View
44
Download
7
Category
Preview:
DESCRIPTION
pug baraganul
Citation preview
1
PUG COMUNA BĂRĂGANUL JUDEŢUL BRĂILA
1. INTRODUCERE:
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE
Denumirea lucrării:
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL
COMUNEI BĂRĂGANUL, JUDEŢUL BRĂILA
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA BĂRĂGANUL
Proiectant General : S.C. OMNICON PROIECT S.R.L.
Proiectant de specialitate: B.I.A. JELEA AURORA ELENA
Data elaborării: februarie 2013
1.2. OBIECTIVELE LUCRĂRII
Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare urbană a
administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor
de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna Bărăganul,
judeţul Brăila, în perioada următorilor 5 - 10 ani.
Strategia de dezvoltare a Consiliului Local a comunei Bărăganul, aduce ca date de temă
rezolvarea următoarelor probleme:
creşterea capacităţii de absorbţie a resurselor financiare alocate din fondurile
comunitare, şi de atragere a fondurilor de investiţii;
dezvoltarea infrastructurii comunei;
dezvoltarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă;
modernizarea drumurilor, a intersecţiilor şi a trecerilor la nivel cu calea ferată din
intravilanul localităţilor, extinderea tramei stradale;
introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării construcţiei de
locuinţe şi zone de activităţi industriale nepoluante;
pregătirea unor zone de activităţi productive;
PROIECT URBANISTIC GENERAL -
P.U.G. COMUNA -JUDEŢUL GALAŢI
CONSILIUL LOCAL al comunei
LEGEA nr.50/1991 republicata
in 1996 si HG 525/1996
URBANPROIECT - Bucureşti 1997
2
reconsiderarea destinaţiei terenurilor aflate în imediata apropiere a DN21;
amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice şi a celor de agrement;
dezvoltarea economică a comunei în sectorul secundar şi terţiar, prin propunerea
extinderii zonelor industriale, depozitare, servicii;
Obiectivele lucrării constau în:
transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de administraţia
locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile;
relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ precum şi cu localităţile
învecinate;
stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al
comunei Bărăganul;
introducerea în cadrul Planului Urbanistic General a zonelor/terenurilor ce au facut
obiectul unor documentaţii de urbanism/arhitectură aprobate în intervalul de timp de la ultima
aprobare a PUG comuna Bărăganul;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
stabilirea destinaţiei terenurilor aflate în extravilanul comunei Bărăganul;
delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi
permanente de construire precum şi a zonelor afectate de riscuri naturale/antropice;
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare atât în actualul intravilan cât şi
în zonele de extindere ale acestuia;
evidenţierea deţinătorilor de terenuri şi modul preconizat de circulaţie a terenurilor
din teritoriul intravilan;
precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate
şi plantate;
Zonele de extindere a intravilanului, propuse de Primăria comunei Bărăganul sunt
următoarele:
Extinderea 1 – Enclava de terenuri extravilane dintre zonele Spicului şi Doiceşti –
S=53,29ha
Extinderea 2 – Enclava dintre zona Radu Vodă şi Doiceşti – S=11,83ha
Extinderea 3 – Enclava dintre zona Radu Vodă şi Doiceşti – S=2,23ha
Extinderea 4 – Zona din vestul satului Radu Vodă– S=8,57ha
3
Extinderea 5 – Zona din sudul Baraganului, la intrarea în localitate – S=3,89ha
Extinderea 6 – Zona din Nord-Vestul satului Bărăganul, adiacent DN21A – S=1,14ha
Totodată a fost propusă şi scoaterea din intravilanul localităţii o zonă având o suprafaţă de
9,16ha, situată în zona Peste Barieră aflată în zona de protecţie faţă de liniile electrice aeriene . De
asemenea, a fost scoasă din intravilan o suprafaţă de 2,12ha datorită translatării limitei
intravilanului pe limite cadastrale, rezultând astfel o extindere a intravilanului de 70,85ha.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
În scopul întocmirii prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de surse documentare
referitoare la contextul teritorial şi stadiul actual al dezvoltării comunei Bărăganul:
- Elemente din Planurile de Amenajarea Teritoriului Naţional;
- Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean - BRĂILA, elaborat de INCD
URBANPROIECT – Bucureşti, 2008;
- PUG COMUNA BĂRĂGANUL, elaborat de S.C. PRODOMUS S.A., Brăila, mai 2000;
- Suportul topografic pus la dispoziţie de către S.C. Agroimobiliara S.R.L. 2010;
- Studiu geotehnic, elaborat de ing. Roland Guip
- Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Bărăganul;
- Date statistice oferite de Direcţia de statistică a judeţului Brăila, 2009;
- Fişa localităţii comunei Bărăganul 2001-2007;
- Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi
opţiunile populaţiei;
- Informaţii privind echiparea edilitară a teritoriului puse la dispoziţie de Primăria
comunei Bărăganul
- Raportul primarului comunei Bărăganul către cetăţenii comunei, privind activitatea
pe anul 2009
- Strategia locală de dezvoltare
Documentaţiile de urbanism aprobate între anii 2007 - 2012 de către Consiliul Local al
comunei Bărăganul:
Denumire documentaţie Beneficiar Adresă Nr. Hotărârii Consiliului Local
P.U.Z. – cartier Bărăganul Primăria UAT Bărăganul
Cvartalele adiacente strazilor Macului, Lianei, Victoriei
P.U.Z. – Parc fotovoltaic Bărăganul SC FIRIZA ENERGY S.R.L.
T64, P6, P7 44/25.07.2011
4
P.U.Z. – Realizare parc fotovoltaic, reţea electrică 20kV, injectare în reţeaua naţională, împrejmuire teren, utilităţi
SC PROFIMOB HOLDING S.R.L.
T51/3, P1
P.U.Z. – Realizare parc fotovoltaic, reţea electrică 20kV, injectare în reţeaua naţională, împrejmuire teren, utilităţi
SC RUNCU ENERGIA S.R.L.
T62, P22, P23 49/28.05.2012
P.U.Z. – Realizare parc fotovoltaic, reţea electrică 20kV, injectare în reţeaua naţională, împrejmuire teren, utilităţi
S.C. LOVRIN 2 ENERGIA S.R.L.
T54/2, P47 50/28.05.2012
Baza proiectării:
Planul Urbanistic General este elaborat în conformitate cu următoarele acte normative
specifice sau complementare domeniului urbanismului:
Legea 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare - Legea 242/2009, O.U.G. nr.
7/2011, Legea 190/2013;
H.G. 525/1996, republicat 2002, pentru aprobarea R.G.U. (modificat prin H.G. 490/2011).
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13N/1999 de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare
şi conținutul cadru al Planului Urbanistic General;
Legea nr. 287/2009 Noul Cod Civil;
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;
Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară;
Legea nr. 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea
executării construcțiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
Ordinul 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice la Legea 50/1991.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea a III – a - zone protejate;
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea a IV-a: Rețeaua de localități;
Legea 190/2009 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea
a VIII-a - zone cu resurse turistice
Ordinul Ministerul Sănătății nr. 119/04-02-2014 pentru aprobarea „Normelor de igienă şi
a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei”;
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
Ordonanta de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011
5
Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane
modificata prin Legea 313/2009
HG nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor;
Ordinul 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de
acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.
Ordonanța de urgență nr. 34 din 23.04.2013 privind organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991.
Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic
Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie
Legea nr. 107/1996 a apelor;
O.G. nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale
Legea nr. 114/1996 privind locuințele
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, Florența
20.10.2000;
Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.
Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al M.L.P.A.T., M.I., M.Ap.N., S.R.I., pentru
aprobarea „Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului,
precum şi a documentațiilor tehnice pentru autorizarea construcțiilor”;
Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
Ordinul Ministrului Transporturilor nr.158/1996 privind emiterea autorizațiilor pentru
documentaţiile tehnice privind investiţiile sau lucrările pentru terţi, propuse a se amplasa sau
efectua în zonele de siguranţă şi protecţie ale infrastructurii căilor de comunicaţii în transporturi
O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Companiei
Naţionale a Căilor Ferate Române
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.
6
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale,
alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, astfel
cum a fost modificat prin H.G. nr. 211/1999.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane
şi rurale.
Ordinul Ministrului de Interne nr. 3/2011 privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Diferite reglementări tehnice în domeniu:
I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu apă şi
canalizare a localităţilor.
SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
SR 1343-1/1995 – Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi.
STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii
pentru proiectare.
PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a
instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).
PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu
tensiuni peste 1000 V.
PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune.
PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari.
PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de
1....750 KV cu linii de telecomunicaţii.
PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publică.
1.RE-Ip-3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public.
1.LI-Ip-5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA de MT şi JT
faţă de alte linii, instalaţii şi obiective.
7
I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării instalaţiilor
din centrale şi puncte termice.
I 46/1993 – M.L.P.A.T. - Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea
reţelelor şi instalaţiilor de televiziune prin cablu.
ID 17/1986 – MICh-MIp- Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea,
verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.
I.6 PE/1997 – Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
distribuţie gaze naturale cu conducte de polietilenă.
I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale.
3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze
naturale.
Diferite alte reglementări tehnice în domeniu: 91/N/912-CP/1996 – Ordinul M.L.P.A.T. şi
ONCGC pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului
reţelelor edilitare în localităţi.
1645/CP-2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC pentru
aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII:
2.1. EVOLUŢIE ISTORICĂ
Comuna Bărăganul a luat fiinţă la 6 septembrie 1950 prin unirea a două comune care au
evoluat separat, Cioara Radu-Vodă şi Cioara Doiceşti. Între 1950-1964 a purtat denumirea de
Cioara-Doiceşti, de la această dată luând numele de Bărăganul.
În 1964, pe 18 septembrie, adunările cetăţeneşti din satele comunei au aprobat schimbarea
denumirilor, după cum urmează : satul Cioara Radu-Vodă să poarte numele de Radu-Vodă; satul
Şerban Răducan (Înainte) să poarte numele de Spicul; Cioara Doiceşti să poarte denumirea de
Bărăganul. După desfiinţarea judeţelor, între 1950-1960, a făcut parte din raionul Călmăţui, după
1960, a aparţinut de raionul Brăila.
Cioara Radu-Vodă - Cioara Radu-Vodă a luat fiinţă pe moşia mănăstirii Radu Vodă, pe la
1770. Localităţii i s-a mai spus şi Cioara Mare. Tradiţia spune că denumirea ar veni de la proprietara
moşiei, supranumită Cioară de către localnici, din cauza tenului măsliniu. După ce moşia a intrat în
averea mănăstirii Radu Vodă, prin donaţie de la fosta proprietară, satul şi-a adăugat şi acest nume.
8
Alte surse consemnează că denumirea Cioară ar fi fost dată din cauza robilor ţigani de pe moşia
mănăstirească.
Între 1874-1876, Cioara Radu-Vodă avea sub administraţie şi comunele Cioara-Doiceşti şi
Tătaru. În 1894, Cioara Radu-Vodă era comună rurală sub administraţia plăşii Călmăţui. Se mai
numea Cioara Mare. Situată la şes, era limitată la nord-vest de comuna Tătaru, la est de Cioara-
Doiceşti, la nord de Slujitorii Alboteşti (Zăvoaia) şi la sud de Ianca. Avea forma unui trapez
neregulat.
Cioara-Doiceşti - La 1608, este atestată o aşezare numită Doiceştii. În Condica mănăstirii lui
Enache – Slobozia, apare localitatea Doiceştii în apropierea unor sate din judeţul Ialomiţa. La 23
iunie 1626, Oprea Izbaşa, din Bucu – Ialomiţa, reînnoieşte zapisul de vânzare către Enache, mare
postelnic, pentru ocina de 44 de stânjeni, pentru 2450 aspri. Printre martorii întocmirii actului de
vânzare se afla şi Danciu vornic şi Radu postelnic, din Doiceşti. Într-un alt zapis, din 23 iunie 1626,
Stoica din Cuiburi-Ialomiţa, reînnoieşte actul de vânzare către Enache. Printre semnatarii actului se
află şi Udrea sin Danciului, vătaf în Doiceşti.
Până în 1829-1830, Doiceşti a făcut parte din judeţul Ialomiţa, aşa cum rezultă din
catagrafia căşăriilor din acest judeţ, din lunile iulie-august 1829, în care se menţionează că pe
terenul numit Mazăre se găsea o căşărie, proprietar fiind Nicolae ot Cioara, logofăt pe moşia
Mănăstirii ot Radu Vodă. Acestea sunt, în sinteză, datele la care, cei mai mulţi, fac referire când
vine vorba despre existenţa localităţii Cioara-Doiceşti. Din păcate, nu am găsit o corespondenţă
clară între localitatea Doiceşti, judeţul Ialomiţa, menţionată în aceste documente, şi aşezarea de
secol XIX, vecină cu Cioara Radu-Vodă. Credem, mai curând, că este vorba de o nouă aşezare,
întemeiată de proprietarul Doicescu, cu locuitori plecaţi de pe moşia mănăstirească Cioara Radu-
Vodă, de unde şi numele iniţial al satului – Cioara Mică.
Pe harta judeţului Brăila, întocmită de Marele Stat Major Rus la 1835, apare şi localitatea
Cioara- Doiceşti, alături de Cioara Radu-Vodă.
Autorii Dicţionarului geografic al judeţului Brăila, apărut în 1894, notau că Cioara - Doiceşti
era o comună rurală, numită Cioara Mică, plasa Călmăţui, situată pe loc de şes. Era limitată la est
de comuna Mihai Bravu, la nord-est de cătunul Corcanu, la sud-vest de comuna Cioara du-Vodă, la
nord de cătunul Caragica şi la sud-est de comuna Mărgeanca.
Satul Cioara-Doiceşti era situat în partea de sud-vest a comunei cu acelaşi nume, la
extremitatea de nord a văii Cioara, la 62 km spre sud de Brăila. Satul ar fi fost înfiinţat în 1836, de
locuitorii din Cioara Radu-Vodă. La început, a purtat denumirea de Cioara Mică, deosebindu-se
astfel de Cioara Radu-Vodă, numită şi Cioara Mare, mai târziu luând numele de Cioara lui Doicescu
9
apoi Cioara-Doiceşti, după proprietarii moşiei, Dinu Doicescu şi soţia sa Tudora. Se pare că mulţi
locuitori din Cioara Radu-Vodă, nemulţumiţi de administraţia mănăstirească, au părăsit comuna
pentru a se stabili la Cioara Mică. Ca şi în cazul localităţii Radu-Vodă, credem că Doiceşti a fost
întemeiată înainte de 1835, foarte posibil, la puţină vreme după războiul ruso-turc din 1828.
În 1874 a intrat sub administraţia comunei Cioara Radu-Vodă, de care se desparte în 1876.
La 21 noiembrie 1886 este inaugurată staţia CFR Cioara, odată cu linia ferată Făurei-Feteşti.
Situarea în apropierea liniei ferate a favorizat dezvoltarea comunei, în deceniul al treilea al
secolului al XX-lea aceasta fiind considerată un centru mare comercial, în care îşi aveau succursale
toate magazinele mari din Brăila, toate băncile şi casele de cereale care încărcau majoritatea
mărfurilor pentru Constanţa. Săptămânal, se ţinea un târg de vite.
În 1922, comuna era în plin progres datorită apropierii gării de sat, a şoselei Brăila-Slobozia,
a calităţii locuitorilor şi a ajutorului dat de proprietarii de moşii: George Petcu, Nicu Pană, Nicolae
Procopescu (fost Procuror general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), ultimul ajutând
comunitatea locală cu bani, titluri de rentă şi materiale de construcţie.
Evenimente
- 1822, 15 septembrie - logofătul Ioniţă Sandu Sturza, împreună cu alţi boieri, la întoarcerea de
la Istambul unde primise firmanul de domn al Moldovei, în drum spre
Iaşi, a poposit o noapte în comuna Cioara Radu-Vodă.
-1828 - sătenii din Cioara Radu-Vodă s-au refugiat la Câmpulung Muscel,
datorită războiului ruso-turc.
- 1868, 5 octombrie – drumul Brăila-Călăraşi care traversa comuna este clasificat ca şosea. În
1904, şoseaua este pietruită, până la Cioara.
- 1886, 21 noiembrie – inaugurarea liniei ferate Făurei-Feteşti cu staţia Cioara – din 1961,
staţia Spicu. În timpul primului război mondial cantonul şi staţia CFR au
fost distruse.
Din punct de vedere etnografic comuna Bărăganul se afla situată în subzona Calmăţuiului -
microzona Ciocile alături de satele: Ciocile, Chioibăşeşti, Ştefan Gheorghiu, Pribeagu, Colţea,
Florica, Roşiori, Tătaru, Dudeşti, Bumbăcari, Bărăganul, Victoria, Mihai Bravu.
Aspectul etnografic al satelor era asemănător în linii mari cu cel analizat în subzona
dunăreană brăileană (tipul de aşezare caracteristic este tipul de sat adunat). În general, acestea
erau aşezări mici, cu gospodării risipite, fără un plan anume, înconjurate cu şanţ şi val de pământ,
rămăşiţă a unui străvechi sistem de apărare caracteristic satelor deschise de câmpie. Gospodăria
10
tradiţională este una de câmpie adaptată ocupaţiilor principale: agricultura şi creşterea animalelor.
Ea grupa casa de locuit, oborul cu anexele gospodăreşti şi grădina de zarzavat. Dintre acestea,
grădina de zarzavat este de dată recentă, apărută după 1900. Locuinţa caracteristică sfârşitului de
secolul al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea, este locuinţa de suprafaţă, compusă
dintr-o „tindă” şi o „casă”, uneori avea şi „chilier”. Sistemul de construcţie este caracteristic
întregului judeţ — paianta, casa fiind acoperită cu paie de secară, coceni de porumb sau stuf1).
Ocupaţiile principiale ale locuitorilor sunt: agricultura şi creşterea animalelor, pescuitul,
creşterea albinelor, prelucrarea inului şi cânepii.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Caracteristicile reliefului
Din punct de vedere morfologic, comuna Bărăganul se situează pe Câmpul Roşiori,
subunitate a Bărăganului Ialomiţei. Pe Câmpul Roşiori, de tip tabular, singurele denivelări de pe
suprafaţa câmpiei sunt crovurile, cuvetele lacustre, unele movile antropice şi dunele de pe dreapta
Buzăului şi Călmăţuiului. Are ca specific pentru procesele geomorfologice, acoperişul gros de loess,
pe alocuri chiar nisipuri, climatul arid şi respectiv zone cu caracter semiendoreic.
Din punct de vedere pedologic, cea mai mare răspândire o au cernoziomurile şi
cernoziomurile carbonatice cu variantele lor, afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede
şi cernoziomuri carbonatice freatic umede).
Fertilitatea ridicată a cernoziomurilor şi cernoziomurile carbonatice, alături de
uniformiatatea releifului explică larga folosire în agricultură a acestora precum şi caracterul
predominant ceralier al agriculturii.
2.2.2. Condiţii Hidrologice
Reţeaua hidrologică a judeţului Brăila, cu o densitate foarte scăzută, variind între 0 ÷ 0,3
km/km2 este cea mai scăzută din ţară. Pe teritoriul comunei Bărăganul nu curge nici un curs de apă.
Singurul curs de apă din apropiere este râul Călmăţui care are o suprafaţă de bazin de 670 km2 şi o
lungime de 57 km în judeţul Brăila. Panta medie a râului este de cca 0,4‰. Râul are o vale
asimetrică, foarte meandrată. Albia minoră este îngustă de numai 20-25 m şi puternic colmatată,
Vara, când alimentarea cu apă este redusă, rezumându-se doar la sursele subterane, Călmăţuiul se
prezintă ca un firicel firav, intermitent, cu ochiuri de apă în porţiunile mai adânci. Primăvara,
1 INCD Urbanproiect Bucuresti, 2008 - PATJ Braila - Faza IV-Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri
11
topirea zăpezilor poate provoca inundaţii. În interfluviul Călmăţui – Ialomiţa se găsesc o serie de
lacuri cantonate în crovurile din loess: Colţea, Ciorile, Tătaru şi altele mai mici.
Din punct de vedere hidrogeologic, se evidenţiază două nivele freatice:
- de suprafaţă
- de adâncime
Nivelul freatic de suprafaţă este cantonat în baza depozitelor loessoide şi în primul strat
de nisip situat sub acestea. Alimentarea acestuia se face din precipitaţii, fapt pentru care nivelul
hidrostatic şi debitul acestuia suferă variaţii importante, ceea ce face ca el să nu poată constitui o
sursă sigură şi permanentă de alimentare cu apă. În plus, nivelul freatic este sau poate fi
contaminat uşor cu ape reziduale şi chimicale folosite în agricultură. Din această cauză, de multe
ori, apa de la acest nivel freatic superior este contaminat bacteriologic şi chimic conferindu-i un
caracter de nepotabilitate.
Nivelul freatic de adâncime este sub presiune şi se dezvoltă pe 2-4 orizonturi acvifere de
3,0 ÷ 5,0 m grosime, separate de intercalaţii de argile şi argile nisipoase, de vârsta Pleistocen
superior, depuse sincron cu nisipurile de Frăteşti. La acest nivel, apa circulă pe direcţia NV – SE la
adâncimi de 110 – 130 m, are debite cuprinse între 1,1 ÷ 4,4 l/s (4,0 ÷ 15,8 m2/h), iar calitatea apei
se situează în limita de potabilitate impusă de STAS 1342/91.
Acest nivel freatic de adâncime constituie principala sursă de apă a comunei Bărăganul, şi
se exploatează prin 5 foraje cu adâncimea de 120 m.
2.2.3. Clima
Din punct de vedere climatic, zona comunei Bărăganul aparţine sectorului cu climă
continentală, ţinutul cu climă de câmpie. Uniformitatea releifului de câmpie determină o
omogenitate evidentă a caracteristicilor climei.
Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea
abundente ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole
puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuităţi stratului de
zăpadă şi numeroase cicluri de îngheţ – dezgheţ.
Radiaţia solară globală are valori de cca 127,5 kcal/cm2/an. Circulaţia generală a atmosferei
se caracterizează prin frecvente advecţii de aer temperat oceanic din V şi NV, mai ales în semestrul
12
cald şi de aer rece din NE şi E, mai ales în semestrul rece. Acestora li se adaugă advecţiile mai rare
de aer arctic din N, de aer tropical maritim din SV şi S şi de aer tropical continental din SE şi S.
Principalele caracteristici meteorologice ale zonei sunt următoarele:
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală 10,8°C
Temperatura medie a lunii cele mai reci (ianuarie) -3,5°C
Temperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) 22,5°C
Temperatura maximă absolută 40,4°C
Temperatura minimă absolută -27,2°C
Precipitaţiile atmosferice
Cantităţi medii anuale 464 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mari (iulie) 67,9 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mici (februarie) 23,7 mm
Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 100 mm
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca 104.
Durata medie a stratului de zăpadă este de cca 40 zile.
Adâncimea de îngheţ în terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 70 - 80 cm.
Vegetaţia. Zona de studiu fiind situată în întregime în zona de stepă, prezintă o relativă
uniformitate a lumii vegetale. Pajiştile stepice puternic modificate cu graminee şi diverse ierburi
xerofile (festuca valesiaca, stipa lessingiama) şi pârloagele stepice cu Cynodon dactylon, Bromus
tectorum, Salsola ruthenica, Artemisia austriaca, Euphorbia segvieriana reprezintă vestigii ale
vegetaţiei de stepă, înlocuită astăzi cu culturi.
Fauna. În zonă predomină speciile adaptate stepei cultivate ca rozătoarele: popândăul,
şoarcele de câmp, orbetele – dăunătorii agricoli, şi păsările: ciocârlia de bărăgan, făsa de câmp,
pasărea ogorului, acvila sudică şi sorecarul încălţat (răpitoare ocrotite), alături de prepeliţa şi
potârnichile (specii de interes vânătoresc), dropia şi spârcaciul (monumente ale naturii).
Unele specii au devenit rare: dihorul de stepă, şarpele de râu, termitele şi cârcâiacul
(element mediteranean).
13
2.2.4. Condiţii geotehnice
În zona comunei Bărăganul, depozitele de mică adâncime, care reprezintă terenul de
fundare pentru orice tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră este
constituit din pământuri loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, uneori prafuri
argiloase sau argile prăfoase nisipoase, loessoide, macroporice. Aceste pământuri au grosimi
cuprinse între 5 şi 15 m.
Pe loess, principalele procese geomorfologice actuale sunt tasarea şi sufozia, procesele
eoliene, deflaţia şi procesele lacustre. Pentru grosimi mari ale loessului, ca în Câmpul Roşiori (peste
10 m grosime) tasarea este în funcţie şi de sarcina geologică ca şi de alte sarcini impuse accidental.
De exemplu, la o sarcină de 300 kPa tasările ating la înmuiere, între 15-50 cm.
Atfel, pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor
sensibile la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi
construcţii cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii.
Ele sunt considerate pământuri dificile, care trebuie tratate sau îmbunătăţite conform
Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au compresibilitate mare şi foarte mare.
Nivelul pânzei freatice este situat la adâncimi cuprinse între 6 şi 10 m de la nivelul terenului.
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU
Comuna Bărăganul se află în partea de sud a judeţului şi se învecinează la Nord cu oraşul
Însurăţei, la nord-vest şi vest cu comuna Dudeşti, la sud-vest cu comuna Roşiori, în sud cu judeţul
Ialomiţa, iar la est cu comuna Victoria.
În componenţa comunei BĂRĂGANUL intră localitatea : BĂRĂGANUL-reşedinţă de comună.
Aceasta, pe cale rutieră, se află la o distanţă de:
64 km de municipiul Brăila, pe DN 21(E 584)
16 km de oraşul Însurăţei, pe DN 21(E 584)
30 km de oraşul Slobozia, pe DN 21(E 584)
25 de km de oraşul Ţăndărei, pe DN 21A
Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia nord-est - sud – vest de drumul naţional DN 21
(E 584) precum şi pe direcţia nord-est – sud-est de DN21A, iar pe direcţia est vest localitatea este
tranzitată de drumul judeţean DJ 211B. Totodată localitatea este tranzitată şi de calea ferată Făurei
– Ţăndărei.
Localitatea se află poziţionată la limita sudică a judeţului în zona de influenţă a oraşului
14
Însurăţei precum şi a municipiului Slobozia din judeţul Ialomiţa, astfel localitatea Bărăganul se află
situată la intersecţia a două axe de dezvoltare, şi anume o axă de dezvoltare interjudeţeană Brăila –
Slobozia, precum şi o axă de dezvoltare judeţeană propusă prin PATJ-ul în vigoare, Jirlău-Ulmu-
Dudeşti-Bărăganul-Victoria-Berteştii de Jos, fiind un important nod de transporturi al judeţului.
Conform PATJ Brăila, capitolul Zonificarea teritoriului după potenţialul natural, demografic
şi economic comuna Bărăganul se află situată în zona sud-estică, având ca puncte de dinamism
economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei, Ciocile, Roşiori, Ulmu,
Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Tufeşti, Viziru – zonă axată pe dezvoltarea activităţilor
agricole în special şi a servicilor.
Punctele favorabile prevăzute în PATJ pentru dezvoltarea acestei zone sunt următoarele:
- prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport-rutier şi CF, magistrale de transport
energie electrică, produse petroliere, cablu fibra optică
- patrimoniu natural valoros: suprafaţă mare de zonă protejată din Parcul natural Balta Mică a
Brăilei, Valea Călmăţuiului, Balta Tătaru, Pădurea Viişoara (excepţie comuna analizată)
- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole
- resurse hidrografice-lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Lacul
Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei (excepţie localitatea analizată)
- resurse petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganul, Berţeşi de Jos)
- zonă cu relativă concentrare de valori de patrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu
cultural, Valea Cămăţuiului, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti Valea Cămăţuiului şi malul
Dunării
- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală
- relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole
- prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF
Principalele disfuncţionalităţi:
- caracter rural al localităţilor, un singur oraş de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare
deficitară, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice
- peisaj lipsit de varietate pe areale întinse în partea de sud şi de nord-est
- frecvente scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, densitate redusă a populaţiei
- deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive
- volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare
- insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată
- dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism
15
- seismicitate ridicată
- risc de poluare a apei, aerului, solului, de degradare a fondului forestier
2.3.1. Elemente din planul de amenajare a teritoriului judeţean Brăila
Conform acestei documentaţii activitatea principală a localităţii este agricultura fiind un
centru cu capacităţi de producţie agricolă important la nivel judeţean. Deşi predomină suparafeţele
agricole (peste 90% din terenuri sunt arabile), calitatea solurile prezintă însă valori nefavorabile
conform indicatorului nota de bonitatea a terenurilor agricole - indicator ce exprimă potenţialul
general de producţie agricolă (notă medie de bonitare sub 40).
În ceea ce priveşte activităţile industriale comuna Bărăganul este încadrată în categoria
localităţilor cu capacităţi de producţie industrială cu probleme şi anume localităţi în care activitatea
industrială a fost sistată dupa anul 2000.
Principalele disfunctionalităţi ale comunei evidenţiate în cadrul PATJ BRĂILA, şi preluate în
cadrul prezentei documentaţii sunt următoarele:
Scăderea accentuată pe cale naturală a populaţiei (spor natural <7‰)
Comune cu o populaţie îmbătrânită, în care se defăşoară, în continuare un proces de
îmbătrânire într-un ritm redus
Comune cu deficit ocupaţional (2006): Bărăganul (31,7%), necesitând strategii de
dezvoltare a competenţelor şi diversificare ocupaţională;
Pondere ridicată a populaţiei ocupată în agricultură - Bărăganul (76,6), cu un grad scăzut
de diversificare ocupaţională
Gradul redus de mecanizare al agriculturii (utilizarea combinelor Bărăganul - 23,96%,
utilizarea tractoarelor Bărăganul – 52,83%,)
Potenţial redus pentru dezvoltarea zootehniei
DN 21 – direcţii cu capacitate de circulaţie redusă
Localitate fără sistem de canalizare a apelor uzate
Zona afectată de secetă şi deficit de vegetaţie forestieră
Puncte favorabile prezentate în PATJ:
Localizarea pe un drum de importanţă naţională E584
Existenţa sistemului centralizat de alimentare cu apă însă sursele de alimentare nu au o
calitate favorabilă
Existenţa unor zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale cu potenţial de exploatare
16
Principalul risc natural este riscul seismic (acceleraţia terenului=0,24, iar intensitatea
acestuia=71)
Unităţi cu personalitate juridică ce lucrau expolataţi agricole de mari dimensiuni (între
5,12-6,83ha) date valbile din anul 2002 când în Bărăganul erau 11 asmenea unităţi)
2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Teritoriul administrativ al comunei Bărăganul este situat într-o regiune de câmpie, propice
dezvoltării cu precădere a agriculturii, ca funcţiune economică de bază, cu cele două ramuri:
cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. Din analiza detaliată ce urmează în continuare, reiese
că sectorul primar al economiei (agricultura) este predominant, deşi pe teritoriul comunei se
desfăşoară, într-o mai mică măsură, şi activităţi din sectorul secundar sau terţiar al economiei.
Pentru a analiza în detaliu activitatea agenţilor economici din comuna Bărăganul, am
constituit o bază de date cu firmele înregistrate după anul 1990 la Registrul comerţului, având
sediul social în această localitate. În prima etapă, baza de date conţine un număr de 39 de
societăţi. Dintre acestea, am eliminat un număr de 20 de societăţi care fie au fost radiate, dizolvate
sau şi-au întrerupt temporar activitatea, fie nu au avut mai mult decât un singur bilanţ depus la
Registrul Comerţului2. Astfel că, în final, în baza de date constituită pentru analiză am păstrat un
număr de 19 societăţi.
Pentru a ilustra evoluţia principalilor indicatori economici pentru ultimii 5 ani pentru care
există date disponibile (2004-2008), am grupat aceste societăţi pe tipuri de activităţi economice,
conform clasificaţiei CAEN.
Principalii indicatori economici pentru societăţile active din comuna Bărăganul,
pe activităţi ale economiei naţionale (2004)
Domeniul de activitate Nr firmeCapitaluri proprii
total (lei)CA (lei) Datorii totale (lei)
Active
imobilizate (lei)Profit net (lei)
Nr mediu
salariaţi
(persoane)
Levierul
financiar
Rata
rentabilităţii
financiare
Total 14 2.193.461 6.348.092 2.954.793 2.405.040 512.864 103 1,35 23,38%
Producţie vegetală şi activităţi
conexe7 2.181.360 5.692.595 2.844.732 2.245.596 499.919 93 1,30 22,92%
Pondere în total 50% 99% 90% 96% 93% 97% 90%
Comerţ 7 12.101 655.497 110.062 159.444 12.945 10 9,10 106,97%
Pondere în total 50% 1% 10% 4% 7% 3% 10% Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)
Notă: diferenţa în ceea ce priveşte numărul de salariaţi din acest tabel faţă de informaţiile
2 Sursa informaţiilor: baza de date Recom online, http://recom.onrc.ro
17
similare preluate din fişa localităţii Bărăganul, este dată de faptul că în anul analizat funcţionau şi
alte firme, care până în 2010 au fost radiate, dizolvate sau şi-au întrerupt temporar activitatea,
astfel încât nu au mai fost incluse în baza de date.
Pentru anul 2004 au intrat în analiză un număr de 14 societăţi, dintre care 7 activează în
agricultură, iar celelalte 7 în comerţ. Deşi numărul de societăţi pe cele două domenii de activitate
este acelaşi, rezultatele lor economico-financiare sunt mult diferite. Astfel, din capitalizarea totală
a acestor firme, 99% din valoare se regăseşte în societăţile din agricultură, care realizează 90% din
cifra de afaceri totală şi deţin 93% dintre dintre activele imobilizate totale. Pe măsura capitalurilor
investite în agricultură, profitul net realizat de aceste societăţi reprezintă 97% din profitul total al
societăţilor incluse în baza de date. Din cauza slabei capitalizări din sectorul comercial, levierul
financiar (indicator care ilustrează cât de împovărător este nivelul datoriilor) are o valoare foarte
mare pentru acest sector de activitate, ceea ce poate ridica probleme de lichiditate sau
incapacitate de plată pentru aceste societăţi. Nu trebuie să uităm că, datorită specificului acestor
activităţi, mare parte din datorii sunt de natură comercială (către furnizorii de mărfuri). Sectorul
comercial are însă o rentabilitate financiară (a capitalului propriu investit) extrem de ridicată
(107%), faţă de numai 23% în sectorul agricol, ceea ce îl face atractiv.
Evoluţia principalilor indicatori economici (2004)
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
Capitaluri proprii
total
CA Datorii totale Active imobilizate Profit net
Comerţ
Producţie vegetală şi activităţi conexe
Principalii indicatori economici pentru societăţile active din comuna Bărăganul,
pe activităţi ale economiei naţionale (2006)
Domeniul de activitate Nr firmeCapitaluri proprii
total (lei)CA (lei) Datorii totale (lei)
Active
imobilizate (lei)Profit net (lei)
Nr mediu
salariaţi
(persoane)
Levierul
financiar
Rata
rentabilităţii
financiare
Total 15 3.274.150 6.302.769 3.757.852 3.823.684 435.191 96 1 13,29%
Producţie vegetală şi activităţi
conexe 8 3.281.584 5.725.334 3.427.102 3.664.770 460.145 871 14,02%
Pondere în total 53,33% 100,23% 90,84% 91,20% 95,84% 105,73% 90,63%
Comerţ 7 -7.434 577.435 330.750 158.914 -24.954 9 -44 335,67%
Pondere în total 46,67% -0,23% 9,16% 8,80% 4,16% -5,73% 9,38% Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)
Notă: diferenţa în ceea ce priveşte numărul de salariaţi din acest tabel faţă de informaţiile
18
similare preluate din fişa localităţii Bărăganul, este dată de faptul că în anul analizat funcţionau şi
alte firme, care până în 2010 au fost radiate, dizolvate sau şi-au întrerupt temporar activitatea,
astfel încât nu au mai fost incluse în baza de date.
Pentru anul 2006, baza de date cuprinde un număr de 15 societăţi, dintre care 8 activează
în agricultură, iar restul de 7 în comerţ. Ponderea celor două sectoare nu s-a schimbat semnificativ.
Putem remarca pierderile cumulate pe sectorul comercial (4 din cele 7 societăţi înregistrează
capitaluri proprii negative, ceea ce echivalează cu o situaţie prefalimentară). Dispariţia probabilă în
timp a acestor societăţi poate avea un efect negativ, prin crearea unei disproporţii accentuate între
sectoarele economice din localitate.
Evoluţia principalilor indicatori economici (2006)
-2.000.000
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
Capitaluri proprii total CA Datorii totale Active imobilizate Profit net
Comerţ
Producţie vegetală şi activităţi conexe
Pentru anul 2008 am inclus în analiză un număr de 17 societăţi, din care 9 din sectorul
agricol şi 8 din sectorul comercial. Trebuie să remarcăm creşterea spectaculoasă (63,3%) a cifrei de
afaceri cumulată pentru toate societăţile din comuna Bărăganul, dar şi a profitului net (creştere cu
195% faţă de 2006). Ritmurile de creştere sunt aproximativ aceleaşi pe ambele sectoare.
Principalii indicatori economici pentru societăţile active din comuna Bărăganul,
pe activităţi ale economiei naţionale (2008)
Domeniul de activitate Nr firmeCapitaluri proprii
total (lei)CA (lei) Datorii totale (lei)
Active
imobilizate (lei)Profit net (lei)
Nr mediu
salariaţi
(persoane)
Levierul
financiar
Rata
rentabilităţii
financiare
Total 17 5.043.092 10.291.591 4.615.552 4.048.827 1.284.422 78 0,92 25,47%
Producţie vegetală şi activităţi
conexe9 5.025.933 9.390.326 4.154.082 3.864.026 1.262.931 67 0,83 25,13%
Pondere în total 52,94% 99,66% 91,24% 90,00% 95,44% 98,33% 85,90%
Comerţ 8 17.159 901.265 461.470 184.801 21.491 11 26,89 125,25%
Pondere în total 47,06% 0,34% 8,76% 10,00% 4,56% 1,67% 14,10%
19
Sursa: www.listafirme.ro, www.mfinante.ro, www.doingbusiness.ro (prelucrări proprii)
Notă: diferenţa în ceea ce priveşte numărul de salariaţi din acest tabel faţă de informaţiile
similare preluate din fişa localităţii Bărăganul, este dată de faptul că în anul analizat funcţionau şi
alte firme, care până în 2010 au fost radiate, dizolvate sau şi-au întrerupt temporar activitatea,
astfel încât nu au mai fost incluse în baza de date.
Dinamica accentuată a principalilor indicatori financiari ai societăţilor analizate este
ilustrată în graficul de mai jos.
Evoluţia principalilor indicatori economici (2008)
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
Capitaluri proprii total CA Datorii totale Active imobilizate Profit net
Comerţ
Producţie vegetală şi activităţi conexe
Dinamica numărului de angajaţi din comuna Bărăganul, pe domenii de activitate (2003-2008)
nr % nr % nr % nr % nr % nr %
Agricultură 115 52,8% 119 55,1% 104 41,4% 110 44,9% 84 40,2% 71 32,1%
Industrie 2 0,9% 5 2,3% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
Comerţ 45 20,6% 35 16,2% 34 13,5% 33 13,5% 28 13,4% 28 12,7%
Transport şi poştă 0,0% 12 5,6% 5 2,0% 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
Activităţi financiare, bancare, asigurări 1 0,5% 1 0,5% 1 0,4% 1 0,4% 1 0,5% 1 0,5%
Administraţie publică 4 1,8% 3 1,4% 10 4,0% 10 4,1% 10 4,8% 19 8,6%
Învăţământ 43 19,7% 41 19,0% 41 16,3% 45 18,4% 45 21,5% 45 20,4%
Sănătate şi asistenţă socială 8 3,7% 0 0,0% 56 22,3% 46 18,8% 41 19,6% 57 25,8%
TOTAL 218 100,0% 216 100,0% 251 100,0% 245 100,0% 209 100,0% 221 100,0%
Număr mediu de salariaţiAni
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul (date prelucrate)3
Referindu-ne strict la evoluţia numărului de angajaţi din comuna Bărăganul, observăm că la
începutul perioadei (2003), agricultura deţinea prima poziţie (52,8%), urmată de comerţ şi
învăţământ, fiecare cu aproximativ 20% din numărul total de persoane. Pe parcursul celor cinci ani,
numărul angajaţilor din agricultură a scăzut simţitor, de la 115 la 71 de persoane, sectorul
menţinându-se totuşi pe primul loc cu 32,1% din numărul de persoane. A scăzut de asemenea şi
numărul angajaţilor din comerţ, ajungând în 2008 la o pondere de numai 12,7%. În timp ce
3 Notă: Întrucât au fost utilizate baze de date diferite (baza de date Tempo, fişa localităţii, date Consiliul Judetean)
cu momente diferite de culegere a informaţiilor, este posibil să apară neconcordanţe între acest tabel şi tabelul
privind Evoluţia ponderii salariaţilor în total populaţie, 2002 - 2008
20
numărul angajaţilor din învăţământ s-a menţinut relativ constant.
La polul opus se află sectorul de sănătate şi asistenţă socială, în care numărul angajaţilor a
crescut de aproximativ 7 ori, precum şi administraţia publică, unde numărul de persoane ocupate a
crescut de circa 5 ori. Anticipând analiza pe care o vom efectua ulterior pentru sectorul de
sănătate, observăm încă de acum că sunt doar 17 angajaţi în sectorul sanitar (medici şi personal
mediu sanitar), ceea ce înseamnă că restul, până la 57 de persoane (2008) sunt angajaţi ai primăriei
care îşi desfăşoară activitatea în sfera asistenţei sociale. De remarcat, faptul că începând cu anul
2005 sectorul industrial nu mai oferă locuri de muncă pentru populaţia activă din comuna
Bărăganul. Situaţia numărului de angajaţi, pe sectoare de activitate, este prezentată în graficul de
mai jos.
Repartizarea numărului de angajaţi
pe domenii de activitate (2008)
Agricultură
Industrie
Comerţ
Transport şi poştă
Activităţi financiare, bancare,
asigurăriAdministraţie publică
Învăţământ
Sănătate şi asistenţă socială
Agricultura
Atât din calcule, cât mai ales din reprezentarea grafică se observă că agricultura este
sectorul dominant, urmată la mare distanţă de comerţ. Sectorul industrial lipseşte (au existat, de-a
lungul anilor, câteva firme cu profil de prelucrare industrială, dar acestea nu mai sunt în funcţiune
în prezent şi de aceea nu au fost incluse în baza de date). Având la bază aceste argumente, în
continuare vom analiza în detaliu activitatea şi rezultatele agenţilor economici din acest sector.
În tabelul următor am prezentat suprafaţa cultivată, numărul de angajaţi, cifra de afaceri şi
profitul net pentru un număr de 7 societăţi agricole care au ca domeniu de activitate cultivarea
plantelor, pentru anul 2008. Celelalte 2 societăţi din baza de date iniţială realizează alte activităţi
auxiliare în agricultură, astfel încât nu se încadrează în subsectorul producţie vegetală.
Constatăm că sectorul este dominat de 3 societăţi mari: AGROPROVENS SA, VITAMIL
BĂRĂGANUL SA şi AGRO SILVAL SRL, care deţin împreună peste 85% din suprafaţa cultivată de
către cele 7 societăţi, cu 2.459 de hectare exploatate. Cele 3 societăţi deţin împreună şi cel mai
mare număr de angajaţi, 60 din totalul de 66 de persoane. AGRO SILVAL SRL, a treia societate după
numărul de hectare cultivate, realizează însă cea mai importantă cifră de afaceri, reprezentând
21
34,5% din total. În valoare absolută, cel mai ridicat profit îl realizează societatea AGROPROVENS SA
(48,3% din profitul total), care se află pe primul loc atât la suprafaţa cultivată, cât şi la numărul de
angajaţi. O activitate extrem de eficientă realizează societatea HELIANTUS AGRA SRL, care cu
numai 4,6% din suprafaţa cultivată realizează 21,6% din cifra de afaceri totală, respectiv 31,6% din
profitul net, situându-se pe locul 2 în funcţie de ambele criterii. La polul opus se situează societatea
AGRO SILVAL SRL, care deşi exploatează o suprafaţă importanţă de teren agricol şi înregistrează o
cifră de afaceri ridicată, obţine doar 3,8% din profitul total, cu o rată de rentabilitate a vânzărilor
de sub 5%. Ilustrarea acestor indicatori prezentaţi se regăseşte în cele 4 grafice de mai jos.
Principalii indicatori privind activitatea economică a societăţilor din domeniul
producţiei vegetale, care îşi desfăşoară activitatea în comuna Bărăganul (2008)
Societatea Ha Pondere Nr. Persoane Pondere Valoare (lei) Pondere Valoare (lei) Pondere
AGRO AVMAR SRL 96 3,3% 1 1,5% 537.967 9,8% 39.851 3,2%
AGRO SILVAL SRL 720 25,1% 21 31,8% 1.902.599 34,5% 48.158 3,8%
AGROPROVENS SA 918 32,0% 24 36,4% 43.946 0,8% 605.254 48,3%
GHERDA SRL 133 4,6% 3 4,5% 542.627 9,8% 45.103 3,6%
HELIANTUS AGRA SRL 133 4,6% 1 1,5% 1.192.434 21,6% 396.305 31,6%
STANCIU SRL 52 1,8% 1 1,5% 99.978 1,8% -44.174 -3,5%
VITAMIL BARAGANUL SA 821 28,6% 15 22,7% 1.189.881 21,6% 163.664 13,0%
TOTAL 2873 100,0% 66 100,0% 5.509.432 100,0% 1.254.161 100,0%
Suprafaţă cultivată CANumăr de angajaţi Profit net
Sursa: www.agroazi.ro Portal Naţional de Agricultură, www.mfinante.ro (prelucrări proprii)
22
Repartizarea suprafeţei cultivate (ha, anul 2008)
AGRO AVMAR SRL
AGRO SILVAL SRL
AGROPROVENS SA
GHERDA SRL
HELIANTUS AGRA SRL
STANCIU SRL
VITAMIL BARAGANUL SA
Repartizarea numărului de angajaţi (număr, anul 2008)
AGRO AVMAR SRL
AGRO SILVAL SRL
AGROPROVENS SA
GHERDA SRL
HELIANTUS AGRA SRL
STANCIU SRL
VITAMIL BARAGANUL SA
Repartizarea CA (lei, anul 2008)
AGRO AVMAR SRL
AGRO SILVAL SRL
AGROPROVENS SA
GHERDA SRL
HELIANTUS AGRA SRL
STANCIU SRL
VITAMIL BARAGANUL SA
Repartizarea profitului net (lei, anul 2008)
AGRO AVMAR SRL
AGRO SILVAL SRL
AGROPROVENS SA
GHERDA SRL
HELIANTUS AGRA SRL
STANCIU SRL
VITAMIL BARAGANUL SA
Sursa: prelucrări proprii, pe baza informaţiilor din tabelul anterior
În tabelul de mai jos am urmărit care este poziţia celor 7 societăţi analizate, din perspectiva
suprafeţei cultivate şi a numărului de angajaţi, faţă de sectorul economic de ansamblu al comunei
Bărăganul şi faţă de sectorul de activitate, care cuprinde şi celelalte tipuri de activităţi agricole.
Suprafaţa cultivată de aceste 7 firme reprezintă 47,5% din suprafaţa arabilă cultivată la nivelul
comunei şi 43,1% din suprafaţa totală agricolă.
Aceste valori demonstrează că mai mult de jumătate din cultura plantelor practicată în
comuna Bărăganul nu se realizează într-un mediu organizat, cu mijloace de mecanizare, fertilizare,
recoltare etc. moderne, ci la nivel individual, de către agricultori care practică o agricultură de
subzistenţă, realizată adesea cu mijloace rudimentare. În ceea ce priveşte forţa de muncă din acest
sector economic, 93% dintre angajaţii din agricultură, respectiv 29,9% din numărul total de angajaţi
la nivelul comunei, îşi desfăşoară activitatea în aceste 7 societăţi comerciale.
Dacă raportăm numărul de angajaţi la populaţia totală a comunei, vom avea falsa impresie
că populaţia ocupată reprezintă un procent infim. În realitate însă, activităţile din agricultură se
mai desfăşoară şi sub alte două forme. Ne referim în primul rând la persoanele fizice autorizate,
23
care îşi asigură existenţa pe seama veniturilor obţinute din aceste activităţi, iar în al doilea rând la
persoanele fizice care nu au nici o formă de organizare legală, juridică. Numărul acestora din urmă
este cu siguranţă însemnat şi ponderea lor în populaţia ocupată este covârşitoare, dar dimensiunea
fenomenului nu poate fi cuantificată, deoarece acestă formă de desfăşurare a activităţii scapă
statisticii.
Poziţia celor 7 societăţi din domeniul producţie vegetală, în ceea ce priveşte suprafaţa
cultivată şi numărul mediu de angajaţi (2008)
Societatea Valoare indicatorPondere în total
BărăganulValoare indicator
Pondere în total
BărăganulValoare indicator
Pondere în total
Bărăganul
Pondere în total
agricultură
Suprafaţă arabilă (ha) 6.665 100,0% 6.053 90,8% 2.873 43,1% 47,5%
Număr mediu de angajaţi în
agricultură (persoane)221 100,0% 71 32,1% 66 29,9% 93,0%
Producţie vegetală (7 societăţi)Total Bărăganul Agricultură
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi prelucrări proprii
În tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind modul de folosinţă a fondului funciar
din comuna Bărăganul, pentru perioada 2003-2008. Suprafaţa agricolă a comunei Bărăganul
reprezintă aproximativ 1,7% din suprafaţa similară a judeţului Brăila. Deşi suprafaţa arabilă a
localităţii s-a menţinut relativ constantă în valoare absolută (număr de hectare), ponderea în total
suprafaţă s-a diminuat uşor, de la 92,5% la 90,8%. Restul suprafeţelor au alte două destinaţii
(2008): păşuni (8,2%, în creştere faţă de 2003), respectiv vii şi pepiniere viticole (1%). Deşi
suprafaţa cultivată cu vii are o pondere redusă în suprafaţa agricolă a localităţii, ea are o pondere
între 1,4% şi 2% din suprafaţă similară, cultivată cu vii, la nivelul judeţului Brăila. Această situaţie
este ilustrată în graficul de mai jos.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Procente
1 2 3 4 5 6 Anii
Folosinţa fondului funciar (Bărăganul)
livezi si pepiniere pomicole
vii si pepiniere viticole
pasuni
arabila
24
Din suprafaţa totală a comunei, 91,5% este suprafaţă agricolă, ceea ce ilustrează încă o dată
caracterul preponderent agricol al activităţilor economice din localitatea Bărăganul. Raportând la
populaţia localităţii, în perioada de analiză rezultă o suprafaţă agricolă cuprinsă între 1,8 şi 2
hectare pe locuitor. Suprafaţa arabilă ce revine pe locuitor este un indicator ce relevă în bună
măsură capacitatea de autosusţinere a populaţiei unui teritoriu din resursele agricole locale.
Fondul funciar al comunei Bărăganul, repartizarea acestuia pe tipuri de folosinţă a
suprafeţelor şi comparaţii cu judeţul Brăila (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Agricolă Brăila 388.737 388.446 388.428 388.100 387.470 387.392
Bărăganul 6.544 6.665 6.665 6.665 6.666 6.665
Pondere din suprafaţa
similară pe judeţ (%)1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7%
Arabilă Brăila 349.299 349.366 349.515 349.401 348.899 349.089
Bărăganul 6.053 6.061 6.066 6.026 6.023 6.053
Pondere din suprafaţa
agricolă pe localitate (%)92,5% 90,9% 91,0% 90,4% 90,4% 90,8%
Pondere din suprafaţa
similară pe judeţ (%)1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7% 1,7%
Păşuni Brăila 33.494 33.372 33.304 33.144 33.003 33.171
Bărăganul 424 528 528 545 545 545
Pondere din suprafaţa
agricolă pe localitate (%)6,5% 7,9% 7,9% 8,2% 8,2% 8,2%
Pondere din suprafaţa
similară pe judeţ (%)1,3% 1,6% 1,6% 1,6% 1,7% 1,6%
Vii şi pepiniere viticole Brăila 4.856 4.892 4.805 4.825 4.817 4.492
Bărăganul 67 73 68 94 94 67
Pondere din suprafaţa
agricolă pe localitate (%)1,0% 1,1% 1,0% 1,4% 1,4% 1,0%
Pondere din suprafaţa
similară pe judeţ (%)1,4% 1,5% 1,4% 1,9% 2,0% 1,5%
Livezi şi pepiniere pomicole Brăila 1.014 742 730 730 751 640
Bărăganul 0 3 3 0 4 0
Pondere din suprafaţa
agricolă pe localitate (%)- 0,0% 0,0% - 0,1% -
Pondere din suprafaţa
similară pe judeţ (%)- 0,4% 0,4% - 0,5% -
Suprafaţă totală Bărăganul 7.283 7.283 7.283 7.283 7.283 7.283
Suprafaţă agricolă Bărăganul 6.544 6.665 6.665 6.665 6.666 6.665
Pondere din suprafaţa
totală a localităţii (%)89,9% 91,5% 91,5% 91,5% 91,5% 91,5%
Total populaţie Bărăganul 3.565 3.557 3.536 3.508 3.430 3.376
Suprafaţă agricolă /
persoană (ha/persoană)1,8 1,9 1,9 1,9 1,9 2,0
Judeţ / Localitate
Ani
UM: Ha
Modul de folosinţă a fondului
funciar
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, perioada 2003-2008 şi INSSE –
Baza de date Tempo, date prelucrate
În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, creşterea animalelor se realizează în special în
25
gospodăriile individuale. Analiza efectuată pe baza datelor din tabelul de mai jos relevă situaţia
efectivului de animale şi păsări existent la nivelul comunei în anul 2003.
Numărul de animale din comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila (2003*)
Bovine 58.066 623 1,1%
Porcine 158.938 972 0,6%
Ovine 210.892 3.251 1,5%
Păsări 2.115.091 28.600 1,4%
PondereCategorii de animale
(număr)Brăila Bărăganul
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo,
date prelucrate (*în bazele de date menţionate cele mai recente date sunt cele din 2003)
Din datele de mai jos se desprinde faptul că 42,6% din suprafaţa alocată principalelor patru
culturi este destinată cultivării de floarea soarelui, care aduce 37,6% din producţia vegetală a
localităţii. Cea mai eficientă cultură este cea de porumb boabe, care aduce 61,6% din recolta
obţinută pe cele patru culturi, utilizând însă numai 36,8% din suprafaţa cultivată.
În ceea ce priveşte produsele animaliere, cantităţile obţinute pe fiecare tip de produs
(carne, lapte, lână, ouă), pentru anul 2003, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Suprafaţa cultivată şi producţia vegetală obţinută, pe principalele tipuri de culturi,
respectiv producţia animală (2003*)
Suprafaţă
cultivată (ha)
Producţie
vegetală (tone)
Producţie
animalăBărăganul
Valoare Pondere Valoare Pondere
Grâu şi secară 992 20,6% Grâu şi secară 73 0,7% Carne (tone) 664
Porumb boabe 1.774 36,8% Porumb boabe 6.002 61,6% Lapte (hl) 10.753
Floarea soarelui 2.052 42,6% Floarea soarelui 3.662 37,6% Lână (kg) 6.482
TOTAL 4.818 TOTAL 9.737 Ouă (mii buc.) 3.094
Struguri 245
Fructe 164
Bărăganul Bărăganul
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul (date prelucrate)
Învăţământul
Activitatea de învăţământ destinată populaţiei preşcolare şi şcolare din localitate se
realizează în unităţi şcolare (2008). Numărul copiilor înscrişi în grădiniţă s-a menţinut relativ
constant, deşi o unitate de învăţământ de acest tip a existat în localitate cu intermitenţe.
Numărul de elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial este în scădere, de la 394 în
2003, la 303 persoane în 2008, fenomen petrecut şi pe seama scăderii demografice. Ritmul de
diminuare este aproximativ acelaşi, atât pe învăţământul primar, cât şi pe cel gimnazial.
26
Personalul didactic a avut o evoluţie relativ constantă, fără fluctuaţii importante, lucru care
se poate constata atât pentru învăţământul preşcolar, cât şi pe cel primar sau gimnazial. Un calcul
simplu efectuat pentru anul 2008, relevă faptul că unui cadru didactic din învăţământul preşcolar îi
revin aproximativ 20 de copii, unuia din învăţământul primar aproximativ 17 elevi, iar unui cadru
didactic care predă în învăţământul gimnazial îi revin, în medie, 10 copii. Explicaţia pentru numărul
mic de elevi din ultima situaţie este simplă: la acest nivel trebuie acoperite cu cadre didactice o
sferă largă de discipline, indiferent de numărul de clase sau de elevi. În concluzie, putem aprecia că
acoperirea cu cadre didactice este relativ bună (rămâne de apreciat un alt indicator care nu apare
în analiză, şi anume dacă nivelul de pregătire al acestor cadre didactice este adecvat poziţiei pe
care o ocupă sau aceste posturi sunt ocupate într-o proportie insemnată de către cadre didactice
suplinitoare, care nu au susţinut un concurs de titularizare).
De remarcat faptul că începând cu anul 2007 există şi un teren de sport, ceea ce favorizează
activităţile sportive şi educaţia fizică. Tot din anul 2007, unităţile de învăţământ din comună au fost
dotate cu un număr de 23 de computere, care a crescut în 2008 la 64, facilitând accesul
preşcolarilor şi elevilor la mijloace de educaţie moderne.
Principalii indicatori privind activitatea de învăţământ din comuna Bărăganul (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Unităţi de învăţământ - total 3 2 3 2 2 2
Grădiniţe de copii 1
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 2 2 3 2 2 2
Copii înscrişi în grădiniţe 119 132 125 120 118 118
Elevi înscrişi - total 394 370 362 329 313 303
Elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial 394 370 362 329 313 303
Elevi înscrişi în învăţământ primar 199 181 181 170 150 151
Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial 195 189 181 159 163 152
Personal didactic - total 32 31 35 33 30 30
Personal didactic in învăţământ preşcolar 6 7 7 6 6 6
Personal didactic in învăţământ primar si gimnazial 26 24 28 27 24 24
Personal didactic in învăţământ primar 12 10 11 11 10 9
Personal didactic in învăţământ gimnazial 14 14 17 16 14 15
Săli de clasă şi cabinete 15 17 21 21 16 15
Laboratoare şi ateliere şcolare 1 1 2 2 1 1
Terenuri de sport - total 1 1
PC - total 23 64
INDICATORIAni
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul
27
Situaţia personalului didactic din învăţământul preuniversitar din comuna Bărăganul şi
comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total Brăila 3.998 3.957 3.823 3.608 3.657 3.633
Bărăganul 32 31 35 33 30 30
% 0,8% 0,8% 0,9% 0,9% 0,8% 0,8%
Invăţământ preşcolar Brăila 563 579 594 601 614 628
Bărăganul 6 7 7 6 6 6
% 1,1% 1,2% 1,2% 1,0% 1,0% 1,0%
Invăţământ primar si gimnazial Brăila 2.244 2.176 2.091 2.015 1.958 2.009
Bărăganul 26 24 28 27 24 24
% 1,2% 1,1% 1,3% 1,3% 1,2% 1,2%
Ani
UM: Număr persoane
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo,
date prelucrate
Detaliind dinamica personalului didactic din comuna Bărăganul, constatăm din tabelul
anterior că ponderea acestora în total personal didactic la nivelul judeţului Brăila s-a menţinut la
un nivel de 1–1,3%. În aceleaşi limite se încadrează şi ponderea numărului de copii înscrişi la nivelul
localităţii Bărăganul într-o formă de învăţământ faţă de nivelul indicatorului similar la nivelul
judeţului Brăila.
Situaţia copiilor şi elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar din comuna Bărăganul şi
comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total Brăila 62.858 60.366 58.447 55.699 54.790 53.085
Bărăganul 513 502 487 449 431 421
% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8% 0,8%
Invăţământ preşcolar Brăila 10.442 10.492 10.725 10.724 10.743 10.617
Bărăganul 119 132 125 120 118 118
% 1,1% 1,3% 1,2% 1,1% 1,1% 1,1%
Invăţământ primar si gimnazial Brăila 34.440 31.821 29.948 28.734 27.613 26.820
Bărăganul 394 370 362 329 313 303
% 1,1% 1,2% 1,2% 1,1% 1,1% 1,1%
Ani
UM: Numar persoane
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo,
date prelucrate
În ceea ce priveşte dotarea cu computere, situaţia se îmbunătăţeşte simţitor, de la o
pondere de numai 0,9% (2007) s-a ajuns la o pondere de 1,8% (2008) din numărul de computere la
nivelul judeţului Brăila.
28
Situaţia dotării cu computere pentru comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila
(2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total Brăila 1.989 1.880 2.315 2.533 2.688 3.559
Bărăganul 23 64
% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,9% 1,8%
Ani
UM: Numar
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo,
date prelucrate
Sănătatea
În localitate există, pe întreaga perioadă de analiză, un medic de familie cu cabinet medical
individual, care asigură serviciile medicale de bază pentru populaţia comunei, iar timp de 3 ani, în
perioada 2005-2007 a existat şi un medic specialist. Şi acoperirea cu personal mediu sanitar este
una bună. De remarcat că, începând cu anul 2008, îşi desfăşoară activitatea în localitate şi o
farmacie, ca agent economic privat, care, pe lângă rolul primordial de a pune la dispoziţia
locuitorilor medicamentele şi alte produse similare destinate prevenţiei sau tratării diverselor
afecţiuni, concură şi la diversificarea tipologiilor de activităţi economice din localitatea Bărăganul.
Principalii indicatori privind domeniul sănătăţii din comuna Bărăganul (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Medici - sector public (persoane) 1 1 2 2 2 1
Medici de Familie - sector public (persoane) 1 1 1 1 1 1
Personal mediu sanitar - sector public (persoane) 10 10 18 11 2 15
Personal sanitar mediu - sector privat (persoane) 1
Cabinete medicale individuale (de familie)-sector public 1 1 1 1 1 1
Cabinete stomatologice - sector privat 1 1
Farmacii - sector privat 1
INDICATORIAni
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, date prelucrate
Cultura
Activitatea culturală a localităţii are o constanţă asigurată de funcţionarea pe toată
perioada analizată a unui număr de 3 biblioteci, reprezentând 1,5% din numărul de biblioteci
existente la nivelul judeţului Brăila
Numărul bibliotecilor din comuna Bărăganul şi comparaţie cu judeţul Brăila (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Brăila 198 207 196 193 197 195
Bărăganul 3 3 3 3 3 3
% 1,5% 1,4% 1,5% 1,6% 1,5% 1,5%
Ani
UM: Numar
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul şi INSSE – Baza de date Tempo, date
prelucrate
29
Construcţiile
Cel mai mare număr de locuinţe au fost finalizate în 2006 (9), într-o perioadă de boom
imobiliar, dintre care 8 finanţate din fonduri private, ale populaţiei şi doar una din fonduri publice.
Diminuarea expansiunii sectorului imobiliar şi efectele crizei financiare sunt vizibile şi în numărul
scăzut de autorizaţii de construire eliberate.
Principalii indicatori privind sectorul construcţiilor din comuna Bărăganul (2003-2008)
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total locuinţe terminate (număr) 4 9 5 4
Locuinţe terminate din fonduri publice (număr) 1
Locuinţe terminate din fonduri private (număr) 4 8 5 4
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei (număr) 4 8 5 4
Autorizaţii de constr.elib.pt.clădiri rezidenţiale (număr) 1 3 1 5 4 6
Autorizaţii de constr.elib.pt.alte clădiri (număr) 2 2 3 1 1
Autorizaţii de constr.elib.pt.clădiri rezidenţiale (mp) 65 247 21 834 404 564
Autorizaţii de constr.elib.pt.alte clădiri (mp) 197 255 846 97 14
INDICATORIAni
Sursa: DJ de Statistică Brăila/Primăria Bărăganul – Fişa localităţii Bărăganul, date prelucrate
Concluzii
Din analiza efectuată la nivelul localităţii Bărăganul, remarcăm faptul că deşi, ca număr de
agenţi economici activi, sectorul primar şi cel terţiar sunt echilibrate, în funcţie de alţi indicatori,
cum ar fi numărul de angajaţi sau nivelul cifrei de afaceri, sectorul primar (agricultura) deţine o
pondere covârşitoare în activitatea economică a comunităţii locale analizate. Dependenţa de un
singur sector, care nu este nici un sector cu valoare adăugată mare, este periculoasă şi aduce
numai dezavantaje în dezvoltarea economică ulterioară.
Agricultură
- proprietaţi fărămiţate, greu de exploatat în mod eficient, cu mijloace moderne;
- venituri insuficiente obţinute de cei care se ocupă exclusiv din cultivarea pământului, din
cauza sectorului primar în care îşi desfăşoară activitatea, sector cu valoare adăugată redusă;
- dotare tehnologică slabă, care nu permite obţinerea unei productivităţi ridicate în
exploataţiile agricole;
- un nivel slab al asocierii dintre producători, în vederea valorificării în comun a producţiei;
- spaţii insuficiente de păstrare şi de depozitare a recoltelor, în vederea vânzării ulterioare, la
momente favorabile.
Industrie
Absenţa unităţilor economice din sectorul secundar afectează negativ dezvoltarea
economică a comunei.
30
Învăţământ şi sănătate
Aceste servicii publice ar putea fi asigurate la un nivel mai ridicat, prin creşterea numărului
de laboratoare şcolare, dotări, mijloace moderne de învăţământ sau ăngrijire a sănătăţii.
Servicii financiar-bancare şi de poştă
Oferta de astfel de servicii este limitată.
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
Evoluţia populaţiei
Descrierea evoluţiei populaţiei comunei Bărăganul este realizată comparativ cu cea a
populaţiei judeţului Brăila folosind datele privind volumul total al populaţiei la 1 iulie în perioada
2002 – 2009.
Tabel privind evoluţia comparativă a populaţiei judeţului Brăila şi a comunei
Bărăganul în perioada 2002-2009
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Comuna
Bărăganul
3568 3565 3557 3536 3508 3430 3376 3318
Judeţul
Brăila
375898 374318 371749 370428 367661 365628 362352 360191
Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2010
Graficul evoluţiei populaţiei
Graficul evoluţiei populaţiei ne arată un parcurs comun al populaţiilor celor două
comunităţi în perioada 2002 – 2009: în timp ce populaţia judeţului înregistra o tendinţă constantă
de scădere, populaţia comunei Bărăganul a înregistrat o uşoară sădere în perioada 2002 – 2006 de
31
la 3568 persoane la 3508 persoane, pentru ca apoi să se manifeste o tendinţă mai accentuată de
scădere în 2009 populaţia stabilă scăzînd până la 3318 persoane.
Conform datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 populaţia totală
(stabilă) a comunei Bărăganul însuma 3624 locuitori.
Densitatea populaţiei
Datorită trendului descrescător al volumului populaţiei comunei Bărăganul în perioada 2002
– 2009 a scăzut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 49,8 locuitori/km² în 2002 la 45,5
locuitori/km² în 2009. Valoarea se situează sub media naţională (90 locuitori/km²).
Structura pe sexe
Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Bărăganul reflectă, pentru anul 2009, un relativ
echilibru între ponderea populaţiei feminine 49,6% - 1645 femei şi a celei masculine 50,4% - 1673
bărbaţi, situaţia diferind de cea observată la nivelul judeţului Brăila unde populaţia feminină o
devansează pe cea masculină – populaţie feminină (51,4%) şi populaţie masculină (48,6%).
Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) are la nivelul comunei studiate valoarea
de 101,7, ceea ce înseamnă că acesta este superior celui calculat la nivelul judeţului Brăila care
indică 94,5 bărbaţi la 100 de femei.
Tabel privind distribuţia populaţiei pe sexe – comuna Bărăganul şi judeţul Brăila
Anul Total Masculin Feminin
Comuna Bărăganul 2008 3376 1707 1669
2009 3318 1673 1645
Judeţul Brăila 2008 362352 176209 186143
2009 360191 175004 185187
Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2010
Structura pe vârste
Datele evidenţiază pentru anul 2002 pe ansamblul comunei următoarea distribuţie pe
principalele grupe de vârstă: populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani (populaţie tânără)
reprezenta 19,5% din total, proporţia celor în vârstă de muncă era de 53,6%, iar cei cu vârste de
peste 60 de ani – vârstnicii - reprezentau 26,9%.
Tabel privind structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă şi sexe
Grupe principale
de vârstă 0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste
Femei 334 918 550
Bărbaţi 374 1023 425
32
Total 708 1941 975
% din total
populaţie 19,5% 53,6% 26,9%
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002
Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani înregistrează la nivelul
comunei o valoare de 19,5% fiind situată peste cea înregistrată la nivel judeţean (16,6%), dar şi
peste media naţională (17,6%). În acelaşi timp, ponderea populaţiei vârstnice înregistrează în 2002
o valoare de 26,9%, iar această valoare se găseşte peste cea înregistrată la nivelul judeţului Brăila –
21%. Din totalul de 975 persoane cu vârste de 60 ani şi peste, se remarcă ponderea mai crescută a
femeilor din această categorie –56,4%.
Piramida vârstelor scoate în evidenţă segmentele cele mai bine reprezentate ca fiind cele cu
vârste cuprinse între 35-39 ani, 15-19 ani şi 25-29 ani şi o populaţie feminină mai îmbătrânită decât
cea masculină. După cum putem observa baza piramidei se îngustează, populaţia din categoria de
vârstă 0-4 ani fiind mai slab reprezentată decât cea de vârstă 5-9 ani.
Dacă proiectăm evoluţia populaţiei în următorii 50 de ani (efectivele mari de populaţie cu
vârste cuprinse acum între 25-39 ani vor ajunge în vârful piramidei) în condiţiile menţinerii
tendinţelor actuale de evoluţie a volumului populaţiei vom putea observa cu uşurinţă cum
piramida vârstelor va avea vârful îndreptat în jos, ceea ce presupune grave dezechilibre
demografice şi implicit, sociale.
Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică
are valoarea de 0,73 pentru comuna Bărăganul valoare situată mult sub nivelul dorit de 1,5 care
asigură înlocuirea generaţiilor.
33
Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în comuna studiată sunt direct
influenţate de evoluţia demografică, în general, şi de mişcarea naturală şi de procesul de
îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de
dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în
vârstă de muncă (15-59 ani) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei
adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea
un rol activ în formarea tinerei generaţii. Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din
2002, stabilea la nivelul comunei un număr de 867 dependenţi minori şi /sau vârstnici ce revin la
1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 604 la nivelul judeţului Brăila, ceea ce face ca sarcina
socială a populaţiei apte de muncă a comunei să fie mult mai mare decât cea a populaţiei în vârstă
de muncă din judeţul Brăila. Ca o circumstanţă agravantă trebuie menţionat că valoarea
indicatorului se datorează ponderii mai mari de vârstnici decât de copii, ceea ce confirmă încă o
dată manifestarea acută a fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei comunei.
Structura educaţională
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 ne oferă date privind structura populaţiei în
vârstă de 10 ani şi peste după nivelul de învăţământ al ultimei şcoli absolvite. Peste 60% din
populaţia cu vârste de 10 ani şi peste au declarat ca ultimă şcoală absolvită cea de nivel primar sau
gimnazial. Bine reprezentată este de asemenea categoria celor care au ultima şcoală absolvită o
şcoală profesională sau de ucenici – 16,2%. Ponderea populaţiei fără şcoală absolvită (7,9%) o
depăşeşte pe cea a absolvenţilor de învăţământ postliceal (2%) sau de studii superioare (1,3%).
Tabel peivind structura populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste după ultima şcoală absolvită – RPL
2002
Nivel de învăţământ Populaţie de 10 ani şi
peste
Învăţământ superior 41 1,3%
Învăţământ postliceal şi de maiştri 65 2,0%
Învăţământ liceal 293 9,1%
Învăţământ profesional şi de ucenici 519 16,2%
Învăţământ gimnazial 1120 35,1%
Învăţământ primar 906 28,4%
Fără şoală absolvită 251 7,9%
Total 3195 100%
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002
34
Structura etnică
Conform datelor furnizate de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 comuna Bărăganul
avea o structură etnică omogenă, 98,48% dintre locuitorii acestuia fiind de etnie română, 1,49% de
etnie rromă, restul etniilor reprezentând doar 0,03%.
Mişcarea naturală şi migratorie
Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele
două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le
surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă
numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).
În anul 2009, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo - Online), în comuna Bărăganul rata
natalităţii avea valoarea de 8,7‰, având o evoluţie oscilantă în perioada 2002 – 2009 după cum se
poate observa în Tabelul 6, atingând valori peste 10‰ în anii 2002, 2006 şi 2008.
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la
1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen
demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de
factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de
factori ecologici. Rata mortalităţii în comuna Bărăganul avea în 2009 o valoare de 14,8‰
înregistrând în perioada supusă analizei oscilaţii între 11,9‰ în 2005 şi 21‰ în 2008.
Tabel privind mişcarea naturală a populaţiei comunei Bărăganul 2002 - 2009
Comuna
Bărăganul
Născuţi
vii
Rata
natalităţii
Decedaţi Rata
mortalităţii
Spor
natural
Spor
natural
‰
2002 39 10,9‰
54 15,1‰
-15 -4,2‰
2003 29 8,1‰ 52 14,6‰ -23 -6,5‰
2004 35 9,8‰ 56 15,7‰ -21 -5,9‰
2005 31 8,8‰ 42 11,9‰ -11 -3,1‰
2006 37 10,5‰ 64 18,2‰ -27 -7,7‰
2007 27 7,9‰ 58 16,9‰ -31 -9,0‰
2008 35 10,4‰ 71 21,0‰ -36 -10,7‰
2009 29 8,7‰ 49 14,8‰ -20 -6,0‰
Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2010
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene:
35
natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca
diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul
populaţiei. Pentru comuna Bărăganul sporul natural înregistrează în perioada analizată valori
negative destul de mari, la nivelul anului 2008 înregistrându-se un maxim valoric de -10,7‰,
pentru ca în 2009 să se atingă o valoare de -6‰.
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi
de mişcarea migratorie. În condiţiile unei mişcări naturale negative devine foarte importantă
mişcarea migratorie prin intensitatea manifestării fenomenului şi prin sensul acesteia. Migraţia
reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi
administrativ-teritoriale. Sporul migratoriu pentru comuna Bărăganul înregistrează în anul 2009 o
valoare pozitivă de 0,6‰, care se adaugă valorii negative a sporului natural al populaţiei.
Tabel privind mişcarea migratorie a populaţiei comunei Bărăganul 2002-2009
Anul Persoane Sold
migratoriu
La 1000 de locuitori
stabilite plecate stabilite plecate spor
2002 71 40 31 19,9‰ 11,2‰ 8,7‰
2003 53 60 -7 14,9‰ 16,8‰ -2,0‰
2004 77 59 18 21,6‰ 16,6‰ 5,1‰
2005 34 35 -1 9,6‰ 9,9‰ -0,3‰
2006 45 53 -8 12,8‰ 15,1‰ -2,3‰
2007 44 70 -26 12,8‰ 20,4‰ -7,6‰
2008 55 79 -24 16,3‰ 23,4‰ -7,1‰
2009 65 63 2 19,6‰ 19,0‰ 0,6‰
Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2010
Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie, sporul anual al
comunei Bărăganul înregistrează în 2009 o valoare negativă de -5,4‰.
Resursele umane şi forţa de muncă
Datele puse la dispoziţie de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 privind distribuţia
populaţiei pe grupe de vârstă din anul 2002 arătau că în comuna Bărăganul proporţia populaţiei în
vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 53,6%. Populaţia ocupată la momentul RPL 2002
reprezenta doar 33,1% din totalul populaţiei şi 61,9% din populaţia în vârstă de muncă.
Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale în cazul comunei
Bărăganul ilustrează un sector secundar extrem de slab reprezentat – circa 5,4% din populaţia
ocupată la momentul martie 2002 fiind ocupată în activităţi economice secundare, un sector terţiar
36
ceva mai bine reprezentat care înregistrează 22,1% din totalul populaţiei ocupate a comunei.
Populaţia ocupată în sectorul primar depăşeşte 72% din totalul populaţiei ocupate.
Primele trei locuri ca pondere în totalul populaţiei ocupate le ocupă următoarele activităţi
ale economiei naţionale: agricultura, silvicultura şi pescuitul – 72,4%, comerţul – 6,2% şi sănătatea
şi asigurările sociale – 5,7%.
Tabel privind structura populaţiei ocupate civile comuna Bărăganul (2002)
Activităţi ale economiei naţionale Persoane Procente
Agricultură, silvicultură şi pescuit 869 72,4
Industrie, din care: 49 4,0
- Industrie extractivă 2 0,1
- Industrie prelucrătoare 41 3,4
- Energie electrică, termică, gaze, apă 6 0,5
Construcţii 18 1,5
Servicii, din care: 265 22,1
- Comerţ 74 6,2
- Hoteluri şi restaurante 8 0,7
- Transport, depozitare, comunicaţii 41 3,4
- Intermedieri financiare 0 0
- Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1 0,1
- Administraţie publică şi apărare 25 2,1
- Învăţământ 37 3,1
- Sănătate şi asigurări sociale 69 5,7
- Altele 10 0,8
Total 1201 100,0
Sursa datelor: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – 2002
Salariaţii reprezentau, în anul 2002, aproximativ 22% din populaţia ocupată şi circa 7% din
populaţia totală a comunei. După cum se poate observa în tabelul 7 numărul salariaţilor este într-o
scădere continuă în perioada 2002 – 2004, din 2005 urmând o evoluţie oscilantă astfel încât în
2008 sunt înregistraţi 221 salariaţi, această tendinţă fiind regăsită şi în valori relative, ponderea
salariaţilor din populaţia totală scăzând cu aproximativ 1% în perioada 2002 – 2008. Aceasta
scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală influenţează negativ rata de ocupare calculată la
nivelul comunei Bărăganul.
37
Tabel privind evoluţia ponderii salariaţilor în total populaţie, 2002 - 2008
Comuna
Bărăganul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Populaţie
totală
3568 3565 3557 3536 3508 3430 3376
Salariaţi 262 230 209 246 246 209 221
Pondere
salariaţi 7,3 6,5 5,9
7,0 7,0
6,1 6,5
Sursa datelor: INSSE, Baza TEMPO - Online - 2008
În contextul crizei economice mondiale, o atenţie deosebită trebuie acordată manifestării
şomajului, fenomen cu implicaţii directe asupra nivelului de trai al populaţiei şi indirecte asupra
vieţii economice a comunei. Evoluţia şomajului în perioada ianuarie 2008 – iulie 2010 este una
oscilantă, de aceea pentru analiză va fi luat în considerare numărul de şomeri înregistraţi la 30
iunie N şi raportat la populaţia stabilă la 1 iulie N. Ca valori absolute se remarcă la mijlocul celor
trei ani consecutivi variaţii minime ale numărului de şomeri (30.06.2008: 71 şomeri, 30.06.2009: 72
şomeri, 30.06.2010: 73 şomeri), ca pondere în populaţia totală situaţia este următoarea: şomerii
înregistraţi reprezintă 2,1% din populaţia totală în 2008 (valoare situată peste media judeţeană de
1,39% şomeri în populaţie totală) şi 2,2% în 2009 (valoare apropiată de media judeţeană de 2,27%
şomeri în totalul populaţiei).
O analiză mai atentă este cea bazată pe evoluţia numărului de şomeri în ultimele 12 luni perioada
august 2009 – iulie 2010.
Luna Aug
2009
Sep
2009
Oct
2009
Nov
2009
Dec
2009
Ian
2010
Feb
2010
Mar
2010
Apr
2010
Mai
2010
Iun
2010
Iul
2010
Şomeri 61 64 69 94 103 112 115 119 119 72 73 71
După cum se poate observa, numărul de şomeri se dublează în perioada august 2009 – aprilie
2010. Lunile în care se observă creşteri simţitoare ale numărului de şomeri sunt: noiembrie 2009,
38
decembrie 2009, ianuarie 2010. În luna mai 2010 se înregistrează o scădere importantă a
efectivului de şomeri de la 119 persoane la 72 persoane.
La 31.07.2010 cei 71 de şomeri se distribuiau astfel: 36 erau şomeri indemnizaţi, din care 5
femei, iar 35 erau şomeri neimdemnizaţi, din care 18 femei.
În perioada 2002 – 2006 are loc o evoluţie negativă a populaţiei şcolare, aceasta scăzând cu
aproximativ 20,7%, de la 531 elevi în 2002 la 421 elevi în 2008, scădere manifestată la toate
nivelurile de învăţământ. Populaţia şcolară a comunei la nivelul anului 2008 de 421 de preşcolari şi
elevi era distribuită astfel: copii înscrişi în grădiniţe – 118, elevi în şcoli primare - 151 şi gimnaziale
– 152. Pentru a orienta profesional resursele umane ale comunei este necesar să fie dezvoltat un
învăţământ profesional şi de ucenici orientat spre domenii de interes pentru dezvoltarea locală,
formă de învăţământ care a fost desfiinţată în anul 2003. Personalul didactic care deserveşte
această populaţie şcolară este compus din 30 de cadre didactice distribuite astfel: 6 cadre didactice
în grădiniţe şi 24 în învăţământul primar şi gimnazial.
În domeniul ocrotirii sănătăţii sunt implicate 17 cadre medicale care activează atât în
mediul privat, cât şi în cel de stat din care medici de familie – 1 şi personal mediu sanitar – 16.
În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic
comuna Bărăganul are caracteristice următoarele disfuncţionalităţi:
Tendinţă de scădere a volumului populaţiei de la 3568 locuitori în 2002 la 3318 locuitori
în 2009 (circa -7%);
Ponderea populaţiei vârstnice înregistrează valori peste media judeţeană;
Indicele vitalităţii populaţiei: 0,73, aflat sub pragul care asigură înlocuirea generaţiilor;
Raport de dependenţă după vârstă superior ca valoare mediei judeţene, ceea ce
presupune o sarcină socială mai mare asupra populaţiei comunei faţă de cea suportată de
populaţia judeţului;
Spor natural şi migratoriu negativ la nivelul anului 2008 şi spor anual negativ la nivelul
anului 2009;
Slabă reprezentare a popolaţiei ocupate în populaţia totală a comunei şi o extrem de
redusă ocupare în sectorul secundar (circa 5% din totalul populaţiei ocupate);
Doar circa o cincime din populaţia ocupată este şi salariată, în perioada 2002 – 2008
înregistrând o scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală;
Creştere a numărului de şomeri în perioada august 2009 – iulie 2010;
Pondere ridicată a populaţiei fără şcoală absolvită;
Slab nivel educaţional al populaţiei comunei corelat cu o scădere continuă a volumului
39
populaţiei şcolare.
2.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI
Circulaţia în cadrul teritoriul administrativ Bărăganul, este asigurată pe:
CALEA FERATA: Teritoriul UAT Bărăganul este travesrsat de linia 702, de pe ruta Buzău – Făurei –
Feteşti, linie dublă electrificată. Astfel:
intervalul de circulație Dudești – Spicu de la km 32+900 la km 35+130 – suprafață = 61.673
mp.
Stația Spicu este amplasată de la km 35+130 la km 37+012 pe o suprafață = 135.738 mp.;
Intrevalul de circulație Spicu – Murgeanca de la km 37+012 la km 40+567 – suprafață =
101.092 mp.
Suprafața totală a terenului CFR aflat în cadrul UAT Bărăganul este de 29,85 ha din care o
suprafață de 13,44 ha în intravilan, respectiv 16,41 ha în extravilan.
RUTIER prin reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi locale:
drumuri naţionale şi judeţene ce traversează teritoriul administrativ al comunei
Bărăganul au următoarele poziţii kilometrice:
1) DN21 (E584): cu poziţie de intrare km 54+287 şi ca ieşire km 64+480.
DN21 are ca traseu: Brăila-Viziru-Însurăţei-Bărăganul-Slobozia, Drajna-A2 (Autostrada
Soarelui) prin care se face legătura cu Bucureşti şi respectiv Constanţa.
2) DN21A: se despinde din DN21 la Km 57+806 (poziție de intrare - km 0+000) şi are ca poziţie
de ieşire km 04+212
DN21A are ca traseu: DN21 - Ţăndărei, prin care se face legatura cu DN2A (Urziceni –
Slobozia – Giurgeni – pod peste Dunăre – Vadu Oii – Constanţa)
3) DJ211B: cu poziţie de intrare km 04+246 şi ca ieşire km 15+096.
DJ211B are ca traseu: Tătaru - Bărăganul – Victoria - Mihai Bravu;
drumuri naţionale ce traversează perimetrul construibil existent
4) DN21 (E584): cu poziţie de intrare km 58+010 şi ca ieşire km 60+970 – Având funcția de
stradă. În perimetrul construibil al comunei Bărărganul DN21 se intersectează la km 59+020
respectiv km 60+190 cu DJ211B.
Tabele indicatoare de localitate intrare/ieșire 58+010/60+970
5) DN21A: cu poziţie de intrare km 0+204 şi ca ieşire km 01+550
40
Tabele indicatoare de localitate intrare/ieșire 0+204/1+086
drumuri judeţene ce traversează perimetrul construibil existent
DJ211B: drum format din doua tronsoane în perimetrul construibil al localităţii Bărăganul:
6) dinspre Tătaru, intrare în Bărăganul - intersecţie DN21 (traseu strada Doiceşti), între km
7+900-km 9+300;
7) intersecţie DN21 - intersecţie DN21A (traseu strada Victoria), spre Victoria între km 9+300-
km10+030
drumurile locale:
- reţeaua de străzi rurale a localităţii se dezvoltă paralel şi respectiv transversal de-a lungul
drumurilor naţionale şi a drumului judeţean.
Principalele intersecții situate în intravilan dispuse de/a lungul celor două drumuri naționale.
DN21 (E584) cu DN21A (stg.)
str. Măceșului (dr.)
str. Trandafirului și Stadionului (stg./dr.)
str. Victoriei (stg./dr.)
str. Gării (dr.)
str. Lalelei (dr.)
str. Spicului (str./dr.)
str. Dudeşti (str./dr.)
str. Crăiței (stg.)
str. Liliacului (str./dr.)
str. Farmaciei (dr.)
DN21A cu DN21 (dr.)
str. Trandafirului și Fermei (stg./dr.)
str. Stadionului și Lăcărmioarei (dr.)
str. Gladiolei (dr.)
str. Victoriei/DJ 211B (stg./dr.)
str. Dudești (dr.)
Parcări amenajate având acces la drumurile naționale:
DN 21 – km 60+906 (stg.)
DN 21A – km 0+112 (stg.)
41
Suprafaţa ocupată de căile de comunicaţie (drumuri, străzi, căi ferate) este de 172,60ha, din
care în intravilan se află 67,04ha.
Suprafata aparţinând căilor ferate este redată în următorul tabel:
Suprafata de teren apartinand cailor ferate
Suprafata (ha)
CF intravilan 13,41
CF extravilan 16,44
CF Total UAT Baraganul 29,85
Suprafetele calculate au la baza lista de coordonate puse la dispoziţie de Sucursala Regionala de Căi Ferate Galaţi.
Localitatea nu dispune de autogară, dar are 5 staţii auto pentru călători, nu dispune de
unitate de transport rutier. Transportul persoanelor se realizează cu autoturisme proprii, autobuze
şi microbuze (maxi-taxi) care fac oprire şi în comuna Bărăganul, pe rutele: Brăila – Ciocile, Brăila –
Mihai Bravu, Brăila – Slobozia, Brăila – Bucureşti. Menţionăm că localitatea Bărăganul se află la o
distanţă de 160 Km de Municipiul Bucureşti.
Elaborarea studiului de circulaţie pentru localitatea Bărăganul nu poate fi independent de
cadrul teritorial în care este amplasat, fiind situat pe una din cele mai importante axe de circulaţie
DN21 (E584) şi calea ferată dublă 702, ce leagă cele trei zone istorice Moldova, Muntenia şi
Dobrogea. Dacă privim în urmă şi evaluăm evoluţia istorică al actualului teritoriu Bărăganul, vedem
că dezvoltarea acestuia se află în relaţie de interdependenţă cu unităţile teritorial administrative
învecinate – municipul Brăila, judeţul Ialomiţa: oraşele Slobozia si Ţăndărei.
Studiului de circulaţie pentru localitatea Bărăganul s-a realizat în 2 etape:
1. S – a analizat traficul pe tronsonul DN21 (E584), DN21A şi cel de pe DJ211B care
traversează localitatea Bărăganul având în vedere datele din Recensământului Naţional de
Circulaţie din anul 2005. În prezent este în curs de desfăşurare Recensământul din anul 2010, a
cărui rezultate vor fi comunicate la nivel naţional după prelucrarea datelor din punctele de
recenzie, în cursul anului 2011
Tabel Extras din Recensământul de trafic din 2005
Nr.drum
MZA,(media zilnica anuala)
Veh.Etalon Osii 115kN / 24 ore
2005 2010 2015 2020 2025
DN21 (E584) 591 690 784 906 1084
DN21A 96 112 131 153 178
DJ211B 42 51 63 76 88
42
2. În interiorul localităţii Bărăganul
Pentru această etapă s-au facut 3 seturi de măsurători în luna septembrie pe străzile rurale
din interiorul comunei, o măsurătoare pentru traficul din zilele lucrătoare şi 2 pentru traficul de
weekend. În urma acestor măsurători s-au facut în baza coeficienţilor de prognoză din
recensământul din 2005 şi a compoziţiei de trafic, prognoza pentru 15 ani a numărului de osii
standard de 115 KN, în baza cărora se face dimensionarea sistemelor rutiere.
Grupa de vehicule Inregistrari Coef. redresare
Coef de trafic
indus
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ak Tk=% Nk00=
Autocamioane si derivate cu 2osii 25 28 22 0,85 15 34
Idem cu3 si 4osii 12 10 11 0,88 10 14
Autovehicule articulate 3 4 3 0,83 0 4
Autobuze 5 5 5 0,82 20 7
Remorci 15 16 14 0,85 15 20
Trafic de perspectiva =10 ani
Grupa de vehicule pk00+pk10 Produsul
nk00 pk00 pk10 2 fek col(1x4x5)
Autocamioane si
derivate cu 2osii 34 1 1,226 1,113 0,4 15,1368
Idem cu3 14 1 1,226 1,113 0,6 9,3492
Idem cu peste 3
articulate 4 1 1,132 1,066 0,8 3,4112
Autobuze 7 1 1,132 1,066 0,6 4,4772
Remorci 20 1 1,25 1,125 0,3 6,75
TOTAL MZA
(osii 115KN ) 39,1244
Clasa de trafic a străzilor este: T5-trafic Foarte usor
Zonele generatoare şi polarizatoare de trafic.
Pe segmental studiat în prima etapă la nivel de regiune, comuna Bărăganul face parte din
grupul de comune de pe teritoriul judeţului cu număr mic de sate, de pe axa Brăila - Bărăganul din
lungul traseului DN21 (E584). Localităţile Brăila, Viziru, Însurăţei, precum şi cele din judeţul
Ialomiţa: Slobozia şi Ţăndărei prin care se face legătura cu (A2) Bucureşti şi respectiv Constanţa,
sunt surse generatoare şi polarizatoare de trafic .
Se observă faptul că traficul prin localitatea Bărăganul, este cu preponderenţă un trafic de
43
tranzit, DN21 (E584) este cel mai scurt traseu dinspre Moldova către A2 (Bucureşti - Constanţa). De
altfel, în afară de DN22B, Brăila Galaţi (pe digul stâng al Dunării), DN21 (E584) are cea mai mare
dinamica în ceea ce priveşte traficul, îndeosebi cel de mare tonaj.
Datorită faptului că în zona localităţii activităţile economice sunt slab reprezentate în
economia judeţului şi a regiunii, pe drumul judeţean care o tranzitează, DJ211B, traficul reprezintă
cca 7,1% din cel de pe drumul naţional, cu o prognoza de creştere în anul 2025 de cca 8,1% .
Pe segmental studiat în a doua etapă, doar străzile rurale, am constatat că traficul rutier
local transformat în osii standard 115KN este foarte apropiat (cca 85%) din traficul de pe drumul
judeţean.
Caracteristicile traficului existent
Circulaţia auto majoră este în prezent asigurată de: drumul naţional/european DN21
(E584), care are în intravilanul localităţii o lungime de cca 2,960km şi de cel judeţean cu o lungime
de 2,505km. Aceste drumuri au îmbrăcăminte asfaltică.
Acestea sunt intens solicitate în special în momentele de vârf ale afluenţei turistice, în
perioada vacanţelor şcolare, şi a weekend-urilor, în special spre destinaţia finală: Bucureşti,
Constanţa, Călăraşi.
Drumul naţional DN21 (E 584) este încadrat în clasa de trafic mediu (0,1 ... 0,3 milioane osii
standard de 115kN), cu tendinţa spre trafic greu. Aceasta se datorează faptului că acest drum face
legătura judeţelor Galaţi, Brăila cu A2 - Autostrada Soarelui. În ultimii ani, se constată în
componenţa traficului, creşterea numărului autovehiculelor grele, de transport marfa.
Drumul judeţean DJ211B, ca şi DN21A sunt încadrate în clasa trafic uşor ( 0,03 ... 0,1
milioane osii standard de 115kN).
Străzile rurale din localitatea Bărăganul, sunt încadrate în clasa T5 (trafic foarte usor) <
0,15 milioane osii standard de 115kN.
Circulaţia feroviară se desfăşoară pe calea ferată dublă electrificată prin gara Bărăganul.
Elemente geometrice ale străzilor şi caracteristici de structură
Străzile rurale, în general sunt nesistematizate pe orizontală, au lăţimi variabile ale părţii
carosabile cuprinse între 5,5m....4,0m...3,5m, nu sunt amenajate trotuare, şanţurile de scurgere
ape pluviale sunt colmatate sau lipsesc, iar din punct de vedere al sistemului rutier, acestea sunt
pietruite insuficient, iar zestrea lor nu poate fi luată în considerare la dimensionarea unor sisteme
rutiere viitoare, deoarece sunt pe mai puţin de 10cm necontaminate cu pământ având o stare
tehnică rea şi foarte rea.
Singurele străzi care au caracteristici geometrice conforme cu normativele de străzi sunt
44
cele care au regim de drumuri publice naţioanale sau judeţene respectiv:
Strada Doiceşti - traseul DN21 (E584) şi Strada Ţăndărei DN21A, cu:
- laţimea părţii carosabile = 7,00 m;
- platforma drumului = 9,00 m;
- acostamente DN 21 = 2,00 m. (1,00 m. stg / 1,00 m. dr.)
- acostamente DN 21A = 1,00 m. (0,50 m. stg / 0,50 m. dr.)
- șanțuri = 1,00 m. ( 0,50 m. stg / 0,50 m. dr.)
- pantele transversale de 2,5%
- modernizate, sistem rutier elastic,cu îmbrăcăminte asfaltică,
- stare tehnică suprafaţă rulare bună
- ambele drumuri nu dispun de benzi de încadrare și nici de trotuare sau de lucrări de artă
- distanța din axul DN 21 până la gard este stânga/dreapta = 10,00 m.
- distanța din axul DN 21 până la construcțiile existente este stânga/dreapta = min 12,00 m.
- distanța din axul DN 21A până la gard este stânga/dreapta = 10,50 m.
- distanța din axul DN 21A până la construcțiile existente este stânga/dreapta = min 14,00 m.
Strada Dudeşti - traseu tronson DJ211B km7+900-km9+300
- laţimea părţii carosabile = 6,00 m;
- platforma drumului = 8,00 m;
- acostamente = 2 x 1,0 m din pamant;
- pantele transversale de 2,5%
- modernizată, sistem rutier elastic, cu îmbrăcăminte asfaltică,
- stare tehnica suprafaţa rulare rea
Strada Dudeşti - tronson între Strada Doiceşti (DN21(E584)) şi Strada Ţăndărei (DN21A)
- laţimea părţii carosabile = 6,00 m;
- platforma drumului = 8,00 m;
- acostamente = 2 x 1,0 m din pamant;
- pantele transversale de 2,5%
- modernizată, sistem rutier rigid, cu îmbrăcăminte din beton de ciment,
- stare tehnica suprafaţă rulare bună
Strada Victoria - traseu tronson DJ211B km9+300-km10+030
laţimea părţii carosabile = 5,50
platforma drumului = 7,00 m;
acostamente = 2 x 0,75 m din pamant;
45
pantele transversale de 2,5%
modernizată, sistem rutier elastic, cu îmbrăcăminte asfaltica,
stare tehnica suprafaţă rulare rea
Însă nici acestea nu au amenajate trotuarele şi nici nu este asigurată în mod corespunzător
scurgerea apelor pluviale.
În ceea ce priveşte limita construcţiilor/aliniamentului la drumul naţional DN21 se pot distinge
următoarele tronsoane:
- intrarea în intravilan - str. Victoriei, cu o lungime de cca. 1000m., distanţa între
aliniamente/garduri variază între 19,50 – 21,50 m; iar construcţiile sunt retrase de la
aliniament cu 3,00 – 5,00 m, putând fi asigurată distanţa de 26,00 m între
garduri/construcţii. În ceea ce priveşte respectarea acestei distanţe de către construcţiile
existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 3 construcţii de pe partea
stânga (str. Doiceşti numerele 31, 57, 59), respectiv 4 locuinţe de pe partea dreaptă (str.
Doiceşti numerele 44, 46, 60, 64). Dintre acestea doar la numarul 31 construcţia se află la
cca. 11,00 m faţă de ax.
- str. Victoriei – str. Dudeşti, cu o lungime de cca. 1170m., distanţa între aliniamente variază
între 18,00 – 21,50 m; iar construcţiile sunt retrase de aliniament cu 1,00 – 3,00 m, distanţa
de 26,00 m între garduri/construcţii implică costuri mai mari pentru realizare (demolări,
exproprieri). Acest tronson cuprinde şi intersecţia la nivel cu calea ferată (km 59+085). În
ceea ce priveşte respectarea distanţei de 26,00 m între alinaimente de către construcţiile
existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 13 construcţii de pe partea
stânga (str. Doiceşti numerele 77, 83, 83B, 87, 91A, 97, 99, 99A, 101, 103, 119, 123, 129),
respectiv 24 locuinţe de pe partea dreaptă (str. Doiceşti numerele 66, 68A, 2, 72, 78A, 86,
90, 92, 94, 96, 104, 108, 110, 112, 114, 114A, 116, 118, 120, 124, 126, 132, 134). Dintre
acestea la 4 constructii de pe partea stangă (numerele 83, 91A, 103, 129), respectiv 13
construcţii (numerele 78A, 86, 90, 98, 108, 110, 114, 114A, 116, 120, 124, 126, 134), de pe
partea dreapta se află la o distanţă mai mică de 11,00 m faţă de ax. Zone cu construcţii
foarte apropiate care nu respectă distanţa între aliniamente de 26,0m. aflate pe ambele
părţi ale drumului naţional sunt următoarele 129 – 134 (zona intersecţiei cu DJ112B); 126,
124 – 119; 110, 108 , 104, 98, 96, 90 - 103, 101, 97, 99, 93, 83; 78A – 77.
- str. Dudeşti - ieşirea din intravilanul existent, cu o lungime de cca. 1100m., prezintă
caracteristici similare primului tronson. În ceea ce priveşte respectarea acestei distanţe de
către construcţiile existente se poate constata că nu este respectată în cazul a 2 construcţii
46
de pe partea stânga (str. Doiceşti numerele 137, 139), respectiv 2 locuinţe de pe partea
dreaptă (str. Doiceşti numerele 146, 148). Dintre acestea doar la numarul 137 construcţia
se află la cca. 11,00 m faţă de ax.
- În ceea ce priveşte limita construcţiilor/aliniamentului la drumul naţional DN21A se poate
distinge un sigur tronson carcterizat printr-o distanţa între aliniamente de cca. 19,50 –
21,50 m; având construcţiile existente retrase faţă de aliniament cu cel puţin 10,00 m,
putând astfel fi asigurată cu uşurinţă distanţa de 26,00 m între garduri/construcţii. De
remarcat că actualmente în această zonă sunt puţine construcţii care au acces direct la
acest drum.
Caracteristicile pasajelor de cale ferată
În intravilanul localităţii există două pasaje de cale ferată:
1. pasaj la acealşi nivel cu bariere şi semnale luminoase şi acustice la intersecţia cu DN21
(E584), aflat în administrarea CFR
2. pasaj denivelat situat pe strada Dudeşti în tronsonul cuprins între strada Doiceşti - DN21
(E584) şi strada Victoria (DN21A). Acest pasaj în lungime de cca 50m, are trei deschideri,
infrastructura din beton armat şi suprastructura din 9 bucati fâşii cu goluri simplu rezemate
peaparate de reazem din neopren. Starea tehnică o apreciem ca fiind rea.
Ca istoric, acest pasaj inclusiv rampele de acces, a fost construit în perioada 1981-1982, ca
un obiect conex al lucrărilor de dublare a căii ferate, investiţie derulată la vremea respectiva de
către Regionala CFR Galaţi.
De la terminarea lucrărilor şi până în prezent nu au fost efectuate nici un fel de lucrări de
întreţinere şi reparaţii. Situaţia este neclară din punct de vedere administrativ.
Amenajările pentru circulaţia pietonilor şi a bicicliştilor.
Circulaţia pietonală şi a bicicliştilor se face în mare parte pe carosabil doarece un foarte mic
procent din străzi au trotuare.
Circulaţia bicicliştilor este aproape inexistentă ca mijloc de transport local, nu există benzi
pentru biciclişti nefiind îndeplinite nici un fel de condiţii pentru încurajarea acestui tip de transport.
Reţeaua de transport în comun
Transportul urban lipseşte, fiind preluat de curesele de tranzit din/dinspre Brăila şi/sau alte
zone ale ţării (Buzău, Slobozia, etc)
Nu există transport local propriu.
47
Concluzii
Reţeaua de căi de comunucaţii şi transport prezintă următoarele particularităţi şi aspecte
critice:
DN21 (E584) intersectează calea ferată, în această zona se produc strangulari şi este
afectată fluiditatea traficului cu atât mai mult cu cât nu există rute alternative în judeţ la
traseul DN21 (E584).
relaţiile rutiere ale localităţii cu teritoriul învecinat sunt realizate în exclusivitate, în prezent
prin legătura cu DN21 (E584) care este un drum cu posibilitate redusă de lărgire a profilului
transversal.
traversarea întregii localităţi chiar prin zona centrala de către DN21 (E584) favorizează
accidente de circulaţie grave, reprezintă un factor negativ privind siguranţa locuitorilor şi
îngreunează circulaţia riveranilor din zonă, constituind un impediment major în
desfăşurarea activităţilor sociale zilnice.
capacitatea portantă a drumului naţional este depăşită cu până la 30% în unele perioade
alea anului.
intersecţiile dintre trama majoră şi DN21 (E584), DN21A nu sunt amenajate corespunzător.
nivelul de asigurare a vizibilităţii în intersecţii este deficitar
reţeaua stradală atât cea majoră cât şi cea secundară este sub dimensionata şi impropriu
echipată
îmbrăcăminte din pietriş sau pământ pe aproximativ 95% din strazi.
circulaţia pietonală se face adeseori pe carosabil doarece un mic procent din străzi au
trotuare amenajate.
starea tehnica a DJ211B este rea, acesta are durata de serviciu expirată de peste 10 ani. Nu
au fost executate lucrări de ranforsare şi aducerea la nivelul cerinţelor actuale de trafic, în
special cel greu.
amenajarea actuală a interescţiilor nu asigură relaţiile de stânga în condiţiile păstrării unei
viteze constante, condiţii de trafic fluent pentru tranzit a localităţii.
- nu există amenajate noduri intermodale de transport lângă gara CFR.
48
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL
2.7.1. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ.
Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Bărăganul este de 7286,39 ha., conform
măsurătorilor efectuate pe ridicarea topografică. Modul de folosinţă al acestuia este reflectat în
tabelul următor:
BILANȚUL TERITORIAL AL FOLOSINȚEI SUPRAFEȚELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV EXISTENT
TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITĂŢII DE
BAZĂ
AGRICOL NEAGRICOL TOTAL
ARABIL PĂȘUNI VII PĂDURI CĂI DE
COMUNICAŢIE CURŢI-
CONSTRUCŢII
ÎMUBN. FUNCIARE
(canale)
EXTRAVILAN 5965,23 470,27 79,16 0,00 105,23 0,00 178,34 6798,23
INTRAVILAN 35,56 0,00 0,00 0,00 65,80 386,80 0,00 488,16
TOTAL 6000,79 470,27 79,16 0,00 171,03 386,80 178,34 7286,39
% din total 82,36 6,45 1,09 0,00 2,35 5,31 2,45 100,00
TOTAL 6550,22 736,17 7286,39
% din total 89,90 10,10 100,00 Sursa: măsurători pe ridicarea topografica 2010
2.7.2. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent.
Intravilanul existent este cel propus conform P.U.G. comuna Bărăganul în vigoare, elaborat
de I.P. Prodomus S.A. Brăila în anul 2000, la care se adauga PUZ-urile aprobate ulterior acestuia.
În componenţa teritoriului intravilan existent, intră astfel intravilanul satului reşedinţă de
comună, Bărăganul, precum şi cele 4 trupuri izolate.
CENTRALIZATOR SUPRAFETE TRUPURI EXISTENT
TRUPURI COMPONENTE
Supraf. (ha) Supraf. (%)
TRUP 1 - BARAGANUL (sat resedinta comuna) 462,63 94,77
TRUP 2 - SC AGROSILVAL SRL 10,03 2,05
TRUP 3 - SC AGROPROVENS SA 4,75 0,97
TRUP 4 - Parc fotovoltaic Profimob Holding 4,00 0,82
TRUP 5 - Parc fotovoltaic Lovrin 2 6,75 1,38
TOTAL 488,16 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic PUG 1999
Suprafaţa trupurilor izolate este de 25,53ha (5,23% din totalul intravilanului existent),
şi au funcţiuni agricole, respectiv parcuri fotovoltaice (situate la nord-est, respectiv sud-vest
faţă de trupul prinicpal. În ceea ce priveşte evoluţia numărului şi amplasamentelor trupurilor
în ultimii 10 ani se poate constata că trupul 2 - SC AGROSILVAL SRL şi-a păstrat amplasamentul
49
şi funcţiunea, în timp ce trupurile 3, 4 si 5 sunt realizat în această perioadă. De asemenea, în
vechiul PUG a mai fost propus un trup situat la vest de Radu Vodă având destinaţie de
gospodărie comunală – platformă de gunoi însă nu a realizat, rămânând actualmente teren
liber, cu folosinţă agricolă.
Atfel, totalul intravilan existent este:
Satul Bărăganul = 462,63ha (94,77%)
Trupuri izolate = 25,53ha (5,23%)
Total intravilan = 488,16ha adică 6,70% din suprafaţa teritoriului
administrativ
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent total:
BILANT TERITORIAL AL COMUNEI - BĂRĂGANUL
Zone functionale
EXISTENT
Supraf. (ha) Supraf. (%)
Zona institutiilor publice si serviciilor 10,77 2,21
Zona de locuinte si functiuni complementare 279,82 57,32
Zona unitatilor industriale si agrozootehnice 123,90 25,38
Unitati industriale si de depozitare 47,23 9,68
Unitati agrozootehnice 76,67 15,71
Cai de comunicatie si transport 67,04 13,73
Spatii verzi, sport- agrement 3,00 0,61
Constructii tehnico- edilitare 0,69 0,14
Gospodarie comunala 2,94 0,60
TOTAL 488,16 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic
Din punct de vedere compoziţional intravilanul reflectă în plan intersecţia celor 3 axe
majore de circulaţie, prezentând o formă neregulată, tentaculară, alungită pe direcţia Nord-Sud,
cât şi pe direcţia Nord Vest – Est, fiind rezultatul contopirii celor 3 sate: Bărăganul, Spicul şi Radu-
Vodă.
Totodată aceste axe majore de circulaţie constituie şi axele structurante ale localităţii, şi
anume: DN21, DJ211B precum şi un ax mai recent, în formare - DN21A, fiind în acelaşi timp şi o
limită în calea extinderii localităţii în teritoriu. De asemenea, calea ferată Ţăndărei-Făurei se
constituie ca o barieră în calea dezvoltării teritoriale a intravilanului.
Principalele caracteristici ale zonelor funcţionale din intravilan
Sub aspect funcţional principale servicii şi instituţii publice sunt grupate în zona intersecţiei
dintre DN21 şi calea ferată Ţăndărei-Făurei, pentru zona de nord, iar pentru zona de sud acestea
sunt grupate în zona drumului judeţean DJ211B. În ceea ce priveşte zona DN21A, se poate afirma
50
că acesta este în formare, fiind una dintre cele mai dinamice zone în ceea ce priveşte relizarea de
noi construcţii (Case Specialişti, PUZ Cartier Bărăganul).
Schema generala a intravilanului – situatia actuala 2010
Zona instituţiilor publice şi serviciilor: s-a dezvoltat foarte puţin în ultimii ani, funcţionând
în clădirile existente, aceastea fiind situate cu precadere în partea centrală a fostelor sate ce au
compus localitatea Bărăganul. Ponderea avută de instituţiile şi serviciile publice precum şi cea a
terenurilor destinate activităţilor comerciale şi serviciilor este de 10,77ha (2,21%) din totalul
intravilanului.
Din punct de vedere al distribuţiei în localitate si al grupării, zonele cu servicii şi instituţii
publice sunt caracterizate printr-o tipologie de dezvoltare punctuală - prin mici nuclee ce
concentrează în special dotările culturale, educaţionale, şi de sănătate, situate de-a lungul străzilor
principale ale localităţii. Astfel se poate afirmă că localitatea nu are o zonă centrală cu funcţiuni
specifice clar delimitată.
Dotările existente în cadrul comunei Bărăganul sunt următoarele:
Administraţie publică: funcţionează primaria şi consiliul local, sediul poliţiei, sediu
jandarmi, remiză pompieri, unitate PTTR;
Învăţământ: localitatea dispune de un număr de patru şcoli (din care una cu clase I-VIII),
precum şi un număr de patru grădiniţe. Dintre cele patru şcoli amplasate în cadrul comunei
Bărăganul funcţionează doar cele două din Doiceşti, restul aflându - se în stare de conservare.
51
Sănătate:
În Bărăganul există, un dispensar medical, două farmaci, un dispensar veterinar, precum şi
un centru de asistenţă socială pentru copii şi un centru de asistenţă socială pentru persoanele
adulte cu handicap.
Culte: in Bărăganul există două biserici ortodoxe, două case parohiale şi două case de
rugăciuni.
Cultură: În comuna există un cămin cultural, propus a fi reabilitat.
Serviciile şi unităţile comerciale existente sunt detaliate la capitolul de analiză economică.
Se poate observa că aceste unităţi sunt concentrate în zona centrală a localităţii, şi de-a lungul
principalelor căi de comunicaţie în special E584 şi Dj 211B.
Funcţiunea dominantă în teritoriul intravilan al comunei Bărăganul este locuirea, ocupând o
suprafaţă de 279,82ha (57,32%), fiind compusă din locuinţe individuale, izolate pe parcele alungite,
precum şi un bloc cu 18 apartamente. Majoritatea locuinţelor existente sunt în stare medie.
Regimul de înălţime preponderent este Parter, respectiv P+1etaj, mai rar.
Tendinţele de dezvoltare a zonei rezidenţiale se întâlnesc în partea de vest a localităţii, în
zona DN21A - o zona în care primăria a relizat un plan urbanistic pentru unui cartier rezidenţial şi a
pus la dispoziţie terenuri pentru construirea unor locuinţe pentru specialişti. În ceea ce priveşte
intenţiile investitorilor privaţi, acestea se manifestă prin intervenţii punctuale în zone deja
construite.
Unităţile productive şi de depozitare ocupă o suprafaţă de 47,23 ha (9,68%) din totalul
intravilanului, fiind în general compusă din spaţii de producţie, parcurui fotovoltaice şi spaţii de
depozitare dispersate în intravilan.
În ceea ce priveşte unităţile agro-zootehnice, acestea ocupă o suprafată de 76,67 ha
(15,71%) şi sunt dezvoltate în special în zona de nord a intravilanului, precum şi în cele două trupuri
izolate.
Zona spaţii verzi, sport şi agrement reprezintă 3,00 ha (0,61%) din teritoriul intravilan.
Conform Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi şi a modificărilor
ulterioare, în cadrul localităţii Bărăganul au fost identificate următoarele categorii de spaţii verzi
deschise publicului:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate – 1,74 ha,
distribuite în special pe str. Lianei, Ţăndărei şi Victoriei, de asemenea de-a lungul străzii Doiceşti
(traseul DN21) există parţial o fâşie plantată.
b) spaţii verzi publice cu folosinţă specializată; cele aferente dotărilor publice: creşe,
52
grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire –
2,25ha, cele mai multe suprafeţe verzi fiind distribuite în cadrul unităţilor de învăţământ. Este de
menţionat faptul că în întocmirea bilanţului funcţional aceste suprafeţe au fost considerate ca
aprţinând funcţiunii dominante (instituţii publice şi servicii).
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze
sportive – 1,25ha fiind reprezentată de terenul de sport din nordul localităţii;
Astfel în ceea ce priveşte raportul spaţii verzi pe cap de locuitori, comuna Bărăganul deţine
o suprafaţă de 15,84mp. spaţiu verde/locuitor. Un potenţial spaţiu verde îl reprezintă terenul
aferent căii ferate care va trebui amenajat peisager, actualmente fiind invadat de vegetaţie
spontană. Această amenajare se va face cu accordul SNCFR.
Zone cu alte destinaţii, de exemplu: căi de comunicaţie, gospodărie comunală, zona
construcţii aferente lucrărilor edilitare, etc., sunt cuprinse în bilanţul teritorial cu suprafeţele de
teren corespunzătoare.
Suprafata aparţinând căilor ferate este redata în următorul tabel:
Suprafata de teren apartinand cailor ferate
Suprafata (ha)
CF intravilan 13,40
CF extravilan 16,45
CF Total UAT Baraganul 29,85 Suprafetele calculate au la baza lista de coordonate puse la dispoziţie de
Sucursala Regionala de Căi Ferate Galaţi.
Monumentele istorice înscrise şi specificul construcţiilor din comuna Bărăganul
Pe raza comunei Bărăganul nu se află nici un monument istoric sau sit arheologic. In
schimb exista două clădiri susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice amplasate in satul
Radu Voda.
Din punct de vedere etnografic, specialiștii încadrează Bărăganul în subzona Călmățui,
microzona Ciocile. Sunt sate mai vechi, populate de localnici, dar şi de adunătură, formate din
târle. În anul 2008, în Bărăganul erau înregistrate un număr de 1202 de case. Materialele de
construcţie sunt paianta şi chirpicul, în majoritatea cazurilor. Învelitoarea este din tablă, la cele mai
vechi, ţigla, mai rar. Doar în cazul unor imobile noi a fost utilizat BCA-ul.
De regulă, spaţiul locuibil al caselor mai vechi – anii 50 –70 ai secolului trecut - are trei
încăperi: două camere dispuse de o parte şi de alta a tindei, bucătăria fiind anexată zidului vestic
sau celui nordic. Ulterior, pe lângă bucătărie, a mai fost construită încă o încăpere pentru locuit.
Faţadele sunt prevăzute cu prispă şi cerdac, stâlpi de susţinere a streaşinei şi panouri din
53
lemn, traforate, decorate cu motive geometrice sau florale, aşa-numitele florării. Geamlâcul,
întâlnit frecvent în satele judeţului, în special în zona buzoelelor, ca mod de extindere a spaţiului
locuibil şi de protecţie a faţadei, nu apare la Bărăganul. Anexele pentru vite şi pentru depozitarea
proviziilor sunt construite în spatele locuinţei.
Împrejmuirile gospodăriei se realizau din gard de scândură; mai târziu apar porţile din fier şi
gardul din panouri de beton. Construcţiile din anii 80 au eliminat ornamentele din lemn, faţadele
fiind accentuate de un gen de terase, marcate de arcade, construite din lemn şi lut.
2.8. RISCURILE NATURALE ŞI ANTROPICE
Riscuri naturale
Seismicitatea
Din punct de vedere al riscurilor naturale, zona comunei Bărăganul este supusă doar
riscului seismic, care poate provoca avarii construcţiilor ce nu au fost proiectate antiseismic.
Astfel, comuna Bărăganul se încadrează conform SR 11100/1-1993, în gradul 8/1 (MSK) de
intensitate seismică.
Comuna Bărăganul face parte din macrozona seismică de gradul 8 (opt) şi este încadrată
de normativul P100 – 92 în zona seismică de calcul „C” (coeficientul seismic Ks = 0,20).
Conform „Normativului P 100/1-06” valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare este
ag=0,24g căreia îi corespunde o perioadă de colţ TC = 1,6 sec.
Din punct de vedere al riscului antropic, acesta poate exista doar la executarea
construcţiilor şi el se evaluează conform „Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru
construcţii”, indicativ NP 074/2007 pe baza evaluării următorilor factori
Factorul avut în vedere Incadrare Punctaj
- condiţii de teren - terenuri dificile 6 pct.
- apa subterană - fără epuismente 1 pct.
- clasif. construcţiei după
categ. de importanţă - normală 3 pct.
- vecinătăţi - fără riscuri 1 pct.
- zonă seismică - ag = 0,20g 2 pct.
TOTAL 13 puncte
Această valoare de 13 puncte se încadrează în „categoria geotehnică 2”, cu „risc geotehnic
moderat”.
54
Pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor sensibile
la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi construcţii
cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii. Ele sunt considerate pământuri dificile,
care trebuie tratate sau îmbiunătăţite conform Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au
compresibilitate mare şi foarte mare.
Riscuri antropice
Linii de înaltă tensiune de 110 kV, 20 kV, cu zona de protecţie aferentă;
Conductele transport produse petroliere cu zona de siguranţă aferentă;
Cimitire cu zone de protecţie sanitară aferente (50m);
Zonele de creştere ale animalelor;
Drumul naţional DN 21, DN21A şi drumul judeţean DJ211B;
Linia de cale ferată.
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
2.9.1. Gospodărirea apelor
Pe teritoriul comunei Bărăganul există amenajări şi instalaţii pentru irigaţii şi desecări.
Acestea sunt:
- canale de irigaţii cu nivel liber;
- staţii de pompare pentru irigaţii;
- reţea de conducte subterane;
- canale de desecare;
- staţii de pompare pentru desecare.
Reţeaua de irigaţii face parte din sistemul Dunăre - Spiru Haret – Însurăţei – Făurei ramura
care alimentează satele Bărăganul şi Tătaru.
Reţeaua de desecare face parte din ansamblul sudic al judeţului, din zona localităţilor Victoria
– Mihai Bravu – Gura Călmăţui, cu desecare în Dunăre.
Din considerente economice cele două sisteme nu funcţionează decât în mică măsură.
Această situaţie conduce la modificări în structura solului şi a nivelului apelor de suprafaţă şi
subterane.
Marea majoritate a staţiilor de pompare sunt degradate şi descompletate, repunerea lor în
funcţiune însemnând valori mari de investiţii.
55
Pe teritoriul comunei nu există lucrări hidrotehnice. De asemenea, comuna nu se confruntă
cu probleme legate de inundaţii.
2.9.2. Alimentare cu apă
Reţeaua de alimentare cu apă existentă în comuna Bărăganul este alimentată din sistemul
de alimentare cu apă Victoria. Racordarea la acest sistem s-a realizat la propunerea administraţiei
locale având acceptul deţinătorului sistemului de apă „Compania de alimentare cu apă Victoria”.
Înmagazinarea şi distribuţia apei către consumatori se face prin două gospodării de apă: o
gospodărie se află la intersecţia străzii Gării cu Mesteacănului, iar cea de-a doua este în fosta fermă
pe DN 21A.
Cantitatea de apă distribuită consumatorilor este de 12 mii m3/an, toată cantitatea fiind
distribuită pentru uz casnic. Lungimea reţelei de distribuţie a apei are 12km.
Zonele de protecţie sanitară cu regim sever pentru construcţiile şi instalaţiile sistemului de
alimentare cu apă al comunei, vor fi conforme cu HG 930/2005, şi anume:
la staţiile de pompare a apei, 10m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
la rezervoarele de apă, 20m de la zidurile exterioare ale clădirilor;
la conductele de aducţiune a apei potabile, 10m de o parte şi de alta a generatoarelor
acesteia;
la reţelele de distribuţie a apei, 3m.
Utilizarea terenului din interiorul zonelor de protecţie sanitară cu regim sever se face
conform prevederilor din acelaşi normativ. În zona de protecţie sanitară cu regim sever, măsurile
propuse prin studiul hidrogeologic sunt deosebite: perimetrul va fi împrejmuit cu gard pe care se
vor monta plăcuţe avertizoare, în zonă nu pătrunde decât personalul autorizat pentru care se
verifică competenţa şi scopul urmărit, zona va fi perfect orizontală în aşa fel încât să nu stagneze
apă din precipitaţii sau de orice altă natură, se interzice depozitarea materialelor cu excepţia celor
legate de exploatarea puţului.
În zona de protecţie cu regim de restricţie este interzisă irigarea terenului cu orice fel de
apă, utilizarea îngrăşămintelor naturale sau chimice, nu este permis păşunatul şi însilozarea
nutreţurilor, amplasarea grajdurilor sau a coteţelor de animale, depozitarea gunoiului animalier.
2.9.3. Canalizare
Canalizarea apelor uzate menajere şi a dejecţiilor animaliere nu se realizează în sistem
centralizat. Aceste ape sunt evacuate în fose septice, puţuri absorbante sau sunt depozitate pe
56
platforme (cazul dejecţiilor animaliere). Pentru preluarea apelor uzate de la blocul 8, se utilizează
un bazin betonat vidanjabil.
2.9.4. Alimentare cu energie electrică
Comuna Bărăganul (judeţul Brăila) este alimentată cu energie electrică din staţia de
transformare Bărăganul (110/20 kV). Această statie este alimentată la rândul ei din două linii de
110 kV şi anume: Dudeşti - Bărăganul şi respectiv Gura Ialomiţei - Bărăganul.
De la această staţie pleaca patru axe aeriene de 20 kV :
- LEA 20 kV - Bărăganul - Victoria;
- LEA 20 kV - Moara Bărăganul;
- LEA 20 kV - Bărăganul - SPE 1 - C1;
- LEA 20 kV - Bărăganul - SRPA V;
Reţelele de joasă tensiune sunt alimentate din reţeaua de medie tensiune prin intermediul
a 11 posturi de transformare de tip aerian:
PTA 1 Bărăganul - 100 kVA; PTA II Bragadiru - 160 kVA; PTA 3 Bărăganul - 100kVA; PTA 4
Bărăganul - 100 kVA; PTA Moara Bărăganul - 160 kVA; PTA IV Bărăganul ; PTA 6 Bărăganul - 100
kVA; PTA 7 Bărăganul - 250 kVA; PTA Spitalul de Copii - 100 kVA; PTA Gospodăria de Apă - 250 kVA;
Acestea alimentează consumatorii industriali, casnici şi reţeaua de iluminat public. Puterea totală
instalată se ridica la cca 3 MVA.
Reţeaua aeriană de medie tensiune (20 kV) care deserveşte comuna este pozată pe stâlpi
de beton armat precomprimat, specifici pentru această tensiune.
Reţelele locale de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV), de tip aerian, sunt pozate pe stâlpi
de beton armat precomprimat şi urmăresc trama stradală a localităţii. Acestea sunt atât de tip
clasic cu conductoare neizolate cât şi de tip torsadat. În zonele unde coexista reţele de medie
tensiune şi joasă tensiune acestea sunt amplasate de o parte şi de alta a drumului.
Reţelele de joasă tensiune sunt alimentate radial din posturile de transformare prin
conductoare de aluminiu cu secţiunea de 35-95 mmp. Branşamentele, de tip aerian, sunt realizate
cu conductoare izolate răsucite. Cele mai recente sunt realizate cu cablu coaxial şi DPM (dispozitiv
de protectie şi măsură). Consumatorii casnici sunt racordaţi numai la reţeaua monofazată.
În comuna Bărăganul consumul casnic este scăzut.
Iluminatul public este prezent pe fiecare arteră din localitate. Sunt utilizate lămpi cu vapori
de mercur sau sodiu. Pentru susţinerea instalaţiilor de iluminat public sunt folosiţi stâlpii reţelei de
joasă tensiune. În prezent sunt 284 lampi cu vapori de iod amplasate uniform pe suprafaţa
57
comunei, pe 27,5 Km, cu 6 PT-uri complet automatizate, cu aprindere şi stingere pe bază de
program.
Disfuncţionalităţi
Nu toate gospodăriile din comună sunt racordate la reţeau electrică de joasă tensiune a
comunei, în prezent fiind 61 cereri de racodare încă nesoluţionate. Cu toate că operatorul SDFEE
Muntenia Nord a efectuat o serie de reparaţii capitale ale instalaţiilor energetice din comună, încă
se mai constată căderi de tesiune. Aceste căderi se datorează în mare parte stării tehnice proaste a
posturilor de transformare şi a reţelelor de distribuţie existente (se produc întreruperi în
distribuţia energiei electrice din slaba rezistenţă la intemperii şi datorită suprasolicitării reţelei). De
asemenea, subdimensionarea reţelei electrice faţă de noile cerinţe apărute dupa 1990, când s-a
liberalizat consumul de energie electrică, poate constitui o cauză.
Iluminatul public stradal din localitate este necorespunzător din punct de vedere
luminotehnic (nu asigură nivelurile de iluminare prevăzute în normativ), din următoarele motive:
distanţa prea mare dintre stâlpii de iluminat public, artere secundare neacoperite de sistemul de
iluminat, corpuri de iluminat degradate, neperformante, cu caracteristici luminotehnice
necorespunzătoare. Cu toate că în ultimii ani au fost înlocuite majoritatea lămpilor cu altele mai
economice, situaţia nu s-a îmbunătăţit sub aspectul gradului de luminozitate şi al fiabilităţii
sistemului de iluminat stradal. De asemenea, punctele de aprindere sunt frecvent sediul unor
derajamente la pornirea în cascadă sau în timpul funcţionării iluminatului public, datorită vechimii
şi uzurii fizice şi morale a aparatajului electric.
Frecventele suprasolicitari şi întreruperi în funcţionarea posturilor de transformare ar putea
fi rezolvate prin introducerea disjunctoarelor de branşament cu limitare de putere la nivelul puterii
stipulate în contractul de furnizare a energiei electrice.
La nivelul consumatorilor disfuncţionalitatea cea mai frecventă este legată de starea de
îmbătrânire, uzura fizică şi morală a echipamentelor de branşament. Se impune reproiectarea şi
reactualizarea branşamentelor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Cu acest prilej este de dorit să se realizeze unele branşamente moderne care să permită
trecerea la sisteme moderne de management energetic prin sisteme informaţionale şi tehnică de
calcul.
Reţeaua de joasă tensiune este numai parţial echipată cu conductoare izolate torsadate (în
zona centrală), în rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate.
58
2.9.5. Telecomunicaţii
Comuna Bărăganul este deservită de o centrală telefonică digitală. În prezent există în
comună circa 531 posturi telefonice funcţionale, având un grad de telefonizare de 14,9%.
Serviciul de televiziune prin cablu este asigurat în comună de firma S.C DIGITAL CATV
Pogoanele. În localitatea Bărăganul exista un numar de 628 abonaţi la acest serviciu.
Serviciul de internet este asigurat de S.C ARTTELECOM S.R.
Comuna are acoperire pentru serviciile de comunicaţie mobilă ORANGE, VODAFONE,
TELEKOM şi RDS.
Disfuncţionalităţi
- în zonele periferice mai sunt stâlpi de lemn pentru pozarea reţelei aeriene de telefonie.
2.9.6. Alimentare cu gaze naturale, energie termică, reţele de transport produse petroliere şi
resurse regenerabile
Comuna Bărăganul, unitate administrativă amplasată în sudul judeţului Brăila şi care are în
componenţă o singură localitate, este amplasată, în conformitate cu prevederile SR 1907-1997, în
zona climatică II (temperatura exterioară de calcul te = - 15oC) şi în zona eoliană I (viteza vântului
de calcul în localitate = 8 m/s).
Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor de utilitate publică din comuna Bărăganul,
se face în prezent, în principal cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri
agricole.
Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în
perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale (coceni de porumb).
În comună există o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze
petroliere lichefiate (GPL) în principal la clădirile de utilitate publică, dar şi la unele persoane
particulare.
Necesarul de combustibil pentru încălzire şi prepararea hranei în comuna Bărăganul se
prezintă în prezent astfel, consumul de combustibil fiind de circa 4 m3 (3,2 tone) lemne de foc /
gospodărie.an, consum la care se adaugă şi o cantitate variabilă de cărbuni (în funcţie de
posibilităţile de aprovizionare), estimată la circa 2 tone/gospodărie.an, precum şi circa 12 butelii de
gaz petrolier lichefiat (aragaz) / gospodărie.an. Aceste valori sunt obţinute pe baza înregistrărilor la
o serie de primării din zone asemănătoare din punct de vedere climatic şi la ele se adaugă, în cazuri
izolate, lemnele cumpărate de la particulari, dar şi deşeurile lemnoase din cadrul gospodăriilor
proprii. Aceste cantităţi suplimentare nu sunt de natură, însă, de a modifica substanţial valorile de
59
mai jos.
În acest consum s-a inclus şi consumul pentru clădirile de utilitate publică, fiind considerat
circa 6% din consumul populaţiei.
1150 gospodării x 3,2 tone / gospodărie.an ≈ 3.700 tone / an
1150 gospodării cu aragaz x 12 butelii / an ≈ 13.800 butelii / an
Pentru un conţinut de 11 litri GPL / butelie, rezultă un consum de
G = 13.800 butelii / an x 11 litri / butelie ≈ 152.000 litri GPL / an
Alimentarea locală cu energie termică pentru încălzire folosind combustibilii solizi prezintă
o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt :
Posibilitatea stocării pe durate rezonabile de timp a combustibililor fără pierderea
puterii calorifice
Posibilitatea încălzirii numai în spaţiile utilizate
Prin utilizarea unor sobe de teracotă cu inerţie termică medie sau mare este posibilă
compensarea efectului suprafeţelor reci adiacente încăperii încălzite, precum şi
păstrarea temperaturii de confort prin utilizarea inerţiei termice a sobelor
Utilizarea drept combustibil a tuturor deşeurilor combustibile, micşorându-se astfel
volumul deşeurilor care trebuie stocate în gospodărie sau, dacă este posibil, evacuate la
groapa de gunoi.
Utilizarea plitelor din zidărie pentru prepararea hranei, a apei calde menajere (în
condiţiile lipsei instalaţiilor de extragere apei potabile din puţuri), dar şi pentru
încălzirea bucătăriei şi uneori a unei alte încăperi vecine.
Posibilitatea stocării cenuşii cu efecte negative minime asupra mediului
Este important ca aceste avantaje să fie maximizate prin utilizarea unor sobe cu randament
ridicat, realizate corect (atât sobele, cât şi coşurile aferente care trebuie să fie etanşe şi
dimensionate corect) şi care să nu prezinte pericol de incendiu, intoxicaţii sau degradare în
condiţiile utilizării corecte.
În ceea ce priveşte utilizarea combustibilului lichid pentru încălzire (CLU 3), aceasta
prezintă avantajul puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi suficiente pentru
perioade mai lungi de timp.
Alimentarea cu combustibil de calitate şi putere calorifică corespunzătoare, reglarea
corectă a sistemului arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a
noxelor aeriene emise (în special eliminarea fumului negru care denotă o ardere incompletă).
60
De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de
combustibil sau montate în cuve un volum minim egal cu volumul combustibilului deversat se
poate elimina poluarea solului şi apei freatice cu produse petroliere.
În cazul alimentării clădirilor cu gaze petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac, aceasta
prezintă avantajul că pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei şi, de asemenea, instalaţia de
ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale moment în care rezervorul poate fi recuperat de
către firma care livrează GPL fără a apărea problemele care apar la demontarea rezervoarelor de
combustibil lichid, în primul rând cele de poluare a mediului şi de pericol de explozie.
În conformitate cu prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL), distanţele de amplasare între un
recipient de stocare de 3000 litri (utilizat în mod curent) şi clădiri de locuit este de 5,0 m şi,
respectiv, faţă de limita de proprietate este de 3,0 m.
În ceea ce priveşte montarea unor centrale termice de cvartal, această problemă nu se
poate pune având în vedere lipsa în comună a unor consumatori grupaţi, precum şi contextul
actual în care în România au loc debranşări masive de la sistemele centralizate din cauza costurilor
excesive datorate în principal randamentului scăzut al acestor sisteme.
Disfunctionalităţi
Cea mai importantă disfuncţionalitate o constituie dificultatea în aprovizionarea cu
combustibili solizi, precum şi cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzătoare şi preţul ridicat
al acestora.
De asemenea, randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care
trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii (încălzirea locală a
uneia sau două camere, în timp ce celelalte încăperi sunt neîncălzite), dificultatea preparării apei
calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip
tradiţional.
Lignitul, care este adus pe calea ferată în principal din Bazinul Gorjului, are putere calorifică
redusă din cauza conţinutului ridicat de steril, iar granulaţia este de cele mai multe ori
necorespunzătoare, fiind livrat cu praf sau cu bucăţi prea mari ceea ce îl face dificil de transportat,
manipulat şi ars în sobele obişnuite. De asemenea, scăderea producţiei de cărbune din România
conduce la aprovizionarea din ce în ce mai dificilă a populaţiei cu acest combustibil.
Aprovizionarea cu lemn de foc se face din judeţele cu exploatări forestiere, dar este
neritmică şi la un preţ destul de ridicat. In judeţul Brăila, ca şi în zonele limitrofe localităţii
Bărăganul nu există exploatări forestiere, astfel încât puţinii arbori existenţi sunt defrişaţi legal sau
61
ilegal, acesta fiind unul din factorii care conduc la deteriorarea echilibrului ecologic natural.
Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mulţi locuitori din mediul rural
constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu
risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.
Distanţele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, butelii de aragaz la locul
de utilizare, precum şi existenţa intermediarilor conduc şi acestea la creşterea suplimentară a
costurilor combustibililor.
Cele mai importante disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte alimentarea cu CLU sau GPL
sunt constituite în principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum şi din condiţiile
obligatorii de stocare: recipiente etanşe, rezistente la presiune.
În cazul manipulării şi stocării necorespunzătoare a CLU, poluarea solului şi a apelor
freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată şi care se manifestă şi afara proprietăţii
utilizatorului.
În concluzie, alimentarea cu combustibil solid rămâne la ora actuală, până la o eventuală
înfiinţare a distribuţiei de gaze naturale, singura soluţie viabilă pentru încălzirea locuinţelor, dar şi
majorităţii clădirilor de utilitate publică, precum şi pentru prepararea locală a apei calde menajere
(inclusiv din cauza lipsei instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare) datorită costului rezonabil
pentru majoritatea locuitorilor comunei, dar şi a posibilităţii de a face economie prin utilizarea
numai a anumitor încăperi strict necesare.
Prepararea hranei cu butelii de aragaz rămâne principalul mod de preparare a hranei, cu
aprindere şi oprire rapidă şi, în concordanţă cu preparările necesare.
Reţele de transport produse petroliere
Teritoriul administrativ al comunei Bărăganul din jud. Brăila este străbătut de o serie de
conducte de produse petroliere, astfel:
de la nord-vest la sud-est de 2 conducte de transport motorină, respectiv benzină, fiecare
având DN 250 mm (Ø 10”). Aceste conducte sunt în conservare.
spre sud-vest de o conductă de motorină DN 100 mm (Ø 4”) care se ramifică din conducta DN
250 mm şi merge în paralel cu şoseaua spre Sobozia (jud. Ialomiţa). Această conductă este în
conservare, fiind prevăzută pentru casare.
de la nord la sud o conductă magistrală de transport ţiţei (Ø 20”), aflată în administrarea SC
62
Conpet SA Ploieşti, conductă ce face parte din Sistemul naţional de transport ţiţei, gazolină,
condensat, etan.
Amplasarea acestor conducte de transport pe teritoriul administrativ al comunei creează o
serie de servituţi, terenurile aflate în zona de siguranţă de conductelor având interdicţie de
construcţie.
În conformitate cu prevederile din Ordinul 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi
resurselor privind aprobarea normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de
protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al
produselor petroliere (SNTCPP), acesta face parte din domeniul public de interes naţional, fiind de
importanţă strategică. In acelaşi act normativ se definesc:
Distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTCPP,
inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de
alta a acesteia.
Distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii
gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTCPP şi vecinătăţi. Aceasta se măsoară din axul
conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între
punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.
Conform actului normativ mai sus menţionat, zona de siguranţă pentru conductele de
benzină este de 2 x 100 m, iar pentru cele de motorină de 2 x 10 m, respectiv de 2 x 15m, pentru
cele de ţiţei.
Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă
constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi
construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate
publică, în condiţiile legii.
Amplasarea reţelelor de produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor
aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de
funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi
explozii.
De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii
18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în
imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de
siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea
fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi
63
exprese în acest sens.
Pentru corecta exploatare a conductelor de transport produse petroliere este necesar ca,
la fiecare punere în posesie, la întocmirea actelor de vânzare – cumpărare sau la eliberarea
Certificatelor de Urbanism să se indice servituţile, respectiv să se obţină avizul scris al:
SC PETROTRANS SA PLOIESTI – Str. Basarabilor nr. 7. La ora actuală conductele aparţinând
SNTCPP sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor, societatea PETROTRANS fiind în stare de
faliment. Chiar dacă o serie din conducte sunt în stare de conservare, trebuie cerut avizul
PETROTRANS pentru că ele conţin fluide inflamabile.
S.C. CONPET S.A. PLOIEŞTI – Str. Anul 1848 nr. 1-3 – Compartiment conducte - telefon
0244 401 354.
De asemenea, este necesară obținerea avizului Conpet pentru introducerea de terenuri în
intravilan, eliberarea de Autorizații de construire, avizarea de PUZ-uri, PUD-uri, extinderea,
modernizarea drumurilor pentru lucrările amplasate în vecinătatea conductei și a instalațiilor
deținute de SC Conpet SA.
Avizul obținut de la SC Petrotrans SA precizează faptul că în zonele de siguranță și protecție
ale conductelor de transport produse petroliere se interzice amplasarea de construcții.
Surse de energie regenerabilă
În zona comunei Bărăganul, ca surse regenerabile de energie (SRE) la ora actuală pot fi
utilizate cu diverse grade de eficienţă energia solară şi cea rezultată din arderea biomasei. Energia
eoliană constituie o resursă pentru implementarea căreia trebuie făcute studii şi măsurători in-situ.
Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin
creşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin
creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi
dezvoltarea mediului de afaceri.
In conformitate cu datele IICPE, ANM, ICEMENERG 2006, comuna Bărăganul din jud. Brăila
se află amplasată în zona I de radiaţie solară cu o intensitate a radiaţiei solare de circa 1150…1250
kWh/m2.an.
Pentru perioada de început, utilizarea energiei solare se poate face pentru prepararea apei
calde menajere în perioada de vară, urmând ca, pe măsura acumulării experienţei şi a apariţiei
unor noi echipamente, să se treacă la alte utilizări: încălzirea spaţiilor, producerea energiei
electrice, procese tehnologice, mică industrie.
64
Prepararea apei calde menajere se poate realiza prin montarea de captatoare solare pe
acoperişul clădirilor, în special a celor individuale. Instalaţiile sunt total ecologice, sursa este practic
inepuizabilă şi nu implică echipamente de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare.
O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor de a.c.m.
pentru 4 persoane în regim de conform mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în regim de
confort ridicat (120 litri/pers.zi). Chiar dacă prepararea a.c.m. cu energie solară este concentrată cu
precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară
montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică sau la reţeaua
electrică.
Problema stocării energiei acumulate este practic rezolvată fiind folosite sistemele folosite
la prepararea apei calde menajere prin sisteme clasice.
Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate
cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de
siguranţă şi confort această energie.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea
celulelor fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru
utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol,
pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului), scăderea
continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în
acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit nu doar ca
reclamă pentru zone agroturistice ecologice, ci şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă
şi educaţie în zonele izolate, fără reţele de alimentare cu energie electrică sau cu reţele cu
capacitate insuficientă sau cu fiabilitate redusă. Investiţiile care s-ar face în linii electrice de medie
şi joasă tensiune şi posturi de transformare s-ar putea face în sisteme fotovoltaice care să fie date
în custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul să le întreţină în bună stare de funcţionare.
Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc
şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul
energetic al biomasei în judeţul Brăila este de 135,71 TJ (din care 99,15% biomasă agricolă, restul
fiind biomasă forestieră) conform datelor IINL 2006. În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru
producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş,
reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, coji de
seminţe etc. O atenţie specială trebuie acordată rumeguşul rezultat de la tăierea şi fasonarea
lemnului care poate fi sinterizat (compactat) astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care
65
pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale şi care prezintă avantajul lipsei pericolului de
explozie pe care îl prezintă arderea rumeguşului. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică,
automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi
reducerea la minim a focăritului.
In ceea ce priveşte energia eoliană, pentru a fi rentabilă această utilizare, trebuie ca viteza
medie a vântului să depăşească 3,5 m/s, (optim fiind ca viteza vântului să fie cel puţin egală cu 4
m/s), la nivelul standard de 10 metri deasupra solului (la care, de altfel, se fac măsurătorile în
cadrul staţiilor meteorologice), viteze medii mai reduse ale vântului, respectiv sub 2 m/s făcând
zonele respective neinteresante din punct de vedere eolian.
In zona comunei Bărăganul, viteza medie anuală a vântului la 50 m deasupra solului este,
conform datelor ICEMENERG, de 5,5…6,5 m/s, iar potenţialul eolian de 2000…3000 kWh/m2.an.
Este de subliniat faptul că energia produsă în acest fel are costuri mai ridicate decât cele ale
energiei produse în centrale tradiţionale. Costurile de mentenanţă şi întreţinere fac ca energia să
fie mai scumpă, iar nefuncţionarea la viteza nominală de calcul a vântului reduce semnificativ
puterea instalată. Totodată, există costuri pe care investitorul nu le ia în considerare atunci când
implementează un astfel de proiect, de exemplu, necesitatea de a prevedea o capacitate de
rezervă. Construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea reţelelor,
creşterea volumelor de rezerve de putere, costuri cu activităţile noi plătite operatorului de
transport din sistem, costuri cu creşterea volumului dezechilibrelor din Sistemul Energetic Naţional.
Utilizarea resurselor de energie eoliană trebuie să fie precedată de studii de specialitate
amănunţite, măsurători pe o durată de timp mai îndelungată şi utilizări in-situ experimentale pe
scară mică sau experimentări în laborator utilizând teoria similitudinii înainte de a se trece la o
utilizare pe scară (mai) mare. Rezultatele obţinute într-o anumită zonă nu pot fi extrapolate în zone
chiar apropiate şi aparent asemănătoare din multe puncte de vedere.
De asemenea, trebuie avut în vedere şi care sunt posibilităţile de stocare şi livrare către
Sistemul Energetic Naţional a energiei electrice produse de turbinele eoliene sau dezechilibrele
produse în acestea în reţelele electrice.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă
cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a
energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru
funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în
paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru
evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.
66
2.10. PROBLEME DE MEDIU
Analiza critică a situaţiei existente
Disfunctionalităţi şi priorităţi în protecţia şi conservarea mediului
Pentru identificarea problemelor de mediu s-au luat în considerare activităţile potenţial
poluante şi cu posibilitate de a avea un impact important asupra mediului şi anume: activităţile
agricole şi activităţile economice productive. Impactul sectorului agricol asupra mediului se
datorează utilizării excesive a îngraşămintelor chimice, dar şi datorită aplicării necorespunzatoare a
pesticidelor, erbicidelor, fungicidelor, insecticidelor, etc.
Identificarea surselor de poluare
Pe teritoriul comunei Bărăganul, nu există surse majore de poluare neexistand activitate
industrială importantă în zonă. Principalii agenţi economici işi desfăşoara activitatea în domeniul
exploataţiilor agricole din sectorul vegetal, creşterii păsărilor creşterii şi comercializării ovinelor şi
bovinelor, producţiei şi comercializării seminţelor. O pondere însemnată o au însă şi activităţile de
comerţ cu produse alimentare şi industriale.
Astfel cele mai reprezentative unităţi productive ale localităţii sunt următoarele: S.C
AGROPROVENS S.A - agricultură, creştere păsări (cea mai mare fermă de struţi din ţară) şi S.C
HAYAN S.R.L îngrăşare şi comercializare animale (oi şi mânzaţi). Două societăţi agricole S.C VITAMIl
S.A şi S.C AGROSILVAL produc seminţe pentru nevoile proprii şi pentru vânzare.
Starea mediului şi a patrimoniului natural
a) Starea factorului de mediu AER
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în două grupe: surse naturale şi surse artificiale
(rezultate din activitea umană). Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse:
transporturi rutiere, sistemului gospodăresc de încalzire cu combustibil lemn şi cărbune,
construcţii, industria de morărit şi panificaţie, etc.
Sursele de poluare a aerului ca şi a apei pot fi difuze sau punctiforme. În continuare se vor
enumera doar o parte din aceste surse. Cea mai importantă sursa de poluare a aerului este emisia
de noxe prin ţeava de eşapament a autovehiculelor, cu preponderenţă a autovehiculelor vechi, în
special în zona adiacentă DN21 (E584). O altă importantă sursă de poluare a aerului o constituie
gazul de depozit degajat de depozitele neecologice de gunoi menajer. Componentele principale ale
gazului emis în atmosfera sunt metanul (55-60%) şi dioxidul de carbon (40-45%). Ca surse
punctiforme de poluare se menţionează şi coşurile de fum.
67
Zgomot
Nivelul de zgomot este acceptabil şi nu depăşeşte limitele impuse prin lege cu excepţia zonei
traversate de drumul national şi calea ferată.
b) Starea factorului de mediu APĂ
Localitatea Bărăganul nu dispune de nici un curs de apă curgător sau stătătoare, singurul
curs de apă din apropiere este râul Călmăţui.
- apa din panza freatica a fost afectată în decursul timpului de depunerile de deşeuri
depozitate haotic, inclusiv deşeurile de la creşterea animalelor, de asemenea, lipsa unui sistem de
colectare şi epurare a apelor menajere de la populaţie a condus la infiltraţii în acest strat acvifer
făcându-l nepotabil. Localitatea nu este echipată cu staţie de epurare a apelor uzate. În această
situaţie apele uzate menajere rezultate din locuinţele şi din obiectivele social-culturale racordate la
sistemul de alimentare cu apă, sunt evacuate în bazine vidanjabile. Restul locuitorilor folosind
latrine uscate.
O altă posibilă sursă de poluare atât a apei cât şi a solului o constituie conductele pentru
transportul produselor petroliere. La poluarea solului şi implicit a apelor subterane cu produse
petroliere trebuiesc luate în considerare atât caracteristicile poluanţilor (compoziţie, densitate,
vâscozitate, etc.) cât şi caracteristicile sistemului sol – subsol – ape subterane (compoziţia solului,
structura solului, umiditate, etc.). În general, toate produsele petroliere au densităţi mai mici decât
a apei (0,7-1,0 g/cm3), iar produsele mai grele (motorinele, uleiurile, combustibilii de focare, etc.)
au vâscozităţi mai mari decât apa. În cazul în care poluantul este nemiscibil şi mai uşor decât apa,
acesta atinge acviferul şi se întinde.
- apa din sistemul centralizat - Iniţial s-a propus ca alimentarea cu apă potabilă să fie realizată
prin 5 puţuri forate, însă în urma determinărilor de laborator s-a dovedit că apa provenită din
acestea este nepotabilă, fie din proasta execuţie a forajelor (necimentarea acviferelor superioare
poluate permite înfiltrarea în stratul de adâncime, fie datorită afectării şi a stratului de adâncime
din alte cauze). În această situaţie s-a optat pentru aducera apei potabile din comuna Victoria.
c) Starea factorului de mediu SOL
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite de la
societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile individuale şi prin exploatare
agricolă neraţională.
Soluri afectate de reziduurile zootehnice - Suprafaţa afectată de depozitarea dejecţiilor de la
68
fermele zootehnice este în continuă reducere, datorită reducerii efectivelor de animale.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor există un număr de 6 ţarcuri distribuite unitar pe
întreg teritoriul intravilan şi care apoi sunt depozitate la fosta ferma adiacenta DN21. Din această
locaţie deşeurile sunt transferate la depozitul ecologic regional Muchea.
Starea VEGETAŢIEI şi SPAŢIILE VERZI
Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este afectată de surse
de poluare majore. Actualmente în localitatea Bărăganul există amenajate ca spaţii verzi sau de
agrement un teren de fotbal recent modernizat, situat în vecinătatea primăriei, precum şi cateva
aliniamente vegetale de/a lungul străziilor mai importante. Principalele problemele legate de
spaţiile verzi se referă la suprafaţa redusă de spaţii verzi (0,57% din suprafaţa totală a intravilanului
existent) raportată la numărul de locuitori, precum şi amplasamentul acesteia spre ieşirea din
localitate, în partea de nord.
ZONE PROTEJATE
În comuna Bărăganu sunt prezente două arii de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0006
– Balta Tătaru, respectiv ROSPA 111 Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei cu importanţa speciala din
punct de vedere al speciilor de păsări ce cuibăresc şi se află în pasaj. Distanţă dintre obiectivele
planului şi aria naturală protejată este de aproximativ 500 m.
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
Fondul
construit şi
utilizarea
terenurilor
Existenţa unor enclave de extravilan in zone echipate tehnico-edilitar;
Existenta unor incompatibilităţi funcţionale (spitalul, centrul civic se află
în vecinătatea zonei industriale), lipsa unor zone de protecţie faţă de zonele
industriale/agricole, drumurile naţionale;
Terenuri destinate dezvoltării de locuinţe sau activităţi productive
neutilizate, sau slab utilizate (actualmente terenuri agricole);
Divizarea fizica a intravilanului datorită căii ferate Ţăndărei-Făurei, şi
generarea unor probleme de trafic datorită trecerii la nivel între aceasta şi
DN21;
Dezvoltarea centrului localităţii în zona căii ferate şi a E584 într-o zonă
69
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
aglomerată şi greu accesibilă datorită traversării căii ferate la nivel;
Desfăşurarea traficului de tranzit şi a traficului de mărfuri pe E584 şi în
perimetrul zonei centrale;
Fondul locuibil nu corespunde (parţial) din punct de vedere al siguranţei
în exploatare şi al confortului termic, a suprafeţelor şi dotării tehnico- edilitare;
Spaţii
plantate,
agrement şi
sport
Insuficienţa spaţiilor de agrement şi a spaţiilor verzi deschise
publicului;
Căi de
comunicaţie şi
transport
Traversarea întregii localităţi chiar prin zona centrală de către DN21
(E584), reprezintă un factor negativ privind siguranţa locuitorilor şi îngreunează
circulaţia pietonilor, constituind un impediment major în desfăşurarea
activităţilor sociale zilnice;
DN21 intersectează la nivel calea ferată, în această zonă se produc
strangulari fiind afectată fluiditatea traficului cu atât mai mult cu cât nu există
rute alternative în judeţ la traseul DN21;
Existenţa unui pasaj denivelat peste calea ferată în apropierea DN21A
având un statut juridic incert, fiind neîntreţinut şi neutilizat la capacitatea sa;
Capacitatea portantă a drumului naţional este depăşită cu până la 30% în
unele perioade alea anului;
Intersecţiile dintre trama majoră şi DN21(E584), DN21A nu sunt
amenajate corespunzător;
Reţeaua stradală atât cea majoră cât şi cea secundară este sub
dimensionată şi impropriu echipată;
Îmbrăcaminte din pietriş sau pământ pe aproximativ 95% din străzi;
Circulaţia pietonală se face adeseori pe carosabil doarece un procent
foarte mic din străzi au trotuare amenajate;
Starea tehnica a DJ211B este rea, acesta are durata de serviciu expirată
de peste 10 ani. Nu au fost executate lucrări de ranforsare şi aducerea la nivelul
cerinţelor actuale de trafic, în special cel greu;
Amenajarea actuală a intersecţiilor nu asigură relaţiile de stânga în
condiţile păstrării unei viteze constante, condiţii de trafic fluent pentru tranzit al
70
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
comunei;
Nu există amenajate noduri intermodale de transport lângă gara CFR;
Echipare
edilitară
Sistemele de irigaţii şi desecări existente nu funcţionează decât în mică
măsură, iar marea majoritate a staţiilor de pompare sunt degradate şi
descompletate;
Apa subterană prelevată din cele 6 puţuri forate pe teritoriul comunei nu
se înscrie în normele de calitate prevăzute în legislaţia în vigoare;
Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurarea a apelor uzate;
Gradul de uzură fizică şi morală a echipamentelor primare şi secundare
din staţiile de transformare;
Reţeaua de joasă tensiune este parţial echipată cu conductoare izolate
torsadate (în zona centrală), în rest fiind de tip clasic, cu conductoare neizolate;
Reţelele de joasă tensiune existente, utilizate pentru iluminatul public,
nu asigură nivelurile de iluminare prevăzute în normative;
Lipsa unei izolări termice corespunzătoare a locuinţelor
Lipsa reţelei de distribuţie a gazelor naturale datorate şi distanţei mari
faţă de magistralele de gaze naturale (40km);
Depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi
prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.
Probleme
de mediu
Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere
şi lipsa unei paltforme de colectare selectivă a deşeurilor;
Apa din puţurile de captare de pe teritoriul comunei nefiind potabilă, s-a
decis alimentarea din sistemul de alimentarea cu apă al comunei Victoria;
Reţeaua de canalizare lipseşte;
Posibilitatea de poluara a solului cu produse petroliere ca urmare a
defecţiunilor apărute la conducte sau a deteriorării acestora de către infractori;
Zona adiacentă DN21 unde există un trafic auto mai intens prezintă o
poluare atmosferică şi fonică mai ridicată;
Lipsa perdelelor vegeteale de protecţie de-a lungul DN21;
Dezvoltare
economică
Raportat la numărul de salariţi şi la cifra de afaceri comuna Bărăganul
este o comună monofuncţională, dependentă de sectorul primar (agricultură -
71
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
un sector cu valoare adăugată scăzută;
Comuna este amplasată într-o regiune de câmpie, propice dezvoltării
agriculturii pe suprafeţe mari cu mijloce moderne;
Slaba utilizare a reţelei de irigaţii existente;
Practicarea unei agriculturi de subzistenţă, doar în cadrul gospodărilor,
deşi localitatea dispune de o suprafaţă de peste 90% terenuri arabile şi păşuni;
Proprietaţi agricole sunt fărămiţate, greu de exploatat în mod eficient, cu
mijloace moderne;
Venituri reduse obţinute de cei care se ocupă exclusiv din cultivarea
pământului;
Dotare tehnologică slabă, care nu permite obţinerea unei productivităţi
ridicate în exploataţiile agricole;
Lipsa asociaţiilor între producătorii locali, în vederea practicării unei
agriculturi moderne;
Spaţii insuficiente de păstrare şi de depozitare a recoltelor;
Absenţa unităţilor economice din sectorul secundar afectează negativ
dezvoltarea economică a comunei;
Insuficienţa echipării dotărilor sanitare şi de învăţământ (număr de
laboratoare şcolare, dotări, modernizarea aparaturii, etc).
Evoluţie
demografică
Tendinţă de scădere a volumului populaţiei de la 3568 locuitori în 2002 la
3318 locuitori în 2009 (circa -7%);
Ponderea populaţiei vârstnice înregistrează valori peste media
judeţeană;
Indicele vitalităţii populaţiei: 0,73, aflat sub pragul care asigură înlocuirea
generaţiilor;
Raport de dependenţă după vârstă superior ca valoare mediei judeţene,
ceea ce presupune o sarcină socială mai mare asupra populaţiei comunei faţă de
cea suportată de populaţia judeţului;
Spor natural şi migratoriu negativ la nivelul anului 2008 şi spor anual
negativ la nivelul anului 2009;
Slabă reprezentare a popolaţiei ocupate în populaţia totală a comunei şi
72
DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI
o extrem de redusă ocupare în sectorul secundar (circa 5% din totalul populaţiei
ocupate);
Doar circa o cincime din populaţia ocupată este şi salariată, în perioada
2002 – 2008 înregistrând o scădere a ponderii salariaţilor în populaţia totală;
Creştere a numărului de şomeri în perioada august 2009 – iulie 2010;
Pondere ridicată a populaţiei fără şcoală absolvită;
Slab nivel educaţional al populaţiei comunei corelat cu o scădere
continuă a volumului populaţiei şcolare.
2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI
Cerinţele şi opţiunile populaţiei privesc în primul rând creşterea standardului de viaţă la un
nivel comparabil cu cel din regiunile UE, ceea ce constituie şi obiectivul general al dezvoltării
comunei Bărăganul.
În îndeplinirea acestui obiectiv general, primăria are ca obiective pentru următoarea
perioadă de 5-10 ani realizarea următoarelor:
Garantarea condiţilor pentru crearea unor activităţi rentabile în agricultură;
Împădurirea terenurilor neproductive şi a terenurilor degradate;
Optimizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;
Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din
Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate;
Optimizarea sistemului de sănătate local;
Garantarea accesului neângrădit al populaţiei şi al consumatorilor economici la
infrastructură (apă, distribuţie gaze, căi de transport);
Dezvoltarea turismului şi a sectorului conex;
Adaptarea la standardele europene a şcolilor şi grădiniţelor;
Combaterea excluderii şi dezechilibrelor sociale, creşterea ratei de ocupare prin
creerea de noi oportunităţi investitionale.
Aceste obiective au fost preluate din strategia de dezvoltare locală a comunei Bărăganul.
73
2.13. CONCLUZII
2.13.1. Stadiul de îndeplinire a reglementărilor din PUG-ul existent.
74
Planul urbanistic general al comunei Bărganul aflat în vigoare a fost realizat în anii 1999-
2000 de către I.P. Prodomus Brăila. În ultimii 10 ani de la momentul realizării acestui plan urbanistic
comuna nu a suferit modificări radicale, care să-şi lase amprenta în mod vizibil asupra localităţii.
Astfel s-au putut identifica două categorii de atitudini-intervenţii faţă de regelmentările
PUG-ului existent, şi anume:
Păstrarea funcţiunilor propuse prin regelmentările PUG-ului existent, categorie de
intervenţie întâlnită în trupul principal, şi care se referă în special la materializarea reglementărilor
din PUG 2000. Cazurile concrete sunt PUZ cartier Bărăganul – zonă rezidenţială, conversia fostelor
ferme agricole situate în zona primăriei şi a DN21A în zone de servicii pentru agricultură şi acivităţi
productive. O categorie aparte o constituie terenurile libere aflate în intravilan încă din PUG-ul
2000 (zona Spicul, zona primăriei) şi cărora, deşi le-au fost propuse funcţiuni urbane (locuire,
activităţi productive) încă nu au fost ocupate. Reglementările PUG-ului 2010 vor trebui să
stabilească statutul şi funcţiunile acestor terenuri – fie vor rămâne în intravilan dar vor căpăta
funcţiuni viabile, atractive, fie vor fi excluse din intravilan redevenind terenuri destinate agriculturii.
În ceea ce priveşte extinderile intravilanului solicitate prin PUG-ul realizat în 2000 se
poate constata că o parte din acestea au fost ocupate, este vorba despre terenurile proprietate
privată aflate în proximitatea DN21A, cât despre terenurile primăriei introduse în anul 2000 aflate
în vestul localităţii se poate constata că momentan nu au fost ocupate.
Schimbarea reglementărilor şi a funcţiunilor propuse de PUG-ul 2000, categorie de
intervenţii care marcheză noile tendinţe de dezvoltare a localităţii, şi anume diversificarea
activităţilor agricole (fermă de struţi), producerea de energie folosind surse regenerabile, protecţia
mediului şi a localităţii – propuneri împăduriere terenuri agricole degradate. De regulă aceaste
intervenţii se desfăşoară pe terenuri libere, atât în intravilanul existent cât şi în extravilan.
Pe baza celor două categorii de atitudini asupra PUG-ului existent se pot creiona
următoarele tendinţe de dezvoltare a localităţii:
Dezvoltarea agriculturii, sporirea competitivităţii si profitabilităţii acesteia,
realizată prin diversificarea servicilor pentru agricultură, diversificarea culturilor şi a raselor de
animalele crescute (fermă de struţi), realizarea de noi ferme în extravilan (trup2), retehnologizarea
sau conversia fermelor existente (depozitare, comerţ cu animale, producţie seminţe). Această
tendinţă produce anumite mutaţi favorabile şi asupra zonelor învecinate în sensul elimnării unor
surse de poluare şi disconfort.
75
Producerea de energie folosind surse regenerabile, axată în special pe valorificarea
radiaţiei solare şi a forţei vântului. Astfel în comuna Bărăganul au fost întocmite şi aporpbate un
număr de patru parcuri fotovoltaice.
Îmbunătăţirea calităţii locuirii şi a factorilor de mediu, tendinţă materializată prin
realizarea sistemului public de alimentare cu apă, modernizarea unui procent însemnat de străzi,
modernizarea şcolilor, a spitalului şi a terenului de sport dar şi împădurirea unei suprafeţe de 19,5
ha din nordul localităţii. În ceea ce priveşte dezvoltarea de noi locuinţe se poate observa că
principalul iniţiator pentru dezvoltarea unor noi cartiere de locuit este autoritatea locală care a
realizat un PUZ de locuinţe pentru tineri, şi a pus la dispoziţie terenuri pentru construirea
locuinţelor pentru specialiştii (în conformitate cu programul iniţiat de MDRT).
2.13.2. Diagnostic
Localitatea Bărăganul este o comună cu un caracter agrar, aflată la limita de sud a judeţului
fiind amplasată în zona de influenţă a oraşului Însurăţei, alături de comunele Ciocile, Roşiori, Ulmu,
Cireşu, Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Stăncuţa, Tufeşti, Viziru.
Comuna Bărăganul beneficiază de o accesibilitate sporită datorită poziţionării sale - la
intersecţia a două drumuri naţionale DN21 (E584) cu DN21A, a unui drum judeţean şi a căii ferate
ce asigură legătura între Galţi - Constanţa şi între Constanţa – Buzău, poziţie însă nevalorificată la
întreaga sa capacitate. Totodată această accesibilitate prezintă şi câteva aspecte negative la nivelul
intravilanului şi anume: divizarea localităţii datorită căii ferate, trafic îngreunat şi poluare datorită
tranzitului de pe DN21 (E584). Însă o parte din aceste probleme ar putea fi rezolvate prin utilizarea
podului rutier peste calea ferată situat în partea de est a localităţii, care ar putea redirecţiona
tranzitul autovehiculelor spre zonele mai puţin dezvoltate, ocolind astfel centrul localităţii.
Datorită problemelor de ordin juridic, necunoscându-se cine este proprietarul şi cine îl
poate administra, acest pod nu este utilizat la capacitate maximă fiind folosit doar de localnici şi de
conducătorii auto care ştiu de existenţa lui, de asemenea, necesită reparaţii capitale.
În ceea ce priveşte activitatea economică principala problemă este legată de caracterul
monofuncţional al comunei şi anume dependenţa de agricultura de subzistenţă, practicată
individual de fiecare proprietar pe parcela lui, fără mijloace moderne şi neutilizând sistemul de
irigaţii şi desecări existent. Această dependenţă faţă de agricultura de subzistenţă este justificată
prin lipsa oportunităţilor de pe piaţa muncii, de restructurarea sectorului industrial atât din
comună cât şi din zonele învecinate, de slaba dezvoltare a sectorului de servicii, distanţa mare faţă
de un centru urban de mari dimensiuni (peste 30km), lipsa unor atracţii turistice. Cumulul acestor
76
probleme a dus la extinderea acestui tip de agricultură, la creşterea numărului de şomeri care lipsiţi
de alte mijloace de a-şi asigura o existenţă decentă au ales să emigreze, ducând astfel în mod direct
la creşterea raportului de dependenţă demografică (867 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin
la 1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 604 la nivelul judeţului Brăila).
Această migraţie a populaţiei tinere coroborată cu un spor natural negativ au accentuat
fenomenul de îmbătrânire demografică, şi au dus la scăderea valorii indicelui vitalităţii populaţiei:
aflat sub pragul care asigură înlocuirea generaţiilor, pe termen lung ducând la grave dezechilibre
demografice şi sociale.
Pe lângă veniturile reduse obţinute din practicarea agriculturi de subzistenţă, se constată şi
o subutilizare a terenurilor agricole şi a sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente (care
reprezintă unele dintre principalele atuuri ale comunei). Totuşi se constată că există un anumit
intres pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne, fapt remarcat prin existenţa unui număr de 3
societăţi agricole care împreună lucreză cca. 40% din terenul agricol al localităţii. Totodată aceste
societăţi au început sa-şi diversifice activitatea (comerţ cu animale şi seminţe, depozite şi servicii
pentru agricultură, noi specii de animale crescute - struţi).
Un factor încurajator pentru dezvoltarea localităţii îl constituie şi apariţia unor investitori
interesaţi de utilizarea surselor de energie regenerabilă (elaborarea a 3 PUZ-uri pentru parcuri
fotovoltaice). De asemenea, este de remarcat şi disponibilitatea autorităţilor locale de a încuraja
acest tip de dezvoltări (prin concesionarea unor terenuri în suprafaţă de peste 20ha pentru
realizarea unor asemenea dezvoltări).
Totodată pe lângă acest sprijin acordat dezvoltării segementului energetic, se poate observa
şi interesul autorităţilor locale pentru îmbunătăţrea calităţii locuirii prin finalizarea sistemului de
alimentare cu apă, modernizarea unor străzi, reabilitarea şcolilor a dispensarului şi a terenului de
sport, precum şi plantarea terenurilor agricole degradate din nordul localităţii pe o suprafaţă de
19ha. Aceste acţiuni corelate cu realizarea unor parcelări pentru tineri şi specialişti fac parte din
strategia autorităţilor locale de a menţine tineri în localitate şi de a le îmbunătăţi condiţile de viaţă.
Însă pentru a realiza o dezvoltare viabilă şi de durată, aceste acţiuni vor trebui corelate cu
proiecte şi strategi menite a atrage noi investitori care să diversifice activităţile economice, să
creeze noi locuri de muncă, să ofere alternative viabile forţei de muncă tinere. De asemenea, este
importantă şi participarea în mod activ la formularea unor strategi comune şi a unor parteneriate
cu localităţile învecinate din cadrul grupului local de acţiune, având ca obiective atragera fondurilor
comunitare.
77
Aceste măsuri de dezvoltare socio-economice vor trebui susţinute şi de
rezolvarea/ameliorarea unor probleme ale cadrului construit şi ale tramei stradale respectiv
aglomeraţia, poluarea şi traficului greu din zona centrală şi zona adiacentă DN21, divizarea
localităţii şi accesibilitatea greoaie datorită trecerii la nivel cu calea ferată, lipsa sistemului de
canalizare şi a reţelei de alimentare cu gaze naturale, existenţa unor incompatibilităţi funcţionale,
insuficienţa spaţilor verzi şi de agrement.
După cum se poate observa localitatea beneficiază de câteva atuuri importante
(accesibilitate sporită, mari suprafeţe agricole, potenţial pentru energiile regenerabile) însă
neutilizate la capacitate maxima. Dacă va reuşi să utilizeze aceste elemente într-un mod eficient şi
în cooperare cu localităţile vecine va reuşi să îşi rezolve/amelioreze şi problemele sale legate de
traficul îngreunat şi aglomeraţie, de incompatibilităţile funcţionale, de migraţia tinerilor, de lipsa
locurilor de muncă, de calitatea locuirii.
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE:
Reactualizare PUG Bărăganul s-a efectuat ţinând cont de următoarele studii de
fundamentare:
Documentar istoric, Muzeul Brăilei, 2010;
Studiul geotehnic şi de risc, ing. Roland Guip, 2010;
Probleme de mediu şi îmbunătăţirea calităţii acestuia, ing. Al. David, 2010;
Echiparea edilitară – alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii,
ing. Fl. Chiperi, 2010;
Echiparea edilitară – alimentarea cu energie termică, ing. D. Zaharescu, 2010;
Echiparea edilitară – gospodăria apelor, ing. M. Dorobanţu, 2010;
Echiparea edilitară – organizarea circulaţiei, ing. C. Baltuta, 2010;
Studiu de fundamentare privind extinderea intravilanului, urb. C.M. Olteanu,
arh. E. Jelea, 2010;
Studiu de fundamentare socio – economic, soc. A. Pop., ec. N. Vintilă, 2010;
Ridicarea topografică executată de SC Agroimobiliara SRL, 2010.
Concluziile acestor studii vor fi prezentate pe larg în capitolele următoare.
78
3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI:
Dezvoltarea comunei Bărăganul va respecta în general statutul actual de localitate rurală
cu grad de influenţă intercomunală aflată în zona de influenţă a oraşului Însurăţei. Astfel se
preconizează a respecta în general coordonatele actuale şi anume:
Centru cu capacităţi de producţie agricole importante care necesită sprijin pentru
dezvoltare
Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea activităţilor de servicii şi construcţii,
servicii pentru agricultură
Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere ca alternativă la
activităţile agricole, precum şi a surselor de energie regenerabile (solară, eoliană)
3.2.1. Elemente din planurile de amenajare a teritoriului naţional
Din secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate prin lege, rezultă
pentru zona în care este situat teritoriul administrativ al comunei Bărăganul, următoarele aspecte
caracteristice:
Dezvoltarea reţelei de căi rutiere şi feroviare conf. Secţiunii I Reţele de Transport:
axă de dezvoltare de importanţă naţională/regională şi internaţională: DN 21(E58 4) drum
expres propus - Brăila - Slobozia- Călăraşi.
Zone de risc natural:
Conform anexelor 4 şi 4a din legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – zone de risc natural, coumna Bărăganul nu este încadrată
în zone afectate de riscuri naturale (inundaţii sau alunecări de teren), exceptând cutremurele de
pământ.
Legea nr. 171 din 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a II-a – Apa – Apă pentru irigatii:
Suprafeţe existente amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări, în sisteme peste 1000ha.
79
Propuneri în plan spaţial ce decurg din documentaţiile de ordin superior:
Domeniul Propuneri spaţiale Doc. de ordin
superior
Căi de comunicaţii axă de dezvoltare de importanţă naţională/
regională şi internaţională : DN 21(E58 4) drum expres
propus – Brăila - Slobozia - Călăraşi
axe de importanţă judeţeană Jirlău - Ulmu - Dudeşti –
Bărăganu - Victoria - Berteştii de Jos - DJ 211B
PATN Sec I
PATJ Brăila
Dezvoltarea
funcţiunilor
economice
zone propuse pentru diversificarea economiei rurale
prin dezvoltarea activităţilor de servicii şi construcţii,
servicii pentru agricultură
localităţi în care activitatea industrială nu este viabilă
şi necesită măsuri de reconversie
valorificarea în condiţii de protejare a mediului a
resurselor petroliere ca alternativă la activităţile
agricole, precum şi a surselor de energie regenerabile
(solară, eoliană)
localităţi rurale în care este necesară susţinerea
dezvoltării în vederea sporirii rolului de servire
teritorială
PATJ Brăila
Dezvoltarea
agriculturii
centre cu capacităţi de producţie agricole importante
care necesită sprijin pentru dezvoltare
protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar
modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea
diversificării activităţilor agricole
suprafeţe existente amenajate cu lucrări de irigaţii şi
desecări, în sisteme peste 1000ha
PATJ Brăila
PATN Sec II
80
Domeniul Propuneri spaţiale Doc. de ordin
superior
Dotări publice îmbunătăţirea dotărilor de cultură - Crearea de noi
dotări de tip club/casă de cultură cu funcţiuni
polivalente destinate tinerilor/vârstnicilor în localităţile
rurale
asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi
agrement prin crearea bazelor sportive şi de agrement
în zonele cu potenţial turistic
îmbunătăţirea serviciilor de sănătate – reabilitare şi
modernizare dispensar medical
PATJ Brăila
Echipare tehnico-
edilitară
îmbunătăţirea calităţii apei – et II - realizarea unor
staţii de epurare
îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi
canalizare a apelor uzate în localităţi - Realizarea
sistemului de canalizare
PATJ Brăila
Protecţia şi
conservarea mediului
îmbunătăţirea condiţiilor de locuit prin creşterea
suprafeţelor împădurite, a perdelelor de protecţie şi prin
amenajări peisagistice în zonele de agrement
PATJ Brăila
Măsuri destinate
ameliorării/ eliminării
riscurilor naturale
UAT amplasate în zone pentru care intensitatea
seismică este minimum VII (exprimată in grade MSK)
PATN Sec V
Potenţial de dezvoltare:
Accesibilitate sporită datorită amplasării localităţii la intersecţia a două drumuri naţionale
DN21 (E584) cu DN21A, precum şi intersecţia cu DJ211B, de asemenea, comuna este străbătută şi
de calea ferată Ţăndărei-Făurei ce asigură legături între Brăila-Constanţa, respectiv, Buzău-
Constanţa;
Poziţionarea localităţii pe o axă de importanţă naţională - drumul european E584, fiind
principalul şi cel mai scurt drum dinspre Moldova către A2 (Bucureşti - Constanţa); de asemenea,
localitatea este poziţionată şi pe o axă de importanţă judeţeană – Jirlău – Ulmu – Dudeşti –
Bărăganul – Victoria – Berteştii de Jos; pe traseul DJ 203, DJ 211, DJ 211B ce asigură legătura între
comunele periferice din vestul şi sudul judeţului;
81
Conform PATJ Brăila drumul european E584 este propus spre modernizare, iar traseul
autostrăzii Galaţi - Călăraşi este propus a traversa teritoriul administrativ al comunei pe la vest de
actualul intravilan – sporind astfel accesibilitatea comunei şi ducând astfel la impulsionarea
dezvoltării activităţilor de depozitare şi a serviciilor;
Procent important de terenuri agricole (peste 90%), relief şi condiţii pedologice favoriabile
practicării unei agriculturii mecanizate;
Suprafeţe agricole amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări însumând suprafeţe de peste
1000ha;
Existenţa unui număr mic de investitori privaţi care exploateză cca. 43% din suprafaţa
agricolă a comunei;
Vecinătatea cu localităţi ce relizează producţii agricole superioare faţă de comuna
Bărăganul însă având o accesibilitate dificilă şi de regulă tranzitând localitatea analizată;
Existenţa unor spaţii de depozitare a producţiei agricole realizate în perioada comunistă
care ar putea fi utilizate la întreaga lor capacitate, situate în apropierea căii ferate şi a DN21;
Condiţii climatice favorabile producţiei de energie pe baza surselor regenerabile (solară,
eoliană)
Existenţa unor investitori privaţi interesaţi de aceast tip de dezvoltare, precum şi sprijinirea
dezvoltării unor asemenea proiecte prin concesionarea unor terenuri de peste 20ha de către
autorităţile locale;
Amplasamentul staţiei electrice în apropierea unor mari suprafeţe de terenuri libere
nefavorabile agriculturii (zone de băltire);
Populaţia activă a comunei ar putea fi un atuu în dezvoltarea activităţilor economice, prin
proporţia mare a populaţiei în vârstă de muncă;
Priorităţile de intervenţie vizează o perioada de timp de 5-10 ani şi propun proiecte
realizabile din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat, fonduri din parteneriate public – privat
sau fonduri europene. Dezvoltarea durabilă, echilibrată a localităţii în contextul acutual presupune
realizarea unor parteneriate în vederea identificării unor resurse financiare care să rezolve cele mai
stringente probleme legate de:
asigurarea echipării edilitare şi modernizarea infrastructurii rutiere pentru atragerea de noi
investitori prin - extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, precolectarea deşeurilor
menajere, modernizarea alimentării cu energie electrică modernizarea drumurilor şi asigurarea
acceselor în noile zone dezvoltate;
82
diversificarea dotărilor prin aducerea acestora la standarde europene: noi spaţii comerciale,
dezvoltarea serviciilor; precum şi extinderea acestora;
accesarea fondurilor europene atât de către consiliul local cât şi de către investitorii privaţi
ce doresc a realiza invstiţii în localitate.
Tabelul următor prezintă principalele măsuri şi intervenţii corelate cu obiectivele de
dezvoltare a Consiliului Local al comunei Bărăganul şi cu principalele propuneri ce decurg din
documentaţiile de ordin superior:
DOMENII MASURI / INTERVENTII
Fondul construit
şi utilizarea
terenurilor.
Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan
(inclusiv echiparea edilitară a acestora) precum şi a enclavelor de
extravilan aflate în zonele echipate tehnico-edilitar
Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea economică a localităţii
(realizarea de noi zone de activităţi productive nepoluante, zone de
servicii pentru transportatori, etc)
Asigurarea resurselor necesare de teren pentru dezvoltarea de
locuinţe pentru tineri (zona noului centru civic)
Modernizarea şi diversificarea serviciilor şi dotărilor publice existente
Renovarea locuinţelor şi a elementelor construite, cu valoare
ambientală/arhitecturală/tradiţonală precum şi protejarea acestora
Realizarea unei zone de servicii pentru transportatori adiacent DN21
Realizarea unor zone de activităţi productive nepoluante respectiv a
unor zone de servicii pentru agricultură în enclavele de extravilan
existente între sate
Eliminarea/reducerea incompatibilităţilor funcţionale din nordul
satului prin relocalizarea centrului civic şi creearea unor perdele vegetale
de protecţie
Modernizarea pasajului rutier existent peste calea ferată precum şi
realizarea a încă unui pasaj pietonal în zona str. Mesteacănului
Spaţii plantate,
agrement şi
sport
Realizarea unor spaţii verzi şi de agrement în noul centru civic propus
(cca.30%)
Realizare perdelelor verzi de protecţie faţă de zonele de activităţi
productive şi faţă de drumurile naţionale şi calea ferată
Organizarea de spaţii de joacă pentru copii
83
DOMENII MASURI / INTERVENTII
Extinderea zonelor împădurite pe terenurile agricole degradate şi de-a
lungul canalelor de irigaţie/desecări (extravilan)
Căi de
comunicaţie şi
transport
Modernizarea prioritară a străzii Dudeşti (tronson între str. Doiceşti şi
str. Ţăndărei), şi a pasajului denivelat peste calea ferată existent în
vederea dirijării traficului rutier în afara zonelor aglomerate;
Studierea posibilităţii realizării unei variante de ocolire a localității
utilizând pasajului existent peste calea ferată (etapă îndepărtată)
Realizarea de reparaţii, consolidarea pasajului denivelat peste calea
ferată (în urma unor expertize de specialitate);
Realizarea de străzi colectoare pentru evitarea intersecţiilor foarte
dese cu drumurile naţioanale (în special în zonele neconstruite din estul
localităţii);
Modernizarea arterelor componente din trama majoră;
Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor :
o DN21 cu DN21A
o Str.Doiceşti cu Str. Victoriei
o Str.Doiceşti cu Str. Spicului
o Str.Doiceşti cu Str. Dudeşti
o Str.Doiceşti cu Str. Farmaciei
o Str.Dudeşti cu Str. Colibri
o Str.Colibri cu Str. Bradului şi Str.Frasinului
o Str. Mesteacănului cu Str. Prunului şi Str. Frasinului
o Str. Victoriei cu Str. Ţăndărei
Echipare edilitară Înfiinţare reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate
Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă
Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii şi de desecări
existente
Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie de medie şi joasă
tensiune
În zona centrală a localităţii se propune realizarea reţelelor electrice
subterane
Înlocuirea branşamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR
84
DOMENII MASURI / INTERVENTII
Înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton
Extinderea reţelei de telefonie
Extinderea reţelelor de distribuţie în zonele propuse a avea o
dezvoltare urbanistică în urmatorii ani
Rezervarea de terenuri pentru posturile de transformare, staţii de
pompare precum şi a zonelor de securitate aferente acestora, terenuri
care să facă parte din domeniul public
Probleme de
mediu
Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de
protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de
infrastructura edilitară, fară asigurarea echipării corespunzătoare
conform legiilor şi normelor în vigoare
Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de
poluare, care să respecte distanţele normate de protecţie şi evitarea
amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi generatoare de
poluare (în apropierea zonelor de locuinţe)
Colectarea separată a deşeurilor
Reducerea poluării atmosferice şi fonice prin devierea traficului greu şi
de tranzit ce traversează intravilanul comunei
Mărirea suprafeţelor zonelor verzi/împădurite prin împădurirea
terenurile agricole degradate, ce pot avea pe lângă funcţia de protecţie a
localităţii şi funcţiuni de agrement şi recreere
Reabilitarea spaţiilor verzi existente precum şi realizarea unor perdele
verzi de protecţie în jurul incintelor agro-industriale şi de-a lungul
drumurilor DN 21, DN21A, calea ferată
Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii
emisiilor de noxe în atmosferă
Dezvoltare
economică
Realizarea unor asociatii ale deţinătorilor de terenuri agricole în
vederea realizării unei agriculturi moderne
Utilizarea sistemelor de irigaţie şi desecări existente
Înfiinţării de mici unităţi economice cu profil industrial şi de prelucrare
a produselor agricole
85
DOMENII MASURI / INTERVENTII
Dezvoltarea unor sere moderne pentru producţia de
legume
Dezvoltarea unor ferme cu caracter ecologic
Dezvoltarea unor ferme care să valorifice plantele
aromatice
Construirea unor spaţii de depozitare multi-
funcţionale
Dezvoltarea industriei energetice axate pe obţinerea
energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, biomasă)
Dezvoltarea comunei axată pe obţinerea unor
finanţări din fondurile nerambursabile
Promovarea antreprenoriatului, ca forţă motrice a
economiei locale, prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care
încep să administreze o afacere
Evoluţie
demografică
Creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii
forţei de muncă (inclusiv conversie profesională)
Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor
programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor
Îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi
tehnice în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele
pieţei
Asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate dedicate
familiilor tinere cu copii şi persoanelor vârstnice şi dezvoltarea serviciilor
de asistenţă socială
Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi
instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională
Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor
familii
86
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU
Comuna Bărăganul se află poziţionată la limita sudică a judeţului în zona de influenţă a
oraşului Însurăţei precum şi a municipiului Slobozia din judeţul Ialomiţa. Localitatea beneficiază de
o accesibilitate sporită dată de poziţionarea la intersecţia a două axe de dezvoltare, şi anume o axă
de dezvoltare interjudeţeană Brăila – Slobozia (traseul DN21), precum şi o axă de dezvoltare
judeţeană propusă prin PATJ-ul în vigoare, Jirlău-Ulmu-Dudeşti-Bărăganul-Victoria-Berteştii de Jos
(traseul DJ211B), fiind astfel un important nod de transporturi al judeţului. Totodată, această
carcateristică va fi amplificată prin transformarea DN21 în drum express ce va asigura legătura
între Brăila şi Călăraşi.
În ccea ce priveşte poziţia localităţii în cadrul reţelei de localităţi a judeţului Brăila se poate
afirma că această comună se află localizată în zona sud-estică, având ca puncte de dinamism
economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei, Ciocile, Roşiori, Ulmu,
Zăvoaia, Dudeşti, Victoria, Berteştii de Jos, Tufeşti, Viziru – zonă axată pe dezvoltarea activităţilor
agricole în special şi a servicilor.
87
Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu şi pentru asigurearea unei dezvoltări echilibrate şi
durabile, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ şi a relaţiilor de
interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun:
realizarea unor parteneriate (forme de asociere intercomunale) pentru realizarea unor
strategii comune de dezvoltare şi accesare a fondurilor europene, în acest sens Baraganul împrună
cu 14 localităţii pornind de la Chişcani, până la Stăncuţa şi în continuare Bărăganul şi Însurăţei, au
format Grupul de acţiune locală Muşeţeanca pentru întocmirea strategiei de dezvoltare locală;
cooperarea intercomunală pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea
resurselor naturale şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, gospodărirea
deşeurilor. Astfel datorită calităţii slabe a sursei de apă, comuna Bărăganul şi-a asigurat
alimentarea sistemul de apă prin branşarea la reţeaua de apă potabilă a comunei Victoria. Alte
acţiuni vizând îmbunătăţirea condiţiilor de mediu vizează şi realizarea unor perdele vegetale de
protecţie (conf. Studiului de fundamentare de peisaj privind amenajarea peisagistică a judeţului
Brăila) dezvoltate de-a lungul drumurilor naţionale şi a căii ferate. Totodată se propune
continuarea împăduririi terenurilor agricole degradate şi posibilitatea dezvoltării agrementului în
aceste zone precum şi conectarea acestora la traseele turistice propuse prin PATJ Brăila (zona
agorturistică din sudul judeţului, respectiv zona balneară). Astfel datorită locaţiei sale comuna
Bărăganul poate fi un centru de distribuţie turistică pentru zonele Roşiori Dudeşti respectiv
Victoria, Berţeşti de Jos.
colaborarea cu localităţile învecinate cu potenţial ridicat în vederea dezvoltării unei
agriculturi moderne. Această agricultură modernă ar presupune realizarea unor asociaţii ale
producătorilor, utilizarea sistemelor de irigaţii, mecanizarea, şi realizarea unor reţele de distribuţie,
prelucrare şi comercializare. Astfel localitatea Bărăganul beneficiind de o accesibilitate sporită
poate deveni unul dintre principalele centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole din
sudul judeţului. Totodată localitatea îşi poate valorifica şi potenţialul agricol existent axat pe
producţia legumelor şi a cerealelor.
88
Alte acţiuni ce necesită colaborarea intercomunală se referă la:
realizarea unor zone de activităţi comune sau în parteneriat, încurajarea dezvoltării unor
activităţi/funcţiuni complementare, (industrie nepoluantă, spaţii de depozitare şi servicii pentru
transportatori, agroturism, activităţi meşteşugăreşti şi manufacturiere, protejarea patrimoniului
ţărănesc şi a cadrului natural)
extinderea localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor privind infrastructura şi
utilităţile necesare noilor zone de dezvoltare;
respectarea zonificării intravilanului localităţilor învecinate şi evitarea realizării unor
incompatibilităţi funcţionale.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR
Dezvoltarea economică durabilă, în armonie cu mediul înconjurător, este o cerinţă
obligatorie a societăţii contemporane. Autorităţile locale din Bărăganul au înţeles prioritatea
dezvoltării unor proiecte de mediu, cu efecte pozitive, pe termen mediu şi lung, asupra întregii
89
comunităţi. Nevoia de a avea un spaţiu de agreement, nevoia de aer curat, dar şi de precipitaţii, au
determinat demararea unui program de reconstrucţie ecologică, prin împădurirea unei suprafeţe
de 19,5 hectare. După cum se ştie, pădurea are multiple funcţii: de protecţie a mediului (protecţie
hidrografică, protecţie anticorozivă, protecţie climatică), funcţie socială (protecţie igenico-sanitară,
funcţie recreativă, funcţie estetico-peisagistică, ştiinţifică), funcţie de producţie (producţie de
biomasă vegetală, producţie de biomasă animală).
Prin accesarea de fonduri europene, se pot înfinţa diverse plantaţii, de nuc, alun, precum şi
alţi arbori şi arbuşti pentru fructe, autohtoni sau adaptaţi la condiţiile pedoclimatice ale zonei.
Comuna Bărăganul trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare rurală, în care se poate
urmări drept obiectiv trecerea de la ruralul tradiţional la ruralul modern.
În cadrul economiei locale trebuie diminuată dependenţa de sectorul primar, prin
dezvoltarea până în prezent cu precădere a activităţilor de tip agricol şi conexe acestora. În viitor,
trebuie echilibrată ponderea sectoarelor în economia localităţii, prin dezvoltarea serviciilor şi prin
încurajarea înfiinţării de mici unităţi economice cu profil industrial şi de prelucrare (un prim pas ar
fi prelucrarea materiilor prime provenind din sectorul agricol).
Atragerea de investitori puternici va conduce la venituri mai mari la bugetul local, ceea ce
va permite efectuarea de cheltuieli mai mari, în favoarea comunităţii locale. O asemenea investiţie
ce s-ar putea concretiza în viitor este legată de punerea în funcţiune a unor baterii solare.
În domeniul agricol pot fi dezvoltate unele proiecte cu finanţare europeană, care să
acopere diverse zone, şi anume:
- sisteme de irigaţii moderne, care să evite compromiterea culturilor în perioadele cu secetă;
- dezvoltarea de sere moderne pentru producţia de legume şi în afara sezonului cald;
- sprijin pentru dezvoltare constând în construcţii, utilaje şi tehnologii moderne, foarte utile
pentru creşterea productivităţii în fermele agricole deja existente sau înfiinţarea altora noi;
- posesorii de terenuri neasociaţi se pot asocia şi înscrie în registrul agricol pentru a putea
beneficia de subvenţii;
- se pot dezvolta ferme cu caracter ecologic, care să prelucreze produsele de origine animală
şi/sau vegetală, pe plan local. Aceşti producători se pot asocia ca să poată vinde astfel de
produse la preţuri bune şi mai ales, ca să poată pătrunde în marile magazine. Pentru o mai
bună promovare a acestor produse ecologice, pot fi utilizate mijloacele mass-media
moderne, inclusiv internetul;
90
- se pot dezvolta astfel de proiecte în domeniul apicol, prin comercializare de miere
ecologică; în apropiera culturilor de rapiţă şi de floarea soarelui pot fi amplasate mai multe
familii de albine, astfel beneficiile pot fi multiple;
- se pot dezvolta ferme care să valorifice plante aromatice, foarte apreciate în gastronomie;
- deoarece în ultimul timp există o cerere mare de biocombustibili pe piaţă, apreciem că nu
trebuie ratată o astfel de oportunitate;
- suprafeţele destinate culturii de viţă de vie pentru struguri de masă şi pentru vin pot creşte;
- se pot înfiinţa plantaţii pomicole, cu specii valoroase ce au dat rezultate şi în alte zone;
- îmbunătăţirea raselor de bovine, porcine şi ovine, ca principală cale de creştere a
productivităţii; prin acccesarea fondurilor europene, fermele se pot moderniza (săli de muls
moderne, utilaje moderne, spaţii de depozitare, utilaje pentru depozitarea şi păstrarea
laptelui);
- în funcţie de cererea venită din piaţă, se pot creşte bovine pentru carne sau lapte;
- construirea unui spaţiu de depozitare multi-funcţional;
- lucrări de protecţie contra eroziunii solului şi a inundaţiilor.
Dezvoltarea industriei în comună se poate face, într-o primă etapă, prin procesarea
materiilor prime de origine vegetală sau animală, după care activităţile de prelucrare pot viza şi
alte domenii.
Activităţile de recreere şi petrecere a timpului liber pot avea o nouă dimensiune, în urma
implementării unui proiect al autorităţilor locale, constând în amenajarea a şase parcuri şi a unui
loc de joacă pentru copii.
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat, nevoia
prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale
fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică
este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza,
prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii plecând de la structura pe
vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei
componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi
migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:
91
1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute
şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţări mai puţin
dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu
unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din
ţările avansate.
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii
principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei funcţie de
evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul
populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor
faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de
muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care
le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului şi
calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a localităţii.
Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru comuna Bărăganul a fost
realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi
migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 2002 – 2008. Prognoza
demografică realizată în această variantă, pentru comuna studiată este redată în tabelul de mai
jos:
Prognoza populaţiei comuna Bărăganul 2010 - 2025:
An 2010 2015 2020 2025
Populaţie 3316 3170 3030 2897
După cum se observă populaţia totală a zonei va scădea constant până în 2025, cu
aproximativ 476 persoane faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 14%,
scădere datorată unui spor natural şi migratoriu cu valori negative.
Fenomenele demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei comunei Bărăganul în
perioada prognozată sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de
îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie
să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea ponderii populaţiei vârstnice conduce la nevoi
ridicate în ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor
sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.
Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea
92
potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă:
asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate dedicate familiilor tinere cu copii şi
persoanelor vârstnice şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială,
stimularea încadrării în muncă a tinerilor,
diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor
programe de formare şi reconversie profesională,
creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate
tinerilor, femeilor şi şomerilor,
îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea
asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI
În vederea stabilirii şi realizării strategiei de dezvoltare locală şi regională, pentru
valorificarea la maximum a reţelei existente, cât şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie
imediată, s-a urmărit modul în care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de
artere, organizarea circulaţiei etc., analizându-se, totodată, în ce măsură căile de comunicaţie
aferente localităţii corespund condiţiei majore de funcţionalitate individuală, având în vedere
necesitatea integrării în sistemul regional şi naţional şi în normele europene.
Având în vedere faptul că PUG-ul propune o strategie de dezvoltare atât pe teremen scurt
cât și pe termen lung s-a considerat oportună marcarea pe planurile aferente prezentei
documentației a traseelor orientative ale drumului expres Râmnicul Sărat – Giurgeni – Hârșova și a
Autostrăzii Galați – Brăila – Călărași (în conformitate cu prevederile Legii nr. 363/2006). Pentru
materializarea acestor proiecte de perspectivă este necesar ca autoritățile locale să identifice
culoarele care să permită realizarea acestor proiecte.
Circulaţia majoră, constituită în principal de cea de tranzit pe traseele DN21 (E584), DN21A
respectiv DJ211, precum şi cea locală, în vatra satului, se realizează pe direcţia nord – sud, respectiv
est-vest, situaţie care se va păstra şi în viitor, de aceea principala cerinţă care va trebui îndeplinită
este ca autorităţile locale să urmărească respectarea zonelor de siguranţă şi de protecţie (22,0 m
din axul drumului, de o parte şi alta pentru drumul naţional şi 20,0 m pentru drumul judeţean,
respectiv 10,0 m de la limita exterioară a racordării podului cu terasamentul), neaprobând
amplasarea de noi construcţii, panouri, vegetaţie înaltă etc., pentru asigurarea vizibilităţii în
93
intersecţiile cu străzile din localitate.
De asemenea, traseele deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe
necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite
etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se evita apariţia de construcţii noi prost
amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei.
Din discuţiile cu factorii locali de specialitate, din analiza datelor existente, a posibilităţilor
de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, din corelarea cu prevederile Planului
de amenajarea teritoriului judeţean - PATJ Brăila, şi cu normele tehnice în vigoare pentru
proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc. Pentru satisfacerea
condiţiilor de trafic şi de încadrare urbanistică, reglementările prezentei documentaţii păstrează în
mare organizarea existentă a circulaţiei prin cele două drumuri naţionale care tranzitează
localitatea nord-sud (DN21), respectiv nord-sud-est (DN21A), precum şi prin drumul judeţean
DJ211B ce tranzitează localitatea pe direcţia vest-est. Totodată se propune studirea posibilităţii
deverii traficului greu şi a celui de tranzit pe o arteră ocolitoare în afara intravilanului (etapa de
perspectivă îndepărtată). De asemenea, se propune utilizarea pasajului denivelat existent peste
calea ferată şi amenajarea stărzii Dudeşti în vederea preluării unei părţi însemnate din traficul de
tranzit ce trece prin centrul localităţii, modernizarea străzilor existente, a traversărilor peste calea
ferată şi amenajarea intersecţiilor, totodată se propune și realizarea unor noi străzi de legătură
între zonele nou propuse spre ocupare cu construcţii şi vatra satului.
Principalele măsuri şi priorităţi care vizează organizarea şi desfăşurarea circulaţiei în
localitatea Bărăganul propuse prin PUG sunt următoarele:
Realizarea de străzi colectoare pentru evitarea intersecţiilor foarte dese cu drumurile
naţioanale;
Modernizarea străzii Dudeşti (tronson între strada Doiceşti şi strada Ţăndărei) şi a pasajul
denivelat peste calea ferată existent, în vederea preluării unei părţi însemnate a traficului ce
tranzitează localitatea;
Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere (asfaltarea sau cel
puţin împietruirea celor de pământ); se vor amenaja trotuare de-a lungul tuturor străzilor (inclusiv
pe cele secundare, cel puţin pe o parte a străzi), conform STAS 10144/90. În prima etapă se va
urmări amenajarea de trotuare în zonele cu peste 200cal/h, în special în central localităţii, în
vecinătatea instiţutilor publice. De asemenea, se va ranforsa sistemul rutier pe DJ211B.
Modernizarea intersecţiilor, prioritare fiind cele dintre drumurile naţionale DN21 (E584),
94
DN21A respectiv drumul judeţean DJ211B şi străzile localităţii, urmărindu-se asigurarea vizibilităţii
şi creşterea siguranţei circulaţiei. Semnalizarea adecvată a intersecţiilor şi a trecerilor de pietoni:
iluminat corespunzator în zona trecerilor de pietoni (lămpi cu lumina intermitentă, semnalizarea
luminoasă de atenţionare cu flash). Semaforizarea trecerilor de pietoni dacă traficul pietonal
depăşeşte 200 pietoni/h.
Se propune ca îmbrăcămintea străzilor în zonele de intersecţie să se realizeze cu denivelări
mici în suprafaţa premergătoare intersecţiei, astfel încât viteza autovehiculelor să se reducă la
intrarea în traficul de pe drumurile principale.
Realizarea de garduri, glisiere, bariere, stâlpişori pentru canalizarea traficului de vehicule şi
pietoni în zona punctelor periculoase identificate (intersecţii, treceri de pietoni), în zona instituţiilor
de învăţământ şi lăcaşelor de cult.
Marcaje axiale cu linie continuă de interdicţie de depăşire pe sectoare semnificative, la
intrare/ieşire din localitate, asociate cu separatori (refugii în ax) în zona trecerilor de pietoni.
Asigurarea spaţiilor de parcare în concordanţă cu prevederile regulamentului general de
urbanism, pentru unităţile de utilitate publică în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar
pentru locuinţe în cadrul loturilor personale, constituind o prioritate cele din cadrul zonei centrale.
Asigurarea accesului la fiecare funcţiune urbană prin intermediul străzilor.
Modernizarea pasajelor la nivel cu calea ferată într-un viitor cât mai apropiat, în funcţie
de posibilităţile financiare ale comunei.
Se vor amenaja refugii în staţiile de transport în comun.
Amenajarea de trotuare, piste pentru biciclete și drumuri pentru atelajele hipo de-a
lungul principalelor artere rutiere în funcție de posibilitățile de lărgire a străzilor.
Se va avea în vedere îmbunătăţirea iluminatului stradal, pentru desfăşurarea traficului în
condiţii de siguranţă.
Anticipând dezvoltarea localităţii şi a fondului construit, au fost propuse trasee stradale
orientative atât pentru asigurarea unei circulaţii fluide cât şi pentru asigurarea unei echipări
edilitare corespunzătoare. Traseele propuse prin PUG au un caracter orientativ, ele făcând obiectul
unor proiecte ulterioare, precum şi a celor de specialitate. Noile străzi vor avea două benzi de
circulaţie şi vor asigura accesele la toate loturile propuse, formând cvartale destinate locuinţelor şi
altor funcţiuni, dimensionate în conformitate cu Regulamentul General de Urbanism. Traseele
străzilor propuse se continuă pe traseele existente, păstrându-se trama stradală specifică localităţii.
Profile stradale caracteristice
Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice
95
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, sunt reprezentate în planşa de
circulaţii aferenta PUG:
- profil transversal DN 21: parte carosabilă de 7,00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente
de 2,00 m (1,00 m stg./dr.), şanţuri de 3,00 m, (1,50 m stg./dr.) pentru scurgerea apelor
pluviale, şi trotuare de minim 1,50 m pe ambele părţi;
- profil transversal DN 21A: parte carosabilă de 7,00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente
de 2,00 m (1,00 m stg./dr.), şanţuri de 3,00 m, (1,50 m stg./dr.) pentru scurgerea apelor
pluviale, arteră colectoare unidrecțională de 4,00 m (stg./dr. după caz) şi trotuare de
minim 1,50 m pe ambele părţi;
- pentru străzile principale: parte carosabilă de 5,50 m (2 benzi de circulaţie), acostamente
de 0,75 m, şanţuri de 2,00 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1,50
m pe ambele părţi;
- pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5,50 m parte carosabilă, acostament
de 0,75 m, şanţ de 1,00 m şi trotuar de minim 1,50 m, cel puţin pe o parte a străzii.
Şanţurile se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice.
Odată cu realizarea noilor legături rutiere - în baza proiectelor tehnice de specialitate - se
vor asigura prospectele străzilor la cca. 13.00 – 14.00 m, cu zone de acostament, spaţiu verde de
aliniament, cât şi gabaritele necesare şanţurilor pentru preluarea apelor meteorice, precum şi
razele de curbură la intersecţii pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transport de tonaj
mare, şi se va stabili calitatea suprastructurii pentru traficul din zonă în concordanţă cu normativul
pentru localităţi rurale.
Poziții kilometrice față de intravilan
DN21 (E584) şi DN21A traversează de la nord la sud comuna, având următoarele poziţii
kilometrice la limita intravilanului:
DN21 (E584) – cu poziţie de intrare km58+010 (poziţie neschimbată) şi ca ieşire km 61+150
(stg./dr.), extindere cu 180,00 ml. în lungul drumului naţional de la km 60+970 până la km 61+150,
pentru această extindere parcelele vor avea asigurat accesele din drumul naţional prin
prelungierea străzii Farmacei.
DN21A – cu poziţie de intrare km 0+204 (poziţie neschimbată) şi ca ieşire km 01+550,
reducere cu 60,00 ml.,
DJ211B – intrare în intravilanul localităţii Bărăganul km 07+852 extindere cu 48,0 m şi ca
ieşire km10+030 (poziţie neschimbată)
96
Zone de protecţie şi siguranţă
Limita zonei de protecţie este de 22 m din axul drumului pentru drumurile naţionale (DN21
(E584), DN21A), 20 m pentru drumurile judeţene (DJ211B) iar zona de siguranţă pentru drumurile
naţionale este de 1,50 m de la ultimul element constructiv al drumului (marginea exterioară a
șanțurilor, dacă există) respectiv de 2,00 m de la piciorul taluzului în zonele unde există acesta.
De asemenea, „în vederea fluidizării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea
oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar, la o distanţă mai mică de 50,00 m de
marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor
naţionale europene (DN21 (E584)), respectiv 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional
şi judeţean” (DN21A, DJ211B). în conformitate cu art. 47, alineatul 2 din Ordonanţa 79/2001.
Intersecţiile între cele două drumuri naţionale (DN21 (E584), DN21A) şi drumul judeţean
DJ211B respectiv străzile din intravilanul localităţii vor fi amenajate conform Normativului pentru
amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice.
Conform Ordonanţei 7/2010 privind modificarea Ordonanţei Guvernului 43/1997 privind
regimul juridic al drumurilor – Art. 19 (4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor
publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile
situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de
minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.
(5) Asigurarea disţantelor minime, stabilite conform prevederilor alin. (4), constituie
prescripţie tehnică imperativă pentru organele administraţiei publice locale cu competenţe în
activitatea de urbanism, amenajarea teritoriului şi autorizarea lucrărilor de construcţii, cu
consultarea administratorului drumului.
(6) Extinderea intravilanului localităţii în lungul drumului naţional, respectiv pe sectorul de
drum aflat între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate, se poate face numai cu
condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu drumul naţional, care să preia traficul generat
de obiectivele locale şi care să debuşeze în drumul naţional numai în două-trei intersecţii
amenajate conform normativelor tehnice în vigoare. Drumurile colectoare vor fi prevăzute cu
facilităţi şi pentru traficul pietonal, biciclişti, inclusiv pentru persoanele cu handicap locomotor."
Pâna la realizarea acestora, accesele se vor realiza conform avizelor şi aprobărilor autorităţilor ce
adminstrează şi regelmenetază circulaţia pe drumurile naţionale.
Prin prezentul PUG au fost propuse drumuri colectoare în zona drumului DN21A, drum ce
permite cu usurinţă şi cu costuri reduse realizarea acestora. Totodată, propunerile privind sporirea
traficului pe acest drum vor duce şi la dezvoltarea zonei actualmente puţin construită. Lungimea
97
acestor drumuri este de cca. 2,00km şi vor porni din intersecţia cu DN21 (fost staţie Peco) mergând
până în zona pasajului peste calea ferată. Aceste drumuri se află poziţionate la cca. 7,50 m faţă de
axul DN21A, încadrându-se în zona de protecţie a drumului naţional. S-a optat pentru folosirea
unor drumuri cu sens unic, dispunând de trotuar de 1,50 m. pe partea dreaptă. Pentru realizarea
acestor drumuri vor fi necesare operaţiuni de expropriere la 19 parcele de pe partea dreaptă,
respectiv 13 parcele de pe partea stângă, nu va fi afectată nici o construcţie.
Descărcarea traficul de pe drumurile colectoare prevazute de-a lungul drumului national
DN21A se va realiza prin ronduri şi intersecţii giratorii în drumul naţional respectiv în drumurile
secundare (judeţene si locale) printr-o racordare alăturată rondului, evitând astfel cât mai mult
conflictele din rond, practic vehiculele care circulă în rond din colector având viteză mai mică vor
ceda trecerea circulaţiei din rond ceea ce intră în regula sensului giratoriu (de prioritate din rond).
S-a optate pentru propunerea de ronduri ce permit intersectarea drumului naţional cu drumurile
secundare (precizate anterior), degajând astfel circulaţia pe zonele comunale care ar putea deveni
deranjante pentru fluenţa circulaţiei. Pe planşa 5c Reglementări urbanistice – Organizarea
circulaţiei, detaliu DN21, DN21A au fost figurate rezervele de terenuri necesare amenajării
intersecţiilor propuse prin PUG. Acestea au fost elaborate orientativ, pentru determinarea
necesarului de teren liber. Pentru realizarea acestora sunt necesare studii de specialitate
(drumuri). Astfel accesele pe drumurile colectoare se vor realiza după cum urmeză:
Pentru drumurile coelctoare situate pe partea dreaptă a DN21A, primul acces se va realiza
la Km 00+210, prin amenajarea unui viraj la dreapta, al doilea acces se va face prin reorganizarea
intersectiei dintre DN21A si str. Trandafirului respectiv Fermei ca o intersectie giratorie (Km
00+660) şi intersecţia giratorie dintre DN 21A şi DJ112B (Km 01+059).
Pentru drumurile colectoare situate pe partea stângă a DN 21A, se propune ca primul acces
să se realizeze în intersecţia giratorie de la km 01+059, urmeză o intrare-ieşire la km 00+660,
respectiv ultima ieşiere la km 00+204.
Interesecţiile prioritare propuse de modernizat sau reamenajat pe traseul DN21A sunt
următoarele:
- intersecţia DN21 cu DN21A (km 58+010), propusă spre amenajarea unei intersecţii de
tipul turbogiraţiei. Amenajarea acestei intersecţii va afecta proprietatea situată pe strada
Doiceşti, nr. 5.
- intersecţia DN21A cu str. Trandafirului (km 00+660), propusa spre amenajare ca
intersecţie giratorie
- intersecţia cu DJ211B (km 01+059), propusă spre amenajarea ca intersecţie giratorie
98
- intersecţia dintre DN21A şi strada Dudeşti va fi amanejată ca o intersecţie giratorie (km
01+550)
De asemenea, s-a propus ca într-o etapă de perspectivă îndepărtată să fie amenajată o
variantă de ocolire a localității, pe traseu nou în afara teritoriului intravilan, care să elimie traficul
de tranzit în afara intravilanului. Astfel această arteră ar putea porni din intersecţia DN21A cu str.
Dudeşti până la ieşirea de pe pasajul denivelat, apoi ar putea urma un nou traseu care va scoate din
perimetrul construit circulaţia de tranzit.
Interesecţii prioritare propuse de modernizat sau reamenajat pe traseul DN21 sunt
următoarele:
- intersecţia cu DJ 211B (km 60+190), propusă spre amenajarea a 2 benzi de viraj la stânga
de pe drumul naţional pe DJ 211B, respectiv str. Dudeşti (spre pasajul denivelat şi spre
DN21A), amanejarea virajelor la dreapta de pe drumul judeţean pe drumul naţional,
respectiv de pe DN pe str. Dudeşti (spre pasajul denivelat)
- intersecţia cu DJ 211B (km 59+015), propusă spre amenajarea unei benzi de viraj la stânga
de pe drumul naţional pe DJ 211B, şi amenajarea virajelor la dreapta de pe drumul
judeţean pe drumul naţional, respectiv de pe str. Victoriei.
Alte intersecții prioritar de amenajat (care nu se intersecteaza cu traseele drumurilor
național): str.Dudeşti cu str. Colibri
- str.Colibri cu str. Bradului şi str.Frasinului
- str.Mesteacanului cu str. Prunului şi str.Frasinului
Intersecţii de străzi cu drumul naţional care se vor închide în urma realizării drumurilor
colectoare: intersecţia cu strada Stadionului şi Lăcrămioarei (km 00+853)
- intersecţia cu strada Gladiolei (km 01+060)
Datorită lungimii mici (cca. 180,00 m) a extinderilor de-a lungul drumului naţional DN21
precum şi a posibilităţilor asigurării unor accese de pe străzile laterale nu s-a considerat oportună
realizarea unor accese şi a unor drumuri colectoare de pe DN21.
Toate măsurătorile şi suprafeţele indicate în prezentul plan urbanistic general au fost
efectuate pe ridicarea topografică întocmită în anul 2010. Aceste date sunt orientative şi nu
constituie baza topografică/cadastrală pentru realizarea proiectelor indicate, sau a altor
operaţiuni şi proiecte ce necesită o mare precizie. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea
99
teritoriului şi a urbanismului PUG-ul constituie baza legală a întocmirii proiectelor de dezvoltare
a localităţii.
Conform Ordonanţei 7/2010 privind modificarea Ordonanţei Guvernului 43/1997 privind
regimul juridic al drumurilor – Art. 37. - (1) Pentru descongestionarea traficului în localităţi,
protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri
naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe
baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se realizează numai prin intermediul
unor drumuri care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic.
(2) Se interzice deschiderea de accesuri directe în variantele ocolitoare. Accesul la acestea
se va face prin drumuri colectoare racordate la reţeaua de drumuri publice prin intersecţii
amenajate corespunzător volumelor de trafic.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca în documentaţiile de urbanism
să prevadă, cu acordul administratorului drumului, intersecţiile pentru accesul la variantele
ocolitoare.
(4) Accesul la zonele funcţionale din afara localităţilor care sunt în vecinătatea drumurilor
de interes naţional se realizează numai prin drumuri colectoare, în condiţiile stabilite de
administratorul drumului."
"Art. 51. - (1) Traseele noi de drumuri se stabilesc pe baza documentaţiilor tehnico-
economice şi a celor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.
(2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accesuri sau orice alte
intervenţii asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului.
(3) Realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) nu trebuie să afecteze construcţiile şi instalaţiile
subterane şi/sau aeriene autorizate, aflate în zona drumului, până la expirarea termenului prevăzut
la art. 47 alin. (10).
(4) Organele administraţiei publice locale au obligaţia de a consemna şi menţine neocupate
şi neafectate în documentaţiile prevăzute la alin. (1) terenurile aferente traseelor noi de drumuri şi
autostrăzi."
Dispunerea construcţiilor faţă de alinaiment
Dispunerea gardului proprietăților situate în intravilanul propus va fi de minim 13,00 m. față
de axul drumurilor naționale. De asemenea, noile construcțiile situate în intravilanul propus se
vor amplasa la o distanță de 22,00 m. față de axul celor două drumuri naționale.
100
Zone de protecţie şi siguranţă față de calea ferată
În ceea ce priveşte poziţiile de intrare, ieşire în teritoriului intravilan calea ferată își va păstra
pozițiile actuale (descrise la capitolul 2.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI).
Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâşiile de teren, în limită de 20
m fiecare, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de
semnalizare şi de siguranţa circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei
trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. Zona de protecţie a
infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii
ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi
terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia.
Toate măsurătorile şi suprafeţele indicate în prezentul plan urbanistic general au fost
efectuate pe ridicarea topografică întocmită în anul 2010. Aceste date sunt orientative şi nu
constituie baza topografică/cadastrală pentru realizarea proiectelor indicate, sau a altor operaţiuni
şi proiecte ce necesită o mare precizie. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi a
urbanismului PUG-ul constituie baza legală a întocmirii proiectelor de dezvoltare a localităţii.
Prezenta documentaţie de specialitate a urmărit alcătuirea structurii reţelei majore de
circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii, organizarea desfăşurării traficului rutier pentru
diferitele categorii: tranzit greu, transport în comun, circulaţie generală (autoturisme şi trafic de
servicii şi intervenţii), dotările principale actuale de circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi
normative, precum şi de legislaţia în vigoare (Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul
drumurilor, aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, respectiv
Ordonanţa 7/2010, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protecţia
mediului înconjurător ca urmare a impactului drum - mediu înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998
pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor,
Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice, Ordinul M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile
sectoriale etc.).
101
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL
Teritoriul administrativ nu suferă modificări importante. Ca urmare a necesităţilor de
dezvoltare, creşterea intravilanului este de 70,85 ha repartizate în zona satului reşedinţă de
comună, suprafaţa celor cinci trpuri rămânând neschimbată. Creşterile s-au făcut pe seama unor
terenuri adiacente intravilanului existent. Nu au fost promovate dezvoltările izolate. Aceste
extinderi au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru
dezvoltarea activităţilor productive, serviciilor şi locuinţelor.
Intravilanul existent, prevăzut de Planul Urbanistic General al Comunei Bărăganul 2000, în
vigoare, elaborat de SC PRODOMUS SA Brăila, a fost corectat, pe limita cadastrală a parcelelor, în
conformitate cu suportul topografic elaborat de SC Agroimobiliara SRL în anul 2010.
Modul de folosinţă al teritoriului administrativ este reflectat în tabelul următor:
BILANȚUL TERITORIAL AL FOLOSINȚEI SUPRAFEȚELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV PROPUS
TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITĂŢII DE
BAZĂ
AGRICOL NEAGRICOL TOTAL
ARABIL PĂȘUNI VII PĂDURI CĂI DE
COMUNICAŢIE CURŢI-
CONSTRUCŢII
ÎMUBN. FUNCIARE
(canale)
EXTRAVILAN 5894,38 450,77 79,16 19,50 105,23 0,00 178,34 6727,38
INTRAVILAN 80,53 0,00 0,00 0,00 89,14 389,34 0,00 559,01
TOTAL 5974,91 450,77 79,16 19,50 194,37 389,34 178,34 7286,39
% din total 82,00 6,19 1,09 0,27 2,67 5,34 2,45 100,00
TOTAL 6504,84 781,55 7286,39
% din total 89,27 10,73 100,00
Sursa: măsurătoare pe suportul topografic
Suprafaţa trupurilor componente ale intravilanului propus:
CENTRALIZATOR SUPRAFETE TRUPURI PROPUS
TRUPURI COMPONENTE
Supraf. (ha) Supraf. (%)
TRUP 1 - BARAGANUL (sat resedinta comuna) 533,48 95,43
TRUP 2 - SC AGROSILVAL SRL 10,03 1,79
TRUP 3 - SC AGROPROVENS SA 4,75 0,85
TRUP 4 - Parc fotovoltaic Profimob Holding 4,00 0,72
TRUP 5 - Parc fotovoltaic Lovrin 2 6,75 1,21
TOTAL 559,01 100,00 Sursa: măsurătoare pe suportul topografic
Conturarea zonelor funcţionale propuse a pornit de la situaţia existentă căreia i-au fost
aplicate modificări în funcţie de tendinţele şi de necesităţile de dezvoltare viitoare.
102
BILANT TERITORIAL AL COMUNEI - BĂRĂGANUL
Zone functionale
PROPUS
Supraf. (ha) Supraf. (%)
Zona institutiilor publice si serviciilor 31,82 5,69
Zona de locuinte si functiuni complementare 242,93 43,46
Zona unitatilor industriale si agrozootehnice 182,34 32,62
Unitati industriale si de depozitare 68,29 12,22
Unitati agrozootehnice 114,05 20,40
Cai de comunicatie si transport 89,14 15,95
Spatii verzi, sport- agrement 9,15 1,64
Constructii tehnico- edilitare 0,69 0,12
Gospodarie comunala 2,94 0,53
TOTAL 559,01 100,00
Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare reprezintă 43,46% din teritoriul intravilan,
scazând cu 36,89ha., datorită măsurilor pentru sporirea calităţii locurii prin îmbunătăţirea
accesibilităţi (propuneri de noi drumuri) şi prin posibilitatea creeări mai facilă a unor servicii şi
dotări publice (includera zonelor cu accesibilitate sporită în zona mixtă). De asemenea, zona
locuinţelor şi funcţiunilor complementare este extinsă şi diversificată astfel:
- în zona dintre satele Spicul şi Doiceşti se propune o nouă zonă de locuinţe în vecinatatea
noului centru civic propus a se dezvolta în următorii 20-30 ani;
- între satul Radu Vodă şi Doicesti, la nord respectiv sud faţă de DJ211B se propun două zone
de locuinţe, beneficiind de o accesibilitate sporită şi de posibilitatea dezvoltării unor zone mixte în
vecinătate precum şi a unor zone de activităţi productive (industrie nepoluantă, sere şi servicii
pentru agricultură);
- în vestul satul Radu Voda pe o suprafaţă de 8,57ha se propune o nouă zonă de locuinţe;
Zona instituţiilor publice şi serviciilor, cuprinde atât instituţiile şi serviciile publice
existente, cât şi activităţi comerciale, locuire, mică producţie manufacturieră nepoluantă. Zona
reprezintă 5,69 % din teritoriul intravilan propus, şi reprezintă o creştere a suprafeţei cu 21,05ha, în
mare măsură datorată dezvoltării zonelor mixte şi a unui nou centru civic al localităţii.
Zonele mixte se desfăşoară linear de-a lungul străzilor principale, astfel sunt propuse a se
dezvolta ca zone polarizatoare pentru servicii, instituţii publice şi comerţ zonele adicente DN 21,
DN 21A, respectiv DJ 211B. Un nou nucelu polarizator care să reunească principalele funcţiuni
publice ale localităţii este prevăzut a se realiza în centrul de greutate al localităţii în zona liberă
dintre satele Spicul şi Doiceşti. Această dezvoltare este propusă a se realiza în mai multe etape fiind
o propunere pe termen lung (cca. 30 ani). În prima fază se propune atragearea tinerilor în zonă prin
realizarea în parteneriat cu aceştia, sau sprijinirea acestora pentru a-şi realiza locuinţe şi servicii
103
complementare (comerţ, grădiniţe, spaţii verzi, reţele tehnico-edilitare). Totodată această
dezvoltare va fi susţinută şi de posibila dezvoltare a unor noi zone de activităţi productive
nepoluante în zonă, putând astfel oferi şi locuri de muncă tinerilor din zonă. În timp şi în funcţie de
bugetul localităţii şi de noile cerinţe de dezvoltare pe acest teren se poate configura noul centru
civic al localităţii.
Zona unităţilor industriale şi agrozootehnice reprezintă 32,62% din totalul intravilanului,
crescând cu 58,44ha. În cadrul zonelor de activităţi al căror profil nu corespunde învecinării cu
zonele de locuinţe, se recomandă mărirea suprafeţelor spaţiilor verzi - îndesirea sau crearea
perdelelor verzi din jurul zonelor industriale. Dezvoltarea acestor activităţi şi în special a celor
nepoluante urmăreşte pe de-o parte dezvoltarea sectorului productiv şi îmbunătăţirea
performanţei agriculturii cât şi posibilitatea atragerii unor noi investitori în localitate şi creearea
unor noi locuri de muncă. Această diversificarea a activităţilor economice urmăreşte să valorifice
prinicpalele atuuri ale localităţii şi anume: o locaţie şi o accesibilitate foarte bună, fiind unul dintre
principalele noduri de circulaţie din sudul judeţului, precum şi potenţialul agricol oferit de
suprafaţa mare de terenuri arabile, de existenţa unei infrastructuri de irigaţii şi desecări. În
conformitate cu acestea localitatea ar putea să devină unul dintre principalele centre de colectare,
prelucrare, depozitare şi distribuţie a produselor agricole din sudul judeţului. Astfel în zona de nord
a localitaţii sunt propuse a se dezvolta serviciile pentru agricultură, depozitare, prelucrare şi
ambalare a produslor agricole. În zona DN 21A este propusă realizarea unei zone de servicii pentru
transportatori şi depozitare, această zonă putând fi concectată cu infrastructura feroviară existentă
în vecinătate. Enclavele de intravilan dintre localităţiile componente sunt propuse a deveni fie
parcuri fotovoltaice fie sere sau spaţii de producţie nepoluantă în special orientate spre procesarea
produselor agricole.
Zona spaţiilor verzi, de sport, agrement şi protecţie va fi îmbogăţită cu cca. 6,15 ha de
spaţii verzi rezultate în urma realizării de noi scuaruri/gradini şi fâşii plantate de protecţie.
Realizarea de noi spaţii verzi va urmări şi eliminarea poluării fonice datorate căii ferate prin
realizarea unor fâşii plantate de-a lungul acesteia şi pe terenurile aferente gării.
În conformitatea cu legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi şi a
modificărilor ulterioare, structura spaţiilor verzi este următoarea:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate – 7,90 ha,
suprafaţă ce creşte cu cca. 6,15 ha datorită pe de-o parte realizarii de fâşii de protecţie faţă de
calea ferată, realizării unor aliniamente plantate de-a lungul străzilor principale şi propunerii pentru
realizarea de noi scuaruri.
104
FASII PLANTATE DE- A LUNGUL STRAZIILOR
STRADA LUNGIME
(ml) SUPRAFATA
(mp)
Colibri 3569 5353
Doicesti 5828 8742
Dudesti 1670 2505
Frasinului 1235 1853
Lianei 114 171
Macului 206 309
Margaretei 824 1237
Spicului 688 1032
Strada noua 979 1469
Sulfinei 828 1242
Tandarei 1777 2665
Victoriei 1253 1879
Total 18972 28458
DISPUNREA SPATIILOR VERZI
STRADA SUPRAFATA
(mp) TIP SPATII
VERZI STADIU ACTUAL
Dudesti 3613 scuar Existent
Garii 8744 scuar Propunere
Lianei 4465 scuar Existent
Mecanizatorilor 5735 gradina Propunere
Stadionului 12530 teren de sport Existent
Tandarei 402 scuar Existent
Victoriei 8588 scuar Existent
Victoriei 15276 scuar Propunere
Victoriei 3725 scuar Propunere
TOTAL 59464
b) spaţii verzi publice cu folosinţă specializată; cele aferente dotărilor publice: creşe,
grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire –
2,25ha, această suprafaţă rămâne neschimbată. Este de menţionat faptul că în întocmirea
bilanţului funcţional aceste suprafeţe au fost considerate ca aprţinând funcţiunii dominante
(instituţii publice şi servicii).
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze
sportive – 1,25ha fiind reprezentată de terenul de sport existent din nordul localităţii;
Suprafaţa totală a spaţiilor verzi va fi de 9,15 ha., asigurând un raport de 27,57mp.spaţiu
verde/locuitor la nivelul populaţiei din 2009 (3318 locuitori).
Pentru îmbunătăţirea microclimatului şi diversificarea peisajului s-a propus amenajarea
ternurilor agricole degradate ca păduri. De asemenea, în conformitate cu prevederile Studiului de
105
fundamentare de peisaj privind amenajarea peisagistică a judeţului Brăila precum şi cu
tendinţele actuale de dezvoltare axate pe dezvoltarea durabilă se propun realizarea unor perdele
vegetale de protecţie faţă de drumurile naţionale şi de căile ferate.
Căile de comunicaţie reprezintă 15,95% din teritoriul intravilan. Principalele acţiuni în ceea
ce priveşte căile de comunicaţie vizează reducerea traficului de tranzit şi a aglomeraţiei prin
localitate care se vor realiza prin devierea unei părţi importante a traficului de tranzit pe DN21A si
într-un viitor mai îndepărtat pe un nou traseu care să scoată traficul de tranzit în afara
intravilanului. O operaţiune importantă sprijinită de prezenta documentaţiei este reabilitarea şi
introducerea în circulaţie a pasajului denivelat peste cale ferată. Suprafața aparținând căilor ferate
este de 29,85 ha. din care 13,40 ha. se află în intravilan.
Modernizarea reţelei stradale existente şi realizarea de noi străzi în zonele de extindere
prevăzute va asigura îmbunătăţirea relaţiilor interzonale şi sporirea accesibilităţii parcelelor.
Zona de gospodărie comunală reprezintă 0,53% din teritoriul intravilan.
Zona aferentă construcţiilor edilitare reprezintă 0,12% din teritoriul intravilan.
De asemenea, la formularea propunerilor de dezvoltare a fost luată în considerare
necesitatea şi oportunitatea reutilizării unor terenuri productive în prezent abandonate, propuse
pentru reintegrare urbană prin dezvoltarea unor activităţi specifice terenurilor din intravilan.
Astfel, totalul intravilan propus este:
Satul Bărăganul = 533,48ha (95,43%)
Trupuri - Ferme agro- zootehnice = 14,78ha (2,64%)
Trupuri - Parcuri fotovoltaice = 10,75ha (1,93%)
Total intravilan = 559,01 ha, adică 7,67% din suprafaţa
teritoriului admininistrativ
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Din punct de vedere al riscurilor naturale, zona comunei Bărăganul este supusă doar riscului
seismic, care poate provoca avarii construcţiilor ce nu au fost proiectate antiseismic. Astfel din
punct de vedere seismic, comuna Bărăganul se încadrează conform normativului SR 11100/1-1993,
în gradul 8/1 (MSK) de intensitate seismică. Conform „Normativului P 100/1-06” valoarea
acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g căreia îi corespunde o perioadă de colţ
Tc = 1,6 sec.
Din punct de vedere al riscului antropic, acesta poate exista doar la executarea
106
construcţiilor şi el se evaluează conform „Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru
construcţii”, indicativ NP 074/2007 pe baza evaluării următorilor factori
Factorul avut în vedere Încadrare Punctaj
- condiţii de teren - terenuri dificile 6 pct.
- apa subterană - fără epuismente 1 pct.
- clasif. construcţiei după
categ. de importanţă - normală 3 pct.
- vecinătăţi - fără riscuri 1 pct.
- zonă seismică - ag = 0,20g 2 pct.
TOTAL 13 puncte
Această valoare de 13 puncte se încadrează în „categoria geotehnică 2”, cu „risc geotehnic
moderat”.
În zona comunei Bărăganul, depozitele de mică adâncime, care reprezintă terenul de
fundare pentru orice tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră este
constituit din pământuri loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, uneori prafuri
argiloase sau argile prăfoase nisipoase, loessoide, macroporice. Aceste pământuri au grosimi
cuprinse între 5 şi 15 m.
Pământurile din zona comunei Bărăganul se încadrează în grupa B a pământurilor sensibile
la umezire, care tasează suplimentar atât sub acţiunea încărcărilor aduse de fundaţii şi construcţii
cât şi, în mod semnificativ, sub acţiunea greutăţii proprii. Ele sunt considerate pământuri dificile,
care trebuie tratate sau îmbunătăţite conform Normativelor P.7-92 şi C 29-92, întrucât au
compresibilitate mare şi foarte mare.
Fundarea oricărui tip de construcţie civilă, industrială, comercială, edilitară sau rutieră se
poate face direct numai după efectuarea unor studii geotehnice pentru fiecare tip de construcţie în
parte, pe care autorităţile locale ar trebui să le pretindă înainte de eliberarea autorizaţiilor de
construire.
Prevederi, reguli şi măsuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localităţi
Apărarea împotriva incendiilor are ca scop apărarea vieţii oamenilor, a bunurilor şi a
mediului, constituind, conform legii, o problemă de interes public la care trebuie să participe atât
autorităţile administraţiei publice, cât şi persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul comunei, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Organizarea apărării împotriva incendiilor la nivelul comunei
intră în atribuţiile consiliului local şi a primarului, conform prevederilor legale în vigoare, care
107
trebuie să asigure integrarea măsurilor privind dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii de apărare
împotriva incendiilor, în programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel
local.
În perspectiva începerii lucrărilor de construcții și amenajărilor se va avea în vedere
solicitarea și obținerea avizelor de securitate la incendiu și/sau de protecție civilă, după caz, pentru
obiectivele din cadrul investiției care se încadrează în prvederile HGR 1739/2006 pentru aprobarea
construcțiilor și amenajărilor care se supun avizării și /sau autorizării privind securitatea la incendiu
și respectiv HGR 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie
realizarea adăpostrurilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de
comandă.
Legislaţie în domeniul situaţiilor de urgenţă şi PSI:
Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenta.
Ordonanţa de urgenţă Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta.
Legea 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civila.
Legea 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordin 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenta.
Ordin 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29/03/2007 ).
Ordin 130 din 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.
H.G.R. nr. 1739 din 06/12/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii si amenajări care se supun avizãrii/autorizãrii privind securitatea la incendiu.
Norme Generale de Apărare Împotriva Incendiilor (OMI 163/2007).
Ordin 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001.
Ordin 712 din 23/06/2005, modificat si completat de ORDIN 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002.
Ordin 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea ri scurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004.
Ordonanţa de urgenţă 75 din 30 septembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea funcţionării persoanelor juridice.
Ordin 1822/2004 din 07/10/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea si
108
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performantelor de comportare la foc.
Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004 privind clasificarea si încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performantelor de comportare la foc.
Normativ din 08/07/2004 privind elaborarea planurilor de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecările de teren.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.9.1. Gospodărirea apelor
Se consideră că amenajările de irigaţii şi desecări existente nu necesită extinderi. Sunt
necesare însă, lucrări de reabilitare a staţiilor de pompare, având în vedere că mare parte din
acestea sunt degradate şi descompletate. De asemenea, se propun acţiuni de întreţinere şi
supraveghere permanentă a lucrărilor pentru asigurarea funcţiunilor pentru care au fost realizate,
şi anume preluarea excesului de apă rezultat din precipitaţii.
3.9.2. Alimentarea cu apă
În documentaţia de Plan Urbanistic General care se elaborează sunt propuse extinderi de
intravilan de cca. 70,85ha, având funcţiuni de locuire, servicii, comerţ, instituţii publice, spaţii de
depozitare, industrie nepoluantă. Consumatorii de apă potabilă estimaţi în aceste zone sunt de cca.
837 persoane şi cca. 65 animale.
Necesarul de apă pentru nevoile publice şi gospodăreşti este de 57,26m3/zi debit zilnic
maxim, în condiţiilor distribuţiei apei potabile în interiorul locuinţelor şi prin cişmele amplasate în
curţi,
Rezerva intangibilă de apă pentru stins incendiu este de 71,5m3 şi cuprinde volumul de apă
pentru stins incendiu de 55,5m3 şi volumul de apă pentru consum pe perioada incendiului de 16m3,
considerând un incendiu interior de 2,5 l/s, timp de 10 minute şi a unul exterior de 5 l/s, timp de 3
ore.
Rezerva de apă potabilă pentru noile zone este de 100,16m3 şi este înmagazinată într-un
rezervor de 100m3 capacitate. În rezervor este stocat volumul de apă pentru consum de 28,63m3 şi
rezerva intangibilă de incendiu de 71,5m3.
Debitul de apă care se prelevează de la sursă este de 142m3/zi şi include debitul zilnic maxim
57,26m3/zi, debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu 71,5m3 şi debitul de apă acceptat
pentru pierderile tehnologice din sistem şi pentru nevoile din sistemul de apă.
Alimentarea cu apă a consumatorilor din noile zone de intravilan se face prin racordarea la
sistemul de alimentare cu apă al comunei. În acest caz este necesară mărirea cantităţii de apă
109
preluată din sistemul de apă al comunei Victoria (sursa de apă a comunei) cu 142m3/zi (1,64 l/s).
Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila şi-a exprimat accordul de principiu pentru mărirea
cantităţii de apă preluată din sistemul de apă al comunei Victoria cu condiţia ca localitatea
Bărăganul sa-şi asigure sursele financiare pentru execuţia unui nou puţ forat. Cantitatea de apă
necesară pentru noile extinderi va fi înmagazinată într-un rezervor nou de 100m3, amplasat în
gospodăria de apă existentă de lângă fostului CAP. Pentru asigurarea apei în cele mai îndepărtate
puncte de consum se propune şi o staţie de pompare a apei, amplasată tot în această gospodărie
de apă.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile este din tuburi de polietilenă de înaltă densitate,
echipată cu vane de aerisire şi golire a reţelei, hidranţi supraterani pentru incendiu exterior. Se
propun de asemenea, şi cămine de apometre pentru măsurarea consumului de apă potabilă.
Amplasarea reţelei pe DN 21 Slobozia – Brăila se face de o parte şi de alta a drumului, pentru
reducerea la strictul necesar a subtraversărilor acestuia.
Subtraversările de drumuri şi de cale ferată se vor face prin protecţia conductelor de
polietilenă cu tuburi de oţel, conform prevederilor din normele în vigoare.
Pentru păstrarea calităţii apei potabile vor fi instituite şi evidenţiate limitele minime ale zonei
de protecţie sanitară cu regim sever, iar terenurile din interiorul acestora vor fi utilizate în
conformitate cu HG 930/2005.
Având în vedere calitatea nesatisfăcătoare a sursei de apă subterană pentru sistemul de
alimentare cu apă al comunei Bărăganul, s-a impus ca variantă pentru actuala sursă de apă
(sistemul de alimentare al comunei Victoria),
Într-un viitor mai îndepărtat comuna Bărăganul se va branşarea la viitorul sistem regional de
apă prevăzut în documentaţia „Master plan pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”,
elaborată în anul 2008, de către Tahal Consulting Engineers ltd. Acest sistem va cuprinde pe lângă
Bărăganul şi localităţile Ianca, Zăvoaia, Tătaru, Ciocile, Dudeşti, Vişani şi alte 34 de sate cu
populaţie sub 2.000 de locuitori şi va avea ca sursă pentru alimentare cu apă, fluviul Dunărea.
Soluţia se propune pentru o etapă de perspectivă şi va fi susţinută prin documentaţii tehnice
care vor analiza varianta optimă din punct de vedere tehnic şi economic.
NOTE DE CALCUL pentru consumatorii din extinderile propuse
1.Consumatori şi consumuri specifice:
- 75 locuitori în apartamente de bloc
- 279 locuitori în locuinţe individuale, cu bransamente contorizate
- 483 angajaţi
110
- 10 capete vaci,
- 10 capete cai
- 45 capete porci
qsp locuinţe =80 l/om zi, Kzi = 1,25
qsp angajat =30 l/om zi, Kzi = 1,1,3
qsp vaci =60 l/cap zi, Kzi = 1,25
qsp cai =50 l/cap zi, Kzi = 1,3
qsp porci =30 l/cap zi, Kzi = 1,2
Ks = 1,03
Kp = 1,07
Ko = 3,21
2. Necesar de apă
2.1 nevoi publice şi gospodăreşti
Qzi med = 1/1000(Nloc qsp +Nanimale qsp)
Qzi max = 1/1000(Nloc qsp Kzi +Nanimale qsp Kzi)
Qor med = 1/24 Qzi max
Qor max = Qor med Ko
Qzi med = 1/1000(75x80+279x80+483x30+10x60+10x50+45x30)= 45,26m3/zi= 0,52l/s
Qzi max = 1000(75x80x1,25+279x80x1,25+483x30x1,3+10x60x1,25+10x50x1,3+
45x30x1,2)= 57,26m3/zi=0,66 l/s
Qor med = 1/24 x 57,26= 2,38m3/h=0,66 l/s
Qor max = 3,21 x 2,38=7,64m3/h=2,12 l/s
2.2 nevoi combatere incendiu
VRI = Vinc +Vconsum
Vinc = 1/1000(nii qii Tii 60+nie qie Tie 3600)=1/1000(1x2,5x10x60+1x5x3x3600)=55,5m3
Vconsum = a Qo max Tie , a= 0,7 pentru stingere cu ajutorul motopompelor
Vconsum = 0,7x 7,64x3=16,0m3
VRI = 55,5+16=71,5m3
QRI = VRI/TRI x 24 = 71,5/24 x 24 = 71,5m3/zi =0,83 l/s
3. Rezerva de apă
VI rez = VRI + Vcompensare
111
V IIrez = VRI + Vavarie
Vcompensare = α Qzi max , α = 0,5 funcţie de mărimea populaţiei
Vcompensare = 0,5x57,26=28,63m3
Vavarie = 60% Qor med Tavarie = 0,6x2,38x12=17,14m3 Tavarie = 12 ore
Vrez =28,63+17,14=45,77m3
Vrez =28,63+71,5=100,13m3 se alege 1 rezervor cu capacitatea de 100m3
4. Cerinţa de apă
C=Ks Kp (Qzi max + QRI)= 1,03x1,07(57,26+71,5)= 142m3/zi = 1,64 l/s
5. Debit ape uzate
Q uz max menajer = C = 142m3/zi = 1,64 l/s
Q met = miSΦ, în care: m=0,8
i = 160 l/s ha, pe ntru f=1/2 şi t = 15 min
S construcţii = 40,77 ha, Φ = 0,9
S sp.verde = 19,7 ha, Φ = 0,1
S circulaţii = 45,83 ha, Φ = 0,85
Qmet = 0,8x160(40,77x0,9+19,7x0,1+45,83x0,85)=9.932,8 l/s = 9,93m3/s
3.9.3. Canalizarea apelor uzate
Apele uzate menajere, din localitate, vor fi canalizate printr-o reţea din tuburi de PVC, având
curgere gravitaţională. Acolo unde relieful nu permite acest lucru se vor amplasa staţii de pompare
a apelor uzate. Reţeaua de canale este echipată cu cămine de vizitare, de spălare şi de schimbare
de direcţie şi pantă. Reţeaua de canalizare se amplasează de o parte şi de alta a lui DN 21 şi a
drumului judeţean. Subtraversările de drumuri şi de cale ferată se vor face prin protecţia
conductelor reţelei cu tuburi de oţel, conform prevederilor din normele în vigoare.
Conform Master Planului de apă potabilă şi apă uzată – judeţul Brăila, localitatea Bărăganul
este inclusă în dezvoltarea zonală a sistemului de canalizare din clusterul ce va cuprinde
aglomerările Ciocile, Dudeşti, Roşiori, Bărăganul, Victoria, Stăncuţa, Berteştii de Jos. Astfel apele
uzate provenite din reţeaua de canalizare a comunei Bărăganul vor fi transportate printr-o
conductă de transport apă uzată către staţia de epurare din comuna Berteştii de Jos şi evacuate în
emisarul Călmăţui.
Apa canalizată va fi dirijată către staţia de epurare, propusă pentu o capacitate de 3.807
locuitori echivalenţi (cf. Master Planului de apă potabilă şi apă uzată – judeţul Brăila). În condiţiile
extinderii intravilanului comunei este necesară şi extinderea staţiei pentru asigurarea epurării
112
debitului suplimentar de 132,3m³/zi (1,53 l/s).
Până la implementarea acestui master plan județean s-a propus rezervarea unui teren aflat în
sudul localităţii destinat unei posibile staţii de epurare. Soluţia de canalizare a apelor uzate şi
amplasamentul definitiv al staţiei de epurare se face printr-un studiu de fezabilitate care va alege
soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic.
Apa meteorică va fi dirijată gravitaţional, prin sistematizarea verticală a terenului către
rigolele şi şanţurile de la marginea drumurilor, de aici fiind evacuată în canalele de desecare din
apropierea comunei.
Soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate vor fi definitivate prin
studii de fezabilitate, care vor da soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic. Soluţiile
propuse sunt conforme cu prevederile legislaţiei în vigoare, şi anume:
SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru
localităţi urbane şi rurale;
STAS 1478/1990 – Alimentări cu apă la construcţii civile şi industriale;
SR 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;
SR 1846-2/2007 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape meteorice;
STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvenţe;
STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat;
SR 8591/1997 – Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare;
HG 930/2005 – Hotărâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”;
NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a
apelor uzate orăşeneşti. Staţii de epurare de capacitate mică şi foarte mică;
OMS 119/2014 – „Normative de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al
populaţiei”;
NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali;
NTPA 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor şi direct în staţia de epurare;
NTPA 011/2002 – Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orăşeneşti.
La faza de proiectare studiu de fezabilitate, în documentația pentru fundamentarea avizului
de gospodărire a apelor aferent fiecărui obiectiv de investiții, se vor avea în vedere, următoarele:
- definitivarea necesarului și respectiv a cerinței de apă potabilă și industrială, corespunzător
113
capacităților efective ale dotărilor și activităților desfășurate;
- corelarea strictă a capacităților de alimentare cu apă cu cele de canalizare și de epurare a
apelor uzate;
- analiza de detaliu a eventualelor măsuri de apărare împotriva inundațiilor și zonarea
corespunzătoare a teritoriului;
- corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare, atât pentru canalizarea menajeră, cât
și pentru cea pluvială, cu cota corespunzătoare debitului maxim de calcul la clasa normată de
apărare;
- interzicerea amplasării de lucrări sau construcții, inclusiv cele de locuit, în albia majoră
inundabilă a cursului de apă, sau numai pe baza avizului de amplasament eliberat de autoritățile de
gospodărire a apelor, conform competențelor acordate;
- se vor institui zone de protecție conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu
modificările și completările ulterioare.
3.9.4. Alimentare cu energie electrică
În comuna Bărăganul sunt necesare o serie de lucrări de reparaţii capitale ale reţelelor de
alimentare cu energie electrică. În acest sens sunt necesare modernizări ale posturilor de
transformare (prin înlocuirea transformatoarelor vechi cu altele noi din punct de vedere
tehnologic, de puteri mai mari), ale reţelelor aeriene de joasă tensiune (prin generalizarea
conductoarelor izolate torsadate) şi ale branşamentelor.
Reţelele subdimensionate în raport cu consumul real de energie, se propun a fi reviziute în
concordanţă cu consumatori existenţi cât şi cu cei propuşi prin prezenta dezvoltare. Extinderea
reţelelor şi retehnologizarea celor existente urmăreşte asigurarea unui nivel de fiabilitate ridicat,
un cost al lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună calitate, concomitent cu respectarea
criteriului economic. În zona centrală a localităţii Bărăganul se propune realizarea reţelelor
subterane, traseul acestora se propune a fi realizat sub trotuare şi în spaţiile verzi adiacente căilor
de comunicaţii.
Branşamentele existente se propun a fi refăcute prin:
- înlocuirea branşamentelor vechi cu conductoare torsadate tip TYIR ;
- montarea firidelor de bachelită, cu siguranţe automate;
- înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton;
- amplasarea instalaţiilor energetice pe un traseu uşor accesibil în cadrul lucrărilor de
intervenţie în caz de avarie sau corelate cu celelalte reţele din zonă.
Iluminatul public existent se recomandă să fie pus în concordanţă cu prevederile
normativelor în vigoare. Pentru noile zone propuse se vor utiliza corpuri de iluminat tip PVB,
114
montate pe stâlpi de beton, în funcţie de nivelul de iluminare necesar şi configuraţia căilor de
comunicaţie. Se propune comanda automată a conectării circuitelor aferente iluminatului public,
cu ajutorul dispozitivului fotoreleu RFC 1 – 2-4 lx.
Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu construcţiile aferente
noilor consumatori.
Dezvoltarea urbanistică a localităţii
Prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, ceea ce va conduce la construirea de
noi locuinţe şi noi construcţii pentru activităţi productive. Acest fapt va determina o creştere a
necesarului de putere electrică şi, ca urmare, va fi necesară o creştere a capacităţilor energetice.
Alimentarea noilor consumatori se va face prin intermediul :
- posturilor de transformare existente, acolo unde gradul de încărcare al acestora permite
preluarea consumatorilor noi, şi
- posturi noi de transformare 20/0,4 kV, amplasate în centrul de greutate al consumatorilor.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentării cu energie electrică a noilor consumatori din
zonă se vor avea în vedere următoarele considerente:
a) încălzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus
incălzit electric)
b) energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul interior şi exterior (inclusiv decorativ),
pentru utilizări casnice obişnuite, instalaţii de aer condiţionat, aparatură TI&C, etc.
c) unităţile de alimentaţie publică vor prepara hrana în instalaţii alimentate cu gaze.
Pe baza criteriilor de mai sus s-au întocmit tabelele în care sunt cuprinse puterile instalate şi
absorbite pentru o locuinţă cu 3 camere pentru comuna Bărăganul.
GRADUL DE DOTARE CONSIDERAT PENTRU O LOCUINTA CU 3 CAMERE
Nr. crt.
DENUMIRE CONSUMATORI
PUTERE INSTALATĂ (W)
1 Iluminat electric 500
2 Fier de călcat-1 1000
3 Televizoare -1 200
4 Aparate radio (combină audio)-1 150
5 Frigidere-1 220
6 Congelator -1 220
7 Aspirator praf -1 1500
8 Maşină spălat rufe-1 2700
9 Robot bucătărie-1 1000
10 Hotă electrică-1 250
11 Uscător de păr-1 350
12 Cuptor microunde-1 1000
13 Instalaţie protecţie 100
115
14 TOTAL PUTERE INSTALATĂ (Pi) 9190
17 Coeficient simultaneitate 0,8
18 Coeficient utilizare 0,8
19 PUTEREA ABSORBITĂ (Pa) 5882
20 Număr circuite/apart. 1 CL+ 5CP
a) Locuinţe individuale
- Puterea maxim simultan absorbită de noile locuinţe la nivelul posturilor de transformare :
Pmsa= Nx KsxKs1xPa = 119 x 0,26 x 0,85 x 5,882 = 154,7 kW
unde : N - numărul de locuinţe (N=119)
Ks-coeficientul de simultaneitate pentru linia electrică care
alimentează locuinţele Ks=0,26 (conf.PE 132 )
Ks1-coeficient de simultaneitate pentru postul de transformare care
alimentează mai multe linii electrice Ks1= 0,85 (PE 132)
Pa-puterea absorbită de o locuinţă ( Pa=5,882 kW )
- Putera aparenta Sn necesară a fi livrată de posturile de transformare pentru alimentarea
locuinţelor:
Sn = 1,1xPmsa/ cos φ=1,1 x 154,7/0,9 = 190 kVA ;
unde : 1,1 – factor ce ţine seama de căderea de tensiune pe linie
cos φ – factorul de putere admisibil (cos φ = 0,9 ).
Pentru alimentarea acestor noi consumatori este necesară instalarea unui nou post de
transformare PTA 250 kVA.
b) Noul centru civic (servicii, comerţ, instalaţii publice, spaţii verzi)
S=12,92ha; Sconst. = 0,8ha; Sdesf. = 2,3ha; Nr pers. = 100;
- Puterea instalată pentru clădirile destinate comerţului, serviciilor şi instituţiilor publice:
Pmsa = pi x Sdesf x ku = 20 x 23000 x 0,8 = 368000 W = 368kW
unde: pi – puterea specifică ; pi = 20 W/mp;
ku – coeficient de utilizare; ku = 0,8;
- Puterea aparentă
Sn= 1,1 x Pmsa cos φ = 1,1 x 368/0,9 = 450 kVA
Pentru satisfacerea necesarului de putere se va instala un post de transformare
PCZ 630 kVA.
c) Spaţii depozitare, mică industrie, logistică
S = 1,30 ha + 11,05 ha; Sconst. = 5,2ha; Sdesf. = 10,38ha; Nr pers. = 103
116
- Pentru calculul puterii necesare alimentării depozitelor se pleacă de la o putere instalată
specifică orientativă. Această putere instalată specifică, în lipsa unor date precise asupra
consumatorilor din fiecare hală, se poate prezuma a fi de 5 W/mp. Având în vedere că subzona are
o suprafaţă desfăşurată a halelor de cca 103800 mp, puterea maxim simultan absorbită va fi:
Pmsa= ku x pi x Sdesf = 0,8 x 5 x 103800 x 0,001 =415 kW
ku - coeficient de utilizare ; ku = 0,8;
- Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :
Sn = 1,1 x Pmsa / cos = 1,1x 415 / 0,9 = 507 kVA
unde : 1,1 – factor ce ţine seama de căderea de tensiune pe linie
cos – factorul de putere admisibil ( cos =0,9 )
Acest necesar de putere va fi asigurat de un post de transformare PCZ 630 kVA.
d) Zona de sere
S = 35,52 ha; POT = 70%; Sdesf. = 22,4ha; Nr pers. = 250 pers;
- Puterea instalată specifică orientativă necesară alimentării pompelor de apă este de cca
1W/mp. Puterea maxim simultan absorbită va fi:
Pmsa= ku x pi x Sd = 0,8 x 1 x 224000 x 0,001 =179 kW
ku - coeficient de utilizare ; ku = 0,8;
Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :
Sn = 1,1 x Pmsa/ cos = 1,1x 179 / 0,9 = 219 kVA
Pentru asigurarea necesarului se va instala un post de transformare PCZ 400 kVA.
e) Zona industriei nepoluante
S = 19,52 ha; Sconst. = 10,5ha; Sdesf. = 10,5ha; Nr pers. = 105;
- Pentru calculul puterii necesare alimentării depozitelor se porneşte de la o putere
instalată
specifică orientativă. Această putere instalată specifiă, în lipsa unor date precise asupra
consumatorilor din fiecare hală, se poate prezuma a fi de 10 W/mp.
- Puterea maxim simultan absorbită va fi:
Pmsa= ku x pi x Sd = 0,8 x 10 x 105000 x 0,001 =840 kW
ku - coeficient de utilizare ; ku = 0,8;
Putera aparentă Sn necesară a fi livrată de postul de transformare :
Sn = 1,1 x Pmsa/ cos = 1,1x 648/0,9 = 1027 kVA
117
unde : 1,1 – factor ce ţine seama de căderea de tensiune pe linie
cos – factorul de putere admisibil ( cos =0,9 )
Pentru asigurarea necesarului se vor instala două posturi de transformare PCZ 630 kVA.
La proiectarea şi executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică se vor respecta
următoarele standarde şi prescripţii în vigoare:
STAS 8591/1-91-Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane.
STAS 234 -Branşamente electrice. Condiţii de proiecatre şi execuţie
PE 107 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de cabluri electrice.
PE 132 -Normativ pentru proiectarea reţelelor de distribuţie publică.
PE 155 -Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri
civile.
SR 13433 - Iluminatul căilor de circulaţie
Amplasarea definitivă a obiectivelor energetice (post de transformare, linii electrice) se va stabili
de către proiectantul de specialitate de la SDEE Braila - F.F.E.E. Electrica Furnizare Muntenia Nord -
Agenţia Brăila.
3.9.5. Telecomunicaţii
În comuna Bărăganul este necesară o extindere a reţelei existente şi în zonele în prezent
netelefonizate. Având în vedere că prin actualul PUG se prevede o extindere a intravilanului, vor fi
necesare instalări de noi posturi telefonice în zonele destinate locuirii. Direcţia de Telecomunicaţii
Brăila va stabili soluţiile optime de racordare a noilor abonaţi.
3.9.6. Alimentare cu gaze naturale şi cu energie termică
Conform Strategiei de dezvoltare locală a comunei Bărăganul pentru perioada 2007-2013 se
află în fază de studiu de oportunitate înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale.
Alimentarea cu gaze naturale se poate realiza de la circa 40 km distanţă.
din zona comunei Cireşu, din conducta de transport DN 800 mm – Ø 32” Brăila – Jugureanu
– Urziceni – Bucureşti sau
din zona comunei Gropeni, din conducta de transport DN 600 mm – Ø 24” Isaccea – Brăila
Alimentarea cu gaze naturale trebuie studiată în concordanţă cu înfiinţarea distribuţiilor de
gaze în localităţile de pe traseul propus al conductei de alimentare, fiind recomandată realizarea
unor conducte de medie presiune care au avantajul unor distanţe minime faţă de clădirile locuite
118
de 2 m, faţă de 20 m şi care sunt amplasate de-a lungul arterelor de circulaţie.
Pentru înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comuna Bărăganul din judeţul Brăila
trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
Rezervarea unui teren pentru amplasarea staţiei de reglare gaze naturale (SRS) pentru
coborârea presiunii de la medie la redusă pe teren proprietatea Primăriei, preferabil cât mai
aproape de centrul de greutate al consumatorilor.
Pozarea de conducte de distribuţie de presiune redusă din polietilenă de înaltă densitate
(PEID) montate pe toate străzile din localitate, pentru care vor fi păstrate zone în care nu vor
fi montate alte conducte sau care nu vor fi trecute în proprietate privată.
Pe arterele de circulaţie principale din localitate (drum naţional, drum judeţean) se
recomandă montarea a două conducte de distribuţie (cu acelaşi diametru sau „în sistem
pieptene”), câte una pe fiecare parte a drumului pentru a nu traversa drumul cu
branşamente la fiecare două case.
In momentul realizării distribuţiei de gaze naturale, clădirile de interes public vor putea fi
dotate cu prioritate cu încălzire centrală, combustibilul folosit fiind gazele naturale.
Pentru calculul aproximativ, debitele instalate de gaze naturale pentru o gospodărie au
fost estimate astfel:
Pentru încălzirea cu sobe, debitul instalat de gaze g1 = 3,60 m3N/h*gospodărie, defalcat
astfel:
2,04 m3N/h - încălzire - 3 focuri x 0,68 m3N/h*foc
0,68 m3N/h – cazan de baie pentru preparare apă caldă menajeră
0,67 m3N/h - maşină de gătit tip aragaz pentru prepararea hranei
0,21 m3N/h - cotă parte dotări publice (≈6%)
Pentru încălzirea cu microcentrale termice, debitul instalat de gaze g2 = 3,70
m3N/h*gospodărie, defalcat astfel:
2,73 m3N/h – microcentrală termică pentru încălzire şi preparare apă caldă
menajeră
0,67 m3N/h - maşină de gătit tip aragaz pentru prepararea hranei
0,30 m3N/h - cotă parte dotări publice (≈6%)
Deoarece debitele sunt aproximativ egale, s-a considerat un debit de calcul de 3,70
m3N/h*gospodărie.
Pentru calculul necesarului de căldură la sere, s-a considerat o caracteristică termică
estimativă de 250 W/mp.suprafaţă construită.
119
În cazul în care locatarii doresc alimentarea cu gaze la sobe, se recomandă montarea de
arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h,
aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC. Aceste arzătoare utilizează plăci
ceramice radiante care asigură ardere completă în sistem turbojet, dezvoltând temperaturi de cca.
1000ºC. Această ardere reduce nivelul noxelor la cel mai redus nivel posibil, în comparaţie cu
vechile arzătoare utilizate încă în prezent.
Sistemul complet de automatizare asigură întreruperea gazului atunci când se detectează
lipsa de oxigen, lipsa tirajului la coş sau când scade presiunea din reţeaua de gaze; se asigură, de
asemenea, protecţia la aprinderi accidentale, funcţionarea la presiune constantă, aprinderea
piezoelectrică fără conectare la priza electrică şi posibilitatea reglării temperaturii ambiante.
În cazul încălzirii centrale, randamentul cazanelor utilizate trebuie să fie peste 92%,
urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător
– cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii
incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele combustibile ale
clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.
În Anexa nr. 1 este prezentată, estimativ, valoarea debitului maxim orar de gaze instalat
pentru consumatorii existenţi şi pentru cei propuşi în comuna Bărăganul, pentru un coeficient de
simultaneitate =1.
G max. orar ≈ 14.000 m3N/h
Urmează ca debitul maxim orar instalat de gaze naturale să fie calculat exact la fazele
următoare de proiectare, în funcţie de mobilarea finală a teritoriului şi de coeficienţii de
simultaneitate normaţi sau apreciaţi de proiectant.
Pentru conductele de repartiţie (medie presiune – între 6 şi 2 bar) şi distribuţie (redusă şi
joasă presiune - sub 2 bar) a gazelor naturale, în conformitate cu prevederile Normelor tehnice
pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE
2008, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 5/2009 şi publicate în MO 255 bis / 16.04.2009.
(care au înlocuit Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale - indicativ NT-DPE-01/2004), diametrele minime admise pentru conductele
subterane de presiune redusă sunt:
Conducte de distribuţie, de regulă OL 2”, respectiv PEID 40 mm
Branşamente şi instalaţii de utilizare OL 1”, respectiv PEID 32 mm
Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se
120
pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând
seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.
Conductele, fitingurile şi armăturile din polietilenă, precum şi cele din oţel cu protecţie exterioară
anticorosivă se montează îngropate direct în pământ, adâncimea minimă de montaj fiind de 0,9 m
de la generatoarea superioară.
Se recomandă ca, pentru conductele de distribuţie montate subteran, să fie utilizate
conductele de polietilenă, cu respectarea strictă a instrucţiunilor de montare (în special prin
evitarea deteriorărilor cauzate de temperatura ridicată şi radiaţiile ultraviolete). In paralel cu
execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic,
pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor
consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc. In zonele de extindere a intravilanului sau
a zonelor construite este necesar ca pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a
branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, să se realizeze înainte de realizarea carosabilului ţinând
seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.
La executarea reţelelor de gaze se va ţine seama obligatoriu de faptul că în spaţiul
disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, cabluri electrice, canalizaţie
telefonică etc. şi de aceea trebuie lăsate spaţiile necesare pentru montarea acestora, precum şi
distanţele de siguranţă între aceste reţele.
Pentru locuinţele individuale se recomandă realizarea unui branşament prevăzut cu
regulator de presiune comun la câte 2 locuinţe ale căror curţi sunt alăturate, micşorându-se astfel
numărul de branşări la conducta publică de distribuţie
Conductele de repartiţie şi de distribuţie a gazelor, branşamentele, racordurile şi
instalaţiile interioare vor fi realizate cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de
către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622/2004 şi HGR
796/2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
Se recomandă realizarea interconectată a conductelor de distribuţie redusă presiune a
gazelor naturale, realizându-se astfel un sistem de distribuţie radial – inelar cu avantajul unei
funcţionări sigure în cazul apariţiei unor defecţiuni sau a întreruperii în momentul executării unor
noi branşamente. În situaţia în care montarea acestor conducte de interconectare ar îngreuna
echilibrarea reţelei propuse, pot fi montate robinete de sectorizare care să fie deschise numai în
situaţiile deosebite menţionate.
În Anexa nr. 2 sunt indicate distanţele minime dintre conductele subterane de gaze din
oţel şi polietilenă de înaltă densitate (PEID) şi diferite instalaţii, construcţii sau obstacole conform
121
SR 8591 – 1997 „Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură”,
precum şi în Tabelul 1 din „Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale 2008”.
În Anexa nr. 3 sunt indicate distanţele de securitate între staţii sau posturi de reglare sau
reglare – măsurare şi diferite construcţii sau instalaţii, conform aceloraşi Norme tehnice NTPEE
2008.
În cazul în care rezultă că este necesară alimentarea prin intermediul unei conducte de
înaltă presiune (peste 6 bar), se vor respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi
execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia
preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006.
Pentru aceste conducte se prevede o zonă de siguranţă care se întinde, de regulă, pe 200
m. de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu
poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)
Autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a conductelor de transport a
gazelor naturale, este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei: S.N.T.G.N.
TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ, - Str. Constantin Motaş nr. 1 prin intermediul EXPLOATARII TERITORIALE
BRĂILA – Str. Ion Ghica nr. 5 – telefon 0239-61 73 40.
În concluzie, dezvoltarea durabilă a localităţii Bărăganul, ca şi a celorlalte localităţi din
România, presupune utilizarea cu cât mai multă grijă a combustibililor fosili pentru asigurarea unui
confort optim cu un cost cât mai redus atât pentru utilizatorii clădirilor particulare, cât şi pentru
cei ai clădirilor de utilitate publică.
Se vor respecta în principal următoarele reglementări şi normative, lista lor nefiind limitativă:
Legea gazelor nr. 351 – 2004 cu completările şi modificările ulterioare
SR 8591 – 1997 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în
săpătură
Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale NTPEE 2008 – MO 255 bis / 16.04. 2009
Ordinul 62 / 24.06.2008 privind aprobarea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de
gaze naturale tranzacţionate în România – MO 489 / 01.07.2008
Normativul P 118 – 1999 de siguranţă la foc a construcţiilor
Prescripţia tehnică ISCIR PT A1 – 2010 – Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid,
lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kW – MO 513 bis / 23.07.2010
122
Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare şi de transport
gaze naturale, aprobate prin decizia preşedintelui ANRDGN nr. 1220 – 2006 – MO 960 bis /
29.11.2006
Alimentare cu energie termică
Dezideratele privind asigurarea confortului locuitorilor, precum şi cele privind păstrarea
mediului se pot asigura şi prin folosirea judicioasă a lemnului drept combustibil, randamentul cel
mai ridicat la ora actuală fiind realizat prin folosirea încălzirii centrale care utilizează ca sursă de
energie termică cazanele cu gazeificarea lemnului.
Cazanele care folosesc acest sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului
în sistem clasic, cele mai importante fiind:
Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore;
Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării
cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-
se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei;
Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care
să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii
din cazan prin transmiterea căldurii la instalaţie;
Existenţa la modelele mai moderne a unui panou de comandă care controlează
temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire;
Panoul de comandă prezintă un sistem de protecţie electronică la supraîncălzire, astfel că
atunci când temperatura depăşeşte 94°C termostatul de siguranţă va întrerupe alimentarea cu
energie electrică pentru panoul de comandă şi pompa va funcţiona în continuare pentru a
transmite toată căldura din cazan în instalaţie;
Randament până la circa 85%;
Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil
peletele (peleţii) de lemn rezultate din compactarea (sinterizarea) rumeguşului şi aşchiilor de lemn.
Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările
forestiere şi care, aruncat în râuri le-ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de
altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în
cazane.
În conformitate cu prevederile Normativului I 13 – 2002 pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor de încălzire centrală, la centralele termice funcţionând pe combustibil solid se admite
depozitarea în sala cazanelor a maximum 2 mc. combustibil, într-un buncăr metalic.
123
Utilizarea combustibilului lichid prezintă avantajul puterii calorifice ridicate şi al
depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp.
Alimentarea cu combustibili de calitate superioară, reglarea corespunzătoare a sistemului
arzător-cazan-coş şi chiar montarea unor filtre permit o reducere la minim a noxelor aeriene emise
(în special eliminarea fumului).
De asemenea, prin montarea rezervoarelor cu pereţi dubli cu detectare de pierderi de
combustibil sau montate în cuve un volum minim egal cu volumul combustibilului deversat se
poate elimina poluarea solului şi apei freatice cu produse petroliere.
În conformitate cu prevederile Normativului I 13 – 2002, depozitele de combustibil lichid
montate îngropat cu capacitatea de cel mult 30 mc. se pot amplasa fără restricţii de distanţă faţă
de construcţii. Un rezervor de consum cu capacitate până la 10 mc. se poate monta într-o încăpere
adiacentă sălii cazanelor, iar un rezervor de consum zilnic cu capacitate de max. 2 mc. se poate
monta, respectând anumite condiţii, în sala cazanelor.
În cazul în care se doreşte, se poate realiza alimentarea clădirilor cu gaze petroliere
lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac care prezintă avantajul că pot fi utilizate şi pentru prepararea
hranei şi, de asemenea, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, moment în care
rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS
etc.) fără a apărea problemele care apar la demontarea rezervoarelor de combustibil lichid, în
primul rând cele de poluare a mediului şi de pericol de explozie.
În conformitate cu prevederile Normativului I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL), distanţele de amplasare între un
recipient de stocare de 3000 litri (utilizat în mod curent) şi clădiri de locuit este de 5,0 m şi,
respectiv, 3,0 m faţă de limita de proprietate.
În continuare sunt indicate distanţele minime de siguranţă dintre depozitele de GPL cu
recipiente fixe supraterane şi principalele obiectivele învecinate în conformitate cu prevederile
normativului I 31-1999.
Distanţe în metri, capacităţi în litri
Nr Obiective ≤3000 3001…
5000
5001…
15000
15001…
30000
1. Autocisternă 3 3 5 7,5
2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de
producţie, ateliere, depozite (altele decât
cele cu regim special)
5
7,5
10
15
3. Clădiri publice: săli de spectacole,
124
hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri,
clădiri administrative, inclusiv prizele de
aer ale acestora, canalizări, alte obiective
cu destinaţie similară
15
15
20
30
4. Linii electrice de joasă şi medie tensiune
(măsurarea se face de la proiecţia în plan
a acestora),
15
20
30
35
5. Linii electrice de înaltă tensiune
(măsurarea se face de la proiecţia în plan
a acestora)
20
20
25
30
6. Limita de proprietate 3 5 10 15
(Distanţele menţionate la punctele 2, 3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid
antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe direcţia obiectivului considerat.)
Este recomandabil ca în clădirile de utilitate publică să se monteze centrale termice
evitându-se astfel o multitudine de puncte de foc, unele în încăperi cu aglomerări de persoane. În
general, se vor monta centrale termice pe combustibil lichid, fiind cel mai uşor de utilizat în
absenţa gazelor naturale.
În zonele de industrie nepoluantă, mică industrie, spaţii depozitare, logistică, se
recomandă, de asemenea, încălzirea centrală putându-se utiliza drept combustibil, după
posibilitate, peleţii de lemn, combustibilul lichid şi/sau GPL, funcţie de posibilităţile financiare ale
investitorului, de agentul termic care trebuie / poate fi folosit, de programul zilnic / anual de
funcţionare, de posibilitatea de colaborare cu alţi utilizatori etc.
Pentru sere ce mai indicată soluţie privind alimentarea cu căldură şi apă caldă
tehnologică o constituie utilizarea combustibilului lichid uşor (CLU), combustibil care poate fi stocat
în cantităţile necesare fără a-şi pierde calităţile, are putere calorifică ridicată şi poate încălzi rapid
spaţiile deservite, fapt important în cazul unor scăderi bruşte de temperatură, inclusiv primăvara.
Locuinţele individuale pot fi încălzite individual cu sobe sau, în situaţii deosebite, electric.
Prepararea hranei se va face, ca şi până în prezent, cu butelii de aragaz sau în cazuri
izolate, cu combustibil solid sau electric.
La utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) trebuie ţinut seama de faptul că,
pentru încălzire şi, eventual, prepararea hranei pot fi utilizată energia solară şi biogazul. Acestea
trebuie dublate de surse clasice şi prevăzute cu sisteme de siguranţă cu funcţionare automată
125
pentru a preveni accidentele.
Infiinţarea distribuţiei de gaze naturale, pentru care este în curs de realizare studiul de
oportunitate, va constitui un punct de cotitură în viaţa comunei Bărăganul, contribuind la
creşterea confortului locuitorilor, dar şi a atractivităţii zonei.
Elementele anvelopei clădirii (opace şi vitrate) trebuie să asigure respectarea
prevederilor Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001/1,2,3 – 2006
(completată cu prevederile Ordinului MDRT nr, 2513 din 22.11.2010), în conformitate cu Legea nr.
372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
De asemenea, odată cu montarea tâmplăriei cu geam tip Thermopan se recomandă
montarea unor sisteme de ventilaţie higroreglabile pentru asigurarea unei ventilaţii naturale şi
umidităţi corespunzătoare condiţiilor de confort (un aport minim de aer proaspăt şi o umiditate
interioară de 45…60%), cuplat cu sisteme de evacuare a aerului viciat de la bucătării, băi.
Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală utilizând hidrocarburi trebuie
să fie peste 92%, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi
executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere
al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele
combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.
Instalaţiile interioare şi reţelele edilitare vor fi realizate cu materiale şi echipamente
performante care să asigure cerinţele esenţiale privind calitatea conform Legii calităţii în construcţii
nr. 10/1995 (reformulate conform Legii 123 / 2007):
rezistenţă mecanică şi stabilitate;
securitate la incendiu;
igienă, sănătate si mediu;
siguranţa în exploatare;
protecţia împotriva zgomotului;
economia de energie si izolarea termică;
adaptare la utilizare (cerinţă recomandată)
Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE)
Pentru zona localităţii Bărăganul pot fi utilizate cu diferite grade de eficienţă energetică
energia solară (atât componenta termică, cât şi cea luminoasă), energia rezultată din arderea sau
producerea biogazului din biomasă, energia eoliană.
Pentru toate clădirile, dar mai ales pentru locuinţele individuale şi cele agroturistice,
126
trebuie studiată soluţia preparării apei calde menajere utilizând energia solară prin intermediul
panourilor solare înglobate în / montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în concordanţă cu
adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei
solare. Aceste posibilităţi sunt favorabile având în vedere regimul redus de înălţime pentru clădirile
individuale existente şi propuse.
O instalaţie cu un singur panou solar de 1,8 x 1,5 m permite satisfacerea consumurilor
de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de confort mediu (50 litri/pers.zi) sau pentru 2 persoane în
regim de confort ridicat (120 litri/pers.zi). Chiar dacă prepararea a.c.m. cu energie solară este
concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind
necesară montarea unui boiler cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică sau la
reţeaua electrică.
Colectoarele solare cu rezervor atmosferic exterior (100-200 litri), nepresurizate, sunt
recomandate pentru activităţi sezoniere, cabane şi case de vacanţă. Cuplate cu un hidrofor, sunt
soluţia ideală pentru zonele în care nu există reţea publică de alimentare cu apă.
Colectoarele cu rezervor presurizat exterior (100-240 litri) funcţionează la presiunea reţelei
publice de apă, fiind recomandabile pentru prepararea apei calde menajere în tot timpul anului,
fiind prevăzute cu o rezistenţă electrică încorporată comandată printr-un microcomputer.
Colectoarele care stochează apa caldă într-un rezervor de acumulare amplasat în centrala
termică se utilizează la instalaţii mai complexe sau de capacităţi mari. Montate în baterii, pot
asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri pe tot timpul anului (prin utilizarea unui agent termic
de tip antigel şi prin racordarea boilerului şi la o sursă clasică de energie termică).
În ceea ce priveşte utilizarea energiei fotovoltaice pentru iluminatul public, aceasta
reprezintă o sursă de economii la bugetul Primăriei şi un factor de confort şi siguranţă pentru
locuitorii comunei. Un exemplu îl constituie montarea pe fiecare stâlp a unui panou fotovoltaic de
60 Wp [pick = la vârf] care, conform prospectelor, pe timpul zilei produce energie electrică şi care,
stocată într-o baterie de 80 Ah, este folosită după apusul soarelui pentru aprinderea unei lămpi tip
LED cu o putere de 8 W şi eficienţa luminoasă de 13 lux.
Pe acoperişul noilor clădiri publice sau chiar a celor existente se pot monta panouri
fotovoltaice, care prezintă şi avantajul că în perioada de vară reduc aporturile de căldură solară,
reducând temperatura interioară în încăperi.
Este de subliniat faptul că în prezent există posibilitatea folosirii întregului acoperiş
montarea unui triplu strat de siliciu amorf pe o suprafaţă metalică flexibilă, foarte subţire din oţel
inoxidabil. Creşterea eficienţei de conversie şi a stabilităţii producţiei de energie în timp sunt
127
caracteristice acestui tip de „acoperiş fotovoltaic” care este eficient chiar şi la nivele joase de
radiaţie solară incidentă. Acest tip de acoperiş este rezistent la precipitaţiile atmosferice
(nemaifiind necesară o altă învelitoare) şi, de asemenea, reduce pe timpul verii temperatura în
zonele de sub el prin creşterea temperaturii operative, datorită utilizării unui spectru mai larg al
radiaţiei solare.
În cadrul extinderilor intravilanului comunei Bărăganul propuse se numără şi Parcul
fotovoltaic (studiat în fază PUZ) amplasat pe o suprafaţă de teren de 11,27 ha. Energia electrică
obţinută urmează a fi utilizată în cadrul comunei şi surplusul livrat SEN prin intermediul Staţiei
electrice de transformare 110/20 kV Bărăganul.
În ceea ce priveşte realizarea unor staţii centralizate de biogaz, în conformitate cu
prevederile Ordinului nr. 119/2014 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi
a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei (cu modificările ulterioare), distanţa minimă
de protecţie sanitară faţă de camere de tratare biotermică a gunoaielor este de 500 m.
Biogazul produs poate fi utilizat numai pe loc (din cauza presiunii mici a gazului) şi numai
într-o centrală termică prevăzută cu aparatură de siguranţă şi automatizare adecvată şi nu poate fi
folosit de alţi utilizatori decât dacă este odorizat, ceea ce ar presupune o sursă de poluare
suplimentară în zonă.
În încăperile cu punctele de consum ale biogazului trebuie prevăzute detectoare
automate de gaze care să acţioneze asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de
alimentare cu biogaz.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu
structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a
energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru
funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în
paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru
evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.
Conectarea la Sistemul Energetic Naţional a surselor generatoare de energie electrică
(panouri fotovoltaice), dar şi conectarea directă la consumatori, trebuie realizată prin intermediul
unor reţele inteligente (Smart Grid) care să permită transformarea parametrilor variabili ai energiei
solare la parametrii constanţi, compatibili cu utilizatorii.
Este tot mai evident că teritoriile bine administrate, inclusiv sau mai ales la nivelul
comunelor, pot juca un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Efortul colectiv al
128
autorităţilor locale şi investitorilor privaţi trebuie privit ca o oportunitate de a retehnologiza
sistemul actual de producere a energiei prin introducerea de soluţii adecvate care, transformate în
investiţii viitoare, vor asigura dezvoltarea economică a ţării pe bază de energie durabilă. De
asemenea, este necesară valorificarea cât mai intensă şi deplină a potenţialului SRE şi, nu în ultimul
rând, a tehnologiilor industriale cu eficienţă energetică înaltă.
În acest context trebuie menţionată crearea posibilităţilor de a oferi spaţiu public pentru
instalarea de echipamente energetice locale de generare (în particular terenuri închiriate
companiilor private care realizează instalaţii de producere a energiei electrice prin intermediul
captatoarelor fotovoltaice).
129
ANEXA 1 - TABEL CU DEBITELE MAXIME ORARE ESTIMATE DE ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE PENTRU ÎNCĂLZIRE, PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE, VENTILARE, PREPARAREA HRANEI SI TEHNOLOGIC PENTRU EXISTENTUL SI EXTINDERILE PROPUSE IN COMUNA BARAGANUL
Nr Zona de dezvoltare S desf. H V q Q Gmax orar
Destinaţia ha m m3 W/m3 kW m3N/h
1. Com. Bărăganul Locuinţe existente – 1150 gospodării
… ... ... ... … 4.255
2. Locuinţe individuale – 12 gospodării … … … … …
44
3. Noul centru civic Servicii, comerţ, inst. publice, locuinţe
18,09 3,5 633.000 40 25.320 2.399
4. Sere 22,40 … … 250*) 56.000 5.305
5. Locuinţe individuale – 13 gospodării ... ... ... ... ... 48
6. Locuinţe individuale – 36 gospodării ... ... ... ... ... 133
7. Industrie nepoluantă Parc fotovoltaic
7,50
4,0
300.000
25
7.500
711
8. Locuinţe individuale – 22 gospodării ... ... ... ... ... 81
9. Locuinţe individuale – 10 gospodării
... ... ... ... ... 37
10. Spaţii depozitare, mică industrie, logistică
10,38 4 415.000 25 10.375 983
TOTAL
… … …. … … 13.996 ≈ 14.000
130
Calculul debitului necesar instalat de gaze s-a făcut în ipoteza unui randament de 90% şi Pci
= 9,5 kW / m3N şi pentru un coeficient de simultaneitate = 1.
Pentru o gospodărie echipată cu centrală termică proprie sau cu sobe s-a considerat un
debit orar maxim instalat de 3,70 m3N/h.gospodărie (încălzire, prepararea apei calde
menajere, prepararea hranei - conform memoriu Alimentare cu gaze naturale)
*) Caracteristica termică estimată pentru sere este q ≈ 250 W / m2
Valorile debitelor de energie termică şi gaze naturale din tabelul de mai sus vor fi
calculate exact la fazele următoare de proiectare, în funcţie de mobilarea finală a teritoriului şi de
coeficienţii de simultaneitate.
ANEXA 2 - DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE
GAZE NATURALE ŞI DIFERITE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE
Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008
Nr. crt.
Instalaţia, construcţia sau obstacolul Distanţa minimă în [m] de la conducta
de gaze din PE de:
Distanţa minimă în [m] de la conducta
de gaze din oţel de:
pj pr pm pj pr pm
1 Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile a fi construite
1 1 2 2 2 3
2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0.5 1 1,5 1,5 2
3 Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice, televiziune etc.
0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5
5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol, cabluri TV sau căminele acestor instalaţii
0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6
6 Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare sau alte cămine subterane
0,5 0,5 1 1 1 1
7 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5
8 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
9 Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:
În rambleu
În debleu, la nivelul terenului
1,5* 3,0**
1,5* 3,0**
1,5* 3,0**
2* 5,5**
2* 5,5**
2* 5,5**
Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare
ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.
*) De la piciorul taluzului
**) Din axul linei de cale ferată
131
Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ, adâncimea
minimă de montaj fiind de 0,9 m.
Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor
clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.
Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea
ferată electrificată şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune.
ANEXA 3
DISTANŢELE DE SECURITATE INTRE STATII SAU POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE – MASURARE SI
DIFERITE CONSTRUCTII SAU INSTALATII
Conform Normelor tehnice privind proiectarea,
executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE 2008
Nr.
crt.
Destinaţia
construcţiilor
învecinate
Distanţele de siguranţă [m], pentru staţii de capacitate:
până la 6.000 [m3/h] 6.000 … 30.000
[m3/h]
peste 30.000
[m3/h]
Presiunea la intrare [bar]
< 2 2…6 > 6 < 2 2…6 > 6 < 6 > 6
1. Clădiri industriale şi
depozite de materiale
combustibile
- risc foarte ridicat de
incendiu , asociat
pericolului de incendiu
- rezistenţă redusă la
foc
- risc mediu sau redus
de incendiu
7
10
12
11
13
18
22
27
7 10 15 12 15 20 25 30
7* 10 12 10 12 15 20 25
2. Instalaţii industriale în
aer liber
7
10
13
11
13
18
18
27
3. Clădiri civile (inclusiv
cele administrative de
7* 10 12 10 12 15 20 25
132
pe teritoriul unităţilor
industriale)
- rezistenţă mare la foc
- rezistenţă mică la foc
7 12 15 12 15 20 25 30
4. Linii de cale ferată
- curentă
- de garaj
20 20 20 20 20 20 25 30
20 20 20 20 20 20 20 25
5. Marginea drumurilor
carosabile 4** 5 8 4 6 10 6 10
6. Linii electrice de înaltă
tensiune 20 20 20 20 20 20 20 40
*) Staţii de capacitate până la 1.000 m3 (şi presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al
clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri
(ferestre, uşi) pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime
de 3 m deasupra staţiei.
**) Pentru posturile de reglare sau reglare – măsurare de capacitate până la 250 m3/h şi presiune
de intrare < 2 bar, distanţa minimă este de 1,5 m.
3.10. PROTECŢIA MEDIULUI - DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE
Conform Raportului Brundtland localităţiile trebuie să-şi orienteze strategiile de dezvoltare
pe o dezvoltare durabilă, o dezvoltare care urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a
compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Această dezvoltare
se realizează prin utilizarea raţională a resurselor naturale, prevenirea şi combaterea poluării
mediului înconjurător şi a efectelor dăunatoare ale fenomenelor naturale. Un element important al
acestei dezvoltari îl reprezintă proetcţia mediului înconjurător, care are ca scop păstrarea
echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor
naturale ale ţării, asigurarea unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi
viitoare.
Pentru a se reduce efectele poluării se vor avea în vedere respectarea normelor în vigoare
privind regimul deşeurilor, emisiilor şi deversărilor de substanţe poluante în mediul înconjurător.
În ceea ce priveşte diminuarea surselor de poluare a apelor se vor respecta revederile H.G.
Nr.352/2005 care modifică şi completeză H.G. NR.188/2002 - NTPA 002 privind condiţiile de
evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi
133
limitele admise conform normelor şi legilor în vigoare.
Valorile limită pentru apele subterane vor respecta valorile admise conform legii 458/2002
– privind calitatea apei potabile modificată şi completată prin legea Nr.311/2004.
Valorile concentraţilor agenţilor poluanţi specifice activităţilor desfăşurate pe raza
localităţii, prezenţi în solul terenurilor nu vor depăşi limitele prevăzute în ordinl MAPPM 756/1997.
Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot în apropierea unităţilor economice porductive să
respecte STAS10009/1988, respectiv 65 Db.
În ceea ce priveşte substanţele periculoase şi toxice se recomandă monitorizarea la nievlul
agenţilor economici prin intermediul fişelor de magazie, verificarea modului de depozitare şi
manipulare, precum şi instruirea personalului care are aces la acestea.
Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii societăţilor
porductive, a caror avarie sau funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact
negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru.
Deşeurile transportate pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o
societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeuri; deşeurile trebuie transportate doar de la
locul producerii lor la amplasamentul de recuperare/eliminare fară a afecta în sens negativ mediul
şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul deşeurilor se va face conform
Ordinului Comun 2/211/118/2004;
Emisiile în sol vor respecta valorile limită de emisie stabilite de legislaţia în vigoare.
Protecţia calităţii apelor
Apa din pânza freatică a fost afectată în decursul timpului de depunerile de deşeuri
depozitate haotic, inclusiv deşeurile de la creşterea animalelor, de asemenea, lipsa unui sistem de
colectare şi epurare a apelor menajere de la populaţie a condus la infiltraţii în acest strat acvifer
făcându-l nepotabil.
Principalele măsuri ce vizează îmbunătăţirea calităţii apelor sunt următoarele:
colectarea selectivă a deşeurilor menajere;
realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere;
respectarea zonelor de protecție sanitară în jurul surselor de apă potabilă și a Normelor
speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrologică;
interzicerea executării construcțiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă și în
cuvele lacurilor, cu excepția lucrărilor de poduri, căi ferate și a drumurilor de traversare a albiilor
cursurilor de apă;
134
interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri, deșeuri în cursurile de
apă și gestionarea deșeurilor rezultate în timpul lucrărilor de construcții cu respectarea legislației în
vigoare;
interzicerea depozitării materialelor de construcții pe malurile cursurilor de apă;
evitarea deversării în râuri și pâraie a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în prealabil în
stația de epurare, menținându-se astfel o calitate corespunzătoare a cursurilor de apă;
Protecţia calităţii aerului
Principalul factor poluant al aerului de pe teritoriul comunei Bărăganul este reprezentat de
noxele produse de circulaţia rutieră, atât de cea de tranzit, cât şi cea locală. Emisia admisibilă de
gaze auto după normele europene ECO 15-40 este următoarea CO(g/km)= 15-27; Hc + NO2(g/km)
=5,8-8,7.
Influenţa acestora este percepută pe o adâncime mică de 10-20 m în zona de locuinţe
La îmbunătăţirea calităţii aerului poate contribui:
calitatea sistemului de rulaj al drumurilor;
devierea transportului greu de pe DN21 în afara intravilanului pe traseul DN21A;
împăduriri ale terenurilor degradate, dar şi realizarea unor perdele verzi de protecţie pe
marginea strazilor;
avizarea amplasamentelor activităților economice cu impunerea măsurilor de protecție a
aerului împotriva emisiilor de poluanți atmosferici, în limitele stabilite de legislația în vigoare;
în perioada de construcție a noilor obiective se vor lua măsuri pentru a diminua, până la
eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibrații, prin manipularea materialelor de construcții
pulverulente astfel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenții
atmosferici, evitarea disipării de pământ și materiale de construcții pe carosabilul drumurilor de
acces;
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Nivelul de zgomot este acceptabil şi nu depăşeşte limitele impuse prin lege cu excepţia
zonei traversate de drumul naţional şi calea ferată.
Măsuri propuse:
devierea transportului rutier
în privinţa căii ferate măsurile trebuiesc luate de către SNCFR (panori fonice absorbante)
Protecţia solului
Principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de depozitarea haotică a
deşeurilor, lipsei unei sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere, de folosirea în exces
până în anul 1989 a îngrăşăminteleor chimice, pesticidelor şi ierbicidelor precum şi de posibile
135
incidente la conductele de substanţe petroliere ce traversează localitatea, ce pot conduce la
infiltraţii în sol şi apele subterane.
Măsuri şi soluţii propuse în cadrul PUG vizează următoarele aspecte:
realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere;
ierbicidele, pesticidele şi îngrăşămintele chimice, inclusiv gunoiul de grajd, vor fi folosite în
cantităţile ce vor rezulta în urma unor studii OJSPA;
realizarea organizărilor de șantier corespunzătoare din punct de vedere al utilităților;
utilizarea tehnologiilor avansate de construire, a mijloacelor tehnice adecvate în vederea
evitării pierderilor accidentale pe sol și în subsol prin staționarea utilajelor, efectuării de reparații,
depozitarea de materiale, etc;
asigurarea unui management corect al deșeurilor: colectarea sepearată a deșeurilor (PET,
carton/hârtie, metalice, etc), în vederea valorificării prin operatori autorizați și reciclarea celor
provenite din excavații în umpluturi și nivelări ca material inert;
refacerea vegetației prin reconstrucția ecologică în zonele ocupate cu organizările de
șantier;
Gospodărirea deşeurilor
Pentru deșeurile municipae se prevede implementarea unui sistem integrat de
management al deșeurilor în conformitate cu Planul Județean de Gestionare al Deșeurilor –
P.J.G.D. Brăila (aprobat prin HCJ Brăila nr. 26/2009) și Planul de investiții pe termen lung pentru
perioada 2008 – 2038 Managementul integrat al deșeurilor în județul Brăila - Master Plan (aprobat
prin HCJ Brăila nr. 95/2009).
În conformitate cu proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor realizat în anul
2009 se propune ca localitatea Bărăganul să fie arondată zonei 3 având staţia de transfer la oraşul
Însurăţei. Ca soluție tranzitorie pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere de la
populație, până la implementarea sistemului integrat de management al deșeurilor, primăria a
încheiat un contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea acestor deșeuri și a achiziţionat un
containăr deschis de 32mc, utilizat pentru stocarea de scurtă durată (2-3 zile) a deşeurilor
colectate din zona limitrofă. Apoi containerele sunt transportate către depozitul actual în
funcţiune. Deşeurile electrice la nivelul comunei Bărăganul sunt colectate de S.C. Gremlin
Computer S.R.L din Constanţa.
Alte măsuri ce vizează gospodăria deşeurilor urmăresc implementarea sistmului de
colectare selectivă a deşeurilor menajere prin înfiinţarea unor puncte pe teritoriul localităţii pentru
colectarea ambalajelor în vederea valorificării acestora.
La nivelul comunei există şase puncte pentru colectarea deşeurilor reciclabile, acestea fiind
136
colectate şi valorificate cu firme specializate/autorizate. Se vor implementa măsuri
corespunzătoare de colectare selectivă astfel încât să se atingă, până în anul 2020, un nivel de
pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantității de deșeuri,
cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere și, după caz, proveinind
din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care proivin din
deșeurile menajere.
Cadavrele de animale, sunt depozitate într-un spaţiu special amenajat, prevăzut cu o
camera frigorifică. Primăria deţine un contract de prestări servicii cu o societate
specializată/autorizată.
Gunoiul de grajd şi deşeurile verzi (resturi vegetale) provenite din gospodării, sunt
gestionate de fiecare cetăţean al comunei, iar după compostare ele sunt folosite ca îngrăşământ
natural. Se vor respecta prevederile Directivei 97/676/CEE, privind protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole și a Codului de Bune Practici Agricole.
Nămolul provenit de la stația de epurare (dacă se va realiza pe teritoriul UAT Bărăganul) va
fi stocat în vederea deshidratării pe o platformă amenajată conform legislației de mediu în vigoare
și gestionat conform prevederilor legale.
Deșeurile din construcții și demolări - se prevede gestionarea acestora conform art. 17 alin.
2 lit b) din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor astfel încât să se atingă, până în anul 2020,
un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială,
inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de
minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție
și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17.05.04 din H.G. nr.
856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare.
Propunerile Planului Urbanistic General pun accent pe urmatoarele:
Implementarea măsurilor cuprinse în Planul Judeţean de Gestionare al Deşeurilor Brăila
Colectarea selectivă a deşeurilor menajere prin înfiinţarea unor puncte pe teritoriul
localităţii pentru colectarea selectivă a acestora în vederea valorificării.
Colectarea separată a deşeurile de origine animală/resturi vegetale rezultate din gospodării
particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, acestea se valorifică prin compostare în
amenajări proprii, care nu poluează mediul şi nu produc disconfort, amplasate la cel puţin 10 m de
locuinţe, în incinta gospodăriei. Compostul rezultat este utilizat în grădini şi pe terenurile proprii
ale fiecărei gospodarii.
137
Zone protejate naturale
Propunerile de extindere ale intravilanul localităţii Bărăganul nu vor afecta ariile naturale
protejate ROSPA0006 – Balta Tătaru, respectiv ROSPA 111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei,
păstrându-se în continuare distanţa de 500m faţă de acestea. De asemenea, prin reglementările
urbanistice s-a propus ca terenurile situate în cadrul acestor arii protejate să nu li se poată schimba
destinaţia, decât cu acordul Agenţiei de Mediu.
Măsurile de prevenire și reducere a impactului asupra biodiversității prevăd ca pentru
exemplarele din speciile cu statut de protecție precum și pentru toate speciile de păsări se
interzice vătămarea, uciderea, perturbarea intenționată, precum și deteriorarea/distrugerea
cuiburilor, a locurilor de hrănire, reproducere și odihnă;
Priorităţi şi propuneri
În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile şi măsurile de intervenţie
ce se impun pentru protecţia mediului:
Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de
reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de infrastructura edilitară, fară asigurarea echipării
corespunzătoare conform legiilor şi normelor în vigoare
Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte
distanţele normate de protecţie şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi
generatoare de poluare
Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone ce pot fi relaţionate cu
funcţiuni de agrement şi recreere, precum si prin reabilitarea spaţiilor verzi existente
Realizarea unor perdele verzi de protecţie în jurul incintelor agro-industriale şi de-a lungul
drumurilor (in conformitate cu Studiului de fundamentare de peisaj privind amenajarea
peisagistică a judeţului Brăila)
Împădurirea terenurilor agricole degradate în conformitate cu prvederiile legii 100/2010
privind Împădurirea terenurilor degradate.
Realizarea reţelelor tehnico-edilitare (reţea de canalizare)
Realizarea unor studii de fundamentare privind posibilitatea clasării celor două imobile din
satul Radu Vodă ca monumente istorice
Respectarea distanţelor de protecţie sanitară faţă de sursele de poluare sau disconfort
(unităţi economice, cimitire, trasee tehnico-edilitare)
Interzicerea şi sancţionarea drastică a acţiunilor de depozitare întâmplătoare a gunoiului cu
preponderenţă în zone cu regim protejat (locuinţe, cadru natural, albia apelor de suprafaţă, etc.);
138
Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în
atmosferă;
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE.
Aplicarea prevederilor planului urbanistic general se face prin intermediul Regulamentul
local de urbanism aferent PUG, elaborat în baza Regulamentului General de Urbanism aprobat prin
H.G.R. nr. 525/1996, republicată 2004. Regulamentul local de urbanism se referă în principal la:
Reguli de bază privind modul de utilizare a terenurilor, precum şi condiţii privind modul de
amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor.
Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public.
Dezvoltarea localităţii se face ţinând cont de potenţialul oferit de resursele locale
(potenţialul uman, potenţialul agricol), locaţia, cererile şi tendinţele de dezvoltare. Astfel strategia
planului urbanistic general a urmărit crearea unor noi zone de activităţi sau reconfigurarea şi
reutilizarea celor existente. Printre propunerile acestui PUG se urmăreşte conturarea unei noi zone
centrale în enclava de extravilan dintre cele 2 sate (Spicul, Doiceşti), zonă propusă a se definitiva
într-o etapă mai îndepărtată. Această zonă se va continua spre satul Radu Vodă cu o zonă de
activităţi şi servicii pentru agricultură, valorificând prezenţa unor reţele tehnico-edilitare în
apropiere, o bună accesibilitate asigurată de drumul judeţean DJ211B precum şi existenţa unei
forţe de muncă relativ mare în imediata vecinătate. Corelată cu devierea traficului de pe DN21 în
afara localităţii se propune şi realizarea unor zone de servicii pentru transportatori şi de depozitare
în zona de nord a localităţii, adiacentă DN21A. Alte propuneri vizează extinderea zonelor pentru
servicii aferente agriculturii precum şi dezvoltarea industriilor nepoluante în special sectorul
energiei electrice realizat din surse regenerabile.
Prin regulamentul aferent planului urbanistic general se propune şi protejarea peisajului
rural specific zonei Bărăganului. Astfel în zona străzii Colibrii la numarul 20, respectiv 40 au fost
identificate două cladiri susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice, conform studiului
Soluţii pentru clădiri de locuit cu puţine niveluri şi număr redus de apartamente pentru mediul
rural şi urban având la bază arhitectura specifică diferitelor zone ale ţării, 1987 – Studiu de
arhitectură ţărănească. Autorizarea lucrăriilor de renovare/reabilitare a fondului construit din
vecinătatea acestor imobile va urmării păstrarea într-un procent cât mai mare a aspectului iniţial.
Noile construcţii vor avea o volumetrie simplă, încercând să păstreze caracterul acestei zone, fără a
altera imaginea construcţiei susceptibile de a fi monument sau a zonei învecinate. Autoritățile cu
atribuții în domeniul protecției patrimoniului construit și/sau autoritățile locale/județene vor
139
sprijini întocmirea de documentații de specialitate care să studieze posibilitatea clasării celor două
imobile ca monumente istorice (care au fost nominalizate ca posibile monumente).
În planşa de reglementări sunt reprezentate şi zonele cu interdicţie temporară şi definitivă
de construire. Astfel în ceea ce priveşte zonele cu interdicţie temporară de construire până la
realizare Plan urbanistic zonal sunt marcate loturile care nu au acces direct. Alte zone pe care se va
realiza PUZ sunt reprezentate de parcurile industriale, parcurile de activităţi sau tehnologice;
zonele de producţie; zona centrală. Acestea sunt în conformitate cu prevederile Legii 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Totodată este necesară realizarea de PUZ atunci când se schimbă funcţiunea zonei, regimul
de construire, înalţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare (CUT), retragerea clădirilor faţă
de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.
De asemenea, au fost stabilite zonele cu interdicţie de construire permanentă/temporară
(în cazul obţinerii avizului deţinătorului reţelei) pentru zonele de protecţie faţă de construcţii şi
culoare tehnice (centrale şi staţii electrice, linii de înaltă tensiune, reţele de gaze, transport
produse petroliere, reţele de telecomunicaţii). De asemenea, drumul naţional, judeţean îşi
păstrează categoria funcţională din care face parte, fiind considerat fără întrerupere în traversarea
localităţilor, servind şi ca străzi.
Cu scopul evitării riscului de producere a dezastrelor naturale (seisme, tasări) şi protecţiei
locuitorilor împotriva acestora, Regulamentul General de Urbanism (HG 525/ 1996 Art. 10
Expunerea la riscuri naturale) prevede:
Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zone expuse la riscuri naturale, cu
excepţia celor cărora au drept scop limitarea acestora, este interzisă. Astfel prin recomandările
studiului geotehnic aferent PUG se impune realizarea unui studiu geotehnic pentru fiecare nouă
locaţie.
Aplicarea prevederilor PUG şi ale Regulamentului local de urbanism aferent, se va realiza
prin intermediul unităţilor teritoriale de referinţă – UTR. Unitate teritorială de referinţă (UTR) -
subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite
cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere
urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează,
după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o
anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a
terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar. Acestea au fost delimitate după
următoarele criterii:
funcţiune predominantă;
140
reglementari urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicatorii
urbanistici;
sistem parcelar şi mod de construire omogen;
Sub aspectul reglementărilor se disting următoarele categorii:
UTR în care zona dotărilor şi a serviciilor publice este dominantă (zona centrală, zona
mixtă);
UTR în care funcţiunea rezidenţială (locuirea) este exclusivă;
UTR care cuprinde funcţiunile de producţie;
UTR cu diferite funcţiuni în special funcţiuni legate de gospodăria tehnico-edilitară.
Avizul Ministerului Apărării Naționale prevede următoarele condiționări:
- respectarea cu strictețe a limitelor teritoriului intravilan propus și ale terenurilor intravilane
destinate construcțiilor și amenajărilor, precum și a zonelor funcționale prevăzute în documentația
de urbanism;
- respectarea zonelor de siguranță, stabilite de comun acord cu unitățile militare existente pe
teritoriului comunei, cu lățimea de cel puțin 200 m, în care se va institui interdicția totală de
construire;
- neafectarea, sub nici o formă, a activităților militare, a terenurilor, construcțiilor sau
instalațiilor, de orice fel, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale.
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Obiectivele de utilitate publică reprezintă acele propuneri ale adminstraţiei publice menite
a asigura dezvoltarea durabilă a localităţii, în funcţie de problemele principale, de potenţialul
acestiea corelate cu bugetul şi cu strategia de dezvoltare locală. Realizarea acestor obiective
necesită rezervarea de terenuri, stabilirea tipurilor de proprietate asupra acestora precum şi
circulaţia lor. Autorizarea construirii acestora va fi precedată – unde este cazul – de declararea
cauzei de utilitate publică (Legea 33/1994).
Obiectivele de utilitate publică propuse pentru următorii 10 ani sunt următoarele:
Extinderea sistemului de alimentare cu apă pe baza unor studii de specialitate;
Realizarea sistemului de canalizare în localitatea Bărăganul;
Reabilitarea şi utlizarea la capacitate maximă a sistemelor de irigaţii şi desecări;
Rezervarea de terenuri pentru noul centru civic;
Realizarea unor locuinţe pentru tineri în zona viitorului centru civic al localitatii;
141
Renovarea şi realizarea de noi dotări socio-economice în special pe terenul rezervat pentru
noul centru civic (administraţie, educaţie, sănătate, cultură, spaţii verzi, agrement, etc)
Extinderea suprafeţelor împădurite şi realizarea de perdele verzi de protecţie faţă de
drumurile naţionale şi calea ferată;
Modernizarea căilor de comunicaţie rutieră, amenajarea intersecţiilor, realizarea de noi
circulaţii în zonele de dezvoltare şi realizarea de parcaje publice;
Renovarea şi întreţinerea pasajului peste calea ferată, care se propune a trece în domeniul
public al primăriei;
Realizarea de străzi colectoare de-a lungul drumului naţional DN21 (în zonele unde există
teren suficient);
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Odată aprobate, regulamentul local de urbanism aferent PUG comuna Bărăganul şi planul
cu reglementările devin actul normativ pe baza căruia se pot elibera certificate de urbanism şi
autorizaţii de construire.
Dezvoltarea localităţii în următori anii va urmării pe de-o parte îmbunătăţirea calităţii
locuirii corelată cu dezvoltarea economică a acesteia, axată în special pe dezvoltarea agriculturii şi
diversificarea acesteia, precum şi pe dezvoltarea industriei nepoluante. Această dezvoltare se va
realiza în urma concretizării unor parteneriate de colaborare intrecomunale atât în ceea ce priveşte
asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă din comuna Victoria), cât şi prin realizarea unor
parteneriate şi a unor zone de activităţi comune care să valorifice potenţialul zonei. Astfel comuna
Bărăganul cât şi oraşul Însurăţei, beneficiind de o acesibilitate sporită, pot deveni principalele
centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a produselor agro-alimentare din zona de sud a
judeţului. Totodată realizarea unor parteneriate intrecomunale finanţate prin fonduri europne
poate constitui preimsa dezvoltării unei agriculturi moderne eficente care să înlocuiască agircultura
de subzistenţă şi în acelaşi timp să ofere noi locuri de muncă, reducând astfel numărul şomerilor.
De asemenea, prin diversificarea serviciilor pentru agricultură, prin dezvoltarea industriei
nepoluante, a transporturilor, şi depozitării se va asigura o diversificare a activităţilor economice
care vor creea premisele realizari de noi locuri de muncă, reducând astfel rata migratorie a
populaţiei din comună.
Concomitent cu punerea în aplicare a prezentei documentaţii se vor face demersurile
neceare pentru realizarea studiilor de specialitate şi proiectelor necesare completării şi detalierii
142
documentaţiei (PUZ, PUD, etc.).
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General, se face conform Regulamentului Local
aferent Planului Urbanistic General care cuprinde :
Prescripţii şi reglementări generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus al
comunei;
Prescripţii specifice la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă.
Autorităţiile vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a propunerilor Planului Urbanistic
General cu privire la amenajarea şi dezvoltarea unei noi zone centrale, realizarea de noi împăduriri
pe terenurile agrciole degrdate precum şi de-a lungul drumurilor naţionale. Todată autorităţile vor
realiza studiile necesare pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare,
asigurarea de terenuri libere pentru realizarea de locuinţe pentru tineri, realizare studii de
fundamentare privind posibilitatea clasării celor două clădiri susceptibile de a fi clasate ca
monumente istorice, precum şi concesionarea unor terenuri în vederea dezvoltării unor activităţi
generatoare de noi locuri de muncă.
O acţiune importantă a acestui PUG o constituie studirea posibilităţii devierii traficului greu
din intravilanul localităţii, de pe DN21 pe traseul drumului naţional DN21A, precum şi utilizarea şi
modernizarea pasajului existent peste calea ferată. În primă fază va trebui stabilit cine este
proprietarul acestuia şi în ce condiţii poate fi administrat şi utilizat de noul traseu al DN21.
La aplicarea PUG-ului, în vederea emiterii certificatelor de urbansim şi a autorizaţiilor de
construire, Primăria va respecta propunerile şi reglementările prevăzute în prezenta documentaţie
(parte scrisă şi parte desenată), cât şi legislaţia în vigoare.
Urb. Constantin Marian OLTEANU
Arh. Sorin Doru CIOMARTAN
Recommended