View
764
Download
18
Category
Preview:
DESCRIPTION
Brosura aduna articolele publicate pe www.neurologiepediatrica.ro intre anii 2004 - 20014.
Citation preview
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
1
Continut
9 sfaturi pentru copilul cu ADHD ................................................................ 6
Agenezia de corp calos .................................................................................. 9
Amiotrofia spinala AMS ....................................................................................... 13
Atacuri de infiorare ............................................................................................. 16
Atacuri de panica ................................................................................................ 17
Ataxia ................................................................................................................. 18
Boala Pompe ..................................................................................................... 20
Boala urinei cu miros de artar (BUMA) .............................................................. 23
Carbamazepina ................................................................................................. 27
Ce reprezinta ADHD? ........................................................................................ 32
Clasificarea epilepsiilor si sindroamelor epileptice .............................................. 39
Convulex ........................................................................................................... 42
Convulsii accidentale ......................................................................................... 44
Convulsii febrile ................................................................................................. 47
Convulsii hipocalcemice ...................................................................................... 51
Convulsii hipoglicemice ...................................................................................... 52
Convulsii hipomagneziemice ............................................................................. 53
Copilul are o convulsie ? .................................................................................... 56
Cum creste copilul tau ? ..................................................................................... 57
Deficienta de acil CoA dehidrogenaza ................................................................ 64
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
2
Deficienta de piruvat de hidrogenaza ................................................................ 68
Depakine CHRONO ........................................................................................... 72
Diagnosticarea si tratamentul in Boala Pompe ................................................... 77
Diazepam comprimate ...................................................................................... 80
Driptane ............................................................................................................ 83
Durere de cap cauzata de afectiuni medicale .................................................... 85
Electroencefalograma EEG ................................................................................ 89
Electromiografia (EMG) ...................................................................................... 91
Enurezis ............................................................................................................. 92
Epilepsia absenta a copilului picnolepsie ......................................................... 96
Epilepsie ............................................................................................................ 98
Examenul fundului de ochi ............................................................................... 107
Fenitoin capsule ............................................................................................... 109
Fenobarbital comprimate .................................................................................. 111
Gena MTHFR .................................................................................................... 113
Genetica moleculara a epilepsiei ....................................................................... 115
Hidrocefalia copilului (2 -17 ani) ....................................................................... 118
Hidrocefalia fetala ............................................................................................. 121
Hidrocefalia neonatala ...................................................................................... 125
Hidrocefalia sugarului ....................................................................................... 126
Holoprozencefalia ............................................................................................. 129
Homocisteina si mutatiile genei MTHFR ............................................................ 132
Infectia cu citomegalovirus ............................................................................... 135
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
3
Investigatia DOPLER ......................................................................................... 138
Keppra ............................................................................................................. 140
Lamictal ............................................................................................................ 150
Lamictal tablete ................................................................................................ 162
LCR Lichid Cefalo Rahidian ............................................................................ 173
Lexotanil comprimate ....................................................................................... 174
Lipotimia ........................................................................................................... 178
Malformatia venei Galen ................................................................................... 179
Masturbatia ......................................................................................................184
Miastenia neonatala tranzitorie ......................................................................... 185
Miastenie Gravis ...............................................................................................186
Migrena ........................................................................................................... 190
Minirin MELT ..................................................................................................... 192
Mioclonusul neonatal benign ........................................................................... 201
Miscari in oglinda ........................................................................................ 203
Miscari rituale ................................................................................................... 205
Neurofibromatoza tip I .................................................................................... 206
Neurontin ........................................................................................................ 209
5.3 Date preclinice de siguranta pentru Neurontin .................................................. 220
Neurotop retard ............................................................................................... 223
Nitrazepam comprimate .................................................................................. 226
Pavorul nocturn ............................................................................................... 228
Pipi in pat ......................................................................................................... 230
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
4
Piracetam ........................................................................................................ 233
Radiografia craniana ........................................................................................ 235
Regimul de viata la copilul cu epilepsie ............................................................ 236
Rivotril comprimate ......................................................................................... 240
Rubeola ........................................................................................................... 245
Schizencefalia .................................................................................................. 249
Scleroza tuberoasa Bourneville ......................................................................... 251
Screeningul neonatal ....................................................................................... 256
Sfaturi pentru copilul cu epilepsie .................................................................... 258
Sincopa............................................................................................................. 261
Sindrom Dandy Walker ................................................................................ 263
Sindrom DOWN ............................................................................................... 266
Sindrom Joubert ............................................................................................... 271
Sindrom West ................................................................................................. 274
Sindromul de hiperventilatie ............................................................................. 277
Sindromul Sandifer .......................................................................................... 279
Sindromul Tourette .......................................................................................... 281
Sindromul TURNER ......................................................................................... 283
Sindromul X fragil ............................................................................................ 287
Somnambulism sau automatism ambulator nocturn ...................................... 290
Somnilocvie ...................................................................................................... 291
Spasmul hohotului de plans ............................................................................ 293
Synachten Depot ............................................................................................. 294
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
5
Tanakan .......................................................................................................... 300
Ticuri simple .................................................................................................... 302
Ticurile motorii ................................................................................................. 306
Tipuri de dureri de cap .............................................................................. 307
Tomografia cerebrala .......................................................................................310
Tonotil .............................................................................................................. 311
Torticolis paroxistic benign ................................................................................ 315
Toxoplasmoza .................................................................................................. 317
Tulburari motorii de origine toxica .................................................................... 319
Valproat tratamentul copilului ....................................................................... 320
Varsaturi ciclice ................................................................................................ 322
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
6
9 sfaturi pentru copilul cu ADHD
Orice psiholog sau medic specialist va va explica pe indelete ca un copil ce sufera de
ADHD nu este capabil sa se concentreze pe un lucru, stimulii din jurul sau putand usor
sa il perturbe si sa il faca sa isi schimbe foarte repede atentia de la un lucru la altul.
Hiperactivitatea si impulsivitatea sunt trasaturi caracteristice ale ADHD-ului.
Nu trebuie sa va mire daca copilul in cauza vorbeste neintrebat, nu are rabdare, nu
reuseste sa fie organizat, pierde din lucruri sau vorbeste foarte mult. Aceste probleme
cauzeaza de multe ori cearta sau conflict intre parinti, discutiile escaladand si
ajungand la proportii greu de imaginat intr-o familie. Din aceasta cauza viata cu un
copil cu ADHD in familie devine de multe ori agitata si plina de evenimente de multe
ori ce par incontrolabile pentru ambii parinti.
Va prezint in continuare 9 sfaturi pentru copilul cu ADHD, bineinteles sfaturile
sunt catre parinti. Aveti nevoie de multa intelegere si rabdare iar aceste sfaturi sunt
doar o mica masura a lucrurilor ce trebuie facute pentru a recupera cat mai bine un
copil si a-l calauzi catre o viata normala.
Simplitate - copilul cu AD/HD are nevoie de liniste, afectiune si rutina. Incercati sa ii
simplificati cat puteti de mult viata. Il intelegeti daca sunteti la nivelul lui pentru a trai
experientele din punctul lui de vedere. Evitati violentele, chiar si numai cele verbale in
prezenta lui.
Calm - mentinerea calmului in camin este cel mai bun exemplu de ce inseamna stare
de normalitate. Incercarile la care sunt supusi parintii unui copil cu AD/HD sunt de
multe ori inimaginabile. Fiti totdeauna calmi in fata lui dar si in discutiile ce le aveti cu
partenerul de viata. In timp acest lucru scade nervozitatea copilului.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
7
Acceptare - tratamentele sau sedintele comportamentale de la psiholog nu
declanseaza schimbari imediate. Parintii accepta greu o astfel de realitate care le va
marca viata. De aceea este necesar sa accepti si sa traiesti mai departe, in noile
conditii, pentru a-l putea ajuta cat mai mult pe copil sa se integreze in societate si sa
tinda catre o viata normala. Esti parinte si are nevoie de tine.
Rabdare - o virtute fara de care iti va fi greu sa faci fata copilului tau. Daca nu o ai,
rabdarea trebuie invatata. Starile de agitatie si nervozitate cu care te vei confrunta ca
parinte te vor pune la incercare. De multe ori nu vei avea nici un instrument de lupta
impotriva acestor stari.
Fii pozitiv - intotdeauna gandeste-te la calitatile sau la lucrurile bune ale copilului
tau. O astfel de gandire iti da incredere ca poti sa il recuperezi catre o viata normala.O
lista cu calitati si lucruri pozitive este indicat de facut si chiar de afisat la loc vizibil in
casa. Cu cat crezi mai mult ca sta in puterea ta recuperarea copilului, cu atat sansa de a
se intampla este mai mare.
Autocontrol - straile de nervozitate pot fi adevarate pietre de moara. O atitudine
corecta in fata copilului cand acesta trece printr-o "criza de nervi" este sa va pastrati
autocontrolul si sa vorbiti cu el calm si linistit. Acest comportament, in timp va fi
copiat de copil. Nu va ajuta la nimic sa va pierdeti si sa alimentati strea de nervozitate
a copilului cu nervii si frustarile dumneavoastra.
Fii informat - citeste in permanenta despre afectiunea copilului tau. Trebuie sa
cunosti mecanismele care stau in spatele afectiunii pentru a putea interveni in
cunostinta de cauza cand va trebui. Lumea evolueaza si apar mereu metode de lupta
noi impotriva afectiunilor. Cu cat esti mai informat, cu atat sansa de recuperare este
mai mare.
Obiective realiste - stabileste pentru copilul obiective realiste, pe care le poate
atinge. Nu ridica stacheta foarte sus, acest lucru te va face sa iti pierzi increderea si
speranta. Cu pasi mici este cel mai bine. Nu te astepta sa schimbe repede multe
comportamente. Acest lucru nu este recomandat, concentrati-va pe unul singur odata.
Concentrare - nu pune "ispitele" in jurul lui cand este antrenat intr-o activitate.
Televizorul, radioul eventual calculatorul sau consolele de jocuri nu trebuie sa stea in
camera cu el cand incearca sa se concentreze la o alta activitate. Ii vine foarte greu sa
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
8
fie focusat sau sa isi orienteze mintea catre un singur lucru. Daca nu intelegi acest
lucru pentru ca este diferit fata de tine, nu vei avea succes.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
9
Agenezia de corp calos
Corp calos structura anatomica importanta
ce leaga cele doua jumatati ale creierului (emisferele cerebrale).
Corpul calos are forma de arc in lungime de 7 pana la 9 centimetri si se intinde
anterior de la lobul frontal (situat in partea din fata a craniului) pana la lobul occipital
(situat in partea din spate sau posterioara a craniului).
Rolul sau este de afavoriza schimbul de informatii intre cele doua emisfere cerebrale,
devenind astfel important in limbaj, citit, scris, atentie, memorie, emotii si trairi.
Pentru a intelege importanta acestei structuri trebuie spus ca ea lipseste de la pasari,
reptile, amfibieni, pesti si chiar la mamiferele inferioare.
Pe masura ce creierul animalelor devine mai mare, structura numita corp calos devine
mai dezvoltata pentru a permite transmiterea rapida a informatiilor intre cele doua
emisfere. Totusi, nu exista o diferenta intre marimea corpului calos la om si la
maimuta, de aceea, informatia este transmisa de doua ori mai incet la oameni fata de
macaci.
Agenezia de corp calos
Corpul calos apare in luna 2-3 in viata intrauterina. El poate lipsi complet si atunci
vorbim despre o afectiune numita agenezie totala de corp calossau doar partial si
atunci afectiunea poarta numele de agenezie partiala de corp calos.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
10
In general lipseste partea posterioara deoarece dezvoltarea corpului calos se face
dinspre anterior inspre posterior.
Agenezia de corp calos este o afectiune destul de frecventa ce apare in unul pana la
trei cazuri la 1000 de nasteri. Cauzele bolii sunt multiple. Agenezia toatala de corp
calos apare secundar:
unor boli genetice transmise de la parinti sau bunici,
unor boli cromozomiale (adica bolile unde exista un numar anormal de
cromozomi, mai mare sau mai mic la copil),
unor factori toxici cum ar fi consumul de alcool ce poate duce secundar la
sindrom alcool fetal sau hiperglicemia materna
infectii, de exemplu: rubeola car instalata in lunile 2-3 de sarcina duce la
distrugerea de corp calos.
Agaenezia partiala de corp calos apare secundar unor infectii sau unor tulburari
vasculare care survin mai tarziu, cand corpul calos este deja format si se distruge doar
o parte a acetsuia.
Exista si forme fara simptome clinice. La majoritatea semnele clinice apar inainte de 2
ani si se manifesta prin
craniu cu dimensiuni mai mari, rar craniu mai mic,
intarziere in dezvoltarea motorie,
retard mental (de la usor la sever),
convulsii,
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
11
anomalii oculare: ochi mai mici sau mai indepartati, afectarea retinei,
modificari uneori vizibile doar la fundul de ochi,
anomalii endocrine, secundare afectarii hipotalamusului,
anomalii cardiace,
anomaliiurinare,
anomalii ale limbii, gingiilor, degetelor.
Se asociaza de asemenea cu alte malformatii cerebrale secundare formarii
necorespunzatoare a creierului sau al disfunctiei acestuia. Aparitia acestei malformatii
nu presupune prezenta tuturor simptomelor mentionate sau afectarea si altor organe
dar primele 4 5 simptome sunt in general prezente.
Diagnosticul ageneziei de corp calos se poate pune antenatal prin ecografie, RMN, sau
dupa aparitia simptomelor, cand se incearca identificarea unei cauze a simptomelor
mentionate prin CT, RMN, ecografie transfrontanelara. Identificarea antenatala a
malformatiei se face in jurul varstei de 20 saptamani de gestatie, iar decizia
intreruperii sarcinii este destul de dificila deoarece copilul s-ar putea dezvolta normal.
Asocierea cu alte malformatii cerebrale identificate prin RMN, modificari ale
cariotipului fetal evidentiate prin amniocenteza sugereaza o evolutie ulterior
nefavorabila copilului.
Nu exista un tratament specific al afectiunii, doar a simptomelor:
tratarea convulsiilor,
kinetoterapie pentru retardul motor,
stimulare psihica pentru retardul psihic.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
12
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
13
Amiotrofia spinala AMS
este o boala care afecteaza neuronii din maduva spinarii si adesea si pe cei din
trunchiul cerebral. Neuronii mor, acest lucru ducand la scaderea fortei musculare si la
atrofierea muschilor. Exista trei forme mari de amiotrofia spinala, in functie de
debutul bolii si severitatea acesteia:
Amiotrofia spinala, AMS tip I Werdnig Hoffmann,
Amiotrofia spinala, AMS tip II,
Amiotrofia spinala, AMS tip III Kugelberg Welander
Este o boala genetica cu transmitere Autozomal Recesiva adica nu este obligatoriu ca
la fiecare generatie sa existe un membru al familiei bolnav.
Amiotrofia spinala de tip I
este forma cea mai severa sub aspect al evolutiei si prognosticului. Debutul este inainte
de implinirea varstei de 6 luni dar multi au semnele de boala inca de la 3 luni. Copilul
are aspectul unei papusi de carpa, adica este moale, se misca foarte putin, in pecial la
extremitatile membrelor (maini, picioare); abdomenul este proeminent. Nu-si tine
capul decat daca e ridicat in sezut, cade in fata, nu se sprijina pe membrele inferioare.
Toate membrele se misca cu usurinta, la nivelul articulatiilor, musculatura este moale,
fara tonus. Afectarea musculaturii duce la deformari ale scheletului: infundarea
sternului, scolioza, cifoscolioza. Cel mai tarziu este afectata musculatura respiratorie
care duce in final la deces. Diafragmul este crutat pana in fazele tardive ale bolii, motiv
pentru care copilul pare sa respire cu musculatura abdominala. Apar si tulburari de
deglutitie. Intelectul acestor copii este normal.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
14
Amiotrofia spinala de tip II
debutul bolii este intre 6 si 18 luni. Unii copii stau deja in sezut sau chiar merg pana la
aparitia bolii. Evolutia ulterioara este spre pierderea acestor achizitii si aparitia
insuficientei respiratorii, a tulburarilor de vorbire si deglutitie.
Amiotrofia spinala de tip III
este forma cu evolutia cea mai blanda si prognosticul cel mai bun. Debutul este peste
18 luni, uneori nemanifestandu-se pana la varsta adulta. Deformarile scheletice sunt
rare. Apar atrofii musculare, hipertrofia muschilor posteriori ai gambei, tremur la
nivelul mainilor, afectarea vorbirii si a inghitirii alimentelor.
Diagnosticul se bazeaza pe:
- aspectul clinic al copilului care ridica suspiciunea de boala,
- EMG cu modificari specifice,
- teste genetice: exista doua gene raspunzatoare pentru aparitia bolii situate pe
cromozomul 5. Cel mai frecvent boala este determinata de mutatia exonului 7 de la
nivelul genei SMN1. Aceasta mutatie este identificata si la noi in tara. Gena SMN1
codifica o proteina care se gaseste in tesutul nervos, muschi si miocard cu rol in
protejarea celulelor de moarte. In cazul modificarilor de la nivelul genei, este afectata
si proteina si atunci celulele nu vor fi protejate si vor muri.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
15
In Amiotrofia spinala de tip I, majoritatea pacientilor decedeaza pana la 18 luni,
decesul fiind prin insuficienta respiratorie.
La Amiotrofia spinala de tip II, supravietuirea pana la 20 ani este de 77%. Decesul
apare tot prin insuficienta respiratorie.
In Amiotrofia spinala de tip III, speranta de viata este apropiata de cea a
populatiei generale. Daca boala debuteaza dupa 3 ani, mersul se pastreaza pana la
varste inaintate.
Tratament: nu exista un tratament care sa vindece boala. Tratamentul are rol de a
preveni complicatiile si a permite mersul cat mai multi ani. De aceea este neceasara
prezenta mai multor specialisti: neurolog, ortoped, pediatru, kinetoterapeut.
Dintre complicatii, amintesc:
- infectiile respiratorii care trebuie prevenite si tratate corespunzator,
- deformarile scheletice: purtarea de proteze, orteze, corsete si chiar interventii
ortopedice pentru stabilizarea coloanei,
- anchilozarea articulatiilor, scaderea fortei musculare: kinetoterapie,
- insuficienta respiratorie: ventilatie asistata.
Amiotrofia spinala este o boala grea ce ridica multe
probleme.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
16
Atacuri de infiorare
Atacurile de infiorare sunt manifestari ce apar la varsta de 4-6 luni sau la copilul mai
mare, zeci pe zi ( pana la 100 de atacuri ), fara pierderea constientei asemanatoare
unui frison al copilului dezbracat in frig, declansate de emotie sau de urinat. Dispar
odata cu maturizarea copilului, nu au semnificatia unei boli, dar copiii pot prezenta
ulterior tremur esential.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
17
Atacuri de panica
sunt frecvente la copil si in special la fete. Se manifesta printr-o stare de anxietate si
frica (senzatie de moarte iminenta, de producere a unei catastrofe) insotita de batai
rapide ale inimii, transpiratii, tremur, senzatie de oprire a respiratiei, de nod in gat,
uneori urineaza involuntar, dar fara pierderea constientei. Durata episodului este
scurta de 5-10 minute si necesita diagnostic diferential cu o criza de convulsii.
Cand vorbim de atacuri de panica cauza lor nu se cunoaste!
Cel mai adsesea sunt puse pe seama dezechilibrului substantelor chimice ce afecteaza
neurotransmitatorii din creier. S-a mai constatat ca in cazul parintilor ce au avut in
copilarie atacuri de panica, riscul ca si copii lor sa le manifeste este de pana la 8 ori
mai mare fata de parintii ce nu au avut astfel de tulburari. Se poate vorbi deci de o
transmitere genetica cand vorbim despre atacuri de panica. Trebuie stiut ca un
procent ridicat din copii ce sufera de aceste tulburari provin din parinti depresivi sau
cel putin unul din ei cu depresie.
Totusi, nu toti copiii ce au avut un atac de panica sufera de o tulburare in acest sens.
Atunci cand exista episoade de atacuri de panica este bine sa
investigati copilul.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
18
Ataxia
Ataxia este definita ca o tulburare a coordonarii miscarii,
care cu toate ca forta musculara este in regula, poate sa impiedice executia miscarii
sau sa impiedice contractiile musculare necesare mentinerii pozitiei sau
posturii. Ataxia este cinetica daca impiedica miscarea si statica daca impiedica
mentinerea posturii.
Ataxia poate fi acuta sau cronica.
Ataxiile acute la randul lor se impart in:
Ataxia de origine toxica, care sunt si cele mai frecvente si in general apar la copii
de varsta prescolara carora le-au fost administrate medicamente din grupa
tranchilizantelor (de cele mai multe ori accidental). In general o analiza a sangelui
arata cu claritate despre ce substanta ingerata este vorba. Uneori si ingerarea unei
cantitati mici de alcool poate determina la copilul mic ataxie acuta.
Ataxia de origine infectioasa, care apar in mod acut in faza de incubatie sau de
evolutie a unei maladii virale. Cel mai cunoscut caz este reprezentat de ataxia din
varicela care apare cel mai des intre ziua a 2 a si a 6 a dupa eruptie. Evolutia este spre
regresie si in general in mai putin de o luna dispare si nu lasa semne.
Ataxia de origine traumatica, sunt extrem de rare si apar datorita unui edem
cerebelos acut survenit in timpul unui traumatism cerebral.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
19
Ataxia de origine tumorala sunt in general grave si apar ca urmare a unui sindrom
cerebelos care afecteaza nervii cranieni si / sau truchiul cerebral. In general pentru
diagnosticare se folosesc CT sau RMN. Hidrocefalia este determinanta pentru ataxie,
si, in general tumorile lobilor frontali.
Ataxii ce apar in cursul maladiilor metabolice cum ar fi hipoglicemia care, desi
pare banal, poate fi responsabila.
Ataxii erediatre paroxistice care sunt impartite in doua forme: ataxia
tranzitorie de tip I, cu episoade scurte ce apar dupa efort sau surpriza in general la
copii prescolari si scolari si este cauzata genetic de o mutatie pe bratul scurt al
cromozomului 12, si ataxia tranzitorie de tip II care asociaza nistagmus cand
privirea este in jos si lateral. Sunt ataxii de durata mai lunga decat cele de tip I, iar ca
durata se intind pe parcursul orelor sau chiar a zilelor. Apar si la varste de peste 10 ani
catre adolescenta. Gena responsabila de aceste probleme sa afla pe cromozomul 19.
Ataxiile cronice sunt si ele cerebeloase, senzitive si
vestibulare si ca si cele acute imbraca o diversitate de
forme.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
20
Boala Pompe
Este o boala genetica rara in care musculatura este afectata progresiv, simptomele
putand aparea la orice varsta.
Cauza bolii este absenta unei enzime sau scaderea semnificativa a activitatii ei. Aceasta
enzima se numeste acid alfa glucozidaza iar rolul ei este de a scadea cantitatea de
glicogen din celulele musculare. Glicogenul este un glucid care se gaseste in mod
obisnuit la nivelul muschilor.
Daca enzima nu functioneaza corespunzator, glicogenul se acumuleaza in exces in
celulele musculare, muschii devin slabi, altfel spus, scade forta musculara.
Deoarece este o boala genetica, cauza este afectarea unei gene. Defectul la nivelul genei
duce la absenta enzimei de acid alfa glucozidaza sau la scaderea activitatii acesteia.
Pentru ca o persoana sa faca boala, trebuie sa mosteneasca cate o gena defecta de la
ambii parinti. Daca mosteneste o singura gena defecta de la unul din parinti, atunci
devine purtator al bolii, este perfect sanatos si va transmite acest defect si urmasilor
sai.
Daca se intalnesc doi purtatori ai genei defecte, sansa sa aiba un copil cu boala
Pompe este 25%, un copil sanatos 20% si un copil purtator 50%.
Se spune ca boala este cu transmitere autosomal recesiva, adica nu va aparea la fiecare
generatie de urmasi.
Semne si simptome
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
21
Daca boala debuteaza la varsta de sugar poate duce in absenta tratamentului la deces.
Cele mai importante semne sunt:
lipotimie musculara, adica copilul este foarte moale, nu-si tine capul, nu sta in
sezut, nu se rostogoleste corespunzator varstei;
probleme de alimentaie pentru ca datorita afectarii musculaturii faciale si a
limbii copilul nu suge si nu inghite bine,varsa, regurgiteaza;
infectiile respiratorii frecvente, mai ales pulmonare care evolueaza spre
insuficienta respiratorie;
probleme cardiace: o inima cu dimensiuni mari datorita depunerii de glicogen
la nivelul celulelor musculare cardiace care in timp nu va mai bate bine;
o crestere in dimensiuni a ficatului.
La copil si adult, semnele si simptomele difera de la o persoana la alta. Difera si varsta
la care apar, severitatea lor, evolutia spre agravare. Problemele cardiace care apar la
sugar sunt rare la acest grup de varsta:
afectarea musculara se manifesta la adult prin dificultati de urcare a scarilor,
de ridicare de pe un scaun sau de mentinere a pozitiei ortostatice (in picioare).
Unii copii se dezvolta normal, merg, alearga, sar la varsta corespunzatoare,
dar apoi pierd aceste abilitati. Altii cad frecvent, se dezechilibreaza, sunt mai
putin ageri;
probleme respiratorii: dificultati de respiratie la efort cand sta in pozitia
culcat sau in timpul somnului (apare cefalee matinala si somnolenta in timpul
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
22
zilei), tendinta de a face frecvent infectii respiratorii, pulmonare, bronsice care
duc la insuficienta respiratorie;
probleme de alimentare: dificultati de masticatie, inghitire care duc la slabire;
tulburari ale ritmului cardiac.
vezi si: Diagnosticarea si tratamentul in Boala Pompe
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
23
Boala urinei cu miros de artar (BUMA)
Denumirea bolii provine de la mirosul dulce pe care-l are urina copiilor netratati (de
sirop de artar, de zahar ars sau curry).
In mod normal, proteinele pe care le luam din alimente (in special din carne, oua,
lapte) sunt transformate de catre organism in particule mai mici numite aminoacizi,
importanti deoarece dau energie organismului si ajuta la cresterea acestuia.
La persoanele afectate de boala urinilor cu miros de artar le lipseste o enzima
care descompune aminoacizii iar acestia, in loc sa furnizeze energie si sa contribuie la
dezvoltarea organismului, se acumuleaza in exces determinand in special afectare
neurologica.
Exista mai multe forme clinice mai severe sau mai usoare in functie de cantitatea de
enzima pe care o are organismul (aceasta poate lipsi in totalitate sau sa fie in cantitate
prea mica)
Forma clasica este cea mai frecventa si cea mai severa, cantitatea de enzima
existenta in organism este mai mica de 2%.
Simptomele apar in primele 12-24 de ore dupa nastere, daca copilul este hranit la san,
semnele clinice pot aparea dupa 7-14 zile. Se manifesta prin scaderea apetitului,
varsaturi, scaderea in greutate, somnolenta. Neurologic copilul este sever afectat, intr-
o stare de coma, poate fi moale sau incordat, cu convulsii. Urina are mirosul
caracteristic.
Forma intermediara in care enzima este intre 3-30%
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
24
Bolnavii pot avea apetit scazut, retard al cresterii, intarziere in dezvoltare sau doar
dificultati de invatare mai tarziu.
In perioada neonatala nu exista o evolutie severa ca in forma anterioara, motiv pentru
care diagnosticul se pune mai tarziu, intre 5 luni si 7 ani. Evolutia este spre retard
mintal, convulsii sau chiar deces.
Forma intermitenta: enzima este intre 5-20%.
Copii au o crestere si dezvoltare intelectuala normala in copilarie, dar in conditii
de stres (o infectie, o operatie) pot prezenta episoade cu varsaturi, iritabilitate,
convulsii ce pot evolua rar spre coma si deces. Aceste episoade pot aparea la varsta
mica, dar unii pacienti pot sa nu aiba simptome pana la varsta de adult.
Forma care raspunde la administrarea de Tiamina (vitamina B1)
Enzima este prezenta, dar in cantitate mai mica, de aceea semnele clinice nu apar in
perioada neonatala. Pe parcursul vietii pot aparea manifestari clinice ca in forma
intermediara.
- Deficienta de E3 (E3 este un fragment din enzima care lipseste sau este in
concentratie mica in aceasta boala).
Boala apare foarte rar, au fost raportati sub 10 pacienti.
Evolueaza ca si forma intermediara.
Investigatii:
Diagnosticarea bolii este destul de dificila mai ales in Romania deoarece testele nu
sunt disponibile in spital, doar in laboratoarele private, iar costul este mare. Este
vorba de determinarea aminoacizilor in plasma si in urina, acestia avand valori
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
25
crescute.
Determinarea activitatii enzimei in unele celule din sange si piele nu se face in
Romania si nu este necesara pentru diagnosticarea bolii.
Boala nu este frecventa, apare la 1 din 185.000 de copii nascuti. Este o boala cu
transmitere genetica. Un cuplu, chiar daca este sanatos poate avea un copil boala
urinei cu miros de artar (BUMA), daca ambii parinti sunt purtatori ai genei defecte
25% din copii vor avea boala; 25% pot fi sanatosi iar 50% vor fi purtatori ai genei
defecte, dar nu vor avea simptome. Copii acestora vor face boala, doar daca vor intalni
un partener purtator ai gene defecte. Bineinteles ca nu stii niciodata daca copilul tau
nenascut este bolnav, sanatos sau doar purtator al genei. Pentru aceasta ar trebui sa
faci amniocenteza sau biopsie de vilozitati coriale pentru a pentru a identifica mutatia
genei sau pentru a masura nivelul aminoacizilor.
Tratamentul in boala urinilor cu miros de artar BUMA, presupune o alimentatie
din care sunt exclusi acesti aminoacizi care sunt nocivi pentru organism. Acest regim
dietetic se mentine toata viata. Nerespectarea lui duce la aparitia episoadelor severe
mentionate. Exista preparate speciale cu lapte pentru copii. Rolul lor este de a exclude
aminoacizii daunatori dar sa asigure proteinele, vitaminele si mineralele necesare
cresterii si dezvoltarii armonioase. Cand incep sa manance si alte alimente trebuie
excluse cele care contin multe proteine: carne, peste, oua, nuci.
Alimentatia trebuie sa fie personalizata pentru fiecare copil. Acest lucru trebuie
realizat de persoane calificate cum este un dietetician. Pot primi vitamina B1 cei care
au o evolutie favorabila sub acest tratament.
Daca restrictia de aminoacizi nu se face in primele zile de viata (sub 14 zile), cei cu
forme severe vor deceda iar ceilalti vor ramane cu retard mintal, in functie de
cantitatea de enzima prezenta in organism.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
26
BUMA este o boala severa care necesita tratament rapid. S-a propus chiar transplant
hepatic acceptat mai mult in forma clasica deoarece este la fel de eficient ca si dieta
specifica.
S-a observat ca leziunile neurologice prezente inaintea transplantului nu mai
evolueaza dar nici nu se amelioreaza.
Dintre complicatiile BUMA, in afara celor neurologice: paralizie cerebrala, retard
mintal, convulsii, ADHD, depresie, tulburare de anexietate pot exista si altele legate de
restrictiile de dieta: anemie, retard al cresterii, pierderea parului, osteoporoza,
candidoza esofagiana, pancreatita acuta.
Retine ca boala urinilor cu miros de artar trebuie diagnosticata cat mai
repede.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
27
Carbamazepina
CARBAMAZEPINA 200 mg , comprimate
Compozitie: 200 mg carbamazepina, excipienti q.s. pentru un comprimat.
Actiune terapeutica: Anticonvulsivant.
Indicatii pentru carbamazepina:
Epilepsie: accese partiale cu simptomatologie complexa (accese psihomotorii), accese
partiale cu simptomatologie elementara (accese focale); grand mal, in special cu
geneza focala (grand mal din timpul somnului, grand mal difuz), forme mixte de
epilepsie. Profilaxia acceselor din sindromul de abstinenta alcoolica. Algii la nivelul
fetei survenite ca accese (nevralgie de trigemen); accese algice de etiologie neprecizata
pe traiectul esofagului. Stari algice in cadrul neuropatiei diabetice.
Accese neepileptice din scleroza multipla, cum ar fi nevralgia de trigemen, crize tonice,
crize de tulburari de miscare si vorbire, tulburari de sensibilitate (disartrii paroxistice,
ataxii sau parestezii) ca si accese dureroase. Psihoze, in special afectiuni maniaco-
depresive, depresii hipocondre si anxioase cu agitatie ca si stari de excitatie catatonica.
Reactii adverse la carbamazepina:
Incidenta reactiilor adverse este dependenta de doza administrata, frecventa lor fiind
mai mare la inceputul tratamentului si in cazul tratamentelor asociate. Respectarea
dozelor recomandate si a instructiunilor de folosire asigura in general o buna
toleranta. Pot aparea sedare, tulburari de constienta, ameteli, somnolenta, tulburari de
mers si miscare.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
28
O atentie deosebita trebuie acordata reactiilor alergice cutanate (urticarie, dermatita
exfoliativa, sindrom Lyell, fotosensibilitate, eritem cutanat, purpura, etc.), reactiilor
hematologice (leucocitoza, leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie, agranulocitoza,
anemie aplastica, anemie hemolitica, anemie megaloblastica, splenomegalie) si
hepatotoxice. Pentru a depista aceste reactii in faza precoce se recomanda, in special in
cazul administrarilor de lunga durata, efectuarea periodica a examenelor de laborator
relevante pentru modificarile sanguine si ale functiei hepatice.
Contraindicatii la carbamazepina: Hipersensibilitate cunoscuta la carbamazepina
sau antidepresive triciclice (amitriptilina, desipramina, imipramina, protriptilina,
nortriptilina etc.); antecedente de leziuni ale maduvei osoase: afectiuni ale sistemului
de conducere cardiac; administrarea concomitenta de IMAO (tratamentul cu IMAO
trebuie intrerupt cu cel putin 14 zile sau chiar mai mult, daca starea clinica a
pacientului o permite, inaintea initializarii tratamentului cu Carbamazepina).
Precautii: Initializarea tratamentului cu Carbamazepina necesita un istoric al bolii si
evaluarea clinica a pacientului. Carbamazepina va fi utilizata cu prudenta in cazul
pacientilor cu convulsii mixte care includ si absente deoarece poate provoca convulsii
generalizate.
Supradozare cu carbamazepina: Dozele terapeutice maxime de Carbamazepina
sunt: 0,400 g pentru o data si 1,200 g pentru 24 ore. Primele semne si simptome ale
supradozarii apar dupa 1-3 ore. Cele mai frecvente tulburari sunt cele neuromusculare.
Tulburarile cardiovasculare sunt de regula moderate, complicatiile cardiace grave
manifestandu-se numai dupa ingerarea unor doze foarte mari (>60 g). Prognoza in
cazurile de intoxicatie grava depinde in mod critic de eliminarea prompta a
medicamentului. Aceasta poate fi realizata prin inducerea vomei, irigatie gastrica si
diminuarea absorbtiei. Daca aceste masuri nu pot fi aplicate fara riscuri, se recurge la
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
29
asistenta medicala specializata, in timpul careia se urmareste mentinerea functiilor
vitale.
Interactiuni cu alte medicamente: In cazul administrarii concomitente a mai
multor antiepileptice, acestea isi pot reduce reciproc activitatea (ex. fenitoina,
fenobarbital, primidona). Timpii de injumatatire pentru fenitoina, warfarina,
doxiciclina si teofilina scad considerabil in cazul administrarii concomitente de
Carbamazepina. Concentratia plasmatica a carbamazepinei poate fi crescuta de
antibiotice macrolide, izoniazida, antagonisti de calciu, dextropropoxifen.
Doze, mod de administrare carbamazepina:
In general, eficacitatea si siguranta tratamentelor cu medicamente anticonvulsivante
este mai mare atunci cand se asigura monitorizarea nivelelor sanguine ale acestora.
Tratamentul cu Carbamazepina trebuie individualizat. In general, se recomanda
initierea tratamentului cu o doza mica si continuarea acestuia cu doze crescute gradat
pana la nivelul care asigura raspunsul terapeutic optim. Dupa stabilizarea starii clinice
a pacientului, doza de intretinere administrata se poate reduce treptat, pana la nivelul
minim considerat eficace. Administrarea Carbamazepinei se face in timpul meselor.
Epilepsie: Adulti si copii peste 12 ani: Doza initiala recomandata este de 200 mg de 2
ori/zi (400 mg/zi). Aceasta doza zilnica se creste apoi treptat, la intervale de o
saptamana, cu pana la 200 mg/zi, in 3-4 prize, pana la obtinerea efectului terapeutic
dorit. Dozele maxime admise la care se poate ajunge sunt de 1000 mg/zi pentru copii
intre 12-15 ani, 1200 mg/zi pentru adulti si copii peste 15 ani sau, in cazuri foarte rare,
valabile pentru adulti, 1600 mg/zi. Doza de intretinere eficienta este de obicei de 800-
1200 mg/zi. Copii intre 6-12 ani: Doza initiala recomandata este de 100 mg de 2 ori/zi
(200 mg/zi). Doza zilnica se creste apoi treptat, la intervale de o saptamana, cu pana la
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
30
100 mg/zi, in 3-4 prize, pana la obtinerea raspunsului terapeutic dorit. Doza maxima
admisa la care se poate ajunge este de 1000 mg/zi. Doza de intretinere eficienta este
de obicei 400-800 mg/zi.
In tratamentul epilepsiei, Carbamazepina se poate folosi singura sau asociata cu alti
agenti anticonvulsivanti. Cand se adauga in timpul tratamentului cu un alt
anticonvulsivant, Carbama-zepina se administreaza in doze crescute gradat, in timp ce
dozele celuilalt anticonvulsivant se mentin sau se scad gradat. Exceptie face fenitoina
ale carei doze trebuie crescute. Nevralgia de trigemen; nevralgia glosofaringiana: Doza
initiala este de 100 mg de 2 ori/zi (200 mg/zi). Doza zilnica poate fi crescuta pana la
200 mg/zi (100 mg la fiecare 12 ore), pana la disparitia durerii.
Doza zilnica maxima admisa este de 1200 mg. Controlul durerii poate fi de regula
obtinut cu o doza de intretinere de 400-800 mg/zi (uneori 200 mg/zi). Stari algice in
cadrul neuropatiei diabetice: Doza medie zilnica este de 200 mg de 3 ori/zi, in cazuri
de exceptie pana la 400 mg de 3 ori/zi. Accese neepileptice in cadrul sclerozei
multiple: Doza medie zilnica este de 200 mg de 2-4 ori/zi. Psihoze: Initial se
administreaza 1200 mg/zi, fractionat in mai multe prize. Doza de intretinere este in
general de 200 mg de 3 ori/zi.
Se recomanda asocierea carbamazepinei la medicatia neuroleptica in cazul
schizofreniei acute. De asemenea, dupa adoptarea masurilor de precautie
corespunzatoare, poate fi asociat terapiei cu litiu in cazul afectiunilor maniaco-
depresive. Sindromul de abstinenta alcoolica: Doza medie este de 200 mg de 3 ori/zi.
In cazurile severe, doza poate fi crescuta la 400 mg de 3 ori/zi. Se administreaza in
asociere cu medicamentele sedativo-hipnotice (clometiazol, clordiazepoxid).
Dupa depasirea stadiului acut, Carbamazepina se poate administra ca monoterapie.
Diabet insipid hipofizar: Doza medie pentru adulti este de 200 mg de 2-3 ori/zi.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
31
Actioneaza numai daca exista o secretie fiziologica de ADH. Efectul este potentat de
clorpropamida. La copii doza se stabileste functie de varsta si greutate corporala.
Forma de prezentare: Cutii continand 2 blistere a cate 10 comprimate.
Conditii de pastrare: In ambalajul original. Ferit de umiditate si lumina. Termen de
valabilitate: 2 ani.
Producator carbamazepina : Labormed Pharma
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
32
Ce reprezinta ADHD?
ADHD (Tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie)
este o afectiune foarte des intalnita, care afecteaza milioane de copii si adulti din lume,
avand ca si consecinte hiperactivitatea, dificultati de concentrare si comportament
impulsiv. Acestea provoaca o insuficienta la nivel functional, care poate afecta
capacitatea de a studia, comportamentul, competentele sociale, stima de sine sau
vocatia/ocupatia.
Raspandirea ADHD este de aproximativ 10%. Diferite studii au aratat o rata de
raspandire intre 1,7% pana la 17,8%. Diferenta dintre aceste valori este in stransa
legatura cu identificarea disfunctiei, si a problemelor de calitate a vietii, din moment
ce in acceptia unor societati, anumite insuficiente precum dificultatea de a invata, sunt
considerate mai putin importante. Pentru diagnosticare este necesar ,,un grad
semnificativ de disfunctionalitate, insa si aceasta poate fi evaluat diferit. Cu cat
nivelul socio-economic este mai ridicat, cu atat este mai importanta performanta in
cadrul studiului. Mediul in care traim poate influenta semnificativ diagnosticarea unei
,,deficiente, si ale celuia care indeplineste criteriile de diagnosticare si tratament
pentru ADHD. Slash-ul (liniuta) dintre AD si HD indica faptul ca pentru a fi
diagnosticata, o persoana poate suferi doar de deficit de atentie, doar de
hiperactivitate, sau de orice fel de combinatie intre cele doua. Alti termini precum
ADD sunt considerati ca iesiti din uz, si nu mai sunt folositi pentru diagnosticarea
medicala oficiala.
Care sunt simptomele pe care le prezinta un copil ce sufera
de ADHD?
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
33
Cum se procedeaza in diagnosticarea ADHD?
Criteriile care stau la baza diagnosticarii ADHD se regasesc in MANUALUL DE
STATISTICA SI DIAGNOSTICARE, EDITIA a IV-a (DSM IV, nu il cautati in Romania
insa). Unele standarde de evaluare, cum ar fi Standardele de evaluare Conner, si
altele, pot fi de folos pentru a stabili repertoriul caracteristicilor comportamentale,
necesare sau sugestive in diagnosticarea ADHD. In termeni simpli, urmatoarele patru
criterii trebuiesc indeplinite pentru ca diagnosticarea ADHD sa fie stabilita:
1. unele simptome sugestive trebuie sa fie prezente timp de minim 6 luni
(precum a fost indicat in Chestionarul Simptomelor ADHD sau in capitolul
referitor la criterii, din Manualul de Statistica si Diagnosticare, editia a-IV-a
(DSM IV));
2. consecventa dintre scoala si casa (prezenta dificultatilor sau a simptomelor nu
doar intr-un singur mediu);
3. debutul simptomelor inainte de varsta de 7 ani;
4. prezenta unei insuficiente, severa sau semnificativa, la nivel functional
(comportamental, social,vocational, in cazul studiului, in ceea ce priveste
stima de sine).
O intelegere mai detaliata a criteriilor mentionate mai sus poate fi aprofundata prin
citirea si intelegerea Manualului de Statistica si Diagnosticare, editia a-IV-a (DSM IV).
Criteriile folosite pentru stabilirea ADHD, conform Manualului de
Statistica si Diagnosticare, editia a-IV-a (DSM IV)
Toate criteriile trebuie indeplinite pentru diagnosticarea cu ADHD.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
34
Neatentia sau Hiperactivitatea-impulsivitatea trebuie sa fie prezente.
Neatentia: trebuie sa existe cel putin 6 din 9 simptome; trebuie sa fie prezente cel
putin 6 luni si sa fie anormale pentru varsta respectiva:
1. deseori nu reuseste sa se concentreze asupra detaliilor sau face greseli
datorate neatentiei la serviciu, la scoala sau in cadrul altor activitati,
2. adesea are dificultati in pastrarea atentiei in timpul unor sarcini sau in timp ce
se joaca,
3. deseori da senzatia ca nu asculta cand i se vorbeste in mod direct,
4. adesea nu urmeaza instructiunile si nu reuseste sa termine sarcinile scolare,
indatoririle caznice sau obligatiile de serviciu (lucru care nu se datoreaza unui
comportament contradictoriu sau datorita neintelegerii instructiunilor),
5. deseori are dificultati in organizarea activitatilor sau a sarcinilor,
6. adesea evita, ii displace, sau este reticent in a se angaja in activitati ce necesita
un efort mental considerabil (cum ar fi sarcinile scolare sau temele pentru
acasa),
7. deseori pierde lucruri necesare indeplinirii sarcinilor sau activitatilor (de
exemplu proiecte scolare, creioane, carti sau unelte),
8. adesea este distras de stimuli externi,
9. deseori este uituc in cazul activitatile zilnice.
Hiperactivitate-impulsivitate: 6 (sau mai multe) din urmatoarele simptome de
hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel putin sase luni pana la un nivel la care
acesta a devenit neadaptat si inconsecvent cu nivelul de dezvoltare:
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
35
Hiperactivitatea
1. deseori isi framanta mainile sau picioare si se agita pe scaun,
2. adesea se ridica in picioare in clasa sau in alte situatii cand in mod normal ar
trebui sa stea asezat,
3. deseori se enerveaza si devine irascibil in situatii in care acest lucru nu este
normal (in cazul adolescentilor sau al adultilor se poate limita la neliniste sau
sentimente subiective),
4. adesea avea dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati de recreere, in
mod linistit,
5. este tot timpul ,,in miscare si deseori se comporta de parca ,,ar fi bagat in
priza,
6. deseori vorbeste excesiv.
Impulsivitatea
1. adesea ofera raspunsuri in graba, fara a astepta ca intrebarile sa fie in
intregime formulate,
2. deseori are dificultati in a-si astepta rand la replica,
3. adesea intrerupe sau intervine intr-o discutie (ex.: izbucneste in timpul unei
conversatii sau al unui joc),
4. unele simptome de hiperactivitate impulsiva sau neatentie care au cauzat
disfunctionalitati, erau prezente inainte de varsta de 7 ani,
5. unele neconcordante dintre simptome se regasesc in doua sau mai multe
medii (ex.: la scoala, la serviciu si acasa),
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
36
6. trebuie sa existe o evidenta clara a insuficientei clinice semnificative in mediul
social, scolar sau ocupational,
7. simptomele nu apar exclusiv pe perioada unei tulburari indelungata de
dezvoltare, schizofrenie sau alta tulburare psihotica, si nu se potrivesc mai
bine unei alte tulburari mentale (tulburari ale starii de spirit, anxietate,
tulburari de disociere, sau o tulburare de personalitate).
Cele patru tipuri de ADHD sunt:
Deficit de Atentie/ Tulburare hiperkinetica, categorie combinata: daca cele
doua criterii A1 si A2 se regasesc in ultimele 6 luni.
Deficit de Atentie/ Tulburare hiperkinetica, predominant fiind tipul neatent:
daca criteriul A1 se regaseste, dar criteriul A2 nu se regaseste in ultimele 6 luni.
Deficit de Atentie/ Tulburare hiperkinetica, predominant fiind tipul hiperactiv-
impulsiv: daca criteriul A2 se regaseste, dar criteriul A1 nu se regaseste in ultimele 6
luni.
Pentru persoanele (in special adolescenti si adulti) ale caror simptome nu mai
indeplinesc toate criteriile de ADHD, este indicat a se folosi termenul ,,atenuare
partiala.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
37
Ce trebuie sa faci daca copilul tau are o
convulsie la febra sau in afebrilitate ?
Nu este usor nici pentru personalul medical cu atat mai putin pentru un parinte, un
membru al familiei sau un martor intamplator sa vada un copil care are o criza
convulsiva.
Este foarte important sa respecti cateva indicatii care l-ar putea ajuta pe copil:
plasati copilul intr-un loc sigur unde nu se poate lovi de alte obiecte in timpul
miscarilor necontrolate (de exemplu: aveti grija sa nu cada din pat,
indepartati-l de scari daca se afla in apropierea acestora, feriti-l de soba sau
calorifer unde s-ar putea arde);
asezati-l cu capul mai sus si pe o parte, astfel nu riscati sa se inece cu saliva
sau cu resturile alimentare in cazul unei varsaturi;
nu incercati sa opriti miscarile necontrolate sau sa indreptati unul din
membre daca acesta este rigid;
nu introduceti nimic in gura copilului pentru ca este inconstient si se poate
ineca;
nu incercati sa tineti limba copilului, nu este posibil sa o inghita; unii copii isi
pot musca limba in timpul convulsiei, dar leziunea este usoara si se vindeca
rapid;
uitati-va la ceas (daca e posibil), convulsia care depaseste 5 minute necesita
tratament imediat;
stati cu copilul pana la finalul crizei;
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
38
lasati copilul sa adoarma daca e obosit dupa criza. Incercati sa ii explicati ca
este in siguranta si ca poate dormi daca vrea;
Sunati la Serviciul de Urgenta pentru orice vi se pare ca nu este in regula cu
copilul in timpul crizei sau dupa si mai ales daca convulsia dureaza mai mult
de 5 minute sau daca copilul a suferit un traumatism craniocerebral in
timpul crizei (de exemplu: a cazut), nu respira bine sau are fata
albastra dupa criza sau copilul nu se trezeste la finalul crizei sau apare
alta convulsie.
Parintii copiilor care au mai avut convulsii, au fost invatati sa
administreze Diazepam intrarectal pentru crizele ce dureaza peste 5 minute. Doza de
Diazepam se prescrie in functie de greutatea copilului, de aceea trebuie sa respectati
indicatiile medicului. Diazepamul este un medicament ce se administreaza cu
precautii si necesita o reteta speciala.
Daca copilul este febril se incearca scaderea febrei, la finalul crizei prin administrarea
de paracetamol si/sau ibuprofen si impachetari hipotermizante (in cersafuri ude cu
apa la temperatura camerei).
NOTA BENE: Acestea sunt doar cateva sfaturi sa va vina in ajutor. Incercati sa
respectati indicatiile medicului care va supravegheaza copilul daca el v-a sfatuit altfel.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
39
Clasificarea epilepsiilor si sindroamelor epileptice
Datorita numarului larg de epilepsii si sindroame epileptice exitente, din necesitate, s-
a impus o clasificare internationala pentru ca medicii sa se poata intelege intre ei
indiferent din ce colt de lume a venit pacientul.
Factori generatori de epilepsie:
Sunt si foarte multi factori generatori ai epilepsiei, crize focale sau nu, generalizate sau
partiale,criptogenice sau simptomateice, etc.
Epilepsie si sindroame epileptice focale:
1.Idiopatice (dupa varsta)
- epilepsie benigna cu paroxisme rolandice
- epilepsie benigna cu paroxisme occipitale
- epilepsie primara de lectura
2. Simptomatice cuprinde sindroame in functie de etiologie si localizare
3. Criptogenice in general se vorbeste de epilepsie partiala criptogenica
Epilepsii si sindroame epileptice generalizate
1. Idiopatice (dupa varsta)
- convulsii neonatale familiale benigne
- convulsii neonatale benigne
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
40
- epilepsia miclonica benigna a copilului
- epilepsia absenta a copilului
- epilepsia absenta a adolescentului
- epilepsia mioclonica juvenila
- alte epilepsii (cu crize tonico-clonice generalizate)
2. Criptogenice si / sau simptomatice, ce prezinta si:
- spasme infantile (sindrom WEST)
- sindromul Lennox Gastaut
- epilepsia cu crize mioclono astatice
- epilepsie cu absente mioclonice
3. Simptomatice
- fara etiologie specifica:
- encefalopatia mioclonica precoce
- encefalopatia infantila precoce (sindrom Ohtahara)
- altele
- sindroame specifice (degenerative sau metabolice)
Epilepsii in care nu este determinat caracterul focal sau
generalizat
1. Cu asocierea crizelor generalizate si partiale:
- epilepsie mioclonica severa
- epilepsie cu varfuri de unda continue in somnul lent
- epilepsie cu afazie dobandita (sindrom Landau Kleffner)
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
41
2. Fara caractere generalizate sau focale sigure
Sindroame speciale
1. Crize ocazionale (tranzitorii)
- convulsii febrile
- crize determinate de factor toxic sau metabolic
2. Crize izolate, stare de rau izolata
Trebuie spus ca unele din sindroamele intalnite mai sus sunt foarte rare. Aceasta
clasificare isi atinge totusi scopul, si permite clasarea celor mai multe epilepsii.
Se pot spune inca multe despre Epilepsie: o boala cu foarte
multe aspecte implicate.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
42
Convulex
Compozitie Convulex:
Capsule gastrorezistente: acid valproic pur 150 mg, 300 mg i 500 mg, cutii cu 100
capsule.
Sirop: valproat de sodiu 50 mg/ml, flacoane de 100 ml.
Aciune: Antiepileptic puternic cu spectru larg, acionnd prin creterea concentraiei
cerebrale de acid gama-aminobutiric (GABA).
Convulsii primare generalizate:
Indicaii terapeutice:
petit mal;
absente picnoleptice;
convulsii mioclonice ataxice (Sindrom Lennox);
petit mal impulsiv (convulsii mioclonice);
spasme infantile (Sindrom West);
grand mal (convulsii la trezire, forme fotosensibile).
Convulsii pariale (focale), caracterizate n special prin simptome complexe cu
generalizare secundar.
Contraindicaii Convulex:
Hipersensibilitatea specifica la acid valproic, insuficiena hepatica sau pancreatica
(functia hepatica va fi monitorizata la inceputul terapiei, la fiecare crestere a dozei si
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
43
apoi la 2 luni); tulburari de coagulare sangvina, sarcina in primul trimestru (potential
teratogen).
Precautii in administrare: Disfuncii hepatice, pancreatice sau ale mduvei osoase
n antecedente; tendin la sngerare; disfuncie renal; defecte enzimatice
congenitale; forme severe de accese epileptice; copii retardai mental; leziuni cerebrale
organice; copii mai mici de 2 ani (deoarece sunt n mod particular susceptibili la
afectare hepatica).
Administrare Convulex:
Doza de debut este de cu cretere de 15mg/kg corp/zi cu crestere progresiva 30mg/kg
corp/ziDoza de debut este de cu cretere progresiv pana la oprirea crizelor.
Doza medie: 30 mg corp / zi.
Doza maxima: 2500 mg / zi fractionata in mai multe reprize.
Efectul terapeutic apare dupa 2 4 zile de la administrarea medicamentului.
Sarcina si alaptare: Acidul valproic s-a dovedit a fi teratogen n studiile pe animale;
n consecinta, in timpul sarcinii, acidul valproic trebuie administrat n dozele minime
eficiente. Trebuie evitata asocierea cu alte anticonvulsivante. Nu ar trebui inceput in
primele 3 luni de sarcina daca sarcina survine, iar femeia se afla sub tratament cu acid
valporic, acesta nu trebuie intrerupt (exist riscul creterii frecvenei atacurilor
epileptice sau al instalrii de status epilepticus, ce pericliteaza atat viata mamei cat i
a fatului). Se va monitoriza nivelul plasmatic terapeutic al acidului valproic.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
44
Convulsii accidentale
Numite convulsii ocazionale, convulsii accidentale,
sunt crizele ce apar ocazional legate de o situatie epileptogena tranzitorie. Aici intra
convulsiile ce apar ca urmare a unor afectiuni cu localizare in Sistemul Nervos Central
sau extracerebral.
Convulsii aparute la debutul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central:
- convulsii accidentale provenite din meningitele acute:
a. meningite purulente cauza cea mai importanta de convulsii accidentale ce
survin in cursul unor afectiuni acute ale Sistemului NervosCentral. Jumatate din
cazurile intalnite sunt la copii cu varsta de pana un an si 90% din cazuri apar la copii
de sub 5 ani. Germenii raspunzatori de aceste infectii sunt cel pneumococ (pana la
40% din cazuri), meningococ (in medie 10%) si, inflenzae (80%). In general boala
debuteaza brusc, cu febrasi stare generala proasta, cefalee, greata si varsaturi.
Convulsiile nu este obligatoriu sa fie prezente odata cu debutul bolii. Existe redoare
de ceafa si bolnavul prezinta semne de afectare cerebrala cum ar fi somnolenta, stare
de coma sau rau convulsiv. In general punctia lombara confirma diagnosticul (rare
exceptii au fost observate). Tratamentul are ca scop oprirea convulsiilor si se face in
general cu administrarea de diazepam in doze uzuale. Se evita in general folosirea de
fenobarbital datorita timpului mare care este necesar pentru a ajunge la concentratia
sangvina necesara.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
45
b. meningite cu LCR clar virale, debuteaza tot acut cu febra, greata, varsaturi,
cefalee, somnolenta si incet apar semne de iritatie meningeala mialgii, ataxie, alterarea
starii de constienta margand pana la coma. Diagnosticul se pune in general pe
confirmarea virusului in LCR.
c. meningita tuberculoasa, rara in prezent este cea mai grava dintre meningitele
cu LCR clar. Frecventa maxima se inregistreaza intre 6 luni si 3 ani de viata. Debutul
este precedat de o perioada cu febra neregulata,dureri abdominale, anorexie, scadere
in greutate. Periada de debut tine intre 2 si 3 zile si este asociata cu fotofobie, febra,
varsaturi, alterarea starii de costienta, deficite motorii, paralizii faciale, convulsii,
sindrom meningeal. Netratata, boala este letala. Cu tratament evolutia este spre
vindecare. Diagnosticul se pune pe baza studiului LCR, a fundului de ochi, radiografie
pulmonara si reactia la tuberculina.
- convulsii accidentale provenite din encefalitele acute:
encefalitele acute sunt definite ca inflamatii acute nesupurative ale creierului, si in
general sunt boli mai rar intalnite si sunt cauzate de virusuri. Encefalitele acute virale
sunt de doua forme: primitive si secundare.
a. formele primitive sunt boli cerebrale virale autonome produse de virusuri
neurotrope (poliencefalite). De obicei debutul bolii este brusc, cu febramare si
convulsii sau stari de rau convulsiv partiale sau generale. Apare somnolenta si exista
cazuri in care se instaleaza coma. Nu lipsesc din tablou ataxiile, hemiplegii, tulburari
de deglutitie si respiratie, uneori sindrom meningian. Examenul LCR nu prezinta
modificari caracteristice. Examenul fundului de ochi poate avea aspect normal sau
poate evidentia edem sau staza papilara. Diagnosticul este confirmat de cresterea in
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
46
dinamica a titrului anticorpilor specifici observat prin tehnici serologice. In general
acest lucru este realizabil la 2-3 saptamani de la debutul bolii !
b. formele secundare de encefalita acuta sunt numite leucoencefalite si sunt
realizate prin mecanism autoimun fiind forme postinfectioase (postrujeolica,
postrubeolica sau postvariceloasa). Ca urmare a cresterii vaccinarii, formele secundare
au o incidenta destul de mica.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
47
Convulsii febrile
Convulsii febrile - evenimente care apar de obicei
intre varsta de 3 luni pana la 5 ani, la febra, fara sa existe semne de infectie
a Sistemului Nervos Central. Cauzele pentru convulsii febrile sunt insuficient
cunoscute. Este vorba despre o hiperexcitabilitate a creierului in aparitia careia au rol
important 3 factori:
1. febra:
care poate sa apara ca urmare a unei boli respiratorii, digestive, infectioase;
temperatura este in general ridicata, peste 39,5 grade Celsius, dar in 25% din
cazuri poate sa fie intre 38 si 39 grade Celsius;
nu toate convulsiile febrile se produc la aceiasi temperatura, chiar la acelasi
copil;
uneori, convulsii febrile pot aparea chiar cand o temperatura ridicata incepe
sa scada;
2. varsta:
convulsii febrile apar de obicei intre 3 luni si 5 ani ( cu frecventa maxima intre
1,5 si 2 ani ), interval de varsta in care creierul este imatur, insuficient
dezvoltat, iar frecventa bolilor febrile este maxima;
3. factori genetici
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
48
daca parintii au avut in mica copilarie o convulsie febrila, sansa ca si copii
lor sa aiba convulsii febrile este de 33 %.
ATENTIE !
Sub 6 luni, convulsii febrile se asociaza mai des cu o infectie
a Sistemului NervosCentral ( meningita, encefalita );
Cum isi dau seama parintii ca fiul sau fica lor prezinta o convulsie in context febril ?
Copilul este racit, are diaree, sau o boala infectioasa, are febra si devine inconstient,
palid, cu cianoza in jurul gurii (este vanat) sau cianoza generalizata cu privirea
plafonata (ochii peste cap), tremura ritmic din tot corpul sau pe jumatate de corp.
Durata crizei este variabila cel putin 5-6 minute, si mai rar, in 5% din cazuri 20
minute. Atunci cand durata crizei este peste 20 minute, se numeste status epileptic.
ATENTIE !
uneori convulsia febrila poate fi confundata cu un frison, dar atunci copilul este
constient.
Cand ne-ar putea ingrijora o convulsie febrila ( convulsii febrile complicate ) ?
varsta copilului sub 1 an;
se repeta de mai multe ori in aceiasi zi;
dureaza peste 15-20 min;
este pe jumatate de corp;
apare la un copil cu dezvoltare psihomotorie necorespunzatoare varstei;
apare o scadere a fortei musculare la unul din membre dupa criza.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
49
Ce analize ar trebui sa faca copilul dumneavoastra daca il suspectati de convulsii
febrile ?
analizele de sange au valoare limitata;
EEG este putin important pentru diagnostic si prognostic;
radiografia de craniu, tomografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) nu
sunt indicate in practica curenta; o convulsie febrila nu determina de cele mai
multe ori o leziune la nivelul creierului;
punctia lombara nu este recomandata de rutina daca nu sunt semne de
infectie a Sistemului Nervos Central;
Care este evolutia pe termen scurt si lung ?
Cateva date extrase din literatura de specialitate ar putea linisti parintii, chiar daca,
copilul lor a prezentat o convulsie febrila:
4-5 % din populatia generala a avut cel putin o convulsie febrila in cursul
vietii;
convulsii febrile nu produc distrugerea creierului sau afectarea
intelectului;
riscul de a dezvolta ulterior epilepsie este de 2-5 % (acelasi risc ca si in
populatia generala);
Nu trebuie omis faptul ca riscul de repetare a unei convulsii febrile este de 30-40 % iar
majoritatea acestor crize ( 50-75 % ) se produc in primul an dupa evenimentul initial.
Cand exista un risc mai mare de repetare a unei convulsii febrile ?
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
50
prima convulsie febrila a aparut sub varsta de 15 -18 luni;
exista o ruda apropiata care a avut in copilarie convulsie febrila;
temperatura nu este foarte ridicata ( sub 38,5 grade Celsius ) la
prima convulsie febrila;
durata scurta de la debutul bolii la prima convulsie febrila.
Riscul de a face epilepsie dupa o prima convulsie febrila este mai mare daca:
este o convulsie febrila pe o jumatate a corpului, cu durata lunga
sau convulsie febrila se repeta in aceiasi zi sau cu ocazia altor evenimente
febrile in cadrul aceleiasi boli;
copilul nu este normal din punct de vedere neurologic si psihic.
Ce veti face in cazu de convulsii febrile?
Intotdeauna trebuie consultat in cel mai scurt timp un medic neurolog sau daca nu
aveti unul in apropiere, un medic pediatru, chiar daca convulsia febrila s-a oprit.
Acesta va decide daca a fost vorba despre o convulsie si daca va trebui sa indice un
tratament; deasemenea va identifica cauza crizei, va recomanda un tratament pentru
scaderea si combaterea febrei si pentru boala acuta.
Este important ca medicul de specialitate sa hotarasca ce
aveti de facut in continuare daca v-ati confruntat la copilul
dumneavoastra cu convulsii febrile.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
51
Convulsii hipocalcemice
sunt convulsii ce ar putea aparea la copil in prima luna de viata daca concentratia din
sange a calciului total ar scadea sub 7 mg/dl sau a calciului ionic sub 2,5
mg/dl. Scaderea calciului este insotita si de modificari EKG (electrocardiograma).
Hipocalcemia si convulsii hipocalcemice ar putea aparea mai frecvent la:
copii prematuri (nascuti inainte de termen),
copii dismaturi (nascuti cu greutate mica la nastere),
copii nascuti din mame cu diabet zaharat (vezi si: ghid diabet zaharat),
copii cu afectare respiratorie la nastere,
copii sub 28 zile de viata alimentati cu lapte de vaca,
copii care nu au glande paratiroide,
copii din mame cu hiperparoidism.
Incetarea crizelor se obtine prin administrare de calciu intravenos.
In cazul de convulsii hipocalcemice, prognosticul este bun, copii
nu raman cu sechele.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
52
Convulsii hipoglicemice
Pentru a determina convulsii hipoglicemice,
glicemia trebuie sa scada sub 30mg/dl la nou nascutul cu greutate normala si sub
20mg/dl la cei cu greutate mica, in primele 72 ore de viata si sub 40mg/dl dupa 72 ore
de viata.
Scaderea glicemiei poate fi tranzitorie la:
- cei nascuti inainte de termen,
- cei nascuti la termen dar cu greutate mica,
- cei cu suferinta la nastere sau cu afectare imediat ulterioara (hemoragie, infectii),
- cei nascuti din mame cu diabet zaharat.
Scaderea glicemiei poate fi permanenta la cei care au afectarea pancreasului sau a
unor enzime implicate in producerea sau distrugerea glucozei.
Hipoglicemia neonatala poate fi usoara sau severa ducand la
convulsii hipoglicemice, coma, afectare cardiaca.
Este foarte important ca mamele sa cunoasca faptul ca un copil foarte mic trebuie
hranit la un interval de maximum 4 ore. O somnolenta excesiva ar putea fi un semn de
hipoglicemie si este posibil sa duca la convulsii hipoglicemice.
vezi si: Ghid de diagnostic si tratament al hipoglicemiei neonatale
Convulsii hipoglicemice se instaleaza practic doar atunci
cand dintr-o cauza sau alta glicemia scade ducand la
hipoglicemie.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
53
Convulsii hipomagneziemice
apar pe fondul scaderii magneziului din sange se asociaza cu scaderea calciului. Din
acest motiv, convulsiile au aspect asemanator dar nu se opresc la administrarea de
calciu ci la administrarea de magneziu.
Valorile magneziului care ar putea duce la convulsii
hipomagneziemice sunt sub 1,3 mg/dl.
Exista o forma familiala a scaderii magneziului in perioada de nou nascut care apare
mai frecvent la baieti si care se poate manifesta prin convulsii
hipomagneziemice si coma.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
54
Convulsiile neonatale familiale benigne
Sunt convulsii a caror cauza nu se cunoaste cu exactitate. Ele apar la o anumita varsta
a nou-nascutului, in 80% din cazuri in ziua a2a sau a3a de viata. Unii sugari pot
prezenta aceste convulsii in prima luna de viata (mai ales cei nascuti inainte de
termen) sau chiar pana in 3 luni. De aceea se spune ca este o afectiune care depinde de
varsta copilului (apare in acest interval dupa nastere si nu ulterior).
Din punct de vedere clinic, convulsiile neonatale familiale benigne se manifesta
cu sporirea respiratiei, cianoza fetei, batai rapide ale inimii, contractii ale membrelor,
fetei, corpului, simetrice pe tot corpul sau asimetrice pe jumatate de corp, care
dureaza 1 pana la 3 minute. Crizele se pot repeta multe zile si pot fi intre 15 si 20 crize
pe zi.
Intre crize copilul este normal neurologic, poate suge la san. Uneori insa poate fi mai
moale, mai adormit dar acest lucru este influientat si de medicatia administrata pentru
oprirea crizei.
Investigatiile au ca scop excluderea altor cauze de convulsii neonatale, de exemplu cele
aparute in cazul unei meningite sau encefalite (punctie lombara, analize de sange care
sa arate prezenta infectiei) cele metabolice prin scaderea glicemiei, calcemiei,
magneziului, sodiului din sange, lipsa vitaminei B6 (analize biochimice), cele aparute
prin insuficienta oxigenare a creierului (analize biochimice). Electroencefalograma
este normala intre crize si cu modificari in criza.
RMN-ul cerebral exclude o malformatie cerebrala.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
55
In ceea ce priveste tratamentul convulsiilor neonatale familiale benigne, parerile sunt
impartite. Unii medici nu recomanda tratament decat in cazul unor crize cu durata
lunga deoarece ele oricum nu mai apar. Alti specialisti recomanda medicatie
antiepileptica, dar nu mai mult de un medicament pentru 3 6 luni.
Convulsiile neonatale familiale benigne se vindeca ?
In general au o evolutie favorabila si un bun prognostic. De obicei dispar intre 1 si 6
luni iar in 68% din cazuri in primele 6 saptamani. Riscul de aparitie ulterioara al altor
epilepsii este cu 11% (mai mare ca in populatia generala), in general epilepsii mai putin
severe. Aproximativ 5% pot faceconvulsii febrile, dar acelasi risc este si in populatia
generala.
In general, copiii nu au retard motor sau mintal, doar 2,5% pot avea dificultati de
invatare la scoala.
Convulsiile neonatale familiale benigne considerata o boala genetica, desi, nu in
toate familiile studiate s-a identificat gena raspunzatoare de transmiterea bolii.
Modificarile pot aparea pe cromozomul 20 sau cromozomul 8.
Testarea genetica nu se face de rutina, de aceea diagnosticul se stabileste dupa
excluderea altor cauze.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
56
Copilul are o convulsie ?
Masuri care pot fi luate in cazul in care copilul
dumneavoastra are o convulsie:
indepartati-l daca se afla intr-o zona periculoasa (in mijlocul strazii, la
marginea unui pod sau langa o balustrada, in apropierea unor obiecte
ascutite);
asezati-l pe o parte, cu capul mai sus pentru a preveni aspiratia;
descheiati hainele, in special in jurul gatului (cravata, esarfa, etc.);
uitati-va la ceas sa vedeti cat dureaza criza;
incercati sa observati ce se intampla in timpul crizei (convulsie);
administrati medicatia de urgenta pe care v-a recomandat-o medicul dupa
doua trei minute de la inceperea crizei.
ATENTIE: Anuntati familia, cereti ajutor, dar nu va lasati copilul singur in convulsie,
oricat de speriati sunteti.
Masuri inutile in cazul in care copilul dumneavoastra are o
convulsie:
nu incercati sa il tineti strans pentru ca nu veti opri contractia mainilor sau
picioarelor;
nu introduceti degetul intre dintii copilului cand maxilarul este inclestat;
nu faceti masaj cardiac sau respiratie gura la gura in caz de convulsie.
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
57
Cum creste copilul tau ?
Sa-ti privesti copilul crescand este una dintre cele mai minunate experiente pentru un
parinte. Primii ani din viata si mai ales primele 12 luni reprezinta un proces complex
in care se produc modificari importante pe plan motor si psihic. Desi niciodata doi
copii nu se vor dezvolta in acelasi ritm, ei trebuie sa fie capabili sa faca acelasi lucru la
o anumita varsta. Ca parinte esti cel mai in masura sa notezi cum se dezvolta copilul
tau si poti folosi aceste informatii ca pe un ghid.
Tine minte, un raspuns negativ la oricare dintre aceste intrebari nu inseamna neaparat
ca a aparut o problema. Fiecare copil se dezvolta intr-un anumit ritm si poate uneori
se dezvolta mai incet fata de alti copii de aceiasi varsta. Aceste informatii trebuie
folosite doar pentru a te orienta. Citind chiar carti de specialitate diferite vei observa
ca exista deosebiri.
Propune-ti sa ceri o consultatie unui medic specialist neurolog daca:
- sunt diferente majore intre dezvoltarea copilului tau si acest ghid,
- copilul tau nu face multe dintre lucrurile pe care in mod obisnuit ar trebui sa le faca
la varsta lui.
raspunde cu NU sau DA la aceste intrebari:
la varsta de 2 LUNI
Daca il lasati pe burtica isi ridica si mentine pentru scurt timp capul?
Copilul tau zimbeste cind te vede?
Se agita cind aude diferite sunete?
Daca ii plimbi un obiect in fata ochilor il urmareste?
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
58
la varsta de 3 LUNI
Cind copilul sta pe spate isi misca simetric toate cele patru membre?
Copilul tau scoate divere sunete: gangureste, bolboroseste inafara de a plange ?
Raspunde (zambeste, vocalizeaza) cand iti aude vocea ?
Mana copilului tau e frecvent deschisa?
Cand il ridici din pozitie culcata in sezut, isi tine capul drept mai mult timp ?
Daca vede o jucarie, isi agita bratele ?
la varsta de 4-5 LUNI
Daca copilul sta pe spate isi ridica capul de la planul patului ?
Daca sta pe burta se sprijina pe palme ridicandu-si capul si trunchiul de pe pat ?
In aceasta pozitie (de mai sus), isi roteste capul stanga-dreapta?
Daca este sustinut de sub brate cu ambele maini impinge cu picioarele planul patului ?
Tine un obiect in mana intre degetul maresi celelalte 4 degete ?
la varsta de 6 LUNI
Copilul tau se rostogoleste de pe spate pe burta sau invers ?
Cand copilul este pe burta, se sprijina pe maini cu bratele extinse ?
Cand este ridicat in picioare incearca sa paseasca ?
Sta in sezut sprijinindu-se cu mainile pe coapse ?
Copilul tau isi intoarce capul la zgomote care nu se produc in apropierea lui ?
Isi tine biberonul cu mainile si il duce la gura ?
Copilul tau vede obiecte mici de la distanta ?
www.neurologiepediatrica.ro dr. Aurelia Dogaru
59
Intinde mana sa ia o jucarie ?
Copilul tau rosteste silabe ? (ma, ba, ta)
la varsta de 7-8 LUNI
Copilul tau sta in sezut cu spatele rezemat ?
Sustinut in picioare, suporta greutatea corpului, topaind ?
Se bucura la vederea imaginii sale in oglinda ?
Copilul tau rosteste mai multe silabe legate intre ele (mamamamama, tatata, bababa) ?
Trece o jucarie dintr-o mana in alta ?
la varsta de 9-10 LUNI
Copilul tau sta bine in sezut, fara sprijin, cu spatele drept ?
Recommended