View
4
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Anul al 2 3-lea Duminecă, 18/31 Octomvrie) 1915.Nr. 48
PR EŢ U L A B O N A M E N T U L U I :
Pe un a n ........................ . .' 4 cor. 40 bani.
Pe o jumătate do nn . . . 2 cor. 20 bani.
România, America şi alte ţări străine 11 cot, anual.
Abouameat-e 8e fac Ia „Tipografia Poporului“ Sibiiu.
r®ai@ posm ca .Apare în fiecare Duminecă^
Telefon Nr. 146.
Adresa telegrafică:- »Foaia Poporului«, Sibiiu.
INSERATE:- J
eă primesc la B IR O U L ADM INISTRAŢIEI
(Strada Măcelarilor Nr. 12).
Un şir petit prima-dată 14 bani, a două oară
12 bani, • a treia-oară 10 -bani.
in urmă sfaturi ale unuiO vorbire a directorului VIRGIL ONIŢIU.
Iubită tinerime şcolară l
Cum vă văd adunaţi, iubiţi elevi,
în ziua întâiu a noului an şcolar, su
fletul meu se veseleşte, dar în acelaş
tâmp se şi întristează. Co împărătul din
poveştile noastre poporale, un ochiu îmi
zimbeşte iar celalalt plânge.
Sunt vesel, dracii mei, când vă
văd că aţi alergat din toate părţile* la
acest templu do învăţătură româneasca,
la acest isvor do bunăcreştore creşti
nească, pentruca să vă înzestraţi cu ar
mele ştiinţei şi ale omeniei pentru vre
murile când veţi ajunge singuri stăpâni
peste voi. Sunt vesel când mă gândesc
la râvna aceasta maro a voastră pentru
lumina de carte şi pentru îndreptarea
moravurilor voastre, care v a adunat
aci. Sunt vesel când mă c get la iu
biţii voştri pfirinţi şi îngrijitori de acasă,
cari în zarva vremilor cumplite ce pe
trecem, cu drug jertfesc bani grei din
puţinul lor avut, pentru ca să vă va/ă
pe voi mai pricopsiţi decât «i şi mai
buni d* cât mulţimea celor răi. cari for
fotesc pretutindeni în lume.
Dar sunt trst şi un ochiu îmi
plâng«*, tlrrgli ino;, când mă gândesc
la atâţia iubiţi şcolari dc ai noştri, ale
căror ieţe senine ne lij>scsc azi aci; che
maţi la suprema j-rtfA, mânile l.»r azi
nu strâng cartea do învăţătură, pe care
n’au apucât’o s’o mântuiască, ci s’au
încleştat pe arma isvoritoaro de moarte.
Plânge inima în mine. când mă gân
desc la golurile cumplite ce a lăsat
acest râsboi în şirurile povăţuitorilor, a
profesorilor şcoalelor noastre, răpindu-ne
pe trei a;a de vrednici, aşa de buni şi
de distinşi sâmânăton! Mă întristează
pustiul ce s’a lăsat peste casele şi ca
petele celor mai mulţi iubiţi părinţi,
fraţi, surori şi neamuri de ale voastre.
Inima mea plânge când mă gândesc la
sărmanii orfani dintre voi, cărora răs
boiul nemilos şi nesfârşit v ’a răpit pe
iubitul vostru tată. Jalea mă apaşi,
când gândul meu sboară la sîrmanele
voastre mame cu gândul perdut după
tata, care nu mai vine... sau Ia suro
rile, cari zadarnic aşteaptă scrisori dela
fraţii duşi la bătaie. Mă doare grozav
când mă gândesc, că aproape nu mai
este căsuţă în ţara aceasta, care să nu-şi
aibă mortul şi morţii săi, în loc neştiut
pe tărâmuri străine, că aproape nu mai
este vatră. în care jarul să nu steie să
şiroaiese stângă de lacrămile vărsate
de cei ramaşi în jurul ei.
Dar ori-cât de mare să fie jalea
ce ne-a năpustit, noi nu avem putinţa
s’o curmăm, dar nici nu trebue să ne
lăsăm striviţi şi nimiciţi de ea. Tăria
aceasta s’o căutăm înainte de toate în
pildele şi poveţele legii noastre creştinc.
Să ne aducem aminte de patimile fără
samă ale Mântuitorului nostru pentru
noi, patimi cumplite, pe cari le-a sufe
rit fără vaif’tc şi fără deinădâjduire
pentru mântuin-a noastră! Să ne gândim
la păcatele noastre, pentru cari Celce
toate le ştie, no ispiteşte şi no pedep
seşte şi avem să ne punem toată nădej
dea în dreptatea şi milostivirea Lui, ca
tot 101 să tacă sfârşit suferinţelor şi să
usuce lacrimile noastre.
Dar pe lângă inângăerea co ne-o
uoate da legea noastră creştină în aceste
zile do cumpănă, datu-ne-a Dumnezeu
nouă oamenilor încă un leac care tă-
mftdueşte, întăreşte şi no ridică birui
tori peste năcazuri şi nenorociri. Leacul
acesta, iuh ţi elevi, este munca. Celco
munceşto nu aro vreme să se gândasca
la nenorocitile cari l-au ajuns, celco
munceşte află mângăero in munca lui
căci munca intfireşte trupul şi sufletul
si înviorează inima omului. Cine nu
ştie, că omul leneş e uricios, nesuferit
şi răutăcios? I^r omul harnic e senin
ca soarele, vesel, plin de voie. Omul
muncitoriu birueşte toate năcazurile, iar
cel leneş este biruit de ele.
lata dar pentru ce v:\ zic, dragii
mei, cei-ce aţi întrat între păreţii aces
tei case sfinţite prin munca atâtor mii
şi mii de şcolari harnici, — lăpădaţi de
pe voi haina urîtă a lenei şi a trândă-
virei! Intraţi aci cu gândul la Dum
nezeu şi cu hotărârea de-a munci cu
voie şi din răsputeri, pentru ca să vă
agonisiţi lumina minţii si curăţenia ini
mii, pe care o râvniţi-Iudemnaţi-vă unii pe alţii la stă
ruinţă şi la muncă! Săriţi-vă în ajutor
frăţeşte! Cei mari să povăţuiască pe
cei mici! Cei iari pe cei slabi! Cei de
prinşi la munca de carte, pe cei încă
nedeprlnşi! Faceţi ca acest edificiu cu
tot cuprinsul lui să se asamene cu o
coşniţă de albine, al căror zumzet de
muncă neîncetată să înveselească auzul
tuturor oamenilor de bine şi să alunge
duhurile chinuitoare ale jalei şi ale la
crimilor din jurul nostru.
Stăruinţa voastră în munca neîn
cetată, dragii mei, acum mai mult că
oricând trebue să fie deosebit de mare.
Căci pe lângă datorinţa maro ce o a-
veţi pentru mângâierea, întărirea şi lu
minarea sufletelor voastre prin muncă
stăruitoare, voi mai aveţi do nstădatâ
încă o datorinţă sfântă şi deosebit de
insre.Vodeţi, dragii mei, iubiţii voştri cei
de acasă cari v au dat la şcoală t;î în
«nul acesta cumplit de sulerinţe, au ochii
îndreptaţi în două părţi: do o parte la
locurile do groază de pe câmpurile do
bătaie, iar ,du nlta parto la şcoala noas
tră aci, unde v-au trimis pe voi cu atâ
tea nădejdi do bine!
Depo cele câmpuri do bătaie, veşti
bune nu so prea stiecoarăpo la ei, nu
mai durero şi jnlo i Toată mângâierea
lor o aşteaptă do ari do la voi! Veştile
buno despre progresul vostru sunt lea
cul co lo tâniădueşto grijile şi durerile
cclclalte! Şi vedeţi, ei, bunii voştri pă
rinţi, tutori şi îngrijitori de acasă, pen
tru jertfa lor do cheltuială şi pentru
marea lor dragoste şi griji co va poartă,
nu aşteaptă în schimb altceva dela voi
decât câto o ştir«* bună, că munciţi cu
tot sujlclul, că sunteţi cu ascultarc faţă
de profesorii voştri şi cu frica lui Dzeu
în inimi.lOste oaro înîre voi unul atat do
rău şi atât fără de suflet, ca să lip
sească şi do aceasta singură mângâiere
pe iubiţii săi de acasă? S ’ar putea să
fio măcar unul între voi, care pentru
atât bine ce i se face de cătră crescă
torii săi, să-i răsplât^f.scă pe ei cu su
părări şi cu dureri şi ele aici, de undo
aşteaptă mângâierea ştirilor bune? Cino-i
acela, care ar vrea să îngrămădească o
năpastă nouă pe capul celor ce-1 iubesc
şi cari şi de altfel năpăstuiţi sunt de
durerile ce le vin din altă parte ?
Nu, nu... Pragul acesta nu-1 poate
trece aşa un nelegiut!...
D e aceea, acum când inaugurăm
acest an şcolar, Vă îndemn dragii mei
iară şi iară să călcaţi în picioare şar
pele veninos al trândăviei, vă îndemn
să vă ridicaţi inimile la Dzeu, rugân-
du l să vă întărească în gândul bun ce
sa sălăşluit în sufletul vostru azi şi să
vă ajute ca până în sfârşit să nu pier
deţi drunvil drept pe care azi porniţi!
Şi cu voi împreună îmi înalţ şi eu
stasul meu şi rog pe bunul Dzeu, ca să
Pao-. 2O '« G P U * «D » 0 8 U JD S S î Nr. 48
binecuvânteze stăruinţele voastre aşa fel,
ca la sfârşitul anului şcolar, câod vă
veţi întoarco la casele voastre, — paşii
voştri să aducă senin, lumină, bucurie
şi mângâiere In inima acelora, cari cu
atâta drag vă aşteaptă.
t Virgil Oniţiu.
Moartea nemiloasă seceră vie
ţile româneşti nu numai pe câm
pul de luptă, ci îşi caută jertfa şi
între puţinii rămaşi acasă. Perde-
rea cea mai mare, pe care am în
durat-o în zilele aceste de măcel,
a fost trecerea Ia celea veşnice a
învăţatului director al gimnaziu
lui din Braşov, Virgil Oniţiu. Prin
moartea lui neamul nostru pierde
prea de timpuriu, pe unul din cei
mai luminaţi conducători ai săi,
care vreme de 25 dc ani şi-a în
chinat toate însuşirile lui frumoase
şi rot zelul, spre a ridica cultura,
a lumina mintea şi a forma carac
terul acelora, cari au trecut prin
porţile gimnaziului din Braşov.
O m cu rânduială în toate ale
lui, serios şi harnic, gata pururea
de-a înfiinţa .şi îndruma lucruri fo
lositoare, neobosit mânuitor al con
deiului, Virgil Oniţiu ne părăseşte
în vrâstă de f>l ani, în floarea
vieţui, lăsând în urma .sa un gol
de neumplut şi o părere de rău,
ce nu se poate mângăia.
Pentruca fiecine să poată cu
noaşte în parte măcar, gândurile
minunate şi poveţele, pe cari ni
le-a lăsat, am pus în fruutea ga
zetei noastre, uua din acele cuvân
tări ale răposatului director, cu
cari a stors nenumărate lacrimi
din ochii ascultătorilor.
împărtăşim şi noi jalea, ce a
cuprins pe toţi şi rugăm pe bimul
| Dum nezeu, să-l sălâşluiască acolo,
j unde cei drepţi se odihnesc.
i Câteva date biografice.
j Directorul gimnazial Virgil On:ţiu s’a năs-
i out în 6 Februarie v. 1864 în Reghinul-aăaeac
; (comitatul Murăş Turda). A studiat gimnaziul in
| Seghedin, teolog;a în Sibiiu şi facultatea filoso-
j fică în Viena şi Budapesta.
| începând cu.anul şcolar 1890/1 a fost
angajat ca profesor provizor la gimnaziu, iar în
Oct. 1891 a fost cvalificat de profesor pentru
j şcoalele secundare din partea comisidnei regni-
colare din Budapesta din studiile: limba şl Iit»-
I ratura latina şi română, fiind numit din anul
şcolar 1891/2 profesor definitiv. Din 18 Au-
; gust 1894 e ales diretor al jcoalelnr secundare din Braşov.
j Ca profesor şi director a desfăşurat o lar-
j gă activitate pe terenul pedsgogio şi literar, edi-
| tând in mxi multe ediţii numeroase cărţi didac-
tice, cu deosebire „Cărţi de cjtiro“ pentru usul
şcoalslor noastre şi « publica» studii şi decur
suri de maro valoare pedagogică. A redigiat cu
deosob'tft competenţi si conştienţiozitato anuarele
gimnaziului XXXI—LI.
A 8cos şi cAteva volume de schiţe şi no
vele între cari volumele «De toate» apărut în
1807 la Braşov şi „Clipe de repaus“. In 1912
a publicat sub titlul „Din oolo trecute vremi“ o
colecţie preţioasă de „înicmnări dospro începu
turile graiului, culturii şi literaturii neamului ro
mânesc*. Din anal 1H94 începând, când a «juriu
director al gimnuziului, a rostit an do an la în-
clioicroa anului şcolur discursuri, cari formează o
colocţle bogată de îndrumări şi HÎuturi luminoase
pentru promovam» intereselor culturnlu-şcolaro
ale ncamulni.
Deţi mult ocupat cu rgomlelo Şcolare a
ginit timp să. colaboreze cu lucrări literare şi cu
artici’li (le actualitate la ziarele »Gazeta Tran-
slvanioU, „ItjmAnul“ şi »Drapolul«.
In toamna anulului 1898, la iniţiativa ;l
propunerea directorului Oniţiu, s’a pus bszn fon-
Hulm ^Mesei studenţilor mm Ani din />'raţovut
pe care I-a administrat până la sfârşitul vieţii
aale cu o rară dragoste şi conştienţiozitate. Ac
tivitatea sa în jurul acestui fjnd de bin»facere
pentru studenţii noştri săraci a fost neobosită ţi
graţie acestei munci deslnteresate averea mesei
studenţilor a ajuns la fiDea anului I914~lgi5
la suma însemnată de coroane 82.182,75. Cei
ce au beneficiat şi vor mai beneficia din acest fond, Si vor biut cuvânta memoria.
Neamul românesc recunoscător i-a şi răs
plătit pentru activitatea neobosită şi valoroasă cu
diferite posturi onorifice; a fost ales membru co
respondent al »Academiei Românec president al
secţiei literare a »Asooiaţiuneu, viceprezident al
.Fondului de teatru“, deputat congresual şi si
nodal etc
La univEFsaFEa seraicentinarS o examenelor de maturitate ia gimnaziul din Hreşoi.
Ultimul discurs public rostit liber de di
rectorul V. Oniţiu la examenul de ma
turitate din Iunie a. c. — după notele
raportorului ziarului » Gaz. Tr«.
Era în vara anului 18G6.
Tunul bubuia la hotarele de nord şi de
sud ale monarhiei, cum bubue şi astăzi. Ţara era
în toiul răsboiului cu Pruşii şi cu Italienii. Şi’n
această atmosferă de răsboiu, în ziua c’e 14/26
Iunie a acestui an Românii din Braşov au avut
o zi mare de bucurie şi de sărbătoare culturală
şi naţionala.
Venise inauş marele archereu Andreiu Şa-
guna, ca să le vestească şi cu graiul viu bucuria
mare: câ gimnaziului nostru, »Sionului româ
nesc din Braşov, completat la 8 claBe, i s’a
acordat dreptul de publicitate, î s’a dat dreptul
bS ţinfi examene de maturitate şi să libereze tei- timonii do maturitate.
Nomuritorul Andreiu a prezidat şl oondu»
atunci primul oxnmen do maluritato Ia gimnsxiul
noatru, la care so prezentară 10 candidaţi, din
cnri numai unul singur mai este în viaţă: D-l
I'oodor Nicu: inr din comisia do examinare de
atunci avom fericlroa do-a ve.lea chiar aici asis
tând in această sală po unul rămas în viaţă:
jh) d-l advocat Ioan Langeru.
Am ţinut să vă reamintesc aceste mo
mente solemn« din htoria şcoalelor noastre, pen-
truca să nu treacă — In toiul do răsboiu al zi
lelor de azi — nepomenit faptul, că acest an
şcolar esto al .r>01on, in caro so face examen de
maturitate Ia gimnaziul nostru.
S FOI S OAR A c
Romanţă fă ră muzică.Dă-mi ochii verzi,
întruchiparea enigmei viselor ce mint,
Şi glaciala strălucire a misticelor nopţi polare j
Dă-mi ochii verzi, ca simfonia ce Beelhowcn n a scris-o în:ă,
Ct o purta ascunsă n suflet, ca ’ntr'un breloc de argint. . ; Dă-mi ochii,
Şi mânile, cu nlreaga taină nepricepută fi adâncă
De linii fi culori, ca două poeme albe, lapidare;
Ca două strofe orchestrate in luminosul alb major,
Pe cari, un inspirat Cellini, le-ar fi sculptat Cu frenezie,
Pe seama nimănui\ sau, poate, pe scama tuturor. ..
Inchiie
/ ’/an«/ de-abanos, fi-asvârle caetul încărcat cu note
Unde stăpănă-i nostalgia, fi ritmul lenefei gavote, Tumultuoasa larantellă, zn care Liszt
Şi-a pus suprema sonoritate inspirată
De palida George Sand. . Dă-mi ochii, privirea ta înfrigurată,
* r<r deget, dă-mi-l, cu somptuoasa lui poemă De perle r
Turc oaze,Opale
Şi scarabei; căci azi s'a stins
Iubirea noastră dcaltădată, cum moare ’n seră-o crizantemă,
Şi peste toate, melancolic, uitarea vălul ei fi-a ’ntins...
A fost o lungă suferinţă de voluptoasă aşteptare,
Cu nesfdrfttul chin) ce-i prietin părerilor de rău;A fost,
j Un fir de gelozii, reprofuri fi împăcări cu întreaga gamă De ne'nţelegeri fără rostx
S/ar file n liniftea duioasă de ’nsângerări crepusculare
Şire’noite ‘nzori... Dă-mi ochii, căci viaţa, vezi\ i-aşa de tristă, Şi fiecare zi\ ne pare
Un ţinttrim, ce tăinuiefte iubirea noastră, ca pe-un mort. .
Eu nu-s nimic, tu efti artistă. . .
Şi ’ntreg avântul ce-l mai port In mine,
M i se f>are-acuma un marf funebru, vag, pe veci
Uitat de amintire ’n dorul păgân, al unei inimi reci.
Tu vei avea succese poate, fi-o să te urci aşa de sus Pe scara gloriei, intocmai ca o regină
Ce-fi visează, un cerfitor-amant, adus
Dintro colibă ’ndepărtată . . .
Pe când uitat, in infinita tăcere-a nopţilor fi vremii,
Va inceta al vieţei sbucium, fi tristă inima să-mi bată...
Dă-mi ochii adânci\ fi ’ntinde-mi mâna,
Frumoasa mână parfumată,
Să simt pulsaţia vieţei cu ritmu-i suveran de eri
Ce mi-a robit fiinţa ’n dorul unei eterne primăveri...
_________ /. Broşu'
Nr. 48
Amintirea şi reînvierea acestor momente
mari din trecutul năzuinţelor noastre spre mai
bine trebue bH se facă, nu atât pentru rostul tre
cător al unei cifre jubilare, oi mai ales pentru
rostul educativ ce îl au. Primul examen de ma
turitate la gimnaziul nostru a fost încununarea
unor stăruinţe îndelungate şi încordată în urmă
rirea unui ideal: idealul culturei noastre naţio
nale. A pomeni de primul examen de maturitate
de acum 50 de ani la gimn. nostru înseamnă,
a serba> izbânda unui idealei înseamnă a vă în
tări pentru lupta vieţii, care vă aşteaptă pedvoas-
tră, maturizanţii de azi.
Un mare bărbat al nostru zice, că fiecare
neam are morminte cari în ceasurile de cumpănă
ale vieţii noastre se deschid, când morţu învie
ţi ne sar în ajutor ca să putem birui. Dar a-
ceste morminte se deschid numai pentru ceicele
cunoBC şi se apropie cu evlavie de ele, numai
pentru acel cari acei nu uită pe cei ce au pus
temelia vieţii noastre de azi...
Am cetit In zilele trecute exclamaţ unea
plină de încredere şi de mândrie a unui scrutor
germau, care vizitase tranşeele germane dinfran-
tiuile de-luptă: „No! t r e b u e să învingem*, zicea
el, »căci in spatele fiecărui soldat german stă
Kant, stă Schiller, Fichte, Bismark şl toţi morţii
noştri mari; ei sunt pretutindeni In tranşeele
noastre, ei ne încoardă muşchii, ne oţelesc sufle
tele şi ne ageresc ochii* ei luptă alături cu noi«,
Iată dar, că a p&stta pomenirea faptelor vrul-
nico din trecui, înseamnă a nu întări, înseamnă
a ne asigura ajutoare nepreţuite in luptele vieţu.
Totodată pomenirea aceasta ne înalţă su
fletele spre cultul idealelor, fără de cari — on-
ce s’ar zice de cei preocupaţi vecinic de traiul
zilnic »1 existenţei materiale — viaţa noastră ar
fi o orbecar« in intunerec: fără de ideale ne- am
anemfuia cu o corabie fără busolă şi fară lumina
farului îndreptător şi mântuitor...
încălziţi vă şi întăriţi-vă Inimilo din faptele
v r e d n i c e ale strămoşilor! Plecaţi pe marea vieţii
cu ideale in sufletele voastre, ca să nu rătăciţi
ţi pI nu pierdeţi calea cea dreaptă şi pontruca
iA poată profita dela voi patria, neamul şi bise
rica, ai ciiror fii sunteţi.
Dumnezeu să vă ajute!
Sărbătorirea principelui
Carol al României.
Sâmbătă la amenzi, cu prilejul săr
bătoririi a 22 do ani dela naşterea A.
S. R. principelui moştenitor nl Româ
niei Carol, dnii Ioan I. C. Brătianu,
preşedintele consiliului, Al. Constanti-
nescu, ministru de domenii, Dr. Anghe-
lescu, ministrul de justiţie şi d. G . Ducă
ministrul instrucţiunii publice şi al cul
telor, g’au dus la palatul Cotroceni
pentru a prezenta felicitări A. S. regale
Dnii miniştri au fost primiţi de
MM. LL . regele şi regina şi de A S.
R - principele moştenitor, încungiuraţi
de Casa regală.C. Ion I. C. Brătianu a ţinut o
scurtă cuvântare spunându-se în terminii
cei mai călduroşi, gândurile de cari gu
vernul şi ţara sunt animate în această
zi pentru persoana tânărului principe.
M. S regele a răspuns mulţumind
şi sdresându-se apoi cătră sărbătorit, i-E
arătat într’un minunat discurs, cari-i
sunt datoriile faţă de naţiune şt de
patrie.Splendida cuvântare a M . S. re
gelui, a mişcat adânc atât pe A . S. re
gală cât şi pe celelalte persoane pre-
sente.
£QA!A ROSGRUCm
Principele moştenitor a răspuns apoi,
ilţuuiind Augustului Său tată şi pre
zidentului consiliului
Cu aceasta ocaziune M. Sa regele
a dat A. S. R. principelui Carol, me
dalia „Rftsplata muncei“, în semn de
înaltă răsplată pentru munca ce a de
pus ca căpitan în batalionul de vână
tori, cât şi în calitate de organizator
şi comandant »1 cercetaşilor români.
Sărbătorirea a luat Bfârşit la oarele
1 p . m . ( Z )
Vorbirea M. S. regelui Ftrdinand al României.
Dăm în întregime admirabilul discurs al
M. S. Regelui Ferdinand a României, rostit cu
prilejul sărbătoririi a 22-a a naşterii A, S. R.
principelui moştenitor Carol.
Atât In numele Meu cât şi al fiului Meu
vă mulţămesc pentru cuvintele călduroase şi ură
rile ce li aduceţi cu prilegiul zilei Lui de naş
tere. Nu mă indoisse că în inima Lui tineră
aceste semne de dragoste găsesc un resunet de
vie recunoştinţă şi li vor fi un îndemn să mun
cească în cercul Lui de lucru cu râvnă şi cu
dragoste pentru ţară ţi neam.
Iubite Carol, este azi întâia sărbătoare ce
sărbătoreşti ca moştenitoriu al tronului, căci anul
trecut prea era proaspită ţfirâna ce acoperea
rămăşiţele pământeşti ale iubitului nostru unchiu,
psntra n putea petrecu! cu veselie ziua când al
ajun» majorean. Prea bunul Tău unchiu aştepta
ziua accasU cu nerăblnro şi în inima Lui pă
rintească El a vrut «u to Întâmpine la înce
putul vieţii tale de bărbat cu cuvintele pline de
dragoste şi cu sfaturi ca erau să-ţi fie ca cMăuzS.
Pentru Tine punt Urgi deschise poţile unul
viitor plin de nădejde şi că operăm, şi do i«-
bândă. Totuşi timpuri grele de furtună a inuoţit
ajungerea Ta la vâtsto «In azi în inima Ta
caldă pentru ţiră acont an a lisat urme adinei
şl multo Snvăţft«linte ai putut trupe din unnşa
frământare ce *e de«f:iţoară împrejurul noştru.
Dar cu rât mai întunecat est* cerul ou
atât mai vio irotmo i-k Mea Inuintisa o.rhilor Tăi
măreaţa figură » regelui Carol I.. care U-a iu
bit ca p-o un fiu ţi pilda de neintereimro ce ne-a
lănat ca o moştenire nfAnt&, fi dacă urnuzi «fă
tul Lui „uimir ponlru minr, t >t pentru ţ'ră«
ţi vorba CanM noacirt« »Nilul sino I)«)« (nimic
fără Dumnezeu), nu vei putea păşi grejit.
Cu cit cineva cat* mal sus pus, cu atât
mai mult trebue a» cnut* a m«rita mărire* la
care iwartea l’a chemat; numai a c e l a este stimat
care-şi îndeplineşti. credincios datoriile Şi dela
un prinţ wre «l* aproape de tron m cere mai
mult decât dela alţii. Nu pot deci să te sfă
tuiesc îndestul să-ţi îndeplineşti cu sfinţenie da-,
toriile Tale cătră Dumnezeu, cătră ţară şi cătră
Tine însuţi.Cercul Tiu de lucru este încă restnns
Ca toţi vlăstaril din Oasa Noastră ai intrat în
nobila îndeletnicire a armelor; ea este o şcoală
pentru Tine, in cara Tu trebue să fii întâiul
ca esactitate, ca râvnă şi ca bună pildă pentru
camarazii Tăi. Şi tu iubeşti meseria Ta precum
iubcac eu pe ostaşul nostru şi armata. In mijlo
cul oştirei am crescut şl am trăit cele mai bune
zile ale vieţii Mele, îi cunosc nepreţuita valoare,
ea este scutul şi nădejdea ţării şi Ştm Pe
dânsa ne putem bizui in ori-ce moment.
Dar din ce în ce se va lărgi câmpul Tău
de lucru, până-ce la urmă vel fi chiemat să
conduci o ţară întreagă. C u cât un moştenitor
al tronului se pregăteşte mai din vreme pentru
aceasta chemare cu atât ii va fi sarcina mai
uşoara când momentul va veni.
Nu uita că un rege trebuie să fie întâiul
servitor al statului şi de aceea poporul poate
eere ca El se fie pildă în împlinirea datoriilor
Pag 8.
Sale; aminteşte-Ţi că un exemplu rău dat de
bus peste să aducă un stat Ia perire.
In toate statele constituţia (legile) a fă
cut suveranului o poziţie grea; El nu sate res
ponsabil de faptele de guvernământ, are însă
pentru faptele sale o răspundere morală foarte
grea faţS de Dumnezeu, faţă de Sine şi faţă de
ţară şi de Istorie. Un suveran are datorii foarte
mari cătră poporul care I a încredinţat destinele
sale, dar puterea Lui este îngrădită şi nimeni
nu trebuie să observe cu mai multă sfinţănie
constituţia şi legile, lucrând cu încredere şi în
înţelegere cu sfetnicii Săi. Nu uita că ei au o
sarcină grea, că asupra lor cade răspunderea fap
telor suveranului. Mereu la straje, un suveran
trebuie sft veghiexe ca bunăstarea ţării să fie
păstrată sus şi neştirbită, însă El nu să poate
lipsi de sfaturile consilierilor tronului, căci el
sunt organul de trecere al păsurilor, al dorinţe
lor şi al voinţei poporului. A le cunoaşte, a Ie
împărtăşi ţi a se face una cu ele este una din
cele mal înalte datorii ale unui Buveran.
Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcină
mai uşoară decât ale acelora cari au muncit şi
muncesc înaintea Ta şi a căror inimă a bătut şi
bate aşa de tare pentru neamul rcmânesc.
Eşti iubit de popor, păstrează dragostea
ce-Ţi poartfi, dar în toate actele Tale nu uita
nici odată că moi lesne se pierde decât se câş
tigă iubirea şi încrederea unul popor«'
Numeroase trupe ale Inţelegerei dealungul graniţei bulgare.
Berlin, — Peste Salonic, a «burat un aero
plan german, ea să obsorvo modul cum sa
face transport j1 armatelor anglo-franceze spre
Berbîs. Av'mUirul germnn a văzut numeroase
trupe alo Inţelegerei wi multă artilerie pe drum.
de-alunpul graniţei bulgare.
Presa buÎQorS provoari Grecia să alnnge irupţii aliaţi dc pe firlîorul el.Sofia. — I’re’a guvernamentală provoacă
po Ui'cia eă alunge din ţara lor trupele aliaţi
lor. »Kambuna« ndftogu la această provocare,
cs*, dacă Grecia nu am destulă putoro Bulgaria
no anpajoază a-i alunga ca po aliaţi do pe teri-
torul groctHO.
Ce l-ne va dix Greciei?
I.otidra. — Agenţia Reuter e informată«
că ministerul do externa erglez nu va olabora
nici o declaraţie despre Cipru şi Grecia. In cer
curile diplomatice crede, că Marea Britanie e
aplicată a-i ceda insula Cipru Greciei, da:n acea
sta va grăbi în înţeleiul contractului ruso-pre-
ceac în ajutorul Serbiei. Propunerea aceasta e
cea mai puternică dovada, că aliaţii sunt gata
la orice jertfă, pentru ca să dea ajutor Serbiei
în tot modul cu putinţa.
Armata aâpceascâ î n
pericol.
Londra. — Colaboratorul militar al zia
rului »Times« scrie: Neintervenind nici Grecia
nici România, e foarte îndoios, ca trupele fran
ceze şi engleze debarcate la Salonio să poată
sosi la vreme tn ajutor Serbiei. Armata sârbească
se găseşte în faţa celui mai ma;e pericol. Situa
ţia, câtă vreme forţa principală a armatei sâr
beşti nu e înfrântă, nu e desnadsjduită, dar da
sine înţeles, e foarte gravă. Sârbii se apără între
împrejurări nefavorabile. Criza nu poate dura
multă vreme.
Trupe caucaziene la N i s t r u .
Budapesta. — Corespondentul lui .Pester
LloydK anunţă din Cernăuţi: Pe frontul dela
Pag. 4 m m x BD&ORQIiOl Hr. 48
Nistru Ruşii au primit noui ajutoare din Caucaz.
Trufie russşti din Caucaz vor fi aduse cu în
cetul pe aceşt front, deoarece în Caucaz, Ruşii
îşi retrag frontul în alte poziţiuni.
Guvernul sârbesc se re-fugiatizai la KralSevo.
Bucureşti. — »Indépendance Roumaine«
anunţă: Guvernul sârbesc s'a mutat la Kralievo,
deoarece dramul spre Monastir nu mai e liber.
Flota engleză ataoă pos>su! Dedeagaci.
Sofia. — Se anunţă oficial, că flota en
gleză a bombardat portul Dedeagaci, fără înaa,
să pricinuiască pagube mari.n
Paris. — Agenţia Havas anu{5 că Anglia
s a angajet ca afsră de Salonic să mai debarce
trupă şi la Dedeagaci şi Enos. In vederea acea-
tor debarcări s’su Innt toate masurile necesare.
Atitudinea Greciei.
Lugano. — »Tribuna« anunţă din A-
tena: Ştirile deepre apropiata plecare a mi
niştrilor englez, italian şi ruseac din Atena sunt
neîntemeiate. E adevsrat însă că tratativelo lui
Sir Eiliot deoparte cu ministrul bulgar Bosdarii
de altă parte cu Demidov au luat un caracter
extraordinar do viu. împătrita înţelegere susţine
că Grerja o obligată să se ţină de acordul ti cu Serbia.
14 000 soldaţi spre Ghevgheli.
Rotterdam, — > Daily Mailt anunţi din
Salonic: Comandantul armatei III grecojti a dat
ordin ca soldaţilor antantei sa li se doa salut,
br cu soldaţii să se ţină prietenia deoaroco alinţi;
sunt prietenii Greciei. Ordin do accuta n dat 5i
gent raiul Serai), comandantul trupelor debarcat«.
Dire ’ţiunea càilor ferate din Salonic a primit
Sâmbătă ordin ca să ţină in rezerră şapte tro
nuri (Kintru transportarea trupelor aliate la Ghov-
gheli. Duminecü hu plecat epro Gbovgli«-li H mii soldaţi.
Starea de lucruri în Italia.
Lugano. — I\i cdnd boala lui Sonni'n>'
caro n şi avui o întrevedere cu B;rrcre, mini.s-
trul 1‘ranjoi la Roma paro na fi trecut, so ln-
bolnavejtc Snlnndm. Sfatul do miniştri, cam tre
buia să aibâ Ioc ieri, a fon nniAnat. *P0: o!o
dltalia observa cu ironic, cil «fniul do miniştri
so amână pentru un guturaiu al d lui Salami™,
p« rând durerea de cap a dlui Sonnino, carc a
provocat timp ,]„ 24 ore, inc;rdarea întrom
Europe, mwge spre bine. »Sfcoloc Rrrie eh »r
fi O tristă situaţie pentru ţar*. dn;ă ]oc do
dragoste intre tarile înţelegerii ar inţorvcn, no-
Încredero ţi s’nr naşte polemici.
In Milan trebuia fii aibă lrc ieri o
a lunare a poporului, pasă la calo de naţionalişti, !
cere avea e& «ară guvernului sA participo 1*
acţiunea din Balcani; poliţia in?ă n împcdccat întrunirea.
Un schimb do note, foarte viu, a avut loc
între guvernul italian şi guvernele întreitei, pri
mul comunicând celor din urmă, ca po baza ra- •
prartelor ministrului de răsbciu şi ministrului
da marina, Italia nu poate trimite trupe in aju
torul Serbiti, adăugând că suspendarea ncţ-mnei :
in Dardaneîe ar însemna o economie de forţe
ce s-ar putea utiliza mai cu folos in lupta di
recta contra inimicului principal, care sunt Pu- '
tenie central?. Acţunea in Balcani ar fi după
guvernul italian o riapire de forţe, ce devine i
foarte i-mţiia re fronturile de lupta principale.
Bulgarii au ocupat Cu-manovo şi Yeles.
Snfia — Bulgarii au ocupat Outna-
novo Sarbti sau refugiat spre fskiib.
Trupeie bulgare sr fi »j.<ns pâaă ia Vardar ?i ?.u cucer;t y eje, p e düq_
man îl fugăresc spre Prilep. L a Velès
calea ferată Vardar e^te nimicită, aa
tăiat legătura dintre Salonic— ILskiib.
Trupele noastre ataeă Muntenegpul.
Cetinje. —- La Grahova trupele
austro-ungare au atacat cu vehemenţă
poziţiile muntenegrine. Aviatorii duş
mani ău trecut în mai multe rândari
frontul Drinei.
Sârbii au primit ajutoare.
Milano. — Lui „Corriere dela Sera“
i 8e anunţă din Atena: Apărarea liniei
Salonic-Usluib a luat-o asupra sa o ar
mată de ‘20 mii Francezi. In Macedonia
luptele iau proporţ i tot mai mari. Sâr
bii retraşi au primit puternice ajutoare
engleze şi franceze cu cari vor apăra
împreună linia a doua do apărare. Intre
Salonic şi Patriei au luat poziţie două
divizii bulgare provăzate cu artilerie.
Luptă mare între Ylas- sina şi Cooeana.
Berlin. — „Berliner Tageblatt“
scrie: Sârbii anunţă că între Vlassina şi
C o cean a s’a început o luptă m nre. B u l
garia înieoţionează să ocupe Monnstirul.
Italia a declarat răsbOln Bulgariei.
R o m a . — Agenţia Ştefani an u n ţă :
D eoarece Bulgaria a deschis focul îm-
p o tu v a Serbiei, aliindu-so duşm anilor
Italiei şi luptă contra aliaţilor, guvernul
italion la ordinul regelui a proclamat
starea de răsboiu între Bulgaria şi Italia.
Trupele antantei la Ca- nianovo.
L u g a n o . — ..T r ib u n eiJ i se anunţ-ă
(lin Salonic: Debarcarea trupelor con-
tnu.t. P â n ă a 'utn a fost debarcaţi 3 5
tnii soldaţi. N um ăroase trupe au şi pi,.-
cat în M acedonia. Locul de concentrare
e C u m a n o v o . D e aci se intenţionează a
nta"a aripa stângă a armatei bulgare.
În Salonic are 1 :î c în iiecare seară un
consiliu de răfboiu, la care iau parte şî
ataşaţii militari ai Rusiei şi Italiei.
mat dm Niş că Situaţia Sârbilor în re
giunea dela Cumanovo e foarte seriaasă.
Balgarii voiesc să rupă linia ferată, ea
astfel să împedece împreunarea trupe
lor engleze şi franceze,ce înaintează din
spre Salonic, cu armata sârbească.
jLa G h e v g h e l i s e p r e g ă te ş te o lu p tă , m a r e .
Genf. — „Times“ publică urmă
toarea telegramă particulară primită din
Salonic: Au sosit noi trupe, cari pleacă
imediat mai departe spre nord, ca să
se împreune cu forţele, cari înaintează
spre Valandovo. In regiuaea dela Ghev
gheli se va da o luptă mare.
România se va hotărî în
curând.
România îşi apără neutralitatea
Schimbarea guver- nu^* român. — întreruperea circulaţiei vapoarelor pe Dunăre.
îi, ' G " ie\al Amcigcr'1 din Dilsselitrf afli d m £a?el:
Declaraţiile uimi general rus dBspre expediţia rusEscă împofriua Bulgariei.Fiucureşti. — »D im in e a ţ a 1* anunţă
din Turnu- Soverin: Generalul Vissolv-
l<in, aghiotantul de flanc al ţarului, caro
a trecut pe la Turnu-Sevcrin în Sârbia
şi duce un raport pentru statul m ajor
sârbesc, a declarat privitor la acţiunea
Rusiei împotriva Bulgariei următoarele:
— M a i târziu în zile trupele noastre vor f i fie ţărm ul 'bulgar. S u n
tem convinşi că apariţia trupelor ru
seşti în Bulgaria v a sili guvernul bul-
gai. c.l s:i renunţe la continuarea răs-
boiulni.
E atenta adebarcaţ trupe la Enos.
Rotterdam. — Ziarele din Londră
anunţă o telegramă a ziarului italian
rM9?sagero~, care spune că înţelegerea
a debarcat trupe Ia Enos.
JEnos; port turcesc în Marea Egee lângă
gura Mariţîi, cam la 20 chilometri spre ost dela
Dedeagaci. Spre ve* dela Enos se giseşte fron- t tra turco-bulgară.
B u l g a r i i î n r e g i u n e a d e l a C u m a n o v o .
Berlin -.Berliner Lokalanzeiger”
anunţă: »Times- din Londra e infor-
Toatc ziarele dm Elveţia, publici te-
bgramc din Bucureşti, prin cari se spune
că o hotărâte in ţinuta României\ se va lu*
cd mai târziu în j — j săptămâni. Şeful sta
tului major al armatei române a vorbit timp
mai îndelungat cu regele României. N u mai
este mei o îndoială, dc partea cui se va a-
lătura România, care voieşte să fie biruitoare.
Pe dc altă parte »Daily Telegraph“ din
Londra, află că în România domneşte o fie
lucrare, diplomatică. Ambasadorii împătritei
înţelegeri au avut o convorbire cu d. Uri-
tianu. Reprezentantul Serbiei, apoi d. Carp
au fost chemaţi la re.gr în vorbă,
Ziarul guvernamental *l)rop:atea * din Bu- cun.-ţu anunţi:
In cereurilo partidului liberal pe vorbite
cu HtăruinţA de o foarti! apropiaţi schimbare a
guvernului.
E vorha ca să ieso din minister dnii Pe.
rumbaru, Victor Antonescu şi R a fie i,
pentru a intra dnii Mihail Ferekidc, Temu
St el ia ni şt C. Banu. S« npuuo ni d. Brătianu
ar vrea hA f«c3 ncram.i sebimbaro psntra a da
guvernului o nouă împuternicire in faţa agitaţii
lor po caro lo puno la calo opoziţia takiato-fili-
pcsîanS.
„Naitonalzcitung“ din Rotterdam anunţi:
Ziarelo din Moscva afl& din Kiew cA gu
vernul român adună trupe numeroase la
Iaşt. Mari concentrări de trupe se văd şi ia
regiunea Xcgotinului.
După toate semnele guvernul român
se va opune cu armele contra unei încălcări străine a ţării ei.
Se rnuuţă din Brăila:
Comandanţii de p3 vasele şi şlepurile ple
cate zilele acestea din Galaţi ?i Braila psntru
diferite porturi româneşti din susul Dunărei, au
primit ordinul dela căpitanul porturilor unde an
corase, să nu mal părăsească porturile.
Ieri dimineaţă în portul Corabia, citeTa
vaporaşe ridicând ancora spre a pleca spre por
tul Brău'a, au fost oprite de cătră căpitanul
portului.
Trecerea mărfurilor prin România pentru Bulgaria s’a oprit cu
desăvârşire.
Bucureşti. — Treccrea mărfurilor din
Germania şi Austro- Ungaria pentrn Bulga
ria, de câteva zile s’a oprit cu desăvârşire :
nu mat soseşte nici un vagon cu aiare seef.
Nr. 48 sc&aaPag. 5
.Armata sârbească va fugi în România.
Atena. — Ştirile sosite din România spun
■că părţi din armata sârbcască. întrucât narpu-
-iea rezista Bulgarilor in luptele deîa graniţă ro-
aaâno-bulgară-sârbefscă, şi nu se vor mai puiea
-retrag» în lăuntrul Serbiei, se vor dure în Ro
mânia. Aci şi dacă vor fi desarmate, speri că
▼or putea prinde iarSş arma, când va intra în
csrţiune şi România.
Ruşii concentrează mari puteri în Basarabia.
Bucureşti. — Universul anunţă că Ruşii
■ îancentrează în Basarabia puteri tot mai nume
roase. ^Probabil că aceste forţe nu vor fi arun-
-rate în9pre Bucovina, ci că aceasta armată nu-
soeroasă provăzută şi cu artilerie grea e hotârită
pentru un alt scop deosebit.
României i se făgădueşte Basarabia pentru ca să între în
acţiune.
Copenhaga. — Ziarele londoneze -pri
mesc din Petrograd telegrame, cari spun că
Rusia e aplicată să dee României întreagă
JBasarabia, dacă va intra îndată in acţiune '
ic partea împătritei înţelegeri.
Dela sfatul de miniştri român, j
Bucureşti. — l/n consiliu de miniştrii j
s'a întrunit — după cum v'am vestit — a- \
casă la d. Costinescu. Dintre miniştrii au !
lipsit dnii V. G. Morţun, Porumbarii şi 1
Radoviciu. Domnul Fcrcchidc a luat parte j
. ja sfat.
Nu s'a vorbit decât âsupra unor mcturi :
<i măsuri de ordin militar cari cer o hotă- \
rîre repede.
D . Brătianu a spus consiliului că în
urma întâmplărilor din Balcani, transpor
turile române din Italia, Anglia, şt Franţa,
>i:i mai pot veni pe la Salonic.
Vaporul „Bucureşti“ a primit ordin
să se întoarcă în Anglia şi s'nu luat mă
suri ca transporturile, române să fia îndrep
tate spre Svedia şi de acolo se vor transita
prin Rusia.
Asemenea s'au luat câteva măsuri pri
vitoare lei aprovizionarea cu cărbuni, a-
trovizionare care întâmpina vtari greutăţi
României.
C o n a f u t u i r o î n s e m n a t ă î n B u c u r e ş t i .
Bucureşti. — O foarte Însemnată vioi
ciune domneşte in cercurile diplomatice do nici
Diplomaţii deavoalti o maro lucrare şi însuş re
ţele dă zilnia dese irudienţa (primiri). Ieri a tost
primiţi la rege d-nii Pcklevshj-Koizcl, minis
trul Rusiei, Alarincovici, ministrul Serbiei ş;
Blondei, ministrul Franţei. După cceste audienţe
d-nii I. Brătianu, prim-ministru şi Em. Cosh-
ncscu, ministru de finanţa, au 3VUt o întreve
dere cu miniştrii Rusiei şi Frf.nţ-ei. Mai târziu a
luat parte la această întrevedere şi ministrul
Serbiei.
In cercurile politice domneşte o mare agi
taţie. S 3 crede încă că hotarârea lotuş se va pu
tea amâna. In cazul acesta România \a rămânea
•in aşteptare armată până la primăvsră.
D. Carp, Marghiloman şi Maio- rescu întră în guvern?
Budapesta. — Ziarele ungureşti
află din Bucureşti, că » Universul« scrie:
Prinţul ministru J3rătianu a declarat
deputaţilor că la începutul lui Noem-
vrle guvernul român se va reconstrui
ş{ d-nii Carp, Marghiloman şi T. M a
ior eseu vor întră în guvern.
N o u a p r o p u n e r e a î n ţ e
l e g e r i i l a B u o u î > e a t I .
Lugano. — »Secolo« sctte că îm
pătrita înţelegere a prezentat o nouă
propunere guvernului român şi se speră
că aceasta o va primi.
O d e l e g a ţ i u n e r o m â n ă 1 »
P e t e r s ’b u r g ş i P a i > i s .
Viena. — La Odessa a sosit o de
legaţiune de funcţionari superiori ai
statului român, în călătoria lor spre
Franţa Delegaţiunta aceasta se va opri
şi la Petersburg.
Profesori! universitari din România cer lămurirea situaţiei şi ime
diata întrare în acţiune.
Bucureşti. — O seamă de 'profe
sori universitari din Bucureşti, s’au
întrunit alaltăieri la, Universitate şi în
urma discuţiunilor urmate asupra poli
ticei din afară au hotărât să tipărească
un memoriu, prin care să ceară, guver
nului limptzirea situaţiei şi imediata
întrare în acţiune.
M i ş c a r e p e D u n ă r e .
Din T.-Severin se anunţî, ca comandanţii
vaselor comerciale austro-ungare afUtosre prin
porturile dunărene româneşti au primit tele
grafia instrucţiuni, spre a fi în tot momentul
gaia siire a porni iu curse, in susul Dun&rei.
Pe aceste vase se ob?ervâ o vio mişrare, pen-
trn a ho pane totul în cca mai perfectă ordine.
Trecerea armatei ruseşti prin Dobrogea.
Tu rin. — Se anunţă din Petrograd:
Cu toată desminţlrca oficială e fapt, că
sîdtuirile urmate cu România pentru
j trecerea trupelor ruseşti prin Dobrogea
' se săsesc in clipa decisivă. Cercurile
| diplomatice sunt de părere că România
| nu va da un răspuns formal şi aşa se
! crede că expediţia în Balcani se va în
tâmpla cât mai curând şi Serlna va /i
scăpată de perire
Ministrul Serbiei la regele Ferdinand,
Bucuraţi. — D . Marhicovici, mi
nistrul Serbiei la Bucureşti, a fost in
audienţă la rege.
Ministrul român din Sofia la ci. Radoslavoff.
Bucureşti. — Se coait.nică din i?jfia, cii
d. Dcntssi. ministrul României în Bulgar.;:, a
avut o lungă intrevodere cu <1. Rarioslavoff.
primul ministru bulgar.
Aghiotantul ţarului Rusiei şi prinţul rus Urusow la Bucureşti.
Bucureşti. — Sc anunţa din T.-Severin:
Sa telegrafia*» aci sosirea lui Viljoin, aghiotan
tul ţarului Rusiei, care mergo la Bucurejti,
ci:m şi a prinţului rus Urusow.
România â îuat parte la acţiunea înţelegerii în Balcani.
Bucureşti. Ziarul „Steagulorgan
al partidului conservator scrie :Discursul dlui Viviani în camera
franceză, lămureşte pe deplin ţi?mta gu
vernului român faţă de cei ce se răs-
boiesc. D Viviani afirmă, că România
a luat parte cu toată inima la o acţi
une de înţelegere balcanică favorabilă
puterilor Inţelegerel.Destăinuirile făcute »Adevărului«
de un »factor răspunzător«, găsesc ast
fel o confirmare din afară, care nu
poate fi slăbită, întru nimic de desmin-
ţirile siarelor guvernamentale de Ieri.
Situaţiunea politică se clarifică deci
pentru toată lumea. ‘Ţinuta guvernului fiind în înţele
sul eiUpirei de Qadruplă, guvernul nu
înţelege o conlucrare cu aceste puteri
decât în vederea unui câştig real şl si-
o-ur... şl nld de cum pentru făntazli şi formule, având drept bază ura contra,
puterilor centrale şi simpatia pentru pu
terile Ouadruplei.Un lucru rămâne sigur: guvernul
nu va întreprinde nici o acţiune, cu
toate angajamentele sale, fără nădefdea
unui câştig real şi durabil într’o anu
mită direcţie, iar în lipsa putinţei unui
asemenea câştig el se va retrage.
Aceasta se va vedea în câteva zile
probabil, din desfăşurarea evenimente
lor balcanice
Toată încrederea în regele şi guvernul ţării.
Agitaţiunile şi frământările interne
politice din România au dit naştere unei
noui ligi patriotice româneşti, numită
»Liga unităţii naţionale«, sub presiden-
ţia de onoare a dlui N . Fleva. Zilei*
trecute noua ligă patriotică a ţinut •
bino cercetată întrunire, în care s’a vo
tat următoare* moţiune:
„Cetăţenii Capitalei, întruniţi Ia
aurelul „Ligei Unităţii Naţionale«, fn-
urmft discuţiunilor urmate afirmă:
» Toată încrederea M . S. Regelui
şi guvernului ţărei, strafa neadormită
la interesele superioare ale Stalului.
„Numesc o comisiune, care sa
meargă. In dl Flova, Tribunul Poporu
lui, «i să-l roago cilduros ca să pri
mească prosidonţia dc onoaro a Ligei.
„Fac un apel călduros la toata
partidolo la toţi oamenii politici să so
unească şi să dou ţărei o politică uni
tară în nnn0»M0 cu rcalelo interese“ .
Mackensen.„ Viitorul*, organul oficial al guvernata!
român. pudicii următorul interesant articol î*
numărul fiu do Duminecă -1/17 Octoinvno a. o .;
împotriva Serbiei operează, cu gru
pul principal do armate germano-austn-
ecn generalul Mackenscn. Oricare ar fi
sfârşitul răsboiului, generalul Mackensen
va rămâne cu o reputaţie militară, p»
care nimeni nu o mai poate sgudui :
înaintarea sa din Ueschizi până In
mlaştinele Pripitului iace o operaţi©
militară de o întindere si un avânt
demn de marii generali din istoria răs-
boaielor Dacă în această înaintare po
lângă cucerirea de teren nu a izbutit să
distrugă şi armata rusească — a cărei
retragere maestrică nu are o mai mică
valoare peatru ştiinţa răsboiului decât
însaş înaintarea — vina nu stă în cali
tăţile militare ale conducătorului german,
ci în prezenţa unor egale însuşiri la
comandantul rus, care conducea retra
gerea.
Titlul cel mai înalt caie se poate
da unui luptător german, acela de ge
neral feldmareşal, nu a fost dat coman
dantului armatei germano-austriece din
centrul frontului oriental decât pentru
merite mari.
D e aceea numirea sa în fruntea
armatelor cari operează în Serbia, est«
mai presus de taate un omagiu adus
de înaltul comandament german însu-
i sirilor militare ale bravei armate sârbeşti.
Pag. 6 msgm m m m u w i Nr. 48
Centru o ţară eş» de mică, un general
aşa de mare — ar fi aproape o ironie,
dacă armata micei Serbii nu s’ar găsi
după trei răsboaie în cari nu a cunoscut
ce e înfrângerea şi dacă marginea fron
tului său sudic nu ar aştepta armata
aliaţilor din Apus, cari vor da teatru
lui de răsboiu din Balcani un rol în
semnat în pregătirea învingerii dela
sfârşit.
Numirea mareşalului Mackensen la >comanda trupelor din sud nu este nu-
! mai un omagiu adus Serbiei, ci încă o
/ nouă manifestaţie a comunităţii de in
terese şi de acţiune a celor două imperii
centrale aliate. S’a părut la început că
operaţiile din Galiţia şi cele de po fron
tul dunărean nu interesează decât mo
narhia habsburgică. Atunci ele au fost
lăsate sub ordinele comandamentului
austro-ungar şi la execuţia trupelor
austro-ungare.
De atunci s’a simţit nevoia unei m&i
strânse uniri a acţiunii celor două mo
narhii aliate. Şi comandamentul ger
man şi-a întins magica Bă Autoritate şi
asupra trupelor austro-ungare, ca un
semn al comunităţii militaro şi politice
a celor doi aliaţi. Sub acest comanda
ment nou s’a ajunB din nou la Leni-
berg, dar venind din direcţia contrară
primei direcţii, şi se Îndreaptă armatele
iarăş spre Valiovo.
E însemnată numirea mareşalului
Mackcnsen la comanda armatelor cari,
do po teriîorul austro-ungar au trecut
In Serbia.
Perderile antantei la Dardanele.Au trecut acum opt luni do zile. dcl» prima
încercare h forţării Danintieldor m Anglo-Fran-
oezii obosiţi ţi descurajaţi, »’nu foio.it do oca
zia »tacului îndreptat pentru zdrobirea Hcrbi..!,
ţi şi-au retras o maro pnrte a armatei din faţa
atrAmtorilor pnre-so foarte hottriţi de a so lfcn»
dc continuarea acelor lupto împreunate cu atil- tea jertfo zadarnice.
Credem doci oă in accst moment ar fi
foarto Interesant afi prezenţi m cetitorilor noştri o
»ocotcalâ o acc*-mei întreprinderi, caro avrn do «cop forţarea Dardan l<;lor.
Primul atnc mai marn împotriva Daniane-
ltlor, a foat d*t la 2-i Iuluuiirif, tio 10 muri
vapoare engleze ş'frai ceze, cari; timp do 7 oro ţi
juni,, »u bombaniat firi întrerupere strilmtorile.
I*a 1 Martie a urmnt a doua încercare a unui atac mai mare, cu patru v»*o do Unic.
Ln 4 Martie. Turcii au re*pins cu pierdrrj
mari pentru Anglo-Francezi, prinm inctrcaro de debarcare acestora.
Cu ac?astă ocazie, năvălitorii s'auconvins că nu este cu putinţă să pătrundă aţa cu una
cu doua în strâmtori, ţi la 5 Marte au început
bombardeze cu tir indirect golful Saros, pestfl pcnin.*ula Galipoli, foitunle turceşti dealungul
Hrănitorilor. Turcii au răspuns insa ţi ei cu vi- tej'e focului şi Îs 6 Martie, c l mai mare vas
englez, dieadnoughtul „Queen Elisaheth“, a pri
mit mai multe lovituri In plin. Iar bombardarea
înverşunată care a avut loo la 12 Martie, s’a
terminat cu stricarea tuturor vaselor de rasboi care au luat parte la bombardare.
La 18 Martie s’a petrecut apoi un eveniment cu totul neaşteptat pentru nsvălitori. In
acea zi a fost scufundat de Tur/i. crucişetorul cuirasat francez > Bou vet' ?i alte două crucişă
toare engleze, iar multe altele au fost greu lorite.
In luna lui Aprilie au urmat apoi lupte grele la Kaba-Tepe î„ alte insă toate se ter
minaseră cu respingerea sângeroasă a An»lo- Franwzilor. ”
Afara de piederile de oameni care întrec suma de 20Q.G00, aliaţii au mai avut pierderile
grele în vase de răsboiu. Afară de va.-le dtja
amintite au mai pierit in faţa Dardanelelor: ja
II Martie vasul de răsboi .Suffren“; la 7 Aprilie «•j^ătorul cunasat .Leon Gambetta* a fon
foarte grav avariat; la 19 Martie au fost scu
fundat« vasele de răsooi englez »Irreaigtible« şt
»O-eanc, iar la 13 Mal a fost torpilat in faţa
Dardanelelor de distrugător otoman vasul englez
>Goliathc cu un tonaj de i 3.150 tone. Aceiaşi
aoarte a mai avut-o „Triumph«, 12.000 tone,
torpilat în faţa Dsrdtnelelor de un submarin
german şi „Maiestic“ cu 15 mii tone, scufun
dat tot de un submarin german în faţa Darda
nelelor, la 12 Maiu.
Stricate au fost următoarele vase de răs-
boiu: micul cruciţător »Amethysi« la 14 Martie,
crucişătorul cuirasat „Inflexible“ la 18 Martie,
vasul de linie »Cornwallis«, crucişătoiul »"Du
blin«, va9ul de ră9boi« „Prince Georga“, vasul
de rasboiu »Queen Elisabeth«, crucişe torul „Eu-
rjalus«, crucişetorul »Saphire“, crucişetor „Dart-
mouth“, vasele de linie »London«, „Lord Nel-
sonu, nSwift»ureu şi »Albiont,
Afară de acestea a perdut şl Rusia vaeul
de linie „Pantelimon“ o veche cunoştinţă a
noastră, care purta numele de »Potemkin« când
a fost adus de mateloţil revoltaţi ruşi, in portul
Constanţa. „Pantelimon* a fosl scufundat la 22
Maiu aproape de Bosfor, de un submarin german.
Astăsl situaţia »liaţllor în peninsula Gal-
lipoli, cum se ştie, este fără sorţi da Isbându,
In cele doua locuri unde au reuşit aS debarce,
nu pot eşi cu preţul nice unei forţări, din teri-
torul apărat de tunurile de pe vasele de răsbol.
Aşa că a’au convins Anglo-Francezii că e zâ-
darnică ori-ce încercare de a forţa Dareaneltle
şi de aceea cum am spus mai s u b , a’au folosit
do ocaziune, spre a părăsi In mod , onorabil“
Intrepriudorea nenorocită dela Dardanele.
Şi să veduţi că nici in Balcani n’o sa le meargă mai bine...
însemnări.»GVllura creştinâ“ scrio:
Rrgvilarca după jftarochii a ajutorării răniţilor cu cărţt. Suntem In a cincisprezecea lună do crâncen riisboiu, care cu proporţiile
uriaş» încununează trist ei durtro* toatu rău-
boaiolo do până acum. Mulţimea şi feliurimoa
armolor perfecţionate, cari «o manuează cu aol-
batecA ură, pe fronturi do mii do chilometri, do
cătră milioane Holdnţi, tineri şi bărbaţi încărun
ţii, cum şi ncnumĂrnto mizerii, cari Însoţesc un
răsboi atât do îndelungat, au răpus, cino ştie.
câţi — şi h u rănit şi bolnăvit şi po mai mulţi,
lntro răniţi şi bolnavi ntrem şi noi rom/inii zeci
dc mii, cari sufur prin numiiroaso spitale din
Au*tro-Ungaria şi Germania, pn unde, po lAngă
toată îngrijirea, cc li no dă, n'au mulţumirea co
o vnxlnicesc. Ia> lipseşto hrana HufletvnHpft: n’au
cărţi do rugăciuni, n’au curţi bune şi folo-iitosre,
reviste şi ziare pentru lectura, din cnre să so !n- tiir a-că im|Miiriva ispitelor şi sn so mftngăîo,
eo culeagă Inforniaţiuni despre neamul lor, şi nft-şi omoare urltul chinuitor, ales când nu so
pot înţelege cu mediul in car* sunt,
Unii soldaţi bolnavi, cari «unt mai ieteţi,
mai cuteziilori ş! mai experţi, so adresează cu
ructri po la librarii, câte unei redacţii, ori vre-
unnui archiereu, cerând hrană sufletească. Une
ori fai acestea îngrijitorii câte unui spiţa1, ale»
preoţii. Mulţimea mare rămâne fâră cărţi şi
fără zia'e, fiindcă nu cere, ori şi dacă ar cere,
cam tot acelcaş persoane iizice ori moralo, la
cari aleargă toţi, nu pot râspundo totdeauna ce
rerilor, in măsură mulţumitoare. Pentru ca ră
niţii noşrii, cari şi-au expus vieaţa (1 sanătstea
pentru ţară, cari au indurat atâtea mizerii şi cari
in foarte multa cazuri nu se pot nici înţelege cu
persoanele cari li îngrijesc. sî$ ajungă la o hrană
sufletească, chestiunea ajutorării lor cu cărţi
şi ziare trebuie organizată. Trebuie realizat lu
crul acesta cu atât mai vârtos, că numărul ră
niţilor, in răsboiul, al cărui sfârşit nu 6e poate
prevedea, va tot creşte. O organizaţie regnicolara,
ori diecezană n’ar duce la ţintă, parte pentrucă
nu s’ar descoperi toţi, cari au lipsă de lectură
şi mai alea că necunoscându- se bolnavii perso
nal, nu li-s’ar putea trimite lucrurile cele mai potr.vite individualităţii lor.
Noi credem, că chestiunea aceasta s’ar putea rezolva mai uşor şi mai bine de cătră pa-
rochiile noastre. Fiecare parochie are în armată
16 — 2G«;ifii, dintre cari unii sunt răniţi ori bol
navi. Aceştia ajungând in spltaluri In câteva zile avisează rudeniile din satul lor, iar prin aceasta
se informează şi preotul despre starea şi ubica- ţiunea fiilzr sei sufleteşti, cărora le trimit apoi
cărţi corespunzătoare lipselor sufleteşti şi gradulu* de culturS,
Capitalul trebuincios pentru proourarea cărţilor, ziarelor şi a iconiţelor să se adune în fie
care comună bisericească. Arătând preotul sco
pul colectării, avem convingerea, ca credincioşi*
vor contribui cu voie bună bani ori naturale
pentrn mângâierea şi înveselirea fiilor, fraţilor-
rudeniilor, prietinilor şi a cunoscuţilor din satul
lor, cari, răniţi ori în alt chip bolnavi, petrec
prin spitale. Din banii colectaţi preotul va pro
cura car;i şi iconiţe, de cari ştie, că va fi mai
mare lipsă şi le va trimite atunci şi acolo, când
şi unde e trebuinţă. O singură iconiţă trimisă,
de tot satul înalţi moralul şi schimbă dispoziţia
sufletescă a celui ce sufere, văzând că nu-I ui
tat şi părăsit. Dacă într’un loc s’ar afla bol
navi din mai multe comuue, primind ei cărţi di
verse, le ar ceti Împrumutat, jn chipul acesta
b'ar putea aranja uşor şl bine o afacere, căreia
trebui să-i dăm o mai mare atenţiune ca în trecut.
Sibiiu, 28 Octomvrie n.
Refugiaţii Iean Moţa, preot şi VasUt
C. OsvadS scoşi d>n Congregaţie. Congregaţia comitatului Hunedoara s'a Întrunit iară.
între altele chestiuni la ordinea zilei a dwbătnî
şi următoarea propunere prezentată de dnii dr.
Gh. Dubleş, dr. Aurel Vlad, dr. Iustin Pop şi
Simion Chlrn, membrii ai congregaţiei:
Propunem ca toţi membrii ai congregaţie!
aft doslare, că prin faptul că Vasile Oaradă «i
Ioan Moţu, membrii ai congregaţiei, au fugit In
România, unde prin tradarea loialităţii lor faţă
de patria şi comitatul nostru, s’au angajat îc
serviciul mişcărilor duşmănoase nouă, cari miş
cări urmirosc o politică de zdruncinare a intre-
gitflţii statului ncBtru, — a’au făcut nedemni de
a fi mai departe reprezentanţi In congregaţia Comitatului.
In urmare membrii congregaţiei înfierează ţinuta lor şi nu-i mai poato considera ca.
f£când pnrto din Congregaţie.
După mai multo discursuri, ţinute atit de
membrii români cât şi de cei maghiari, propunerea a’a primit cu unanimitate.
Ovreii şl răsboial. In armata Mărci Britanii aunt înrolaţi 20.000 Ovrei, 50.000 IupUL
In Germania, 170.000 in Austro-Ungaria şi 35'-
dn mii în RuBÎa. Chiar şi in Serbia eunt Intraţi
«ub armo cam 2fi,000. Escopţio fao numii fiii
lui Izrnil stabiliţi în America, încolo unii lupii
împotriva celorlalţi pe continent.
O circumstanţă foarte curioasa: in armat*
engleză este constituit un miogrup do voluntari
ovrei cari formoară o unitate a parto, comandaţi
In limba ovreiască do ofiţerii rassoi lor. Sunt co
loniali sinionişti stabiliţi In Palestina cărora li
a’a urât do ţara promisă a strămoşilor (i ca si
scapo do Înrolarea forţată In armata turcească şi
de vZrsarea sângelui pentru »răsboiul sfânt» aan
refugiat în Egipt. împreună cu familiile au reu
şit să ajungă la Iaffa unde vaporul Tenreaeei-a
îmbarcat şi i-a transportat la Alexandria. S ’aa
înrolat in batalionul „Britiach Palestine“. Au fă
cut un stagiu de instrucţie de 6 săptămâni pen
tru a pleca la Gallipoli. Intr’o scrisoare dela car
tierul general a corpului expediţionar la Darda
nele, trimisă de Sir Iohn Hamilten se face o
laudă a bravurei de care a dat dovadă mica trup» constituita numai din Ovrei.
Faptă unică In toate analele «.re! creştine!
Doi fraţi. Din Cluj a pornit, spre diferite lazarete, un transport de prizonieri ruşi in
valizi şi reconvalescenţi. Transportul de răniţi
era aproape de gară; in faţa lor venia o trăsuri
încărcată cu lemne. Caii erau mânaţt de un pri-
sonier rus, care fericit şi îndestulit cu soartea.
fuma surizator pe boc. Trssura se apropia to»
mai tare de transport, câcd deodată, din convo
iul prizonierilor se aude un glas tremurător stri
gând; fticulae. Vizitiul a stat surprins o clipă,,
s'a dat jos din trăsură şi plângând cu suspine
îmbrăţişează un ostaş rus, ajuns prizonier; tran
sportul a’a oprit, publicul de pe bulevarde privea la cei doi îmbrăţişaţi.
Cei doi fraţi nu s’au văzut şl nu ştiau ni
mica unul de altul din Aprilie anul trecut. Ni-
Nr. 48m m n aBfiCBBBCtSS» P«g. 7
culae, fratele mai mare, a fost înrolat la íncc- l
putui mobilizare» armatei ruseşti. Cei doi fraţi,
ajunşi prizonieri se priveau lung şi lacrimi âe fe
ricire le luciau din ochi.La despărţire Niculae a dat fratelui său
un pachet de tutun şi o schatue de lemnuşe, în
treaga Iul avere.
Atentat contra prinţului Leopold de Koburg. Duminecă dupa ameazi s ’a săvârşit a-
tentatul în chilia cântăreţei Elena Ribicka, fica
riposatului consilier guvernamental dm Viena.
Intre ducele Leopold de Koburg şl cântăreaţa
ilena era o pretienie ce dura de mai mulţi ani.
Ducele Leopold, înainte de comiterea atentatului
-a prim't o scrisoare dela Elena, în oare îi anunţa
• că e dispusă să rupă preteneşte relaţiile, de până
acum, şi îl învitfl, în aceasta chestie să vina U
ea, Ducele se prezintă şi după un scurt schimb
de cuvinte, Elena a aruncat peste faţa ducelui
o sticlă cu vitriol iar ia sa împuşcat. Prinţul a
■fost dus la un sanatoriu, unde a fost operat.
Atentatul a fost comunicat şi regelui bulgar, un
chiul ducelui.
Ultime ştiri.Petpovat şi Yallevoj-au
’ c ă z u t !
Budnjtesta. — Oficiul.— Trupele austro-
ungare şt germane au cucerit localitatea Pc-
trovaţ, iar irupţie generalului Kövess au
cucerit Valtevo.(Petrovalz esto spre ost dela şesul Mora
vei Ung* rlul Mlava, iar Valievo e un Însemnai nod du cale ferata, In apropierea frontierei
Bosniei.
Italienii ataci în chipul cel mal înserşunat.
Lângă Iflonzo decurge încă lupta
genorală.^Luptolo de infanterie de o în
verşunare fără pftreche s’au estins şi
asupra capului do pod dela Gör/,. Asal
turile îndârjito alo duşmanului au dat
oro»} însă din nou, cu pierderi îngrozi
toare, tn împotrivirea puternică a bm-
vei noastre infanterii, care a aflat un
minunat sprijin în focul puternic al tu
nurilor noastre, Atacul principal al Ita
lienilor contra frontului din Tirol a fost
însoţit de ieşirea unor mari forţe. Pla
tourile dela Vielgereuth şi Lafraun stau
sub un violent foc de artilerie
Mai multe diviziuni de infanterie
italiană au atacat frontul nostru dela
Dolomit. Iar am respins sângeros un
atac la Bambergerhaus, la Col di Lana
şi la poziţia Trtsassi, două ieşiri la Ro-
fiedo, spre snd-vest dela Şchluderbsch.
şi patru atacuri asupra liniilor noastre
la nord dela Sief şi valea Popena.
Pe frontul din Carintia s’au dat
numai lupte de artilerie şi ciocniri. In
partea dela Flitsch şi în regiunea Ivrn
duşmanul a îndreptat ieri încă câteva
ieţiri şi încercări zadarnice de atac.
Lupta a slăbit apoi. Contra frontului
dela Mrzli-Vrh şl până la capul de pod
dela Tolmein, Italienii au îndreptat în
continuu atacuri cu o înverşunare des
perată. Cu deosebire înălţimea la vest
dela Santa Luci a fost in continuu ata
cată. Vânătorii alpini au pătruns aici
într’o mică parte de tranşeu, de unde
însă contra-atacul viguros al regimen
telor 54 şi 86 do înfanterie în scurt
timp i-a aruncat din nou afară. Duş
manul n’a putut ptrăbato în nici un
loc nici în sectorul Isonzo, capul de pod
dela Tolmein şi dela Görz. Aici s’a dat
o luptă aprigă cu deosebiro la Plava.
In faţa capului do pod dola Gurz
deja alaltăeri a datjgroş multe tncercAri
do atac îndreptate la Monto-Sabotino.
După o puternică pregătire do artilerie,
forţo însomnato italiene îl îndreptat un
atac contra muntelui caro stăpâneşro
ţinutul, precum şi contra localităţii Os
ia via. Lupta » durat şi peste noapte şi
s’a terminat aşa, că trupele nostre ţin
strâns în stăpânire toate poziţiile lor.
La mărginea platoului Doberdo pe
sectorul Mainizza şi Monte dei sei B ubî
lupta a durat cu o înverşunare neschim
bată, în timp ce pe partea sudică atât
ziua cât şi noaptea a trecut mai liniş
tite. Atacurile nouă, întreprinse tot cu
forţe proaspete, nu au reuşit Italienilor,
le-a succes numai pe scurt timp de a
se încuiba în unele tranşee înaintate.
Infanteria noastră, viteazul regiment 39,
într’o luptă dată cu patul puştilor 1*
sud dela San-Mantine, a luat Înapoi
toate poziţiile.
Spre Constantinopol.
0 telegramă sosită în ora din ur
mă ne spune că după ce trupele noas
tre au cucerit Cladova sârbească înain
tând pe malul Dunării, s’au unit cu
trupele bulgare. Astfel calea spre Cons
tantinopol e liberă.
Birou de informaţii în Budapesta. Dauinfomaţii în orice cauză co se ţine de Budapesta.
Dau informaţii relativ la rugările trimise la ori
care minisveriu, ori alte oficii. Urgez rezolvarea-
cauzelor, rog rezolvare favorabilă.In cauze ir.ilitdreţfti, preoţeşti ori învăţă-
tnreşti etc, dau desluşiri grabnice şl sigure.încerc a câştiga informaţii deäpre soldaţii
pierduţi pe cil Tipul <1b luptă.Mijlocesc tot felul de vânzări şi cumpărări
d. e.: grila, cunitur, fân, boi, porci, oi, poa-
mn şi dltile. — L. Olarlu. Budapesta II
Jfargit-körut jo IU , 6.
Kodac'or ro«poni»bilDr. loan Broşa.
Pentru wliturä reeponxabil: loan HerCŞ.
Tipnrul: .Tipografia Poporului*
Din comuna Szlblcl p. u. Szo-
linvo află aplicare momentan un
scriitor iniţiat în Agentele notările. Bnlnriu lur.hr 00 cur. Reflectanţi
»o ndresozo subscrisului Aureliu
Haţ egan not corn.____________ _ _ _
7 - ----- -----’-------B
îs> |
eroilor d c bărbaţi
S1BIIU, strada Cisnădiel Nr. 12
recomanUA p. t. publicului ccje n>al ii oue ntofe dc ty m nA J: tril vi ia tuare
— aiorum ent. —
N o n i ă f i l G
aorfee c h ia r a c u m , pentru ti a t a e A c h A r b a ţ l s t o i c i n i l i E C n e i i * c*r< Re e x e c u t ă d u p ă s n f t s a r i ctt» n u i i m o d e r n e v e s t m i n t e p r e o t » : S h c I c o , J r u i n e i e ş! S s a l - a « « g * M l o n , c u p r e s u r i ( o a r t e tmcr6«sie.
ntcnţlon*rwr+tl noutîţi'.e de stofe psntra ymrrMnvTrl şi .Rajrlara1, cari p» siiS totdsiana in deposit bopat
r* r e T e r e t i a t î J o r con- fae$*e»ctu !n atelierul «eu, fnl periei« 4 deosebita atenţi ti a® « Oa ţfetajiî preoţi şi teologi at>-
- i** cazuri dc tur-«eKţvc-s>'afecţîo«ea_uo r ia d
d e h a i n e în î la p '<*« w w . - Uni ortse pesţm trV*" '‘ cwri şi tot leitsî uc srt*cU £• Jupi «•-Ihn «w wii noai-
Să caută 8— 10 calfe.Să caută 8— 10 calfe de panto
far pentru lucru de comandă şi targ. De păreche 3 - 4 5 0 coroane —
Adresa: Petra Câmpean, pantofar,
Sxelistye.
1G 2 7 / 1 0 15 prim,
Publicaţiune.Co m un a Vci^nînri nrAnd'iufi, cu
licitaţie public» in 3 N O C t lW iC a . C
dupn amenzi la orii 1, pft#unra co
m unnlA, «pro i\ fi pSşuimtâ
inrna. p*’ timpul <lrl* l*r> Novcnib»'r
191'. pfmft In 1 Msrt e 1!)H>. Pre
ţul <le stricaro I O 1* cor, vmliu 10 cor.
Condiţiile mai amânuiiţ tn .«« pot vt-
dea in cancclsria comunalft.
Lemne de Focţl do
Lucru.Stejar tânăr bine uscat
<240 Cox*.Vngonul cu 10.000
Kgr. încărcat f-i prednto «m ntaţia
Vurpod.
2X0 Coi?. Vtigonul cu 10000Kgr. capete (durabr). remase dela sli
puri şi dela d(’Sg» diferite msirimi.
2 8 C o r o a n e stâujenul
in pldure.
Pădurea departe 2 kilometri de
staţia Vurpod. Adresa:
S . M . Marînescu
Vurpod lângft Sibiiu. (Kagyazeben).
jYiapc âe Vânzare.Mapa Europei . . - • ^
, Rusiei cu Galiţia . n 1.20
„ Franţei cu Belgia . n 1.20
n Ţărilor balcanice . * 1-20
Se află de vânzare la
Administraţia „Foii Popomlai"Pentru porto recomandat este a ss
ad&uga 35 bani deosebit.
C îa s ş i deşteptător de răsb o iu .
Qui
h-
0
_i
UI
1
o
.n-'.u . ^ «
s a ş i i i
Cu rc lir l Ju p tu : Viribu» u n lt ls Itll-t
M ^ R titc lc T ranc isc lo s il 5I Im p3r» tu l W llhelm al l l lca ,V irih n . . .n iti* IB14 t.iu cu re liefu l .ilor 3 tm p J ra tI V irlh u j t in il l t 1916, ca am in li-e p en -
Hi m nndM l V î pe f in i ţilo r , cu Kra v a re » J a lu lu l , In cu tie dc o ţe t ja utru r iJ b o tu l m o n d t.I 1J13 ^ ^ ^ C or_ 6 __ ^ a r i t J t o i r e Iu .^ nich,c lr c - 5 - j t r a r e lc d Cor. 8 . - , cu foaie dc rad iu C or. 10— , a rg in t c u ra t Cor. m in o a s i Cor d c j tc o t î to r dc b u zu n ar de « Iclic l ;i o (el Cor. 1 8 . - , cu12. - . au r U c a r i tc ^ ,» (tjnc de n iche l C or. 3 _ U n ţ dc r is b o iu Co r. I . - .ţoa le dc rad iu Cor. 26. . Coj, g d e ş tc p t i lo r dc rasbo iu .d o b i j i " , su n ă tnar-s u ’ c c n c r i l Cor 7 . - , d e s te p tllo a re ieftine C or. 3 — , cu K aran |ie d e l t e i »n i. T rlm e tc cu ra rn b a rs i priraul m agazin dc c iasuri dc râ sb o .u .
m a x b o h n e l ,W lena, I V M argai-ethenstrasse 2 7 / 3 ,
L is:a o r i. in a lă a fab rice l c g ra tu ită ._________________________
Un milion ţoale pentru caicor.
cari eraa de«ign»£e p ra tra e x pert în Balcani, dar din catisi isdrii răsboiolm s*au reţină:
fenît» ca marjuxiie crusoisTc in coton irurnouc ţi can i: put mt» numai yentra puţin timp pe lângă preţul producerii de jurai taie de
i Y f«i ^ cor. X-90 pe bncat5. Aceste ţoale de larn& sunt de o valoareAlltel' ^ îndoiţi ?Î se maî pot cumpăra dela noi pe lângă aceste prejurt
senxaţionale ;i ra&i jos alăturate nmnai pâÂ2 atnnd până când m gat! rezerva.
v 1 bncatâ toi de lamă pentru ca! costa nnmalcor. . 4.9C 3 »t »* »» » » » » » *» ** **6 f, »» »» *» *» »» *» * 91
Singura vâniătone cu rambursă prin
M . S W O B O D A , W i e n , 111/2« H ie s s g a s e I B - 3 4 S
Pag. 8 RÖÄIÄ BüßöRULUI Nr
C d m a i v e c h i u ş i m a l m a r e i n s t i t u i
f i n a n c i a r r o m â n e s c d i n  u s f r o - U n g a r i a
. A L B I N A “ '99*institut de credit şi de economii în Sibiiu
Filialp- Braşov, Bozoviciu, Eîisabeiopoîe, ir luetic. LUgoş# Mediaş şi Mareşoşorltem I
A c W l t l i r i * © r ş o v a . S â n m ă r i i n , S i ' S u l l t u l 1 * clauşul-m urc şi Şeica-
Saîîmi- -mare
^ P 3*81 societar.................................ronduri de rezerrâ ţi penziunl
portofel de cambii . . . împrumuturi falpotecare . .
D ep un eri spre fructificare . . . crrâuri fondare în cîrcuîaţlusie
K-X
Ù:v
• • • é
« » »K G , 0 0 0 . 0 » 0 ’ -
„ 2,350.«00'-
• • • • • »» î^Too.ooa*-
• • • • ,, 2i,500.000-— „ 3 0,ft'J0.0t»)'—
P r i m e ş t e d e p u n e r i ^ g r n o ; s p r e f r u c t i f i c a r e c u j2 Uq
dapi tenninul de abzicere. plătind insefi <i firea dcinterene
- I
executa asemnări de bani Ia A m ericaşi îngrijeşte încassă r i de c e c u r i ş i a s i g n a f î u n i a su p ra oricărei pie(i, mijloceşîe (ol felul d c a f a c e r i d e b a n c ă . — Orice informafiuni se d a u gra lis şi prom t alâf de Centrala din Sibiiu, cât şi dc filialele şi agenturile instilulului.
D i r e c f i u n e a .
; w
761
& m m D n D i i D n ^ g j »
pe C Â M P U L D E L U P T A
JJ&
I$#
ese poate trimite ori-unde şi cu începere de ori-când, ceea- ■ ce aducem la cunoştinţi cetitorilor noştri, spre orien- f | taro, in urma mai multor fntrp-hfirî na nrimiwn L J
-- .T-T- vwmymyi UU9U I , 5Dr0 Oneil*tare, m urma mai multor întrebări ce primim mereu.
, N j i ; j fna pe timp de 5 lini abonamentului este: u ( O i . de zile.
*f^ abonamente pe câmpul de luptă stâtorim pre- A
J s 1 oCOr‘ P-e ttin?p de 5 lunl- flindcă ştim; că SP suma de „ cor. (in bani de hârtie, bancnote de câte 2 â cor) se tnmite mai uşor. Schimbarea adresei altun-
jET . P0 c mPul de luptă, sau mai târziu în vr’un ©fcra oraş ori sat din lăuntrul Monarhiei austro-unsrare, se j. face gratuit; e destul a scrie noua adresă pe o carte s
poştală, unde să se spună însăşi adresa de mai nainte
Abonamente de acestea se pot face şi din partea celoi de acasă
rfimnSCw F° a,a la vr'un neam sau cunoscut de pe*câmpul de luptă ori In altă parte a Austro-Ungariei
t
&
î+ ■
&
❖
t
iii 3
i | Ufe l | £
i -f?“
M O B IL E lucrattc solid şi
conştiexrfioisse pol comanda la
E M IL P E T R U Ţ IU— Fabrică de m o b ile -----—
S I B I I U — N A G Y S Z E B E N , E H I»!
¥ f
ĂTELÎERDL FOTOGRAFICdin Piaţa mare Nr*. 1 9
“ mlSS'îcwSf' *' “ “ ,c m°a""c ‘ V™ '*
Jori»,XTwf«™ ' " 0“' ” d' '>*
& niMt .C^|SpCC,Ia'.iti!10 ,UfrCZ (!upî fo!n-r8fii echi ?i elrirate, ca do
t«!îf 0 Jm inito»re ‘ " bl°Uri mari,° •’ic,nt'’' '•°ri "or « ™
•rea sc°â*âXt^.Vîf«Uta',e 9‘ 0rfan" CC,°r CăZU{i în rfisb0,u vnr
Rnţaml să mi sprijiniţi noua mpa Întreprindere, prmnez cu stimă ■
RUDOLF KUNTB, fotografSibiiu, Piaţa maro Np. 1 9 ,
vi? :i vis do prăvălia lui Fnclis.
9»
e r d e c u r c U I r f e , . s e t i l r i e ş l c o f e r ă r i e
O REKD Y Q . à F E IS I \ f j .' ( o d i n l o a r â . S « c k : « > .U n t.îirt-!arilor) — ~ — ——
Sirada Cisnadiei 45 - S IB S fU -H c h a u c rg a s se 45
...r„
Ma^axln foarte bo^atln
articole, pentru c ă r o »
ţat, c d la r lt , v â n a t ,
® p o r t ţi v o l n j , p o * ;j
c lA r l şi p r o c o T â - ' ’ţ o r i .p o r t r n o n c c ş l t> rc te le s o l i d e ţi ^
Toate articolele dtp b - n ^ i r r.uwitc ţi repsrat^ra !t -vecutăr>— I iuti* rfo nfntiii.; i, _______ . ‘.: L1-u!‘'
'£ tŢT
V* '*■
.dtc a r t i c o l e de jjn-
l a u t c r i e cu preţurileCi ! ; rsin: rnc.dernte.Cti-
r e l e de iu :i^Ir;l, cn-
r c ! c le et!r«ut şile-
Sîsr v â rzo lîil
peniioiient in depozit.
t • . n*r<?r2ii;ra «*-r "•'•erutipromt ji ieftin.-Liste do prsţuri. Ir c«r?re, se lri:T;t iranco
. Comande prin posta se erecfue$c promt şi cr.nşîicr.fios.: '
} ,r:-'r} pcn;n-'- cai C 'CW soiurile I1 Ifi. cî?!e Tnai fino. copers-
io arc (ţoiuri) dc*caî e o le r ™ * 'c a k S S Z
s ir . S ă r i i 3 7
Specialist în: MOBILE D E T O T F ELU L
p e n l r u t i n e r i n o u c ă s ă i o r s j i , m o b i l ă r i d e h o t e l u r i , v i l e , i n s t i t u t e , c a
f e n e l e ş i r e s i a u r a p u n ia m Telefon Nr. 47 = = cu leaturi In comitatul întrec
l i S S E i a B E i B l AlelicrPf°Priu de tapiserieS e lucrează d u p ă p lanuri arlislicc
! »
I Uj
___ .» I1 •VBSS fTSX7< T':K’i3SSSt.
Crema de dinţiK- V.v.; l 1 : ■'
k-H \ V 'i- '.i 1 i’V-
7 0 filler!
b\iÂ
= -Jerea aibă şl neagră din s
Bereria deSaT rei-5tejariîn SIBIIU
este foarte bună şi gustoasă! **«-.'î r,«»».
r. n î'tî D a
II«»a s t ă bere j «‘v- •»*%: --yr:-,- ■ • s ^ i C i b e r e * * *
e Ciutati Şl j ;:;s 2. £5 I aa JtotsiriBo* bea cu pU- i % • '• -w* j»- ' - 1 • *- J5 | foarte ciutt*— . .. ^ ' V . ^ y ^ ^ - c r ^ P ’ | tt „ poat.
vâ {Ci « f redea îl def acolocăca*- ? pirătorii ~
I îuraolţesci J m e r t a » «
« r e de toţi
cari o cunosc-
«t2,t Ja oraşe
cîtjJ la sate
12«
Se poate găsi pretutindeni.
R u fe le S c h ic h t — rufe de ră sb o iuse spală mai ieftin, mai cu epuţare şi mai bine.
înmoaie rufele ca extnct panira ?pilare „Fra uenlob“ . câteva ore sau peste noapte,
spals apoi ca de obise:u cu putia săpun, mai b :ne cu sipan '„Schicht“ marca Hirsch. V e i ;
avea rufele rele mai curate şi Vei cruţa lucru, timp, bani «i săpun. !
b~ cat' r i e ^ ^ od ă ^ G3^ cel m ai bu n pentru curăţirea manilor şi frecarea psdinai din
.Tî^Ersiis ^cprr»iol*. Sltila
Recommended