View
7
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Elizabeth SOMBART
MUZICA,iN lllruaFAScINATTEI
Confdenye pentrw pian, d.e la Bach'la Bartdh
fladucere de Lavinia Dragog
EdiEia a Il-a, revizuiti.
CupruNs
Mulpumiri .................... 11
I. Sunetul: cuvAnt 9i muzici..... ...,....13
Sunetul-cuvAnt - Sunetul-muzici -,,Cosmosuleste un concert magnific" - Sunetul creator,
sunetul distrugitor - Muzica vindecl - AIte
efecte nebinuite ale muzicii - Natura sunetului -Diabolus in rnusica - Definigii ale muzicii -Modul major, modul minor - $coala ,,logosului"gi muzicianul - Muzica: joc sau mizd? - Muzica,
suflet universal - Inima muzicienilor
IL Confidenge, de la Bach la Bart6k ..................59
Johann Sebastian Bach - 'Wolfgang Amadeus
Mozart- Ludwigvan Beethoven- Franz Schubert-
Felix Mendelssohn-Bartholdy - Frdddric Chopin -Franz Liszt - Robert Schumann - Johannes
Brahms - Antonin Dvoi:ik - C6sar Franck - Piotr
Ilici Ceaikovski - Gabriel Faur€ - Erik Satie -Claude Debussy - Maurice Ravel - Alexandr
Nicolaevici Scriabin - Serghei Rahmaninov - B6la
Bart6k - Togi, pianigti...
CUPzuNS
IIL MuzicianS., azi, pentru a pistra bucuria
de copil ...............205Pianul - MAinile - Respiragia - Partitura -Urechea - Anii de studiu - A fi pianisti astizi -Teama, tracul - Concertul -A inregistra un disc *Discul - A preda sau a cunoagte sunetul unui
sufet - Cele gapte recomandiri - CAteva intrebirilegate de pian, penffu copiii de toate virstele
IV. Muzica viegii noastre
Fraternitarea gi libertarea - Afternariva - Teama,
ticerea, reconcilierea - Voalurile ticerii...
Biblioteca rnea ............ ...................263
ISuNBt:ur: cuvANT $r MUZTcA
ALLEGRO
O semiluni pe cerul albastru al nopEii.
Paris: turnul Eiffel scinteiazL in invelisul lui de
lumini. Linigtea este agreabili., ea ne calmeazl.
;i ne inalti: cel mai mic zgomot mecanic, unsunet de voce gi chiar ecoul pagilor no;tri ne
pot tulbura. Ghicim cL aici are loc o simfonie,la dimensiunile unui univers magic si indesci-frabil, in pofida gtiintei astronomilor gi a cili-toriilor interplanetare - atit de modeste renta-tive umane de a atinge evidenga cosmici... DarDumnezeu ne'a dat cuvAntul penffu a-l lucra asa
cum cultivim ogorul, linistea, pentru a invigasi o iubim ca pe un izvor de ticere si muzicapentru a uni totul in adincul fiingei noastre.
OricAt de departe am cobori pe scara timpului,ea este acolo. Istoria sunetului este una dintrecele o mie gi una de nopgi ale Universului...
14
Elizabeth SOMB.A.RI
in aceasli calitorie poetici gi magicS.
ii invit pe prietenii muzicii, pasionagi ;i debu-
tanfi, necunoscitori gi savangi, profesionigti ;iamatori, dar gi pe copiii dornici si o descopere
gi pe togi cei care nu dau inapoi in faga mirabi-lului, pe cei pentru care misterul nu este numai
o enigmS. de descifrat. De-a lungul lecturilor ;ia descoperirilor fascinagia mea a crescut in faEa
acestei istorii a sunetelor, ale cirei etaPe ag vrea
si le parcurgem impreuni.
Sunetul - cuvdnt
Din zorii timpurilor, anticii au vorbitdespre sunete, cu intui;ii fulgurante pe care fti-inEa noastri cea mai avansati le confirmi astezi,
ca despre o realitate aflindu-se la insigi originea
Universului. Unii savan[i sus{in ci intregul uni-vers s-a niscut dintr.un singur sunet, inigiator al
Big Bangului original. Un prim sunet, preludiual evoluEiei cosmice, al formirii lumilor. Geneza
afirmi puterea creatoare a Cuvintului gi a vocii:
,,Si fie lumini! $i a fost lumini. Si a zis
Dumnezeu: nSi. fie o tirie prin mijlocul apelor
;i si desparti ape de ape!, $i a fost aga. $i a zis
Dumnezeu: nSi se adune apele cele de sub cer la
un loc gi si se arate uscatul!, $i a fost a;a. t...] $ia zis Dumnezeu: oSi facem om dupi chipul gi
MU ZICA, iN INIMA FAS CINATIEI
dupi aseminarea Noastrb. Si a frcut Dumne-zeu pe om dupi. chipul Siu."
Aceasti. fo4i extraordinari a vociidivine poate si mistuie pe cel care nu este sufi-cient de pur pentru a o auzi: ,,Iati., DomnulDumnezeul nostru ne-a ari.tat slava Sa si mire-Eia Sa gi glasul Lui l-am auzit din mijlocul focu-t.lui. Astazi am vi"zut ci Dumnezeu griiegte cuomul gi acesta rimAne viu. [...] Este oare vreunom care si audi glasul lui Dumnezeu celui viugriind din mijlocul focului, cum am auzit noi,gi si rimAni. viu?" (Deuteronom 5,24-26).
Cuvlntul lui Dumnezeu creeazL;i dis-truge: ,,Cuvintul lui Dumnezeu e viu gi lucritor;i mai ascufir decit orice sabie cu doui tiiguri"(Epistola citre Evrei 4,12). CuvAntul lui Dum-nezeu poartd. fulgerul distrugS.tor ;i ploaia ce
di viagi (Epistola citre Evrei 4). CuvAntul luiDumnezeu distruge si creeazi. adevirul.
Astfel, de la primele ingAniri ale umani-t5"gii, sunetul a fost ln mod strAns legat de divin,de religie; preogii au jucat un rol decisiv in apa-rigia lui ;i de-a lungul dezvoltirii sale. Evan-ghelia dupi Sfrntul loan, ca o mi.rrurie divini,ne spune inci din primele versete: ,,La inceputera Cuvdntul, ;i CuvAntul era la Dumnezeu, gi
Dumnezeu era CuvAntul. Acesta era la inceputla Dumnezeu. Toate prin El s-au ftcut; gi ftri Elnimic nu s-a ftcut din ce s-a fhcut" (Ioan 1,1-3).
16
Elizabeth SOMBART
CAnd am auzit aceste versete pentru
prima oarl, am avut certitudinea ci totul a fost
creat prin muzicisi prin voce, ci Dumnezeu este
cuvint;i muzic5". Pentru ca imparagia lui Dum-nezeu se afli in fiecare dintre noi, un lucru mi-a
devenit clar: a face muzici trebuia si fie dru-
mul cel mai direct care si ne conduci in aceasti
impiri.Eie! Eram o copili, desigur, dar aceasti
invitagie spre cerul interior a rimas intacti. inmine; nu am incetat si ii rispund de atunci'
Sunetul - muzici
Sunetul este CuvAnt si Esengi, dar este
oare doar cuvAnt? Este esenfal si ingelegem
ci sunetul poarti in el si muzica, iar universul
creat de sunet este un cosmos muzical. $i unul gi
celalalt, sunetul-cuvAnt gi sunetul-muzici,
sunt o emanalie a divinului. Aceasti aparenti
dualitate, care flne de o identitate profundi,oferi omului posibilitatea de a se intoarce citreDumnezeu, de a se apropia de El.
Si-l ascultim pe Martin Buber, care se
inscrie in tradiEia hasidismului 9i care ne sPune
ci, de indati ce este rostit in actul recunoagterii
originii sale, Cuvintul devine cint sau laudi: ,rA'r
trebui si pronungim cuvintele ca gi cum cerul
s-ar deschide in ele. Nu face ca gi cum gura ta ar
MUZrcA, ix rNnaR FASCTNATTET
rosti cuvAntul, ci ca 9i cind cuvintul te-ar rosti.Cel care cunoasre melodia secreti. carc poartd.interiorul spre exterior, cel care cunoagte cAnte-cul sacru care combinl literele singure gi timide,pentru a face din ele cAntul sferelor, acela este cutotul plin de puterea lui Dumnezert, ca si cumar crea din nou cerul, pimAntul si toate lumile."
Talmudul nu eziti sd spuni: ,,Lumea nua fost creati decAt pentru cint si muzici. Dum-nezeu a zis: Voi vorbi limba rururor oamenilorpentru ca ei si imi aduci laudi in fiecare zi si simi. incununezein cele patru pi4i ale lumii, cicinu as fi creat lumea dacd nu ar fi fost imnurile simuzica pe care mi le cinti in fiecare zi." (Extrasdin ,,LAleph-Beth de Rabbi Akiva")
De asemenea, gnosticii Antichitigii.l , rr . t v ..atribuie divinitiEii cuvintele urmd.roare:,...Eu,
care sunt Dumnezeul vesnic, Thtal necuprins altuturor fiingelor, eu sunr lira eterni. a LJniversu-lui; eu am fost cel care a descoperit pacea armo-nioasi a viltorii ceresri."
,rCosmosul este un conceft magnific"
Anticii, ei nu aveau nicio indo-iald. Intuigia ii ghida, ei ascultau stelele, ei isidi.deau intAlnire noaprea penrru a le auzi cin-tAnd... ,,Cosmosul este un concerr extraord.inar.
t.J
Elizabeth SOMBAR|
Cum este posibil ca un corP celest atit de rapid
si se deplaseze asa de tacit gi de silengios; chiar
daci acest sunet nu ajunge la urechile noas-
ue, migcarea foarte rapidi a unor corpuri atAt
de mari nu poate in niciun caz sL nu producisunete, mai ales cAnd existi" un numir mare
de stele legate prin relagia lor, astfel incAt nu
se poate imagina nimic mai coerent sau mai
organizat." (Boethius, 480-525, pitagorician ;iautor de tratate de rnuzici). Pentru ei, armonia
sunetelor a fost intotdeauna asociati cu cea a
sferelor.
itttr-rrtt mod mai Poetic' unii mistici
ne reveleazi, prin intermediul propriilor expe-
rienge, ecoul acestor,,sunete cosmice" in muzi-
cile celeste. in Imn al Llniuersului,Tellhatd de
Chardin (1881-1955) spune:,,...intr-o viziune
cfureia nu pot sL-i epuizez coeren[a ;i armoni-
ile, [...] puterile fiingei mele interioare au ince-
put spontan si vibreze in acord cu o singurinoti de o incredibili bogilie, in care disting
tendingele cele mai discordante, rezolvate flridificultate."
Cu mult inaintea lui, in secolul al
XII-lea, Sfinta Hildegard de Bingen - a cirei
muzic|a fost descoperiti de curAnd - a explicat
intr-un mod vizionar: ,,Apoi am vizut afia cea
mai lucidi, in care am auzit intr-un chip minu-
nat tot felul de muzicieni celebrind bucuria
MUZrcA" ir.l tltua FASCINATIEI
locuitorilor ceresti, iar sunetul pe care il produ-ceau era ca vocea unei mulgimi frcAnd muziciin armonie."
Monahul Aurdlien de R€om6 (secolulal IXJea), autorul unuia dintre primele tra-tate importante de muzicl. (IVIusiu disciplina),ne arati cum explicarea unei rnuzici ceresti iipermite s5. corecreze irnperfecEiunile celebririiliturgice pimAntesti: ,,in timp ce veghea noap-tea in faga porticului bazilicii ArhangheluluiMihail pe muntele Gargan, el auzi un cor deingeri cintdnd responsoriul la nagterea apostoli-lor. Cind veni la Roma, el il repeti in faEa cleri-cilor Bisericii si lisl un rezumar al celor auzire.Acegtia schimbari un vers gi astfel a fost c6,ntatnu numai de ci.tre ei, ci de intreaga Biserici." Elexisti in aceea;i formi si in zilele noasrre.
Opera lui Meister Eckhart (126A-1327), acest mare mistic, imi hri.neste de multtimp viapa interioari. Am regisit la el si pre-zenfa acestor fenomene mirabile. intr-adevir,el are in ajunul sirbitorii Tuturor Sfingiloro viziune in care i se pare ci aude o melodieangelici. Aceasta il umple d.e o fericire ara.r demare, incAt uiti de toate suferinEele. Apoi, unuldintre ingeri ii spune: ,,Vezi cu cAti bucurie ne'auzi cAntAnd la unison cXntecul Vesniciei; si cuaceeagi bucurie, noi te auzim cintAnd cAnteculvenerabilei inEelepciuni ererne." ExperienEa
20
Elizabeth SOMBART
acestui schimb misterios este reluati de o veche
maximi: ,,Melodia este ruglciunea pe care
omul o adreseaz| lui Dumnezeu, armonia este
rispunsul pe care Dumnezeu il di omului...", o
cugetare care lui Meister Eckhart i-ar fi plicut,cu siguranli.
A asculta universul este o cercetare
pasionanti ) care i-a animat pe oameni din'totdeauna. itttr-o catte cate m-a fermecat,
A asculta uniaersul, profesorul Alfred Tomatis
ne spune in felul siu: ,,De la expansiunea pro-
vocati de extrema sa concentralie primitivi,cosmosul sonic continui si invadeze spafiul,
jalonAnd cu sunete sclipitoare fiecare dintre
etapele evoluEiei sale. Intensitatea zgomotu-
lui stelar este atat de mare, lncit temperatura
rezultat| este cu greu imaginabili. Astfel, prinacfiunea acestui (concentrat sonor), structura
proprie a fiecirei stele rimAne la starea de fuzi-
une, eliberind la periferia sa ploi de vibraliisonore."
$i mai misterios, el afirmi c5. noi toEi
suntem ni;te sunete... ,,Oriunde se afli, fiinga
umani se integreazi;i modeleaz6,, de asemenea,
lumea vibratorie care o inconjoari, in aga fel
incit propriul siu corp devine un sunet apt sise armonizeze pe o lungime de undi egali cu
cea a mediului si.u. insigi dimensiunea noastri
metafizici ar putea fi. trezit6' de sonoritili bine
MUZrcA, ix rNIua FASCINATIEI
determinate, cu caracter sacru. itrtt-t'rtt fel, sun-
tem sunete pline de umanitate, suntem o anteniin ascultarea universului."
Toate aceste mesaje recunosc in sunet
o vdoare fondatoare a realitigii: nu putem siavem in vedere ceea ce ;tim, flri si luim inconsiderare in paralel ceea ce gtim despre om! $idaci astfel, cunoscAnd mai bine sunetul, ne-am
cunoa{te mai bine pe noi in;ine? Este provoca-
rea acestor pagrni, aceea de a vi convinge...
Sunetul creator, sunetul distrugitor
in Biblie;i in legende, suntem uimigi sidescoperim puterile superioare atribuite sune-
tului, creator 9i distructiv, benefic ;i malefic,
acgionAnd atet asupra sufetului uman, cAt ;iasupra naturii.
Doui exemple celebre ilustreazi aceaste
putere: trompetele care au ftcut si se dirimezidurile Ierihonului 9i lira care a permis ridica-rea miraculoasi a fortificagiilor Tebei: ,,Dum-nezeu i-a zis lui Iosua: Iati, las in mAinile tale
Ierihonul si pe regele siu, 9i pe curajogii luirizboinici. $apte preogi vor purta in fala Arceigapte trompete risunitoare. in cea de-a gaptea
zi,vegi face de;apte ori inconjurul oragului, iarcind vegi auzi sunAnd trompeta, tot poporul va
Elizabeth SOMBAK|
scoate un strigit lung gi zidul orasului se va pri-bugi" (Cartea lui losua 5).
Din contri, in mitul grecesc al luiAmfion, sunetul si muzica permit zidireafortifi-cagiilor: ,,.tmfion a primit in dar o liri" de la Her-mes. Z,etos, fratele siu geamin, care avea maiales un simg practic, a luat in rAs devoEiunea gi
dragostea fratelui siu pentru acest instrument.Mai tArziu insi, cAnd gemenii vor cuceri Teba;iclnd vor purcede la intirirea ceti[ii, va veni rAn-
dul lui Amfion si rAd5". Cici graEie muzicii lireisale, pietrele alunecau la locul lor fbrl efort, intimp ce Zetos se extenua incercind si le depla-seze cu forEele sale. futfel, fortificagiile Tebei cu
$apte poqi au fost ridicate prin puterea muzi-cii." $tim, de asemenea) cum Orfeu a readus-o
la viagi. pe tanira lui sogie Euridice, fermecAndputerile infernului cu lira lui, gi cum Arion, fer-mecitorul de delfini din Lesbos, a fost salvat de
22 la naufragiu de lira lui miraculoasi. si de faimo-sul si.u cAnt al lebedei.
Astizi, datoriti gtiingei, nu mai este
nevoie si facem apel exclusiv la magie pentru aexplica dS"rimarea zidurilor Ierihonului... Uneleexperienge au demonstrat ci sunetele foarte
grave si infrasunetele pot elibera o asemenea
forEi, incAt sparg sdcla si provoaci dirAmareacli.dirilor, ;i ci sunetele inalte produc ener-
gii atAt de mari, inc6.t cildura pe care o degaji
MU ztcA, iN Iuru,t FAScINATIEI
poate si topeasci metale. Acestea, printre multe
alte experienEe...
Tot astfel, sufetul omenesc este ;i el
sensibil la farmecele gi sortilegiile muzicii. Si ne
amintim de cAntireEul din fluier de la Hameln.
Aceasti poveste germani, inspirati dintr-unfapt istoric din secolul al XIIIlea, ne rclateaz|
"r'rrr, ,..p."tivul om pretindea c5. are o putere
deplini asupra lucrurilor gi fiinEelor prin muzica
sa. El este chemat la Hameln pentru a elibera
ora;ul de gobolanii care il invadaseri. El cAntio melodie cu fuierul siu ;i, ca prin minune,
to;i ;obolanii il urmeazi, departe. insi cind el
se intoarce si-gi ceari recompensa care i se pro-
misese, nu o obEine. Decide atunci si se riz-bune gi, cintAnd o arie muzicali, face si iasi gi
si dispari din oras togi copiii... Aceasti poveste
ilustreazi ambiguitatea puterii muzicii, folositiuneori in scopuri rele, egoiste sau meschine, aga
cum este cazul aici, alteori insi, pusi in serviciulgenerozit5.gii, Farinelli fiind un exemplu emoli-onant in acest sens.
Farinelli 07A5-1782) este cunoscut ca
fiind cel mai celebru castrdto din toate timpurile.El a gtiut sil vindece prin cintul siu pe regele
Filip d Vlea al Spaniei, care suferea de depre-
sie nervoasi. Niciun remediu nu a reugit siopreasci accesele de melancolie care il impiedi-cau si-gi asume responsabilitiEile regale. Atunci
Elizabeth SOMBARI
cAnd Farinelli cinti penrru prima dati in faEa
lui, regele isi regisqte doringa de viaEa gi iicere si. cAnte astfel in fiecare zi, recAgtigAndu-siincet-incet sinitatea. Farinelli, care dobAndise
culmea gloriei publice, a descoperit acolo noimulgumiri gi pani la sfrrsitul vieEii, zece ani maitdrziu, el ii cAnti in fiecare noapte aceleasi patruarii care rupseseri sortilegiul la incepur!
Dupi cum se vede, muzica este maimult decAt o combinagie de sunete: ea esre oforgi misterioasS., care a exercitat o influengiprodigioasi de-a lungul epocilor. in anul 1000i. Hr., Samuel, care fondase o scoali de muzici,il introna pe David, chiar acela care il vindecipe Saul: David a fost chemat langi regele Saul
pentru a calma stirile sale de crizi., cici:,yA.tuncis-a depirtat de la Saul Duhul Domnului giJ tul-bura un duh riu 1...] David, luAnd harpa, cAnra
9i lui Saul ii era mai qor 9i mai bine gi duhul24 cel riu se depirta de el." (1Regi 16,14-21 gi23).
Muzica, in aceasti istorisire, permite nu numaivindecarea, ci si impi.carealui Saul cu Dumnezeusi victoria asupra riului. Ea exprima fraterni,tatea esengiali a fiingelor omenesti. JohannesTinctoris, in secolul al XVlea, rezuma toateacestea in citeva cuvinte: ,,Scopul muzicii este
de al fermeca pe Dumnezeu, de a-l pune pefugi pe diavol, de a vindeca maladia, de aprovoca iubirea."
Recommended