View
223
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
CoordonatoriI Mihai Ciobanu Marian Nicolae
Noul Codde proceduri civile
comentat gi adnotat
Vol. ll - art. 527-1 .134
Flavius A. Baias
Violeta Belegante
Traian Cornel Briciu
Viorel Mihai Ciobanu
Claudiu Constantin Dinu
Gheorghe Florea
Maria Fodor
Decebal-Adrian Ghinoiu
lulian GilciCristina lrimia
Adina Nicolae
Marian Nicolae
Evelina Oprina
Alina RidoiMirela Stancu
$erban-Alexandru Stinescu
Ani;oara $tefinescuMihaela TibirciMircea Ursula
Gheorghe-Liviu Zidaru
Universul Juridic
Bucuregti
2016
Cuprins
Abrevieri.. ...... IX
Bibliografie generall.... .................... XIII
Cartea a III-a. Procedura necontencioasl judiciari.....
Titlul I. Dispozifii generale..
Titlul II. Dispozi{ii speciale """"""""'47
Cartea a IV-a. Despre arbitraj.....
Titlul I. Dispozi{ii generale.. """"""""60
Titlul II. Conven(ia arbitrall
Titlul III. Tribunalul arbitral ............151
Titlul IV. Procedura arbitrali ......""'180
Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral....... ................""" 180
Capitolul II. Judecata. ...................... 185
Capitolul III. Cheltuielile arbitrale ......................213
Capitolul IV. Hot5rdrea arbitral[... ........"""""""219
Titlul V. Desfiin{area hotirflrii arbitrale. """"""237
Titlul VI. Executarea hotlrf,rii arbitrale. ...."""'276
I
4
55
86
Titlul VII. Arbitrajul institufionalizat....
Cartea a V-a. Despre executarea silitl
Titlul I. Dispozifii generale.. .""""""'301Capitolul I. Scopul gi obiectul executdrii silite......'.... """""'301Capitolul II. Titlul executoriu """""346Capitolul III. Participan(ii la executarea sili6 ""383Capitolul IV. Efectuarea executirii silite """"""439
Secfiunea 1. Sesizarea organului de executare """""""""'440Secfiunea a2-a.Efectuarea actelor de executare si1it6........... ..""""""'485Secfiunea a 3-a. Executarea impotriva moqtenitorilor.......'.. """"""""' 517
Sec(iunea a4-a.Intervenfia altor creditori...... ............""""523Secliunea a 5-a. Perimarea executdrii silite ""' 540
Sec(iunea a 6-a. Amanarea, suspendarea qi restrangerea execut[rii ......548
Secfiunea a7-a.incetarea execut[rii si1ite......... .................564
278
289
Cuprins
Capitolul V. Prescriplia dreptului de a obline executarea silitd ........... .....581
Capitolul VI. Contestafia la executare................. ..................646
Capitolul VII. Depunerea cu afecta{iune special5...... ...........698
Capitolul VllL intoarcerea execut[rii................. ...................703
Titlul II. Urmirirea siliti asupra bunurilor debitorului.. ...............718
Capitolul I. Urmirirea mobiliard ....718
Secliunea 1. Bunurile mobile care nu se pot urmdri........ ......................719
Secliunea a2-a.Procedura urm[ririi mobiliare .................728
$ 1. Sechestrarea bunurilor mobile... ...........728
$2. Valorificarea bunurilor sechestrate ............... ............754
$3. Vdnzarea la licitalie public[....... ...........759
$4. Dispozilii speciale... ............789
Sec(iunea a 3-a. Poprirea............... .................792
Sec{iunea a 4-a.IJrmdrirea fructelor qi a veniturilor imobilelor........................'......855
$ 1. Urmlrirea silitd a fructelor neculese gi a recoltelor prinse de r[dicini ..........855
$2. Urmirirea veniturilor generale ale imobilelor................ .............867
Capitolul II. Urm[rirea imobiliarS ......................883
Sec{iunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmlrite .............883
Sec{iunea a2-a.incwiin}area urm[ririi imobiliare ......'....896
Secfiunea a 3-a. Efectele urmiririi. ....'.............910
Secfiunea a 4-a.Ydnzarea la licitalie publicd ............-.-..-..912
$1. Formalit[lile premergdtoare vdnzdrii...... .................912
$2. Scoatereainvdnzare a imobilului ...-......919
$3. Licitafia qi adjudecarea imobilului................. ..........932Secliunea a 5-a. Efectele adjudec5rii................. .................953
Secliunea a 6-a. Dispozilii speciale .................957
Capitolul III. Eliberarea qi distribuirea sumelor realizate prin urm[rirea silitI...........960Secliunea 1. Dispozilii generale .......'...........'.'960
Secliunea a 2-a. Distribuirea sumei rezultate dinvdnzareabunurilor urm6rite........968Sec{iunea a3-a.Platasumei reztltatedinurm[rireasilitd ....................976
Titlul III. Executarea silitfl direct[....... ...............983
Capitolul I. Dispozilii generale..... .....'............'...986
Capitolul II. Predarea silitd a bunurilor mobile .................'.1006
Capitolul III. Predarea silit[ a bunurilor imobi1e....... .........1016
Capitolul IV. Executarea silitd a altor obligalii de a face sau a
obliga{iilor de a nu face ............ .....1041
Sectiunea 1. Dispozi{ii comune .....................1042Sectiunea a2-a.Execttarea hotlrdrilor judec[toreqti referitoare la minori............1075
VI
Cuprins
Cartea a VI-a. Proceduri speciale...... """"""""1097
Titlul I. Procedura divor{ului ................. """""' 1099
Capitolul I. Dispozilii comune...... """""""""" 1103
Capitotut IL Divo(ul remediu """' 1181
Secliunea 1. Divorful prin acordul so[i1or........' """""""" 1181
Secfiunea a 2-a. Divor[ul din motive de s[n[tate """"""1194
Titlul II. Procedura punerii sub interdicfie judecltoreasci"""" """""1205
Titlul III. Procedura de declarare a morfii """'1226
Titlul IV. Mlsuri asiguritorii 9i provizorii........."""' """""1244Capitolul I. Sechestrul asigur[tor... """""""""'1248
Sicliunea 1. Dispozilii generale """"""""""1248Sec[iunea a2-a.Dispozrgii speciale privind sechestrul asigurdtor al navelor civile ...... 1289
Capitolul II. Poprirea asigur[torie """""""""' 1306
Capitotut III. Sechestrut judiciar..... """"""""" 1313
Capitotut IV. M[suri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuald....l34t
Titlul V. Procedura partajului judiciar... """""1350
Titlul VI. Procedura ordonanfei pregedin{iaIe.""""" """"'1383
Titlul VII. Cererile posesorii. """""1462
Titlul VI[. Procedura ofertei de plati qi consemnafiunii """"' """"""1475
Titlul IX. Procedura ordonan{ei de platl """"'1492
Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redus["""" """"' 1510
Tiflul XI. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fIr[ drept.. --..1521
Capitolul I. Dispozifii genera1e..... "-"""""""'1521Capitotut II. Procedura de evacuare................. """""""""" 1556
Capitotut III. Dispozitrii speciale.... """""""""' 1589
Titlul XII. Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobffndite
in temeiul uzucapiunii................. """"""""""1600
Titlul XI[. Procedura refacerii inscrisurilo-r qi hotlrfirilor displrute """""""""' 1609
Titlul XIV. Caufiunea judiciar[............... """""1620
VII
Cuprins
Cartea a VII-a. Procesul civil interna[iona1........... t643
Titlull.Competen(ainternafionaliainstanfelorromflne... .................1650
Capitolul L Dispozilii generale..... ...................1651
Capitolul II. Dispozi{ii speciale de competen{[ internalionalIa instan[elor romdne..... .................1672
Titlul II. Legea aplicabilfl in procesul civil international......... .............1695
Capitolul I. Capacitatea gi drepturile p64ilor in proces.... ...1695Capitolul II. Legea aplicabil[ in materie procedurald ..........1702
Titlul III. Eficacitatea hotlrffrilor strline................. ...........1714
Capitolul I. Recunoagterea hot[rdrilor strline ..1717
Capitolul II. Executarea hotlrdrilor strdine...... ....................1736
Titlul IV. Arbitrajul interna{ional qi efectele hotlrArilor arbitrale striine............1746Capitolul I. Procesul arbitral internafional.................. .........1747
Capitolul II. Efectele hotdr6rilor arbitrale strdine........ ........1766
Dispozi{ii finale r782
,...........1787
VM
Cartea a lll-aProcedura necontencioasi judiciari
Comentariu general
1. Cartea a III-a din Noul Cod de procedurd civild este consacrat[, ca qi in vechea
reglementarel), procedurii necontencioase, cunoscutb in literatura de specialitate qi sub
denumirea de procedurd ori jurisdic(ie gralioas[ sau voluntar6, care a fost perfeclionatd
prin noua reglementare, in urma unor semnale primite din doctrind 9i jurisprudenfS' Spre
deosebire de vechiul Cod de procedur[ civil[, titlul cdrfii privind aceastd proceduri din
NCpC cuprinde qi o men(iune referitoare la caracterul iudiciar al acesteia, solulie aleasi
de legiuitor pentru precizareadomeniului de aplicare, realizdnd distincfia necesarl fa!6 de
procedurile necontencioase care nu intr[ in competen(a instan{elor, de exemplu, procedura
notariald sau procedura de carte funciard, a$a cum s-a observat in literatura de specialitate2).
2. Deosebirile esen{iale dintre aceast[ procedurd gi procedura contencioas[, reflectate, in
principal, de materia supusd judecdtii, de rolul pd(ilor in aceast[ materie 9i, nu in ultimul
iand, d. puterile gi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, sunt surprinse pe larg
de literatura de specialituls:), fiind deduse, in mod fi.resc, din analiza dispozitriilor legii.
Demarca[ia dintre cele doul proceduri, nu intotdeauna u$ol de frcut, putAnd fi intdlnite
adesea in practic[ acte de natur[ ,,contencioasS" ori ,,1itigioas5", cate prezint[ in fapt
caracteristicile procedurii necontencioase, se face pe bazacritertllor de distinclie rezultate
din normele legale ori decelate de doctrini. Aproape fiec[rei reguli reglementate proprii
materiei necontencioase ii este asociat un criteriu de distinclie,fatd cavreunul dintre acestea
sd fle unanim acceptatpentru definirea nofiunii de ,,necontencios"; impreun6 ins6, toate
aceste criterii, analizate, de altfel, pe larg de literatura de specialitate, reuqesc s[ releve,
construind-o din buc6!i, ca pe un tot unitar, materia necontencioasSa)'
, p."".d*I "1"
rer.t "rigini
trebuie cdutate chiar in dreptul roman, procedura necontencioasd a fost
reglementat6 pentru prima aata in Codul de procedur[ civil6, ca un tot organic, ct ocazia modificlrilor
." i-u, fost aduse la 12 februarie 1948, cdnd i s-a consacrat o carte anume, gi anume Cartea a III-a'
cuprinzdnd art. 33 l -339.2) ,Noua legisla{ie procesuala ii atribuie insd o denumire nou6, foarte semniflcativd, in opinia noastr6,
gi anume u.".u d" procedurd necontencioasa judiciard (...)" (L Leq, Comentariu,2013, p' 785)' A se
vedea, de asemenea, D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vol. IL p. 1' Cu privire la procedura de carte
funciar6, a se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliard, vol. lI - Noile cdrli funciare, ed. a 2-a,
reydzgtdgi addugit6, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 201 1. Cu privire la procedura notarial[, a se vedea
V.M. Ciobanu, Tr.C. Briciu, Cl.C. Dinu, Curs de bazd,p' 650 qi urm'3) A se vedea, pentru o prezentare detaliatd a particularitililor procedurii necontencioase, prin sublinierea
deosebirilor fa!6 de p.o""d*u contencioasd, a criteriilor,,materiei necontencioase": Gr. Porumb, Codul
de procedurd civild iomentat Ei adnotat, Ed. $tiinlifica, Bucureqti, 1962, vol.II, pp. 127-128; I' Deleanu,
Tritat,vol.lt,2}L3,pp.420-425;l.Leq,Tratat de drept procesual civil,ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,
2010, pp. 864-868 (citat in continuare I.Leq, Tratat,2o10); L Leq, Comentariu,2013, pp. 785-788.
a) A se vedea infra, comentwi:ul sub att.527 NCPC'
V. Belegante
Cartea a lll-a
3. Este frr[ indoial[ insd c5 distinclia dintre cele dou[ materii este absolut necesar[,datd fiind utilitatea procedurii necontencioase judiciare - consideratd de unii autorir) a avea
o importanfd cu nimic mai prejos de cea a procedurii contencioase -, utilitate rezult6nddin aceea cd permite adoptarea unor mlsuri cu cheltuieli minime, intr-un timp scurt gi curespectarea unor formalitdli relativ simple2).
4. Dificultatearealizdii acestei departajlri3), alimentatd in fond de controversa cu privirela insdqi natura juridicl a institutiei necontencioase in sinea), a antrenat gi preocuparea
doctrinei cu privire la nafura actului finals) al procedurii necontencioase, a cdrui calificarea pendulat intre ,,act administrativ" qi ,,veritabild hotdrdre judecdtoreascd", aspecte asupra
cdrora nu vom insista aici, dat fiind gi interesul 1or pur doctrinar.5. Dincolo de eforturile qtiinfifice de delimitare a celor doud proceduri - procedura
contencioasi gi procedura necontencioasi -, pot fi evidenliate insi qi punctele de contact
sau notele comune6), aspecte asupra cdrora, de asemenea, nu este locul si insist[m aici, ele
rezultdnd, de altfel, din intreaga prezentare a regulilor aplicabile procedurii necontencioase.
Eviden(iem aici doar prima astfel de caracteristic[, ce decurge in mod firesc din referirea
la ,judiciar" chiar din titlul reglementlrii din NCPC - este vorba despre ,,intervenliainstanlei". incredinlarearealizdrii acestei proceduri judecdtorului este pe deplin justificat5,
girul instan(ei fiind necesar qi bine-venit, in condi(iile in care actele omologate de instanfa
de judecatl intrd in circuitul civil spre a produce efecteT). S-a afirmat in acest context gi cd
procedura gratioas[ este o ,,veritabil6 protecfie jurisdicfional6"8), afirmalie concordantd cu
1) Cu privire la dificultatea distincliei dintre cele doud materii, cu sublinierea importanlei proceduriinecontencioase, citdm din doctrina noastr[ veche: ,,DistincJiunea dintre contencios qi grajios e adeseoridificil[ qi nesigurS. Totugi, partea aceasta din func{iunea rezervat[ tribunalelor e tot atAt de importantd cagi cea care constituie jurisdic{iunea contencioas[; in tot cazul, in c6mpul de,activitate al judecdtorului, ea
ocupd un loc destul de intins pentru ajustiflca atenJiunea ce i se acord6, qi mai ales cea care ar trebui sd ise acorde. (...)" (E. Herovanu, Principiile,p. 33 1 ).
2) I. Leq, Comentariu,2013,p.785.3) A se vedea qi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure civile,24'6d., Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 539
(citat in continuare: J. Vincent, S. Guinchard, Procidure).4) Pe larg, cu privire la controversele asupra naturiijuridice a procedurii necontencioase, a se vedea
qi I. Leg, Comentariu,2013,pp.181-788. in context, autorul aprecizatcd,,doud din tr6sdturile esenliale
ale procedurii necontencioase au determinat gi incd intrelin controvers ala care ne referim. intr-adev6r, pe
de o parte, procedura gra{ioas6 serealizeazd de instan{elejudecdtoregti, adicl de organele carerealizeazdfunc{iajurisdic{ional5, dar activitatea rcalizatil dejudecdtornu este destinatd sd solulioneze, cuputere de
lucru judecat, un litigiu pendinte intre pirfi cu interese contrare".5) A se vedea infra, comentaiul sub art.533 NCPC, cu toate sursele documentare acolo indicate.6) A se vedea, pentru detalii, I. Deleanu, Tratat,vol.ll,2013, p. 425. Ase vedea gi I. Leq, Comenlariu,
2013,p.787.7) I. Leg, Comentariu, 2013, p. 7 87 .
8) I. Deleanu, Tratat, vol. II,2073, p. 425. Subliniind ideea potrivit cdreia incheierea pronuntatd inmaterie necontencioas[ are, in fapt, toate atributele unui act jurisdic{ional, gi in doctrina noastrd vechese remarca: ,,incdt, din moment ce activitatea caracteristic[ judec[torului e jurisdicliunea, e cazul de a
spune c[ atribu{iunile gralioase fac parte din funcliunea jurisdiclionali, cu acelaqi titlu ca qi atributiunilecontencioase. (...)" (E.Herovanu, Principiile, p. 339). A se vedea qi I. Leq, Comentariu,2013, p. 788.In context, acest din urmd autor d6dea ca exemplu doctrina francezd contemporan[, care subliniazd totmai mult apropierea procedurii gra{ioase de procedura contencioasS, in sensul ci gi judecdtorul chemat
V. Belegante
Procedura necontencioase judiciard
spiritul doctrinei francezecontemporane, invocdndu-se chiar o ,,unitate substanfia16" ueatd
in fapt prin completarea [in baza art.536 alin. (1) NCPC]I) normelor celor doub proceduri'
estigarea "fondului-afacerii(necontencioar" - n.n., V.B.) este fJurte uptoupe de jurisdiclia contencioasa"{citat din G' Comu, J' Foyer'
procidure civile,prJF,3" 6j., Paris, 15196, p.1:Z;. trecand in revist[ opiniile contradictorii din doctrina
rom6neasc6 qi strdin[ cu privire la natura incheierii pronunlate in materie necontencioasljudiciard, punctul
de vedere al prof. Leq este insd in sensul cd ,decizia ptonunfat[ in materie gralioasa constituie at6t un act
administrativ prin natura sa, cat qi un act jurisdiclional prin forma qi proceJura care guvemeaza emiterea
ei" qi c6,,doar supraev aluateaunora dintre trds[turile procedurii gralioase poate conduce la considerarea
ei ca un act exclusiv adminisffativ sau exclusiv jurisdiclional" (ibidem). Deci, am fi in prezenla unui act
juridic mixt.1) A se vedea inJia, comentaiul sub att. 536 alin. (1) NCPC, articolul av0nd urm[torul contrinut:
,,Dispoziliile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasd se completeazd cu dispoziliile de
p.o..a.,.a contencioasl, in mdsura in care acestea din urmd sunt compatibile cu natura necontencioasd a
cererii".
V. Belegante
Titlul I
Dispozilii generale
Art.527. Domeniu de aplicareCererile pentru solulionarea cirora este nevoie de intervenlia instanfei, firi insi a se
urmiri stabilirea unui drept potrivnic fa!5 de o altd persoanS, precum sunt cele privitoare ladarea autorizaliilor judecdtoregti sau la luarea unor misuri legale de supraveghere, ocrotire oriasigurare, sunt supuse dispoziliilor prezentei cirli.
Comentariu
1. Prin chiar denumirea primului titlu al clr{ii din NCPC referitoare la proceduranecontencioas[, legiuitorul scoate in evidenfd faptul c5, pe de o parte, existI,,dispozi{iigenerale" aplicabile oric[ror materii necontencioase judiciare, adicd,,dreptul comun" inmateria cererilor necontencioase reglementat de Titlul I al C6(ii a III-a din NCPC, iar, pe de
altdparte, existd gi,,dispozi{ii speciale", aplicabile numai anumitor materii necontencioaser),
dar care presupun, de asemenea, interven{ia instan{ei. De altfel, aceste aspecte au fostmen{inute din vechiul Cod.
2. O cerere ffebuie sd indeplineascd mai mu.lte condilil pentru a se incadra in domeniul de
aplicare al procedurii necontencioase judiciare. Jalondnd liniile generale ale acestei materii,NCPC menline condiliile clasice din reglementarea anterioarl care nu au ridicat, in general,
probleme in practicl ori in literatura de specialitate2).
3. O primd condilie este necesitatea interven(iei instanlei - cererile contencioase sunt,
aqadar, acele cereri pentru care legea impune,,intervenlia instanfei".4. O altd condilie esenfialI este aceea ca prin aceastb cerere sI nu se urmdreasci stabilirea
unui drept potrivnic fald de altS persoand, adicd aflrmarea unei pretenfii juridice fald, de altd,
persoand, mai exact trangarea unui litigiu3); se remarc[, in alte cuvinte, criteriul caracteruluiunilaterala) al cererii, prin care nu se urmdreSte dezlegarea unui drept potrivnlc - considerat,
1)Asevedeaqil.Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p.428.incontext,seobserv6cS,,dispoziliilespeciale"pe care le cuprind chiar art. 539 qi a.rt. 540 NCPC din cadrul Titlului II (denumit chiar ,,Dispozilii speciale")pot avea semnificatia unor exemplificdri.
2) A se vedea, pentru o prezettare detaliatd a acestor condilii/criterii ale ,,materiei necontencioase":L Deleanu, Tratat, vol. II, 2013, pp. 420-425; l. LeS, Comentariu, 2013, pp. 785-788; D.M. Gawig,Comentarii Noul Cod, vol. II, p. l.
3) A se vedea gi V. Stoica, M. Ronea, Natura juridicd qi procedura specificd a adopliei, in Dreptulrc. Illll993, p. 37 .
4) ,,Ceea ce distinge jurisdicliunea gra{ioas6 de cea contencioasl e caracterul unilateral al cererei,faptul cI pretenJiunea adresatdjudecdtorului nu se indreapti impotriva unui adversar, a unei persoane carear avea interesul sd se opuie la admiterea ei.(...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 331).
V. Belegante
Art.527
in mod tradilionall), criteriu esenlial care distinge clar procedura necontencioasd de cea
contencioasd qi care a fost consacrat expres prin adoptarea, in Codul din 1865, aart'3312)'
5. De esenla:) procedurii necontencioase, in alte cuvinte, este lipsa unui ,,conJlict
de interese" sat absenla unui ,,litigiu"a) ofi, a$a cum s-a mai re(inut in literatura de
specialitates), absenla unui ,,diferend" Siaunui ,,adversar"6) in sensul clasic, dat de dreptul
comun contencios, materia contencioasd definindu-se tocmai prin existenla unui conflict de
intereseT). Dar, cu toate c[ in materie necontencioasd vorbim despre absen(a unui litigiu'
necesitatea intervenliei instanlei,a judecdtorului, in respectiva situalie juridicS se justiflcd'
6. Interven{ia supusa analizei, imperio magistratus, trebuie sd fie necesar[ pentru a
exercita, in principiu, un conhol8) asupra a ceeace persoana/persoanele care alau formulat
cererea urm[regte/urm[resc sd se realizsTse), aspecte teoretice asupra cirora vom mai
reveniro). in concret, poate privi, asa cum indic[ exemplificativ textul att.527 NCPC, ,dafea
autorizafiilor judecdtoreqti" ori ,,luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire ori
1) ,,(...) in procedura necontencioasd, instanla este aqadar chematd s6 rezolve o cerere prm cale nu se
ur-areqte un drept potrivnic fa{a de o altd persoand qi care astfel nu provoacd disculii contradictorii (" ')"(Gr. Porumb, op. cit.,1962,vol.II, p. 128).
2) Text avAnd un conlinut aproape identic cu actualul art. 527 NCPC. intr-adevdr, conform fostului
art.331C. pr. civ., ,,cererile pentru dezlegatea cdrota este nevoie de mijlocirea instanlei f5rd insb si se
urm6reasc6 stabilirea unui drept potrivnic fa{[ de o a1t6 persoanS, precum sunt cele privitoare la duea
autoriza{iilorjudec[toreqti, ,ur, lu lrru..u unor m[suri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare' sunt
supuse dispoziJiilor de procedurd mai jos arltate"'3) Potrivit concep{iei tradilionale, reflectatd 9i de NCPC'a)A se vedea qi Gr. forumb , op. cit., 1962,vol.Il, p. 128 - ,,(..') in timp ce procedura contencioasl se
caracterizeazd, in primul rAnO, pril e*lstenla unui litigiu, a unui conflict de interese, fie chiar vorba numai
de un conflict posibil, proceduia necontencioasd se c'aructerizeazd,inprimul rflnd, prin lipsa unui litigiu'
prin inexistenla unei contrarieteti de interese, prin caracterul unilateral al cererii, care nu se indreaptd
impotriva unui adversar ce a! ayeateapdtatinteresul si se opgnd la admiterea ei"'5) A se vedea, pentnr dezvoltdri, in doctrina recent6: D.M. Gawiq, Comentarii Noul Cod,2013,
vol. II,p. l;I. Deleanu, Tratat,vol.lI,2Ol3,pp'422-423;I'LeS,Comentariu'2013'p' 786; idem'Tratat'
ed. a 5-a,2010, p. 865.6) A se vedea, pentru unele nuanJdri, I. Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p' 423, inclusiv nota 2, cu privrre
lavalorizareanoliunii de,,adversar" in materie necontencioasd, qi anume intr-un sens restrictiv' "altfelzis, nu intr-un sens at6t de iarg incAt s[ se asimileze procedura contencioasd cu o procedur[ necesarmente
contradictorie qi procedura necontencioasd cu o procedurd absolut qi totdeauna, sub toate aspectele ei,
necontradictorie".7) A se vedea qi I. Stoenescu, Gr. Porumb, Drept procesual ciuil r9mdn, Ed' Didactic6 qi Pedagogicd'
Bucureqti, 1966, p.348: ,,in maierie contencioasi exist[ un conflict de interese 9i jurisdic{ia nu-qi pierde
acest caracter, chiar dacd in cursul judecAfi p64i1e se in{eleg gi, de exemplu, sting procesul printr-o
tranzaclie,iar lipsa pAr6tului de la proces nu face ca instanla s6-gi piard[ caracterul contencios' In materia
necontencioas[, dimpotriv[, un atare conflict nu exist[, iar in momentul in care el apare cererea trebuie
respinsI, indrumAndu-se pe4ile la calea de drept comun" (art' 335)''ti" u".r, ..rrr, potrivit unor precizlri ftcute de doctrind cu privire la natura ,,controlului" din partea
judec6torului, ,,necesitatea unui control din partea judecdtorului asupra actului juridic prezentat de parte
este o alte caracteristic6 important[ a proceiurii necontencioase. intinderea acestui control este variabilS
de la un act la altul. Verificarea actului gi omologarea acestuia de cdtre judecStor este necesard pentru ca
el si producd efectele dorite de pe{f'G. Leq, Comentariu,2013, p' 786)'e) A se vedea, in acest sens, qi V. Stoica, M' Ronea, loc' cit', p' 37 '10)A se vedea infra, comentatittl sub art.532 NCPC'
Titlul L Dispozilii generale
V. Belegante
Art. 527 Cartea a lll-a
asigurare", ceea ce nu implicd existenla unui conflict de interese intre mai multe persoanecare au preten(ii opuse de apdrat.Aga cum s-a subliniat in doctrin6l), instan(a exercitd in faptun control, o adevdrati ,,tutel5judecitoreascI"'in privin(a cererilor cu care a fost sesizatiin procedura necontencioasi.
7.Dacd. in cursul procedurii se invocd ins[ stabilirea unui drept potrivnic, adicl suntemin prezenla afirm[rii unei pretenlii juridice fa![ de o altd persoand, asist[m, practic, la otransformare a procedurii necontencioase in una contencioasd2), aspect asupra c5ruia vomreveni cu dezvolt[ri mai terziu3).
8. Sistematizarea atribu{iilor instanlei in aceastd materie este, ftrd indoialfl, un demersdificil, nemaivorbind de incercarea de identiflcare exhaustivi a materiilor necontencioase,practic imposibild, datd fiind ,,flexibilitatea" granilei dintre cele doud materii,remarcatdaproape unanim de doctrinda). in acest context, s-a remarcals) qi faptul c5 nici in planlegislativ o astfel de identificare nu este posibilS, intruc6t caracterul contencios al cereriiurmeazd sI fie dedus din circumstan{ele spe{ei, dela cazla caz, incidentele contencioasesurvenind, de cele mai multe ori, intr-o situalie inilial gralioasi, urmare,,comportamentului"pd(ilor, reacliilor lor procesuale. Practic, o cerere necontencioas[ poate contine, in principiu,,,virtualit6li" contencioase, pe care intervenlia unei terfe persoane le poate devoala6).
9. Unele aplicaiii ale procedurii necontencioase ori exempleT) de cereri judiciarenecontencioase, dupd clasiflcarea decurg6nd din enumerarea exemplificativ[8) conlinuti
1) M. Tibdrcd , Procedura, 2013, p. 624; P. Piperea, L. Hagiu, Noul Cod, 2012, p. 57 l. A se vedea,pentru comentarii privind puterile qi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, in contextul disculieimai largi referitoare la criteriile de delimitare intre cele doud materii - contencioasl gi necontencioasd -,I. Deleanu, Tratat, v ol. ll, 2013, pp. 421-423.
2) Esenla procedurii necontencioase qi deosebirea sa fa16 de cea contencioas6 au fost surprinse sugestivde literatura de specialitate mai veche: ,,in procedura necontencioase, instanta este agadar chemat6 serezolve o cerere prin care nu se urmdregte un drept potrivnic fa{d de o alti persoan[ qi care astfel nuprovoacl discuJii contradictorii. De aceea, dacd in cursul rezolvdrii unei cereri necontencioas e ar apdreao persoand cu interese contrare, un adversar, cererea devine contencioasd, iar in consecinlb instanla se vadesesiza, indrumAnd prrfile si se judece pe cale contencioasd. (...)" (Gr. porumb, op. cit., 1962, vol. lr,p.121). A se vedea 9i L Leg, Tratat,2010, p. 865.
3) A se vedea infra, comentariul sub art. 531.a) A se vedea I. Deleanu, Tratat, vol. II,2013, p. 425. in context, cu privire la granila uneori incert[
dintre contencios gi necontencios, tn doctrina veche se remarca sugestiv: ,,(...) demarca{iunile suntadeseori destul de dificile: pentru cd nu tot ce e de naturd contencioasd se cuvine sd fie atribuit, in modnecesar, jurisdicliunei gra{ioase (udecbtorul avdnd adesea in sarcina sa atribuJiuni in afard, de funcJiuneajurisdiclional5); pentru cd sint materii in care elementele distinctive se confirndi, caracterele speciflcerdm6n lipsite de precizie, gi in faJa cdrora judecataezitdde a se fixa; pentru c6, in fine, imprejurari extemeactului, pot determina adesea transfoflnarea graJiosului tn contencios - gi poate in caztti specifice, qi acontenciosului in gralios (...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 3a\.
s) I. Deleanu, Tratat, vol. lI, 2013, p. 425 a se vedea qi notele 5 qi 6, cu privire la flexibilitatea,,frontierei" dintre domeniul actului jurisdiclional qi cel al deciziei gra{ioase, caracterul contencios orinecontencios al cererii fiind dedus de cele mai multe ori din circumstanle.
6) A se vedea gi J. Mncent, S. Guinchard, Procddure, p. 540.7) A se vedea, pentru exemple de categorii de cereri necontencioase, D.M. Gavriq, Comentarii Noul
Cod,vol. II, pp. 1-2.8) Cazurile de cereri judiciare necontencioase enumerate exemplificativ in anicolul analizat sunt identice
cu cele din vechiul Cod de procedurd civild (art. 331 C. pr. civ.).
V. Belegante
Titlul l. Dispozitii generaleAtt.527
de art. 527 NCpC, merit[ a fl trecute in revist6, cu menfiunea potrivit cilreia clasificarea
diferitelor cereri necontencioase in ,,attorizafii" Sau ,,mdsuri" (iar in cazul acestora din
urm6, de supraveghere, de ocrotire sau de asigurare) nu este, la rdndul s[u, uqor de frcut
qi in orice cazmultmai puJin importantI decdtreperarea,,materiei necontencioase"' adicd
stabilirea caracterului necontencios al cererii, aqa cum judicios s-a observat in doctrin6l)'
10. De remarcat este c[ aproape intotdeauna la originea unei proceduri/cereri
necontencioase se gIseqte o dispozilie 1egal62)'
11. in cadrul exemplelor de cereri necontencioase, fie c[ este vorba despre autorizdri date
de instanp, fie cd vorbim despre luarea unor mdsuri legale de supraveghere, de ocrotire ori
de asigurare, un loc important il ocup[ cererile care intr[ in competen{a instanlei de tutelff) '
Aqa cum s-a observata), aceast[ instan{[ beneficiazd de o competenf[ extins6, atribu{iile sale
fiind trasate prin prevederile art. ca4ii I (,,Despre persoane") qi ale c64ii a II-a (,,Despre
familie")s) dinNCC.S-a observale) gi c[, in contextul noii reglement[ri, prin instituirea instanlei de tutel[,
procedurile necontencioase (indeosebi in ceea ce priveqte Cartea I din NCC' fiind date ca
exemple autorizareaincheierii actelor juridice de dispozilie de c[tre incapabil, numirea
tutorelui, a curatorului, desc[rcarea de gestiune etc.) vor cunoaqte un adevdrat ,,revfuiment"'
Aceastd concluzie se intemeiaza pe faptul c[ in cadrul cererilor de competenla instanfei
de tutel[, prevdzrfie de Cartea I din NCC, referitoare la persoane, vor fi intalnite mai rar
proceduri contencioase (de exemplu, dizolvarea consiliului de familie).
in carte a al!-a, cu privire la familie, NCC face diferenla (conform att' 265 NCC)
intre mlsuri, care imphca o procedurd necontencioas[, 9i litigii, care implicS o procedur[
1) D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vo1' II, p' 2'2) A se vedea gi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure, p' 540'3) Noul Cod civil a introdus, ca element de noutate, instan{a de tutel[ qi familie, prin care se rcalizeazd'
m6surile de ocrotire a persoanei flzice reglementate de acesta (inlocuindu-se autoritatea tutelard cu o instanld
judec6toreasc[ speciald, care va ,rrp"*iru qi va conffola activitatea tutorelui sau chiar va dispune cu privire
iu p"r.o*u minorului). A se vedea, ".,
p.iui.. la scopul instituirii instanlei de tutel[, la atribu]iile acestei
instanle speciale in materia ocrotirii perso uteifrzice,precum qi cu privire la rolul sdu in luarea unor decizii
sau solu{ionarea unor aspecte legate de viala persoanei fizice, ln general, A 'P.ddoi, Noul Cod civil' ed' a2-a'
2015, pp. 129-132;de notat faitul ca afi. 107 alin. (l) din Cartea I -,'Despre persoane" - are urmatorul
crrprins: ,,Procedurile prev6zuie de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competen{a
instanlei de tutel6 gi ae Amitle stabilite potrivit legii, denumitd in continuare instan{a de tutela"'
a) A se vedea Gh.-L. Zidaru , Persoana fizicd Q,{outdli introduse in Cartea a II-a - Despre familie),
prelegere suslinutd in cadrul conferinlelor,,iloul Cod civil", Bucureqti, septembrie 2011 (documentul este
disponibil la adresa de internet http://www.inmJex'ro)'s) Art. 265 din Cartea II - Desp)e fomilie- din NCC trimite, de asemenea, la instan{a de tutela, prev[zuta
laart. l01NCC, av6nd urmdtorul cuprins: ,,Tbate mdsurile date prin prezenta carte tn competenla instanlei
judecdtoreEti, toate litigiile privind aplicarea dispoziliilor prezentei cdrli, precum qi mdsurile de ocrotire-a
copilului prevdzute in legi speciaie sunt de competenla instanlei de tuteld' Dispoziliile art' 107 sunt
ap l i c ab il e tn mo d cores punz dtoi' (s.n., V.B.).6) A se vedea Gh.-L. Zidarr., Procedura necontencioasd judiciard, prelegere suslinutd in cadrul
conferin{elor ,Noul cod de procedur[ civil6", Bucureqti, iunie-septembrie 2012 (documentul este
disponibil la adresa de internet http : //www. inm-lex' ro)'
V. Belegante
Recommended