View
30
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
Cuprins Introducere ................................................................................................................................ 3
Capitolul 1- Politica de dezvoltare regională şi integrare europeană ......................................... 5
Aspecte ale dezvoltării regionale în Uniunea Europeană.......................................................... 5
1.2 Politica de coeziune a Uniunii Europene ............................................................................ 7
1.2.1 Fondul de coeziune – caracteristici si obiective ........................................................... 7
1.2.2 Fondurile structurale - caracteristici şi obiective ........................................................ 8
1.2.3 Planul National de Dezvoltare (PND) ......................................................................... 10
1.2.4 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) ........................................................... 11
1.2.5 Programele operaţionale (PO) .................................................................................. 12
1.3 Intrumente structurale in perioada 2007-2013 ................................................................ 13
1.3.1 Fondul European de Dezvoltare Regională ................................................................ 13
1.3.2 Fondul Social European ............................................................................................ 14
1.3.3 Fondul de Coeziune .................................................................................................. 14
1.3.4 Noile instrumente financiare JASPER, JEREMIE, JESSICA ............................................ 14
1.4 Obiectivele politicii de coeziune ...................................................................................... 16
1.5 Domeniile de interventii si axele prioritare ...................................................................... 17
Capitolul 2 – Programul Operaţional Regional ......................................................................... 20
2.1 Introducere ..................................................................................................................... 20
2.2 Regiunile de dezvoltare a Romaniei ................................................................................. 21
2.3 Obiectivele Programului Operational Regional ................................................................ 25
2.3.1 Obiectivul Strategic................................................................................................... 25
2.3.2 Obiectivele specifice ................................................................................................. 25
2.4 Particularităţile Programului Operaţional Regional .......................................................... 26
2.4.1 Axele prioritare tematice POR................................................................................... 27
2
2.5 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare ................................................................. 29
2.5.1 Dezvoltarea durabilă ................................................................................................. 33
2.5.2 Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea ..................................... 34
2.5.3 Concurenţa şi ajutorul de Stat ................................................................................... 35
2.5.4 Achiziţii publice......................................................................................................... 37
2.5.5 Coerenţa cu politicile naţionale ................................................................................ 39
Capitolul 3 – Implementarea Programului Operaţional Regional în Regiunea Nord-Est ........... 43
3.1 Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est ..................................................................... 43
3.1.1 Introducere .............................................................................................................. 43
3.1.2 Obiectivele Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013 ............................................... 44
3.1.3 Direcţii strategice de dezvoltare................................................................................ 44
3.2 Analiza Socio – Economică a Regiunii Nord-Est ................................................................ 46
3.3 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Est.................................................................................... 54
3.4 Cadrul instituţional al implementarii POR in Regiunea Nord-Est ....................................... 57
3.5 Comunicarea si Promovarea Programului Operational Regional ...................................... 59
3.6 Stadiul actual al proiectelor depuse în cadrul Programului Operaţional Regional, în
Regiunea Nord-Est ............................................................................................................................. 61
3.7 Etapele imlementării proiectelor în cadrul Programului Operaţional Regional în Regiunea
Nord-Est ............................................................................................................................................ 65
3.7.1 Pregătirea proiectelor ............................................................................................... 65
3.7.2 Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare ................................................................ 66
3.7.3 Contractarea ............................................................................................................ 68
3.7.4 Verificarea şi Contractarea........................................................................................ 69
Concluzii ................................................................................................................................... 71
Bibliografie ............................................................................................................................... 73
Legislaţie .................................................................................................................................. 74
3
Introducere
Prin această lucrare, am urmărit să analizez o problemă de mare actualitate şi
anume cea a instrumentelor de implementare a Programului Operaţional Regional.
Am ales această temă deoarece am considerat că acest subiect, cel al procesului de
absorbţie al mecanismelor financiare ale UE reprezintă un centru de interes major la ora
actuală. România face parte din Uniunea Europeană, fapt care îi aduce o serie de
responsabilităţi, printre care şi dezvoltarea şi alinierea acesteia la standardele europene.
Pentru regiunea Nord-Est, Programul Operaţional a fost, este şi va fi unul dintre
cele mai importante instrumente financiare, ce contribuie la valorificarea potenţialului
acesteia, aducând-o la nivelul celorlalte regiuni mai dezvoltate din Uniunea Europeană.
Obiectivul central al acestei lucrări îl reprezintă analiza în profunzime a politicilor
regionale ale Uniunii Europene, şi în special analiza Programului Operaţional Regional
2007-2013 şi a mecanismelor de implementare a acestuia, în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est.
Capitolul 1 din această lucrare prezintă în amănunt Politica de Dezvoltare
Regională a Uniunii Europene, cu toate instrumentele şi mecanismele care stau la baza
formării acesteia. De asemenea, în acest capitol sunt expuse atât principiile Uniunii
Europene în raport cu procesul de dezvolare durabilă, cât şi proiecţia politicilor sale în
viitor, cu necesităţile şi obiectivele reale ale acestora.
Subiectul tratat în Capitolul 2 al lucrării este axat pe prezentarea completă a
Programului Operaţional Regional, a axelor principale ale acestuia şi a domeniilor majore
de intervenţie în cadrul cărora acesta acţionează în prezent. Acest capitol acoperă întregul
potenţial de sprijin financiar pus la dispoziţia României de către Uniunea Europeană prin
intermediul acestui puternic instrument structural.
Capitolul al 3-lea este structurat pe ideea expunerii întregului mecanism de
implementare a Programului Operaţional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est. În cadrul acestui capitol, sunt analizate toate etapele implementării unui
proiect în cadrul POR, de la autorităţile regionale responsabile cu acest program şi până
4
la paşii propriu-zişi ai mecanismului de implementare în Regiunea de Dezvoltare Nord-
Est.
Pornind de la bazele politicilor europene, care sunt reprezentate de idei şi
proiecte, concentrate cu existenţa unor fonduri europene structurale şi aliniate la nevoile
şi necesităţile cetăţenilor europeni, Uniunea Europeană, îşi poate atinge obiectivul de a
deveni cea mai competitivă economie din lume. În acest context, România trebuie să
urmeze modelul european de creştere şi dezvoltare durabilă, pentru a putea concura cu
economiile puternice ale Europei.
5
Capitolul 1- Politica de dezvoltare regională şi integrare
europeană
Aspecte ale dezvoltării regionale în Uniunea Europeană
Pentru a avea o perspectivă de ansamblu şi pentru a putea înţelege în totalitate
mecanismele de acordare şi implementare a fondurilor structurale, trebuie înţeles în
primul rând contextul în care au fost create acestea. După cum se ştie, Uniunea
Europeană pune la dispoziţie aceste fonduri exclusiv statelor membre, în conformitate cu
obiectivele de politică regională.
În momentul de faţă, aproape toate regiunile de pe glob se află într-o continuă
competiţie, fie de ordin economic, fie de ordin social, fapt ce indică din ce în ce mai mult
un proces de globalizare intens. În acest context, Uniunea Europeană se distinge prin
atenţia pe care o acordă faptului că nu toate regiunile se bucură de aceleaşi condiţii
economice, geografice şi sociale şi, ca urmare a acestei realităţi, nu toate pot concura de
pe aceleaşi poziţii.
Pentru mulţi ani, disparităţile regionale din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare şi al calităţii vieţii făceau obiectul politicilor naţionale ale statelor membre.
Multe îmbunătăţiri au putut fi observate din momentul în care Uniunea Europeană a
iniţiat politica de reducere a lor la nivel comunitar.
Politica de coeziune este definită prin scopul sau, mai precis sprijinirea procesului
de reducere a decalajelor dintre regiunile şi statele membre mai dezvoltate ale Uniunii
Europene şi cele mai puţin dezvoltate. Politica de coeziune îşi are baza legală primară în
textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economică şi Socială" şi Art. 148 referitor
la Fondul Social European).
Obiectivul de a întări coeziunea economică şi socială este menţionat explicit în
Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii
Europene. Mai specific, Articolul 158 menţionează coeziunea ca pe o precondiţie pentru
dezvoltarea armonioasă a UE, precizând voinţa de "a reduce disparităţile între nivelurile
6
de dezvoltare ale diverselor regiuni şi rămânerea în urmă a celor mai defavorizate regiuni
sau insule, inclusiv zone rurale".
Înainte de toate, Politica regională a UE se bazează pe principiul solidaritatii: este
astfel concepută încât să asigure la nivelul comunităţii asistentă pentru ca cele mai
dezavantajate regiuni să depăşească handicapurile pe care le au.
În perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunităţii, realizat din contribuţiile
statelor membre (213 mld. Euro) au fost cheltuiţi pentru implementarea acestei politici,
adică a fost redistribuită către regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se
dezvolta.
Statele membre, prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar, şi
Uniunea Europeană îşi vor continua eforturile întreprinse pentru reducerea decalajelor în
dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate în declin, pentru diversificarea
activităţilor în mediul rural şi pentru îmbunătăţirea zonelor urbane aflate în dificultate.
Politica regională este, de asemenea, tangibilă: rezultatele ei pot fi cu uşurinţă
observate şi măsurate de către cetăţenii europeni, care beneficiază în mod direct de
asistentă (în diferite forme: prin sprijinul de care dispun în căutarea unui loc de muncă şi
în adaptarea la condiţiile unei pieţe mereu în schimbare, prin instruire, mai ales).
Ea contribuie la îmbunătăţirea vieţii celor care trăiesc în aceste regiuni, prin
creşterea fondurilor pe care autorităţile publice le au la dispoziţie pentru a asigura noi
infrastructuri şi pentru a ajuta companiile private să devine din ce în ce mai competitive.
Autostrăzi, aeroporturi şi căi ferate pentru trenuri de mare viteză au fost construite
sau renovate cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar
întotdeauna în acord cu standardele de mediu europene. IMM-urile sunt infiinţate şi
sprijinite în parcurgerea primilor ani de existenţă în zonele aflate în declin. Sistemele
informaţionale pătrund în cele mai izolate zone rurale. Noi facilităţi în domeniul
educaţiei, al sănătăţii, şi chiar al petrecerii timpului liber sunt create în suburbiile
reabilitate. Toate acestea reprezintă exemple tangibile care arată cetăţenilor de rând cum
contribuie UE la creşterea calităţii vieţii lor.
Necesitatea susţinerii unei dezvoltări echilibrate prin reducerea disparităţilor
dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene şi sprijinirea celor mai puţin dezvoltate în
7
procesele de redresare a fost observată chiar din timpul elaborării Tratatului de la Roma
(1957). Atunci s-au pus bazele Fondului Social European şi ale Băncii Europene de
Investiţii. Alte instrumente au fost create în timp, concomitent dezvoltării europene şi
creşterii numărului de noi state membre, pentru a sprijini puternica politică de coeziune a
Uniunii Europene.
1.2 Politica de coeziune a Uniunii Europene
Politica de coeziune a UE urmăreşte atingerea a trei obiective majore:
convergenţa, competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă, cooperarea
teritorială europeană.
Pentru realizarea acestor obiective există trei instrumente principale de finanţare:
Fondul de Coeziune (FC) şi Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare
Regională – FEDR şi Fondul Social European – FSE).
1.2.1 Fondul de coeziune – caracteristici si obiective
Fondul de Coeziune reprezintă un instrument special al politicii europene de
solidaritate şi, prin contextul în care a fost înfiinţat, face trimitere, în mod direct, la
principiile acestei politici şi la scopul principal al Uniunii Europene: promovarea
progresului economic şi social şi eliminarea diferenţelor care există între standardele de
viaţă la nivelul diferitelor regiuni şi state membre.
Domeniile în care acţionează Fondul de Coeziune sunt: protecţia mediului
înconjurător si reţelele trans-europene asociate infrastructurilor de transport şi energie.
Sprijinul financiar acordat este organizat pe proiecte, fiecare proiect în parte
primind finanţare în proporţie de 80-85% din totalul costurilor eligibile evidenţiate în
proiectul în sine. Gradul de finanţare a celor două domenii de intervenţe este echilibrat,
fiecare primind 50% din bugetul total alocat acestui fond. Proiectele sunt selectate,
8
evaluate şi implementate de către statele membre beneficiare, acestea fiind responsabile
şi de managementul şi monitorizarea financiară a acestora.
1.2.2 Fondurile structurale - caracteristici şi obiective
Spre deosebire de Fondul de Coeziune, care funcţionează doar pe bază de
proiecte, Fondurile Structurale, datorită amplorii acestora, funcţionează doar pe bază de
programe, acestea fiind la rândul lor create si structurate în funcţie de domeniile şi
obiectivele politicii regionale considerate ca fiind prioritare.
Fig. 1
Sursa:Institutul National de Statistica
Obiectivele pe care se bazează fondurile structurale sunt specifice fiecărei
perioade de programare bugetară şi se stabilesc în funcţie de principalele priorităţi
identificate în vederea reducerii discrepanţelor economice şi sociale la nivel de
comunitate. Asadar, ele apar sub denumirea de obiective prioritare şi trimit în mod direct
la sectoarele ce necesită intervenţie de natură structurală.
Astfel, 94% dintre fondurile structurale sunt concentrate pe 3 obiective majore:
Obiectivul 1 - 70% (se adresează regiunilor cele mai sărace, fiind orientate către
infrastructură de bază şi sprijinirea şi încurajarea investiţiilor economice);
Obiectivul 2 - 11,5% (sprijină reconversia socială şi economică din zonele
industriale , rurale şi cele dependente de pescuit, care întâmpină dificultăţi majore);
9
Obiectivul 3 - 12,3% (urmăreşte modernizarea sistemelor de instruire şi
promovare a ocupării forţei de muncă)1.
Pentru ca o regiune să se califice pentru asistenţă comunitară în cadrul
Obiectivului 1, trebuie să întrunească urmatoarele caracteristici:
nivel redus al investiţiilor;
rată a şomajului mai mare decât media UE;
lipsa prestării de servicii pentru afaceri şi persoane;
infrastructură de bază deficitară.
Obiectivul 2 se adresează acelor zone care, deşi situate în regiuni al căror nivel de
dezvoltare este apropiat de media comunitară, se confruntă cu diverse tipuri de dificultăţi
socio-economice ce generează o rată ridicată a şomajului, cum ar fi:
evoluţia sectorului industrial şi a sectorului prestării de servicii;
declinul activităţilor tradiţionale în zonele rurale;
situaţie de criză în zonele urbane;
dificultăţi în sectorul piscicol.
Obiectivul 3 sprijină modernizarea sistemelor de educaţie şi formare, precum şi a
politicilor de ocupare a forţei de muncă pe întreg teritoriul UE, cu excepţia regiunilor eligibile
sub Obiectivul1. Obiectivul 3 are în vedere:
- combaterea şomajului pe termen lung;
- integrarea tinerilor pe piaţa muncii;
- integrarea celor ameninţaţi cu excluderea de pe piaţa muncii;
- adaptarea forţei de muncă la schimbările de producţie2.
1Vasile Puşcaş, România spre Uniunea Europeană-Negocierile de aderare(2000-2004), Institutul
European, Iaşi, 2007, p.486
2Politica de dezvoltare regională preluat de pe www.ier.ro
10
Obiectivele prioritare reprezintă cadrul operaţional al politicii regionale a UE iar
Fondurile Structurale reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentelor
financiare ce servesc la implementarea acesteia.
Prin intermediul Fondurilor Structurale se finanţează programe multianuale de
dezvoltare regională, elaborate de către fiecare regiune,de statele membre UE, împreună
cu Comisia Europeană, prin:
Planurile naţionale de dezvoltare (PND);
Cadrul strategic naţional de referintă (CSNR);
Programele operaţionale (PO).
1.2.3 Planul National de Dezvoltare (PND)
Planul National de Dezvoltare3 (PND) este instrumentul pe baza căruia se
stabilesc priorităţile strategice ale fiecărui stat membru, prin care o ţară va acţiona pentru
atingerea obiectivului major al Uniunii Europene în care se încadrează, în cazul României
fiind vorba despre obiectivul Convergenţă.
Pentru realizarea obiectivului general de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă
de Uniunea Europeană, PND al României cuprinde urmatoarele priorităţi:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi imbunătăţirea calităţii mediului inconjurator;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi
intărirea capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
PND este un instrument specific politicii europene de coeziune economică şi
socială, reprezentând acel document care stă la baza planificării strategice şi programării
financiare multianuale in cooncordanţă cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Este
3Dumitru Oprea şi Gabriela Meşniţă Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013,
Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007. p.50
11
documentul pe baza căruia s-a alcătuit Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013,
care conţine strategia în privinţa utilizării instrumentelor structurale, negociată şi
aprobată de Comisia Europeană.
1.2.4 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)
CSNR4 - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (NSRF - National Strategic
Reference Framework) a fost creat pentru a fi un important instrument de direcţionare a
surselor de finanţare naţionale, comunitare şi de alt tip, în perioada 2007-2013.
CSNR are aplicabilitate în cadrul obiectivului Convergenţă şi obiectivului
Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncăIn conditiile in care un stat
membru decide, CSNR poate să includă şi obiectivul Cooperare teritorială europeană.
CSNR sta la baza argumentării şi stabilirii priorităţilor de investiţii publice, în
concordanţă cu politica economică şi de coeziune socială a Uniunii Europene.
Pe baza acestor aspecte, România a stabilit în cadrul CSNR urmatoarele obiective
cu caracter strategic:
• indicarea direcţiei de dezvoltare a strategiei României în vederea implementării
operaţiunilor de interventie ce vor fi finanţate din fondurile structurale şi de coeziune, în
conformitate cu obiectivele Comisiei Europene, având în vedere de asemenea tendinţele
economiei europene şi mondiale;
• evidenţierea modalitătii în care România intenţionează să absoarba si sa
foloseasca instrumentele structurale pentru realizarea priorităţilor cu caracter major la
nivel naţional şi pe cele de coeziune la nivel european;
• abordarea problemelor majore cu care se confruntă ţara şi evidenţierea
potenţialului pentru dezvoltare a regiunilor şi oraşelor;
• evidenţierea modului în care poziţia geostrategică, creşterea calităţii serviciilor,
protecţia mediului, inovaţiile, spiritul antreprenorial şi dezvoltarea unei economii bazate
4 Idem, p.51
12
pe cunoaştere vor duce la creşterea calităţii vieţii în Romania şi la crearea de noi şi mai
bune locuri de muncă;
• demonstrarea legăturilor de concordanţa cu priorităţile regasite in Orientările
Strategice de Coeziune, Agenda Lisabona şi programele operaţionale elaborate de
România în cadrul Obiectivelor ,,Convergenţă" şi ,,Cooperare teritorială europeană".
Pe baza acestor obiective, în cadrul CSNR au fost stabilite patru priorităţi majore:
• Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
• Imbunătăţirea competitivităţii economice pe termen lung a economiei
româneşti;
• Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman;
• Crearea unei capacităţi administrative eficiente.
1.2.5 Programele operaţionale (PO)
Programele operaţionale5 se adresează unuia din cele trei obiective majore
(Convergenţa; Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă; Cooperarea
teritorială europeană) şi beneficiaza de finanţare dintr-un singur fond. Există o excepţie,
cea prin care FEDR şi Fondul de Coeziune finanţează impreună programele de
infrastructură şi de mediu. Comisia evaluează fiecare program pentru a identifica modul
în care acesta va contribui la obiectivele şi priorităţile politicii de coeziune şi cele ale
CSNR. Programele sunt construite în jurul priorităţilor stabilite de fiecare stat membru in
parte.
Bugetul total alocat României de către Uniunea Europeană, prin fondurile
structurale, pe perioada 2007-2013, este de 12.661 milioane Euro, iar prin fondul de
coeziune, bugetul este de 6.552 milioane Euro6.
5 Dumitru Oprea şi Gabriela Meşniţă Fonduri europene pentru România în perioada 2007-2013,
Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007. p.52
6 Preluat de pe www.inforegio.ro
13
În perioada bugetară 2007-2013 sunt implementate următoarele instrumente
structurale ale UE: Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR), Fondul Social
European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). În ceea ce priveste acţiunile
complementare, funcţionează Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
(FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP).
In comparaţie cu perioada 2000-2006, când în cadrul instrumentelor structurale
se numărau şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă şi Instrumentul
Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP), în această perioadă de programare,
instrumentele structurale numără doar Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
Aceste fonduri sunt reglementate atât printr-un Regulament general, care pune
bazele prevederilor acestora, cât şi printr-un Regulament unic propriu, care defineşte
scopul şi aplicabilitatea acestora. Aşadar, Regulamentul general 1083/2006 defineşte
principiile comune, regulile şi standardele de aplicare a celor trei instrumente ale politicii
de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de programare pentru instrumentele
structurale, pe baza responsabilităţii comune a Comisiei şi a statelor membre.
1.3 Intrumente structurale in perioada 2007-2013
Fondurile Structurale sunt instrumentele financiare ale politicii de coeziune
economică şi socială comunitare, prin care se sprijină reducerea decalajului dintre
nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale Uniunii Europene şi
promovarea, în acest mod, a coeziunii economice şi sociale. Astfel, fondurile structurale
sunt:
1.3.1 Fondul European de Dezvoltare Regională – având ca bază legală
Regulamentul 1080/2006 – contribuie la realizarea coeziunii economice şi sociale vizând
reducerea disparităţilor regionale din cadrul UE, sprijinind, în acelasi timp, dezvoltarea şi
conversia structurală a regiunilor. FEDR sprijină finanţarea programelor orientate către
dezvoltare regională, creşterea competitivităţii economice, cooperare teritorială.
14
Investiţiile se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii de bază, cercetare, inovare,
cultura, turism, educaţie, sprijinirea IMM etc.
1.3.2 Fondul Social European – având ca bază legală Regulamentul 1081/1999 –
sprijină programe sau proiecte care sunt în concordanţă cu Strategia Europeană de
Ocupare şi se concentrează pe următoarele arii de interventie: creşterea adaptabilităţii
lucrătorilor şi a întreprinderilor, creşterea nivelului de ocupare şi a participării pe piaţa
muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminării de orice fel şi
facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea
parteneriatelor pentru reforme în domeniul ocupării şi a incluziunii sociale.
1.3.3 Fondul de Coeziune – având ca bază legală Regulamentul 1084/2006 – este
instrumentul financiar prin care se intervine în domeniul infrastructurii de transport
transeuropene şi de mediu. Spre deosebire de perioada anterioară de programare, când
investiţiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia Europeană,
acum FC contribuie, alături de FEDR, la programe de investiţii pe parcursul mai multor
ani.
1.3.4 Noile instrumente financiare JASPER, JEREMIE, JESSICA
În perspectiva asigurării unei absorbţii corespunzătoare a fondurilor alocate
politicilor de coeziune, Comisia Europeană, impreuna cu Banca Europeană de Investiţii şi
Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis dezvoltarea si sustinerea a trei
noi instrumente financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE şi JESSICA.
Iniţiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions -
Asistentă Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) se doreşte a fi un
instrument decisiv în facilitatea de asistentă tehnică pe care DG Regio şi BEI o pun la
dispoziţia statelor membre, profitând de experienţa Băncii Europene de Investiţii în
elaborarea, implementarea şi monitorizarea de proiecte de infrastructură mare (mediu şi
15
transport) crescând, astfel, plafoanele de resursele disponibile pentru implementarea de
proiecte în această direcţie.
În ceea ce priveşte direcţiile de intervenţie ale instrumentului JASPER, acestea
sunt proiecte mari, finanţate din Fondul de Coeziune şi FEDR alocand peste 25 mil. Euro,
pentru proiectele de mediu şi 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS
poate fi direcţionată şi spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea
şi protejare a mediului înconjurător, respectiv eficienţă energetică şi surse regenerabile de
energie, sectoare de transport, in afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim
şi fluvial, sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestora, transport şi trafic
aerian, transport urban ecologic şi transportul public.
Iniţiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium
Enterprises – Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii) susţine
facilitarea accesului la finanţare pentru IMM-uri şi crearea unor oportunităţi pentru
micro-credite pentru perioada 2007-2013. Iniţiativa constă într-un acord între statele
membre, Comisia Europeană şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI - format din
Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii), prin intermediul căruia
se pune la dispoziţia statelor membre facilitatea de creare a unor conturi comune cu BEI,
co-finantate în cadrul programelor operaţionale şi administrate de Grupul BEI, in vederea
sprijinirii îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare şi pentru dezvoltarea sistemului
de micro-creditare. Acordul va trebui să fie în conformitate totală cu legislaţia
comunitară, inclusiv să respecte regulile privind ajutorul de stat şi achiziţiile publice.
Initiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City
Areas – Asistenţă Comuna pentru Investiţii Durabile în Areale Urbane) este un
instrument financiar inovativ pentru perioada de finanţare 2007-2013, creat în urma
colaborării între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca pentru
Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de pune la dispoziţia
beneficiarului soluţii financiare „la cheie” (combinaţia de fonduri nerambursabile,
16
împrumuturi şi alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru
dezvoltare şi redresare urbană.
De la 1 ianuarie 2007, după de a devenit stat membru al Uniunii Europene,
România beneficiază de toate cele trei fonduri menţionate mai sus şi de sprijinul
iniţiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse s-a realizat prin Cadrul
Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale.
1.4 Obiectivele politicii de coeziune
Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 sunt7:
Obiectivul Convergenţă vizeaza creşterea convergenţei celor mai putin dezvoltate
state membre prin îmbunătătirea condiţiilor pentru asigurarea creşterii economice
şi a ocupării, prin creşterea calităţii investiţiilor în infrastructură şi capitalului
uman, dezvoltarea societatii informaţionale şi sprijinirea inovării, adaptabilitatea
la schimbările economice şi sociale, protejarea mediului şi îmbunătăţirea
condiţiilor de mediu şi creşterea capacităţii administrative;
Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare va viza (în afara regiunilor cel
mai puţin dezvoltate) întărirea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor precum şi
a ocupării, anticipând schimbările economice şi sociale, prin creşterea şi
dezvoltarea calităţii investiţiilor în capitalul uman, inovare şi promovarea
societăţii informaţionale, a antreprenoriatului, protejarea şi îmbunătăţirea
mediului, a accesibilităţii, adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
Obiectivul Cooperare teritorială europeană vizează întărirea cooperării
transfrontaliere prin iniţiative comune la nivel local şi regional, întărirea
7 Daniela-Luminita Constantin, Coeziunea Economico-Sociala si Politica Regionala;Contributia
Fondurilor Europene La Finantarea Programelor,Bucuresti, Editura ASE, 2007, pp.43-46
17
cooperării transnaţionale şi interregionale şi a schimburilor de experienţă la nivel
teritorial.
Aşadar, în proporţie de 81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt
destinate regiunilor aflate sub Obiectivul Convergenţă, 15,95% din fonduri sunt alocate
Obiectivului Competitivitate regională şi ocupare iar 2,52% Cooperării teritoriale
europene.
Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României se califică pentru Obiectivul
Convergentă şi sunt, după aderarea României la Uniunea Europeană, eligibile spre
finanţare din toate fondurile structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European) şi Fondul de Coeziune.
În contextul politicii de coeziune, României îi sunt alocate fonduri în valoare de
17,273 miliarde euro, respectiv:
Obiectivul Convergenţă: 11,115 mld euro;
Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare: 0;
Obiectivul Cooperare teritorială europeană: 0,403 mld euro.
Fondurile alocate din Fondul de Coeziune însumeaza 5,755 mld. Euro.
Analiza socio-economică a CSNR 2007-2013 elaborată de România prezintă o
analiză succintă a disparităţilor de dezvoltare, a punctelor slabe şi a potenţialului de
dezvoltare.
1.5 Domeniile de interventii si axele prioritare
Rămân încă destule probleme care trebuie soluţionate pentru a impulsiona
dezvoltarea economiei româneşti. Sunt necesare intervenţii structurale majore pe termen
lung, în următoarele domenii:
Infrastructura de bază – calitatea slabă şi ineficienţa serviciilor de furnizare a
apei potabile, canalizare şi de management al deşeurilor, precum şi a sistemului de
transport rutier, feroviar, aerian şi naval, ca şi lipsa inter-conectivităţii, constituie frâne în
calea dezvoltării. Toate acestea sunt dublate de un nivel scăzut al cunoştinţelor în
18
domeniul protecţiei mediului înconjurător, administrarea defectuoasă a acestuia, precum
şi utilizarea ineficientă a resurselor de energie.
Competitivitatea economică – productivitatea scăzută, echipamentele şi
tehnologia învechite, ineficienţa energetică, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat,
un climat de afaceri dificil şi lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului
de afaceri, accesul limitat la finanţare şi investiţiile insuficiente în cercetare-dezvoltare şi
tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC), toate afectează dezvoltarea mediului de
afaceri.
Capitalul uman - capacitatea limitată a sistemului de educaţie şi formare
profesională continuă de a răspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe
cunoaştere, atenţia redusă acordată educaţiei, insuficienta corelare între educaţie,
formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă. Inegalitatea de şanse
duce la excluderea socială a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu
dizabilităţi şi etnia romă.
Capacitatea administrativă – serviciile publice sunt slab dezvoltate şi
„neprietenoase”. Capacitatea administrativă insuficientă este reflectată în structuri de
management neperformante, abilităţi nesatisfăcătoare ale funcţionarilor publici,
cooperare interinstituţională inadecvată, care conduc într-un final la calitatea slabă a
serviciilor furnizate societăţii, punând astfel în pericol dezvoltarea socio-economică. În
mod special, este necesară consolidarea în continuare a managementului fondurilor
comunitare pentru utilizarea eficientă a acestora în scopul promovării dezvoltării
economice şi sociale.
Dimensiunea teritorială - ca urmare a restructurării industriei, au apărut foarte
rapid decalaje între regiuni, acestea continuând să crească. Disparităţile dintre mediul
urban şi cel rural sunt de asemenea mari şi în continuă creştere. Acest fenomen este şi
mai pregnant atunci când se compară nivelul de dezvoltare al regiunii Bucureşti–Ilfov cu
restul ţării. Atât zonele urbane cât şi zonele rurale se confruntă cu probleme legate de
19
infrastructură (din cauza investiţiilor insuficiente), de dezvoltare economică locală şi de
mediul social. Totodată, zonele rurale depind excesiv de agricultură. În aceste zone,
infrastructura şi serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar
inexistente. Este necesară o abordare mai structurată în ceea ce priveşte nivelul teritorial
al diverselor politici de dezvoltare sectoriale şi inter-sectoriale şi măsurilor derivate din
acestea.
În concordanţă cu politicile comunitare asupra coeziunii economice si sociale
promovate de Uniunea Europeana în România se urmăresc anumite direcţii de dezvoltare
regională, clasificate astfel:
Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de
creştere;
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport;
Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;
Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;
Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;
Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnica.
Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, România va beneficia de 19.667
milioane euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. Din această
sumă 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional (POR).
Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice
naţionale (657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).
20
Capitolul 2 – Programul Operaţional Regional
2.1 Introducere
POR este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea
Europeană şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi
a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare
ale României.
Obiectivul general al POR constă în sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale
durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin
îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea
economica”8. Aceasta înseamnă că POR urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare
economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.
Programul Operaţional Regional este finanţat prin unul dintre fondurile
structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media
europeană.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro în primii 7 ani
după aderare (2007-2013). Finanţarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR
restul provenind din fonduri naţionale, cofinanţare publică (14%) şi cofinanţare privată
(2%).
Fondurile sunt distribuite pe fiecare din axele prioritare ale Programului
Operaţional Regional. Fiecare axă prioritară are alocat un anumit buget şi cuprinde un
număr de domenii cheie de intervenţie care urmăresc realizarea unor obiective de
dezvoltare.
Programul Operaţional Regional (POR) este un program care implementează
elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, Planului Naţional
8 http://www.fonduri-structurale-europene.ro/programe-operationale.html
21
de Dezvoltare (PND), contribuind, alături de celelalte Programe Operaţionale Sectoriale
(POS), la realizarea obiectivului general al Strategiei Naţională de Dezvoltare Regională,
anume diminuarea disparităţilor între Regiunile de Dezvoltare ale României.
2.2 Regiunile de dezvoltare a Romaniei
Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni
de dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale,
modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003,
referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale.
Cele 8 Regiuni de Dezvoltare sunt9:
Regiunea 1: Nord-Est include 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,
Suceava, Vaslui.
Regiunea 2: Sud-Est include 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,
Tulcea, Vrancea.
Regiunea 3: Sud include 7 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu,
Ialomiţa, Prahova, Teleorman.
Regiunea 4: Sud-Vest include 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt,
Vâlcea.
Regiunea 5: Vest, include 6 judeţe: Arad, Caraş Severin, Hunedoara,
Timiş.
Regiunea 6: Nord-Vest, include 6 judeţe; Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu Mare, Sălaj.
Regiunea 7: Centru, include 6 judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita,
Mureş, Sibiu.
Regiunea 8: Bucureşti – Ilfov, include capitala ţării Bucureşti şi judeţul
Ilfov.
9 Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul
operaţional Regional 2007-2013, Bucureşti, Iunie 2007, pag.65
22
Fig. 2
Regiunile de dezvoltare sunt unităţi teritorial - statistice, alcătuite din 4-7 judeţe
(cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov), prin asocierea liberă a Consiliilor Judeţene. Ele
corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării EUROSTAT şi reprezintă cadrul de
colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II.
Regiunile de dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională şi a programelor de
coeziune economică şi socială prin care aceastea se implementează.
Toate regiunile NUTS II din România, inclusiv Bucureşti – Ilfov, au un Produs
Intern Brut (PIB) mai mic de 75% din media comunitară. De aceea, ele sunt eligibile
pentru finanţare din fonduri structurale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, aşa cum
este specificat în art. 5 al Regulamentului Consiliului Nr 1083/200610
.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (fostul Minister al
Integrării Europene) a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul
Operaţional Regional 2007-2013 (AM pentru POR), potrivit deciziei Guvernului Nr.
497/2004, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării
asistenţei financiare alocate acestui program. Autoritatea de Management pentru
10
, Regulamentul Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European şi Fondul de Coeziune şi care înlocuieşte Regulamentul Nr. 1260/1999, Brussels,
COM(2006) 1083/2006
23
Programul Operaţional Regional s-a constituit în cadrul MDLPL, conform H.G.
361/2007.
Cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR-uri) au fost stabilite în 1998 prin
Legea nr. 151/1998, modificată prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme executive
ale Consiliului de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentaţi ai autorităţilor
judeţene şi locale. Agentiile au fost desemnate organisme intermediare pentru
implementarea POR, conform angajamentelor asumate în Capitolul 21 – Politica
regională şi coordonarea instrumentelor structurale.
Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2007- 2013 din bugetul
de stat şi bugetele locale, cât şi din surse private, fiind cofinanţat din Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR). Contribuţia financiară a UE poate ajunge până la 85% din
totalul cheltuielilor naţionale (publice şi private).
De aceea, scopul Programului Operational Regional este să sprijine o creştere
echilibrată a tuturor zonelor ţării, nu atât prin realocarea resurselor publice, cât mai ales
prin asigurarea ca toate zonele să aibă un nivel minim de dezvoltare (infrastructură de
afaceri, socială, capital uman) care să permită creşterea economică. Este evident că POR
nu poate singur să impulsioneze dezvoltarea regională, nici să joace un rol de echilibrare,
dacă acţionează izolat de intervenţiile structurale în domeniul transportului,
competitivităţii economice, mediului, dezvoltării rurale şi a resurselor umane, care sunt
incluse în alte programe operaţionale şi care constituie, într-un fel, catalizatori pentru
succesul Programului Operaţional Regional.
POR are ca obiective sprijinirea acestui proces de creştere distribuită geografic,
permiţând diferitelor zone ale ţării să-şi valorifice resursele specifice pe baza nevoilor
locale şi a potenţialului local, iar diversitatea căilor de dezvoltare a diferitelor zone ale
ţării poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor şi a punctelor lor forte.
Cu alte cuvinte, POR va sprijini dezvoltarea locală pe o abordare ascendenta
complementară cu abordarea dezvoltării structurale naţional sectoriale de sus în jos
prevăzută în majoritatea Programelor Operaţionale. POR va sprijini, de asemenea,
intervenţiile locale în zonele cu un nivel ridicat de creştere, pentru a face faţă problemelor
generate de creştere cum ar fi congestionarea, pentru a evita anumite situaţii de decuplare
24
de la dezvoltarea economică la scară mică şi de a asigura durabilitatea creşterii, prin
sprijinirea intervenţiilor strategice pe termen lung.
Modalitatea de intervenţie prin POR se orientează pe mai multe etape, pentru a
acţiona în consecinţa capacităţii limitate de programare şi planificare de la nivel local şi
experienţei dobândite în anii de construcţie instituţională în domeniu, realizată cu sprijin
UE.
Alocările financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pornind de la
gradul de dezvoltare locala, dându-se prioritate regiunilor cu un nivel scazut de
dezvoltare, printr-un mecanism de alocare financiară invers proporţional cu mărimea
PIB/locuitor, ajustat cu densitatea populaţiei, astfel încât regiunile mai puţin dezvoltate
primesc proporţional, alocări financiare mai mari în cadrul axelor prioritare identificate si
adoptate la nivel naţional şi în concordanţă cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel
regional de către autorităţile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regională.
Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte cu impact major
asupra dezvoltării locale, şi vor stimula creşterea: reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii locale de transport pentru a îmbunătăţii accesibilitatea, infrastructura
educaţională şi cea de sănătate, pentru a asigura formarea capitalului uman adecvat şi o
populaţie sănătoasă, întărirea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale,
logistice, de afaceri etc) pentru atragerea investitorilor , sprijinirea creării de
microîntreprinderi, pentru a permite pieţei locale să atingă o situatie economica de auto-
susţinere, valorificarea potenţialului turistic local, a patrimoniului cultural şi natural, prin
sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi a iniţiativelor antreprenoriale în acest
domeniu, şi, de asemenea, măsuri specifice pentru sprijinirea centrelor urbane, pentru a
acţiona ca o reţea de motoare de creştere şi pentru a stimula oportunităţile de dezvoltare
în arealele învecinate, contribuind astfel la crearea de legături economice regionale, care
lipsesc, în prezent, în majoritatea regiunilor României.
25
2.3 Obiectivele Programului Operational Regional
Pentru a putea răspunde nevoilor actuale de finanţare într-o modalitate cât mai
eficientă, Programul Operaţional Regional are o serie de obiective bine delimitate şi cu
un scop precis, ce alcătuiesc baza de pornire a oricărei acţiuni desfăşurată în cadrul
acestuia. Astfel, obiectivele POR sunt:
2.3.1 Obiectivul Strategic
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice,
sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor
şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin
îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructura şi ale mediului de afaceri pentru a face din
regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a
le vizita, a investi şi a munci. Obiectivul strategic al POR este orientat spre:
Crearea a 15.000 noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015;
Prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/ locuitor, în
perioada 2007-2013.
2.3.2 Obiectivele specifice
Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltării regionale, strategia se articulează
în jurul următoarelor obiective specifice:
Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări
policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;
Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor
urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor;
Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;
Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
26
Scopul Programului Operaţional Regional este de a îndeplini obiectivul strategic
şi obiectivele specifice prin compensarea intervenţiilor sectoriale cu acţiuni cu
specific regional, cu scopul sprijinirii şi promovării dezvoltării economice durabile.
Printr-un nivel ridicat de coordonare şi cooperativitate se va realiza simultaneitatea
acţiunilor regionale cu cele sectoriale realizându-se astfel un efect sinergic puternic,
la nivelul întregii ţări.
POR va susţine şi încuraja promovarea acţiunilor care vor contribui la
îmbunătăţirea standardelor de siguranţă în muncă, diminuarea efectelor ngative
asupra mediului înconjurător, reducerea contribuţiei la schimbările climatice,
protecţia infrastructurii de transport în situaţii de calamităţi naturale, precum şi
eliminarea zonelor de trafic cu un grad sporit de periculozitate.
Spre deosebire de acţiunile individuale (îmbunătăţirea drumurilor) care determină
creşterea cantităţii gazelor cu "efect de seră", alte intervenţii (îmbunătăţirea
transportului public, modernizarea facilităţilor de producţie,etc.) pot contribui la
reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie şi emisia
de gaze ce provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai eficiente şi
moderne metode existente.
2.4 Particularităţile Programului Operaţional Regional
Programul Operaţional Regional reprezinta un intrument economic puternic, ce se
evidentiaza prin urmatoarele caracteristici11
:
Are o dimensiune locală accentuata, în abordarea problemelor socio-
economice la nivel local şi valorificarea resurselor şi oportunităţilor specifice
zonei;
Dă prioritate regiunilor mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set
minim de oportunitati de creştere;
11
Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii,Lucrarilor Pulice si Locuintelor, Programul
operational Regional 2007-2013, Bucuresti, Iunie 2007, pag. 122
27
Domeniile de intervenţie ale POR sunt complementare cu domeniile de
intervenţie ale celorlalte programe operaţionale şi se aşteaptă să opereze în
cooncordanta cu acestea;
Promovează o abordare de ascendenta a dezvoltării economice;
Ia în considerare gradul scăzut al capacităţii de planificare şi programare
din ţară şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naţional, şi
anume:
Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-potenţiali poli de creştere;
Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport;
Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;
Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;
Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;
Axa 6 - Asistenţă tehnică;
Prin implementarea acestor axe prioritare, POR îşi direcţionează rezultatele
activităţilor spre atingerea obiectivului global al Stategiei Naţionale de Dezvoltare
Regională, dar şi la realizarea obiectivului global al Planului Naţional de Dezvoltare şi al
Cadrului Naţional Strategic de Referinţă: diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre
România şi Statele Membre ale UE, prin caracterul complementar pe care îl asigură
Programelor Sectoriale a“ Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de
Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creşterea Capacităţii
Administrative şi Asistentă Tehnică.
2.4.1 Axele prioritare tematice POR
Programul Operaţional Regional este structurat pe 5 axe prioritare şi douasprezece
domenii de intervenţie, precum şi o axă prioritară de asistenţă tehnică prin intermediul
căreia se asigură implementarea în bune condiţii a Programului.
28
AXELE PRIORITARE TEMATICE POR
Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli
de creştere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de
transport
2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane –
inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură
Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
3.3 Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii
în situaţii de urgenţă
3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare
profesională continuă
Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor de importanţă
regională şi locală
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătirea pentru noi
activităţi
4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru
valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea
calităţii
29
serviciilor turistice
5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică
Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică
6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului
Operaţional Regional
6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR
Axele prioritare propuse şi domeniile de intervenţie incluse în POR sunt în
concordanţă cu obiectivele Strategiei Lisabona (ce ia în considerare Strategia Gothenburg
2001), ale politicii de coeziune a Uniunii Europene şi cu Orientările Strategice
Comunitare. De asemenea, programul este în concordanţă cu principiile obiectivului
Convergenţă al fondurilor structurale.
2.5 Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare
În Articolul 9 din Regulamentul 1083/2006 al Consiliului privind prevederile
generale ale FEDR, FSE şi FC este prevăzut faptul că Fondurile Structurale trebuie să
ofere asistenţă care să vină în complementaritatea măsurilor prevăzute la nivel naţional,
regional sau local, care să fie integrate în priorităţile Comunitare. Intervenţiile finanţate
din fondurile structurale trebuie să fie în concordanţă cu activităţile, politicile si
priorităţile comunitare.
Programul Operaţional Regional respectă prevederile Articolului 9 şi este în
concordanţă cu prevederile politicii şi acţiunile UE. Coerenţa este ilustrată în tabelul de
mai jos.
30
Politicile UE şi principalele prevederi Politicile UE reflectate în acţiunile
propuse
Orientările Comuniater pentru politica de
Coeziune 2007 – 2013
Principalele axe prioritare urmărite sunt:
-Creşterea atractivităţii Statelor Membre, a
regiunilor şi a oraşelor prin îmbunătăţirea
accesibilităţii, asigurând un nivel de
adecvat pentru oferta de servicii şi de o
calitate corespunzătoare, asigurând în
acelaşi timp protecţia mediului -Încurajarea
inovării, antreprenoriatului şi extinderea
economiei cunoaşterii -Crearea mai multor
de locuri de muncă, îmbunătăţind
adaptabilitatea lucrătorilor şi a
întreprinderilor şi creşterea investiţiilor în
capitalul uman.
Prin măsurile propuse în cadrul POR sunt
atinse toate priorităţile UE prevăzute în
acest document. A doua axă prioritară a
POR vizează asigurarea unei
conectivităţi mai bune, a accesibilităţii
regiunilor prin realizarea investiţiilor în
infrastructura regională şilocală de
transport.
Investiţiile în infrastructura de sănătate,
educaţie şi formare a adulţilor, realizate
prin a treia axă prioritară vor asigura
permisele pentru a avea forţă de muncă
bine calificată şi sănătoasă. Modernizarea şi
dotarea ambulatoriilor urmăresc
eficientizarea sistemului medical, aceste
asigurând latura preventivă a serviciilor de
sănătate, pe termen lung având efecte
pozitive asupra sănătăţii forţei de muncă.
Investiţiile pentru infrastructura
educaţională urmăresc creşterea calităţii şi
atractivităţii învăţământului profesional şi
tehnic.
A patra axă prioritară a POR, respectiv
consolidarea
mediului de afaceri regional şi local este în
concordanţă cu a doua prioritate din
orientările pentru politica de coeziune,
deoarece vizează încurajarea
microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a
activităţilor inovative.
Carta Albă – Politica Europeană în
materie de Transport - subliniază
importanţa reabilitării infrastructurii rutiere
şi importanţa unui transport urban sigur şi
ecologic.
POR complementează prevederile acestei
Carte şi este în concordanţă cu acestea
având în vedere ca investiţiile realizate prin
acest program vin în sprijinul dezvoltării
/modernizării reţelei de drumuri judeţene şi,
de asemenea, vizează încurajarea
investiţiilor în modernizarea şi
31
îmbunătăţirea transportului urban prin
intermediul planurilor integrate de
dezvoltare urbană.
”Politica de coeziune şi oraşele:
contribuţia oraşelor la creşterea
economică şi crearea de locuri de muncă
în regiuni” urmăreşte să completeze şi să
dezvolte ”Orientările strategice comunitare
2007-2013” prin întărirea dimensiunii
urbane. Documentul conţine o serie de
sugestii adresate Statelor Membre pentru
pregătirea programele finanţate din
Fondurile Structurale în perioada 2007-
2013.
Axa prioritară 1 „Dezvoltarea durabilă a
oraşelorpotenţiali poli de creştere”
finanţează proiecte integrate de dezvoltare
urbană, programul fiind aşadar în
concordanţă cu prevederile documentului
European, prin reabilitarea străzilor şi
modernizarea transportului urban, prin
sprijinirea dezvoltării structurilor de afaceri
şi a mediului antreprenoriale prin furnizarea
ajutorului financiar şi a serviciilor de
consiliere pentru IMM-uri, crearea
infrastructuri necesare afacerilor si prin
reabilitarea infrastructurii sociale (centre de
îngrijire a copiilor, centre pentru
bătrâni şi centre de asistenţă pentru
persoanele cu deficienţe, centre pentru
tineret, etc.) şi achiziţionarea de
echipamente necesare pentru creşterea
siguranţei si prevenirea criminalităţii
(sisteme de supraveghere, etc.).
Carta Europeană pentru IMM-uri solicită
statelor membre să întreprindă acţiuni
privind: educarea şi formarea în domeniul
A patra axă prioritară a POR sprijină
activităţi de consolidare a mediului de
afaceri regional şi local, prin finanţarea
32
antreprenoriatului, sprijinirea înfiinţării de
start-up-uri prin proceduri rapide şi puţin
costisitoare, legislaţie şi regulamente mai
bune, existenţa competenţelor specifice
necesare, îmbunătăţirea accesului on –line,
valorificarea avantajelor oferite de piaţa
unică, reglementarea aspectelor privind
domeniul financiar şi al taxelor, întărirea
capacităţilor tehnologice, valorificarea
modelelor de e-business şi dezvoltarea
sprijinului de afaceri de înaltă clasă,
dezvoltarea unei reprezentări mai puternice
a intereselor micilor întreprinzători.
structurilor de sprijinirii afacerilor şi a
micro întreperinderilor.
Memorandumul Comun de Incluziune
prevede o serie de prevederi pe care
autorităţile române ar trebui să le aibă în
vedere în domeniul incluziunii sociale:
dezvoltarea unui sistem de servicii sociale
de îngrijire la domiciliu şi creşterea calităţii
serviciilor oferite în instituţiile rezidenţială,
reducerea discrepanţelor între zonele
urbane şi cele rurale în acest domeniu,
creşterea capacităţii sistemului rezidenţial
de îngrijire pentru vârstnici, promovarea
unei politici coerente în domeniul familiei,
dezvoltarea de măsuri integrate pentru
protecţia copilului, incluziune socială
pentru persoanele cu dizabilităţi şi
populaţie romă.
Acţiunile propuse prin axele prioritare 1 şi
3sunt în concordanţă cu angajamentele
asumate de România in JIM prin sprijinirea
infrastructurii de sănătate, servicii sociale,
educaţie.
Sursa: ADR Nord-Est
33
Conform Capitolului IV – Principii al Regulamentului 1083/2006 al Consiliului
privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, Autoritatea de Management pentru POR
trebuie să se asigure că operaţiunile finanţate prin fondurile structurale sunt conforme cu
regulamentele naţionale şi comunitare în vigoare pe întreaga lor perioadă de
implementare. Regulamentele Comunitare includ regulamentele privind concurenţa şi
achiziţiile publice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi eliminarea inegalităţilor şi
promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.
Toate ariile de acţiune ce vor fi implementate prin POR respectă reglementările
Comunitare şi prevederile privind atingerea obiectivelor orizontale (dezvoltare durabilă şi
egalitatea de şanse).
2.5.1 Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă este urmărită în toate acţiunile prevăzute în POR pentru că
protejarea mediului înconjurător reprezintă o problemă fundamentală. Acţiunile
prevăzute a fi implementate prin POR au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea
durabilă a regiunilor. În primul rând, o infrastructură mai bună de transport contribuie la
o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării din
interiorul oraşelor. De asemenea, introducerea mijloacelor de transport urban nepoulante
au acelaşi efect de reducere a poluării din oraşe. Prin sprijinirea retehnologizării liniilor
de producţie a micro- intreprinderilor şi start-up-urilor, se stimulează utilizarea pe o scară
din ce în ce mai largă a tehnologiilor nepoluante ce vor duce pe termen lung la reducerea
emisiilor de noxe. Acţiunile din cadrul axei de reabilitare urbană sprijină dezvoltarea
unor spaţii curate şi estetice, reabilitarea de zone abandonate reduce riscul apariţiei de
focare de infecţie din interiorul oraşelor. De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a
efectelor investiţiilor realizate prin POR asupra mediului, în conformitate cu
recomandările din Evaluarea Strategică de Mediu, realizată prin evaluarea ex-ante a
programului.
Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei
energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Toate operaţiunile care se adresează
34
reabilitării clădirilor vor lua în considerare eficienţa energetică şi, acolo unde este posibil,
utilizarea energiei durabile va fi utilizată ca un criteriu pentru selecţia proiectelor.
2.5.2 Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea
Legislaţia română, în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, garantează
cetăţenilor drepturi egale de a participa, fără discriminare, la viaţa economică şi socială.
În conformitate cu art. 16 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind
prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse trebuie respectat pe tot
parcursul implementării fondurilor structurale şi de coeziune, atât în faza de programare
cât şi în faza de implementare a programelor operaţionale.
Programul Operaţional Regional, prin toate axele prioritare de dezvoltare,
respectă principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Astfel, Autoritatea de
Management pentru POR, prin “Fişele detaliate pe domenii de intervenţie” şi prin
Sistemul de Implementare al POR ia măsurile necesare pentru a asigura accesibilitatea
beneficiarilor, fără discriminare pe criteriu de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă,
dizabilităţi sau orientare sexuală.
În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, AM POR urmăreşte,
pe baza indicatorilor de gen şi în conformitate cu Strategia naţională în domeniul
egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi :
Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii
Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională
Încurajarea femeilor antreprenori
Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie
Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul
decizional.
De asemenea, AMPOR are în vedere, la stabilirea componenţei Comitetului de
Monitorizare şi a Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică, o participare echilibrată
a femeilor şi bărbaţilor, precum şi implicarea instituţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor
de profil în aceste comisii.
35
POR acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (de ex. populaţia de
etnie romă) prin includerea, în cadrul axei prioritare “Îmbunătăţirea infrastructurii
sociale”, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale şi a celor
rezidenţiale; se creează facilităţi de acces la infrastructura creată pentru persoanele cu
dizabilităţi, precum şi dotări cu echipamente specifice. De asemenea, POR acordă atenţie
problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale acestui
grup prin imbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă pentru a
favoriza obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune.
Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar
potenţialii beneficiari de asistenţă financiară prin POR au obligaţia să demonstreze că
proiectele propuse nu contravin acestui principiu.
2.5.3 Concurenţa şi ajutorul de Stat
Programul Operaţional Regional a fost elaborat ţinând cont de prevederile
Ghidului Comisiei privind regulile pentru ajutorul de stat. Prevederile din articolele 87 şi
88 din Tratat în ceea ce priveşte concurenţa şi ajutorul de stat sunt respectate. Orice
sprijin public trebuie să respecte regulile procedurale şi materiale in vigoare aplicabile
ajutorului de stat, valabile la data acordării ajutorului.
Acţionând în conformitate cu competenţele stabilite prin legislaţia naţională,
Consiliul Concurenţei, (autoritatea12
naţională pentru ajutorul de stat), a sprijinit
Autoritatea de Management pentru POR şi Organismele Intermediare în ceea ce priveşte
regulile de aplicare a ajutorul de stat şi oferă în continuare consiliere operaţională,
inclusiv în procesul de elaborare normativă şi administrativă a domeniilor in care ajutorul
de stat are aplicabilitate.
Consiliul Concurenţei, care îndeplineşte rolul de Punct de Contact în problematici
privind ajutorul de stat între Comisia Europeană şi autorităţile române pe de-o parte, şi
între autorităţile de stat furnizoare de ajutor de stat şi beneficiar pe de altă parte, va
asigura respectarea strictă a cerinţelor de notificare. Pentru operaţiunile care întră sub
12 Legea Nr. 21/1996, privind concurenţa, republicată şi Legea Nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, republicată
36
incidenţa reglementărilor privind exceptarea în bloc se vor furniza toate informaţiile
necesare solicitate.
Notificarea măsurilor de ajutor de stat, respectiv informaţiile privind operaţiunile
ce intră sub incidenţa exceptărilor în bloc vor fi transmise Consiliului Concurenţei spre
consultare. În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei va transmite aceste notificări /
informaţii Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la
Uniunea Europeană.
Autorităţile, furnizorii de ajutor de stat, precum şi beneficiarii de ajutor de stat
sunt obligaţi să pună la dispoziţia Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate în
vederea transmiterii lor la Comisia Europeană. În cazul operaţiunilor pentru care
finanţarea publică se constituie în ajutor dar nu intră sub incidenţa categoriilor menţionate
anterior (ex. de minimis) autorităţile relevante vor asigura conformitatea cu regulile şi
procedurile privind ajutorul de stat.
În perioada de programare, schemele elaborate de instituţiile furnizoare de ajutor
de stat vor fi transmise Comisiei Europene, ori de câte ori regulile CE solicită o aprobare
ex-ante a Comisiei. Obligaţiile specifice privind notificarea individuală a schemelor de
ajutor de stat vor fi respectate. Consiliul Concurenţei cooperează cu autorităţile, alţi
furnizori de ajutor de stat şi beneficiari şi le oferă sprijin în scopul implementării
adecvate a acquis-ului comunitar.
Autoritatea de Management va avea deplina responsabilitate în a asigura
conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat. Implementarea efectivă a
fondurilor structurale este în responsabilitatea Autorităţii de Management. Clarificările
cerute solicitanţilor, sprijinul acordat, precum şi prevederile contractelor de finanţare vor
asigura faptul că solicitanţii înţeleg limitările asistenţei acordate şi vor avea suficiente
informaţii care să evidenţieze problemele care pot apărea precum şi obligaţii ce decurg
din acest fapt. Procedurile elaborate vor asigura că regulamentele în domeniul ajutorului
de stat vor fi respectate în procesul de certificare şi verificare al cererilor de plată şi la
efectuarea verificărilor ad – hoc.
Rapoartele Anuale de Implementare ale Programului Operaţional Regional vor
detalia măsurile luate pentru a asigura conformitatea tuturor operaţiunilor cu
37
reglementările în domeniul ajutorului de stat în ceea ce priveşte excluderilor în bloc
(referitoare la: IMM-uri, ocupare, training şi investiţii regionale), regulile “de minimis”
sau alte tipuri de ajutor de stat în conformitate cu obligaţiile de notificare (ca de exemplu:
cercetare, ajutor de stat pentru dezvoltare / inovare, ajutor de stat regional, capital de risc,
ajutorul pentru mediu). În plus, informaţiile solicitate de Comisie şi de Organizaţia
Mondială a Comerţului privind schemele de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale sau
„de minimis” vor fi furnizate in concordanţă cu regulile aplicabile.
2.5.4 Achiziţii publice
Achiziţiile publice din toate contractele finanţate prin Fonduri Structurale şi de
Coeziune, precum şi din co-finanţarea naţională aferentă se vor realiza în conformitate cu
legislaţia UE, cea naţională primară şi secundară privind implementarea prevederilor UE
referitoare la achiziţiile publice.
Pentru asigurarea coerenţei cu reglementările UE privind achiziţiile publice,
autorităţile române au transpus directiva CE/17/2004 şi CE/18/2004 prin adoptarea Legii
337/2006 pentru aprobarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii. A fost adoptată, de asemenea, şi legislaţia secundară. Această legislaţie13
ia în
considerare prevederile Comunicării Comisiei privind concesiunile conform Legii
comunitare din 29 aprilie 2000 şi a celei privind legea comunitară în domeniul
contractelor care se supun prevederilor directivei din domeniul achiziţiilor publice din
data de 1 august 2006.
Pentru a întări prevederile legale, a fost înfiinţată, Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (A.N.R.M.A.P.). Acest organism are
rol în elaborarea strategiei de achiziţii publice, asigurarea unui cadru coerent şi armonizat
cu acquis-ul comunitar, monitorizarea, analizarea, evaluarea şi supervizarea metodelor
utilizate pentru acordarea contractelor de achiziţii publice, consilierea metodologică
dezvoltării capacităţii autorităţilor de contractare implicate în activităţile de achiziţii
13
România – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul Operational Regional
2007-2013, Axexa 6.
38
publice. ANRMAP a creat cadrul pentru metodologiile de achiziţii publice şi oferirea de
consiliere şi sprijin.
Toate contractele de achiziţii publice vor fi atribuite în conformitate cu legislaţia
naţională armonizată. Principiile care vor fi aplicate în toate contractele sunt:
nediscriminarea, tratament egal, recunoaştere reciprocă, transparenţă, proporţionalitate,
utilizare eficientă a fondurilor şi asumarea răspunderii.
Procedura pentru a atribuirea unui contract de achiziţii publice poate fi licitaţie
deschisă şi/sau restrânsă. Dialogul competitiv, negocierea directă sau cererea de ofertă,
acordul cadru, licitaţia electronică şi sistemul de achiziţii dinamice pot fi utilizate în
atribuirea unui contract de achiziţii publice în conformitate cu prevederile legale, doar ca
excepţie. Inspectoratul General pentru Comunicare şi Tehnologia Informaţie este
operatorul pentru sistemul electronic pentru achiziţii publice (SEAP).
Contractele sunt publicate în SEAP, in presa centrală şi, în Jurnalul Oficial al
Comunităţii Europene, in cazul în care este relevant, si în conformitate cu directivele
comunitare.
Criteriile de eligibilitate şi selecţie fac referire la situaţia personală, abilitatea de a
exercita activitatea profesională, situaţia economică şi financiară, capacitatea profesională
şi / sau tehnică, asigurarea calităţii, standarde de mediu. Criteriile de atribuire sunt: cea
mai profitabilă ofertă economică sau, în mod exclusiv, preţul cel mai mic.
ANRMAP oferă training, cursuri şi seminarii pentru principalii achizitori de la
nivel central şi local, inclusiv instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor structurale şi
de Coeziune şi a beneficiarilor.
Mecanismul de control ex-ante al sistemului de achiziţii publice a devenit
funcţional prin OUG 30/2006 şi Decizia guvernamentală 942/2006 pentru aprobarea
normelor metodologice pentru OUG 30/2006. In acest sens, unitatea de Coordonare şi
Verificare a Achiziţiilor Publice (UCVAP) din cadrul Ministerului Economiei şi
Finanţelor a fost desemnat drept organism responsabil pentru asigurarea verificării ex-
ante a procedurilor de achiziţii publice, inclusiv celor derulate prin programe finanţate
din fondurile structurale şi de coeziune UCVAP lucrează împreuna cu ANRMAP,
39
Autorităţile de Management şi cu alte instituţii publice cu activitate în domeniul
achiziţiilor publice.
În vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului de achiziţii publice şi asigurarea
corelării cu legislaţia naţională în domeniu, MEF, prin structurile specializate de la nivel
central şi teritorial, verifică procesul de atribuire a contractelor, pe baza analizelor de risc
şi pe baza selectivă. Pentru a îndeplini activitatea de verificare UCVAP va desemna
observatori în toate stadiile procedurii de achiziţii publice. Observatorii vor întocmi
rapoarte de activitate şi in cazul in care sunt constatate nereguli în aplicarea procedurii
vor emite o opinie consultativă
.
Opinia va fi trimisă ANRMAP precum şi autorităţilor ierarhice superioare
autorităţii contractante. In cazul proiectelor finanţate din fonduri structurale şi de
coeziune, opinia şi rapoartele de activitate sunt transmise autorităţii de management în
cauză.
Autoritatea contractantă are responsabilitatea deciziilor luate în timpul procesului
de atribuire a contractului de achiziţii publice. Deciziile luate de autoritatea contractantă
sunt transmise ANRMAP şi UCVAP.
Mecanismul stabilit pentru procedura de verificare ex-ante, ca parte a întregului
sistem de gestionare a fondurilor structurale şi de coeziune, asigură eficienţa şi
eficacitatea utilizării fondurilor prin garantarea conformităţii cu procedurile de achiziţii
publice cu legislaţia naţională şi directivele europene.
2.5.5 Coerenţa cu politicile naţionale
Politicile naţionale şi principalele
prevederi
Politicile naţionale reflectate în acţiunile
propuse
Legea 203 / 2003 privind realizarea,
dezvoltarea şi modernizarea reţelei de
transport de interes naţional şi european
stipulează că dezvoltarea şi modernizarea
reţelei de transport reprezintă o prioritate
naţională şi evidenţiază necesitatea
Axa prioritară 2 a POR vine în
complementaritate cu
prevederile acestei legi şi este în
concordanţă cu
acestea deoarece sprijină dezvoltarea
/modernizarea
40
asigurării accesului la reţeaua europeană
şi naţională pe baze nedescriminatorii.
reţelei de drumuri judeţene şi implicit
asigură o accesibilitate şi o conectivitate mai
bună între reţelele
de transport regional, naţional şi european.
Legea învăţământului 84/1995
republicată în Decembrie 1999
Stipulează că procesul educaţional
trebuie să se desfăşoare cu tehnici
moderne de învăţământ
În axa prioritară 3 educaţia este sprijinită
prin
investiţii în dotările fizice ale şcolilor pentru
a le putea permite să desfăşoare actul
educaţional în condiţii bune, asigurându-se
pe de altă parte accesul la educaţie a tuturor
categoriilor sociale.
Hotărârea 875/ 2005 privind aprobarea
Strategiei pe termen scurt si mediu
pentru formare profesionala continua,
2005 – 2010
Această strategie consideră ca înva‟area
pe tot parcursul vietii ar trebui abordată
ca o necesitate obiectivă impusă de
tranziţia către o economie şi o societate
bazate pe cunoaştere.
Strategia urmăreşte dezvoltarea unui
sistem de formare profesională continuă,
transparent şi flexibil, care să asigure
creşterea ocupabilităţii, adaptabilităţii şi
mobilităţii forţei de muncă şi care să
raspundă nevoilor pentru o forţă de
muncă calificată.
POR va finanţa infrastructura publică pentru
formare continuă care furnizează servicii în
special pentru persoane în căutarea unui loc
de muncă.
Decizia 1088/2004 pentru aprobarea
Strategiei Naţionale privind serviciile de
sănătate şi a Planului de acţiune pentru
reforma sectorului de sănătate urmăreşte
creşterea accesului populaţiei la serviciile
medicale de calitate şi eficientizarea
modului de furnizare a serviciile
medicale spitaliceşti.
Legea 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii enunţă obiectivele şi
principiile care stau la baza asistenţei de
sănătate publică care au ca scop
ameliorarea calităţii serviciilor medicale.
Activităţile prevăzute în POR vor asigura
cadrul de implementare al strategiei întrucât
sprijină investiţiile în infrastructura
medicală şi dotarea cu echipamente
medicale.
Prin Decizia 1280/2004 privind Strategia
guvernamentală pentru sprijinirea IMM-
urilor 2004- 2008 se recunoaşte
importanţa IMM-urilor ca bază pentru
dezvoltarea unei economii moderne,
POR urmăreşte sprijinirea micro-
intreprinderilor la nivel regional prin
încurajarea accesului la inovare; sprijinirea
investiţiilor în infrastructura de afaceri.
41
dinamice şi bazată pe cunoaştere. Vor fi
susţinute investiţiile pentru îmbunătăţirea
capacităţii productive a IMMurilor, a
calităţii produselor, precum şi măsuri
orientate către încurajarea accesului
IMM-urilor la tehnologii inovative,
cooperare cu institute de cercetare
regionale; sprijinirea parcurilor
industriale; sprijinirea apariţiei IMM-
urilor în toate regiunile Legea 175/2006
privind stimularea înfiinţării şi
dezvoltării IMM-urilor încurajează
sprijinirea IMMurilor în câteva domenii:
acces la finanţare, acces la inovare; acces
la servicii de consultanţă, etc.
Legea 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi Urbanismul Activitatea de
amenajare a teritoriului trebuie să fie:
globală, urmărind coordonarea diferitelor
politici sectoriale într-un ansamblu
integrat; funcţională, trebuind să ţină
seama de cadrul natural şi construit bazat
pe valori de cultură şi interese comune;
prospectivă, trebuind să analizeze
tendinţele de dezvoltare pe termen lung;
democratică, asigurând participarea
populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici
la adoptarea deciziilor.
Obiectivele principale ale amenajării
teritoriului sunt următoarele: dezvoltarea
economică şi socială echilibrată a
regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora; îmbunătăţirea
calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor
umane; gestionarea responsabilă a
resurselor naturale şi protecţia mediului;
utilizarea raţională a teritoriului.
Acţiunile prevăzute a fi realizate prin POR
sunt în
concordanţă cu prevederile Legii 350
întrucât analizează tendinţele de dezvoltare
pe termen lung a fenomenelor şi
intervenţiilor economice, ecologice, sociale
şi culturale şi ţine seama de acestea în
aplicare.
Pe de altă parte POR a fost elaborat într-un
larg cadru partenerial, prin implicarea şi
consultarea tuturor actorilor relevanţi de la
nivel local şi regional.
Legea 526/2003 pentru aprobarea
Programului naţional de dezvoltare a
turismului montan “Superski în Carpaţi”
A cincea prioritate a POR va sprijini
valorificarea potenţialului turistic şi natural
al regiunilor.
Legea 47/2006 pentru aprobarea
Sistemului Naţional de Asistenţă Socială
HG 1826/2005 – Strategia Naţională
pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale
prevede crearea unui sistem
Acţiunile prevăzute în POR vor sprijini
investiţiile în reabilitarea, modernizarea şi
dotarea cu echipamente moderne şi mobilier
a infrastructurii pentru asistenţă socială
(adaptată nevoilor speciale ale persoanelor
42
comprehensiv şi eficient de servicii
sociale la nivel naţional, capabil să
asigure incluziunea socială a tuturor
categoriilor vulnerabile şi creşterea
calităţii vieţii.
Strategia Naţională pentru dezvoltarea
asistenţei sociale pentru persoane
vârstnice (HG 541/2005) Strategia
Naţională pentru protecţia, integrarea şi
incluziunea socială a persoanelor cu
handicap (HG 1175/2005) Strategia
naţională de prevenirea violenţei în
familie (HG 686/2005)
cu dizabilităţi şi a celor în vârstă).
Strategia de dezvoltare durabilă a
României, 1999
Acţiunile prevăzute prin POR vor sprijini
investiţiile care sunt în concordanţă cu
obiectivele dezvoltării durabile. Sursa: ADR Nord-Est
În concluzie, Programul Operaţional Regional oferă un sprijin eficient şi atent
monitorizat regiunilor României, făcând ca acesta să reprezinte unul dintre cele mai
importante şi mai eficiente instrumente financiare elaborate de Uniunea Europena pentru
sprijinirea procesului de dezvoltare durabilă a ţării noastre.
43
Capitolul 3 – Implementarea Programului Operaţional Regional
în Regiunea Nord-Est
3.1 Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est
3.1.1 Introducere
Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est (PDR Nord-Est) reprezintă instrumentul
prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social,
reprezentând, în acelaşi timp, contribuţia regiunii la elaborarea Planului Naţional de
Dezvoltare şi a Programelor Operaţionale.
În perioada martie 2004 - februarie 2005 a fost elaborat, în cadrul unui larg
parteneriat regional, PDR Nord-Est 2007-2013, stabilit conform Hotărârii de Guvern
1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare.
Parteneriatul regional este structurat pe trei nivele: Comitetul Regional pentru
Planificare Nord Est (CRP Nord-Est), Grupuri de Lucru Tematice Regionale şi Grupuri
de Lucru Judeţene, fiind format din reprezentanţi ai: administraţiei publice locale,
serviciilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, Direcţiilor Judeţene de
Statistică, Direcţiilor Judeţene de Agricultură, Camerelor de Comerţ şi Industrie,
Inspectoratelor Şcolare Judeţene, Agenţiilor Judeţene de Protecţia Mediului, Agenţiilor
Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, Universităţilor, Instituţiilor de Cercetare,
Asociaţiilor Patronale, Asociaţiilor Profesionale, Uniunilor Sindicale, altor actori
economici şi sociali relevanţi.
Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe următoarele tematici:
Dezvoltarea infrastructurii şi protejarea mediului;
Dezvoltarea mediului de afaceri;
Dezvoltarea turismului;
Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;
44
Agricultură şi dezvoltare rurală.
PDR Nord-Est 2007-2013 a fost avizat tehnic de.către Comitetul Regional de
Planificare Nord-Est, reunit în data de 10 februarie 2005 şi aprobat de către Consiliul de
Dezvoltare Regională Nord-Est în cadrul şedinţei organizate în data de 7 martie 2006.
Direcţiile de intervenţie strategice vor putea fi finanţate prin fonduri naţionale,
europene şi alte fonduri internaţionale.
3.1.2 Obiectivele Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est a fost elaborată respectând principiul
parteneriatului şi având la bază nevoile desprinse din Analiza socio-economică a regiunii
şi Analiza SWOT, ambele prezentate în subcapitolele următoare.
Regiunea Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub aspectul
mărimii şi al populaţiei, se situează pe ultimul loc în România din punctul de vedere al
produsului intern brut regional pe cap de locuitor, din cauza carui, pe de o parte nivelului
scăzut al productivităţii, iar pe de altă parte a unui nivel al infrastructurii fizice şi de
utilităţi dintre cel mai scăzute din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Totodată,
regiunea a înregistrat pe orizonturi largi de timp cote înalte ale ratei şomajului.
În acest context, obiectivul general al Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013
este reducerea decalajului existent faţă de regiunile dezvoltate ale României prin
creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regional.
3.1.3 Direcţii strategice de dezvoltare
Strategia Regională Nord Est 2007-2013 conţine priorităţi şi măsuri ce vor putea
fi finanţate din instrumente structurale prin Programul Operaţional Regional, Programe
Operaţionale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Creşterea
Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Servicii Sociale,
Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare
Rurală, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarea structura:
45
Prioritatea 1-
Infrastructura
şi mediul
Măsura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de
transport rutier
Prioritatea 2-
Sprijinirea
afacerilor
Măsura 2.1 - Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi
microintreprinderilor şi dezvoltării celor existente
Măsura 2.2 - Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor
în regiune
Măsura 2.3 - Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică
Prioritatea 3-
Turism
Măsura 3.1 - Investiţii în turism
Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic
Prioritatea 4-
Dezvoltare
rurală
Măsura 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii rurale
Măsura 4.2 - Diversificarea activităţilor economice alternative din
mediul rural
Prioritatea 5-
Dezvoltarea
resurselor
umane şi a
serviciilor
sociale
Măsura 5.1 - Dezvoltarea formării continue
Măsura 5.2 - Sprijin pentru dobândirea competenţelor antreprenoriale
Măsura 5.3 - Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de
formare a categoriilor dezavantajate
Măsura 5.4 - Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a
populaţiei ocupate din mediul rural
Măsura 5.5 - Dezvoltarea formării iniţiale
Măsura 5.6 - Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea
managementului fondurilor structurale
Măsura 5.7 - Dezvoltarea de servicii existente şi înfiinţarea de noi
servicii comunitare alternative
46
3.2 Analiza Socio – Economică a Regiunii Nord-Est
O particularitate a dezvoltării regionale în România este structura mozaicală a
dezvoltării la nivel sub-regional. Practic, în toate regiunile coexistă zone relativ
dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. De aceea o analiză la nivel subregional
este absolut necesară pentru a putea evidenţia disparităţile intraregionale, respectiv la
nivel de judeţe şi a putea argumenta nu numai prin mărimea PIB pe locuitor necesitatea
de a sprijini toate regiunile ţării, inclusiv pe cele considerate, potrivit mărimii PIB, mai
prospere.
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de
36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi
Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi,
Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel
NUTS 3.
Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o
densitate a populaţiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în
ceea ce priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este
localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).
Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de
relief, 30% munţi, 30% relieful subcarpatic, 40% podişului. Relieful bogat oferă zone de
deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, zonele de munte cu
peisaje spectaculoase fiind favorabile dezvoltării turismului.
Forţa de muncă şi migraţia
Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare
o deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi
Vaslui (51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe
ţară (23,5 %), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel
mai mic grad de ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor.
47
De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă din punctul de
vedere al gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de
calificare a populaţiei.
În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64,2% în
2000 la 33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul
Botoşani, unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).
Numeroase persoane apte de muncă si provenind din această regiune lucrează
temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa
de Vest şi Israel. În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de
muncă, se manifestă o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate,
astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste
localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă preponderenta
utilizată fiind lemnul.
În acest fel s-au accentuat discrepanţele între localităţile regiunii din punct de
vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.
Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul
Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în
toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru
femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în
străinătate.
Economia regională
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004,
PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace
zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele
Botoşani şi Vaslui.
În special vestul regiunii, care a fost în anii „60 – „70 obiectul unei industrializări
forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat
într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie,
48
petrochimie, industrie uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia
economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.
Indicele atractvităţii14
este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare
grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv
39,8).
Atractivitatea scăzută se concretizeaza şi în volumul mic al investiţiilor străine
directe: 292 mil. EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe
realizate în România.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de
locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile
reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%),
Bacău (20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus
aflându-se judeţul Vaslui cu doar (8,5%).
În regiune funcţionează doua parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), unul aflandu-se
în proprietate privată şi unul fiind realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o
suprafaţă de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia
informaţiei şi comunicaţii, incearca sa asimileze forţa de muncă disponibilizată sa
dinamizeze dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Astfel, se
preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe pe durata fazei de
implementare şi a cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul industrial Iaşi este destinat
industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT şi biotehnologiei. Se
are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în aceste domenii,
prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.
În Regiunea Nord Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE
(Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea, totodata,
cele trei incubatoare de afaceri existente asigură cadrul necesar functionarii pentru 118
firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri de muncă.
Dacă în celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Est au apărut indicii ale unui început de
reviriment economic, situaţia economică este precară şi instabilă in judele Botoşani, Iaşi
14 Survey, Romanian Business Digest, 2005.
49
şi Vaslui, deşi aici activează numeroase întreprinderi textile care lucrează în sistem lohn;
cele mai mici perturbări ale cererii internaţionale duc la reduceri de salariu, trimitere în
şomaj sau chiar închiderea întreprinderilor. De asemenea, există zone de declin industrial
şi cu şomaj ridicat, în special în arealele din jurul localităţilor urbane: Roman, Suceava,
Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti,
Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani şi Dorohoi, cu platformele
industriale adiacente.
În afara disparităţilor de dezvoltare Vest–Est, în Regiunea Nord-Est sunt evidente
de asemenea, disparităţile urban-rural în ceea ce priveşte gradul general de dezvoltare,
dotările infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investiţilor. În acelaşi
timp se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat de declinul oraşelor mici şi mijlocii,
îndeosebi a celor monoindustriale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de
creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane.
Infrastructura
Transport
Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în
majoritatea judeţelor, dar cele mai afectate sunt judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui. De
asemenea aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de
tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu
probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrişări, alunecările de
teren considerabile, stratul freatic adânc.
Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioară mediei pe ţară
(33,5 km/km2), fiind mai ridicată în Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău, pentru că regiunea
este străbătută de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Există
însă puţine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară mediei
pe ţară (25,1%), judeţele Botoşani şi Iaşi având o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%.
Din cauza reliefului predominant muntos şi judeţele Neamţ şi Suceava se confruntă cu
probleme de accesibilitate.
50
Densitatea reţelei de cale ferată este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversată
de două din cele nouă magistrale feroviare ale ţării: V (Bucureşti-Suceava) şi VI
(Bucureşti-Iaşi).
În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Suceava) care deservesc
curse interne şi zboruri externe. Infrastructura existentă în momentul de faţă limiteaza
numarul de curse curente externe de pasageri şi de marfă. Judeţul Suceava dispune de 5
heliporturi, iar în judeţul Iaşi există o aerobază utilitară cu o experienţă de 30 ani în
domeniu şi care are ca obiect de activitate zboruri utilitare şi zboruri sanitare.
Utilităţi publice
Atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de canalizare sunt insuficient
dezvoltate, ponderea localităţilor cu reţea de apă potabilă fiind de 54,8%, comparativ cu
media pe ţară (61,0%), judeţele Iaşi şi Vaslui având o pondere a localităţilor cu reţea de
canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%.15
De asemenea, capacitatea staţiilor de epurare a apelor reziduale cât şi capacitatea
de depozitare a deşeurilor sunt insuficiente faţă de cerinţele actuale.
Doar 13,8% din numărul total al localităţilor regiunii sunt conectate la reţeaua de
distribuţie a gazelor naturale, judeţele Bacău, Iaşi şi Neamţ, având ponderea cea mai
mare. În ceea ce priveşte numărul localităţilor conectate la reţelele de distribuţie a
energiei termice, se constată o scădere continuă a acestuia; 4,3% dintre localităţile din
Regiunea Nord Est sunt conectate la reţeaua de distribuţie a energiei termice, valori mai
ridicate înregistrând judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi.
De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu probleme de mediu, cauzate de
lipsa resurselor de apă (consecinţă a stratului freatic situat la adâncime considerabilă),
vechile defrişări, alunecările de teren considerabile.
15
Minsterul lucrarilor Publice si Locuintelor, Programul Operational Regional 2007 – 2013,
Bucuresti, Iulie 2007, pag. 66
51
Educaţie
Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea
mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si, respectiv, 17,7% ), numărul
unităţilor destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19%
din numărul unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi
(16,3%) şi Suceava (14,4%) deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă
la nivel regional, ele având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte
3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.
Sănătate
Regiunea Nord-Est deţine 164 de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare
medicale, sanatorii TBC), reprezentând 12,07% din numărul total al unităţilor sanitare din
România aflate în proprietate publică. Ele se află într-o stare precară, existând riscul ca
multe unităţi să nu mai primească autorizaţie de funcţionare. În plus, dotările tehnice de
care dispun sunt uzate atât fizic cât şi moral şi nu mai corespund cerinţelor actuale.
Necesarul de dotări tehnice pentru următoarea perioadă este cel mai mare dintre toate
regiunile.
Servicii Sociale
În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare număr de nou născuţi de la
nivelul întregii ţări (5,4% din total naţional), dar instituţiile pentru protecţia copilului sunt
insuficient dezvoltate. Această situaţie nu favorizează reintegrarea părinţilor pe piaţa
muncii. Judeţele Iaşi şi Suceava sunt deficitare la capitolul instituţii de asistenţă socială.
Zone problemă
Analiza mai detaliată a disparităţilor interne în dezvoltarea Regiunii Nord-Est,
atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât şi al problemelor de mediu,
evidenţiază următoarele tipuri de zone-problemă:
52
Areale rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltată:
Zona rurală care acoperă regiunea de confluenţă dintre judeţele Bacău,
Vaslui, Iaşi şi Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;
Fâşia adiacentă graniţei dintre judeţele Botoşani si Iaşi;
Porţiunea situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi şi care continuă
în nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut;
Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din sudul judeţului Suceava.
Zone afectate de alunecări de teren şi fenomene de eroziune:
În judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală şi de sud;
În judeţul Neamţ: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz şi in
nordul judeţului;
În nordul şi sudul judeţul Iaşi;
În judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bârlad;
În judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,
situate în partea centrală si de nord;
În sudul judeţului Suceava, în raza localităţilor: Fălticeni, Dolhasca etc.
Zone afectate de inundaţii sunt în bazinul râului Bistriţa, în lunca Jijiei şi Prutului,
precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret,
Tazlău, Bistriţa, Zeletin.
Potenţial de dezvoltare
Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca
potenţial de dezvoltare între Vestul mai dezvoltat al Regiunii şi Estul mult rămas în urmă
(judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui). Şansa zonelor de Est, limitrofe graniţei de est a Uniunii
Europene, Ucrainei şi Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru
produsele provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin
segmentare şi împachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură,
53
de creare a unor zone cu facilităţi specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din
porturile Belgiei, Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii
aerului, apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a
inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un
potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din
ţară şi din străinătate.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare,
obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din
podgoriile Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural
(muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit,
agroturism.
Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău)
deţin un potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient
dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic
european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa,
Voroneţ, Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistriţa, Zamca, Secu, Sihăstria,
Caşin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti,
Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural,
turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta,
rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).
Gradul de dotare a localităţilor şi originalitatea landschaft-ului bucovinean cât şi
specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în
turismul de lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii
(Vatra Dornei, Solca, Cacica şi pe Valea Bistriţei şi Moldovei).
Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a
cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, nu numai în ceea ce priveşte numărul
locurilor de muncă (11,6% în 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai
54
mult decât în 2001). Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri
evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului.
De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de
afaceri in ultima perioada, dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului lohn
care are o valoare adăugată mică.
3.3 Analiza SWOT a Regiunii Nord-Est
Puncte tari Puncte slabe
Drumul european E85 (străbate regiunea pe
direcţia nord-sud), coridorul paneuropean
IX; trei aeroporturi internaţionale Iaşi,
Suceava şi Bacău;
Cea mai scăzută valoare a indicatorului
PIB regional/locuitor dintre toate regiunile
(71,7% din media naţională - 2002)
Trei centre universitare cu infrastructură de
bază în domeniul cercetării, dezvoltării şi
inovării în Iaşi, Suceava, Bacău;
Cea mai ridicata rată a sărăciei dintre toate
regiunile – 40.7% în 2001 (calculată
conform metodologiei CAPSIS, pe baza
indicatorul agregat al veniturilor şi
beneficiilor sociale).
Centre culturale (Iaşi, Suceava), mănăstiri
(Agapia, Văratec, Voroneţ, Iaşi, Moldoviţa,
Suceviţa, etc), monumente istorice (Cetatea
Neamţului, Cetatea de Scaun a Sucevei,
Hanul Domnesc din Suceava, Biblioteca
Centrală Universitară din Iaşi, Biserica Trei
Ierarhi - Iaşi, etc.), de importanţă naţională
şi internaţională (patrimoniul UNESCO);
Cea mai mare rată de mortalitate infantilă
dintre toate regiunile (20.1 decese/1000
născuţi vii - judeţul Vaslui- 23.5
decese/1000 născuţi vi), superioară mediei
naţionale (16.7 decese/1000 născuţi vii);
Bucovina: zonă tradiţional mai dezvoltată
(sectorul serviciilor) cu influenţă asupra
arealelor limitrofe;
Productivitatea muncii inferioară celei
naţionale;
55
Ofertă turistică diversificată, cu specific în
eco şi agroturism;
Cel mai redus număr de IMM-uri dintre
toate regiunile ţării;
Infrastructura de telecomunicaţii bine
dezvoltată şi cu un grad ridicat de
acoperire;
Productivitate slabă în agricultură ( numai
21% din PIB regional);
Număr ridicat de IMM-uri de mărime mică
şi mijlocie ale localnicilor reîntorşi din
străinătate (doar în Bucovina);
Nivel scăzut al infrastructurii rutiere
modernizate, precum şi legături aeriane
deficitare
Specific meşteşugăresc (lemn, olărit,
textile) şi culinar bine conturate;
Grad scăzut de ocupare turistică în raport
cu potenţialul turistic existent;
Resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri
fertile), subsol (sare, hidrocarburi), resurse
Hidroenergetice;
Grad scăzut de atractivitate a majorităţii
oraşelor mici şi mijlocii neavând un profil
economic bine conturat (cel mai redus
procent de ISD, grad scăzut de ocupare
turistică);
Forţă de muncă calificată în industria
chimică, petrochimică, metalurgică, textilă,
lemn şi prelucrarea acestuia;
Grad scăzut al populaţiei ocupate în
domeniul serviciilor, inclusiv în construcţii;
Ponderea ridicată a populaţiei concentrate
în mediul rural (59.23%);
Rată ridicată a şomajului în regiune (12.3%
in judeţul Vaslui);
Numeroase întreprinderi puţin viabile cu
capacitate redusă de adaptare technologică
şi managerială
Vulnerabilitate la fenomene naturale
(inundaţii, alunecări masive de teren),
datorită lucrărilor civile insuficiente şi
tăierilor masive de păduri
Relaţii de transport dificile spre Vestul
56
Europei, în special în perioada de iarnă
(trecători carpatice des blocate: Tihuţa şi
cheile Bicaz )
Vulnerabilitatea structurală a populaţiei
datorită plecării masive a bărbaţilor la
muncă în stăinătate, agravată de tendinţa de
limitare a ofertelor pentru femei
(preconizată criză a industriei uşoare)
Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate şi
tăieri masive a pădurilor
Oportunitati Amenintari
Posibilitatea dezvoltării schimburilor
comerciale datorită amplasării regiunii pe
viitoarea graniţă de est a Uniunii Europene:
zone de concentrare pentru logistica
produselor destinate comerţului cu Estul
Europei;
Lipsa de coeziune a măsurilor de
dezvoltare economică şi socială pe fondul
accentuării lipsei de încredere a populaţiei
în redresarea economică a ţării;
Încurajarea practicării unor noi forme de
turism şi valorificarea moştenirii istorice,
culturale spirituale şi de tradiţie;
Slaba competitivitate a firmelor de profil
din regiune cu cele din statele membre
după accederea României în U.E.;
Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri
ca rezultat al construcţiei parcurilor
industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de
afaceri;
Continuarea exodului „materiei cenuşii” şi,
în general, a forţei de muncă, către alte
regiuni ale ţării şi în străinătate;
Materii prime: materiale de construcţii,
lemn capabile să atragă investitorii străini;
Creşterea în continuare a gradului de
sărăcie a populaţiei în regiune;
Modernizarea aeroporturilor din regiune
pot susţine mediul de afaceri regional şi pot
devini puncte de plecare pentru itinerariile
Extinderea zonelor afectate de dezastre
naturale (alunecări de teren, inundaţii);
57
turistice regionale;
Experienţă profesională şi infuzie de
capital provenind de la persoanele care
lucrează în străinătate
Mărirea discrepanţei între zona Bucovinei,
mai dezvoltată şi restul regiunii
3.4 Cadrul instituţional al implementarii POR in Regiunea Nord-
Est
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Autoritatea de Management
pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) exercită rolul de autoritate naţională
responsabilă cu procesul de elaborare şi implementare a politicii în domeniul polilor de
creştere, precum şi a planurilor integrate de dezvoltare pentru polii de creştere.
Ministerul Finanţelor Publice – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale (ACIS) are rolul de a participa, alaturi de AMPOR, la coordonarea
implementarii politicii în domeniul polilor de creştere, sprijinind coordonarea elaborarii
şi implementării planurilor integrate de dezvoltare pentru polii de creştere.
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est are rolul de a sprijini elaborarea si
implementarea planului integrat de dezvoltare a polului de creştere, prin angajarea in
cadrul structurii sale a coordonatorului de pol de creştere, precum şi a personalului de
sprijin al acestuia; totodată, asigură conditiile adecvate pentru desfăşurarea activităţii
coordonatorului de pol a personalului de sprijin al acestuia.
Având în vedere recomandările formulate de Comisia Europeană cu privire la
aplicarea eficientă a strategiei privind polii de creştere, prin HG nr. 1513/2008 privind
completarea HG nr.998/2008, s-a stabilit desemnarea, pentru fiecare pol de creştere, a
unui coordonator de pol, care îşi va desfăşura activitatea în cadrul Agenţiei pentru
Dezvoltare Regională.
Pentru Regiunea Nord-Est, coordonatorul de pol este reprezentat de Georgeta
Smădu din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est cu sediul în Piatra
Neamţ, Jud. Neamţ.
58
Coordonatorul de pol are rolul de a sprijini coordonarea pregătirii şi
implementării planului integrat de dezvoltare şi a proiectelor incluse în plan (în special a
proiectelor pe axa 1 a POR), având următoarele atribuţii principale16
:
Participă activ la procesul de pregatire şi implementare a Planului Integrat de
Dezvoltare (PID) al polului de creştere;
Participă, ca invitat, la reuniunile Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară
(ADI) constituite la nivelul polului de creştere;
Stabileşte o relaţie de colaborare/ consultare permanentă cu liderul polului de
creştere (preşedintele ADI constituite la nivelul polului de creştere) precum si
cu celelalte autorităţi locale din cadrul polului;
Facilitează legatura dintre autorităţile centrale şi cele locale implicate în
elaborarea şi implementarea PID;
Sprijină implementarea proiectelor incluse în lista de proiecte din PID; în acest
sens, coordonatorul de pol are obligaţia de a realiza o pre – verificare a
informaţiilor incluse în listele de proiecte individuale supuse avizării sau
reavizării de către Comitetul de Management al Instrumentelor Structurale
(CMC) şi să completeze Grila de Verificare a Listei de Proiecte.
Pe parcursul perioadei de elaborare a documentatiei proiectului realizeaza o
analiza prealabilă a cererilor de finanţare ce urmează a fi depuse spre evaluare
pe POR - Axa 1 şi emite un Raport de analiza privind elaborarea cererii de
finantare pentru proiectele ce îndeplinesc cerinţele din prezentul Ghid al
Solicitantului. Acesta va fi completat într-un exemplar original şi două copii –
originalul va fi ataşat la Cererea de Finanţare, o copie va transmisă la AMPOR
şi una va ramane la Solicitant;
Propune angajarea unei expertize pe termen scurt, în vederea sprijinirii/
accelerării procesului de implementare a PID şi a proiectelor aferente PID (ex:
obiectul acestor expertize îl poate reprezenta, fără a se limita, verificarea
16 Autoritatea de Mmanagement Pentru Programul Operaţional Regional, DOCUMENT- CADRU
DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013, Bucureşti, august 2007,
pp.107-109
59
deocumentatiei tehnico - economice, inclusiv proiectul tehnic, pentru a se
atinge un nivel cât mai ridicat de maturitate a proiectului individual);
Monitorizeaza respectarea graficului de implementare a proiectelor şi
incadrarea in indicatorii specificati in documentele prin care s-a avizat PID;
Contribuie la campania de promovare şi informare referitoare la polul de
creştere, asigurând transparenţa şi vizibilitatea activităţilor finanţate în cadrul
polului;
Elaborează rapoarte periodice (trimestrial/semestrial/anual, după caz) sau ad
hoc privind stadiul implementării proiectelor incluse în PID şi le transmite
AMPOR şi ACIS;
Elaborează, la iniţiativa sa sau la solicitarea instituţiilor implicate, informări
privind problematica din cadrul polului de creştere şi formulează propuneri
pentru soluţionarea aspectelor constatate;
Indeplineşte orice altă atribuţie ce rezultă din prevederile documentelor
referitoare la polii de creştere sau ca urmare a modificării acestor documente;
Solicitantul are obligaţia de a se consulta în permanenţă cu Coordonatorul de Pol
pe tot parcursul elaborării cererilor de finanţare pentru proiecte individuale. Rezultatul
acestei consultări va fi Raportul de analiză privind elaborarea cererii de finanţare. De
asemenea, solicitantul are obligaţia de a se informa şi de a se consulta cu coordonatorul
de pol cu privire la orice probleme apărute în implementarea PID.
3.5 Comunicarea si Promovarea Programului Operational
Regional
În conformitate cu prevederile regulamentelor europene privind informarea şi
publicitatea proiectelor dezvoltate cu fonduri europene, publicul larg trebuie informat în
ce priveşte contribuţia Uniunii Europene la implementarea politicilor de dezvoltare cu
scopul de a sprijini promovarea transparenţei utilizării fondurilor europene, generând
astfel încredere în procesul de alocare şi utilizare a acestora..
60
Regulamentul CE 1828 din 2006 prevede la Capitolul II, Secţiunea 1 Informare şi
Publicitate ca potenţialii beneficiari să fie informaţi asupra faptului că „acceptarea
finanţării implică de asemenea acceptarea includerii lor pe lista beneficiarilor care va fi
publicată electronic sau în orice alt mod şi care va conţine cel puţin: denumirea
beneficiarului, denumirea proiectului, valoarea totală a finanţării, datele de începere şi de
finalizare ale proiectului, locul de implementare al acestuia.”
Anexa II a Contractului de finanţare este dedicată exclusiv obligaţiilor
beneficiarului privind informarea şi publicitatea aferente proiectului implementat cu
asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional 2007-2013.
Conform celor precizate în anexa menţionată mai sus „beneficiarii de finanţare
sunt responsabili pentru implementarea activităţilor de informare şi publicitate” iar
„neindeplinirea acestor obligaţii are drept consecinţă pierderea fondurilor alocate pentru
informare şi publicitate precum şi aplicarea unor sanctiuni”.
Pentru a răspunde cerinţelor din regulamentele europene şi pentru a promova o
imagine unitară şi profesionistă a finanţărilor alocate în cadrul Programului Operaţional
Regional 2007-2013, a fost elaborat un Manual de Identitate Vizuală dedicat acestui
program.
Manualul promovează Programul Operaţional Regional 2007-2013 sub brandul
REGIO stabilind elementele de identitate vizuală ce pot fi utilizate pentru informare şi
publicitate şi regulile de utilizare a acestor elemente.
Poate fi utilizat şi un alt model decât cele disponibile prin Manualul de Identitate
Vizuală Regio cu condiţia ca acesta să fie creat respectându-se indicaţiile şi proporţiile
indicate în manual.
Beneficiarii sunt obligaţi ca toate produsele de comunicare realizate în cadrul
proiectelor finanţate prin Regio să corespundă cerinţelor din Manualul de Identitate
Vizuală. Prin produse de comunicare se înţelege: fluturaşi, pliante, broşuri, afişe,
bannere, comunicate de presă, website-uri, newsletters, spoturi radio-TV, inserţii în presă
scrisă, standuri expoziţionale, autocolante, materiale promoţionale sau orice alte
materiale prin care este promovat proiectul şi rezultatele acestuia.
61
De asemenea, beneficiarii sunt obligaţi să anunţe prin comunicate de presă
începerea şi încheierea activităţilor din proiect, asigurându-se că acestea sunt preluate de
presă în formatul în care a fost difuzat conform cerinţelor de vizibilitate din manual. De
asemenea, la finalizarea proiectului, beneficiarul va publica o informare asupra
proiectului şi a rezultatelor sale în ziarul local cu „ cea mai mare audienţă conform
Studiului Naţional de Audienţă realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor”.
Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, aceştia vor primi la contractare un CD cu
formatul editabil al Manualului de Identitate Vizuală Regio (toate elementele de
identitate construite), iar la seminariile de informare în vederea contractării vor primi
informaţii despre procedura de avizare a materialelor de informare şi publicitate.
Avizarea materialelor de informare şi publicitate editate de către beneficiarii de
finanţare din Programul Operaţional Regional 2007-2013 se realizează de către un expert
desemnat din cadrul ADR Nord-Est - Biroul Comunicare Regională, respectând
următoarea metodologie:
Cererile de avizare se primesc pe e-mail, la Biroul de Comunicare Regională la
adresa publicitate@adrnordest.ro, având la subiect: Ref. Cerere de avizare materiale
informare şi publicitate - Proiect cod SMIS nr., cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de
lansarea şi utilizarea materialelor.
Răspunsul privind avizarea sau respingerea materialelor de informare şi
publicitate este dat beneficiarului în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
În caz de respingere, se solicită clarificări iar beneficiarul este obligat să pregătească şi să
transmită spre avizare un material corectat.
3.6 Stadiul actual al proiectelor depuse în cadrul Programului
Operaţional Regional, în Regiunea Nord-Est
În momentul de faţă, în Regiunea Nord-Est există un număr de 682 proiecte
depuse în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile. Proiectele depuse se regăsesc pe
întreaga plajă de axe şi domenii de intervenţie, fiind distribuite astfel17
:
17
Situatia depunerii de proiecte in cadrul Programului Operational Regional 2007 – 2013 ADR
Nord – Est, 28 iunie 2010
62
Domeniul Major de
Intervenţie
Număr
proiecte
depuse*
Valoarea
finanţării
nerambursabile
solicitate
(mil.EURO)
Alocarea
financiară
indicativă
(mil.EURO)
Procent
din
Alocarea
financiară
indicativă
%
Stadiul
lansării
1.1 - Planuri integrate de
dezvoltare urbană - Poli
de creştere
3
proiecte
51,67 111,25 46,44% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
1.1 - Planuri integrate de
dezvoltare urbana - Poli
de dezvoltare urbana
7
proiecte
23,87 44,50 53,64% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
1.1 - Planuri integrate de
dezvoltare urbana -
Centre urbane
55
proiecte
120,56 66,75 180,61% Cererea
deschisa
de
proiecte a
fost
lansata in
data de 6
noiembrie
2008.
Depunere
suspendata
incepand
cu 31
martie
2009
2.1 - Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
60
proiecte
400,89 140,23 285,88% Depunere
suspendata
incepand
cu 16
octombrie
63
Domeniul Major de
Intervenţie
Număr
proiecte
depuse*
Valoarea
finanţării
nerambursabile
solicitate
(mil.EURO)
Alocarea
financiară
indicativă
(mil.EURO)
Procent
din
Alocarea
financiară
indicativă
%
Stadiul
lansării
soselelor de centura 2008
3.1 - Reabilitarea,
modernizarea si
echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate
14
proiecte
42,51 27,76 153,13% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
3.2 - Reabilitarea,
modernizarea,
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor
sociale
64
proiecte
33,06 15,92 207,66% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
3.3 - Îmbunatatirea
dotarii cu echipamente a
bazelor operationale
pentru interventii în
situatii de urgenta
2
proiecte
15,50 15,92 97,36% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
3.4 - Reabilitarea /
modernizarea/dezvoltarea
si echiparea
infrastructurii
educationale
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua
105
proiecte
148,04 45,57 324,86% Depunere
suspendata
incepand
cu 24
aprilie
2009
4.1 - Dezvoltarea
sustinuta a structurilor de
sprijin pentru afaceri de
importanta regionala si
locala
15
proiecte
57,44 43,88 130,90% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
64
Domeniul Major de
Intervenţie
Număr
proiecte
depuse*
Valoarea
finanţării
nerambursabile
solicitate
(mil.EURO)
Alocarea
financiară
indicativă
(mil.EURO)
Procent
din
Alocarea
financiară
indicativă
%
Stadiul
lansării
4.2 - Reabilitarea siturilor
industriale poluate si
neutilizate si pregatirea
pentru noi activitati
- - 37,65 Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
4.3 - Sprijinirea
dezvoltarii
microîntreprinderilor
(licitatia 2 cu depunere
continua)
149
proiecte
19,82 27,64 71,71% Cerere
deschisa
cu
depunere
continua
4.3 - Sprijinirea
dezvoltarii
microîntreprinderilor
(licitatia 1 cu termen
limita)
142
proiecte
13,48 5,02 268,53% Cererea
deschisa
de
proiecte a
fost
lansata pe
data de 13
martie
2008 iar
termenul
limita
pana la
care au
putut fi
depuse
cererile de
finantare a
fost 16
iunie
2008.
5.1 - Restaurarea si
valorificarea durabila a
patrimoniului cultural si
crearea sau modernizarea
infrastructurilor conexe
27
proiecte
84,74 37,65 225,07% Depunere
suspendata
incepand
cu 28
septembrie
65
Domeniul Major de
Intervenţie
Număr
proiecte
depuse*
Valoarea
finanţării
nerambursabile
solicitate
(mil.EURO)
Alocarea
financiară
indicativă
(mil.EURO)
Procent
din
Alocarea
financiară
indicativă
%
Stadiul
lansării
2009
5.2Crearea/dezvoltarea/
modernizarea
infrastructurilor pentru
valorificarea durabila a
resurselor naturale cu
potential de crestere a
calitatii serviciilor
turistice
39
proiecte
84,35 37,70 223,74% Depunere
suspendata
incepand
cu 29
decembrie
2009
TOTAL 682
proiecte
1.095,93 657,44 166,70%
* sunt incluse si proiectele respinse
3.7 Etapele imlementării proiectelor în cadrul Programului
Operaţional Regional în Regiunea Nord-Est
3.7.1 Pregătirea proiectelor
Etape de pregătire proiecte pentru Regio se desfăşoară în cadrul Biroului Pregătire
Proiecte POR.
Obiectivul principal al biroului este sprijinirea autorităţilor publice locale din
Regiunea Nord-Est în vederea dezvoltării unor proiecte relevante, mature şi cu impact,
care să asigure o bună absorbţie a fondurilor disponibile în cadrul POR.
Principalele atribuţii ale BPP sunt :
Organizarea de întâlniri de lucru/seminarii în vederea identificării
proiectelor prioritare eligibile şi strategice ale potenţialilor beneficiari din
administraţia publică precum şi a definirii viitoarelor “planuri integrate de
dezvoltare urbană”;
66
Centralizarea propunerilor primite de la administraţia publică locală,
structurarea acestora şi încadrarea pe axe prioritare/domenii de intervenţie
eligibile din POR , POS-uri sau alte surse de finanţare;
Actualizarea periodică a portofoliului de proiecte şi elaborarea de situaţii
specifice cu scopul estimării unei imagini cât mai reale asupra
direcţiilor/tendinţelor şi gradului de dezvoltare a proiectelor propuse de
APL.
Organizarea de întâlniri de lucru la sediul potenţialilor aplicanţi, cu
echipele tehnice implicate în pregătirea de proiecte, în vederea analizării
stadiului de dezvoltare a documentaţiilor tehnico-economice, identificării
şi clarificării problemelor de natură tehnică.
Analizarea documentaţiilor tehnice şi economice aferente proiectelor
prioritare de infrastructură şi elaborarea de recomandări în vederea
îmbunătăţirii calităţii acestora;
Organizarea de vizite pe teren, în vederea clarificării unor aspecte de ordin
tehnic;
Sprijinirea APL din Regiunea Nord-Est în vederea identificării
propunerilor de proiecte eligibile pe POR, în vederea obţinerii de sprijin
financiar pentru pregătirea documentaţiilor tehnice.
ADR Nord-Est, în preocuparea să permanenta de a identifica nevoile
regiunii dar şi soluţii care să răspundă acestora, va continua să colaboreze cu potenţialii
beneficiari ai POR, astfel încât să asigure un nivel de absorbţie al fondurilor structurale
satisfăcător atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
3.7.2 Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare
Etapa de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare se derulează în cadrul
Biroului Evaluare şi Selecţie Proiecte. Procesul de evaluare şi selecţie a Cererii de
67
Finanţare se derulează în patru faze ( conformitate administrativă, eligibilitate, evaluarea
tehnică şi financiară şi evaluare strategică)18
.
Cererile de finanţare se depun în sesiuni lunare, între prima şi ultima zi lucrătoare
a fiecărei luni, până la ora 16.00 la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-
Est. Confirmarea de primire se va emite numai pentru cererile de finanţare depuse
personal. În cazul în care Cererea de finanţare a fost transmisă prin poştă, după
repartizarea acesteia, se va transmite către solicitant, în maxim 2 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii, o scrisoare de notificare.
Pentru început, Organismul Intermediar va efectua o verificare a acesteia din
punct de vedere formal. Se urmăreşte existenţa şi forma cererii de finanţare, precum şi a
anexelor, valabilitatea documentelor. Aceste acţiuni definesc verificarea conformităţii
administrative.
Întregul proces de verificare a conformităţii administrative, pentru o cerere de
finanţare durează între 4 zile lucrătoare (dacă nu sunt solicitate clarificări) şi 19 zile
lucrătoare (în cazul în care se solicită numărul maxim de clarificări admis). În ziua
imediat următoare finalizării întregului proces de verificare a conformităţii
administrative, cererea de finanţare trece în etapa de verificare a eligibilităţii.
Cererile de Finanţare care sunt conforme din punct de vedere administrativ vor fi
verificate din punct de vedere al eligibilităţii, urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor de
eligibilitate atât pentru solicitant, cât şi pentru activităţile proiectului şi cheltuielile
prevăzute a se realiza în cadrul proiectului.
Întregul proces de verificare a eligibilităţii, pentru o cerere de finanţare durează
între 5 zile lucrătoare (dacă nu sunt solicitate clarificări) şi 20 zile lucrătoare (în cazul în
care se solicită numărul maxim de clarificări admis).
În urma verificării eligibilităţii, Cererile de Finanţare care îndeplinesc toate
condiţiile de eligibilitate sunt verificate din punct de vedere tehnic şi financiar. Această
18
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional, Ghidul Solicitantului axa
1. . Pag. 63
68
etapă este realizată de o comisie formată din evaluatori independenţi. Evaluarea tehnică şi
financiară va permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor POR
corespunzătoare axei prioritare în cadrul căreia s-a depus respectivul proiect, a coerenţei
şi clarităţii metodologiei propuse, a fezabilităţii şi eficienţei financiare, a sustenabilităţii
proiectului etc.
Procesul de evaluare tehnică şi financiară durează între 2-5 zile lucrătoare, dacă
nu sunt solicitate clarificări, şi 24 - 27 de zile lucrătoare (în cazul în care se solicită
numărul maxim de clarificări admis şi este necesară evaluarea făcută de către evaluatorii
independenţi pentru situaţii excepţionale).
În cazul în care implementarea proiectului respectiv nu presupune existenţa unui
proiect de execuţie (a unor lucrări de construcţii), după această fază se va trece la etapa
de contractare. În cazul proiectelor de construcţii care necesită existenţa unui proiect de
execuţie aplicanţii vor fi notificaţi de către OI asupra termenului limită până la care
solicitanţii pot să depună proiectul de execuţie, respectiv în maxim 6 luni de la data
notificării. În procesul de analiză a Proiectului de execuţie, se va urmări concordanţa
acestuia cu Cererea de finanţare, inclusiv cu Studiul de fezabilitate anexat.
Solicitantul va fi notificat de către Organismul Intermediar, pe măsură ce
proiectul său trece sau nu de fiecare etapă în parte. Organismul Intermediar poate solicita
clarificări privind Cererea de finanţare pe parcursul etapelor de evaluare, mai puţin în
cadrul etapei de evaluare strategică realizată în cadrul CRESC.
3.7.3 Contractarea
După încheierea analizei proiectului de execuţie (pentru proiectele care necesită
proiect de execuţie), respectiv după evaluarea strategică (pentru proiectele care nu
necesită proiect de execuţie) Autoritatea de Management pentru POR va transmiteADR
Nord-Est OI POR o notificare care marchează începutul etapei de contractare.
Etapa de contractare debutează cu o vizită pe teren. Beneficiarul va fi notificat cu
privire la data când va avea loc vizita la faţă locului, precum şi asupra persoanelor care
69
vor participa la această vizită. De asemenea, i se va aduce la cunoştinţă lista
documentelor de eligibilitate ce trebuie prezentate la vizita la faţă locului.
Vizita se va concretiza într-un Raport de vizită la faţa locului, prin care se va
recomanda sau nu finanţarea proiectului. Autoritatea de Management pentru POR va
emite decizia de finanţare după ce va analiza Raportul vizitei la faţa locului. Decizia de
finanţare constituie bază legală pentru semnarea contractului de finanţare.
Contractul de finanţare va fi încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor în calitate de Autoritate de Management pentru Programul
Operaţional Regional prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est în calitate de
Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi solicitant.
Modificări ale contractului de finanţare pot interveni numai în situaţii bine
justificate, printr-un act adiţional, fără a afecta functionabilitatea şi viabilitatea economică
a proiectului şi respectând criteriile de eligibilitate şi selecţie.
3.7.4 Verificarea şi Contractarea
Biroul Verificare Tehnică şi Financiară Proiecte din cadrul Direcţiei Management
POR va organiza sesiuni de instruire pentru beneficiari în legătură cu acţiunile de
monitorizare a implementării proiectelor. Se vor pune la dispoziţia acestora procedura de
lucru, formatele standard ale documentelor utilizate în desfăşurarea procesului de
implementare, descrieri ale modului de calcul pentru anumite categorii de cheltuieli
eligibile.
Autoritatea de Management (AMPOR) va trebui notificată (prin intermediul
Organismului Intermediar) de fiecare dată în cazul în care se doreşte acordarea unei pre-
finanţări sau rambursări. Achiziţiile de bunuri, lucrări, servicii se vor face în conformitate
cu OUG 34/2006, cu toate modificările şi completările ulterioare; desfăşurarea corectă a
acestui proces este absolut necesară pentru considerarea ca eligibile a cheltuielilor
aferente. Este recomandată prezentarea la OI pentru această verificare pe măsura
parcurgerii procesului de achiziţii, şi nu doar în momentul solicitării rambursarilor,
pentru scurtarea termenelor de verificare, pentru asigurarea corectitudinii, legalităţii şi
regularităţii Cererilor de prefinanţare/ rambursare.
70
Doar beneficiarii din sectorul public şi organizaţiile non-profit au dreptul să
solicite, conform OG 29/2007, prefinantare; aceasta reprezintă 15% din valoarea eligibilă
a proiectului. Pentru primirea prefinantarii este necesară deschiderea unui cont special
într-o bancă comercială sau Trezorerie. Se vor întocmi şi transmite la un interval de 3
luni la OI cererile de rambursare şi rapoartele de progres. Cererile de rambursare lunare
vor avea o valoare mai mare sau egală cu 300.000 lei.
Vizitele la locul implementării proiectului se fac şi ele trimestrial; experţii OI
vizitează proiectele implementate în regiune în proporţie de 100%, iar AM prin sondaj.
Beneficiarul va ţine contabilitatea proiectului separat, folosind conturi analitice
distincte pentru înregistrarea operaţiunilor legate de realizarea proiectului.
Acţiunile beneficiarilor, Organismului Intermediar, precum şi ale Autorităţii de
Management au drept scop cheltuirea corectă a sumelor prevăzute în bugetul proiectului,
obţinerea banilor publici conform prevederilor contractului de finanţare şi „pastrarea”
acestor bani , având în vedere că monitorizarea proiectelor se va face pe o perioadă de 5
ani după finalizarea implementării acestora.
71
Concluzii
Începând cu 1980 şi până în prezent, politica de dezvoltare regională a Uniunii
Europene a urmărit să sprijine regiunile care s-au decis să se ajute singure să-şi
depăşească limitele şi să-şi folosească la maxim atât resursele umane, cât şi potenţialul
economic şi tehnic.
Uniunea Europeană reprezintă, în prezent, una din cele mai prospere zone ale
lumii. Cu toate acestea, ea se confruntă cu mari disparităţi economice şi sociale atât între
statele membre, cât şi în interiorul lor. Acest fapt reiese din compararea nivelurilor PIB
pe locuitor: de exemplu, Grecia, Portugalia şi Spania deţin un PIB pe locuitor de
aproximativ 80% din media comunitară, iar zece dintre cele mai dezvoltate regiuni din
UE au un PIB pe locutor de trei ori mai mare decât zece dintre regiunile cele mai puţin
dezvoltate.
Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene acoperă, în prezent, probleme
stringente cu care se confruntă Comunitatea europeană:
- Existenţa unor decalaje mari la nivelul de dezvoltare al unor regiuni aflate
în ţări care au aderat relativ recent la Comunitate (Grecia, portugalia,
Spania);
- Ca urmare a realizării uniunii economice şi monetare, unele sectoare
economice se confruntă cu probleme mari de adaptabilitate la cerinţele
pieţei (industria, agricultura, etc.);
- Probleme apărute pe piaţa forţei de muncă, urmare a procesului de
coeziune socială, populaţia acoperită fiind de 12,3% din totalul populaţiei
UE în anul 2000.
Politica regională este expresia intervenţiei statului pentru restabilirea echilibrelor
teritoriale, în general, şi în sprijinul zonelor care necesită ajutor, în particular. Problemele
dezvoltării regionale constituie în prezent una din preocupările prioritare ale autorităţilor
Uniunii Europene.
Politica de Dezvoltare Regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi
promovate de autorităţile adminstratiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi
actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice
şi durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul
îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă.
72
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului
înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ şi cultură.
Începând din anul 2007, România trebuie să îşi aducă contribuţia esenţială la
dezvoltarea şi implementarea politicilor europene şi deci în felul acesta, la atingerea
obiectivelor de dezvoltare stabilite. Este esenţial însă ca, în ceea ce priveşte
competitivitatea economică, companiile private să poată valorifica resursele locale,
oportunităţile conferite de calitatea de membru al Uniunii Europene şi provocările
participării pe piaţa unică.
Mecanismele Programului Operaţional Regional, în momentul de faţă, par
oarecum anevoioase. Deşi sunt stabilite foate clar obiectivele POR, în procesul de
implementare există unele probleme ce pot avea un impact negativ pe termen lung asupa
programului ( în sistemul de evaluare, selecţie şi contractare, intarzaieri în procesul de
rambursare, etc.). Aceste mici probleme de ordin organizatoric nu dăunează atât de mult
programului, în prezent, acesta fiind implementat cu succes în majoritatea Regiunilor de
Dezvoltare.
În ceea ce priveşte regiunea Nord-Est, deşi aceasta este una dintre cele mai slab
dezvoltate regiuni din Uniunea Europeană, are un imens potenţial de dezvoltare
economică, potenţial ce trebuie pus în valoare prin implementarea mecanismului pus la
dispoziţia ţării noastre de către UE: Programul Operaţional Regional.
Forma actuală a Programului Operaţional Regional răspunde în mod direct şi
cuprinzător rolului prevăzut şi descris în cadrul CSNR. Deşi este încă poate prea
devreme pentru a se putea vedea impactul la nivel regional, naţional sau al UE, există
premisele necesare pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor - un portofoliu de
proiecte care acoperă toate Axele Prioritare ale POR, un mecanism corespunzător care să
susţină aplicaţiile de proiecte şi implementarea proiectelor.
73
Bibliografie
1. Brailean Tiberiu, Dezvoltarea regionala si cooperare transfrontaliera,
Editura Junimea, 2007.
2. C. Hen, J. Leonard, Uniunea Europeana, Editia a 10-a, Editura Coresi,
Bucuresti, 2002.
3. Constantin Daniela-Luminita, Coeziunea Economico-Sociala si Politica
Regionala; Contributia Fondurilor Europene La Finantarea
Programelor,Bucuresti, Editura ASE, 2007.
4. Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul,
Bucuresti 2004.
5. Dutu Mihaela, Perspective economice ale tarilor din Europa Centrala si
de Est, Editura Economica, Bucuresti 2007.
6. Maha Liviu George,Pascariu Gabriela, Iatu Corneliu (coord.), Uniunea
Europeana intre primul si al doilea val al extinderii spre Europa
Centrala si de Est, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007.
7. Oprea Dumitru şi Meşniţă Gabriela, Fonduri europene pentru România în
perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2007.
8. Pascariu Gabriela Carmen (coord.) - Uniunea Europeana. Politici
europene, Ed. Economică Bucureşti, 1999.
9. Pohoaţă Ion, Maha Liviu (coordonator), Efecte economico-sociale ale
aderării României la UE, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006.
10. Profiroiu Marius, Popescu Irina, Politici Europene, Editura Economica,
Bucuresti, 2003
11. Puşcaş Vasile, România spre Uniunea Europeană-Negocierile de
aderare(2000-2004), Institutul European, Iaşi, 2007.
74
Legislaţie
1. ADR Nord – Est, Situatia depunerii de proiecte in cadrul Programului
Operational Regional 2007 – 2013, 28 iunie 2010.
2. Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Regional,
Document - Cadru De Implementare a Programului Operaţional Regional
2007-2013, Bucureşti, august 2007.
3. Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Pulice si Locuintelor,
Programul operational Regional 2007-2013, Bucuresti, Iunie 2007.
4. HG Nr.7592007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in
cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale;
5. Legea 151/1998 cu modificarile facute prin Legea 315/2004 privind
dezvoltarea regionala in Romania;
6. Legea Nr. 21/1996, privind concurenţa, republicată şi Legea Nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, republicată.
7. Legea nr.490/2004 privind stimularea financiara a personalului care
gestioneaza fonduri comunitare;
8. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul
Operaţional Regional 2007-2013, Ghidul Solicitantului - axa 1, Anexa 6
9. Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 Iulie 2006 defineste conditiile
de infiintare si functionare ale Fondului de Coeziune.
10. Regulamentul Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi care înlocuieşte
Regulamentul Nr. 1260/1999
11. Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 Iulie 2006, contine prevederile referitoare
la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala;
12. Romanian Business Digest, Survey, 2005.
75
1. www.adrnordest.ro
2. www.europa.eu
3. www.fonduri-ue.ro
4. www.inforegio.ro
5. www.inforegionordest.ro
6. www.mfinante.ro
7. www.mie.ro
Recommended