 privind aprobarea
Regulamentului-cadru al
comisiilor teritoriale pentru
combaterea traficului de ființe
umane
Ministerul Afacerilor Interne
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane)
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Hotărâre elaborată și
aprobată de către
Guvernul Republicii
Moldova
1.2.2. Ajustarea Metodologiei de
planificare şi monitorizare a
politicii naționale antitrafic în
conformitate cu documentul de
politici
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Misiunea
Organizaţiei pentru
Securitate şi
Cooperare în
Europa
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
100,0 Metodologie definitivată,
pilotată
2.3. Promovarea proiectului de
modificare şi completare a Legii
nr. 241-XVI din 20 octombrie
2005 privind prevenirea şi
combaterea traficului de fiinţe
umane
Ministerul Justiției
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
2018 În limitele
bugetului
aprobat
Proiect de lege adoptat
41
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Ministerul
Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
1.2.3. Revizuirea cadrului
normativ ce reglementează
intervenția asupra cazurilor în
care sunt implicați victimele
traficului de copii și copiii aflați
în situație de risc
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Centrul Național de
Prevenire a
Abuzului față de
Copii
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Proiect de modificare și
completare a Legii nr.
140 din 14 iunie 2013 și
Hotărârii Guvernului nr.
270 din 08 aprilie 2014
elaborat
1.2.4. Modificarea şi
completarea Hotărârii
Guvernului nr. 472 din 23
martie 2008 cu privire la
aprobarea componenţei
Comitetului
naţional pentru combaterea
traficului de fiinţe umane
şi a Regulamentului Comitetului
naţional
Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane)
2018 În limitele
bugetului
aprobat
Act normativ aprobat
1.2.5. Ajustarea Ghidului cu
privire al identificarea
victimelor traficului de ființe
umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Centrul
Internațional „La
Strada”
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Ghid ajustat și aprobat la
noile tendințe în
domeniul traficului de
ființe umane
1.2.6. Modificarea cadrului
normativ (Hotărârea de Guvern
nr. 520 din 15 mai 2006 privind
aprobarea Normelor de
cheltuieli în bani
pentru întreţinerea persoanelor
cazate în instituţiile sociale)
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019-
2020-
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Proiect de Hotărâre de
Guvern elaborat și
promovat
1.2.7. Modificarea Legii nr.198
din 26 iulie 2007 ”cu privire la
asistența juridică garantată de
stat” în vederea includerii
Ministerul Justiţiei
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Lege modificată
42
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
victimelor traficului de ființe
umane la categoria persoanelor
care au dreptul la asistenţă
juridică calificată, indiferent de
nivelul veniturilor
Obiectiv specific 2.2.:
Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea criminalizării tuturor formelor de trafic al ființelor umane şi stabilirii pedepselor corespunzătoare
1.2.8. Modificarea și
completarea Codului penal
pentru criminalizarea noilor
forme de exploatare
Ministerul Justiţiei, Ministerul
Afacerilor Interne
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Curtea Supremă de
Justiție,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Cod Penal modificat și
completat
1.3. Dezvoltarea capacităților profesionale ale specialiștilor
Obiectiv general 3:
Dezvoltarea capacităților profesionale ale specialiştilor în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane
Obiectiv specific 3.3.:
Pregătirea specialiştilor instituţiilor organelor de drept în aplicarea legii şi investigarea cazurilor de trafic de ființe umane
1.3.1. Instruirea polițiștilor de
frontieră, specialiștii Biroului
Migrație și Azil, ofițerii poliției
comunitare și inspectorii muncii
privind modul de reacționare
eficientă la cazurile de trafic de
ființe umane
Ministerul Afacerilor Interne
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Centrul
Internațional “La
Strada”
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
Număr de module
elaborate/ tematica
1.3.2. Dezvoltarea unui curs e-
learning pe aspectele traficului
Ministerul Afacerilor Interne
(Inspectoratul General al Poliției
Misiunea
Organizației
2019-
2020
În limitele
bugetului
Surse
externe
Curs e-learning dezvoltat,
pilotat
43
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
de ființe umane pentru Centrul
de Excelență în Securitatea
Frontierei (conform
competenței, modul pe profil)
de Frontieră) Internaționale
pentru Migrație
aprobat
1.3.3. Organizarea instruirilor
pentru pentru angajații Poliției
de Frontieră din punctele de
trecere ale frontierei de stat de
la punctele de trecere a
frontierei cu privire la
identificarea victimelor
traficului de ființe umane
Ministerul Afacerilor Interne
(Inspectoratul General al Poliției
de Frontieră)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instruiri
realizate
Număr de specialiști
instruiți
1.3.4. Organizarea instruirilor
pentru ofițerii de investigație a
Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră cu privire la
aspectele juridice și operaționale
în combaterea traficului de ființe
umane
Ministerul Afacerilor Interne
(Inspectoratul General al Poliției
de Frontieră)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instruiri
realizate
Număr de specialiști
instruiți
1.3.5. Organizarea unui atelier
de lucru cu privire la
constituirea și funcționarea
Echipelor Comune de
Investigații în aspecte ce țin de
traficul de ființe umane
Ministerul Afacerilor Interne Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Atelier realizat
Număr de participanți
instruiți
1.3.6. Asigurarea
Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră cu
echipament pentru instruiri de
înaltă calitate
Ministerul Afacerilor Interne
(Inspectoratul General al Poliției
de Frontieră)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Echipament procurat,
funcțional
1.3.7. Realizarea atelierelor
tematice regionale
(internaționale) în domeniul
prevenirii și combaterii
Cancelaria de Stat
(Secretariatului permanent al
Comitetului naţional pentru
combaterea traficului de fiinţe
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
Surse
externe
6 ateliere regionale
realizate;
Numărul de specialiști
din organele de drept și
44
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
traficului de ființe umane umane),
Ministerul Afacerilor Interne
autoritățile publice locale
cu competențe în
domeniu instruiți
1.3.8. Organizarea unei mese
rotunde cu privire la
identificarea victimelor
traficului de ființe umane cu
cetățenia Republicii Moldova,
care au fost identificate cu acte
de identitate ale României
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Masă rotundă organizată
Număr de participanți
Obiectiv specific 3.4.:
Consolidarea capacităților unităţii specializate a Procuraturii Generale
1.3.9. Instruirea procurorilor
din cadrul secției specializate a
Procuraturii Generale și a
specialiștilor din cadrul
Centrului pentru combaterea
traficului de persoane în
domeniul întocmirii
documentelor de politici și
abordare analitică a fenomenelor
de trafic de ființe umane,
inclusiv și alte fenomene
infracționale
Institutul Național al Justiției
Procuratura Generală,
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Consiliul Superior
al Procurorilor,
Organizații
internaționale,
partenerii de
dezvoltare
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
Număr de module
elaborate/ tematica
Obiectiv specific 3.5.:
Dezvoltarea unui mecanism de instruire continuă a personalului autorităţilor competente, abilitate prin lege în investigarea, urmărirea penală și judecarea
cauzelor de trafic al ființelor umane
1.3.10. Formarea abilităților
profesionale necesare
specialiştilor organelor de drept,
în realizarea activităților de
investigare, urmărire penală şi
judecare a cauzelor de trafic al
ființelor umane
Institutul Național al Justiției,
Procuratura Generală,
Ministerul Afacerilor Interne
Consiliul Superior
al Magistraturii,
Consiliul Superior
al Procurorilor,
Misiunea
Organizației
Internaționale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți (polițiști,
procurori, judecători,
asistenți judiciari)
Număr de module
elaborate/ tematica
45
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
pentru Migrație
1.3.11. Instruirea personalului
poliţiei referitor la desfăşurarea
procedurii de urmărire penală
privind spălarea banilor şi
utilizarea unor tehnici de
investigaţii financiare în
dosarele de trafic de fiinţe
umane și elaborarea Ghidului cu
privire la investigații financiare
în cadrul traficului de ființe
umane
Ministerul Afacerilor Interne
Centrul Național
Anticorupție,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instruiri
realizate şi număr de
beneficiari
Ghid elaborat
Obiectiv specific 3.6.:
Desfășurarea instruirilor specializate (de prevenire a traficului de ființe umane) pentru personalul din domeniul transporturilor (avia, rutier, feroviar și
naval)
1.3.12. Instruirea personalului
specializat din domeniul
transportului aerian, rutier,
feroviar și naval în vederea
prevenirii traficului de ființe
umane
Î.S ”Compania aeriană „AIR
Moldova””, Î.S ”Calea Ferată
din Moldova”, Agenția
Națională Transport Auto,
Căpitănia Portului Giurgiulești,
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Ministerul
Economiei și
Infrastructurii
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de persoane
specializate instruite
anual
Obiectiv specific 3.7.:
Sporirea nivelului de cunoaştere a domeniului de către specialiștii antitrafic din instituțiile autorităților de la nivelul autorităţilor administrativ - teritoriale
1.3.13. Consolidarea
capacităților profesionale ale
membrilor Comisiilor teritoriale
pentru combaterea traficului de
ființe umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Autoritățile publice
locale,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Elaborarea
modulelor/materialelor
didactice;
Numărul specialiștilor cu
competențe în domeniu
instruiți
1.3.14. Asigurarea instruirii Cancelaria de Stat Autoritățile publice 2018- În limitele Surse Număr de instruiri realizate
46
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
specialiștilor cu competențe în
domeniu din cadrul
mecanismelor instituționale de
coordonare și monitorizare a
politicilor antitrafic
(Secretariatul Permanent al
Comitetului național pentru
combaterea traficului de ființe
umane),
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
locale, Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2020 bugetului
aprobat
externe Numărul de vizite de studii
Numărul de ateliere de
lucru
Număr de specialiști
instruiți
1.3.15. Asigurarea realizării
instruirilor mixte, inclusiv
bazate pe dimensiunea de gen, a
specialiștilor din cadrul
sistemului de protecție socială și
organelor de drept
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Procuratura
Generală,
Autoritățile publice
locale,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Misiunea
Organizaţiei pentru
Securitate şi
Cooperare în
Europa
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instruiri realizate
Număr de specialiști
instruiți
1.3.16. Elaborarea și
actualizarea modulelor de
formare inițială și continuă a
specialiștilor din cadrul
autorităţilor de stat: poliţişti,
asistenţi sociali, lucrători
medicali, psihologi, mediatori
comunitari, avocaţi, parajurişti
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne
Institutul Național al Justiției
Autoritățile publice
locale,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de module
elaborate/ tematica
Număr de curricule
completate
1.3.17. Desfășurarea instruirilor
pentru mediatorii comunitari
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, Biroul Relaţii
Interetnice,
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane), Misiunea
2018 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Numărul de instruiri
realizate
Număr de mediatori
instruiți
47
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Autoritățile publice
locale, Coaliția
”Vocea Romilor”
1.3.18. Dezvoltarea şi pilotarea
unui program de instruire a
avocaţilor care prestează servicii
de asistenţă juridică garantată de
stat în domeniul asistenţei
victimelor şi prezumatelor
victime ale traficului de ființe
umane
Consiliul Național pentru
Asistența Juridică Garantată de
Stat,
Ministerul Justiţiei
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Program elaborat și pilotat
Număr de instruiri realizate
Număr de specialiști
instruiți
1.4. Colectarea și analiza datelor statistice, cercetări
Obiectiv general 4:
Garantarea disponibilităţii și accesibilității la informaţiile şi datele statistice, relevante și veridice fenomenului traficului de ființe umane
Obiectiv specific 4.1.:
Asigurarea ajustării sistemului de date şi informaţii, analize şi rapoarte despre situaţia din domeniu şi tendinţele fenomenului traficului de ființe umane
1.4.1. Ajustarea și actualizarea
Sistemului informațional de
gestiune a formularelor statistice
referitor la aspectele privind
situația victimelor infracțiunilor
traficului de ființe umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
Surse
externe
Sistem informațional
ajustat și actualizat
1.4.2. Consolidarea capacităților
profesionale ale specialiştilor cu
competențe în gestionarea
Sistemului informațional de
gestiune a formularelor statistice
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019-
2020
Surse
externe
Numărul de specialiști cu
competențe în domeniu
instruiți
1.4.3. Asigurarea realizării
sondajului privind gradul de
informare a populației despre
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
Centrul
Internațional pentru
Dezvoltarea
2020
Surse
externe
Sondaj realizat
48
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
fenomenul traficului de ființe
umane
traficului de ființe umane) Politicii
Migraționale
Obiectiv specific 4.2.:
Asigurarea colectării sistematice a datelor, analizei şi raportării la cerinţele domeniului antitrafic
1.4.4. Elaborarea instrucțiunilor
specifice cu privire la procedura
de analiză/monitorizare a
situației traficului de ființe
umane
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Parteneri 2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instrucțiuni
specifice elaborate
1.4.5. Implementarea de către
organele teritoriale de asistență
socială a modulului Servicii
sociale din cadrul Sistemului
Informațional Automatizat
Asistență Socială
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
(Agenția Națională Asistență
Socială)
Parteneri 2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Modulul Servicii sociale
din cadrul Sistemului
Informațional Automatizat
Asistență Socială
implementat
Obiectiv specific 4.3.:
Consolidarea mecanismului de gestionare a informaţiilor în domeniul traficului de persoane
1.4.6. Ajustarea bazei centrale
de date, privind evidența
cauzelor penale pornite pe
infracțiunea de trafic al ființelor
umane
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Bază centrală de date
ajustată
1.4.7. Instruirea specialiştilor în
utilizarea Băncii centrale de date
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de instruiri realizate
Număr de specialiști
instruiți
Obiectiv specific 4.4.:
Realizarea cercetărilor cu scop de reflectare a tendințelor traficului ființelor umane
1.4.8. Abordarea de către
masteranzii instituțiilor de
învățământ în elaborarea tezelor
a subiectelor ce țin de traficului
ființelor umane prevenirea și
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării
Instituțiile de
învățământ
superior
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de lucrări și teze
elaborate
Tematica abordată
49
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
combaterea
1.4.9. Realizarea cercetărilor în
scop de reflectare a
fenomenului şi tendinţelor ale
traficului ființelor umane
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării,
Ministerul
Afacerilor Interne
Instituțiile de
învățământ
superior
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de cercetări
realizate
Tematica abordată
1.4.10. Elaborarea Studiului
asupra riscurilor traficului
ființelor umane în contextul
crizei migraționiste recente
Ministerul Afacerilor Interne,
Inspectoratul General al Poliției
(Biroul Migrație și Azil,
Inspectoratul General al Poliţiei
de Frontieră,
Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Centrul
Internațional „La
Strada”
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
60,0 Studiu elaborat şi publicat
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare
Obiectiv general 5:
Consolidarea mecanismelor de planificare și gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acțiunilor în domeniul vizat
Obiectiv specific 5.1.:
Creşterea treptată a finanţării acțiunilor antitrafic din bugetul de stat şi local
1.5.1. Planificarea resurselor
financiare în bugetul de stat şi
bugetele locale pentru realizarea
acţiunilor de prevenire şi
combatere a traficului ființelor
umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării,
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene,
Ministerul Justiției,
Ministerul Finanțelor,
Procuratura Generală
Autoritățile publice
locale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Resurse financiare
planificate
1.5.2. Îmbunătățirea
procedurilor de repatriere prin
modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 948 din
07.08.2008 ”pentru aprobarea
Regulamentului privind
procedura
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Proiect de hotărâre de
Guvern elaborat și
promovat
50
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
de repatriere a copiilor şi
adulţilor – victime ale traficului
de fiinţe umane, a persoanelor
aflate în situație de dificultate,
precum şi a copiilor neînsoţiţi
Secțiunea 2
PREVENIREA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
2.1. Informarea publicului larg
Obiectiv general 6:
Creşterea gradului de informare a publicului larg despre fenomenul traficului de ființe umane
Obiectiv specific 6.1.:
Informarea publicului larg despre tendinţele curente ale fenomenului traficului de ființe umane
2.1.1. Coordonarea desfăşurării
Campaniei naţionale de
informare şi sensibilizare
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Autoritățile publice
locale,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Campanie desfășurată
2.1.2. Susținerea campaniilor
informaționale cu referire la
noile tendințe și riscuri ale
traficului ființelor umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne
Autoritățile publice
locale, Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de campanii/acțiuni
realizate
2.1.3. Desfășurarea sesiunilor de
instruire privind amenințările
fenomenului traficului de ființe
umane și a fenomenelor conexe
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene,
Procuratura Generală
Autoritățile publice
locale Organizații
necomerciale și
mass-media,
Înaltul Comisariat
pentru
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de sesiuni
desfășurate
Număr de participanți
51
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Refugiaţi al Naţiuni
lor Unite
2.1.4. Organizarea campaniilor
de informare cu privire la
fenomenul traficului de ființe
umane şi a crimelor conexe
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării,
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene,
Ministerul Justiției,
Procuratura Generală
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Autoritățile publice
locale Organizații
necomerciale și
mass-media
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de acțiuni realizate
Număr de participanți
2.1.5. Asigurarea solicitanților și
agenților economici cu
informații și consultații privind
angajarea legală în țară și/sau
peste hotare
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale (Agenția
Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă),
Agenția Servicii Publice
(Departamentul înregistrare și
licențiere a unităților de drept)
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de acțiuni realizate
Număr de participanți
Tematica abordată
Obiectiv specific 6.2.:
Informarea angajatorilor despre caracteristicile criminalităţii, cazurile reale a traficului de ființe umane şi crimele conexe
2.1.6. Asigurarea instruirii
angajatorilor din sectorul privat
cu privire la infracțiunile ce țin
de traficul de ființe umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane),
Ministerul Afacerilor Interne
Procuratura
Generală,
Organizații
necomerciale,
Patronatele,
Sindicatele,
Organizați
Internațională
pentru Migrație
2019-
2020
Surse
externe
Număr de instruiri realizate
Număr de angajatorilor
instruiți
2.1.7. Informarea/instruirea
angajatorilor din sectorul agricol
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
2019-
2020
În limitele
bugetului
Surse
externe
Număr de instruiri realizate
Număr de specialiști
52
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
despre procedura legală de
angajare și evitarea situațiilor de
exploatare prin muncă și
prevenirea traficului de ființe
umane
Mediului,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
(Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă,
Inspectoratul de Stat al Muncii)
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane), Centrul
Naţional de
Formare, Asistenţă,
Consiliere şi
Educaţie din
Moldova
“CNFACEM”,
Organizații
necomerciale,
Patronatele,
Sindicatele
aprobat instruiți
Obiectiv specific 6.3.:
Informarea mass-mediei privind reflectarea corectă a subiectelor cu referire la fenomenul TF
2.1.8. Asigurarea instruirii
reprezentanților mass-media
privind reflectarea subiectelor ce
țin de prevenirea și combaterea
traficului de ființe umane
Cancelaria de Stat (Secretariatul
Permanent al Comitetului
național pentru combaterea
traficului de ființe umane)
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Consiliul Național
al Audiovizualului
Centrul
Internațional pentru
Dezvoltarea
Politicii
Migraționale
2019-
2020
Surse
externe
Număr de instruiri realizate
Număr de participanți din
mass-media
locală/națională
Obiectiv specific 6.4.:
Informarea diasporei despre fenomenul traficului de ființe umane și consecințele acestuia
2.1.9. Promovarea activităţilor
de informare, educare,
comunicare, în special pentru
tineri, privind fenomenul
traficului de ființe umane,
riscurile și consecințele acestuia
Cancelaria de Stat (Biroul
Relaţii cu Diaspora),
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării,
Ministerul Afacerilor Interne
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de activități
organizate
Număr de participanți
Numărul de țări implicate
Număr de materiale
informative publicate și
53
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene,
traficului de ființe
umane),
Procuratura
Generală,
Organizații
necomerciale
distribuite
2.1.10. Informarea diasporei
despre fenomenul traficului de
ființe umane, consecințele
acestuia și instituțiile la care pot
să se adreseze în caz de
necesitate
Cancelaria de Stat (Biroul
Relaţii cu Diaspora),
Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de activități
organizate
Număr de participanți
Numărul de țări implicate
2.1.11. Organizarea concursului
de artă (fotografie/desen)
orientat pe sensibilizarea
tinerilor privind fenomenul
traficului de ființe umane și a
infracțiunilor conexe
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării
Cancelaria de Stat
(Secretariatul
Permanent al
Comitetului
național pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Autoritățile publice
locale, Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de concursuri
organizate
Număr de participanți
2.2. Reducerea vulnerabilității
Obiectiv general 7:
Reducerea vulnerabilității cetățenilor la traficul de ființe umane
Obiectiv specific 7.1.:
Asigurarea informării grupurilor de risc cu privire la noile tendinţe ale traficului de ființe umane şi a infracţiunilor conexe
54
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
2.2.1. Informarea
copiilor/elevilor/studenților/
tinerilor, persoanelor
defavorizate cu privire la
riscurile legate de noile tendințe
în evoluția fenomenului
traficului de ființe umane,
fenomenelor conexe și cu privire
la mecanismele de protecție
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale
Ministerul
Afacerilor Interne,
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
locale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de întrevederi, lecții
publice realizate
Număr de beneficiari
Număr de persoane
informate
2.2.2. Elaborarea informaţiilor,
programelor accesibile grupului
de risc, inclusiv persoanelor cu
dizabilități, inclusiv hipoacuzici,
cu privire la riscurile legate de
noile tendinţe în evoluţia
fenomenului traficului de ființe
umane şi a fenomenelor conexe
şi cu privire la mecanismele de
protecţie
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării,
Ministerul Afacerilor Interne
Centrul
Internațional „La
Strada”,
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
locale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de
informații/programe
elaborate
Obiectiv specific 7.2.:
Dezvoltarea mecanismelor de angajare sigură a cetăţenilor Republicii Moldova atât în ţară, cât şi peste hotare
2.2.3. Informarea potențiali
lor migranți privind avantajele,
dezavantajele migrației și
riscurile migrației ilegale
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne
(Inspectoratul General al Poliţiei
de Frontieră)
Centrul
Internațional „La
Strada”,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Metode și instrumente
utilizate
Număr de persoane
informate
2.2.4. Încheierea acordurilor
bilaterale/multilaterale între
autoritățile publice, organizații
necomerciale, organizații
internaționale în vederea
asigurării angajării sigure a
cetățenilor Republicii Moldova
în câmpul muncii, atât în țară cât
și peste hotare
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de acorduri
încheiate
Țările cu care s-au încheiat
acorduri
55
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
2.2.5. Asigurarea accesului
potenţialilor emigranţi la piaţa
de muncă naţională şi de peste
hotare în condiţii echitabile şi
protejate
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Centrul
Internațional „La
Strada”
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de servicii oferite
Număr de persoane
angajate
Obiectiv specific 7.3.:
Asigurarea accesului copiilor şi adolescenţilor la informaţii despre posibilele pericole ale traficului de ființe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului
2.2.6. Includerea în Curricula
pentru ciclul gimnazial
informații cu privire la traficul
de ființe umane, egalitatea de
gen, drepturile copilului
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Organizații
necomerciale
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de curriculum-uri
completate
2.2.7. Instruirea cadrelor
didactice la subiectul ce ține de
traficul de ființe umane
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării,
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul
Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Numărul de cadre instruite
Număr de instituții
universitare incluse în
instruire
2.3. Controlul administrativ
Obiectiv general 8:
Consolidarea mecanismelor de reglementare și controlul activităților agenților privați în scop de prevenire a exploatării
Obiectiv specific 8.1.:
Asigurarea mecanismelor de control administrativ pentru sectoarele economice vulnerabile, care pot influenţa traficul de ființe umane
2.3.1. Instituirea mecanismului
de reglementare și control strict
de stat a activității agenţilor
economici privaţi din sectoarele
vulnerabile (agricol și zootehnic,
construcții)
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Autorități publice
locale (Comisii
teritoriale pentru
combaterea
traficului de ființe
umane),
Organizații
necomerciale
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Instrumente de control
aplicate
Obiectiv specific 8.2.:
Asigurarea controlului raporturilor de muncă în sectoarele economice formale / informale vulnerabile la exploatarea prin muncă în interiorul ţării
2.3.2. Elaborarea unui mecanism
de monitorizare a sectoarelor
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Sindicatele,
Patronatele,
2018-
2020
În limitele
bugetului
Surse
externe
Mecanism de monitorizare
elaborat și pilotat
56
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
economice vulnerabile la
exploatare prin trafic/ muncă în
interiorul țării, cum ar fi
construcțiile, agricultura,
zootehnie, etc.
(Inspectoratul de Stat al
Muncii), Ministerul Economiei
și Infrastructurii
Organizații
necomerciale
aprobat
2.3.3. Colaborarea instituţională
şi schimbul de informaţii la
nivel local şi naţional, în special
între inspectorii de muncă şi
ofițerii de urmărire penală
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Inspectoratul de Stat al Muncii,
Ministerul Afacerilor Interne
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de controale
comune a agenților
economici
Obiectiv specific 8.3.:
Informarea agenţiilor economice despre necesitatea respectării drepturilor sociale și a condițiilor de muncă ale salariaților
2.3.4. Elaborarea instrucțiunilor
de angajare și respectare a
drepturilor sociale și a
condițiilor de muncă ale
salariaților (sectorul agricol,
zootehnic și construcții).
Ministerul Economiei și
Infrastructurii
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Sindicatele,
Patronatele,
Organizații
neguvernamentale
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de instrucțiuni
elaborate
SECȚIUNEA 3
ASISTENȚA SOCIALĂ ȘI PROTECŢIA VICTIMELOR ȘI PREZUMATELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE
3.1. Identificarea și referirea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane
Obiectiv general 9:
Consolidarea cooperării sistemice între instituțiile abilitate în identificarea victimelor și prezumatelor victime ale tuturor formelor de trafic al ființelor
umane
Obiectiv specific 9.1.:
Consolidarea şi dezvoltarea metodelor și instrumentelor multidisciplinare de identificare în cadrul SNR a victimelor și prezumatelor victime ale traficului
de ființe umane
3.1.1. Instruirea specialiştilor
Sistemului național de referire în
implementarea mecanismelor
eficiente de identificare a
victimelor traficului de ființe
umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Ministerul
Afacerilor Interne,
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație,
Organizații
2018 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
Număr de activități
organizate
Număr de victime și
prezumate victime
identificate
57
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
necomerciale,
Autorități publice
locale
3.1.2. Instruirea specialiştilor
Ministerului Afacerilor Interne,
care contactează direct cu
cetățenii străini, solicitanții de
azil, apatrizii, în special plasați
în centrele specializate, în
identificarea victimelor printre
străini
Ministerul Afacerilor Interne
(Biroul Migrație și Azil,
Inspectoratul General al Poliţiei
de Frontieră)
Cancelaria de Stat
(Biroul Relaţii cu
Diaspora), Înaltul
Comisariat pentru
Refugiaţi al Naţiuni
lor Unite,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
Număr de activități
realizate
Număr de victime și
prezumate victime
identificate
3.1.3. Crearea și pilotarea
Serviciului primar mobil în
vederea identificării timpurii a
cazurilor de trafic al ființelor
umane, în special copii
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Autoritățile publice
locale,
Fundația Elvețiană
Terre des Hommes
Moldova,
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Serviciu mobil creat și
pilotat
3.1.4. Identificarea instituției și
stabilirea mecanismului de
acordare a statutului de
prezumată victimă
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Centrul pentru asistența și
protecția victimelor și
potențialelor victime ale
traficului de ființe umane
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Instituție identificată,
Mecanism de acordare a
statutului de prezumată
victimă instituționalizat
3.1.5. Desemnarea specialiștilor
din subdiviziunile teritoriale
Agenției Servicii Publice, pentru
optimizarea procedurilor de
înregistrare, întocmire a actelor
de stare civilă și asigurare cu
acte de identitate a victimelor și
prezumatelor victime
Agenția Servicii Publice 2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Lista specialiștilor aprobată
Număr de beneficiari, care
și-au perfectat actele de
stare civilă și actele de
identitate
Obiectiv specific 9.2.:
Asigurarea acordării perioadei de reflecție prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, în conformitate cu cadrul legal
58
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
3.1.6. Stabilirea mecanismului
de evidență a victimelor și
prezumatelor victime ale
traficului de ființe umane, care
au beneficiat de o perioadă de
reflecţie de minimum 30 de zile,
în conformitate cu prevederile
cadrului normativ
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de victime și
prezumate victime care au
beneficiat de perioadă de
reflecție
3.1.7. Elaborarea și distribuirea
materialelor informative despre
drepturile victimelor traficului
de ființe umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale,
Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, Ministerul
Afacerilor Interne
Autoritățile publice
locale, Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de materiale
elaborate
Număr de materiale
distribuite
3.1.8. Monitorizarea
funcționalității mecanismului de
asigurare cu interpret și
traducător în conformitate cu
Legea nr. 264 din 11.12.2008
Ministerul Justiţiei,
Ministerul Afacerilor Interne,
Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate şi
Cauze Speciale,
Procuratura Generală
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Numărul de cazuri în care
se asigură serviciile
traducătorului/interpretului,
Număr de cazuri în care nu
se asigură serviciile
traducătorului/interpretului
3.2. Repatrierea victimelor și prezumatelor victime al traficului de ființe umane
Obiectiv general 10:
Consolidarea capacităților instituționale, inclusiv în Misiunile diplomatice și oficiile consulare, în eficientizarea procedurii de repatriere
Obiective specifice 10.1.:
Dezvoltarea capacităților specialiștilor în aplicarea procedurilor de repatriere
3.2.1. Instruirea specialiştilor
din administraţia publică
centrală şi locală în aplicarea
procedurilor de repatriere
Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene,
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Autoritățile publice
locale, Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
Număr de activități
realizate
Dezvoltarea mecanismelor de utilizare a resurselor financiare
3.3. Reabilitarea și reintegrarea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane
Obiectiv general 11:
Accesul victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane la asistență socială și protecție calitativă
Obiective specifice 11.1.:
Asigurarea informării victimelor și prezumatelor victime despre drepturile lor la servicii
59
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
3.3.1. Informarea specialiștilor
din domeniul asistenței
persoanelor hipoacuzice cu
suportul interpreților specializați
în limbaj mimico-gestual, despre
fenomenul traficului de ființe
umane, consecinţele acestuia şi
drepturile lor la asistenţă şi
protecţie
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Asociația Surzilor
din Republica
Moldova,
Organizații
neguvernamentale,
Autoritățile publice
locale, mass-media
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
informați Numărul de
ședințe de informare
Obiectiv specific 11.2.:
Asigurarea asistenței și protecției victimelor și prezumatelor victime adulte prin programe de reabilitare și reintegrare pe termen lung
3.3.2. Elaborarea programelor
de asistență specializată pentru
victimele și prezumatele victime
ale traficului de ființe umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
locale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de programe
elaborate
3.3.3. Dezvoltarea serviciilor
specializate pentru bărbați
victime ai traficului de ființe
umane
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
locale
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de servicii
dezvoltate
Număr de victime și
prezumate victime bărbați
asistate
3.3.4. Implementarea
programelor de dezvoltare a
abilităților antreprenoriale,
profesionale şi re/integrarea
victimelor, prezumatelor victime
inclusiv cu dizabilități pe piaţa
muncii
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale (Agenția
Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă), Ministerul
Economiei și Infrastructurii
(Organizaţia pentru Dezvoltarea
Sectorului Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii)
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
locale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de programe
implementate
număr de beneficiari incluși
în programe
Obiectiv specific 11.3.:
Asigurarea protecţiei şi suportului pe termen lung în reabilitarea și reintegrarea victimelor traficului de copii în corespundere cu principiul interesului
superior al copilului
3.3.5. Dezvoltarea și aplicarea
programelor și serviciilor de
asistenţă şi protecţie pe termen
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Organizații
necomerciale,
Autoritățile publice
2019-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Programe și servicii
dezvoltate și aplicate
Număr de beneficiari ai
60
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
lung pentru reabilitarea şi
re/integrarea victimelor, inclusiv
copii victime ale traficului
locale, parteneri programelor/serviciilor
Obiectiv specific 11.4.:
Consolidarea mecanismului de cooperare între cele trei nivele ale SNR (comunitar, raional, național)
3.3.6. Modificarea cadrului
metodologic al activității
asistentului social prin
asigurarea mecanismului de
referire a beneficiarilor din
cadrul Sistemului Național de
referire de către specialiştii
competenți
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale
Autoritățile publice
locale, Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Cadru metodologic
modificat,
Mecanism de referire
consolidat
Secțiunea 4
PEDEPSIREA
4.1. Urmărirea penală și judecarea cauzelor
Obiectiv general 12:
Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală și procesului judiciar conform standardelor internaționale de justiție penală
Obiectiv specific 12.1.:
Fortificarea capacităților de investigare și urmărire penală a instituțiilor specializate în combaterea traficului de ființe umane
4.1.1. Majorarea numărului
specialiștilor cu atribuții
analitice a Centrului pentru
combaterea traficului de
persoane
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Ministerul Finanţelor
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de specialiști noi
angajați
4.1.2. Dezvoltarea Bazei de date
(pe bază de I2base)
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Bază de date dezvoltată
4.1.3. Instruirea polițiștilor și
procurorilor în administrarea și
utilizarea bazei de date (I2base)
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul integrat de pregătire
pentru aplicarea legii),
Procuratura Generală
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de specialiști
instruiți
4.1.4. Dotarea cu echipament
corespunzător necesităților de
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
Surse
externe
Echipament procurat și
funcțional
61
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
investigare și documentare
calitative a cazurilor de trafic de
ființe umane
traficului de persoane,
Inspectoratul General al Poliției
de Frontieră),
Procuratura Generală
aprobat
4.1.5. Elaborarea instrumentelor
pentru eficientizarea
interacțiunii și schimbului de
informaţie între instituţiile
implicate în cadrul procesului
penal în cauzele traficului de
ființe umane
Ministerul Afacerilor Interne,
Procuratura Generală
parteneri 2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Instrumente elaborate,
aprobate și aplicate în
schimbul de informații
4.1.6. Majorarea numărului de
procurori în cadrul Biroului
antitrafic și investigare a
crimelor cibernetice a
Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale și
echiparea corespunzătoare a
acestei subdiviziuni
Procuratura Generală,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale,
Ministerul Finanţelor
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de procurori în
cadrul Biroului antitrafic și
investigare a crimelor
cibernetice a
Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității
Organizate şi Cauze
Speciale a fost majorat și
echipat corespunzător
Obiectiv specific 12.2.:
Asigurarea unui proces de judecată echitabil cu respectarea normelor internaționale din domeniu
4.1.7. Monitorizarea și analiza
practicii judiciare pe cazurile de
trafic de ființe umane sub
aspectul pedepselor aplicate și al
calificării juridice a acțiunilor
infracționale
Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Numărul de Studii realizate
și recomandări elaborate
Obiectiv specific 12.3.:
Ajustarea cadrului normativ cu privire la revizuirea statutului Centrului pentru combaterea traficului de persoane
4.1.8. Revizuirea competențelor
și subordonării Centrului pentru
combaterea traficului de
persoane cu trecerea acestuia în
Ministerul Afacerilor Interne
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Competențe și subordonare
revizuită
62
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
subordinea directă a
Inspectoratului General al
Poliției (acțiune direct
dependentă de reforma
instituțională)
4.1.9. Elaborarea Strategiei de
dezvoltare instituţională a
Centrului pentru combaterea
traficului de persoane
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane)
Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Strategie elaborată și
aprobată
Obiectiv specific 12.4.:
Dezvoltarea procedurilor de efectuare a investigațiilor financiare paralel cu infracțiunile de trafic al ființelor umane și utilizarea tehnologiei
informaționale
4.1.10. Elaborarea
instrumentului de efectuare a
investigațiilor financiare și
instruirea ofițerilor de
investigații și ofițerilor de
urmărire penală din cadrul
Centrului pentru combaterea
traficului de persoane și a
procurorilor din cadrul Biroului
antitrafic și investigarea
crimelor cibernetice al
Procuraturii pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale,
procurorii specializați din
teritoriu în domeniul
desfăşurării procedurii de
urmărire penală privind spălarea
banilor, efectuării investigațiilor
financiare paralele pe cazurile
de trafic de ființe umane și
infracțiuni conexe
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Procuratura Generală,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Instrument de efectuarea a
investigaților financiare
elaborat și aplicat
Număr de specialiști
instruiți
Număr de activități
realizate
4.1.11. Realizarea investigațiilor Ministerul Afacerilor Interne 2018- În limitele Numărul de investigații
63
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
financiare în vederea confiscării
bunurilor dobândite sau folosite
la comiterea infracțiunilor de
trafic al ființelor umane, precum
și recuperării prejudiciului
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Procuratura Generală,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
2020 bugetului
aprobat
efectuate, bunuri
sechestrate sau/și confiscate
Instrument de efectuarea a
investigaților financiare
elaborat și aplicat
4.1.12. Asigurarea cu
echipament modern pentru
investigarea cazurilor de
utilizare a tehnologiei
informaționale la comiterea
infracțiunilor de trafic de ființe
umane și celor conexe
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Procuratura Generală,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Echipament modern
procurat și funcțional
4.1.13. Procurarea
echipamentului pentru Direcția
de Protecție a Martorilor a
Ministerului Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Interne
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2019 În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Echipament procurat și
funcțional
4.2. Protecția victimelor și a martorilor în procesul penal
Obiectiv general 13: Consolidarea sistemului de protecție a victimelor și martorilor potrivit normelor de asistență juridică internațională.
Obiectiv specific 13.1.:
Asigurarea informării victimelor traficului de ființe umane despre dreptul lor cu privire la accesul la justiție și cu privire la alte drepturi speciale
4.2.1. Informarea victimelor şi
martorilor într-un limbaj
accesibil despre drepturile lor în
procesul penal
Ministerul Afacerilor Interne,
Procuratura Generală,
Procuratura
pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de victime/martori
informate
Metode și instrumente
utilizate în informare
Număr de victime/martori
asistate de avocat
Număr de acțiuni civile
înaintate
Obiectiv specific 13.2:
Asigurarea utilizării metodelor speciale de audiere a victimelor și martorilor a traficului de ființe umane
64
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
4.2.2. Elaborarea standardelor
pentru funcţionarea camerelor
de audieri a minorului
victimă/martor
Ministerul Justiţiei, Procuratura
Generală, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale
Centrul Național de
Prevenire a
Abuzului față de
Copii
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Standarde elaborate și
aprobate
4.2.3. Efectuarea Studiului
asupra cazurilor de audiere
repetată a victimelor și
martorilor în cauzele penale de
trafic de ființe umane și trafic de
copii
Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Centrul
Internațional „La
Strada”,
Organizații
necomerciale,
parteneri
2018-
2019
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Studiu realizat,
recomandări elaborate
4.2.4. Audierea victimelor și
martorilor în condițiile
prevăzute de art.115 Cod de
procedură penală și utilizarea
înregistrărilor de către instanțele
de judecată
Procuratura Generală,
Ministerul Afacerilor Interne
(Centrul pentru combaterea
traficului de persoane),
Curtea Supremă de Justiție
Centrul
Internațional „La
Strada”,
Centrul pentru
asistența și
protecția victimelor
și prezumatelor
victime ale
traficului de ființe
umane
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de victime/martori
audiate, în condițiile
prevăzute de art.115 Cod
de procedură penală
Număr de înregistrări
utilizate în instanța de
judecată
4.3. Restabilirea drepturilor victimelor traficului de ființe umane și acordarea compensațiilor
Obiectiv general 14:
Asigurarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane la compensare și despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat
Obiectiv specific 14.1.: Asigurarea accesului victimelor traficului de ființe umane la informaţii despre posibilităţile de compensare şi procedurile judiciare
sau administrative relevante
4.3.1. Informarea victimelor
despre mecanismul de
compensare
Ministerul Afacerilor Interne,
Procuratura Generală,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Organizații
necomerciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Număr de victime
informate
Obiectiv specific 14.2.:
Realizarea respectării drepturilor victimelor traficului de ființe umane la compensare financiară din partea statului
4.3.2. Implementarea Ministerul Justiţiei, Ministerul 2018- În limitele Comisie
65
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
Regulamentului de activitate al
Comisiei interdepartamentale
pentru compensarea financiară
de către stat a prejudiciului
cauzat prin infracțiune și
monitorizarea procesului de
compensare financiară a
victimelor traficului de ființe
umane
Finanţelor, Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale
2020 bugetului
aprobat
interdepartamentală
funcțională
Număr de victime ale
traficului de ființe umane
care au beneficiat de
compensații financiare
Secțiunea 5
PARTENERIAT INTERNAŢIONAL
5.1. Parteneriat internațional
Obiectiv general 15: Consolidarea cooperării intre autorităţile competente, partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi de origine în
vederea eficientizării prevenirii și combaterii traficului de ființe umane
Obiectiv specific 15.1.:
Dezvoltarea colaborării internaționale cu principalele state de destinaţie și de tranzit
5.1.1. Încheierea acordurilor
bilaterale cu țările de destinație
și tranzit în materie de
repatriere, asistență, protecție și
urmărire penală
Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, Procuratura
Generală, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
Misiunea
Organizației
Internaționale
pentru Migrație
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de acorduri
încheiate
Țările cu care s-au încheiat
acorduri
5.1.2. Efectuarea investigaţiilor
internaţionale, inclusiv prin
intermediul Echipelor comune
de investigații
Procuratura Generală,
Ministerul Afacerilor Interne,
Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de investigații
internaționale efectuate
Număr de Echipe comune
de investigații create
Obiectiv specific 15.2.:
Asigurarea schimbului de informaţii şi alte forme de asistenţă juridică internaţională
5.1.3. Utilizarea formelor de
asistență juridică internațională
pe cazurile de trafic de ființe
Procuratura Generală,
Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Justiţiei,
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Surse
externe
Număr de comisii rogatorii,
numărul de persoane
extrădate, numărul
66
\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx
umane și infracțiuni conexe Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Orga
nizate şi Cauze Speciale
procedurilor penale
transferate
Obiectiv specific 15.3.:
Consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale
5.1.4. Dezvoltarea relaţiilor de
cooperare prin intermediul
organizațiilor internaționale cu
autoritățile competente din ţările
de origine, tranzit și destinaţie
ale traficului de fiinţe umane
Ministerul Afacerilor Interne
2018-
2020
În limitele
bugetului
aprobat
Puncte de contact stabilite
şi valorificate;
acorduri semnate/
valorificate; numărul de
victime eliberate din
exploatare;
numărul persoanelor
reţinute în urma schimbului
de informaţii;
grupări criminale
organizate
documentate/anihilate
NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale
de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi
al Planului de acţiuni pentru anii 2018-2020 în vederea implementării
Strategiei naţionale
Anul 2016 a constituit pentru comunitatea antitrafic un an de finalizare a
Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (TFU)
pentru anii 2014-2016, cât şi a Strategiei Sistemului Naţional de Referire (SNR)
pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU pentru anii 2009-2016.
Până în prezent, comunitatea antitrafic a acumulat o experienţă enormă pe
domeniul de referinţă, inclusiv prin elaborarea şi implementarea a 6 Planuri de
acţiuni pentru perioadele: 2001, 2005 - 2006, 2008 - 2009, 2010 - 2011, 2012 -
2013 şi 2014 - 2016. Prin urmare, în acest domeniu se implementa politica pe 2
documente strategice.
Prin elaborarea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei
naţionale de prevenire şi combatere a TFU pentru anii 2018-2023 (în continuare
proiectul Strategiei) şi al Planului de acţiuni pentru anii 2018-2020 în vederea
implementării Strategiei naţionale (în continuare proiectul Planului), începând cu
anul 2018se trece la o nouă abordare a politicii,prin elaborarea unui document
naţional strategic, care va îngloba obiectivele statului în lupta împotriva
fenomenului TFU. Aceasta va conduce la armonizarea şi eficientizarea resurselor
umane şi financiare, la monitorizarea şi analiza gradului de implementare a documentului.
Scopul Strategiei constă în dezvoltarea durabilă a sistemului naţional de
prevenire şi combatere a TFU prin prisma paradigmei 4P, care includ: prevenirea
TFU; protecţia socială şi asistenţa victimelor TFU; urmărirea penală şi judecarea
cauzelor; dezvoltarea cooperării internaţionale şi măsurile generale de
implementare a politicii: îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglementare,
consolidarea capacităţilorresurselor umane, asigurarea managementului
informaţional, inclusiv coordonarea şi monitorizarea, precum şi mobilizarea
resurselor financiare necesare.
Strategia şi Planul vor contribui la consolidarea acţiunilor Guvernului
Republicii Moldova în respectarea angajamentelor internaţionale asumate în
prevenirea şi combaterea TFU şi a infracţiunilor conexe. De asemenea, Strategia va
asigura continuitatea politicii de stat privind reformarea relaţiilor de cooperare
naţională şi transnaţională între organizaţiile guvernamentale, nonguvemamentale
şi interguvemamentale pentru implementarea măsurilor de prevenire şi combatere
a TFU, în vederea promovării drepturilor victimelor TFU conform principiilor
respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
Proiectul Strategiei şi proiectul Planului au fost coordonate cu autorităţile publice
centrale şi locale, partenerii de dezvoltare, obiecţiile şi propunerile cărora sunt
Proiectul Strategiei este structurat în 6 capitole, şi cuprinde:I. Introducere,
II. Analiza situaţiei şi definirea problemelor,
III. Obiective generale. Impactul şi rezultatul aşteptat,
IV. Estimarea impactului şi a costurilor,V. Analiza SWOT,
VI. Etapele de implementare. Proceduri de monitorizare şi raportare.
Strategia reprezintă primul document de politici publice elaborat până în
prezent, care înglobează atât Planul de acţiuni cât şi principiile în baza cărora a fost
elaborată Strategia SNR, armonizând aceste prevederi ca răspuns la provocările din
domeniu. Strategia reprezintă primul document, care cuprinde o analiză în
domeniul prevenirii şi combaterii TFU pe ultimii 10 ani, în baza căreia au fost
identificate problemele, obiectivele, impacturile şi rezultatele aşteptate pentru următorii ani.
Implementarea Strategiei se va efectua în două etape:
Etapa I - anii 2018-2020;
Etapa II- anii 2020-2023.
Proiectul Planului a fost elaboratîn scopul implementării Strategiei pentru
anii 2018-2020 (Etapa I) şi consecutiv prevede acţiuni de realizare a Strategiei,
conform structurii acesteia, cuprinzând 5 secţiuni:
I. Măsuri generale de susţinere,
II. Prevenirea traficului de fiinţe umane,
III. Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi prezumatelor victime ale
traficului de fiinţe umane,
IV. Pedepsirea şi
V. Parteneriatul internaţional.
în proiectul Planului 2018-2020 sunt incluse 104 de activităţi propuse de
către autorităţile publice, care reflectă implicarea fiecărei instituţii în realizarea
obiectivelor stabilite conform competenţelor instituţionale, cu accent pe implicarea
mai activă şi a autorităţilor publice locale cu dezvoltarea parteneriatelor locale.
în vederea elaborării documentului a fost contractat un expert naţional şi unul
internaţional, precum şi a fost constituit grupul de lucru inter-instituţional, format
din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, organizaţiilor neguvemamentale
şi interguvemamentale competente în domeniul prevenirii şi combaterii TFU.
Misiunile OSCE şi OIM în Moldova au fost partenerii care au susţinut financiar şi
expertizăprocesul de elaborare, şi promovare a proiectelor documentelor în cauză,
iar Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea TFU (SP al
CN CTFU) a asigurat logistic şi coordonatprocesul.
Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi al
Planului de acţiuni a fost elaborat în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 241-XVI
din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea TFU, Legea nr. 137 din
29.07.2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, Legea nr. 317 din
18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Hotărârea Guvernului nr. 33 din
11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de
documentele de politici şi cu prevederile instrumentelor internaţionale, ratificate de
către Republica Moldova, cum ar fi Convenţia Consiliului Europei privind lupta
împotriva TFU, ratificată prin Legea nr. 67-XVI din 30 martie 2006, Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi Protocolul
adiţional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în
special al femeilor şi copiilor, ratificată prin Legea nr. 17-XV din 17 februarie 2005.
Acţiunile prevăzute de Plan urmează a fi realizate conform art. 35, alin (2) din Legea nr. 241 din 20.10.2005.
A
In bugetul de stat sunt planificate resurse financiare pentru întreţinerea
Centrelor/serviciilor de plasament pentru victimeleşi prezumatelevictime ale TFU,
inclusiv copii,serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii „Telefonul
Copilului” 116 111, efectuarearepatrierilor. Totodată, de la bugetul de stat sunt
finanţate Centrele de plasament şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă din
mun. Chişinău şi Bălţi, achitată alocaţia de integrare sau reintegrare, serviciile de
orientare şi formare profesională,documentare,serviciile de informare şi consiliere
profesională, funcţionareacamerelor de audiere a copiilor victime/ martori ai
infracţiunilor.
De la Fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală sunt contractate şi
finanţate 41 Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi 37 Centre Comunitare de
Sănătate Mintală.
Suplimentar este necesar de prevăzut resurse financiare în bugetul de stat
pentru: completarea statului de personal al Ministerului Justiţiei cu o unitate în
vederea asigurării realizării atribuţiilor ministerului la implementarea
mecanismului de compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin
infracţiune, completarea statului de personal al PC COCS (minimum cu 3 unităţi),
realizarea campaniilor de informare, inclusiv editarea materialelor, precum şi
pentru modernizarea infrastructurii pentru combaterea TFU, în special a bazei
materiale şi tehnice a CCTP.____________________________________________
Tudor ULIANOVSCHI
Ministru al afacerilor externe şi integrării europene,
Preşedinte al Comitetului naţional
pentru combaterea traficului de fiinţe umane
Recommended