View
212
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 1/6
Naì iunea èi naì ionalismul în viziunea lui Karl Marx [00:39 | 0 comentarii ]
Naì iunea èi naì ionalismul în viziunea lui Karl Marx
Alexandru D. Aioanei
Fenomenul apariì iei èi consolidrii naì iunilor, produs efectiv al modernitì ii, s-a
bucurat de o analiz în detaliu èi sub o multitudine de perspective cu predilecì ie în istoriografia
èi politologia european. Rezultat unei evoluì ii politice, economice èi sociale, acest fenomen nuputea s scape analizei intelectualilor èi doctrinarilor miècrii socialiste, Marx fiind unul dintre
aceètia. În eseul de faì , dup o scurt biografie a autorului Capitalului, vom încerca, studiind o
parte din opera sa, s analizm unghiul èi reperele de analiz dup care Marx radiografiaz acest
fenomen al naì ionalului, extreme de complex, care practic se va dezvolta odat cu formarea
filosofului èi economistului german ca intelectual. Nu vom face altceva decât s punctm
anumite repere din biografia acestuia, care considerm noi sunt în direct legtur cu cele
analizate mai jos.
Nscut la 5 mai 1818 la Trier în Germania, cu studii la Berlin èi un doctorat la Jena
despre diferenì a dintre filosofia lui Democrit èi filosofia lui Epicur dat în 1848, Karl Marx este
unul dintre iniì iatorii alturi de Frederich Engels, a socialismului ètiinì ific. Fiul unei familii de
avocaì i de condiì ie medie, nu a fost niciodat dispus la un efort care s asigure familiei sale un
trai decent, fiind mereu dependent de subvenì iile oferite de familie sau de prietenul su Engels.
Expulzat din Germania èi din Franì a se va stabili la Londra unde èi-a petrecut cea mai mare parte
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 2/6
a timpului în bibliotec. Trind în mediul su livresc, a simpatizat cu cei pe care burghezia i-a
exclus ca marginali (prostituate, nobili ruinaì i, boemi).
Inspirat în mare msur din operele lui Hegel, Feuerbach, Saint-Simon, Adam Smith,
marxismul, a fost redat printr-o serie de opere precum, Teze asupra oper ei lui Feuerbach,
Ideol og ia german, M izeria f il osof iei. Reducând orice evoluì ie istoric la o lupt între clasesociale èi o dezvoltare a modurilor de producì ie, Marx creeaz, ca arhetip al revoluì ionarului ce
trebuia s schimbe societatea, un proletariat apatrid, fr trecut, care din asuprit putea s
reînceap istoria. Acesta, contrar faptului c era o victim a mizeriei citadine creat de societatea
burghez, afièa din perspectiva lui Marx mari disponibilitì i morale. El vede în tot cea ce se
petrece în jurul sau rezultatul unei legi, èi anume supremaì ia economicului asupra umanului,
toate contrastele èi inegalitì ile sociale èi politice pornesc de la structura economic èi îèi gsesc
rezolvarea tot printr-o soluì ie economic.
Contemporan cu frmântrile naì ionale ale secolului al XIX-lea, Marx interpreteaz acest
proces prin schematismul marcat de conflictul dintre clasele sociale, èi evoluì ia modurilor de
producì ie. Deèi în general marxiètii au înlocuit din discursul lor naì iunea èi naì ionalismul cu
Ärasa´, Äclasa´, sau Äsexul´, acest fenomen în plin ascensiune nu putea fi exclus din dezbaterile
gânditorilor de stânga. Scena politic european era frmântat de efortul de afirmare èi
recunoaètere naì ional al diferitelor popoare din Europa, fapt ce nu putea scpa analizei lui
Marx. Privind naì iunile doar ca recipiente în interiorul crora se frmântau ideologiile èi luptele
de clas, Marx coreleaz afirmarea naì ional de emanciparea economic èi trecerea spre
economia capitalist. Identitì ile èi miècrile culturale erau rezultatul stadiului specific de
dezvoltare al modului de producì ie. Organizarea intern a unei naì iuni precum èi relaì iile dintre
naì iuni, rezultau, potrivit lui Marx èi din dezvoltarea diviziunii muncii.
Privind naì iunea ca efect al unui anumit stadiu al capitalismului, nscut din
contradicì iile acestui mod de producì ie, ea nu poate fi explicat de ctre Marx, decât din
perspectiva luptei de clas èi a diviziunii muncii. Potrivit autorului Capitalului, navigaì ia,
comer ì ul, manufacturile au dus la o izolare a naì iunilor, soluì ia ieèirii din acest izolaì ionism
fiind marea industrie. ÄDistrugând ideologia, religia èi morala´ ce individualizeaz fiecare
naì iune în parte, industria, potrivit opiniei marxiste avea menirea de a elimina particularitì ile
diferitelor popoare, ducând la o omogenizare social èi politic. Acest fapt avea ca rezultat final
universalizarea istoriei èi distrugerea izolaì ionismului natural în care se afla fiecare naì iune.
Fiecare societate industrial are nevoie de o cultur omogen ca s uneasc toì i membrii èi a crea
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 3/6
canale de comunicare între indivizi. Aici intervine rolul statului, care potrivit lui Marx, trebuia s
educe pe membrii si într-o msur în care, scopurile personale s devin generale, instinctul
brutal înclinaì ie moral, independenì a natural libertate spiritual Äastfel încât individul s se
contopeasc în viaì a colectivitì ii èi colectivitatea s se contopeasc cu gândul individului´.
Materialismul istoric al lui Marx, nu poate oferi o explica ì ie concludent apariì ieifenomenului naì ional, doar interpreteaz, influenì a, expansiunea, consecinì ele rezultate èi îl
pune în direct legtur cu evoluì ia modului de producì ie èi a antagonismului dintre clasele
sociale. Este adevrat dup cum spune èi Guy Hemet, c dezvoltarea industrial a dus la crearea
unei clase omogene de specialièti pe diverse domenii, care trebuiau s foloseasc acelaèi limbaj
în mediul economic. Crearea acestei clase de specialièti industriali a necesitat dezvoltarea unei
culturi de mas, implementat prin politicile educaì ionale ale statului èi care în cele din urm au
dus la o standardizare mental èi social. Conètiinì a unor grupuri umane, sau cum le numea
Benedict Anderson, comunitì i imaginate, a apartenenì ei la aceiaèi limb, istorie, religie, cultur,
folclor, este omis de ctre filosofia marxist. Naì iunile s-au format doar ca efect al trecerii de la
sistemul de producì ie feudal la cel capitalist èi nu din aderarea sau adoptarea de ctre o
comunitate a unei serii de valori èi simboluri precum: Äo istorie ce statueaz continuitate în
raport cu marii înaintai, o serie de eroi pilduitori pentru virtuile naionale, o limb, monumente
culturale, un folclor, locuri memorabile i un peisaj tipic, o mentalitate specific, , însemne
oficiale ± imn, drapel ± precum i identificri de ordin pitoresc: costum, specialiti culinare´,
menite a consolida coeziunea naì ional.
Istoricii consacraì i ai acestui fenomen nu exclud importanì a factorului economic în
apariì ia sentimentului naì ional. Ernest Gelner afirm c naì ionalismul este un efect al organizrii
sociale industriale, îns spune el mai departe, pentru ca doi oameni s fie de aceiaèi naì ionalitate
este nevoie ca ei s împrtèeasc acelaèi tip de cultur, adic un sistem de semne, valori, ideii,
asociaì ii, tipuri de comportament, èi mai ales sunt conaì ionali doar dac îèi recunosc reciproc
apartenenì a. Prin urmare nu doar situarea în aceiaèi clas este necesar pentru a subsuma
valorilor naì ionale. Un alt factor al afirmrii acestui sentiment este reprezentat de rolul jucat de
intelectuali. Anthony Smith, afirm c aceètia, sunt singurii care pot explica maselor idealul
naì ional al auto emanciprii, pân când acestea sunt în stare s conètientizeze beneficiul
solidaritì ii èi participrii. Marx afirm èi el c necesitatea ca naì iunile s ias din izolaì ionismul
lor èi s participe la istoria universal. Îns aceast emancipare nu se produce în virtutea unui
eèafodaj al simbolisticii naì ionale, ci prin intermediul marii industrii pentru adâncirea
antagonismelor de clas èi distrugerea burgheziei.
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 4/6
Noua clas creat de Marx, èi însufleì it cu un spirit revoluì ionar etern, era menit a duce
o lupt permanent cu burghezia, lupt catalogat de ideologul german ca fiind în primul rând
naì ional. Proletariatul pentru a deveni o clas naì ional sau deasupra naì iunii trebuia în primul
rând s-èi rezolve problemele sale cu burghezia. Marx încearc prin discursul su s opun
naì ionalismului noi categorii abstracte, ce ar putea oferi acelaèi grad de unitate dar la alt nivel, èi
anume cel internaì ional.
Ambele ideologii, cea socialist promovat de Marx èi cea naì ionalist ce se dezvolt la
începutul secolului al XIX-lea, au în spiritul lor o înclinaì ie revoluì ionar. Trecerea aceasta de la
o Europ agrar, în care ocuparea èi jaful în numele unei alte naì iuni, rzboiul, au dus la
transformarea sentimentului umilinì ei colective în naì ionalism, la Europa industrial, a fcut ca,
ideea naì ional, dup cum spune Hagen Schulze, s coboare din cabinetele intelectualilor în
Äinima èi mintea oamenilor´.
Invocând principiul c o naì iune nu poate deveni liber dac asupreète alt naì iune, Marx
a susì inut Irlanda în încercarea de obì inere a independenì ei, în anii 1860. Marx îns priveète
evenimentele dintr-o optic inversat, istoria a demonstrat c de fapt o naì iune nu este liber
dac este asuprit de o alt naì iune èi nu dac asupreète.
Secolul al XIX-lea este marcat de conflicte èi concurenì e ce au ca origini emanciparea èi
afirmarea naì ional. Factorii militari èi militarismul, au contribuit decisiv la conturarea èi
consolidarea comunitì ilor èi identitì ilor politice. Acest fapt a fost interpretat de ctre Marx cao dezvoltare a antagonismelor din interiorul unor suprastructuri sociale împr ì ite în clase, el
afirmând c instituì iile politice èi juridice sunt rezultatul unor compromisuri între interese
discordante.
Marx èi Engels nu au acordat o atenì ie deosebit naì ionalismului, nu au conceput nici o
lucrare sau un articol exclusiv pe aceast tem. Poate èi datorit faptului c fiind foarte aproape
de evenimente, cronologic vorbind, nu au reuèit s-i perceap èi s prevad dimensiunea real ce
o v-a cpta aceast idee. Îns poate adevrata cauz este le nivel de percepì ie, primii marxiètinu au vzut în naì iune èi naì ionalism un fenomen istoric o ideologie. O ideologie ce apar ì ine
clasei dominante, pentru c dup cum afirm Marx în M anifestul P artid ului C omunist , producì ia
intelectual se schimb odat cu cea material iar Äideile dominante ale unei epoci au fot
întotdeauna doar ideile clasei dominante´. Din acest motiv, fr a percepe influenì a acestor idei
pentru evoluì ia ulterioar a lumii Marx nu a întreprins un demers clar pentru a cerceta puterea de
coeziune social èi efectele politice ale diverselor culturi naì ionale. Faptul c Marx nu s-a
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 5/6
interesat èi nu a avut o viziune pe termen lung în cea ce priveète naì iunea, se datoreaz èi
concepì iei sale exclusiviste, care nu accepta ceva ce ar pute împiedica efortul oamenilor pentru
eliberare. Proletariatul trebuia s aib conètiinì a apartenenì ei la marea familie global èi nu la o
comunitate naì ional.
Karl Marx, în ciuda faptului c este considerat ideologul unui sau unor regimuri politice,nu a oferit o tratare sistematic a problemelor politice. Mai mult economist decât filosof al
politicii, atât cei care i-au preluat ideile cât èi specialiètii, istorici sau politologi, pentru a face o
analiz a viziunii sale politice au fost nevoiì i s apeleze la remarcile fcute de el pe marginea
evenimentelor de pe scena politic internaì ional. Toate instituì iile politice èi curentele culturale
sunt produsul economicului èi sunt modelate de acì iunea acestui factor asupra societì ii. Fr ai
analiza cauzele, ai conètientiza dimensiunile èi fr ai prevede consecinì ele, Marx s-a raportat la
naì ionalism prin aceiaèi paradigm economic. Catalogând naì iunea ca efect al trecerii de la
feudalism la capitalism, el vedea dispariì ia acesteia odat cu afirmarea èi dezvoltarea unei clase
muncitoreèti puternice èi universal prin menirea sa. Cultura, istoria, tradiì ia, religia, tot cea ce
uneau diferite comunitì i în jurul unei naì iunii aveau s dispar, potrivit lui Karl Marx odat cu
marea industrie èi Ädictatura proletariatului´. Reducând analiza naì ionalismului la o simpl
perspectiv economic, Marx omitea importanì a unuia din factorii care au marcat istoria
european èi universal în urmtoarele dou secole, èi asupra cruia urmaèii si (K. Kautsky,
Rosa Luxemburg, V. I. Lenin) se vor apleca mai cu mult atenì ie, încercând s ofere explicaì ii èi
soluì ii.
Andi Mihalache, Pe umerii lui M arx. S tud ii despr e comunism èi consecinì el e sal e, Editura Alfa,Iaèi, 2005, p. 31.
I bidem, p. 32-34.
Radu Preda, C omunismul, o modernitat e eèuat, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p. 74-75.
Anthony D. Smith, N aì ionalism èi modernism, trad. Diana Stanciu, Editura Epigraf, Chièinu,2002, p. 11.
I bidem, p. 25.
Karl Marx, Frederich Engels, V.I. Lenin, Dial ectica raportului naì ional-int ernaì ional î n
dezvoltar ea ist oric, stud. Introd. Ioan Mitran, Editura Politic, Bucureèti, 1987, p. 18.
I bidem, p. 20.
Anthony D. Smith, op. cit . p. 43.
8/7/2019 Națiunea și naționalismul în viziunea lui Karl Marx
http://slidepdf.com/reader/full/naiunea-i-naionalismul-in-viziunea-lui-karl-marx 6/6
I. Cernea, K arl M arx-Geneza marxismului. C ontribuì ii la ist oria f il osof iei marxist e (1842-1845), Editura ètiinì ific, Bucureèti, 1963, p. 67.
Lwszek Kolakovscki, P rincipal el e cur ent e al marxismului, Vol I, prefaì Vladimir Tismneanu,trad. S. G. Drgan, editura Curtea Veche, Bucureèti, 2009, p. 273.
Guy Hemet, I st oria naì iunil or èi a naì ionalismului î n E ur opa, trad. Silvia Dram, prefaì Al Zub,Institutul European, 1997, p. 87-88.
Potrivit lui Anderson, naì iunea este o comunitate politic imaginar èi imaginat (membrii si nuse vor cunoaète niciodat) intrinsec limitat èi suveran (ea este limitat de graniì ele statului).Benedict Anderson, C omunitì i imag inat e. Ref l exii asupra apariì iei èi rspând irii
naì ionalismului, trad. Roxana Oltean èi Ionel Petrache, Editura Integral, Bucureèti, 2000, p. 11-12.
Ane-Marie Thiesse, Cr ear ea identitil or naional e î n E ur opa, secol el e XVIII -XIX , trad. GiulianoSfichi, Editura Polirom, Iai, 2000, p. 9.
Ernest Gelner, N aì iuni èi naì ionalism. N oi perspective asupra tr ecutului, trad. Robert Adam,Editura Antet, Bucureèti, 1994, p.
Anthony D. Smith, op. cit . p. 69.
Paul Lawrence, N aì ionalismul ist orie èi t eorie, trad. Roxana Popescu, Editura Antet, 2006, p. 35.
Hagen Schulze, S tat èi naì iune î n ist oria eur opean, trad. Hans Neuman, Anca Lazr,Alexandrina Panaite, Polirom, Iaèi, 2003, p. 136, 172-173.
Karl Marx, Frederich Engels, V.I. Lenin, Dial ectica raportului naì ional-int ernaì ional«p. 22
I bidem, p. 83.
Lwszek Kolakovscki, op. cit . p. 273.
Karl Marx, Frederich Engels, M anifestul P artid ului C omunist , ed. a VIII-a, Editura Politic,1962, p. 52.
Recommended