View
53
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
PREŢUL ABONAMENTULUI: j
i cor. 40 han ',
2 cor. 20 bani. \
Foaie politicaApare In fiecare Dun«mecâ.
f>T an <“> .
o jumăisiw de »n . . . * cur. °*“*• .ja ,
îuniinia, Ameţi™ ji sita ţari străine 11 c>». anu.fl j Editura ţi tiparul „TipOgrctfî« Poţwmihiî*
kbona.mente se :ac U „Tipografia Poporului“ 8 ibuu Redactor resp.: Nicolae Bratu.
IKBERATE:
a« primo-o la BIROUL ADMINISTRATOR.(Strada Măcelarilor Nr. 12).
Un ţlr petit ptitna-datfi 14- bani, a dotw- aa»?
12 bani, & tr« ta-oară 10 banL
n
n
)i
La Anul nou.larăş ne aflăm în preajma unui an
ou. Ca de obiceiu, se cuvine să aruncăm
scurtă reprivire asupra celor petrecute
decursul anului, care acum se sfârşeşte.
Nu mai încape nici o îndoială, că anul
cesta-nc-a adus multe. Dintre acestea însă,
ai puţine bune, cele mai multe rele.
In tot decursul anului a domnit o seum-
ete marc dc bani, căreia a urmat seu tu
rca mcrt.ni a alimentelor (cele dc-altf mân-
arii). Culmea scumpetii pare a sc fi a-
uns acum, de când cu crân.em:! râ/boiti,
nrc ştim de când s*a început, dar nu pu-
cm şti pc când sc va sfârşi.
Acest răzfooiu, — care, dupăcttm su
im unii, nu s'a mai putut încunjurâ, -
eă aibe încă o scamă de urmări, pc
ari cu greu Ic putem prevedea. Dcoc.nn-
atK e destul a constata şi numai faptul,
a războiul european prezent înghite o mul-
me dc vieţi omeneşti, cum şi foarte mulţi
ani.
Cât pentru numărul soldaţilor, dc a-
eştia sunt atâtea milioane. Hani încă au
>st. Dar scumpctca cea mnrc va aduce
u sine, că banii vor deveni tot mai rari,
r prin accasta şi mai scumpi. Dcasemc-
o.a sc vor împuţina alimentele, fără dc
ui un războiţi c cu neputinţă dc purtat,
tă dc cc, spre pildă, s'au luat imăsuri pen
ii cruţarea făinii dc grâu, care să fie amc-
ccată a i făină din alte cercalc mai slabe,
au pus apoi preţuri pc o seamă dc alte
ărfuri trebuincioase pentru traiu. Acestea
uit măsuri pentru populaţia civilă. Mi-
ţia îşi arc întocmirile ci a i totul deosc-
te. Bine înţeles, toate aceste întocmiri
: razimă pc soldaţi şi bani, cari se impu
nea ză cu dc-abinelea.
Dar pe lâjigă multele mizerii, in le-
tură cu războiul, se naşte întrebarea:
and vom trece odată peste acest crân-
nr ăzboiu şi la ce ne putem aşteptă după
cea?
Istă o întrebare la care oricine ar dorî
răspuns cât mai lămurit şi cât mai
abnic. Numai cât nu se poate. De aceea
îbuie să avem răbdare. Cel Atotputernic
va ajută să trecem şi peste aceste zile
ele.
Să nădăjduim deci la mai bine, fiindcă
;tem vrednici. Am suferit destul până
■n. E vremea, ca să avem o soartă mai
ă.
In această speranţă dorim iubiţilor
ri cetitori; Un m nou cu bine, mai
ă bucurie şi fericire!
Situaţia războiului european.— După cinci luni de zile. —
Ne este dat să vedom cea mai îngrozitoare dramă, care a zguduit vre-odată
temeliile civilizaţiei bătrânei Europe. întinderea dezastrului o atât do mare, încât
nu e cu puţinţ\ minţii omeneşti să cumpănească măcar in parte laturile grozavei
primejdii, ce ameninţă omenirea.Sunt atât de îngrozitoare ravagiile acestui râzboiu, vârtejul lui Ameţitor lasă
urme atât de adAnci şi ruinătouro în intrenga lume, încât am puteil zice, că cel*
ce se petreo azi în lume sunt sfârşitul culturei moderne, formând o graniţă inti®
lumea do până acum şi o lutno ce va să vie.Pe câmpul do luptă dela vest (Intro Germani, Francezi şi Englezi)
de mai bino do trei luni beligeranţii tftuu po ticelonş peziţiuni, în care înmor
mântează sute de mii de vieţi. Ambele partide s’au îngropat în şanţuri, în cart
cu multă greutnto pot nimer) gloanţele duşmanului. Au umplut npoi împrtjuri-
milo urcător întărituri cu alte apArftri (reţtlo de sfinnă, gropi de lup, etc.), cari
fac cu neputinţă asalturile. DenficMin.eii tiu mai umplut şnnţurilo cu mitrnliero şi
tunuri ou repetiţie, ciiri In caz do lipsă mătură totul. Şi în vremo ce, di* iiC4-st*
cnuzo, infanteria e novoit.ii să st<'U ascundă, cu arma la picior, c*lo două artilerii
îşi aruncă răvaşele morţii, grindir.a de gloanţe şi foc. Iată tabloul înapăimântâ-
tor al uriaşului front — do pe*te tiOo chiloinetri — întins din Marea Nordul»i
(Nieuport) pftnă Ia Hale. Despre o scăparo apropiată din Rceaată store »ici n»
pont» fî vorba. In cond>‘iunile prezente rftsboiul la vest va ţinta încă multă, foiirto
multă vremoPe cAmpul do operaţiuni dnla nord (In Carpaţi, CJaliţ-a şi Polonii*) luptei*
au luat do mai multe ori diferit«' întorsături. ( ’And unul, când celalalt dintni be
ligeranţi a luat ofensiva (atacul), ori că din ni te consideraţii n preferit a rămânea
în defensivă (numai a sc aparii). Astfel iun văzut cum s’au Întâmplat cele două
noui grupări alo armatelor monarhiei noastre (după ocuparea Loinbergului d*
Ruşi), cum ^ noua gruparea (îertiifinilor după marea luptă de po linia Vnrşovin—
Ivangorod. In curânrt după neeen Germanii au luat din nou ntacul contra R«-
şilor, care atac a sfirşit cu ocuparea oraşului rusesc întărit Lodz. Iri ncelaş timp
Ruşii începuse a 80 retage şi din Gal.ţin şi Bucovina, iar armatele monarhici
noastre, — cari trecuse dela defensivă in ofensivă, — li urmărea din greu.
Intr'aceea însă Ruşii au primit uoui întăriri. In urma acestei împrejurări
au pornit şi ei atncul, atât in Gahţia vestică spro Cracovia, cât şi în Bucovina.
Tot uşă au făcut şi în parten do su* a Poloniei. Astfel am văzut desfăşurându-sm
în zilele trecuto mari şi crâncene lupte, pn un front grozav do lung, c*re încep*
din colţul Bucovinei, in graniţă cu România, şi ajunge până sus la Prusia orien
tală, Iăngă Mărea ostiei, (Spre o mai bună orientare vezi mapa din „Calendarul
Poporului*4 pe 1915. A'di.)Do preacnt luptele decurg pe acest front de atâtea sute do chiloinetri. O
parto a armatei ruseşti a pornit cu un vehement asalt în ţinutul din partea Cra
coviei, dar pănă acum au fost mereu respinşi înapoi. O altă armată rusească a
dat năvală asupra Bucovinei, po care au ocupat-o aproape toată. La trecătoriie
pesto Carpaţi Ruşii au aflat însă totdeauna împotriviri îndârjite din partea arma
telor noiisîre. Chiar dacă au trecut câte odată inlăntru pe teritoriul ungar,
au fost în curând respinşi iarăş înapoi. De prezent — după cum spune ultimul
comunicat oficios — vremea nefavorabilă impedecă orice acţiune mai mare din
parte.* noastră îaCarpaţi. — In Polonia rasească încă au fost zilele trecute lupt«
mari între armatele germane şi Ruşi. Rezultatul nu se cunoaşte pe deplin pân&
acum. Şi de pe acel c âm p ie vesteşte însă timp nefavorabil, care împedecă mer
sul operaţiunilor. Beligeranţii desigur că îşi fac şi pe ac\ gropi şi şanţuri, ca şi
pe câmpul de răsboiu franco-german.
Despre luptele dintre Turci şi Ruşi, tn zilele din urmă s'au dat ştiri dife
rite. Ruşii au vestit, că âu nimicit complet un corp turcesc de armată şi au prins
câţiva generali turci. D in partea coman&H turceşti se desminte însă a-easta. D *
altcum şi in C^ucazia domneşte timp de iarnă nefavorabil.
D in ţările balcanice nu sunt momenie mai însemnate de remarcat. Doar
atât, că Albanezii din Durazzo au încercat să se răscoale, astfel că a trebuit s i
sără două vapoare da răsboiu italiene, spro a face linişte. Incet-incet se pare.
că Italia se amestecă tot mai mult in Albania.
P a ii- TOAIA RDBflRULUI*Nr. 1
Ştiri şi telegramesosite în decursul sărbătorilor noastre.
In aceste zile nu s’au întâmplat lupte
mai mari pe nici un câmp de operaţii. De
aceea dăm pe scurt numai momentele mai
de căpetenie. Şi anume:
Luptele în Galiţia şt Polonia.
Pe fronturile dela nord, in Galiţia, Bu
covina şi Polonia rusească a fost zilele
aceste cam linişte. Ceeace a împiedecat
mult o desfăşurare mai întinsă a opera
ţiunilor a fost timpul nefavorabil. Ninso
rile, şi acum în timpul din urma ploile şi
negurile, se ţin lanţ.
Din când în când fee dau aici numai sin
guratice lupte de artilerie şi anume pe
valea Dunajeţului şi in Polonia rusească.
Deascmenea în Bucovina se dau numai
unele mici ciocniri. Aici nc-am retras puţin
în spre trccătorile principale trupele de
siguranţă dinaintea puterii covârşitoare ru
seşti.
Ruşii au încercat mai multe atacuri în
Bcschizii ostiei, apoi în Galiţia de vest,
spre nordost dela Zaklicyn, unde trupele
combatante au ajuns în nemijlocită atin
gere unele cu altele; toate aceste atacuri
le-am respins insă. '
Luptele Germanilor cu Francczii,
Englezii şi Ruşii.
Pe c/.nipul de operaţii dela vest (M ân
dria) Germanii îşi continuă luptele cu suc-
ccs. Deascmenea pe câmpul dela ost.
Francczii au înaintat in pădurile armo
nice până în nemijlocită apropiere de po
ziţiile germane; au fost ui<ă respinşi cau-
zându-li-sc pierderi foarte grele. Deasesne-
nca au fo '3-Crespinsc atacurile france/.e în
ţinuturile Arras, Rheims şi Scnnheim.
In Prusia ostică nu s’a întâmplat nimic
dc semnalat, afară de lupta victorioasă câ
ştigată de Germani spre ost dela Rawka;
în această luptă au cuprins Germanii 7
mitralieze şi 2,000de Ruşi.
Cecacc a împiedecat şi aici desfăşura
rea sistematică a luptelor a fost vremuirea
cât se poate de nefavorabilă.
Luptele cu Sârbii.
Pe câmpul dc operaţii dela sud e li
nişte. Duşmanul nu mai indrăsneşte să ne
atace. Singurul atac, pe care trupele sârbo-
tnuntenegrine l’au îndreptat în contra avan-
trupelor noastre la Avtowaţ, Pani respins.
Luni şi Marţi.Luptele în Galiţia şi in Polonia.
Budapesta, 12 Ianuarie. Deln biroul de
preaă al prim-ministrului s’au trimis unnătonrelo
comunicare oficiale: Situaţia e ne.-chimbaiă. In
Polonia rusească, pe cursul inferior al râului
Nida au fost eri lupte îndârjite. Aici Rujii au
tncut in ofensivă încercând aâ-şi treacă prin
mai multe puncto puteri mai ins«mnate peste
râu. I-sm respins inaă pretutindeni cauzindu-le
perderi grele. In timp ce atacă infanteria. îd ţi
nuturile Tecine a'a început un foc do artilerie*
care a ţinut mai multe «asuri. Pe celelalte frontul
n’a obvenit nimic de semnalat» Unei harnice
patrule de cercttare de-a noastră i-a sueces eri
noapte, ca să tirsbatâ prin lândurila duşmane
ajungând până in lagărul duşman, unde a îna-
intit apoi până la locuinţa colonelului rus. Din
această îndrăzneaţă întreprindere a’a întors pa
trula coas'.ră aducând cu sine ca prisonieri un
ofiţer rus ţi şase i oldsţi de rând. (. <. î t:m ;««-
du s« ţi acum i un ii' soldaţi ruşi m* îmbracă
In i ni forme austro- ungare, amintim ti » ciuj, ci
faţă de astfel de ofiţeri ţi soldaţi tuşmani, cari
In aceit mol calcă în p'cioare legile ţi obiceiu
rile riiboiului, nu von mai purcede, cn ţ' faţă
de o partidă beligerante, — ci mai a>pru. —
General H^fer.
Luptele Germanilor cu Francezii,
Englezii şi Ruşii.
Budapesta, 1- Ianuarie. Marel# cartier
general german comunică cu liua de 11 Ianuarie
următoarele: Pe câmpul de operaţii dela vait:
Lângă Nieuporl ţi Ypern (1» Belgia) fi «pro
«ud dela aeejte «’au dat cumai lupi« de artile
rie. — La L* Boiiiole, *}>re nord dela Albert
am aădSrnicit un ala: dujman.
La nord dela Souaona Francczii, căror»
le-a succis eă pună mâna numai pe o mici
parte din tranşeele noastre, au atacat din nou»
dar până acum firă rezultat; luptele »unt încă
In curgere. In apropiere de Soupir n’au fost
lupta în zilflo din urmă. — Spre ost dela
Perthoa trupele ţi-fcu recucerit dela duţmani
partea do tranşee, pe care o pertlură mai îna
inte. Duţmanul a avut ţcnleri grele. — Ofen
siva noaolrh !n Argoni n înaintnt iarlţi — In
Alnacin pup^rionrn a foit în gpnrro liniştr.
In l ’runin ontici proum şi In Polonia do
nord mtunţin a rimn« nr»-Uimlmtft. ()fen»ivn
normtrît din pnrtoa nceen a Poloniei, care In-
tindn «pro nord drla Vinuiîn, înnintriuA Încet
din cauza timpului ntfnroiabil.
Răsboiul Turcilor.
Budapesta, 12 Inmmrio. Cartierul turconc
comunică oficial cu ziua do 11 Ianuntio:
1’tcna \ii'A publica ţt.ri fnlşo dcipro În
frângeri turccşti. On răspuns la acento ştiri ma
rele Cjttior general otoman dfi puwlianţii cu datn
dc 0 Innu.'rio telegrama comandantului trupelor
din Cnucnz, telegramă roferitonro In operaţiunile
do aco o po timpul nx'sior doua »ăptnmAni lin
urmir. Telegrama npune următoarele: Po frontul
principal trupele nciistru au ocupat t oziţiilo duş
manului, cnri BthpAneau întreaga perspectiva pAnă
peste hotar.
I . ţinuturile Ardngam ţi Olty luptelo au
incettit din cauza frigului ţi » znpozii, caro cauo
încontinuu. In Aatrrbei ijnm trupelo noastre ur
măresc mereu po duşman cu toate, că timpul o
nefavorabil; aici dujmanul e în retragero. Ruşii
afirmă, că comandantul unei divizii deanoasUe
ar fi căzut prizonier in mAnile lor. Ştirea aceasta
e falşă. Do fapt lucrul stă altoum. Anumo Ruţ’i
au prins într'un sat un transport dc răniţi cte-si
noştri, printro cari «o afla şi un brav conandant
do divizie grav ră ut. Po ceialalţi răniţi i-na o-
morât Ruşii, iar pe comandantul do divizie l ’au
făcut prizoner.
Două batalioane do infanterio engleze a-
vând cu ele două tunuri cu tragere repede au
locercat eri, pe valsa Ciornei, să surprindă un
detaşament de Arab*, d^rau căzut în cur?ă. După
o Ijptă de două cinuri duşmanul a pordut peste
150 de oameni în Tiorţi ş: răniţi. Arabii au în
ceput urmărirea du;manulu5, care a cîutn* ?ă
B apc cu fuga. Dintre Arabi au căzut numai 16
oameni, cu toate că duţmanul a slobozit focul
asupra lot dintr'o m*re apropiere.
Toţi abonaţii, când trimit bani sat' alte scrisori, sunt rugaţi a ne scrie şi nu
mărul de pe faşia sub care primesc foaia.
Asta e de lipsă pentru orientarea noastră asupra mai multor lucruri.
Bucuria izvorâtă din suferinţe.
— RSniţli noştri şi Nayterea Domnului__
In vremurile aceste tulburi ţi vijeli
oase eând întreaga lume e stăpânită de măcelul
deslănţuh între pjpcmre, un strop de bucurie
trecătoare aau de mângâiere sufletească arc e*-
fectul minunatului bulaam, care alină durerile
rănii sângerânde. C’ând sufletul omului este îm-
picat şi malţămit, durerile trupeşti nu mai
«unt aşn mari, Iar amirita visaţă nu ni te mai
pare atât de nesuferita.
Crăciunul anului 19î 4 n'a adu» războiul
*i n’a adu* cneazul între oameni. "Urgia riiboiului
pornise în lume cu mult ieflintea Crăciunului»
icumpeUa ţi jalea ]« ca»a Românului deasemene*
au pornit »&-ş! caute »l!aţ mai ’naint« de »
aoii bunul moşneag. Moţ CrXcinn a Tenlt tot
conin fii blând, tot darnic ţi cu argint în barbă
dar In anul aceita, dacă oamenii i'au înrăit,
aţa de tare fi dacă darurile moţului nu s’au
mal ajun» Ia toţi, — nu-1 el de vinS. Cu mult
mul» ca altetlâţi a trebuit să alerge Hoţ
Crăciun In anul acnnla. A trebuit să străbată
lntAlu printre bubuituri do gloanţe ţi tăiţuri do
fâbli colo, departe, pe câmpul de bătaie. Şi •
•recut moşneagul ţi printre gloanţ« ţi ptin «s-
cuţiş do năbii, dar eră cAt pe ari să nu poată
tr»ce şi prut» răutatea omeneaaoă, care i n’n
pu» în cn'o. Numai cu mare groutato a pututf
o olipS, «ă mângâie frunţilo celor amKrlţi, nă
binecuvinttr.o pn cel istoviţi ţi î l dce tărie celor
ce luptă In ger ţl în viecol. .
I)e-acolo Moţ Crăciun e'o întors la cel
de nnaxft. yi fioi: răniţi!, cţl necăjiţi ţi îngăn-
durnţi, pîirinţii trttdîţi, femeile lipiit« ţi alăbit*,
copii plânşi şl denculţi ţi mulţi alţii, toţi nu
tăbXrlt ]>o bietul Moţ Crfrciun. Iar dacă moţnea-
gul n’« mai avut pentru toţi cât« ceva, au por
nit *» 1 lnvinoviiţeaiică pe bietul moţ, punâmln-i
în cărch toato rclelo blestematului de an, ca şi
oănd «1 ar fi r»*punz3tor do prontia oamenilor.•
In npitnlel» Monarhici sunt răniţi d in
tre tont« naţiounliuţilo, deci ţi mnro ţiart*
do Rom Ani. AcaaUa nu sângerat luptând apre
n-ţi răscumpăra pe icnma urmaţilor o soartă mai
bună, iar cAnd viteazul braţ a căzut moale aub
ploaia plumbilor duşmani, ţtiinţa omenească
alorgat să refacă ţi să îngrijcaioă ca a «tricM
*ot ştiinţa omului. Au ^ost trimiţi deci prin
itpitalo.
In încăperile mari, cu paturi multe, st«u
voinicii noatri întiaţi pe spate, învoliţi, iar gândul
lor daapfcnă toată povestea unei vieţi fără noroc.
Toate se vor putcit opri In lumeaaata, dar gândul,
— această comoară & sufletului omenesc, —
numai bunul Dumnezeu o poate opri. Şi Sn mint«*
bieţilor răniţi vin gânduri, bune, amintiri fugar?,
dar mni mult gânduri Degre ţi gânduri triste le
Uec pe dinaintea o;hilor sufleteşti. Acolo afara
pe câmpul de luptă a’a răsboit cu duşmanul ş\
şi.a trimis trupul la luptă, dar aci în liniştea
spitalului se răîboieşte cu sufletul lui, cu trudi-
tele gânduri ţi acest răsboiu al minţii e m n li |
mai dureros decât cel d:ntâ;u.
Pe fiecare om 11 atipâneşte două simţ-a-j
minte: siibâiăda ţi mila. Mulţi insă au put^tj
înăbuşi pentru totdeauna »imţulcel dintâi sprej
a lu:râ numai sub imboldul celuilalt simţ, a j
ailei. Alţ i insă, fiind porniţi mai mult spre sSI,
bâtâcii, ?pre e.uzimi, numai după ce au
mulţimea relelor izvorâte din siaţul prim, ătxri
intor* cu tot -ufietul catri simţul milei ftlir
du «*ri »1 fa cină ispte bune. In urma «ic.
ace«t cr*|tinec s’a ridicat spitale peste f' tos-
iar doamne mari, lă?â*d plăcerile la o ps
alergat aă epele rini şi să lege răciţi, j-
S&E, 6 SOIA P O W R U L ’U?
fiinţe bnne la inimă putem r.iee că eluj»»c în-
vaţ-S'uiilor ini Hr.~:o5, car.-- is<- învaţă să >..• iu
bim (ie aprc-i pcle. Deci ţi b mia
nnjier'i Domnului. .. 1 > ■ u: ■
acel» persoai.c car ing--:j •*.; j t răniţi.
Naşteri1! Dom' du' tu ;• :iil n •--ţa * fost
o 'f!;i)ătoare :r -t*i. tir» < h io t i;n ft •.*h*,‘i!ri yi
fără veselii, di-r in srh n-i> e bâ'-uuteu care a
coborât în suflete pace, care a micşorat gândurile
turburi şi care a descrăţil multe frunţi brăzdate
ele necazurile vieţii.
Pentru răniţii noştrii, — aceşti desmoşte-
niţi ai iorţii, — cari dau tot pentru altul şi ni
mic pentru ei, a’a aranjat sărbări de Crăciun
tmde Ii s’a ţinut vorbiri frumoase, a’a făcut slujbe
iumnezeeşti ţi s’a împărţit daruri între vitejii
oari au trecut pe la poarta împărăţiei Morţii, dar
înăuntru n’au intrat. S au făcut sărbări ca aces
tea peatru prăznuirea Haşterii Mântuitorului, In
mijlooul celor răniţi, la: Sibiiu, Braşov, Turda,
Deva, Lugoş, .Viercurea, Viena şi In alte mult*
oraşe, aU căror nume no «capă din vedere.
Doamnele române mai cu seamă a au remorcat
eu aceat prilej, undo prin fineţa mânilor ţi du
ioşia cuvintelor au vinile, at multe răni şi dureri
auflateşii Încuibate In auflttuîe voinicilor noştri.
Ştiri diferite.— Generalul Franc Liborius, care a cu
ci rit Belgradul dela Sârbi, a fost pu» în dis
ponibilitate (In penai»).
— Mitropolitul greco orientai nl Bncovinei,
Dr, Rcpt«, «’a refugiat cu intr g con silitorul «au
în Ungaria la Bistriţa şi npoi la Cluj, de undo
a plecat la Vionn.
In 27 Ianuarie vor fi asentnţi fn Franţa
recruţi rari ar fi aă vie Ia rând doar în 1916.
— Din Milano (Italia) no anunţ», că o
firmă de croitorie de ae^lo a liferat Herbini 40,000
•de unitormo pentru a ddaţi.
— „Biroul do corespondenţa* din \ftena
apune, că O baterie ruseancă car® eate însărci-
nată cu naediarea (fncunjurarea) Pţcmiylui, cu
prinsă de admirare faţă do vitejia garnizoanei din
fortăreaţa, a trimia următoarea felicitare: „Urâm
tuturor vitoj'lor apărători ai fortăreţii din toată
inima un Crăciun liniştit şi vo*el, bucurm yi pace
pe pLmnnt. Dumnezeu aă vă îndeplineaţi do-
rinţnle; aceatea aunt sinccrili urări al» ofiţerilor
yi sold aţilur bateriei a .Va fdin a I l a brigadă
ie artilerie ruaeaael“.
— Ilrgelo Italiei a numit 34 do aenatori,
Intre cari pe Albertioi, directorul renumitului
xiar »Goriere d>Ia fiera« ţi Uarconi, inventatorul
telegrafiei fără aârmă.
— Maiestatea Sa monarhul nostru a dat
amnestiaro (graţiate) tuturor dezertorilor ţi fuga
rilor militari până la contingentul din 1894. Ccice
doreac să sa Întoarcă acasă, trebue s’o faoă a-
ceasia pănă U 31 Decemvrie.
— Guvernul sArbeso * primit propunerea
guvernului englez de a intemâ (aşeza) prizonierii
austro-ungari pe insula Malta Trrnsportul ae va
faee peste Antivari. Sârbii se lfudă, că numărul
prizonierilor se urcă aproape la 60.000.
— Intr’un diacura (vorbire) citră soldaţi a
zis regele Belgiei, că năd&jdueşte a intră In cu
rând )n fruntea soldaţilor săi în BruxeLa.
__ Foile din Berlin scriu, că marina en-
glesă a prierdut pină acum 3 cuirasate, 6 cru-
ciţăuare mari şi 4 mici.
__ Rezervele de aur la băncile Germaniei
au sporit până In 31 Decemvrie cu 17 milioanej
ajungând Ia două miliarde şi 93 milioane.
__ Ca ambasador (ministru) al Franţei la
Roma a fost trimis fostul preşedinte francei Lou-
bet; ca ambasador al Germaniei se află fostul
csncelar (prim-ministrul) prinţul Bulow. — In-
^resaaţă întrecere ! . . .
— Dtină so-oMile advocatului Henri Me-
eson di-Ia Curtea r!<* nj-t-i (judt-csu; in iva njfti
înalta) •im Brux«})., Bei^in or fi si.r> rit i.^gube
în timpul războiului în ■fuma 'Ir 3 (u\ i) miiiardt
168 m i o*t:e fi 465 ntii do f.uici.
— itaüenii nu judecat în Tripolis un
j German $i soţia lui la iâ tj un an tfmnij« i*n-
j truca au găsit la ti un «l^poza de arme.
— Din Tokio (Capitala Japoniei) se ves
teşte, că şeful partidului guvtrnamtntal Synola,
s'a rostit in favorarea trebuinţei de a încheia o
alianţă in toată forma ou Ruiia.
— Guvernul francez a hotărit să emită
(dea) obligaţiuni pentru un nou împrumut de
stat de două miliarde franci.
— Foaia germană »Kölnische Zeitung*
aduce ştirea, că Francea.i încă triotit ajutoare
Serbiei ţi anume prin Salonic, iar Ruşii p* Du»
năre. Tunurile Franceze sunt Însoţite de tunari francezi.
— Biroul turees« da informaţii anunţă^
că Ruşii distrug cu totul satele dm Caucazta.
Fiind siliţi a ihj retrage din unile părţi, ei au
dat foo la vr'o 40 de sate, pescari le ocupaseră
mai ’nainte.
— Ministrul prejsdinte bulgar IUdealavoff,
la decuriul desbstorii bugetului ministerului de
externe, a reinoit zilele trecute declaraţia aa de
neutralitate ţi a asigurat din nou, că atâta timp
«ftt interesele Bulgariei nu vor fi puao tu joc,
Bulgaria va păstra ţinuta ei de acum faţă de
vecinii aăi.
— Din Londra se vesteşte, că guvernul
Statelor Unite a Invitat pa toate naţiunile ’aud-
americane, aă trimeată la primăvară la Waş'ngton
reprezentanţi financiari la congrwiul ce va avea
ioo acolo, |>cntju a ae lua măsuri In inkrtMul
comerciului yi indiintriel celor două Acntriri (do
nord ţi do aud) faţă do răiboiul european.
— Foaia „Neuwe Rottorilamsehe (Xiurant*
aduco ytiroa, că in ailala din urmă au aotit la
Havro (port frmooez) şi In alte porturi din nordul
Franţei, mai multe tranuporturi do trupe din co
loniile engleze. Numai la Hnvro ar fi aoait
40.000 do oameni.
— Din Iyondra ae anunţ*, că regele George
al Angliti a trim'a preţ'iIinUlui Franţei I’oincar«'
o telegramă do felicitam do Anul nou In care
declara, că o aigur, că noul an va aduco o ţi
mai atrănaă prietenie intre Anglia ţi Franţa şi-şi
exprimă aperanţa, că râsboiul va fi In curând
sfârşit. — In telegrama adresată preşedintelui
fltatelor-Unito, YVil*on, rrgeJe George dorejte
nproapcrit«t« statelor cu cari Anglia întreţine
atrânao legături de prietenie*.
— Foaia franceză >Matin< aduce ştirea,
că perderile Ruyilor până a^um fac un milion
şi jumătate do oameni. Din cercurile germano se
ausţino însă, că Ruşii au perdut până acum în
soldaţi cel puţin milioane.
— Din Amsterdam (Olanda) se aaunţă,
că regina Wilhelmina a trimis scrisori cătră so
ţiile domnitorilor englez, german ţi belgian, ru-
gându-le să se intrepună pe lângă bărbaţii lor
In favorul picii.
— La 15 Februarie în Franţa ee vor în
cepe asentările pentru recruţii, cari ar fi obligaţi
să se prezinte abia in anui 1916. Cei aflaţi de
buni îţi vor începe serviciul militar in M&rtie-
Ştiri din România.— Comitetul societăţii macedo-române din
Bucureşti a ales ca preiident pe T. Dinisehiotu
în locul răposatului Dr. Leonte.
— Prima şedinţă a »Crucei Bojiic din
România, a cărei prtzidentă este Reg>na Româ
niei, s’a ţinut săptămâna trecută. Ca preşedinte
al subcomitetului de direcţie a fost ales dl Al.
Marghiloman, iar ca membrii: profesorul Obreja,
r>~:nt"l G e^ '^ Dr. P- r V--n şi Tîag-
T'l .is..r i' hi.
— l»r. [. 1 > ut> .■ 'ino şi i ‘ . I. :
j C -:i '•S”::ţii 1.;‘,' >:i'v i-ol.l • ai R ;■ ;ln ■ ui plecat
j l-i P .i m cu ii k • «at* ( -sărcii!:' ) j •• iiiifi. gtt-
{ Vflrnui fran • /..
j — L» 2-t Oc*;:-.* viie v. o« r iubiţi
J i - iu ii.T :ii.î ■i .xrcu ■ • î Ik.. ;i •• D'.r-ere,
aţa Ca dinguru uouiuuicaţx) mtre Kcuiânia şi
Rusia sa face prin Ungheni. Vapoarele româneşti
sunt acum singurele, cari mai fac drumul po
Dunărea de jos, înlesnind comunicaţia cu judeţul
Tulcea, care e lipsit de căi ferate.
— In îatreagă România, din 30 Ianuarie
p&nă 8 Februarie n. se face o nouă osentarea
a glotaşilor din clasa B, cari n’au fost aflaţi
do buni în cei 7 ani din urmă (cum de pildă
s'a făcut Ia noi pentru cei dela 24— 36 ani).
— Pe buza unei ţtiri, — încă neîntărită
oficios, — o t rupă do căzaci ruşi ar fi urmărit
ţi pe teritor românesc pe nişte Bucovineni, cari
au trecut iu România apre a fi scutiţi de răs-
boiu. Căpitanul Stâtescu a oprit pe oăzaci, dar
ei n’au vrut să se întoarcă inapoi; atunci sl a
poruncit trupelor româno să puşte, astfel cS. dai
ruşi au rămas morţi, doi greu răniţi, iar oeialalţi
au fugit.
Starea sămănăturiîor.Asupra stării s.itnUităturilor lipsesc în
anul acesta, în urma stării dc războiţi a
ţării, rapoartele oficiale dc iarnă, cari dc
regulă se dădeau totdeauna în alte timpuri,
începând dela Crăciun tot la 2— 3 săptă
mâni. De prezent lumea este avizată nu
mai la ştirile private din diferitele părţi
ale ţării.
Conform acestor ştiri, starea sămână-
turilor este în general mulţămitoarc. Prc-
tutimlcnca in ţară lucrărilc agricole s’au
săvârşit şi sfârşit la timp şi in condiţii mul
ţămitoarc, deşi pe moşiile mari, câştiga
rea braţelor dc muncă a intimpinat greu
tăţi destul dc mari. Teritorul sămănat arc
cam acceaş întindere, ca şi în anul |0 |J.
Starea sămănăturiîor, cum s'a spus şi mai
sus, este in general favorabilă; umezeală
este destulă, ar fi dc dorit să vină ninsori
mai mari, cari până anim au lipsit şi sunt
foarte dc lipsă pentru a feri sâmănăturilc
răsărite dc inglicţ. -- Rapoartele asupra
stării sămănăturiîor din Austria asemenea
sunt favorabile. „Rcv, Ec."
Despre curajul „Valahilor“A ivocatul ungur Geza Dotnboviîry, fiind
şi el mobilizat şi dm pe câmpul de luptă din
Serbia, aoolo a trăit intre soldaţii glotayi români.
Cuprins de admiraţie faţâ do ac?ţti viteji, eari
işl apără ţara cu îndârjirea cânelui eredinefoape
stăpânul rău, advocatul Dombovărj a arria unu;
prieten ds-al Iui, care e gazetar, urmăuiarele rân
duri : »Noi aici în Serbia facem serviciu de re
cunoaştere, zilele se strecoară frumuşel. La luptă
In părţile aceste Încă nu am ajuns. Tot la trd
iile se achimbă câte un pluton la loc potrivit,
de unde se uită chiorâş la Sârbii, cari puşcă ta
vânt şi apoi ee Întoarce înapoi. O, »Valahii* a-
ccţtia, sunt soldaţi absolut buni! Maghiari şi Va
lahi deopotrivă. Aici în T. nu au lăsat nici un
rănit şi nici un mort de-al lor pe câmpul de
răsboiu. Se vede că nu se întâmplă aşa şi Ia
alt« naţionalităţi, de aceea se subliniază momen
tul acesta. Generalul de aici e un saHat incar
nat austriac, dar când a mers la atac regimen
tul de glotaşi valahi dela Lugoş, a plâns ca un
copil de admirata lor*. — Mai departe acest
advocat scrie despre vitej'asinguraticilor »Valahi«
lăudindu-i pe toţi încheie scrisoarea cu urmă
toarea întâmplare: »Mai deunăzi, dapă un ser-
Nr. 1 ÎCIAÎA SOBORULUI Pag
viciu de trei ele şi trei aopţî, la nvezul copţii
t u p ira t la hotar. Am eodt la nmia*', c^lhnind
«am o oră. Nu ric că a « aosit «printesi, dar
nai fo it arclo la tinpnl fixat. Erau flo taţi do
«liia a doua şi cei mai tineri «tau trecuţi da 39
ie a n i . . . A fost un rar că t>‘a râtărit trcBul.
£ ra u utmlncsţi ii rupţi de wt<*, dar nici unul
ku a'a plâns. Vice colonelul austriac a r» des
pre ei: »Acejti plotaţi lUBt glotnţi id*aii (d*
cea*enăaat''. Trei sila au fost de serviciu ţi fao
»arjurile cu o destoinicie de ndm'rat, f iră de a
sa plâng««... — Săracul glotaţ »valah* Iţi dă tet,
ek'ar ţi sufletul, numai să-ţi lndcpliatască da-
toriuja, ce prin legile firii î-îc cete...
Schimb de telegrameîntre Papa dela Roma şi împăra
tul Wilhelm al Germaniei.— PiBtru elib»wre prizonierilor fcolBavi. —
Ia crâncenele lupte, date p* Int:nsele tron-
teri d« bătaie, mulţi au clxut priionitii din
cauza că au fost înruajuraţi din leat» pliţdede
riujmuB. Dar mulţi au ajuna în mftnilc duţma-
bu!»I, deo*n*-c* In »omrntul nKvMirii n'au sâni
arat nici aiScar putere »A se tArascA In o pnrte
iin c*lta duţmanului,
S i lnlm do pildă cazul, cK araiatida lup
Ibt aro iţi Mau f.nţX ’n fnţă. Pin amând uiA pKr-
ţilfl ao lnr»po f.cul ucigător ţi turbat, t'rl.\ tu-
nur.le, ţipi puţlHa, sboară glyanţrlo c% pioni»,
iar luptători din nw.WlotiK ptrţile pn f j -td ru
J:»jirr,irc. P-i lai/tmpli însjl < ă o ■ nre-
ti r* ruj>» ţirnriln celuilalt*- pi rţi, încep" f-otil
mai aprir.!*. mal îavcrţuinl ţi In urmi, iu n«*!t
ca Iiniocila alunul duţmanul dela spate, far;*’
it-i iî*fn Toio nici *S fupâ rum p c cnfb\ Aimntn
înfrânta fuit?, llUând tot in urm* ei, căruţe, m>t
tiiţ i. oameni ţi mni a!r<* tiuiţi. Risipi nui cu
«'-nroă pjt»ftr eAmpido ru impurii# lor ţi di«
nici o parte nu pot cAp.MÂ tjulor: ni lor fug,
duţmaaii vin, a*tM ei «înracil stau lntr« doaă
focuri. Iu urma trcceril trupelor duţmnne, —
da mult<i ori pute trupurile lor, — Tin snnitoţii
cari li stting curo ai strânge ciupercii» tn urma
ploii: jx’ c«)i mai riiu rftniţi li trAnteţt« uitr.r.i
In vr'o groapă pâtlk»ita, inr po coinUlţi ti inu
ds-nr nlma |i ii laden<A [.rin spitnltiri. Inlro ei
punt mulţi cu picionri'I» sau cu mAnile rtipf\
*aa Altcumva «cîiilodiţi, cari in toată vieaţa lor
bu mni «unt buii de vr’e trcsbii, dn decum si
aiai pontă purti puşcr’ .
P«ntru aceşti nenoraciţi n «tiiniit Fnpn
dela H«na prin ttlegrama de msi In vale, ca
fii p»at& fi nenorociţii do ei cel puţ;n po vetrala
familiare ţi si se pontH bucura do n.infjAirre.i
ţi îngrijirea celor dr»ji.. .
D jp l talegnina friniiă din partea Pr.pci
impîriitului Vilkelm »1 GumrBÎci, ţi <hi[ fi rău
pun»uri!e dat« sa crede efl .*»Nrn*lâ chc^ttnmo
pe va rezolra cil da turĂr.d
S:h:mbul da telegrame Intre 1 np^ralul
Tr.lb^In «i Papa d-;Ia Romi c următorul:
M. S»îe Wilhelm I I împMiAt perman:
A rânl incrtdsra în «utimantul iubirii de.iproi-
p?!u:, de care a»te cuprin'i M. Voa<t*i, VA
raram, ca .=S îackrip anul trecut ţi să începeţi
altul prin o atţîcn» de maraiicic princială; pri
miţi prapaniraa Neutră, ca pe viitor, arai pri-
ismeri, taci eunt c«nsderaţi ca neapţi, pentru
«irriebl militar, fie ?ch:mbaţi. — Paf a
Bentmkt XV.Irepâratul W îlka ln i b ră*pun» Pap«i prn
u Tr.ă:.' .-.r»a toî*jrr»»l: gr Sale pontifioelui Ron’.n.
Muî‘,im = ; f>«ntn telegraeis Sf. Vaiitre ţi A?:-
rar Ycastrs, c£ propunerea, carc
are da =s-:.p uţsrare*. prj^n'erll'r de r^^oiu.
*Eap:i 7*er.;ru ir.i!iţ:e, e ir.i:rr.-'ir,&;ă de tos*.-
«trop.î*. a Mra. Iibir.a a^cea a deaprospelui.
care » Icşpirst «cesslS propunem corespunde p«
deplin convingerii şi dorinţii Mele.
Wilhelm II.La prrpunirea Papei ţi-ru rat învo'alaţi
celelalte state beligerante. Se cre<le, ciS locul unde
are eă ee faeft 8th:ml ul, va fi orrţul Basel d:n
Klreţia (cate e stfit »b'olut inutrai). Astfel se
vn ajunge, eă toţi bolnavii prifonitri vor putea
nifcrge In patria lor.
Sibiiu.^lS Ianuarie b.
An nou...An nou, ne punem în tine,
NidejJile noastre de bine;
Coboarfi pe-aripile tale.
Din ceriuri spre-a plângerii vale,
Iubirea din inimi stArpitii
Şi pacea de-o lumo doriţi.
Din lutul Ingrflţat cu sAnge
RfisarS pentm cel ec-ţi plAnge
Pe tst&l său, sau al lui frate,
— Do mulţi dorita libertate!
Petrra Dascălul.
Cătră cetitori.L ; nutritul «„iuta :■.») r.duH .Calcndn-
rtll dc părete", j i' cam toţi abonaţii >Foii Po
porului* II primesc în rîn«t<-, ca in t >ţi n. ii. A*
botuiţii c i noi, ;*iri v.>r ît:tth dţ> ticum înainte,
i >cii pritin •‘C un calrtulnr do pKntto in cînsto.•
l ’o ccico n’ati trimis Inra abonamentul,
ii tuf;;‘im a l trimito în zilei« nresten, ca s& nu
fimriliţi n In opri funin. Do i dntii cu abonamentul,
pot trimit« banii ţi pentru cÂtcvn cil 'îndure. Fra-
ţul o ^0 bani pro rxumplar, inr f> bai i deosubit
pentru poftii. Voii ţi cclo HcrÎ!*o In pagina 7.•
Din acont prilej no împlinim o plăcuţii da
torie a ndtico o sinccrS tnnlţămită tuturor
•;cel >r iubiţi nbonnţi vrebt, cari, py lânp.'i ei,
n»-au nvti trimin ţ! nlţi ntionnţi n ,i E o dov.idîl
nccasta, dcipredragosica co nu sinpAnt şt« po toţi
deopotrivă, cautAml n no nprupiii mtrm unii da
ulţii. Po do nltil prirtc o un Mtnn ncrftn, cî\
scrirul nostru p; trun !o in nrciui tot mni lnr/ţi
ţi ci. t-unU-tn tot mni bine iiiţeleţi. Do nrrcnş
bunăvoinţa Vii nipim pa toţi ţi în viitor. A c&«-
t if i ficenre abonat vediiu lnri"i cel puţin unul
nou, nu e mnre greutate. N J, Ia rindul nostru,
inrfl r.u vom strildui cft fnrem foaia tot mni plii-
cuta ţi mai ink-rcfantii, de;i nvem i-A luptam cu
e seama de gTi'U'.iîţi.
Numeri de probă din foaie trimitem la
d irinţa, cu plsc.re oricui. E deştul a ni sc c«.re
po o cnrtc poitiln. Abonarea fc poate face cu
începutul la f ecaro lunâ. Preţul e un fcngatel
de -1 cor. 40 bani p-j sn ;i 2 cor. 20 bani pe o
jumătate de an.4
Foaia nu o putem da pe aşteptare,
fi in cha accasfa ne prea îngreunează pur
tarea socotelilor pentru cari nu plătesc h
vreme. De aceea să nu se supere ceice
ne-au cerut amânare de p la ţ i, iar noi nu
Ie putem împlini dorinţa. Purtarea I2
astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, nc
ar încurci şi îngreuna achninistratia din cal?
afara de mult. Doar pentru astfel de re
stanţe ar trebui pttrtat c.îrţi deo?chitc, ş-
să sc trimită îa vreme atâtea :cri? ;ri ş'
provocări — ştim din păţanii, — c;ri spe
se de —uîteori întrec suma dc 2 cor .'Obani.
Toţi abonaţii sunt rugaţi, — ci
trimit bani, cer schimbarea adresei, ser
ceva la foaie sau fac orice fe! de întrebi
— să scrie negreşit numărul de pe faşi
sub care primesc foaia. Asta e de lip
pentru orientarea'noastră în multe privir.
atât când e vorba de bani, cât şi la alt:
de publicaţii ce ni se trimit. Iar abonr
cei noi Încă. să scrie, că ei numai acum
boncazS foaia întâiu.
O foaie militară pentru soldaţii 1 mâni. Foaia „Drapelul“ ecrie urna&toarele: U
prietn «1 siarslui ne trimite nrii S ( l i P
ţi 10 (17 Doc.) a buletinului litografiat,
«pare p« câmpul de luptă în limba romi
sub tllu l: „Fonia militară a armatei I I “, ecr
anume pentru a însufleţi soldaţii nostrii, <
lupta In Polonia. Dăm acum o singură ţ
din nr-ul 9, npSrut sub titlul: „Muzica milit
in linia de luptă1*. Nu departe de Noworadoc
(Poloaia rusească) stau Românii ţi unii eolc
unguri In ţanţuri IntArite, foarte aproape de i
tKriturile Ruţilor. In una din silo bo aude c
partea duţmani o muticH militară cântând n. lodtt naţionale româneşti. Ruţîi aveau do &:
ca cu acest« cAnte?e sS mîjte inima brav"
RimAnî ţi si lo ppunft, că ei nu urăsc de
mmAnespcB. Ca rS^puns începu muaca nonr
• A cSnte imnul: . Doamne (ine fi froteţt. Nepri ţit interesant ep:sod. — Nr-ul 10 so 1
cbein cu următonteil io 'ă tadacţioBală: ,F «
nonstrS militară voeţt« srt nducS la cunoţtii
roldaţilor iu o fotmK uţor da Înţeles lntAmpl
ndivArntc, bravuri «silitara ţi «Ala o lntAmpl:
bml i’. Qrcine ddn arnatA I I a, enro ştie tMl
sputifv do nceMe fiiptw eilo primit da lucrător
(oii minstri!. Invitiim «laţerfi ţi aoldnţil n«r
ca sii nc comumi«n co tred d# potrivit. ORy
sS ne trimită dendrapiul p« gdraia „2-Arn
Comando“, iar soldaţii prin aomanda eompa«'
n cucndron\dui *&u a batanţi, de «ara ** ţ«t
Din foile u n g u re ş t i . . . Foaia unfftnrat
>Ai F.it«, care apare la Budtpcsta, vorlr
deipre cuvimtarea da anul aoa a aontalui Tv
7icc intru nltaln: „Contele Ti«a, — In vorb^
lui — n'n făcut amintire de aatînrleraa (marin
drepturilor politico ţi b 'kimbaraa de lip*» n vn
noastre economice. Cu tonte ca daspro aacaia
so mai pento tăc*,i. De pe cAmpul do bat
(din trnnţcp) so reîntora alţi oameni, cu s.
idti; mi mai sunt tot aco’S, cari au plicat a«ţî!
Mulţimitii Domnului, ia elmpul de lupt£
»'au dcfcbis ochii, pretenţiile lor e«io nJcâ
crescut. Aceţtia nu »0 mai ladoetul««) au vo;
geale ţi cu fap'.e de jumktole“.
Reprezentantul Anglie! Ia Papa.
Ilcnry Howard a fost trimis din partea j u t
nului cnglei !n misiune (înKărdnare) spj;ia
la Papa. Din Roma sc anunţa acum, cX rep
lintantul Anglx-i a primit îndrumări din par
guvernului niiu ca s.i exprime PfljKÎ, — ia
1112I0 guvernului. — feliutirihs din prilegiul t
perii dc Papii ţi tot orinta fă comunice ţi rt
vele acilea, cari au silit pe guvernul Angliei
se amestece in luptă, după ce n'a mai avut r:
un mijlo: p;ntru ?u*ţinerea pieii.
Un profesor maghiar despre Romi
Profciorul univ^riitar Cholnokv, fiind intre
de un g.z'tar dda foaia Clujana *Ujsig< d
pr>- *1 • :..'rur lcr, sr fi spus, între altele
iir ii - *• ţiv;r,ie despre RomAni: »Dacă
n-uc vii, «-i j ]ui sa ne eutropcascX pe nci
U..J -r nr i-jirivi iute ţi e« Roalnia ţî cu B i
g,r ... două ţlri ar trebui is par*?
j.«utr<! •••;.'î ;i >1 intre în acjiuBO coatrr
. u ! r Mai al«î Romi» ii ţi Maghil
*U!!t i* -l-.ţi (-in_::r.) intre popoarele slave
p-c: ; ; ; . : A ; ■ doîiH p-‘pr»'re ar tre^ja s?>|
apîre icUrejele ia cîa aai striasâ aar,e;ţie<
S t: 1 £OA î-£ P0Wt)RUtîŢ5
Judecat la moarte. Foaia guvernului din
Galiţia »Gazeta Lwowekă<, ce apare acum în
Biila scrie: Judecătoria militară din Măhrich-
Ostrau (Boemia) în şedinţa din 23 Decemvrie a
judecat la moarte prin ştreang po redactorul din
Proschnitz, Iosif Kotek, doredindu se asupra lui,
cS în 6 Decemvrie a ţinui în Smritz o Torbire
sgitatorică în faţa membrilor eocietăţii de con
sum de acolo care a fost disolvaiă (imp, Sjtiatâ),
vorbind cu u ră despre împărăţia austriacă. Co
mandantul militar din Cra -ovia, la care a fost
apelată sentinţa, din graţie l ’a judecat pe agita
tor la moarte prin glonţ. Sentinţa a foat execu
tată cu două ore mai târziu, după publicarea ei
iJin partea comandantului militar din Cracovia.
Stările din dncovina. (Ştire cenzurata
tilirc autorităţile militare). — După o
cr&ncenă luptă dată Marţi intre trupele austro-
ungare şi runeşti în jur de râul Şiret, din cauza
■umărului covârşitor al Rugilor, tiupile austro-
ungaro a’au retras până dincolo de localitatea
Mileşcenţ. In nceeaş zi au sosit pe muntole
Vatra Dorn ii numeroase trupe nuBtro-ungare.
Neopunându-lise nici o înr.potrivire ,din partea
trupelor austro-ungare, Ruşii înaintează în toată
Bucovina. Din motive strategice trupele austro-
UDgare au golit localităţile Şiret, Hadikfalva,
Hatna, Rădăuţi, Suceava şi Iţcani cu împreju
rimile lor, — aşteptându-i în locuri mai potri
vite pentru austro-ungari. Iată cum s’a întâmplat
faptul:
Pe la 2 ore după masă un detaşament
ruseac de 400 de infanterişti ruşi şi o sotnie
(companie) d® cazaci, pornind din C^rnâup, a
străbătut 6ub călăuzirea unor lipoveni deghizaţi
oraşul Iţcani, localitiţile Si-heia, Parhăuţi, Miho-
veni, spro Gura Humorei. De acolo vor înainta
probabil către Iacobeni, unde poate să-i aştepte
Surprize ; deoarece la Iacobeni e cartierul gene
ral al trupelor auatro-ungare din Bucovina. Po
pulaţia locurilor pomenite şi-a părăsit avutul,
refugiindu se la Burdujeni (România), unde se
află într’o mizerie neagră.
De vorbă cu sfinţii I... Scriitorul ger
man P. Rosegger îşi publici memoriile în foaia
germana »Zeit*. Intre altele, scria şi despre un
vis do-al lui, \a care a putut să audă şi păre
rile celor ce au zvîit lumea creştină. Rosegger
zice: „Astă noapte am avut următoarea visiune
(vedenie): Domuul cel Atotputernic sta la jude
cată şi pe dinaintea lui treceau mai marii ome
nirii. — Gătră Moise zice: „Tu ce-ai dat popo
rului tău?“ — „Legile“, răspunse Moise. —
„Şi cu ce s’a ales poporal tău din aceste legi?“
, __ BCu păcatul!...“ — Vine la rând Carol
cel Mare; „Ce-ai dat tu poporului tău?“ —
.„Altarul!“ — „Şi ce-a făcut poporul tău din
’ • <>® ___ rapnunse Carol cel Mare. —aitan — » ttA4B r - i •Urmează Napoleon cel Maro: — „Ce-ai dat tît
poporului tău?* — „Gloria“ (murirea), răspunse
acest?, ■— „Şi cu ce te-ai alea ?“ „Cu m-
şipjîa!“, , , _ Şi mulţi au trecut in fnţa Atot
puternicului* si iiecara B’a ieluit’ că P°P°are, . r • *' 'Wurile ce le-au adaa.s au aratat vrednice uo .
— In sfârşit întreabă pe unul-năsuJtu 9^u
pe Isus Hristos: „Iubite Fiule, ce-ai adui
omenimei?“ — „Pacea!“ — „Şi cu ce s’aa
alea?“. — Hristos n’a răspuns. Cu mânile gău
rite da piroane şi a as'upf.t faţa ş i... n plâns*.
— Aceama a fost visiunea într’adevăr curioasă
a lui Rosegger.
Cum puşcă ai noştri paserile ruseşti.ViT.i •!•■* ti<nn la |i.i^inn fi.
Exportul de cereale al Românie!.la cele seçe luni al« anului aoeata, do Ia
Aprilie pinS in Decemvrie, au ieşit prin staţiile
de frontiera [;graniţă, ţi porturi 122.776 vagoane
ca certai# şi producte măcinate. — Numărul
ac**ta de vagoane, ia c^mp&iaţie cu vremea
cor»spunt&u.axe a ultimilor ani, este cel mai mic,
»iar» de anul I9u8. — In Noemvrie a. c. au
iejil pnn pouuii fi staţiile de ironiûrik 10.418
raioane faţa de 28.739 câr au ieş't In anul
vécut. — Oauxa s;lderii traficului (exportului)
acesta e Sire cunosnită: râsboiul european, care
a adu« cu uiue ţi o t>chimhare In traficul cerea-
*1# dcj>î»-icd miţ-arta umr staţiuni de fron-
tierl Iu dfinvu«rra altora $i vice-veria ^intor>).
A ilftl Palanca, staţia de frontieră, inrtgiaireaiă
1.304 vagoane faţă de 700 din alţi aui, Pre
deal 589 faţA d<* 300, iir Bnrdiijeni ţi Vircio-
rova 40 vngoar.e, c^lMalt 2 faţă de 200 — 1590
Burdnje-ui c« 3(309 Vireiorova, Conktanţa 500
«goarx* f<ţ* de 5 — 0 mii In alţi ani.
B ancnotc ie (h â r t iile ) de 2 coroane.
Banca austro-ungarà a hotarit să restrângă
bancnotele iniei de câte 2 coroane numai
pentru trebuinţele armatei, spre care scop
au şi fost făcute dela început. Pentru tre
buinţele popornţiunii civile banca austro-
ungară va pune in circulaţie un număr mai
mare dc bani in florini de argint. Pe de
altă parte bancnotele acestea de 2 coroane
se vor tipări din Jiou pe o hârtie mai bună.
Bioscopul Apotlo. cnre pe tinipnl de
iatnă ** afli in «ala c*a marc dela *ficiollfi-
chaflhau««, adu;« m<rou programe tot mat inte-
rr»aot<* ţi variate. 7. Inie »e dau irei lepreientaţii,
Iar toi a doua *i urmează program nou. In de*
curaul ivprrîeiiiaţiilor concrrteaiâ cwpcla orăşe-
nratifc, a s t f e l c i publicul vizitator do fapt poato
pctrecw cti pUc<re citnva oro <lo diatruaţio.
Cum puşcă ai noştri paserile ruseşti.
— Veri chipul pe pagina fi. —
încă la începutul rănboiului »ro aurit, că
Ruşii m folofNsur do orice mijloace In luptă. Ast
fel ei au avut cutaxanţa r l i c «ţfi» »pro pilda
cu majinî de puşcat prin podul caselor «au în
turnul bisericilor In mai multe sato din Galiţid.
I>e aci au atacat apoi trupele noastre, la Intra
rea lor in sat.
O altă.acenă ne araţii chipul din foaia
noastră de axi. Ruşi! s’nu urcat cu maşinile do
puşcat în nişto copaci mari dela marginea unoi
păduri. A«i ei a’au aşezat pe crnîele copacilor,
de unde au înjeput a trjgc asupra armate:
noastre. Dar ai noştri Incîi i-au observat momen-
Un ;i-au Început a lua la ţintă pe îndrăzneţii
de Ruşi. Câteva puşcîturi bune din partea Ia
ai noştri ţi ^pa'erile“ ruceşti au fost aruncat«
Iar la pământ, daplcum se vede In chip. Doar
doi-trei de sc mai [in în copaci, dar fi aceia în
momentul următor Ie ajung urma eelor de jos.
Doine voiniceşti.L
Foaie verde de măsline,
Dorul care arde ’n mine
Nime nu-I cunoaşte, nime,
Numai puica mea de-acasă,
Ca şi ea-i friptă şi arsă,
Supărată, necăjită,
Şi de dorul meu mâhnită.
De-ar şti mândra câte trag,
Când ar sta seara în prag
Ar plânge şi ar oftă
Şi ar sta şi-ar blestema
Şi din gând nu m ’ar uita’,
C ’ain lăsat-o cu copii
Şi cu zilele pustii.
Soţioara mea iubită ,
Inima îmi e rănită,
Căci nu mai pot suferi
Şi mi-e gândul la copii.
Iar de dor şi mare jale
Deabiâ pot paşi pe cale.
Şi de dor şi voie rea
Plânge greu inima mea.
Draga mea, dacă aş şti
Că un an aş cătănî,
Iar când anul s'o gătâ
Aş veni la casa mea,
N ’aş mai plânge, n’aş ofta,
Jalea n'ar fi aşa grea,
Anul mi V a r părea mic,
Nu mi-ar păsa de nimic,
Şi ţi-aş scrie mândro carte
Ca o duc cu sănătate.
Frunzuliţă foaie lată
M ’am întors din luptă odată
Şi n'am stat decât oleacă,
Când văd că iară mă pleacă. —
Inima, nipe-te ’n cinci
Şi dute-acasă dc-aici,
Căci, of, Doamne cum te chiamS
Copilaşii şi-a lor mamă,
C a vint iarna friguroasă
Şi n ’au lemne aduse-acasă,
N ’au lemne şi n’au păpuci
Şi tc-aşteaptă să le dtici.
Alexandru (iti/iar, rezervist.
II.
Păsărică de pe vie
Şi tu poţi fi mărturie
Că străbat ţară pustie;
Păsărică, păsărea,
Spune cătră mândra mea
Că străbat văi şi vălcele,
Strâns iu spate a i curele
Şi duc dorul mândrei mele.
Frunză verde ca nalba, ; (
Cum o chinină pe mândra?
Pe mândra Crucită-o chinină
Şi-o iubesc fără de seamă.
Mândră inâiulruliţa mea,
Spală-mi dragă năframa,
Şi 'nii-o spală 'n I.ăcrămele,
Şi o uscă 'n dor şi jele,
Şi mi-o frimete pe stele.
Iar hainele nu le vinde,
Du-mi-lc şi le aprinde,
Colea 'n cele trei hotară,
Şi le-aprinde /n foc şi pară,
Că io-s dus în lume iară.
Victor D'irt, din Turdaşu-român.
IN.
Frunzuliţă şi-o lalea,
Vai săracă cătana,
Când aude porunca.
Lasă lingura pe blid
Şi se pune iute 'n „glid“ .
Lasă plugu în ogor
Şi cu ochii plini de dor
îşi lasă nevastă grea
Şi pleacă 'n Galiţia
Ori colea Ia Sârbia.
'Mult mă mir maică de tine,
De ce m ’ai făcut pe mine?.
Că h'ai făcut nici un bine,
Numai de-a umblă pe lume.
Când vine Dumineca
Dragă mamă îi vedea
Alţi feciori de seama mea,
Şi ţi-a arde inima,
Şi-a arde cu vâlvătaie
Când ştii că-s dus în bătaie. i
Păsărică, păsărea,
Spune la fete a şa : V ! : j
• Să nu mai poarte mărgele
Nici în degete inele, (
C ă pe-aici îi mare je le ;
Că unde ne batem noi
Merge sângele *n puvoi,
N u e iarbă, nu e nalbă, i
Fără sânge până ’n barbă, ,
Sânge de al Sârbului,
Mai mnlt de-al Muscanului.Un rezervist din Budurlău.
IV.Joe în raia pe cărare
S’a încins o luptă mare.
Bubue tunul turbat,
Sângele curge ’nchegat,
Luptă voinicii şi pică,
In locul lor alţi aă ridioă,
Şi chiotele umplu cărarea
Şi moarte« le ourmă auflarea.
Ourg plumbii ca bobii de linte
Naiato voinici, înainte!
»La şturm«,grăsuna alarma,
Şi sgomotul croate de-avalma.
Solipeeo baionetele ’n aoare
Ş i frunţile ’a plino ’n Budoare,
Răsună trompete ţi huraa răsună,
Voinicii aleargă In gonnă nebună.
Şi ’n goana accitt ca’n zlngăt de Ianţui
Aleargă a’alunge duşmanu din şanţuri.
loan Barbu din Buid
* V.
Fruniă verde lemn oacat.
Rău maică m’ai blcatemat,
Do-oi muri să mor In foc,
Do-oi trăi aă n’am noroo,
Do-oi muri aă mor In pari,
Do-oi trKi nii n’am tignealS.
Tot pe drum şi iar pe drum
Ui s’a dus co-a foat mai bun,
Şi din oe am foat odată
Am r&maa frunză uacată,
Să străbat cărări lo
Să duo suplrărilo
Zilele ţi aările.
M&ndro mândruliţa mea
Tu în gând nu mă muetrn,
CA mustrat Îs destul eu
Şi bătut de Dumnexeu;
Dorul tfu şi jalea mea
Dacă le-am împrouni
Mândro ar rupe zîgnxul
Şi ne-ar potopi nKcaşul.
Constantin Sa/tu rciorvUV
VI.
Foicică bob nnut,
Sârhulo multo ai făcut,
P in ’ce Iumea-i învrăjbit,
Şî pe toţi i-a! răscolit
De-o dua tinereţele
Şi-o rămaa nevestele,
Şi copiii părîsiţî
Şi bătrânii amărîţi.
Plâng mame după feîiori,
Surori după frăţiori,
Fetele după drăguţi,
Copiii după tituţi.
Ale. O. din Sasţebef.
Jalea celor rămaşi.Frunză verde de secară
Dau voinicii toţi năvală
Să nu intre Rusu’n ţară,
Dau cu gloanţele potep
Să U sdrobeaecă pe Ioo,
Căci Rusul e blestemat,
Multe case o stricat
Şi voinici o 'nstrâinat.
* H 7FÖAL* PÖPORULUI ÍÍT. 1
Bun o Insă Dumnoteu,
O păţi»-* şt «î rău
Şi l ’o kate-al lui păcat,
Că prea mult sânge-o vărsat
Şi copii a sărăcit
Şi femei'a văduvit.
Când a’o domoli Engletu,
Ori Geimanu, ori Franc» ru,
Or umbla vapoarele
Şi-or veni scrisorile
Şi tăicuţu-o acrie iară
Din oea depărtată ţară;
Su (tiu de l*oi mai vedea
Oă-i dus In America.
Doamne adă pace’n ţară,
Să vie voinici) iară,
Şi să-i aşteptăm la gară.
BK »9 ’mbraoo fetele
Şi b& ’ntiniă korale
Ca Toinicii dimpreună...
. .. Doaaine adă voie bună.
Elisavela Comea din Caţa,
Poşta Redacţie!Abonatul S694. Noi trimitem foaia mul
tora şi la regiment. Unii o prime«o regulat, dar alţii so plâng ntnrni Foni«, îndeosebi de când e comutat«, h la m iiţ ••. C4t pentruimpârţirt>a ti. utârnn ■!«■).« rntcf’Uitiilf undo ajunge şi meivul n-giiliii ni |;t ţji• ■. — liftncile n'au dreptul x& nniâ ininflti* mai iub'«>, decum permite 1« gf».
/I, Unt in 1'/ ( 1> ndnr» b> t-'nu trimla. Do aftenicnra am irim** ••«•v* ţ ’ *iin ctvn dorite.— C'At (■i-iitru puMii i |i'. du prrzent e maro aglomcraţ1*-. O m vc<li-m wm In olo puţin.
lontt /'nzi/iî. N’o :> ■ opr m foaia. To rugim i 11 hâ h mi uita la vr-iin-
/). VârUdniti ///J.S m C\j patere de rău, dar nşa nu putem.
Ştefan P fu Caransebeş. Mulţumită pentru intensul arătat !•'•> ii iloritA p’r trimis.
Călindarul Poporului pe 1915 p - a apărut ^
şi s’a început expediarea lui tuturor acelora, cári l-au co
mandat. Partea cea mai mare s’au trimis deja, iár câţiva
puţini îl primesc până cel mái târziu în ajunul Bobotezii.
Călindarul cuprinde mult peste 100 de diferite chipuriIntre cari: dela asasinarea moştenitorului nostru de tron, dela moartea Regelui
Carol, fotografiile la diferiţi bărbaţi fruntaşi ai României, fotografiile tuturor
generalilor şi conducătorilor mai de seamă ai armatelor austro-ungară şi
germană, vederi de pe câmpul de luptă, etc. eto.
apoi
mapa Europei, Azlel, Afrlcei, lumea toată, mape de pe toate câmpurile de răsboiu din Galltla, Polonia, Belgia, Franţa şi Serbia.
De aceea ne adresăm cătră toţi cetitorii nostrii, atrăgându-le atenţia, ca să nu-şi cumpcw
căllndai până când nu vor vedea .Călindarul Poporului*, care va cuprinde toate amănunţi*
dwpre riiboiul din anul aceeta, dimpreună cu cele mal interesante chipuri rásboinioe etc. etc.
Cine a viiut şt a cumpărat călindarul nostru în anul trecut, a'a putut din destul ooa-
vinge deapre cuprinsul lui bogat, astfel că orice vorbă e de prisos. Mai amintim numai atât, lasă
anul aceita cali.idarul nostru iarlj 'va surprinde pe orhine prin bogKţia lui, tn compnraţie cu pr»-
ţul aproape de ni.uic: 40 bani pro ixemlnr ţi 5 bani porto. Fi-ţi ilt-si hi aşteptare până ce ed^ţiv
„Călindarul Poporului“ [>o 10!f> T<’t aţa «piineţi ţi la alţi ouiwmţi !
Ceîce comandă 10, 20, 50 sau mai multe bucăţi, precum şi toţi revânzătorii, prinifsc rabatul cuvenit, ca şi în anul trecut.
Din cauza strVilor rAsboinice din aiF-1 acest , nu putem da calendarul decât pe lângă t> imiţi rea Inain’e a banilor sau să se plătească pachetul Ia scootcrta dela poştă.
Cine vrea să vândă calendare să ceară coud ţiUe pi ntru revânzătorii
B ioscopu l - pollo.
An nou fericit!<l(>r(’ft-i tuturo vi/Jintorilor
Bio« :o jiilu i
Director Toth.
făzt de Vânzare.Ln alminiitraţin „Foii Poporului“
•e afin do vânzare mai multa lâii, Jn diferite mărimi, potrivite pentru păstrarea grâului sau alte producte.
flPBndarB dc paşunat.Comuna b'fercească evangelică A.
B.din Roşia săsească arândează Du- ciinecă în 17 Ianuarie 1915, la 1 oră după ameazi păşunatnl aflător în .Rothbach^ şi „Bockert“ in mărime de circa 330 jujrăre. L ’citaţia oare e publică, se ţine in şcoala evangelică Arândarea se faco pe timpul dela 1 Martie 1915 până la *8 Februare 1918.
Preţul de strigare 4000 coroane. Yadiu 10%. Comuna bisericească îşi reservă dreptul a a!ege dintre arân- datori pe care ii va plăcea. Arânda- toral e dator a depune ca cauţ une eums arânzei de pe un an.
Condiţiile mai de aproape se pot vedea in cancelaria parohială din lo:.
Roşia săsească, 2 Ianuarie 1915.
Presbiternl evangelic A. B.
Se cauiăun o â p o l m a p , tar. că jk>
'<vl& douS limbi ti ci’va • .«.ijium*
Doritorii »ă in ndir«PK< ln Ano
Simon in Porccştl.
£tidoV!c Jtm ae ro lfo r d c b ă r b a ţ i
SIBnU, strada Cisttâdld Nr. 12
recomaadl p. t pwMtcubri ce l« tna l a o n t mtore dc toam nA ţi la r a i la m a r*
— — ■ M o r tlm c a L —.......
Noutăţile *•oaite chiar acum, pen tru haine te b ă r b a ţla to fe
In d lg e a e , din cari m execuţi dapi saisuri cele mal modeme vestminte precuw: S a c k o , J a q n e tc şi faalnc d « M lo a , ca preturi foarte »oderat*.
D e o se b ită nft-tiţjane meriţi noutiţile do • - neatni pardlsinrl yi .*», carise aiiâ totdeauna ’ -jgat
Aauprarevc rcon-fecţioaate la atei;«-.-. ' . .îi permit a atrage deo.'c. /:cn{iuae a Oa. domni preop şi !«ok>gi at>- *ohrea{t. — I n c a z ă r i d e nr-a:en ţăcon fecţlon *xan rândc o m p le t d e h a la « Sa tim p de 24 o re . — Uniforme pentru vohintari, cum şi tot feiitf de articii d* uniformi, dupi prescripţie cre- itert tea mai nouL __
■ i
jVSape ii Vânzare.: rewne de focMnp.t K« î K I .
. ! 20i'll l iiltiţ:.-,
, Fr..i;iii .11 Hrh’ifi r i Ji
Ţnr l >r i'a|.-ait ('•' . , (.'.!•
S« ,'iflS .i** vAi./nrn In
•fldminisfrafia „Foii Poporului“
Pentru (x)rto n-oomatulnt enfn a
mi Mur* 3S bani doowhit.
şi de lucruit-j.ir i i.»r -i l> i p *»e vlnd#<u -fi» ) nul fi ru ifg.inul in »taţia Vtir,-'» . ;i S.li iu. 6 O »tânjirii ln ► tnţ.:t \‘iu(inl «i 3500 ftAtijini In
p*.|iir 4()i'D ^rinirîi a*rhii ubimI*- C»t*’ ru imriţi gi 10.000 ku*tuci iu pă'lurc. ÎV.ţ fo«rtn rotiTpnakil, A(ln>»a: S t o r i c M a t * l - n o » o u in Vurpod Nr 42f, lángá Sib iu |M
Un milion ţoale pentru caiO . H A cj>ri er*« dc»t£r.*îe p^iîtta « •
C O i . O y u ^ 10 n*lc»ni. d*r din cmvtm — iscir.i frţiBal
^■^»>0 ». Accstc toa tr sun* rf.n U n i curb ii de d «
Hnir.n, d^cl deosebit dc dartbUîc, ţin foarte cald sl «Jfapirat dc lipsi pentru U rn i Cam 200 era. cU
.. lungi ;i lin cm. fie lat, c«ori ceri -ţîi, drap«li |l Icnii, cu marpr.iie ch.sd s tc ţn «iorj fruir.oaic ii can te pot *^e* numai pentru paîb timp j-* Mng« prtînl ptT^;ic*nj de jcsr.late d«
boCaf,‘ Accste ţoale dc la rn i sunt de o *aîo*r«indOftA î» se mti pot cnmpin .î^]a r.oi p« ISrgS • ; « « prrţur «eorsp^n^Ic ţi m*i jos aUtvra’e r.nmai pânl âtr.cci p la i eA»d *9
pa ti r t itm .I bucată tot dc fani& pentro cai costă ocina! eof. .3 .............................................................. • li'«
f' _ *’ *> ». i» i» >1 ** ** 22*S irgura v ân ’ătiir-e cu ram bursî pr!n
M. SW O B O D A , W ien , III 2, Hiessgasse 13—348
c .M ă i
: :______ i
P bl£. S r o a ia p o p o r u l u i Nr. 1
\
r* f — T ^ţ
l ig i M A ® ! î ^ faOTi' ^ a' .,-!iV-*iî Jkw «k s*.' 99aş£*x4b&&- *•* j%;
ST3 m »<?i cMBr i u |; -~'i
E M U P S T R U T I U lS*FatnicS cte me<e = = r
% m m j - £SA€ YSZEBEK, s ir. SârS iST
hili!5îHr 1
«i M M i^catn dod nş u- cfe»t$i. 4*W«tM. *<*, Im«-
***♦• omtombt* ^
f: . <*» :V
1!U
k ■i î î Ss'-sa c i i * » £ 2 .C o a imo.1 'ktx.ttx k rs.jpsK
F ă O O C O V T * 5 * ^ T i »*> p ltîc f-c a c e lu ia .c a r e < Jop& foto-
t a s u le r l : a r i ; i d e C u r c ii J e u iA k ie s * u c/.re v a m iro s i r&n d in g u r i .
Ed. Bariilla-Winkler’s Nachf L. PLAN ,VVIEfi, X., Go&thegaset T.
*° f0,.î<' r — Şi ft ccul trcîBtindt»! epriit «na <t d.nţl aiul B rtiHs . f!’v:;2il c?_ UU iiftcAr1 »ci *. tînf flitîlt. 1.4 l*<ufltiadâ
qIru- - I
.. I V» <».4 *WI C«3; [.«.UI. C4 n»» p:itc ta-p-'.lâ, trlcat CC 7 iade ca tor. 5 BO fi*«c*.
l î
}'nM
ii?| !^*
t
J
rcz* *• a^u3|U? *• * t o o
A K B g prepnu d e t a p i s e r ie
McroQ np i psnn nsoct
r a B e r e a a l b ă ş i n s a g r â d l n s
Bererla deîaTrei-StejariIn S IB IIU
ra- este foarte bunfl şl gustoasă tssacner vb
** Ae*»rti >•»** db.i\ri4 *«»4 t x » iB fJA-
ean d* fc*»
tili k» cât|j k u4
l i - J*
«r - *
?>•
\W3ăLl
Ci > » m % 9 am 9k tr ta '.c .r .- ^ C '
tî htr- vţţi»» }i ic
l â a a K x s a B ^ ^ *. i J 8 y A ^ ^ i^ 9 iă e B S ) a ia
a awwiâlawa l g ă îa * Ş â• c-HrefLTţv;) * *wti <ra o o c ii r.
« V
■■■
F ir e rti ochiuri dr ('Kl Nr. ă’J c
I ţ e ( g a r n i t u r i de
r i z b o iu )cu o-hiuii 'n Im p uica ubir'unitâ do 15 turn. t*io legat cu b»tc ru tot,
lnilţimpa 27 r n», nţâ Nr. <3(5/ ‘J
I.ungirap» 1H )8 1H 21 21 '.’1 21 21 2*
Sr. firelor fi30 720 fUo 720 7ti0 &40 960 780 SCO
h p c t c t i c ţC M U l cu clitiţi d c a ln m â
?«u de oţel In to&to m lr iu i i lo hi >!1(
iu dep o x it . ,• , 2u0 .i
L l i l i de prt| la ccrcre te tr im ite g ra tl» şl franco .
CilRDL F HKELI
S ib i iu ş i A lb a - Iu l ia .
■aB
■; ■ !
\ţt-~\-------- -— ..................... -.........— —= :gj‘îi Ak*Hi>r de curclUric, şslSriQ ş! co îerărîâ |j
1Î 0 M E K D T 6 . & F E ÎE I W . 1 * .Tdltfifl 213 i am f _ _J 1 _I.Telefon 213 (oi!in !oar4 8«cietm te« curclarilor) Teîeîon 313
Sfrgq.i Cif.ngdid 45 - S IB I IU - Helfauergasse 4-5
« » li± i?!
\iii
Mi jaxin iosrt* bo;a< la trticc'r per,ud c ;'ro - ţ a t , c ă J â r l U T â c a t ,
Cjiort ţ| voiaj, po> c lix i ţi procorâ* ţcri, portinoaeo ci t r c t c l« solide ţi
alta articole do p a i a n t e i * cc preţurlH cel« B5*J moderat*. C a re le d» m a ţîn l, vrs» re le de cusut ţl le« gat, 8 k y (viirr oîii) pencAntnt la dtpeaii.
. .‘i0’' 1* ă'°. ţrsnţf!* 38CTiMţl rtptretan lor u txccuti*1 FaL*’ ,:-“n-r Urt*«« preţari, la ctrtrt, ** trimit frap.co. a- Comasa pna p0ii i m Mctso*c proapt ţi ccn^tiinţios a
M sre dcpoa li d« h a n u r i pen tru ca l de la « o ia r il« Iceis tna i ieftine p&na la cele m a l fine, copuri- s
io s r c ( ţo lu n ) de ca i ş l co isrc d e c^mitoria« ef*4
R U M ,C O G N A Ccelo ®ai fine calitiţi cu diferite preţuri
apoi
cele mai fine e ** licheruriprecum şi
♦ ♦ ♦ r a c h i u r i c u r a t e d e ♦ ♦ ♦
drojdii, prune şi treverese capltil în
fabrica Je lichcruri HE1HR1CH RIEGEHS ib iiu , S trada Guşteritei Nr. 7.
M
‘£t i€
B anca gcnera lS dc a s ig u ra re m u iu a lf l
„ T r a n s s Y l v a n i a “■aoclaţle cu tcnrunţlc UmltatA In Hll>Uu (N nm rn ntM a)
rti-umandă tncdelerca de W
asJgurSri pe via|ă lîr,^SStSSISconH*k>n»ll şl preoţi români avanUgli d*o*«blt«).
Ca »peciile combinat'! dcojcblt do lavorabile »unt de ootat:
Jt»H
sa b mK tişp riri »beplc fi mixt o ca pamotpera do 40*/, la
AaignrSri mixte cti rebpniflear® yfcrantiitt dc intercac de 3*/# oi m ca
Aaijîurtrl mixte cn »olrir*« iv»- condlţiocat de dokA ori a capii.
3
iii
•vM(5» k
Asigurări dc foc . ,“m.” ' " pc~ " teD«la fondarea .Transaylvani«)*, sau plfilll prin acest Institui:
Pjtgube da Incendia.....................................Capitale asigurate pe v ia ţ i.....................Ia total a foatla Trans»vl-/ aalg. pe tU}! raola io 31 Dec. 1613 \ uig. de foc
Capitol da Joc dare fl rezerve...................
ft.7M0T275.03528-ia
1X007,700-—IU.43336»—
2JS96,i5»—latormaVinii fi pr»ip,rt« al da« la »tic« oiobmiI
■■ i la Dlrarţhra« d la rut* »«tnUrtlt. tmmmam IVnoaa* ■rlapvl« la «tacart 4( salranr* («UJtJtorl) cari a* I«(ltar1 tatM Iţeam ti ta pjeriad», ti prl*»»« ta »»rrlclj tstâaaBsa Ia cal» mal taTociktl» CM«pKd.
w,
r f '
^5,2iZ
Vinuri roşii primo calitate["le mai escelente vinuri flusbruch
mai departe
v i n u r i d e m a s ă d e s e r t
î= = dia deosebiţi ani se capStă în =====
depozitul de vinuri
HEINRICH R IEGERS IB IIU , S trada^Guşteriţe i Nr. 7.
Recommended