View
249
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 1/102
MANAGEMENTUL
DEȘEURILORORGANICE
Acesta este un suport de curs, care poate conine imagini şi/sau figuri ai căror autori nu au fost neapărat citai. Scopul acestui materialeste strict pentru uzul studenilor, nu face obiectul publicării sau al unui folos pecuniar şi nu poate fi reprodus într-un astfel de scop.
Acest material conine 102 pagini. 1
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 2/102
PLAN
Domenii de intervenţie Cine generează deșeuri organice Principii ale tratării biologice a
deșeurilor organice Tehnologii:
– Compostarea– Metanizarea
Concluzii2
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 3/102
Domenii de intervenţie
Agricultură Industria agro-alimentară
Întreprinderi de salubritate la nivellocal
Întreprinderi de administrare aspaţiilor verzi
Gospodării private etc.
3
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 4/102
Tipuri de deșeuri organice
Gunoi de grajd; Efluenţi de la creșterea animalelor
(nomoluri organice); Deșeuri vegetale; Deșeuri menajere organice
(rezultate din colecta selectivă); Nămol de epurare; Altele ...
4
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 5/102
Principii ale tratării biologice a
deșeurilor organice
Reconsiderarea importanţei materieiorganice pentru mediul înconjurător; Reîntregirea ciclurilor naturale ale
elementelor chimice; Punerea în valoare a energiilor pe cale să
se risipească în mediul învonjurător; Utilizarea potenţialului energetic al
microorganismelor și al enzimelor...
5
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 6/102
Principii:
Reconsiderarea importanţei materieiorganice pentru mediul înconjurător
6
MATERIAORGANICĂ =
MATERIACARBONATĂ
Carbon Hidrogen Oxigen Azot
95 % din materia vie
Sulf Fosfor Potasiu Calciu Magneziu
Macroelemente secundare
Oligoelemente sau microelemente: peste 20 cu rol cunoscut (valori f. scăzute)
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 7/102
Principii:
Reîntregirea ciclurilor naturale aleelementelor chimice
Ciclul carbonului:– Fotosinteza
Ciclul azotului:– Sinteza microbiană
Ciclul fosforului Ciclul sulfului
... 7
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 8/102
8
HUMUS
C/N # 10
Scăderea C/N este
determinată de“combustia”
materiei organice,cu degajare de CO2
Ardereamateriei
organice, areziduurilor înseamnă
diminuareafertilităiisolului
HUMIFICARE
Reziduuri vegetale,
dejecii, cadavre…C/N # 100
DESCOMPUNERE
MINERALIZARECO
2(Gaz carbonic)
Substanenutritiveorganice şiminerale
Metabolism şi
respiraie
Metabolism şirespiraie
Sintezaglucidelor
O2
O2CO2
Microflora
rizosferei
Aciuneamicro-
organis-melor
Minerale insolubile
în sol şi îngrăşăminte
insolubile
H2CO3
(Acid carbonic)
H2O
Aciunea
microorganismelor
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 9/102
9
Fotosinteza
Carbonul pătrunde
în frunză prin stomate
Energia luminii
Intrarea apei în frunză prin ţesuturi
Cloroplastele atrag
energia luminii
Substanţele dulcipărăsesc frunza
ENERGIE CHIMICĂ + CO2 = SUBSTANŢE GLUCIDICE
APĂ + LUMINĂ = ENERGIE CHIMICĂ
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 10/102
10
Fotosinteza
6 CO2 + 12 H2O C6H12O6 + 6O2 + 6H2O
GLUCOZA = MONOZAHARID
Energie luminoasă
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 11/102
Polizaharide:
De acumulare:– Amidon– Glicogen
Structurale:– Celuloza
Lignina
11
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 12/102
Amidonul
12
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 13/102
Glicogenul
13
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 14/102
Celuloza
14
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 15/102
Lignina
15
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 16/102
16
AtmosferăCICLUL AZOTULUI
Ciclul Oceanic
Ciclul terestru
Denitrificare
Fixare
Nitrificare
Utilizare decătre plante
Fixare
Activităiumane
Denitrificare
Nitrificare
Reziduuriorganice
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 17/102
17
Azot în atmosferă (N2)
Bacteriifixatoare de
azot înnodozităţile
rădăcinilor Microorganismeaerobe și anaerobe
Asimilare Bacteriidenitrificatoare
Nitraţi (NO3-)
Bacteriinitrificatoare
Nitriţi (NO2-)Bacterii
nitrificatoare
Nitrificare
Amoniu (NH4+)
Amonificare
Bacterii fixatoarede azot în sol
Plante
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 18/102
Proteine
18
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 19/102
Lipide
19
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 20/102
Principii:Punerea în valoare a energiilor pe cale să se
risipească în mediul învonjurător
20
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 21/102
Principii:Utilizarea potenţialului energetic al
microorganismelor și al enzimelor...
21
http://www.google.ro/search?q=compost+microorganisms&hl=ro&source
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 22/102
Tehnologii
Compostarea
22
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 23/102
A composta:
23
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 24/102
Compostarea: definiie
Folosirea proceselor naturale de putrezire şi/saudescompunere pentru a schimba deșeurile organice într-un material bogat în humus denumit compost.
24
Frunze
Resturivegetalegrădinărit
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 25/102
Compostarea: definiieCompostarea este un procedeu biologic
controlat de conversie şi de valorificare asubstraturilor organice (subproduse alebiomasei, deşeuri organice de origine
biologică), într-un produs stabilizat, igienic,asemănător pământului, bogat în compuşihumici.
A composta = a recicla materie organică şi a
strânge ciclurile naturale care au fost întrerupte prin abandonarea practicilornaturale.
25
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 26/102
Compostarea: importană Biotransformarea materiei organice din deşeuri; Suprimarea mirosurilor neplăcute; Ameliorarea igienei prin distrugerea anumitor
germeni patogeni;
Distrugerea puterii germinative a multor seminede buruieni; Ameliorarea valorii fertilizante a materiei
organice;
Activarea vieii din sol; Ameliorarea calităii plantelor; Diminuarea pierderilor de elemente nutritive;
Protecia mediului înconjurător…26
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 27/102
Biotransformarea materiei
organice din deşeuri
27
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 28/102
Suprimarea mirosurilor
neplăcute
28
A li i i i i
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 29/102
Ameliorarea igienei prin
distrugerea anumitorgermeni patogeni
29
Di t t ii
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 30/102
Distrugerea puterii
germinative a multorsemine de buruieni
30
A li l ii
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 31/102
Ameliorarea valorii
fertilizante a materieiorganice
31
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 32/102
Activarea vieii din sol
32
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 33/102
Ameliorarea calităii
plantelor
Diminuarea pierderilor deelemente nutritive
Protecia mediului înconjurător…
33
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 34/102
Biotransformarea
materiei organice
din deşeuri34
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 35/102
Compostarea: procedeu controlat
35
Prin controlarea şi corectarea factorilor(parametrilor) compostării poate fi mărită
viteza de degradare/putreire amaterialelor reziduale
Procedeu industrial
Pr ocedeu l a îndemânaor icui
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 36/102
36
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 37/102
Compostarea: organizarea materialului
Vrac (grămdă, şiră)
Coşuri
Padocuri/arcuri
...
37
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 38/102
38
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 39/102
39
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 40/102
40
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 41/102
Materii ce trebuie evitate sau
eliminate din procesul de compostare
Materiale ce pot cauza probleme peparcursul compostării sau după compostare(material lemnos);
Uleiuri, grăsimi, reziduuri de carne, peştesau alte reziduuri coninând carne sau oase(atrag boli şi dăunători)
Reziduuri de buruieni care conin organe dereproducere a acestora (semine, rizomi),care ar putea contamina ulterior grădinasau câmpul unde se foloseşte compostul. 41
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 42/102
Ali dăunători:
42
Dejeciile de la pisică sau de la câine
pot atrage dăunători sau pot împrăştia diferite boli(ex.:Toxoplasma)
Ageni patogeni sau insectedăunătoare ale plantelor (potinfecta sau ataca plantele
cultivate la aplicareacompostului)
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 43/102
Parametrii compostării Dimensiunea particulelor
(granulormetria) Raportul C/N
Temperatura Umiditatea
Aerarea (cantitatea de oxigen lacunar)
pH-ul
Caracteristicile fizico-chimice ale
materialelor ...
43
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 44/102
Dimensiunea particulelor
funcie de metoda de compostareutilizată;
funcie de caracteristicile materialelor
care alcătuiesc substratul; ØN = 0,5 – 5,0 cm; ØO = 0,5 – 2,5 cm cerine speciale în cazul compostării
nămolurilor de epurare în spaiu închis(GORE Cover).
44
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 45/102
Dimensiunea particulelor
45
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 46/102
Dimensiunea particulelor
46
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 47/102
Raportul C/N Compostarea va fi mult mai rapidă dacă
microorganismele care realizează dscomunereamateriei organice sunt hrănite cu un amestec dedeşeuri bogate, atât în carbon cât şi în azot.
Deşeurile organice bogate în carbon sunt cunoscutesub denumirea de reziduuri “brune”.
Deşeurile bogate în azot sunt cunoscute subdenumirea de reziduuri “verzi”.
47
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 48/102
Deşeuri brune / deşeuri verzi
48
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 49/102
Temperatura Un compost bun poate fi realizat în grămadă unde
niciodată nu va ajunge la încingere, dar…– descompunerea va fi înceată şi va fi necesar
mult timp pentru obinerea compostului;– nu va fi suficient aer, va exista prea multă apă
sau prea mult material brun în amestec, ceeace nu va determina ridicarea temperaturii;
Temperatura ridicată determină realizarea cusucces a procesului de compostare întrucât:– are loc descompunerea rapidă;– sunt distruşi agenii patogeni şi, uneori,
seminele de buruieni;
49Termometrul nu este absolut necesar pe duratacompostării
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 50/102
Temperatura
50Timpul
Termofile
Stabilitatea
Faza de maturare
Temperatura °C
70
45
Psicrofile Mezofile
Temperatura
Faza de răcireFaza activă
T e m p e r a t
u r i
m e z o f i l e
T e m p
e r a t u r i
t e r m o f i l e
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 51/102
Temperatura
51
T e m p e r a t u r a
° C
Zile
Compost dejecii caprine Compost dejecii păsări
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 52/102
Temperatura
52
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 53/102
Umiditatea Coninutul în apă al grămezii de deşeuri trebuie
să fie de 40 – 60 %; Umed ca şi un burete. Se adaugă apă la nevoie odată cu remanierea /
întoarcerea amestecului de deşeuri pentruaerare. Dacă umiditatea este prea mare se adaugă
deşeuri brune (ageni de volum –paie) odată curemanierea.
Descompunerea rapidă necesită umiditateoptimă.
53
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 54/102
Umiditatea Prea uscat:
încetineşteactivitatea bacteriilorsau aceasta chiar
încetează.
Prea umed: se pierde
aerul din spaiilelacunare şi se crează condi
ii de
anaerobioză. 54
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 55/102
Aerarea (cantitatea de oxigen
lacunar)
55
Aer cald
să
rac înO2
Aer
proaspătBogat
în O2
O2
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 56/102
Suprimarea mirosurilor
neplăcute
56
GAZE:Amoniac (NH3)
Dioxid de carbon (CO2)Metan (CH4)Protoxid de azot (N2O)
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 57/102
Un bun management almirosurilor necesită
timp şi bani! 57
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 58/102
Cauzele mirosurilor neplăcute
Condiiile de stocare anterioară adeşeurilor; Condiiile de anaerobioză (lipsa
oxigenului).
58
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 59/102
Mirosuri generate de procesele
anaerobe:
Majoritatea sunt generate de diferiicompuşi reduşi ai sulfului:– Hidrogen sulfurat (H2S);
– Sulfat de dimetil [(CH3O)2SO2];– Dimetil disulfat (CH3SSCH3);
– Metanetiol (CH3SH). Mirosul de amoniac (NH3) este cel mai
comun miros al proceselor de
compostare. 59
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 60/102
Mirosurile de amoniu Cel mai comun miros prezent în zonele de compostare;
Amoniul nu este un miros pasiv şi nu necesită un numărmare de diluii pentru a-şi reduce concentraia sub praguladmisibil;
Amoniul dispersează uşor (densitatea 60%/aer);
Se formează atât în condiii aerobe cât şi în condiiianaerobe;
Depinde de raportul C/N;
Microorganismele sunt mult mai eficiente atunci când Neste un factor de nutriie limitat;
pH-ul afectează magnitudinea volatilizării NH3. 60
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 61/102
Suprimarea mirosurilor
61
Spaii închise:R d
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 62/102
Suprimarea mirosurilor
62
•Reducereamirosurilor în relaiecu spaiul exterior;•
Riscuri mari asupralucrătorilor.
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 63/102
Suprimarea mirosurilor
63
Impactulclimatic
Managementulaerului,umidităii
Stratrezistent la
radiaiile UVMembranaGORE
Stratinferior
Miros, praf, germenişi bacterii
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 64/102
STABILITATEA ŞI MATURITATEA
COMPOSTULUI
64
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 65/102
65
START în procesul de
compostare
FINALIZAREAcompostării.Este compostul
stabil? Va fi el util
plantelor?
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 66/102
CUM POATE FI EVALUATGRADUL DE DESCOMPUNERE A
MATERIEI ORGANICE SUPUSĂ PROCESULUI DE
COMPOSTARE?
66
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 67/102
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 68/102
De ce se impune
evaluarea stabilităii şimaturităii
compostului?68
l
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 69/102
Compostul imatur sau puin
stabilizat poate genera probleme: Pe durata depozitării:
– Dezvoltarea de situri de anaerobioză, generatoare demirosuri urâte;
– Dezvoltarea de situri de încingere sau ardere;
– Dezvoltarea de compuşi toxici.
În marketing; La folosire:
– Consumul de oxigen;
– Insuficient azot;
– Compuşi fitotoxici.
69
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 70/102
Stabilitatea compostului O fază specifică a compostului sau starea MO pe
durata compostării caracterizată de:– Diminuarea activităii microbiene;
– Scăderea resurselor de energie (diminuarea surselor decarbon organic);
– Diminuarea mirosurilor neplăcute;– Schimbarea culorii din brun deschis în brun închis sau
negru.
Stabilitatea compostului este importantă pentrudeterminarea potenialului impact al materialuluiasupra disponibilităii azotului în sol sau însubstraturile de cultură şi meninerea unui volum al
porozităii în vasele de vegetaie (ghivece ş.a.). 70
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 71/102
Indexulstabilităii:
Măsurareaniveluluiactivităiimicrobienebazat pemonitorizarearespirometriei
71
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 72/102
Maturitatea compostului Este nivelul sau gradul de finalizare a compostării;
Este descrisă de mai multe proprietăi alecompostului, iar evaluarea ei se face prinmăsurarea mai multor parametri;
Este parial afectată de stabilitatea materialuluidar descrie şi impactul altor proprietăi chimiceale acestuia asupra dezvoltării plantelor;
Unele composturi imature pot conine niveluriridicate de amoniac liber, anumii acizi organici(lactic, acetic etc.)sau compuşi solubili în apă (diferite
săruri) care pot limita germinarea semin
elor
şi
dezvoltarea rădăcinilor. 72
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 73/102
Pentru a putea utilizacompostul în scopul
fertilizării solurilor saupentru realizareasubstraturilor nutritive
pentru plante estenecesar ca acesta să fie matur şi liber deorice compuşi potenialfitotoxici.
73
Caracterizarea stării de
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 74/102
Caracterizarea stării de
maturitate a compostului
74
Foarte maturCompost bine fermentat
Fără procese de
descompunere în continuare
Foră miros
Fără un potenial detoxicitate
MaturCompost fermentat
Fără miros de
producie
Potenial detoxicitate limitat
Impact redus asupraazotului din sol
Imatur
Compostnefermentat
Probabil miros
Potenial toxicridicat
Impact ridicat asupraazotului din sol
Clasificarea composturilor
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 75/102
Clasificarea composturilor
în funcie de maturitate
Grupa A
Evoluia produciei dedioxid de carbon saurespirometria
Cererea de oxigen Testul privind
autoîncălzirea
Grupa B:
Raportulamoniu/nitrat
Concentraia
amoniacului Concentraia acizilor
organici volatili
Testul cu plante 75
Raportul C/N ≤ 25
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 76/102
MICROBIOLOGIA
COMPOSTĂRII
76
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 77/102
7777
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 78/102
Microbiologia compostării - 1 Microbiologia auto-încăzirii materiei organice
a fost studiată extensiv în cazul produseloragricole, e.g., fân, grâne etc.; acest fenomena condus foarte repede la conceptul generării
căldurii ca parte a metabolismului microbian(şi al organismelor în general);
Microbiologia compostării este oarecum legată de microbiologia solului şi a descopuneriilitierei, i.e. fertilitatea solului, valoarea
materiei organice în natură şi formareaacizilor humici; 78
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 79/102
Controlul agenilor patogeni în deşeurile ce se
compostează şi emisiile de ageni patogeni dinplatformele/uzinele de compostare reprezintă preocupări ale medicilor şi ale microbiologilor;
acest aspect trebuie extins la agenii carecauzează boli ale plantelor şi la efectelecomposturilor asupra patogenilor plantelor;
Cultivarea ciupercilor include pregătireasubstratului de compost, un proces special alcărui studiu a contribuit la înelegerea îngeneral a procesului de compostare. 79
Microbiologia compostării - 2
Microorganismele
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 80/102
Microorganismele
compostului
80
Bacterii Ciuperci Actinomicete
Alge
Protozoare
Cianofite (alge bleu+verzi)
B t ii t i ti i / ă d
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 81/102
81
Bacterii: caracteristici / număr de
specii estimat în composturi Întotdeauna prezente în compost; Dominante din punct de vedere cantitativ
şi calitativ;
Creştere foarte mare în condiii de C/Nscăzut şi umiditate ridicată; Spectru larg de activitate în condiii
variate ale pH, mai ales pe substraturiproaspete;
800 la 1000 de specii, cel puin.
Ci i t i ti i / ă d
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 82/102
82
Ciuperci: caracteristici / număr de
specii estimat în composturi Dominante dacă C/N este ridicat
(degradarea celulozei şi a ligninei);
Biomasă superioară bacteriilor;
Rezistente la umiditate scăzută; Tolerante la pH variabil (2+9);
Câteva zeci d mii de specii;
A ti i t : t i ti i / ă
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 83/102
83
Actinomicete: caracteristici / număr
de specii estimat în composturi Atacă substane nedegradate de bacterii şi
ciuperci (ex.:chitine); Neutrofile (reacie uşor bazică);
Puin competitive;
Se dezvoltă în condiii dificile, faza finală amaturării;
90% din biomasă: Streptomyces şi Nocardia;
Densitatea de 3 + 15 ori mmai scăzută decât ceaa Bacteriilor;
Mirosuri aromatice; Câteva zeci de specii;
Alge: caracteristici / n măr de
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 84/102
84
Alge: caracteristici / număr de
specii estimat în composturi Organisme clorofiliene;
Utilizează sărurile minerale;
Mediu umed şi pH în jur de 7 sau uşor
peste 7; Heterotrofe în absena luminii;
Câteva zeci de specii;
Protozoare: t i ti i / ă d
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 85/102
85
Protozoare: caracteristici / număr de
specii estimat în composturi
Grup heterogen unicelular mobil;
Mediu umed;
Mai mici în compost decât în apă;
Mari consumatoare de bacterii; Rol ecologic puin cunoscut;
Câteva zeci de specii;
Cianofite (Ci b t i i ):
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 86/102
86
Cianofite (Cianobacter i i ):
caracteristici / număr de specii estimat încomposturi
Organisme unicelulare;
Ubicuiste;
Fixează azotul atmosferic;
Sunt aerobe;
Câteva zeci de specii.
Relaţii nutriţionale între grupurile de
1.
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 87/102
87
Relaţii nutriţionale între grupurile de
microorganisme şi mediu încomposturile în evoluţie
VIRUSURI: “Parazitează” bacteriile
BACTERII
Sursă
decarbon
Sursă de azot
Materii organice alesubstraturilor(Heterotrofe)
Gaz carbonic lacunar saucarbonaţi (Autotrofe)
Materii organice azotateale substratului(Heterotrofe)
Azot mineral: amoniac,
nitraţi, nitriţi, azot gazos(Autotrofe)
2.
Mixobacterii: prădătoare ale Bacteriilor Ciupercilor şi
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 88/102
88
Mixobacterii: prădătoare ale Bacteriilor, Ciupercilor şichiar Nematozilor.
Actinomicete (50-75% producă toare de antibiotice):
heterotrofe pentru carbon şi, cel mai adesea pentruazot. Anumite specii nepatogene ale genului
Mycobacterium sunt fixatoare de azot gazos în lacune. Ciuperci: heterotrofe; anumite specii ale genului
Mixomycetes sunt prădătoare pentru Bacterii; câteva
specii filamentoase sunt carnivore (Nematozi). Protozoare: unele sunt autotrofe şi posedă pigmeni
clorofilieni (Euglena); majoritatea consumă materie
organică (saprofite) sau sunt prădătoare alemicroorganismelor, mai ales Bacterii (Protozoarenumite “holozoidice”).
Câteva genuri de microorganisme întâlnite adesea în composturi
BACTERII FAMILII GENURI
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 89/102
89
BACTERII:Pseudomonales
Hypomicrobiales
Eubacteriales
(adevărate bacterii;organotrofe)
ACTYNOMICETE:
FAMILII:
Azotobacteriaceae
RhizobacteriaceaeAchromobacteriaceae
Enterobcteriaceae
Lactobacillaceae
Corynebacteriaceae
Bacillaceae
MicobacteriaceaeActynomycetaceae
Streptomycetaceae
GENURI:Pseudomonas, Nitrosomonas,
Nitrobacter, Thiobacillus, Vibrio,Acetobacter...;
Hypomicrobium;
Azotobacter, Beijerinckia;
Rhizobium;Achromobacter,Flavonobacterium;
Escherichia, Proteus,Aerobacter, Serratia;
Streptococcus, Lactobacillus,Staphylococcus;
Corynebacterium, Arthrobacter;
Bacillus, Clostridium;
Mycobacterium;Nocardia, Pseudonocardia;
Streptomyces, Micromonospora,Thermonosphora,Thermopolyspora,Thermoactynomyces...
Câteva genuri de microorganisme întâlnite adesea în composturi
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 90/102
90
CIUPERCI:
SYPHOMYCETESMixomIcete din ordinele:Myxomycetales şi Acrasiales
Ordine vecine: Chytridiales,Blastocladiales, Monoblepharidales
Oomicete: Peronosporales
EUMYCETES = SEPTOMYCETES
Zigomicete:
Mucorales
Entomophtorales
Ascomicete: (circa 30 ooo specii)
Protoascomicete (drojdii)
Euascomicete (mucegaiuri)
Bazidiomicete (Ciuperci)
Myxococcus
Parazite ale celulelor sau reziduurilor din apă sausoluri adesea umede.
Albugo, Pytium, Plasmopara, Phytophtora.
Numeroase mucegaiuri prezente în toatesubstraturile vegetale înainte de compostare:descompun materia organică (amidon şi celuloză:Mucor, Rhizopus...)
Parazite ale insectelor şi plantelor.
Lipomyces, Candida, Torula, Thodotorula,Cryptococcus, Torulopsis ...
Penicillium, Aspergillus, Chaetonium, Sclerotinia,Bothritis, Fusarium, Trichoderma, Oïdium ...(humificatoare şi mineralizatoare, antibiotice ...)
Coprinus
Clasificarea microorganismelor din composturi după funciile lorbiochimice
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 91/102
91
Grupa:
B, Act, C
B, Act, C
B, Act, C
Act, CC, Act,
Act, C
B
B
B
BB
B
Nivelul de aciune:
Ciclul carbonuluiAmilolitice
Pectinolitice
Hemicelulolitice
Celulolitice aerobe şianaerobe
Lignolitice
Chitinolitice
Ciclul azotuluiFixatoare de azot libereaerobe şi anaerobe
Proteolitice
Amonificatoare
Nitrificatoare
Denitrificatoare
Ciclul sulfului
Mineralizatoare ale sulfului
Realizează transformarea:
Amidonului
Pectinelor
Hemicelulozelor
Celulozelor în aerobioză şi în anaerobiozăLigninelor
Chitinelor
Azot gazos în compuşi celulari azotai
Proteine, polipeptide în aminoacizi
Aminoacizi, uree, acizi nucleici în amoniac
Amoniac în nitrii şi apoi în nitraiNitrai şi nitrii în azot gazos
Molecule organice sulfurate în sulfai
B = Bacterii ş i Cianofite ; C = Ciuperci ; Act. = Actinomicete .
Enzimele compostului: 2 tipuri
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 92/102
92
Enzimele compostului: 2 tipuri
Extracelulare (Exoenzime): produse şiexcretate de microorganismele înactivitate;
Intracelulare (Endoenzime): eliberatedupă moartea celulelor, care pot
continua să opereze în absena celuleiproducătoare;
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 93/102
FACTORI DE RISCRiscuri de natură chimică: metalegrele (Zn, Pb, Ni, Co, Cr, Mn, Cd ...),
HPA, pesticide etc.
Riscuri de natură biologic
ă.
93
Riscuri chimice
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 94/102
94
Compoziia chimică a unui compost dinnămol de epurare și resturi vegetale
Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr Cd
335,0 589,5 190,0 15,0 90,1 990,8 1682 3,5
312,5 596,9 200,5 15,5 86,5 1000,6 1700 3,1
336,4 610,5 210,6 14,6 92,1 984,5 1950 3,6
500 2000 300 50 100 1200 500 10
Directiva 86/278/CEE
Compoziia chimică a unui compost din
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 95/102
95
Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr Cd
32,5 290,0 69,5 17,5 22,0 1168,0 42,0 3,90
33,5 219,0 53,5 14,0 19,5 1097,0 43,0 2,20
27,5 194,5 51,0 14,0 17,5 1019,0 35,5 2,05
500 2000 300 50 100 1200 500 10
Co po a c că a u u co post dnămol de epurare și rumeguș de foioase
Directiva 86/278/CEE
Riscuri biologice
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 96/102
96
Bacterii•Salmonel l a sp. , Shigel l a
sp .
•Yersi nia sp. ,
Campylobact er j ej uni
•Li st er i a monocy t ogenes
Viruşi entericiVirusul hepatitei A
RotaviruşiEnteroviruşi
Parazii ProtozoareCr yp t ospor i d i um sp.
Giar d ia in t est ina l is
Ent amoeba hist o l i t i ca
Parazii Helmini Ascar i s l umbr i coïdes
Tr ichus t r ichiur a , Toxocar a
sp.
Taenia sp .
Nămolurile de epurare adăpostesc o floră microbiană diversificată constituită din:
microorganisme saprofite
microorganisme patogene:
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 97/102
97
Listeria monocytogenes
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 98/102
98
Salmonella sp.
Salmonella enterica
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 99/102
99
Rotavirus (stânga) şi enterovirus (dreapta)
Cryptosporidium parvum este
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 100/102
100
un parazit protozoar
care infectează oamenii şimulte animale,inclusiv caii, vacile, oile,caprele şi căprioarele.Stadiul infectiv al parazitului
este un oocist.
Giar d ia lambl i a [organism protozoar flagelat al intestinului uman:
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 101/102
101
Giar d ia lambl i a [organism protozoar flagelat al intestinului uman:stânga; chişti (8 – 15 μm) care rezistă la agenii de clorare – dreapta]
Controlul factorilor de risc
7/21/2019 Management Deseuri
http://slidepdf.com/reader/full/management-deseuri 102/102
Controlul factorilor de risc
Măsurarea cantitativă (număr) amicroorganismelor;
Recunoaşterea taxonomică (clasificare) şi biochimică
(identificarea funciilor şiactivităilor enzimatice);
Recommended