View
0
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
u F la c ă r a , u i t p r o t e s t d e c a t i f e a
.Vasele m urdare” au lo s t ^ ^
După l(XjeaînvulSmînlului şi inscripfiih'bilingve .I m o b i l e l e - 'amănunte'pe listele de aşteptare taDamnaale UDMR? k Ca) j
Adevărul de Cluj organizează concurs pentm
ocuparea postului de director cu difuzarea, m data de 4
decembrie a.c., ora 13, la sediul redacţiei, strada Napoca, nr.
16. Cererile, însoţite de curriculum vitae, pot fl depuse pînă
la data de 3 decembrie, inclusiv, la camera nr. 5. Informaţii
suplimentare pot fi obţinute la telefon 19-73-07.
i-:
■ U Jy i
<
i
' * >$% 7r -
;
l T Q»
V J i
z i a r . H f f ţ î J t l - l i / / t- J ă
ANUL IX NR. 2138 ISSN 1220-3203
MIERCURI 26 NOIEMBRIE 1997 16 PAGINI 600 LEI
Vremea va fl
normală din punct de
vedere termic, cu cerul
variabil. Vîntul va sufla în
general slab. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse între
8-lOPC. Ieri, la Cluj-Napoca,
la ora 14, se înregistrau 8°C,
iar presiunea atmosferici era
de 728 mm Hg în creştere.
Meteorolog: Ioan GIURGIU.!n pagina a 16-a: harta
privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL
OremaBiisre cum n-a mai fost altaVALER CHIOREANU
La sfîrşitul săptămînii trecute, liberalii au declarat la
Cluj-Napoca şi Alba lulia că nu sînt de acord ca o
guvernare proastă să continue la infinit şi că dacă totuşi se doreşte aşa ceva, apoi să se facă fără ei. Cu alte
cuvinte, liberalii păreau a fi gata să renunţe la participarea la guvernare dacă restructurarea Executivului nu le-ar fi oferit
Ministerul de Finanţe, admiţînd chiar să renunţe la cel al
Industriilor, unde Tăriceanu a făcut, în opinia lor, lucruri foarte bune. Şi fiindcă veni Vorba despre aceste lucruri foarte
bune, sâ amintim aici că ministrul liberal a declarat în legătură
cu disponibilizările din minerit că acestea n-au afectat
producţia de cărbune. Pentru ca luni să citim într-un cotidian central că minele din Valea Jiului nu pot onora cererea de cărbune energetic, fapt ce va aduce cunoscuta adiere de frig
în multe mif şi mii dc apartamente ale românilor. Asta însă pare a conta mai puţin decît reforma foarte reuşită şi total deosebită în plan european, “chiar mondial”, care s-a reuşit
h mineritul din România. - Liberalii doreau la sfîrşitul săptămînii trecute Ministerul
finanţelor pentru a-şi realiza politica lor financiară, deosebită (Jk i aliaţilor la guvernare, îndeosebi de aceea a ţărănistului
Mircea Ciumara. Ca răspuns la aceste pretenţii, Ion
Diaconescu afirma luni că dificultăţile apărute în activitatea
Ministerului de Finanţe “nu sînt legate de persoane”, considerînd că schimbarea lui Ciumara cu Viorel Cataramă,
sau George Danielescu sau Dan Ruşanu (nume propuse de
liberali) “nu ar aduce un suflu nou, revoluţionar” în mişcarea
banilor din ţară spre o reformă viabilă, cu rezultate concreta
h acest fel (este dc presupus) a încetat dorinţa PNL de a- şi afirma, într-adevăr “identitatea liberală”, care ar însemna
în domeniu, printre altele, reducerea fiscalităţii şi o lege unică a privatizării. •
Foarte interesantă în această bătălie pentru posturi în guvernul remaniat este atitudinea PD. Conform unei declaraţii
■Mi vechi a lui Petre Roman, social-democraţii ar fi fost
dispuşi sâ părăsească guvernul, nu şi coaliţia majoritară,
ouând ca premierul Ciorbea şi miniştrii ţărănişti rămaşi singuri să primească în continuare sprijinul de care au nevoie.
Liderii PD au fost mereu nemulţumiţi, în ultima lună de zile
& negocieri, că nu primesc un portofoliu în domeniul
rcformei - mai precis Ministerul Privatizării ce ar urma să se înfiinţeze odată cu restructurarea amintită a cabinetului
Ciorbea sau măcar conducerea FPS. De asemenea, PD nu doreşte numirea la Ministerul Agriculturii a deputatului Vasile Lupu, care şi el condiţionează acceptarea postului de
comasarea în acelaşi minister a apelor şi pădurilor, ceea ce a face să dispară din schemă un portofoliu deţinut în prezent
** I
£ f1 f. r > ' - 1 1
h f fi -••«. ■ •
: f Ş; ■
Învăţămîntul şi Sănătatea îşi unesc forţele pentru o cauză comună:
P re lu a re a de la P r im ă r ie a
d re p tu lu i de a o rg a n iz a l ic i ta ţ i i‘ Anul acesta, Primăria Cluj- ;
Napoca, prin ale cărei conturi vin banii de la Bugetul de stat destinaţi reparaţiilor curente şi capitale din spitale şi şcoli, a organizat, de una singură, licitaţiile. La, închidere de an,Inspectoratul Şcolar şi Direcţia sanitară Cluj au fost invitate pentru a înainta documentaţia viitoarelor lucrări, Primăria avînd
- intenţia răspicat enunţată de a rămîne organizatorul licitaţiilor.Ambele instituţii refuză acest lucru, argumentînd cu faptul că experienţa licitaţiilor din acest an a fost păguboasă. -Lucrările, începute cu mare întîrziere, riscă să nu fie finalizate din cauza lipsei de exigenţă în selectarea firmelor care au cîştigat licitaţiile.:
Mai/mult, Inspectoratul Şcolar afirmă că au fost efectuate lucrări acolo unde nu era cazul^ omiţîndu-se de pe listă unităţi şcolare care aveau nevoie stringentă de reparaţii, Un amendament sever a fost cel al lipsei din comisiile de licitaţie a beneficiarilor lucrărilor. .
Spitalele vor organiza propriile licitatii
r ; -
Luni, Primăria a cerut spitalelor să-şi desemneze oamenii în comisiile de licitaţie.
Ieri, directorul Direcţiei Sanitare
Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a
M e d ie in iş t i i p a r t i c u la r i p ro te s te a z ă , d in n o u :
fR Q B Â 'P R A C f IC Ă t CONTESTATĂ
DiiE/S’I
Examenele de selecţie organizate de UMF „ Iuliu Haţieganu ", pentru absolvenţii facultăţilor particulare de medicină, şi farmacie, continuă să fie contestate. In urma deciziei Comisiei naţionale de evaluare şi acreditare, UMF Cluj-Napoca a fost cea aleasă pentru organizarea sesiunii de toamnă a examenelor de selecţie, prelicenţă. Balanţa a fost înclinată pentru Cluj, tocmai ca o recunoaştere naţională a profesionalismului şi obiectivitătii cadrelor universitare din medicina clujeană.
Protestele s-au făcut auzite încă de săptămînă trecută, după prima rundă de examene, cînd a fost amendat faptul că s-a aplicat, în devans, baremul de notare (pregătii pentru sesiunea din februarie). U.M.F. a recunoscut eroarea comisă, a redijicat-o, dar s-a dovedit a fi ferm în manifestarea exigenţelor în privinţa notării. ^
După primul show provocat
de proba scrisă, a urmat un al
doilea, provocat de proba
practică. -Ieri, absolvenţii
facultăţilor de stomatologie din
cadrul universităţilor particulare
au înaintat un protest
preşedintelui de comisie;, dl
prof.univ.dr. Bocşan, în care
erau enumerate opt nemulţumiri,
între care: nerespectarea H.G.
privitoare la valoarea taxei de
examen (550.000 lei, în loc de
104.000 cît prevede actul
normativ), . neafişarea
metodologiei de examen practic
înainte cu 24 de ore, modul se
susţinere, (pe foi volante,
nesemnate şi neştampilate de
comisie), neaccep tarea dreptului
la contestaţic(cu toate că proba
a fost scrisă), respingerea tuturor
: contestaţiilor Ia probele
teoretice.
. Medieiniştii particulari
protestatari cer, - într-un
memoriu, acordarea punctului
din oficiu la examenul practic,^
formarea unei comisii care sâ
recorecteze contestaţiile, dar şi
admiterea în aceste comisii a
Luminiţa PURDEAcontinuare în pagirftra 16-â
^ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Finlandei
finlandezi vorbesc limba maghiară la Cluj-Napoca'■j începutul lunii decembrie, finlandezii îşi
foiesc Ziua Naţională, prezentînd-o, la Cluj- !***, pe scriitoarea Anna-Leena Hărkonen
Jscricde manifestări culturale care se anunţă • ’Santc. Cel mai interesant lucru este însă faptul ţroele de manifestare a artei sale, care urmează
Prezentate în oraşul nostru, îmbracă limba toră, din motive practice” (!) - cum se
fjîcază într-un text semnat de ambasadorul
i ®dei în România, dl Mikko Heikinheimo.
W romanu debut Şl scriitoarei, tradus în va l"1 publicat cu ocazia vizitei
iţ ® inânia, iar întîhmile şi discuţiile prilejuite fr®entarea unui film în care Anna-Leena
. Hărkonen .este protagonistă şi a unui alt film, care
se bazează pe un roman al său, vor avea loc în
limba maghiară - la Cluj-Napoca şi în limba
română - la Bucureşti. O diferenţiere netă între
două oraşe ale aceleiaşi ţări, care nu poate fi , explicată doar prin înrudirea dintre limba maghiară
şi limba finlandeză şi care nu vedem cum a fost acccptată de forurile în drept din România. Cui se
adresează aceste manifestări preconizate a se desfăşura în limba maghiară şi pentru cine sînt ele organizate - sînt întrebări ale căror
pot fi uşor ghicite. {în pagina a 5- despre manifestările de la Cluj-Na, de 2-3 decembrie).
F u n a r s i M e d r e a : “Statutul tăpărltde Tabără conţin® 20 de f a l s u r i ”
f
* PUNR are acum două tabere, doi po li de putere fL . două Consilii Naţionale •
La numeroasele procese ale
primarului Clujului se mai adaugă
încă unul, de data aceasta
acţionarea în justiţie se bazează
pe anumite nereguli observate de
G. Funar şi L. Medrea în statutul
PUNR tipărit în acest an. Cele
20 de prevederi ale Statutului pe
care cei doi le consideră falsifi
cate sînt cuprinse în denunţul
penal înaintat Parchetului Gene
ral împotriva lui Valeriu Tabără,
FE R T A S P E C IA L A DE M O B IL A"■i,rTTrrr“" iinni—mnrmtiTiîinînniîf
agazinul CENTRAL, în pagina
Vasile Dobrescu şi Valentin
Adrian Iliescu. în expunerea de
motive, G. Funar şi L. Medrea
susţin că V. Tabără a ştiut că
textul tipărit al Statutului, care a
apărut în aprilie-iulie 1997, nu
era în conformitate cu Statutul
adoptat de Convenţia Naţională
din 22 martie 1997._____ Andreea MARCU
continuare în pagina a 4-a
miercuri, 26 noiembrie 1997 AGENDA ^OEVARUL.d e Oluy
• Azi: Calendarul ortodox:
Sf.Alipie Stâlpnicul; Cuv.Stelian
Paflagoriul; Calendarul greco- catolic: S s .A lp iu C h io n itu l
^Stâlpnicul - s .V II); N icon zis
’ Coovertiţi-vă” , cuv. (s .IX );
Calendarul romano-catolic:
Sf.Ioan Berchmans, student.
• Mîine: Calendarul ortodox:
S f.M are M c .Ia co b Persul;
C uv .N a tan a il;. S f.O n u fr ic ;
Calendarul greco-catolic: Sf.Iacob Persanul, m. (+ 422);
Calendarul romano-catolicj
Sf.Virgil, ep.
îi felicităm pe toţi cei care, impărlăţind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
BIBIflOJECI
• PRKFECTURA,00NSIUULJUDIi1EAN: 19-64-16 : ,
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCÂT19-60-30• PR1MÂRIADFJ: 21-17-90 .
PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZII: 36-SOOl• PRIMÂR1AHUED1N: 25-1548.• PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26• POLITIACLUJ-NAPOCA: •
955 si 43-27-27 POLITIA FEROVIARĂ aUJ-NAftlCA:
. 1349-76• POLfflADEJ: 21-21-21e POLIŢIA TURDA; 31-21-21 . ..
POLITIA CÎMHATURZII: 36-82-22 ‘ '• POLITIA HUEDIN: 25-15-38e POLlilAOHERLA: 24-14-14 -• TOMPIEFUI: 981• PROTEm A CIVILĂ: 982
GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70,int. 158
• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 . '
• SALVAREA: 961 , . ,• SALVAREA CFR: 19-85-91 ‘ .■ INTERNATIONAL:971
INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931
DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ-9.58 RATERMOFICARE: 19-8748
• SCMONTENAYSA41-51-71• RA APĂ CANAL: 19-63-02.• S.C. "SALPREST'SA: 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN3-
PORTREZmUURI: 11-10-12 int. 132 SCPRIVAL: 1743-86
■ DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE: - INTERVEKIII GAZE 928; 433424
■ REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-OS: .
■ AEROPORT: 956 '■ GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 19-24-75;
intem-43-20-01; , Turda-31-17-62; Dej-21-20-22
T A ltO M : din 10 nov.-29 martie
luni-vincri Cluj -> Buc. Buc.-> Cluj
7,30, ■ 8,30 1 9,00 10,00
16.30 1730 18,00 19,00
sîmbătă-duminică
13.30 1430 15,00 16,00
Preţ bilet: pentru cetăţeni români
si străini - 200.000 lei
:— TELKFOANE: 4.1-25-24; 43-26-69 - pentru externe
D A C A F R : d c lu n i p în ă vineri
Rucureşti -> Cluj -> liucurcşll
9,00 10,00 - 10.30 11,30
dc luni p în ă vineri
16,35 17,35-18,10 19,10
Sir.Ilnrca nr.l
11-1 . lV,*.i-lO;.n-2.5-K2,-
II.I VW .
CURSE INTERNAŢIONALE
• ''d in Autogara II :
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccare
din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi,
miercuri, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi,
înapoierea din Budapesta în zilele de
marii, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă Ia
ora 11,00.
• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare
din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi
înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.
IN F O R M A Ţ II
- Autogara I: 14-24-26
Autogara II: 43-52-78
Biblioteca Judeţeană
"Octavian Goga" Cluj
>â i'fera L’rnluit intomiiln despre- simculc Je bhlk'nu sis.ialâ.- Icu'islîlic, ‘
- (. (•inunilalca l .n ii 'p ia n a
prin Ccnlrul de Infi'rmre C oinunitaia, slr Mihail Koi’,nlnii.eain] nr 7. kl 1*)W20 Program; luni-joi oţele 9,00-
vinari or Ic 9,(kM 4it,i
PO L IC L IN IC A FĂRĂ PLATĂ
"FA M IL IA SFÎNTĂ"
24-28 noiembrieMedicină generală. Dr.M.Suciu -
27 (12-14), dr.S.Loga-28 (14-16),
dr.L. Rasa - 24 (16-17), dr.M. Man - 27
(12-14), dr.C.loviţi - 26 ((2-13), dr.R.
Cotârlă - 26 (10-12), dr.V, Tătaru -24
(12-14), dr.I. Boilă - 24,25,27,28 (10-
12); Tratament homeopat. Dr.L.
Barbâalbâ - 26, 28.(10-12); Interne.
Dr.F. Gherman-24,26(10-12), dr.A.
Iancu - 25 (11,30-13), dr.C.Duncea -
27 (17-18), dr.C. Vlad - 26 (14-16),
dr.D. Pîrv-24(15-16), dr.Cs. Szakacs
- 26 (15-17); Reumatologie. Dr.I.
Alb - 25 (12-14); Ginecologie. Dr.C.
Fodor - 25,27 (10-12), dr.D.Ona - 28
(13-15); Chirurgie. Dr:C. Cosma -25,
27 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 25
(13-15), dr.M. Fritea -75 (14-16),
dr.L. Toma - 27 (10-12);
Dermatologie. Dr.H. Radu - 27 (12-
14), dr.S.Bârlea - 26 (15-17);
Ecograf. Dr.I.Ghilean - 28 (10-12);
Psihiatrie. Dr.I. Bădescu -26 (13,30-
15), dr.C.Ştefan - 27 (14-16);
Ortopedie. Dr.Z. Popa - 24 (11-12);
O.R.L. Dr.C. Rădulescu - 24 (12-14),
dr.I. Mihali - 28 (12-14);
Endocrinologie. Dr.I.Duncea - 27
(17-18); Neurologie. Dr.M. Bârlea-
26 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă
-25(15,30-17).
-Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, intre orele 12-14, îa telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, bl. 12. ap. 12.
FARM ACI liFA RM A C II CU SERV IC IU
PERMANENT: Farmacia "CORA-
FARM",' ştr. Ion Meşter nr. 4, telefon
42-65-40; Farmacia ’TNTER-
PHARM”, str. Primăverii nr. 6.
GARDA DE NOAPTE: Farmacia
nr. 4 "HEDERA", str.Gh.Doja nr. 32,
telefon 13-00-77, orar 20-8. .
■ ■ B.C.U. “Lucian Iîlaga” (strada
Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica:
închis.■ Biblioteca Judeţeană
“OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă si duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare
nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-• 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7):
ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-• 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis; CENTRUL DE
DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Sti; Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ. (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.
■ Biblioteca Academiei (strada
Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbălă 8 -12.45; 14- 18.45; duminică: închis
* - Şiblioteca ‘ Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16,
sîmbătă-duminică - închis, r ■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9): Orar: luni - vineri 12
- 16 : ' r;-■ Biblioteca Britanică (strada Avram
Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţţ'joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis -
■ Iiibliotcca “Heltai” (strada Clinicilor 18): Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis
■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7,- 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.
- ■ Biblioteca Centrului Cultural
Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); OTar luni-vineri: 1049.
■ Biblioteca Centrului Cultural
German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi,
miercuri, joi: orele 16-20.' ■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia'cititorilor literatură creştină în diferite limbi). ;
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi
marţi: închis
* Muzeul Naţional de Artă, Secţia “ Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminici 10 - 17; luni şi
- marţi: închis •
* Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv, duminica: 10 - 16; luni
închis..
‘ ■ - Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, Iifiii închis.
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; Iutii şi marii închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele
9-15; sîmbătă si duminică intre orele 10- 14.
Miercuri, 26 noiembrie Programul 1:6,00 România: ora6 fix;
8.30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-
Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi;:
11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info;
12,05 Serial: Secretul (r); 13,00 Dosarele istoriei (r); 14,00 TVRInfo; 14,10 Cristal
(r); 15,00 Tradiţii (magazin folcloric);
15.30 Pro patria (magazin); 16,30 Tribuna
partidelor parlamentare (magazin); 17,00
TVRInfo; 17,10 Sailor Moon; 17,35
Serial: Casă de piatră; 18,00 Medicina
pentru toţi: Cancerul digestiv; 18,30
Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;
19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o ,
vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Juma!, meteo,
ediţie specială; 21,00 Impact: Coloana lui
Brâncuşi - restaurare iară sfîrşit; 21,30
Fotbal Liga Campionilor, 23,30 Jurnalul
de noapte; 23,45 Cultura în lume
(magazin); 0,15 Fotbal Liga Campionilor.
Programul 2:7,00 TVM Telematinal;
8.00 Euronews (în limba română); 8,30
Canary Wharf (r); 8,5 5 Cu ochii’n 4 (r);
9,55 Portrete în acvaforte (r); 10,30
TeleencicIopedia(r); 11,30 Gigi Sfîrlează;
12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Arhive româneşti (r); 13,25 TVR Info; 13,30
Refrenele iubirii (melodii de ieri şi de azi);
14.00 Emisiune în limba maghiară; 15,10
Limbi străine: germană; 15,35 Legenda
vîntului din Nord (desene animate); 16,00
Serial: Micaela; 16,55 Cristal; 17,40
Tribuna partidelor parlamentare
(magazin); 17,50 TVRInfo; 18,00 Baschet
Campionatul European masculin -
semifinale; 19,30 Dreptul Ia adevăr
(magazin); 20,00 Serial: Secretul; 20,50
Telesport; 20,55 Doar o vorbă săţ-i mai
spun!; 21,00 Avocatul poporului (dezba
tere); 22,00 Film: Un om cu greutate:
Şapte sute de kilograme de aur (Italia/
Franţa/Germania); 23,25 Meridianele
dansului: Paroles de Danse; 0,00 Insomnii
(divertisment); 0,30 TVM Mesager. ;
PRO TV7:7,00 Ora 7, bu nă dimineaţa!;
9.00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,40: Teleshopping; 9,45 Seinfeld (r); 10,15
M.A.S.II.; 10,45 Sport la minut - ştiri
sportive; 11,00 Capcana timpului; 11,50
Serial: De partea legii (r)12,40 Film:
Noaptea americană (p.I, r); 12,55 Ştirile
Pro TV; 13,00 Noaptea americană (P.H, r);
14.30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping;
15.30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Şoapte de:
iubire; 17,00 Ştirile Pro TV;17, i 5 Faţă în;
faţă cu Die Şerbănescu (talkshow); 18,00:
Am întitait si români fericiţi; 18,25 Ştirile vorbă săţ-i mai spun!; 21,00 Ferestre ţr;
Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?; 18,55 lume (magazin); 21,30 Fotbal Ur,
QestiuneazileicuFlorinCilinescu; 19,00 Campionilor; 23,40 Întoarcerea î
Stii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 izvoare. Invitat coregraful Geta Babt L:l film: Soţiaguvematoruhii(Anglia 1987); 0,30 TVM Mesager.
P R O TY: 7,00 Ora 7, b u K / dimineaţa.; 9,00 Tînăr si nelinşli! (fi 9,40 Teleshopping; 9,45 Serial Sete
(r); 10,15 MAS.H.; 10,45 Film Sou
22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea
zilei; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Serial
Seinfeld; 23,15 Ştirile Pro TV; * Prima
pagină; 23,40 Chestiunea zilei; 23,45
Cinemateca Pro TV: Omul din LaMancha
(SUA 1972); 2,45 Pulsul financiar; 2,50
Ştirile Pro TV; 3,20 Faţă în faţă cu Ilie
$erbănescu; 4,10 Am întîlnit şi români
fericiţi... (r).
\/v - Joi,27 noiembrie . Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,30 Sailor.Moon (r); 9,00 TVR
y ţ Miercuri, 26 noiembrie
*> * 5 :0° video text; 10:30
Ohtnstitdwchniipnlim! Clubul femei
lor speciale ep.99 - doc.rel; 11:00
Singurătatea - boală modernă -
doc.rel; 11:20 Videotext; 16:30
Confesiune psihică - doc.; 17:20
Videotext; 21:00 Dedicaţii
muzicale - muzica;. 21:31
Videotext; 22:00 Film: “Evadarea
lui Bulldog Drummond” - acţiune;
23:10 Videotext; 0:00 Babylon
Blue - erotic.
: Program Dişcovery 18:00 Călătorii la întîmplare;
18:30 Show pe şosea; 19:00
Vînâtorii de comori; “Misterul
bâtrînulu i Slumach” ; 19:30
Dincolo de anul 2000; 20:00
Fascinaţia naturii: “Viaţa într - un
recif’; 21:00 Universul misterios
al lu i A rihur C. Ciarke:
“Relicvele!..; 21:30 Dezastre
“Incendiul de la Kjng’s Gross”
22:00 Universul misterios al Iui
Arthur C. Ciarke: “Viziuni”; 22:30
Din lumea supranaturalului:
“Bestia”; 23:00 Mistere străvechi;
0:00 Semnat Dişcovery: “Titanic
1:00 Maşini extreme: “ Imagini
imposibile”; 2:00 Flightline; 2:30
Show pe şosea; 3:00 Dezastre:
“Incendiul de la King's Cross”;
3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00
Program D.W.
Miercuri, 26
noiembrie.... , Ştiri locale: 8,10,12,'■m & m i4.1S.16.17.19,. 6,00- : 10,00 Radiopro-gram
“Primul salut’ , 7,00 Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revista presei
centrale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet,
Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute” -
interviul zilei. 13,00 Radio-jumul - Radio România Actualităţi. 14,00-18,00
Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva
votbe”, dec!ara|iazilei. 15,30 “Ce mai
crede lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi
urechea”, comentariu civic. 17,50
“Plus”.r.-19,05 “CD Sport”, Cătălin
Berindean. 19,10 “Musica Magica”,
Ştefan Coroian. 22.00 “Doi” - emisiune
pe teme matrimoniale realizată în
colaborare cu Agenţia“Celina”.
A R a d i o S o n i cfvV1 fiit, 7 /M/-/»
“ Miercuri, 26 noiembrie
Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6-
9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power
playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop,
curs valutar, informaţii utile, agenda
Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale,
internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale (în
direct). 16-18 "McSonic" (emisiune concurs cu premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "Ihe Soul Of Sonic’’ (DJ
T2’s). 23-3 "Welcome To The Club” (DJ
Sebâîtian 1394). 3-6 Music Non Stop.
UNIPLUS RadioMiercuri, 26 noiembrie
Ştirile Uniplus: 8,9,10,12,13,15,16,
17. Program informativ BBC: 6,00-6.30;11.00-11,15; 14,00-14-30; 18,00-18,45;
21.00-21,30.6,00-10,00 Un alt început
7^0 Vox populi - sondai de opui ie - r, 7,40 Cursul valutar; 6,45,9,45 Horoscop; 7,50
Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond;
8,35 Revista presei locale; 8,50 Punct
ochit - comentariul zilei; 9,15 Sfatul
medicului; 9,35 Programul
cinematografelor; 9,50 Agenda culturală
10.00-11,00 “Music Non-Stop”. 11,15-
15.00 “La lumina zilei”. 15,05-16,00
Music By Request. 16,05-18,00 'Invitaţi în studio” -cealizator Georgeta Todoruţ.
19.00-21,00 "Uniplus la raport" - retrospectiva zilei. 21,30-23,00 “Greatest
Hits”. 23,00-0,30 "Rave Vision”. 00,30-2.00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 “VOA Express”.
Miercuri, 26 noiembrie
Contact ştiri: 5,30-23,30
W /a (dinorăînoră,cu
l i / r â r t excepţia 18,30) /- Buletinul de ştiri
si rubrica “Actualitatea “B.B.C. World
Service la ora 18,00.5,00 Bună dimineaţa,'
România! (“Actualitatea”, Meteo,
Remember, Sport, Horoscop, Aniversări,
Meteo, Curs valutar, Informaţii diverse,7.20 Drumul banilor - în colaborare cu
revista “Cani-tal”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Guj-Napoa(Meteo
- zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale,
8.20 "Actualitatea”, Contact trafic,
Anunţuriutilitare, 8,35 Agenda culturală. Program cinema-tografe, 8,50 Horoscop si
Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră,
9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM
uzică non-stop, Informaţii diverse,
ivertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music
Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de
dezbateri economice şi socio-politice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 La
ceas de blues în delfinariu, realizator A.G.
Weinbcrger. ^
Miercuri, 26 noiembrie
6,00 -14,00 REVIZIE TEHNICA.
16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radio Fax, redactor Delia Bob.
19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15
Magazinul de miercuri I, prezintă
Mihaela Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,05
Magazinul de miercuri II. 21,00 Ştiri.
21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Melania Drăgan. 21,50 Ştiri.
21,58 închiderea programului.
Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05
Serial: Secretul (r); 13,00 Sensul tranziţiei
(r); 14,10 Cristal (r); 15,00 Dialog.
Actualitatea editorială; 15,30 Pompierii
vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege
(magazin); 16,00 Convieţuiri; 17,10 Sailor Moon (desene animate); 17,35
Serial: Casă de piatră; 18,00 Timpul
Europei (magazin politic); 18,30
Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;
19,45 Tragerile Loto; 20,00 Jurnal,,
meteo, ediţie specială; 21,00 Serial: Dr.
Quinn; 22,00 Cu ochii ’n 4 (anchetă);
23.00 Jurnalul de noapte, sport; 23,30
Canar)' Wharf; 23,55 Bank-Note
(magazin); 0,25 Magazin muzical-
umoristic; 0,50 Fotbal Liga Campionilor.
Programul 2:7,00 TVM Telematinal;
8.00 Euronews (în limba română); 8,30
Canary Wharf (r); 8,55 Universul
cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toti
(r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25
TVR Info; 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00
Sunset Beach (r); 12,45 Impact (r); 13,25
TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r);
14.00 Emisiune m limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniolă;
15j35 Legenda vîntului din Nord (desene
animate); 16,00 Serial: Micaela; 16,50
Tribuna partidelor parlamentare
(magazin); 17,00 Ceaiul de la ora 5 vă
invită la Concursul Naţional al Cîntecuhii
de dragoste; 18,50 Ştiri bancare şi
bursiere; 19,00 S.O.S. Patrimoniul; 19,30
Faţă în faţă cu autorul; 20,00 Serial:
Secretul; 20,50 Telesport; 20,55 Doar o
Miercuri, 26 noiembrie :
9,45 Desene
animate; 10,00
Matinal NCN;
guvernatorului (r); 12,30 Film: Omul t
La Mancha (pir); 12,55 Ştirile ProT.
13.00 Omul din I-a Mancha (p H/r): IC. Serial: Maria; 15^0 Teleshopping; l 'J
Tinar si neliniştit; 16,15 Soaple de nifi17.00 Ştirile ProTV; 17,15 Punctai pt'
18.00 Urmărire generală; 18,25 Stri
Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?; IL:
■Chestiunea zilei cu Florin Calmar119,00 Stn si cîştigi!; 19,30 Stink -
Tv; 20,15 Melrose Place; 21,15 Doc
ul Alaska; 22,05 Ştirile Pro Tv- 21’
Chestiunea zilei cu Florm Calma-
22,15 Familia Bundy: 22,45 Scj.
Seinfeld; 23,15 Ştirile Pro TV ‘Pt .
pagină; 23,40 Chestiunea zilei cu Ffc
Călinescu; 23,45 Cinemateca Pro "
Prieteni pc viata (SIjA 1982); 2,45 Pck
financiar; 2,50 Ştirile Pro TV; 3;
Punctul pe I (r); 4,10 Urmărire gena
(r); 4,40 Serial: Maria (r)
ESTET1ÎI
Dr.TOMA T. MUGEA . .. ♦ transplant de pâr
♦ îndepărtarea ridurilor fe
şi sechclelordupăacneeprintrateK
chimic ♦ lifling facial ♦ nnoplaa:
* chirurgia sinului * vance
♦ abdominoplaslic ♦ lipoaspirak!
. ♦ chirurgie plastică i
Consultaţii gratuite, cu programei
CLUJ-NAPOCA. STR.PASCALY
Telefon 14-14-90
10^0 Bale toba încetişor - film (r);
. 10,50 Agenda culturală; 12,05
Curiozităţi clujene; 12,15 Paris:
„lumini”- reportaj; 18,00 Desene
i animate; 18,15 Agenda
cinematografică; 18,30 Reportaj
ZDF;-19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am
întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia
„zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; -
19,40 Europa în obiectiv - magazin
politic european; 20,10 Selecţiuni/
spectacole; 20,25 Paris „lumini” -
reportaj; 20,50 Jocuri sîngeroase
film; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Partea
finală a filmului.
/'-n. Miercuri, 26 noiembrie
lU PO RTAL 8 , o oMM o o w - m p o i it » .* . ! . V id e o te x t;
9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15
Dulce ispită - serial; 18,00 Desene
animate; 18,30 Prozac şi aspiraţia
spre fericire - documentar; 19,00
Cînd inima aşteaptă - serial; 19,25
Rock Around The W orld -
videoclipuri muzicale; 20,00
Farmacia de gardă; 20,30 Jack Reed
- Criminalul este printre noi - film
(SUA 1995); 22,00 M aeştr ii’
cacadoriei; 23,00 Mămica, detectiv
particular -serial; 23,30 Spate în
spate-film (SUA 1995); 1,00 Fetele
de la Penthouse - magazin erotic.
^ P O L IC L IN IC A
IN T E R S E R V IS A Nstr. Pascaly nri, cart. Gheor^a
INTERNE ♦ CARDI0L0C3E ♦ m i', LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCE-
NOIXX3E ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQE
■ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGI
ORTOPEDIE ♦ 0.R.L* OFTALMOUOGi
; • ■ GINECOLOGE ♦ ONCOjOOE , PEDIATRIE ♦ UROLOGIE
' ' ACUPUNCTURA
RADIOLOGIE • ECOGRAFE®
Examinări Doppler - Hi rKalpiif peolrn sterilitate fesiBiii
LABORATOR (Biochimie - Bactcriologie imunolo^ţ, •
Parazitoloţic Determinare Rh - To<r sarcină - Anligeo HBS - Elisa Ie^ - Examinări citologice pentru dcpiitjis cancerului de col uîerin - Investigaţii poin
sterilitatea feminină masculină)
Z ILN IC , inclusiv DU M IN IC I
orele 7 - 21
■;l Medic de gardă: orele 21-7
Rezervare , c o n s u lta t i i
< l a teL 41 .41 .83 . '
s.c. D e n t a l IS O V A
S O C O L O Vfciafea Moţilor 106, ap.5 1
‘ Tratamente itauM tolo^n complexe:
O terapieO protetică (ceramică)
O chirurgie (rezecţii, implanie;
P rog ram ăr i la teL: 43002S
. Z iln ic o ran9-19
sîmbătă 10-13
Pentru studenţi; pensionau şomeri; reducere 20ţ£!
, REPUBLICA - Air Forte One- SUA - premieră <10; 12,30; 15;
- 17,30; 20) * VICTORIA . ' l’aclficatornl: SUA (11; 13,30;
- 16; 18,30) * ARTA-Scven-SUA. (II; 13,30; 16; 18,30)* MĂRĂŞTI. -sala A*. Despcrado - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Arm#ta celor12 maimuţe. SUA (13,30; 15,45;
' 18) * FAVORIT - Din junglă-n junglă-SUA(11; 13; 15; 17; 19).
TURDA: FOX - Cc-*m avut . şi ce-am pierdut - SUA.
DEJ! ARTA 25-26.11: Omul zilei •- România; 27*30,11\ Pacificatorul - SUA.
- GHERLA: PACEA - 24. 26.11: Am dat lovitura! - SUA; 27-30.11: l’cdcapsa Ini Arjnn India
PBOF. UNIV. DrJIHMCALUGABi
Dr. ANGELA CĂUIGĂRUStr. Prahovei nr. 11
(Sngi biserica Bob)
PROC.R AM OFTALMOLOGIE
L , M i, V -17-20
S - 8-12.Tel.: 42.56.18; te!/fax:19.14.6î
ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE fli
Suflctulnostruladisp<Kipa dumncavoastii Tclcfocul î dc noapte, tckfooul vieţii. '
1 9 1 6 4 7
Gardă de noapte, orele 20-08 j
Linia telefonică de inten-enţie c criză şi prevenţie a suicidului miţisU
de.LABORATORUL DE S.ÎVĂTATîj
MIITAli CLUJ sti l« dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8-22
Vă aşteptăm apelurile U
numărul 186864._______________
---- -------
i[
i
londra v a l a n s a u n c o d eu r o p ea n d e b u n ăCONDUITĂ PRIVIND COMERŢUL CU ARME
Raiiţor) ' , exporturilor de arme care ar putea fi din transferurile de arme uşoare sînt*5'—--- — :— _T— ---- ' -*----- -— ilegale”, a spus el. Ministrul britanic a
.mai preconizat consolidarea regulilor şi sporirea numărului de categorii de
arme înscrise în Registrul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind exporturile şi importurile de arme convenţionale.
Leif Pagrotsky a propus, la rîndul
său, stabilirea unui registru, identic la
scară europeană. “Nu putem cere Rusiei
şi Ucrainei sâ fie mai deschise în ce
priveşte comerţul lor cu armamente, . dacă noi înşine nu sîntem mai deschişi”,
a declarat el.Principalii exportatori de arme în
1996 au fost Statele Unite, urmate de
Rusia,' Franţa, Marea Britanie, Germania, China, Olanda şi Suedia,
potrivit: SIPRI (Institutul Internaţional
de Studii în Domeniul Păcii de la Stockholm), 40 la sută din vînzările
mondiale provin din Europa
occidentală, a precizat Tony Lloyd.
adevărul — ROZA VÎNTURILOR miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 3
Marea Britanie şi-a intensificat
eforturile în direcţia stabilirii unui Cod
european de bună conduită vizînd moralizarea comeiţului cu arme, una
din priorităţile viitoarei preşedinţii
britanice a Uniunii Europene. Premierul
britanic, Tony Blair, şi-a anunţat recent intenţia de a interzice vînzările de arme
sau licenţele de export în favoarea ţârilor acuzate că atentează la drepturile
omului.
Premierul francez, Lionel Jospin, s-a “asociat” propunerilor britanice. Unele ţări exportatoare de arme, precum
Germania, Olanda, Italia şi Belgia, s-au pronunţat, de asemenea, “în favoarea unor reguli europene mai
stricte”, a subliniat în cadrul conferinţei
ministrul suedez al comerţului şi
industriei, Leif Pagrotsky. Noul Cod european'este destinat interzicerii
exporturilor de arme care ar putea fi
utilizate “în scopuri de represiune
internă sau de agresiune externă’', a
celor de echipamente utilizate pentru
tortură, preconizînd mecanisme de'
control mai stricte şi măsuri de transparenţă precum instituirea sistemului unui
raport guvernamental anual asupra
‘ transferurilor de armamente.Suedia a fost prima ţară europeană
în 1985, care a publicat un asemenea raport, urmată de Norvegia, iar în
prezent de Marea Britanie. ;Tony Loyd a indicat, de asemenea,
că preşedinţia britanică va încerca să realizeze punerea în aplicare a
programului european de luptă împotriva traficului ilegal de arme
convenţionale, îndeosebi “uşoare” (de
mînă), adoptat sub preşedinţia olandeză,
“îndeosebi aceste arme sînt cele care
alimentează micile conflicte regionale,
fiind recunoscut faptul că 50 la sută
C H E L T U IE L IL E M IL IT A R E A L E A Z E R B A ID J A N U L U I
S U S C IT Ă C O N T R O V E R S E
i’New Europe”)
Un raport privind cheltuielile pentru apărare ale Azerbaidjanului, dat ublicităţii de Agenţia SUA pentru
Controlul Armamentelor şr Dezarmare Arms Control and Disarmament
Agency- ACDA), a provocat alarmă în :indul lotrbyştilor armeni, din Statele Unite. Potrivit unui comunicat de presă al Comitetului Naţional Armean din America (Armenian National Committee pf America - ANCA), raportul ACDA ielevă că, în perioada 1992-1995, Baku i-a sporit cheltuielile militare cu 46 la * tă. Deşi nu dezvăluie procentul cu care evanul şi-a sporii propriile sale idtuieli militare, comunicatul de presă nţionează că, în 1995, Azerbaidjanul
a cheltuit 304 milioane dolari SIJA'în scopuri militare, ceea ce reprezintă de 3,8 ori mai mult decît suma de 79 milioane dolari cheltuită de Armenia.
Documentul consemnează, de asemenea, că, în 1994 şi 1995, Armenia a utilizat doar 150,milioane dolari în scopuri militare, ceea ce reprezintă 26 la sută din suma de 561 milioane dolari cheltuită de Azerbaidjan în aceeaşi perioadă. ACDA adaugă că Azerbaidjanul a alocat, în medie, 2,8 la sută din Produsul său Naţional Brut (PNB) pentru cheltuieli militare, în timp ce Armenia a cheltuit în medie doar 0,9 la sută din PNB. în 1992-1995; cheltuielile pe locuitor destinate înarmării s-au ridicat în Azerbaidjan la 40 dolari, ceea ce reprezintă de 1,7 ori
mai mult decît cei 23 dolari pe locuitor în cazul Armeniei. .
Raportul ACDA relevă că efectivul forţelor armate ale Azerbaidjanului numără 87.000 de militari, cu 45 la sută mai mult decît cei 60.000 de militar ai forţelor armate ale Armeniei. Nu este clar dacă forţele armate masive din Nagorno-Karabah - o regiune populată în general cu armeni, din interiorul graniţelor Azerbaidjanului recunoscute pe plan internaţional - au fost luate în calcul de către ACDA ca efective ale forţelor armate armene sau au fost considerate drept forţe separate. Nagorno-Karabah a constituit miza unei dispute sîngeroase între Erevan şi Baku timp de aproape un deceniu.
ACTUALA ARMATĂ RUSĂ ESTE DOAR “UMBRA PUTERNICEI
ARMATE ROŞII”(AFP)
După 80 de ani de la Revoluţia
din octombrie, armata rusă, aflată în criză, nu mai este decît umbra a ceea
de a fost Armata roşie ale cărei
victorii, obţinute în perioada
războiului civil, au confirmat
confiscarea puterii în Rusia de către
bolşevici. Traumatizată de înfringerea suferită în Cecenia, confruntată cu o
criză morală şi cu corupţia, armata
rusă nu mai este, în pragul secolului al XXI-lea, gardianul “adevăratei
credinţe”, ci o instituţie în căutarea
unei doctrine strategice în perioada de după războiul rece. Anii ’90 au
fost dificili pentru succesorii Armatei
roşii, nevoiţi să facă faţă problemei
locuinţelor pentru mii de militari
reîntorşi din ţările fostului bloc sovietic, în condiţiile în care bugetul
Ministerului Apărării fusese serios
redus. .Mersul forţat al Rusiei spre o
economie de piaţă a împins ţara într-o criză financiară, ajungîndu-se
la întinderi în plata salariilor, estimate
în luna iulie la cca un miliard de
dolari. Statutul armatei, de garant al
revoluţiei comuniste, , a fost
zdruncinat, în 1991, cînd, în^ momentul crucial, armata a refuzat
să reprime manifestaţia în favoarea' democraţiei, condusă de Boris Elţîn
împotriva tentativei de puci care-l viza pe ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov. , - ^ ^
Doi ani mai tîrziu, în cadrul armatei au apărut divergenţe, atunci cînd armata a ordonat să se tragă de pe
tancuri asupra clădirii Parlamentului
■ în care se aflau puciştii, afirmînd pc de altă parte că ea nu încerca să preia
puterea în manieră latino-americană.
Institutul Internaţional de Studii
Strategice (DSS) din Londra a estimat,
luna trecută, că “principalul pericol
pentru forţele armate ruseşti, în 1997,
n-a fost de natură militară, ci financiară.” Întîrzierile înregistrate în
plata soldelor au persistat şi în acest an, echipamentele militare lipsesc,
bugetul n-a fost încă definitivat şi doar o treime dintre recruţi s-au prezentat pentru încorporare, potrivit
DSS. In plus, Tata mortalităţii în rîndul
armatei, din cauza accidentelor sau a
sinuciderilor, depăşeşte pe cea
înregistrată în armatele ţărilor occidentale.
în luna iulie, ministrul Apărării, Igor Sergheev, proaspăt numit pentru
a opri declinul şi a accelera procesul
de reforme în interiorul armatei, i-a acuzat pe ofiţerii recalcitranţi şi pe funcţionarii din Ministerul Apărării
că împiedică realizarea reformelor. Sergheev are ca sarcină reducerea
efectivelor armatei cu 500.000 de
oameni pentru ca, la sfîrşitul anului
1998, să se ajungă la 1,2 milioane şi
1 formarea unei armate de profesionişti,
- eficientă şi mobilă. Acest program va
fi finanţat în parte din vînzarea
bunurilor militare. Potrivit unor
experţi americani, Rusia nu este în măsură să întreţină o armaiă de circa 90 de divizii, cu un PIB care nu reprezintă decît 35 la sută din cel al
fostei URSS. Mai mult, doar opt dintre aceste divizii ar fi în stare de a lupta, potrivit estimărilor făcute de
americani.
e r a *
serviciu) com ek <#/
I n f o r m a ţ i i l a : 3 0 2 .1 1 .1 1
Ai tot co-ţi trebuie pentru GSM. h pachetul
CONNEX GO! vei găsi cel mai nou model de
telefon BOSCH şi o cartelă SIM reîncărcabilă ce
conţine un credit iniţial. Te conectezi pe loc. Fără
abonament lunar, fără taxă de conectare, fără
documente! Niciodată nu a fost mai uşor să te
conectezi la GSM! Ştii în orice moment cât mal
ai de vorbit CONNEX GO! afişează pe ecranul
telefonului creditul rămas pe cartelă. Astfel îţi poţi
organiza mai bine timpul de convorbire.
Creditul se poate reîncărca rapid şi uşor eu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şi la oficiile poştale.
miercuri, 26 noiembrie 1997 POLITICĂ ■ i i i *După Legea mvăţămîntului şi inscripţiile bilingve
F m n m M c - p r;Restituirea bunurilor
comunităţii maghiare rămîne între obiectivele principale,
declarate, ale UDMR. Nu cu_
mult timp în urmă, la Congresul de la Tîrgu Mureş, liderul UDMR fixa restituirea tătre
comunitatea maghiară - a se
înţelege şi către Biserica Catolică, Reformată, Unitariană- a bunurilor confiscate, printre •
obiectivele principale pe această
perioadă ale Uniunii, alături de
autonomia locală şi. Legea învăţămîntuiui. Premergînd declaraţia lui Bela, episcopul
Laszlo Tokes a publicat, cu' puţine săptămîni înainte de Congres, lista , imobilelor revendicate de Biserica
Reformată. Uncie dintre accste
imobile găzduiesc instituţii vitale ale statului.
0 listă şi pentru Cluj?
La începutul acestei săptămîni, un membru al UDMR- jurist de profesie - vorbea
într-un cadru restrîns despre o
listă ce cuprinde imobilele din centrul Clujului revendicate de- comunitatea maghiară. în opinia
sa, această.listă a fost deja alcătuită la sediul UDMR Cluj.
Dl Zoltan Palfi, sccretarul filialei
clujene a UDMR, ne-a declarat
însă că o asemenea, listă nu există la sediul organizaţiei.
“Poate se află în altă parte” -
opinează dl Palfi, neexcluzînd, deci, posibilitatea ca un
asemenea document să existe. In fond, ştiut fiind interesul UDMR
şi al bisericilor de limbă maghiară pentru imobilele din
centrul Clujului, şi considerînd
cu toată atenţia declaraţia mai
sus menţionată a liderului
UDMR, este puţin probabil ca lista cu pricina să nu fi fost alcătuită deja de... ani buni de zile. în plus, cazul “Salvarea”, care a indignat opinia publică, spune multe despre înverşunarea cu carc ungurii ardeleni vor
încerca să obţină bunurile revendicate.
Personajul - cît se poate de
real, dar al cărui nume nu-1 putem da publicităţii din raţiuni lesne de înţeles - ce oferea detalii
despre lista de la UDMR Cluj spunea că se aşteaptă momentul potrivit pentru înaintarea
documentului Ia forurile competente. Se paie' că
momentul politic oportun nu
este prea departe, dacă avem în vedere' ultimfele evoluţii “de gen”. Zilele trecute, la Bucureşti
lua fiinţă Fundaţia “Mociomiţa”, înfiintată de fiica marelui
industriaş interbelic. Scopul
^doamnei este acela de a obţine, prin “terapie de şoc” bunurile
confiscate de statul român de la tatăl său. Metoda? Tribunalul
Internaţional de Ia Haga.
Apărător al Fundaţiei- d-nasus- , amintită spune câ Fundaţia se
va ocupa de toate bunurile
cbnfiscate - va fi liderul PL,
Niculae Cerveni. El va pleda o
cauză împotriva statului
român.
Lideri ai PNL Cluj acuză
politica voalată a UDMR
Este de aşteptat ca UDMR să încerce valorificarea politică a
momentului “Mociomiţa” - o şansă pe cît de favorabilă, pe atîta de neaşteptată. Liderii de lâ
Cluj ai PNL sînt- convinşi că aliaţii maghiari de la guvernare
conduc o politică voalată, astfel
îneît ţintele acesteia sînt ascunse. “Predarea Istoriei şi Geografiei
- acestea sînt nişte gogoriţe, nişte paranteze” - avertizează dl
Bogdan, vicepreşedinte al PNL
ciuj.; Oricum ar fi, voalată sau nu,
chestiunea imobilelor- este de natură să creeze tensiuni în Ardeal, Şi nu din acelea
“artificiale”, cum le numesc unii.
Dan BRIE
PDSR nu este preocupat de o colaborare cu partidul lui Virgil Măgureanu
- urată Grigore Zanc, liderul PDSR Cluj -
PDSR nu este interesat de o colaborare cu
partidul, fostului director al SRI. Liderul clujean
al PDSR afirmă că nu au fost stabilite, la nivel
central, nici un fel de relaţii cu Noua Românie.
“Nu au existat relaţii cu acest partid şi, probabil,
nu vor exista nici în continuare. Practic, nici ei nu
au ieşit cu oferte” - declară Grigore Zanc. El afirmă
că PDSR este interesat mai întîi de propriile
interese şi abia pe urmă de eventualele alianţe. în
altă ordine de idei, Zanc este de părere că una .
dintre problemele cu care se confruntă PDSR este
“mediatizarea restrînsă” - fapt ce duce la
neînţelegerea completă de către electorat a rolului
pe care partidul lui Iliescu îl joacă în Opozjv
Virgil Măgureanu a declarat recent că i»
dintre partidele de care Noua Românie i
interesează în vederea unei alianţe ori colabori
este PUNR. Referindu-se la conflictul din cai- acestui partid, fostul director al SRI a afirm*
Noua Românie şi-ar dori mai degrabă o colabora
cu un PUNR condus de Valeriu Tabără. Amius
în acest context, că Gheorghe Funar îl cornii;
pe Virgil Măgureanu, alături de Teod
Meleşcanu, printre “artizanii” dezmem Im
posibile a PUNR. _
•;< - ' (D.B
Lunar, uşile Biroului parlamentar al deputatului PNŢCD, Ioan Roman, sînt deschise pentru locuitorii o r a ş u l u i i
răbdare si înţelegere faţă de doleanţele cetătenilor.
Multe nelămuriri se constată în aplicarea Legii
G h e r_La V L o c a ln ic i i profită deaceste întîlniri ___________periodice şiiau"cu asalt’sediul partidului de guvernămînt din urbea depe Someş. ' >
Greutăţi, probleme sînt destule şi la Gherla. Oamenii ridică o sumedenie
Deputatul Ioan Roman în mijlocul cetăţenilor
Fondului Funciar. Mai ales în comunele din vecinătatea oraşului Gherla s-au comis multe ilegalităţi, care nu se. pot aşa de uşor... remedia,
o sumedenie de ? La Geaca, Mi’ntiul Gherlii şi aspecte edilitar-gospodăreşti, Ţaga , gospodarii sînt care nu pot fi rezolvate cie -nemulţumiţi. Oamenii vin la pe o zi pe alta. Dar, deputatul sediul’ PIsljCD cu acte şi Ioan Roman are multă hîrtii, însă,’ promisiunile nu
sînt întotdeauna cele ne favorabile. Dar, depyfc Ioan Roman a rezolvat; pînă acum multe cereri ■i- ■■■■."— mai mult
sigur, şir viitor va fc tot. posibil.
_____________ să fie [
înălţime aşteptărilor. După cum? aflat de la preşedintele l i Gherla a PNTCD, dr. Tibe: Brehâru, în lunile de ian deputatul gherlean set
deplasa mai mult în terito la sate, acolo unde oam> au mai multe nelămuriri.
s zc
0 rem aniere iun i n -a m a i fost a ltav urmare din pagina 1
de un social democrat. Aici colegii
lui Petre Roman au marc dreptate, -
numirea lui I.upu la agricultură ar
duce la ‘împlinire" dezastrul conceput
de Dinu Gavrilescu.
;Şi democraţilor le-a răspuns .Ion
Diaconescu înlr-un mod care le-a cam
tăiai pofla de a părăsi guvernul. Sînt
simple mofturi, pare a spune
Diaconescu, adăugind că PI), la fel
ca PNL, invocă principii dar, în fond,
“nu cer altceva decît plasări de
persoane’7. Ceea ce pare a li adevărat
cînd aflăm că Pelre Roman a precizat
duminică nici mai mult nici.mai puţin
decît că nemulţumirile PD .sînt
generate doar de încetinirea reformei.
Astfel a rămas în discuţie numai
UDMR, care nici ea nu vrea să iasă
de ' la guvernare, cu toate
nemulţumirile legate de predarea
istoriei şi geografiei în limba română
şi de inscripţiile bilingve. Marko Bela
a recunoscut că UDMR duce “o viaţă
chinuită în coaliţie”, dar că nu se pune
" problema părăsirii acesteia, dm
moment ce, răm înînd înăuntru,
cîştigurile pentru maghiari sînt mai
’ mari şi mai multe decît pierderile. Si
astfel va lua sfîrşit această nouă rundă
de negocieri între partenerii la
guvernare cu o victorie a PNŢCD,
care îşi va impune categoric punctul
de vedere.
; l n ™ V a u a p u c a t d e . . . s p o r tI i i
.mm
PÎISÎÎ $* l CUI fc h M litfîiJ l* «!î>______ s '<yt t
Mai nou, sediile filialelor partidelor politice din localitate au devenit locul de , întîlnire al amatorilor de...
sport. După ce în biroul din centrul oraşului al subfilialei
PUNR de doi ani se ţin toate
şedinţele comisiei teritoriale de fotbal, de cîteva zile la
sediul filialei PDSR s-a mutat
Agenţia Loto-Pronosport. Zilnic sute de participanţi la
jocurile LOTO şi
PRONOSPORT iau cu asal: biroul politicienilor, devenii
..pentru scurt timp (perioadă 1
care se renovează localul Agenţiei LOTO) sursa
. cîştiguri. Deci, ri Opoziţiei din Gherla iubesc
sportul. Poate la viitoarele
alegeri, LOZUL MARE va £
al lor.; Pînă atunci însă k curge multă apă pe Şomeri
poluat...e ' SZ.Cs.
Funar şi Medrea: "Statutul tipărit de Tabără conţine 20 de falsuri”
urmare din pagina 1
. Astfel, comparînd denunţul penal şi Statutul tipărit, apare o primă nepotrivire la articolul 9, care stabileşte drepturile membrilor. La litera “c” a articolului fraza a doua este considerată dc către acuzatori ca fund introdusă fără a fi fost adoptată de Convenţia Naţională. La litera “c” sc stipulează că membrii PUNR au dreptul să-şi exprime liber, dar organizat, opiniile, iar a doua frază spune că “aceste opţiuni (ale membrilor PUNR) sc subordonează punctelor de vedere exprimate oficial prin hotărîri şi decizii luate statutar def către organele de conducere ierarhic superioare”. Statutul tipărit dă astfel mai multă putere dc decizie deţinătorilor de funcţii superioare, aceştia avînd, practic, drept de veto.
De asemenea, Funar şi Medrea susţin că articolul 17, alineatul 2, a fost adoptat de către Convenţie sub forma: “Consiliul Naţional poate convoca Convenţia Naţională Extraordinară, Ia ccrerca a cel puţin o treime din numărul filialelor”. In statutul-Tabără apare că cel
. puţin jumătate din numărul filialelor PUNR trebuie să ceară convocarea CNF. Dacă afirmaţiile celor doi din denunţ înt adevărate, Convenţia Naţională de sîmbătă, 29 noiembrie, va fi statutară, fiindcă 14 filiale au cerut convocarea acestei CNE. Asta, după un statut netipărit.
Pentru a justifica faptul că a fast cxclus din PUNR în mod nestatutar, Funar susţine că singurul în măsură dc a alege calea dc'rezolvare a conflictelor dintre lideri este Consiliul Naţional, dcci cci 121 dc membri ai acestuia. In statutul-Tabără, factoral dc dccizic este Biroul Permanent al PUNR (21 dc lideri PUNR).
Semnatarii denunţn lui afirmă că statutul-Tabără, cel numit dc ci “falsificat”, a fost punctul dc pornire a Moiărîrilor 59/21 octombric, 60 şi 61/4 noiembrie 1997, carc au “un caracter vădit netcmeinic, nelcgal şi ncconstituţional”.
Sîmbătă, la Convenţia Naţională Extraordinară de la Cluj-Napoca va fi schimbat Statutul PUNR. Cele 20 de “falsuri vor fi. corectate de către labăra lui Funar. Pe lingă acestea, mai, există încă 9 propuneri de modificare a Statutului într-un comunicat remis presei, Liviu Medrea, preşedintele Comisiei de pregătire şi organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare, dă ca sigură renunţarea la toate prevederile care au “instaurat dictatura Biroului Permanent”, parlamentarii sc vor subordona filialelor judeţene, care au dreptul sâ conceapă listele cu candidaţii pentru Legislativ. \ .
Probabil că sîmbătă se va rezolva şi ah “paradox” pe care îl acuză Funar. La Consiliul Naţional, afirmă Funar, au participat 128 de delegaţi, faţă de cei 121 prevăzuţi de Statut Astfel, tabăra lui Funar a ajuns la concluzia că la Convenţia Naţională din martie nu s-a ales un alt Consiliu Naţional, PUNR aflîndu-se acum într-o situaţie “interesantă”: doi poli de putere, două Consilii Naţionale, două tabere.
* V '9 ■ ' 'Intr-un comunicat primit la redacţie şi semnat
: dc Liviu Medrea, preşedintele Comisiei dc ' pregătire şi oiganizare â Convenţiei Naţionale '
Extraordinare a PUNR sc anunţă turnătoarele: - “Sîmbătă, 29 noiembrie a.c., vor avea loc hicrărilc Convenţiei Naţionale Extraordinare a PUNR, în - Sala Marc a Casei dc Cultură a Studenţilor, * începînd cu ora 10,00. Avind în vedere interesul deosebit al opiniei publice cu privire Ia accst , eveniment din viaţa PUNR, Comisia dc pregătite şi organizare a Convenţiei Naţionale a hotărît ca Ia lucrări să fie invitaţi reprezentanţi ai presei -: locale şi ccntralc, ai studiourilor dc radio şi TV, * de la nivel naţional şi teritorial. - 'ţ
România va fii pregătită, în curînd, să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un document elaborat de raportorul Comisiei Politice a Adunării Uniunii Europei Occidentale (UEO), Martinez Casan..
Raportul citat analizează consecinţele summit-ului NATO de la Madrid asupra relaţiilor dintre UEO, ţările din Europa Centrală şi de Est şi Rusia. Documentul conţine un capitol special referitor la evoluţiile politice şi economice ale României din ultimul an.
Raportorul european afirmă
că în cercurile europene şi euro-atlantice a apărut tot mai pregnant sentimentul că România va fi capabilă să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. Martinez Casart aduce ca argumente faptul că România este a doua ţară ca mărime şi populaţie'
din regiune, după Polonia, armata sa dispune de o experienţă considerabilă în domeniul apărării naţionale, implicîndu-se activ în
activităţile sub egida Parteneriatului pentru Pace şi în operaţiunile de menţinere şi instaurare a păcii (Bosnia şi Albania fiind două exemple
semnificative), iar diplomaţia sa abilă şi sprijinul prietenilor săi europeni vor face ca România
să fie, i n curînd, pregătită să devină membră NATO.
In ceea ce priveşte integrarea României în Uniunea Europeană, proces care va . necesita o “perioadă de adaptare”' mai îndelungată, documentul propune. ca
eforturile Bucureştiului în acest sens să fie susţinute de forul
european prin trimiterea unui
mesaj politic de-încurajare, prccum şi prin iniţierea negocierilor în vederea aderării.
In scopiiţ unei aprecieri corecte a importanţei politice şi economice a României,
' raportorul consideră că trebuie luate în consideraţie programele sale dc coopcrarc trilaterală cu alte ţări din regiune (România-
Ungaria-Austria;. România- Btilgaria-Grecia), prccum şi rolul esenţial al României în cadrul Cooperării Economice la Marea
Neagră, colaborarea sa sponti cu Ucraina, poziţia si geografică, ce permite tranzitul pe teritoriul său a petrolului din Marea Caspici şi Asia Centrală, cu destinaţii Europa Centrală şi
Occidentală.UEO consideră Românii
drept “un aliat puternic şi ® partener major”, apreciind participarea activă a România la toate activităţileConsiliub
şi ale Adunării UEO, asţ&i îneît “nu poate exista nici o îndoială că România, ci membru deplin al UEO, « spori forja organizaţiei şi ^ da un suflu nou cauzei apărim
europene”.Raportorul consideratei
este necesar ca UEO “$* sprijine ferm eforturile României de a sc alătura, cu f i mai curînd posibil, stnictunlor
de apărare europene şi să-ş folosească influenţa pentru 2 convingc Uniunea Europeana şi NATO să grâbcasci
procesul de aderare * României la celc doui organizaţii occidcntalc majoff
menţionate”.
'ADEVĂRUL.de CB ui ARTĂ-CULTURÂ miercuri, 26 noiembrie 1997 (V)
f im N a ţ i o n a l ă a F i n l a n d e i l a C i u j - N a p o c a
■^Evenimentul cultural ccntral al săptămînii
floare este dat de prezenţa în municipiul nostru -
(ia zilele de 2-3 decembrie) a scriitoarei, actriţei <j solistei Anna-Leena Harkonen, marcantă icprezentantă a culturii finlandeze contemporane.
Vizita nu este deloc-întîmplătoare, ea marcînd ţj România, Ziua Naţională â Finlandei, 6'
•cccrabric.’ - - ■ -Momentul aniversara fost precedat de briefing-nl
organizat de ambasadorul Finlandei la Bucureşti,
domnul Mikko Hcikinheimo, marţi, 25 noiembrie,
prilej pentru Excelenţa Sa de a puncta nu numai importanţa evenimentului în sine, ci şi aspecte
esenţiale din relaţiile româno-finlandeze.
“Cultura fin landeză este m a i p u ţin
cunoscuta în Rom ânia”
Mikko Hcikinheimo: “Finlanda este cunoscută
in România ca o4ară cu un nivel ridicat, membră j Uniunii Europene, o ţară care s-a descurcat bine
atît în împrejurările războiului, cît şi-în cele ale
păcii. Culturafmlandcză, în schimb, eşte mai puţin cunoscută în România. Iată de ce Ambasada
i la Bucureşti doreşte să vă prezinte această
a Finlandei. Nu avem aşa mulţi artişti în Faţa de România care se poate mîndn cu
o pleiadă de actori, regizori, directori de teatre,
critici. Pentru a marca cei 80 de ani de la dobîndirca . independenţei, ne-am îndreptat atenţia spre un
iime important al culturii finlandeze, Anna - Leena
Harkonen, deosebit de apreciată în mediile -
culturale. Diferitele forme de manifestare ale artei «le urmează să fie prezentate acum şi în România.
Von prezenta un film în care Anna - Leena cstc
protagonistă şi un altul care se bazează pe un imanal său. - ■"
Cele două ţări:se aseamănă în peisajul politic
tiiropean. Avem prieteni comuni, dar şi duşmani
comuni. Şi noi ca şi dvs. am pierdut teritorii. Relaţiile româno-finlandeze sînt bune, chiar dacă
mia nivelul dorit sub raport cantitativ. Şi cred că
■ găsit răspunsuri la această problemă. în primul
dud, cele două ţări se învecinează geografic. Politic
avem statute total diferite. Aspecte care pot fi, şi
trebuie îmbunătăţite. Sub raport economic;
companiile finlandeze analizează serios unde ar
putea activa în România, Ne gîndim la industria
minieră, telecomunicaţii, transporturi. Revin la
aspectul politic pentru a sublinia asistenţa pe care o dă Finlanda României în demersurile ei de a
deveni membră a U.E. Pînă atunci însă, ne
îndreptăm atenţia spre zilele săptămînii -viitoare,
deosebit de importante pentru noi şi fiinţa noastră naţională. Care sper să şi aibe ecou în rîndul
clujenilor”. ' r -
în pliantul care-l prezintă pe omul de cultură Anna-Leena Harkonen, sub semnătura domnului
ambasador Mikko HeikinheiîiKyapare următoarea
menţiune: “Din motive practice, limba.acestor manifestări va fl maghiara la Ciuj-Napoca şi
româna la Bucureşti”.Demostene SOFRON
Cărţile clujenilor
V asile V oia: T e n ta tia l im it e i s i l im it a
t e n t a t ie i. G lo s e l a m i t u l f a u s t ic
Şef al catedrei de literatură
universală şi comparată de la Universitatea clujeana,
conferenţiarul Vasile Voia a fost
multă vreme lector la Szeged si Freiburg, cohsacrîndu-se si
acolo muncii de cunoaştere a
literaturii române peste hotare.
Revenit acasă, el face surpriza
cititorilor săi, care îl Cunoşteau
din mai vechea sa carte despre
Novalis,- oferindu-le o lucrare
despre Goethe şi mitul faustic
în .literaturile' europene, una
dintre cele mai bune din cîte. s-au scris pe această temă nu
numai la noi, ci şi în străinătate. Mitul faustic este alături de cei
al lui Prometeu unul din marile mituri ale omenirii, însetate de
cunoaştere şi dezmărginire, Este
uri mit al revoltei şi al tentaţiei. umane spre cunoaştere şi
autodepăşire. Cum religia fixase
oarecum tiparele şi limitele
cunoaşterii omeneşti, omul care încerca mai mult era socotit un
prieten şi discipol al diavolului, căci pentru a izbuti, el era gata
să-i ofere acestuia corpul şi
sufletul său pentru eternitate. Şi
Adăm făcuse un asemenea jurămînt cu Diavolul; iar în
credinţa bogomilă, Fârtate şi
Nefărtate merg alături, ca, apoi, să fie cunoscută legenda lui
Simon Magul, a lui Ciprian sau
Teofil. Evident că Faustul Evului Mediu trebuia să fie
totodată astrolog şi alchimist’ cum . aflăm din legendele
germane răspîndite după 1500, ■
TENTATIA UWIT1I Sî LIMITA TENTAŢIIgle« ia mitul faustic
dintre care unele vor sta la baza’ multor inspiraţii culte de mai
tîiziu, atrăgînd atenţia unor mari
creatori precum Marlowe,
Lessing, Calderon de la Barca,
Byron şi pînă la Dostoievski,
Th. Mann, Michel de
Ghelderode, Valery sau
Bulgfakov. Tuturor acestor
ipostazieri autorul le consacră
pagini admirabile de analiză, din
care, rezultă nu numai buna
cunoaştere a fenomenului- abordat, dar şi rara capacitate de
a scrie atractiv; în deplină
stăpînire. a proprietăţilor limbajului şi a discursului critic
modern: Un loc important acordă apoi autorul,
manifestărilor mitului în ; literatura română. Interesant este
faptul că el depistează prezenţa
mitului chiar în folclorul saşilor
transilvăneni, după cum se poate -
observa din cartea Legendele transilvănene, culese şi editate
de Friedrich Miiller la Sibiu în
1885 şi traduse apoi de Gh. „Raţiu în româneşte mai tîiziu.
Noi îl vom informa aici pe autor
că unele variante ale acestor legende pot fi întîlnite -şi mai
devreme, cum ar fi cea de la 1803 din “Siebenbiirgisches
Provinzialblătter” din 1803, care vorbeşte de Faustul constructor
de drumuri, de fapt de diavol, la
porunca doctorului Faust. încă Eminescu în Mureşanu
încercase să schiţeze un astfel
de personaj, întîlnit apoi în teatrul lui L. Blaga sau în alte
scrieri de mai mică importanţă, mitul găsind însă în C. Noica un interpret de mare forţă, iar în traducătorii D|aga şi Doinaş un
palier altitudinar al preocupărilor lor. Partea de rezistenţă a
volumului o constituie însă
paginile consacrate lui Goethe sau lui Leverkiihn al lui Th.
Mann, care îi prilejuieşte
autorului întreaga măsură a talentului său. Cartea de faţă este
una dintre cele mai bune lucrări
de literatură comparată cîte s-au
scris la noi în ultimul timp.
Mircea POPA
p.s. ' ■
Dorim pe această cale să restabilim un adevăr care ne-a scăpat: Cartea cu poeţi nu e opera - Inspectoratului de cultură, ci ă trei tineri inimoşi: Dan Cernea, loan Negru şi Gh. Azap, redactorii volumului.
A C l U A L l 1 A 7 l £ / i C CI VA
.8*811 -■neorgh
între M ogoşan şi Rodica Toma o scenă din spectacol
I n v i t a ţ i e l a o p e r ă
Vineri, 28 noiembrie a.c,, la ora 18,30, Opera Română din Ciuj-Napoca reia spectacolul de
succes cu “Olandezul zburător” de Richard Wagner. Un spectacol ai cărui realizatori sînt:
Petre Sbârcea - dirijor, Rareş Trifan * regizor, T.
Th. Ciupe - scenograf, Tiberiu Popa - maestru
de cor şi în, care vor evolua: Mircea Radu
Sâmpetrean (Daland, căpitan norvegian de vas), Rodica Toma (Senta, fiica lui), Valeriu Turcu
(Erik, un vînător), Ana Oros (Hary, doica Sentei), Şerban Băcilă (Timonierul lui Daland), Gheorghe Mogoşan (Olandezul).
WMomisCaimSub cupola Academiei de
feicâ “Gh. Dima” va avea loc 'intri,' 28 noiembrie a.c., ceremonia solemnă în cadrul tireia va fi acordat titlul de Oscior Honoris Causa eminenţ i muzician KURT MILD, ttjor şi organist, întemeietorul, formaţiei Collegium Musicum tademicum, Cetăţean de onoare municipiului Ciuj-Napoca.' La remonia care va începe la ora “.in Sala Studio a Academiei Muzică, cuvîntul de deschidere D rostit de dl prof. univ. Dr.. c Alexandru Fărcaş, rectorul Academiei de Muzică “Gh. î®**; prof. univ. Aurel Marc, *canul Facultăţii de Interpretare Zicală va prezenta “Laudatio” j^ni profesorul Kurt Mild; rirca Senatului cu privire la
Udarea titlului va 1] citită de univ. Cristian Misievici.
""'narea diplomei, conferirea ^mnelor simbolice şi alocu-
profesorului oaspete vor «ia festivitatea.
rrA
Asociaţia Studenţilor Creştini iocşi Români - Filiala Cluj
J*nizează astăzi, ,26 limbric, la ora 17, în cadrul
. ‘valului Naţional Filocalîa, în 8 “Mihai Eminescu”
Facultăţii de Litere din Ciuj- Napoca, o conferinţă cu tema: “Crucea ca simbol al Crăciunului”. Invitaţi: preot, poet şi grafician Constantin Hrehor (Suceava) şi poetul Miron Scorobete (Ciuj-Napoca). în paralel va fi deschisă o expoziţie de grafică semnată de Constantin Hrehor.
M. TRIPON Informaţii utile de la CCF
c e n t r e . C e n t r u l CULTURBL c u l t u r a îF R A N C A IS rc lu j- n a p o c a Francez anunţa
că organizează Cursuri de pregătire în vederea susţinerii probei de limbă franceză la examenul de admitere la facultate. Cursurile vor fi organizate pe două module:: sistematizarea cunoştinţelor de gramatică, cu aplicaţii practice (30 de ore în actuala sesiune de cursuri), respectiv pregătirea subiectelor specifice din programa de examen (40 de ore în perioada ianuarie-aprilie 1998). Pentru primul modul, organizat pe 4 orc/săptămînă, nivelul necesar este cel mediu. Preţul modulului: 300.000 lei. Cursanţii care au mai participat la cursuri ale Centrului Cultural Francez, beneficiază de o reducere de 10%. înscrieri zilnic la secretariatul Centrului Cultural Francez; str. I.I.C. Brătianu nr. 22, cu program zilnic între orele
9-18. Informaţii suplimentare la telefon 19-85-51 sau 19-75-95, între aceleaşi ore.
Totodată, CCF vă invită la cursul de limbă franceză super- intensiv, cu durata de două săptămîni, în perioada. 2-15_ decembrie a.c. Cursurile” se vor desfăşura în şedinţe de 3 ore/zi
.(total 30 de ore), cu profesori români pentru sistematizarea gramaticii franceze şi profesor francez pentru conversaţie. Tarif: 350.000 Iei, Plata se poate face în două rate. Cei reînscrişi beneficiază, de o reducere de 10%. înscrierile se'fac la secretariatul Centrului Cultural Francez, str. I.I.C. Brătianu, între orele 9-18, pînă în 28 noiembrie a.c. Locuri limitate!
S p c c t a c o l f o lc lo r i c
La încheierea lucrărilor Consiliu
lu i Naţional al Societăţii Cultural- Patriotice "Avram
• Iancu” din România, desfăşurate în municipiul Hunedoara, a avut loc un reuşit şi foarte aplaudat spectacol folcloric, la care şi-au dat concursul: Georgeta Fârţalâ- Florea, membră a Consiliului , Naţional al amintitei Societăţi, distinsă, recent, la Tîrgovişte, cu . Premiul al II-lea la festivalul- concurs "Crizantema de Aur”; Elena Merişoreanu, originară
din ţinutul moţesc, interpreţii- locali Ciprian Roman şi Viorica Brânduşan.
SRccttnl be cruttoMîine, 27 noiembrie
a.c., Ia ora 18,30,Studioul de concerte al Academiei de Muzică
”Gh. Dima” va fi gazda recitalului dc canto susţinut de Clasa de măiestrie condusă de prof. univ.
" Alexandru Fărcaş şi asist, univ.: -Gheorghe Mogoşan; maestru de concert: conf. univ. Valentin Gora, Vor evolua studenţii: Florina Carmen Hinsu - mezzosoprană; Cosmiu Ifrinr- tenor; GeaniBrad - bariton, în program lucrări de: Mozart, Donizetti, Verdi, Schubert, Brahms, Strauss, Debussy, Berg ş.a.
In curînd. la Clui-Napoca.
JestiuaM 'M O Z ^ T• Sociefoloa Românâ Mozart
Cfcna’rupeci
<s,.
F E S tP # M O Z A R Tţ l& f
Cea de VI-a ediţie a prestigioasei manifestări muzicale organizate de Societatea Română Mozart, Filarmonica de Stat "Transilvania”, Academia de Muzică "Gh. Dima” şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, se va desfăşura la Ciuj-Napoca în perioada. 5-12 decembrie a.c. sub genericul "Salieri şi Mozart”. Deşi asupra programului fiecărei zile vom reveni în detaliu, vă dezvăluim astăzi ce anume ne va rezerva prima zi de festival: aşadar, în 5
decembrie, la ora 16, în Sala Studio a Academiei de Muzică, Videotheca Mozartiana propune melomanilor vizionarea gratuită a filmului ÂMADEUS, regia:
.Milos Forman, după piesa cu acelaşi titlu de Peter Shaffer; seara, la ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor: Concert vocal-simfonic comemorativ, la împlinirea a 206 ani de la moartea lui Mozart. îşi vor da concursul: Corul şi Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat "Transilvania”, dirijor: Rachel Worby (SUA). în program Salieri: Requiem în do minor (p.a.) şi Mozart: Simfonia în do major ("Jupiter”) KV 551.
Universitatea PopularăPentru astăzi. Universitatea
Populară din Ciuj-Napoca are în program, la ora 17 expunerea: Valea Loarei”. Prezintă cu
diapozitive prof. univ. dr. George Petrescu; la ora 18 expunerea: "Plante medicinale frumoase”. Prezintă cu diapozitive prof. univ. dr. Honorius Popescu. Activităţile se desfăşoară la sediul U.P. din Piaţa Unirii nr. 24.
Recital dedicat Zilei Naţionale a RomânieiLiceul de Muzica "Sigismund
Toduţă” : din Ciuj-Napoca organizează mîine, 27 noiembrie a.c., la ora 18,30, în sala festivă din str. V. Deleu nr. 2, un recital dedicat Zilei Naţionale a României. în program lucrări de: J.S. Bach, C.W. Gluck, W.A. Mozart, C.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, dl. Debussy, I. Strawinsky, E. Ysaye, X. Lefevre, G. Enescu, P. Constantinescu, C. Silvestri, Al. Paşcanu şi R.. Ciobanu. Intrarea este liberă.
FestivitateFacultatca de Pedagogie Socială
a Universităţii "Avram Iancu” şi Editura Genesis din Ciuj-Napoca invită publicul la festivitatea ocazionată de lansarea volumului Voicu Lăscuş, NATURA
UMANĂ SI CONDIŢIA EI SO C IA L-C U LT U RA LĂ . DIALOGURI CU NICOLAE MĂRGINEANU. Programul manifestării mai cuprinde: Cuvinte despre N. Mărgineanu: prot univ. dr. Achiro Mihu, rectorul Universităţii "Avram Iancu” şi prof. univ. dr. Voicu Lăscuş, decanul Facultăţii de Pedagogie Socială; proiecţia filmelor documentare: "Nicolae Mărgineanu”, respectiv "Florian Ştefânescu- Goangă”, expoziţia de volume semnate de ,N, Mărgineanu. Festivitatea este programată să se desfăşoare mîine, joi, 27 noiembrie a.c., cu începere de la ora 12,30, la Facultatea de Pedagogie Socială, a cărei sediu se află în incinta fostului Poligon de prefabricate din cartierul Mănăştur (intrarea din Calea Floreşti, prin strada Ciobanului).
Lansare pe casetă
f VI
I A\\
-f ■. M . J -y J S ^ i j
Mîine, 27 noiembrie a.c., la ora 14,30, interpretul de muzică ■ populară Dan Băgărean^ îşi va lansa, lă Casa de Cuitură Studenţească din Ciuj-Napoca, o casetă dc colinde cu titlul: ”Noapte de vis”. Producătorul casetei este S.C. Glas Transilvan Studio Ciuj-Napoca, al cărui coordonator este Vasile Chiorean.
Rubrică realizată de M. BOCU
6) miercuri, 26 noiembrie 1997 PUBLICITATE UXUJ-NAPOC A: luni-vineri 8-16; sîmbâlâ 9-14;tcl/fax 19-73-04; SUIJREDACŢIATURDA:
i luni-vineri *-16; (el/fax 3143-23; SUBREDACŢIA I)EJi luni-vineri 8-16; Ici/lax 2I-A0-7*ADEVARUCd e Olm
PETROL U1LCELE )*ng4 nau"?*Heponaltf» -AuitihI completând acest.talon ţl cumpărând de la noi benzină sau motorină de cea mal faună calitate aveţi şansa participării la tragerea la sor(l săptămânală, ce va avea Ioc In liecare duminică la ora 18 !!!
• I V n l r i i in I j j U j r l O t - ă p r e m i i eo i« iiiS ti« lî|n
c â t e u n p l in g r a t u i t ! '
• P m i I p u m i n im 2 0 1 - 5 p r e m i i c o n s t iu i t j jn f ^
v i l e i i i i r a d io - e a s ^ to fo n a n l o ! *'
{PREUfll S liltV IItK O R A R
1 ATRACTIVE î lU F P I lO Ş V I Î I l l î iVO\ STOP !
Consiliul de administraţie al
S C M U C A R T S Acu sediul în Cluj -Napoca ştr. Gladiolelor nr. 1,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 şi ale
Statutului societăţii’ convoacă ^
A dunarea G enera lă a A cţionarilo r societăţii
în data de 9.12.1997 la ora 13, la sediul societăţii cu
următoarea ORDINE DE ZI:1) Raportul managerului la 30:09.1997; 2) Raportul
cenzorilor la30.09.1997; 3) Situaţia indicatorilor economici
la 9 luni; 4) Modificarea statutului în urma modificării
proporţiei acţionariatului; 5) Aprobarea studiului de
restructurare.
In caz de neîndeplinire a cvorumului necesar, a doua
adunare se va întruni la 10.12.1997. Formularele de procură specială se ridică de la sediul societăţii. După completarea şi semnarea lor, un exemplar al procurii se va depune la
sediul societăţii pînă la data de 8.12.1997. m37i8> -
A v e ţi p ro b lem efinanciare?
/ -
D o riţ i o so lu ţie# , r
rapidă?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE
AL ZIARULUI NOSTRU!
S t i l N a p o c a n r n 6
T e l e f o n / F a x l 0 7 3 0 4U n i v e r s i t a t e a
d e M e d i c i n a s i F a r m a c i e
C l u j - N a p o c a
anunţă CONCURS |
pentru ocuparea postului de
secretarla l’rorcctoralul ştiinţific,
pe perioadă determinaţii.Condiţii: 1. Studii superioare
2. Cunoscător foarte bun al limbilor franceză şi engleză
3. Cunoştinţe foarte bune de operare pe calculator,
v pentru secretariat
4. Disponibilitate şi capacitate de lucru qu publicul
Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din strada Emil Isac nr. 13, biroul personal; termenul de înscriere se prelungeşte pînă la data de 9.12.1997.
S C L U C G E N E R A L
C O N S T R U C T D E J
Str.l Mai n r.l
OrganizeazăLICITAŢIE PUBLICĂ
în data de 11.12.1997, la sediul societăţii, pentru următoarele mijloace fixe
• DubăTV21-CJ-5988• Multicar 21-SJ-1374• Motostivuitor
Informaţii la telefon 212765,
în ziua de 5 decembrie 1997, ora 10, la sediul
subunităţii din Calea Dorobanţilor n r .l8-20,
pentru vînzarea următoarelor m ijloace de
transport: ■
• a u to c am io n R O M A N 8135 ;
• a u to tu r is m A R O 243 K
înscrierile se fac la sediul sucursalei din Cluj-
Napoca, str.Napoca nr. 16, pînă în ziua anterioară
licitaţiei, ora 13. „
în caz de rieadjudecare, licitaţia se va repeta îri
fiecare vineri, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.
lnformatiiisuplimentare'Ja,telefoanele.19.83:10 :81I50
îlefoanelejjrdM M M M I
S A C LU J
B-dul Muncii nr:8,Telefon 415070, 415061, 415463
^ i r î d i i d i n i s t o G i
• A Z O T A T D E A M O N IU
- 70.000 Iei/sac, pe cupoane,
pînă la data de 3 decembrie 1997 i
• A N V E L O P E J
toate dimensiunile de fabricaţie românească,
la preţ de producţie
LOTERIA NAŢIONALASucursala Judeţeană Cluj
cu sediul pe strada Ceahlău nr.69
^ A N U N Ţ Ăvînzareaipriri’lic itaţiew unui
autovehicul ARO 243pe benzină, an fab rica ţie 1992
Preţul de strigare este de 7.266.766 lei.Licitaţia va avea loc în data de 5 decembrie
1997, ora 10, pe str.Ceahlău nr,69 Cluj.în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta
în fiecare săptămînă în ziua de vineri la aceeaşi oră.
Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune la caseria sucursalei taxa de participare de 250.000 lei şi garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, pînă la data de 4 decembrie 1997.
Relaţii suplimentare la telefon 191907 la Biroul administrativ.
cu sediul în Cluj-Napoca, str. Migdalului nr.2(j telefon 064/ 433014, 433003
O F E R Ă C E L O R I N T E R E S A Ţ I
servicii de uscare a lemnuluiîn uscătoare avînd capacitatea de 15-35 mc pe şaijj
Preţurile se negociază în funcţie devolumul comeir&
¥
S C T R E N D ■ S H O E R O M A N I A 5 R LANGAJEAZĂ PERSONAL
p e n t r u u r m ă t o a r e le a c t iv it ă ţ i
• croit feţe încălţăminte
• cusut feţe încălţăminte
• pregătit feţe încălţăminte
• maiştri cusut .’ / ' / • •
• mecanici întreţinere maşim cusut+ştanjt
• magazioner
• persoană pentru contabilitate primată
; I probleme perso i
Informaţii începînd cu data de 28.11.1991,1
telefon 132275 sau la sediul firm ei de jx
str.Feteşti nr.12-14 Cluj-Napoca.
S O R A i
A n g a j e a z ăvmzăţoare
Condiţii:> . ■
. - experienţă în domeniu- aspect fizic plăcut- vîrstă maximă 30 arii
& X IF E R M S A L A R IU AT RA CU ,
Persoanele interesate se vo r prezenta pînă m iercuri, o ra 18, la ^
S U P E R M A R K E T S O R A
SC IC P IA F SÂ Cluj-Napoca
Str.Fabricii de chibrituri nr. 13-21 .
. A N U N Ţ Ă .
D is tribu irea d iv idende lo r pe 1996
pen tru ac ţio narii d in ju d e ţu l C lu j, astfel
♦ literele A-B în data de 26.11.1997
♦ literele C-D în data de 27.11.1997
♦ literele E-J în data de 28.11.1997
♦ literele K-L în data de 2.12.1997
♦ literele M-N în data de 3.12.1997
♦ literele P-R în data de 4.12.1997
♦ literele S-T în data de 5.12.1997
♦ literele U-Z în data de 8.12.1997
Distribuirea se va efectua la caseria societăţii
între orele 9-14.
Distribuirea se va efectua în baza următoareloracie:
- buletin de identitate;- certificat de moştenitor (în cazul în care acţionari
este decedat)
- declaraţie pe proprie răspundere că este moştenitori
.. tuturor drepturilor (în cazul în care nu este certifici
de moştenitor). 0?!L
I *nfaiBIia
Pentru a vâ asigura în tontinuare un abonament la ziarul ADEWĂHUlvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. itoC Iltf
rigEcfJjtJIL PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-Yineri 8-16; sîmbătă 9-14; tcl/la* 19-73-fl4;SUBREDACJ'IATURBA:i luni-vineri8-16; ici/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri8-16; (el/fax21-60-75. i miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 7
Firmă m ixtă im portunic distribuitor produse alimentare
V ale unor companii de renume
anga jează
pentru zona CLUJ, BA IA M ARE,
B ISTRIŢA, T ÎRGU M UREŞ
D IR E C T O R V iN Z Â R I
Condiţii: - studii superioare- experienţă în domeniu .- disponibilitate pentru deplasare- permis conducere categoria B
Trimiteţi CV şi scrisoare intenţie la OP. 6, CP 611
pînă la data de 2 decembrie 1997.
17â 1i?31vi12il997»Numai în perioada j _________________
firm a T V C c i b l U
oferă facilităţi extraordinare celor care doresc să pătrundă
în universul fascinant al televiziunii prin cablu,
în această perioadă taxele de instalare vor fi: -
-20.000 lei la apartamente în bloc;
-50.000 lei lă case /
iar daca titularul: contractului este pensionar veţi
beneficia de reduceri între 10 şi 20% la taxa de difuzare.
Pentru a beneficia de aceste facilităţi, completaţi
taloanele aflate la caseriile noastre.
PROFITATI DE ACEASTĂ'OCAZIE UNIGĂHU
In atentia publicului călător
anunţă publicul călător că începînd cu data
de 26.11.1997, se prelungeşte traseul liniei 66
’de autobuzpînă în Piaţa Gării.
Linia va funcţiona zilnic după orar între orele
6,40-16,40 şi va avea următorul traseu:
DUS: Piaţa Gării - Burebista - Decebal - Piaţa
M .V iteazu N - Gh.Doja - Piaţa U n irii -
Memorandumului - P. Maior - Piaţa L. Blaga -
Gh.Bilaşcu - I.Creangă - Prof.Gh.Marinescu. ’ i
ÎN T O RS: Prof.Gh.Marinescu - I.Creangă -
Gh.Bilaşcu - Napoca - Piaţa Unirii - Gh.Doja -
Horea - Piaţa Gării,
Staţiile de oprire sînt următoarele:
DUS: Piaţa Gării - Piaţa M .Viteazu N -
M em orandumului - .Piaţa L.B laga
Prof.GhiMarinescu - C.Porumbescu.
ÎNTORS: C.Porumbescu - I.Creangă - Piaţa
Unirii - Horea - Piaţa Gării \
Linia va funcţiona experimental pînă în data de
5.12.1997. în cazul în care linia nu prezintă interes
din partea călătorilor nici pe acest traseu prelungit,
vom fi nevoţi să desfiinţăm linia după această dată.
Menţionăm că se pot cumpăra bilete de călătorie
si de la şofer. v . -
n e c o n t a c t e z i
SC ELECTRO DANIELLA IMPEX SRL
CLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.23 Tel: 431791, Fax: 194860
N o i t e c o n e c t ă mş î î n p h i s la fiecare
conectare îţi oferim
u t f y î C C ^ e t r o n o m i z o r
Dealer autorizat
Gsnnr
Str. Oaşului nr. 42A W 433S55.13hRîi,OU\R.8-lK - Hain Agroalimentară P-la Mihai Vitcn/ul cf:»i I
tel 132897, ORAR 9-18 "Calea Victoriei nr. 100
(Materna, TI,UDA) t e l : 433804
^ o b i l e I
V R A i ^ '« ia ;
-* ■»r j
m m
rrv n tr ach ităr i
MOBILĂ ÎN RATE FÂRĂ DOBÂNDĂ- PRODUCĂTOR EÂ COMANDÂ
. R E D U C E R Ef transport, urcat fi.montai \ l G R A T U IT t
A S O C IA Ţ IA N A Ţ IO N A L A A E V A L U A T O R ILO R d in R O M Â N IA
- A N E V A R -
Centrul teritorial Cluj - organizează:
Curs formare Evaluatori de întreprinderi> perioada:-1-12 Decembrie 1997
> preţ: 950.000 lei/cursant
înscrieri şi relaţii suplimentare: ANEVAR
-Centrul teritorial Cluj, str. Observatorului nr. 146
ap. 18, tel! 064-438034.
_ ________ ____ ' ' (577922) .
I Efectuăm
i m A N S i i P R i
pdubelizotermeTclc lon
4 1 5 2 4 0 in t.1531 =
4 1 5 5 2 2 ■ 1
PRET AVANTAJOS!
Ş t im c ă a i n e v o i e d e u n c a l c u l a t o r .
B i n e î n ţ e l e s , d e u n u i B U N . . . ş i I E F T I N !
Calculatoarele ALPBSC e l m a i b u n r a p o r t PERFORMANŢĂ/ PREJ- !
®
IN PLUS? p^na la 25.12.97
sunt cu 10% :* nai ie ft in e !
VINO lâ BRINEL Computere,
TE VOM CONVINSE !
EDQDDj SEL, (S©DsanD©'5eEPSB-dul N. Titulescu nr. 4
ki
Tel. 414610 Fax 414617
a d e v â r u lde Cluj ——
'B R IE T A distribuitor TUNGSRAM
BECURI TUNa?KAtt
2 2 3 0 4MMi«*TVA'
T U B U R I 20W • 4ow
7550-7920,... Str.MeserllIor nr.23 s
Tel:437434;437439 |
oran 7M-1550 '
S C S C D O N f l S R L T im i ş o a r a
angajează cu contract prestări servicii .
a g e n ţi p u b lic ita r ipentru întocmirea cărţii galbene a judeţului
pentru zonele; Ciuj-Napoca, Dej, Turda, Huedin,
Cîmpia Turzii, Gherla
Telefon 367247. pentru Turda şi Cîmpia Turzii
i 124247 pentru Ciuj-Napoca, Gherla, Dej.
v Importator &KODÂ pentru România C O M P E X I T T R A D B N G c iiU N a p o c a
Calea Floreşti nr. 42, tel.: 064-426619.©
VblktM0»n Oroup
FELICIA LX.. 9.400 DM|P»ttaratax»)
FELICIA LX ..14.278 DM^ret cu bote fcpcete hclusej
I m p o r t a t o r a l a u t o m o b i l e l o r
Volkswagen Group >
A n g a je a z ă a g e n ţ i d e v â n z ă r i
Pentru căEşti capabil să gândeşti pentru mâine şi să acţionezi acum Poţi construi relaţii cu clienţii
Ce găseşti la noi?O firmă modernă, dintr-un grup de firme de succes Posibilităţi de fructificat
Depune o scrisoare de intenţie şi un Curriculum Vitae până în 2 Dec. a.c. La C D M - Centrul de Dezvoltare Managerială Cluj, str.Borzeşti 17-19
Informaţii: tel. 430001 ; 430002
M - . . n 0 ; _ _ _ r t r m r M S 'W 'T 'A 'T 'E ' CLUJ-NAPOCA:luni-vineri 8-16;sîmbăla9-14;tel/fa* 19-73-04;SIJJiREDACŢIATUfiI)\
m i e r c u r i , 2 o n o i e m b r i e l 9 y 7 / ' X / Z f X / C ' / / / i i i » luni-vineri »-16;tel/fax 31-43-23;SUBREDACpADEJ:luni--vint-ri8-16; Icl/fax 21-40-75
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara din Cluj-Napocaanunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice
FACULTATEA DE AGRICULTURA
1. PROFESOR, disciplina Fitotehnie, poz.II/4; -
2. PROFESOR, disciplina utilaje în industria alimentară, Maşini
agricole, Conducerea tractorului, poz.HI/4;
3.PROFESOR,disciplina Pratologie,Cultura pajiştilor şiaplantelor
furajere, Culturi furajere, poz.IV/1;
4. PROFESOR, disciplina Igiena întreprinderilor de industrie
alimentară, Controlul calităţii alimentelor, Toxicologie, Nutriţie
umană, Practică, poz. V/l;
5. PROFESOR, disciplina Chimie, Biochimie, Chimie alimentară,
Chimie fizică şi coloidală, poz. V/5; ,v
6. CONFERENŢIAR, disciplina Industria băuturilor alcoolice,
Practică, poz.V/6; . '
7. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Motoare, tractoare şi conducerea
tractorului, Maşini horticole, Practică, poz.HL9; -
8. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Tehnologia produselor de came,
Practică, poz.V/8;
15. PREPARATOR, disciplinaBiologiareproducţieişimsămmţăriiartificiale, poz.1V/23;
FACULTATEA d e h o r t ic u l t u r a
1. PROFESOR, disciplina Microbiologie, Biotehnologia înmulţirii
2. ' ( X î m b u n ă t ă ţ i r i I V U I A m l> t Mţl>l<. 1NA V ^K K IX .W \
funciare, Metodologia predării ştiinţelor agricole, poz.U/7; !• ŞEF LUCRĂRI, disciplina Anatomie comparată, tehnică
3. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Floricultură, Tehnologii speciale în experimentală, poz.I/9; . ■■■
culturi fortate si protejate, Legumicultură şi floricultură, Practică, 2. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Biotehnologii în medicină veterinara, poz.I/10; . Andrologie, Reproducţie şi patologia reproducţiei, Specializare
4. ASISTENT, disciplina Economie agrară, Management, ţ)oz.ni/l 1; -Clinică, poz.III/10; ^^
5. PREPARATOR, disciplina Economie politică, Contabilitate, poz.HI/ 3- ŞEF LUCRĂRI, disciplina Tehmca prelucrării radiografice şi de 15. dozimetrie.Etopatologie, Semiologie, Practică, poz.IV/11;
6. PREPARATOR, disciplina Legumicultură, Practică, poz.IV/23; 4. ASISTENT, disciplinaBiochimie, poz.II/15; - .
7.PREPARATOR,disciplinaPsihologie,Practică pedagogică,poz.IV/ 5. ASISTENT, disciplina Patologie medicală, Boli de nutriţie şi
24. . . metabolism,poz.IV/16; • ■
x 6. PREPARATOR,disciplina Controlul calitătii furajelor,pozJ/15;
F A cm .T A T E A nrzooT F H M K sl T O > T m ^
9.SEFLUCEÂEM sdpliiiTehnokjgiapi^usdorli^Pia^ l PROFESOR.teiplinaTehnologlacieslenicabalmelor.Zootehnie g PREPARATOR.di^iplinaPrapedeulicăşiiehiiKăchiMjiija,
noz.V/10’ " ' speciala, p02.u1//; . « . .. poz.m/23; ^
10. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Morărit şi panificaţie, Biotehnologii 1 I’Rf0 Fp 0R * ^ iplina Blologia reProduc iei msăminţăm 9 PREPARATOR, disciplina Patologie medicală, poz.IV/15;
1, 1 Î T ™ ar imr irr’ p T ’ P? 1 , • 3. CONFERENŢIAR, disciplina Anatomie si fiziologie animală,ÎL ASISTENT, disciplina Entomologie generala, Entomologie Anatomie>histolo^,embriologie,tehnologiispeciale,poz.I/1 1;
oz M r ’Entomol0gieagnC'Jltura.PiotecţiamaKmilorpnme, 4.ŞffLU(^ RI(di^
n^°* cTC'rcxTT' i- • i- tt^i • ^ • i -L: v - - Microbiologie sipatologie, Tehnici sanitar-veterinare,poz.I/14;,12 ASISTENT, disciplina Utilaje pentm mdustna a l , *
e ^ ’^ ce^tractorulu.,Practica, g ^EFLu CRĂRi;disciplinaBiofizicăşimeteorologie,Radtobiologie|poZ.lli/lJ, . Prartira nn7 TV/11 • • .
O.ASISTENT.disciplinaMaşinişiinstelaţiizootehnice.Tractoare ^ 2ooigienă, Legislaţia protecţiei mediului,
M S S d ^ i ^ S S e , Biochimie, Chimie anahtică, : de degradare a deşeurilor agricole, Protecţia muncii,
Chimie si biochimie, Chimie fizică si coloidală, poz.V/22; m>râAn AW«>'.i- • r *v « j15. ASISTEW, disciplinaToxicologie, Pratecţiainatenilorprime 8 j REPARATOR,discipltt]aAljn]entaîiaaniroalelordomestice,poz.
agricole, Practică, poz.DK20; \18 PRFPARATOR HiscinlmaMotnaresitractoare Practică nozlTT/ furaJelor< Cultura plantelor de cimp, Practica, poz. 11/23;
21 UK, disciplina Motoare şi tractoare, mctica,poz.iii/ ]2 PREPARAT0R( disciplina Informatică, Programare, poz.n/24;
19. PREPARATOR, disciplina Genetică, Practică, poz.IV/17; şi nutriţia animalelor, pereonalului didactic; ..... . .
20. PREPARATOR disciplina Botanică Practică[poz.IV/18; 14 • r t v> 1 • t ■ ■ 1 1 * îndeplinească condiţiile^ prevăzute de _^: . . r 14. PREPARATOR, disciplina Tehnologia creştem iepurilor, Legea privind Statutul Personalului Didactic din Romania,
- (577944) animatelor de blană şi vînatalui, Acvacultura, Practică, poz.HI/25; publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.l 58 din 16.07.1997.
10. PREPARATOR, disciplina Fiziopatologie, poz.IV/22.*** . ■
Persoanele care doresc să participe la concurs vor depune
cereri de înscriere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
veterinară Cluj-Napoca, str.Mănăştur nr.3, în termen de 30 zile
de la data publicării în Monitorul Oficial. ~
Cererea va fi însolită de următoarele acte:
- copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalentă,
de pe diploma de licenţă sau echivalentă, însoţite de foaia
matricolă, precum şi o adeverinţă doveditoare a vechimii în
muncă;
- diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare
postului, precum şi alte diplome sau titluri ştiinţifice şi academice,
după caz;‘
- Curriculum Vitae;
- lista lucrărilor publicate, însoţită de cîte un exemplar din
titlurile reprezentative;
- certificat de absolvire a departamentului pentru pregătirea
’i s
(T
lf
fr01
î
J
1
•
talM
(5â
măcov
Plai45Cras100100
(56;
tel/fax: 198814-194917
P p | | f ^
■ « ■ K l
ADEVĂRUL
Sotietate comercială
achiziţionează D E Ş E U R I
D E A L U M IN IU , C U P R U
ş i A L A M Ă i
Tel. 41-26-96.
ANIVERSARI,MULŢUMIRI
• Cu ocazia aniversării zilei de naştere precum şi a pensionării lui Kudor Istvan (Pityu) îi dorim
multă sănătate, fericire şi viaţă lungă. Cu drag soţia, fii Jancsi,
Attila, Levente, fiica Ibi,
ginerele Emil si nepoata Andi.
(595159)
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd teren 1750 mp preţ 20
DM negociabil, Hoia. Tel. 14- 60-36. (595201)
• Vînd acţiuni Ursus,
65.000 lei bucata. TeL 14- 89-67. (565701)
• Vînd fir PNA de
Botoşani diferite culori Str.
Cîmpului nr. 91. (595302)
- Managerul General al
SC REMARUL16 FEBRUARIE SA■cu sediul în Cluj-Napoca, ştr. Tudor Vladimirescu nr.2-4 convoacă ' ,
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor ;în dala de 11.12.1997, ora 14, la sediul societăţii
pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul.
Acţionarilor la data de 15.11.1997, cu următoarea
ORDINE DE Z I:1. Aprobarea studiului de restructurare;2. Diverse;în cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar,
a 2-a adunare va avea loc în data de 12.12.1997 în
acelaşi loc şi la aceeaşi oră. .
Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 064/436045 interior 120. 00372»
• Vînd baracă metalică în Poligon Mănăştur. Informaţii tel.
17-85-56 după ora 18. (565695)
• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92- 03. (565696)' ’
• Vînd sau închiriez gheretă comercială amenajată suprafaţă de 4x3,5. Vizibilă pe str. Fabricii nr. 147 în incinta PECO. Relaţii
pe str. Teleorman nr. 52 ap. 22.
(595292)
• Vîrtd turmă de oi. Tel. 17-
49-67.(595301)
• Ţăran vînd faină albă din
grîu Durum, bun la macaroane,
cornete şi alte specialităţi,
buletin de analiză 2050 Poliţia Sanitară, gluten 35,2 % ccnuşă
0,66 % substanţă uscată, 5 tone. Informaţii Ia tel. 19-29-89 ora 17. (595307)
• Vînd teren 10200 mp str.
Calea Baciului lîngă Peco pe şoseaua Cluj-Zalău front la stradă 73 m apă, gaz, curent. Tel. 15-24-92; 16-88-64 după ora
20.(595203)
• Vînd apartament 3
camere ultrafinisat, str. Năsăud, preţ 45.000 DM,
negociabil., Tel. 41-10-01.
(565713)
• Vînd apartament 2
camere mobilat etaj 1 garaj, telefon, tv cablu, Zorilor.
Informaţii la telefon 13-78- 46 orele 17-21. (594897)
• Vînd casă cu două
camere, bucătărie, baie, ocupabilă imediat. Str. Jean
Huss nr. 35 colţ cu Porţelanul Iris. (595198)
* Caut casă de cumpărat
în Grigorescu sau Zorilor.
TeL 19-05-73. (595205)
* Cumpăr apartament 2- 3 camere în Turda. Tel.
064-31-20-42; 094-56-71-64.
(595222)
• Vînd 2 camere str. Băisoara.
Tel. 19-43-11; 094-54-47-00. (565679)
• Vînd apartament 3 camere,
2 băi, etaj III, zonă bună în Oradea, complet renovat, 30.000
DM. Tel. 059/ 42-74-82. (114223A)
• Vînd casă nouă din cărămidă
270 mp. + curte 150 mp., zonă
bună în Oradea, şi pentru
privatizare, 100.000 DM. Tel.
059/42-74-82. (114223)
• Vînd casă 4 camere singur în curtc. Tel. 43-74-39 pînă la
ora 15 sau 43-26-41 după ora
15. (595191) „
• Cumpăr apartament 3
camere nefinisat, zona Mărăşti
(central) str. Dorobanţilor, Bucureşti. Ofer 70-75 milioane
Ici. Tel. 13-46-56. (595200)
• • Vînd apartament cu 3 camere în Mănăştur, ocupabil urgent. Tel, 17-51-74. (565682)
• Vînd apartament două
camere zonă ultracentrală. Tel. 16-14-01. (595223)
; • Cumpăr apartament 2 camere pe str. Padin, Gr. Alexandrescu, Peana. Tel. 16-
06-15 între orele 19-21.
(595272)
/ Vînd apartament 1 cameră în str. Garibaldi. Tel. 13-63-33.
(595273)
• Cumpăr apartament 4
camere fără intermediari, exclus Mănăştur. Tel. 41-41-25.
(595283)
• Vînd urgent casă Cojocna 1400 mp 46 milioane negociabil
lîngă şosea, apă în curte str.
Principală nr. 94. Informaţii la
tel. 19-29-89 după ora 17.
(595308) .
• Cumpăr 3-4 camere. Ofer 93 milioane. Tel. 41-16-69.
(595314)
• Vînd o baracă din lemn 2x3 mp demontabilă în stare bună! Giiău nr. 1113 tel. 146. (595336)
Sfîrşitul anului-perioadă excelentă pentru
cumpărarea de orice tip de maşinisecond-hand din Olanda prin“AUTOBENELUX”Asigurăm vize, asigurări medicale, transport, ghid. Sunaţi şl vă veţi convinge:
0 1 / 2 1 1 3 5 3 6 , 1
0 1 / 2 1 0 0 0 6 4 . «
JfTJ JTlGaranţie 3 luni
• Vînd IFA LW50 staul\
bună. TeL 15-54-07; 15-77 / ) 66. (595064) ^
• Cumpăr Dacia 1310,
Tel. 13-55-41. (565645)
• Vînd Oltcit 12 TRS,
1300 cmc, gri metalizat, ai
fabricaţie 1993, 23.500 km
stare perfectă. Preţ 17
milioane Iei TeL 14-78-3!
între orele 17-22. (000100)
• Vînd Dacia 1400 di#
1995. Tel. 18-88-01 dupi
ora 15. (565670)
v Vînd VW Transporter,
neînmatriculat, în stare de
funcţionare. TeL 14-89-67.
(565703) -
în România.
1 Vînd Ford Orion 1990,1,î
diesel vama achitată, reccnt aJiî în tară, impecabil. Tel. 16-594:
sau 092-26-92-50. Pret 830C
DM. (565693)
• Vînd Dacia 1100 stare buci
Pret 3.400.000. lei. Tel. 14-S>
75 (565706)
• Vînd Dacia 0 km. Tel. 0^
■53-57-99 (595140)
• Vînd Dacia 13QP- M 62-86. (595244)
- • Vînd Dacia 1300 an 19& 58.000 km, preţ 14 milioane.
ţigle vechi 2000 bucăţi şi oz* baie. Tel. 14-44-46. (595245)
• Vînd Dacia 1310 an
carte identitate, verifi^ tehnică, preţ avantajos. Tel Ij*
25-53. (595265)
• Cumpăr bloc motor D®1 1400 cmc Vînd 2 cauciucuri
radiale 900x20 Informaţii OP CP 420 Cluj-N. (595313)
• Vînd canapca. TcL l ^
86. (595256)
• Vînd un telefon tno
•«
finisapari
sau
to22-6!
19
19-:
Op,
Mâi
Tăb06 (
iei,
*paiGrig
19-0;
t®ier(
Gheoi
»J1(
Siemens S4 nou, preţ acccpi Tel; 14-77-23 (565675)
itabi
n
(» 1
■fac^plal
' I,^crj te v
c
(«520
1 Dtiobilai
.(59
[a d e v ă r u lde Clm PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbalâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:
luni-vineri 8-16; (cl/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-l<; (el/fax 21-60-75. ' miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 9
w m x m i GHINION. NOROC cu ...
O fe rta s p e c ia l ă a z i a r u l u i
• în conformitate cu Legea nr. • SC Măriuţa SRL angajează
137/ 1995 SC Ikeesz anunţă bucătari, vînzători, cofetari,
începerea demersurilor .pentru patiseri, femei de serviciu cuobţinerea autorizaţiei de mediu pregătirea corespunzătoare.
PIERDERI
preţul abonamentelor la ziarul ADEVĂRUL DE CLUJ
R Â M l N E l N E S C H I M B A T I I
1 3 .0 0 0 lei/lună
Moldovan Maria pierdutpentru obiectivul brutărie, situat Angajează nunţi pe anul următor certificat de acţionar cu seriaîn satul Gheorgheni nr. 225. la preţuri negociabile. Informaţii nr.7856507 eliberat de SC
Eventualele sesizări, sugestii şi tel. 41-51-09 B-dul Muncii nr. Casirom SA Turda. îl declar nul.reclamaţii numai pentru factorii 69. (595311) (342961)"
de mediu se vor depune la sediul • Smălţuim casă baie. Tel. 15- • Moldovan Vaier pierdut.
APM Cluj, Calea Dorobanţilor 52-16. (595320) . certificat de acţionar cu seria
nr. 99. (565705) : Angajăm vînzătoare. nr.7856511 eliberat de SC
• In conformitate cu Legea nr. Informaţii str. Bucium f. n. capăt Casirom SA Turda. îl declarnul..:
137/ 1995 Gaspar Vasile anunţă linie 29. (595329) (342960)
începerea demersurilor pentru . Firmă română-canadiană * Moldovan Nelu pierdut
obţinerea acordului de mediuangajează persoane* serioase certificat de acţionar cu seriapentru atelier de tîmplărie, dinamice /şi dornice de nr.785068| eliberat de SC :
comuna Baciu str. Nouă nr. 662. promovare în domeniul Casirom SA Turda. îl declar nul/Eventualele sesizări, sugestii marketing direct. Salariu (342956)
numai pentru factorii de m ^ iu 1000 000/lună Ţel. 094-81-03- • SC Danicris SRL cu sediulse vor depune la sediul APM 92 (595337)Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(565712) '
• Firmă particulară angajează
agent(ă) comisionar, conducător • Ofer împrumut. Tel. 17-03 auto, gestionar. Informaţii str. 09. (565671) -Paris nr. 40. (595146)
.Cereţi p o ş ta ş u lu i « l i" z o n a î n c a re lo c u i ţ i s ă v ă f a c ă u n a b o n a m e n t .
( ^ F * P E L O C ! P e n t r u c ă a re c h i t a n ţ ie r u l l a e l! !
• Vînd boxe tip Phiton 500 W • închiriez apartament 2 • Nou în România! 15% profit • Salarii de excepţie!
CDplayer Philips şi amplificator camere, mobilat, telefon, cu zilnici Companie vînzărr directe Librăriile . Ved angajează
Technics 75 Wx2. Infoimaţii la'garaj în Zorilor, pe valută. Tel. vă garantează comisioane vînzător carte la standuri stradale
lei. 31-19-34 Turda. (595229) 18-68-91. (595326) maxime; Fără concurenţă! cu carte de muncă. Solicităm
’• Vînd mobilier, televizor, • închiriez o cameră pentru Sunaţi şi cîştigaţi între 50.000- studii medii şi garanţii (giranţi),
frigider şi altele,"urgent. Zilnic două eleve. Tel. 14-26-83. 150.000 lei zilnic. Tel. 064/15- Tel. 19-24-08 între orele 10-14.
• Ofer împrumut DM.
TeL 41-18-86. (595266)
10-18 str. IIC Brătianu nr. (595331)
33 ap. 1. (595275)
1 Vînd set vase Zeptter
Junior 800 DM. TeL 16-34-
17 după ora 20. (595291)
• Caut de închiriat
garsonieră. Tel. 18-88-01.
(565669)
1-8'
0
l.l>
19»Offliaztf
45)l9Siicirf
ll>
]3CU
ucu"
OP 1
&
nobîjtibi
Vînd haină de blană vizon, talia 42-44, croi clasic.
Mbnnatii la tel. 092-35-21-90.(565709)
Vînd subă deosebită, mărimea 50 -52, 500.000 lei; (595315)
covor persan 3x2,1.000.000 lei;
plapumă de lînă ffcţă de mătase, ________
450.000 lei ; pompă de apă rasească 750.000 lei; butoi nou 100 litri, 200.000 lei si 50 litri,100.000 lei. Tel. 42-69-38.(565711): ;
• Caut chirie 2 camere,
nemobilate, Gheorgheni.
Tel. 14-26-18. (595247)
92-03. (565644) , ? 1 ; . • (595239) ■
• Asociaţia de locatari . • Angajăm muncitori Ia d
str.Horea 42-46 _ angajează fabrică de sticlărie din Ungaria,
urgent fochist. (A) Informaţii la tel. 064-41-47-31.
• Numitul Roman Ioan înscris (595254)
în CF nr.2404 Dej, sau • în conformitate cu Legea nr.
• Familie română cântăm
pensionară fără obligaţii
care vorbeşte fluent ungureşte sau germană
pentru îngrijire copil de doi
ani şi menaj uşor. TeL 14-
05-93 după ora 16,
in comuna Viişoara nr.856.
anunţă pierderea codului fiscal :
nr.2895913. îl declar nul.(342958)
• SC Cazanul de Ţuică Vulturul SRL cu sediul în,
comuna Viişoara nr.851 anunţă
pierderea codului - fiscal
nr.210851. îl declar nul.
(342959) ’■ .
• • SC Raid SRL pierdut
chitanţe fiscale de la nr. 615551- 615650 si aviz de însoţire a
mărfii nr.’ 175951-176000. Se(595333)
• Caut menajeră tînără fără declară nu*e (565691)
obligaţii (cazare). Tel. 43-06-44. * Pierdut carte identitate a(595318) autovehiculului cu nr. CJ-03-
• Caut chirie 2 camere
nemobilat. Tel. 43-05-37.
DIVERSE
SCHIMBURI DE * LOCUINŢĂ
Schimb apartament 4 camere finisat etaj 1 Grigorescu cu apartament 2 camere Grigorescu
sau Mănăştur confort 1 plus diferenţa. Informaţii la tel. 17- 22-68 orele 17-22. (595277)
ÎNCHIRIERIIntermediem chirii. TeL
19-09-28. (564667)
• Caut chirie urgent TeL 1946-18.(595345) .
• închiriez 4 camere 100 mp. şi teren 450 mp. Str. Mârâşeşti nr. 29. (565663)
' Dau în chirie 3 camere a str. Fabricii nr. 123 lîngă
Tăbăcârie Tel. 018-62-38- « Cinj. (565690)
' Tineri căsătoriţi căutăm
de închiriat garsonieră sau
’partament cu telefon în
Grigorescu. TeL 18-77-36; 19-05-73. (595204)
• Angajăm urgent brutari
cu experienţă. TeL 42-53-
48. (565668)
• Angajez operator pentru evidenţă primară.
.Tel. 41-09-63. (565702)
• ’*Angajez şofer pe
autocamion IFA. Tel. 15-
54-07; 15-77-66. (565721)
• Angajăm măcelari
tranşatori. Tel. 26-52-60;
26-52-61; 26-52-62.
(595028)
• Gata cu frigul, cîştigaţi
căldură! Etanşăm orice tip
de uşi şi ferestre-contra
frigului, apei, v întulu i,
prafului şi a zgomotului cu
garn ituri din cauciuc pentru termoizolare.
Execuţie rapidă şi calitate
garantată 10 ani! Tel. 13-
13-63 sau teL 094-50-70-87.
(595168).
• SC Aydin SRL str. 21
Decembrie nr. 137
angajează: păţiseră,
bucătar, brutari şi chelneri
cu calificare şi băieţi pentru
brutărie necalificaţi. Informaţii Ia tel. 41-34-57
sau 41-30-34. (595268)
• Societate de valori
mobiliare (acţiuni) caută
spaţiu ultra central pentru birou în Huedin. TeL 24-31-
42; 43-35-21. (595305)
* SC Napoconf angajează
croitorese pentru producţie
export şi şef brigadă. TeL
42-57-56.(595332)
' Dau în chirie apartament trei
ţ®iere mobilat si garaj în cartier
“Vgheni. Tel. 23-15-13.(«108) .
' închiriez apartament 2 mobilat, plata în valută.
* 17-87-65 orele 10-13 si 17- (595154)
( ' Dau în chirie apartament T a central pentru pretenţioşi
^ plata anticipat. Tel. 094-50- • Angajăm 2 zidari şi
■4® (595179) pensionari cu sau fără carte de
' închiricz apartament una muncă şi 4 muncitori
ccntral, mobilat, încălzire necalificaţi. Informaţii tel. 17- vizibil 26 noiembrie 1997 85-56 după ora 18 (565694)
^ 14-93-35. • . “Perpetuum “angajează **) secretară cu experienţă,
Dau în chirie apartament cunoştinţe operare calculator şi
cu telefon. Tel. 15-52- engleză Telefon . 19-97-58. 1595238) v ; . (565704)
Turc Pavel vă rog să Se declară nulă. (565715)
moştenitorii acestuia sînt citati la 137/ 1995 SC Eximtur SA contacteze pe Donald Nelson str. . * SC Partias Com SRL pierdutJudecătoria Dej în data de anunţă începerea demersurilor Pasteur nr. 24 ap. 31. Tel. 12- carte de identitate a vehiculului
26.11.1997, în calitate de pîrîţi pentru obţinerea autorizaţie de 79-33. Vâ mulţumesc. (595230) declara nula.
în 'dosar nr.2871/1997 al mediu pentru obiectivul • în conformitate cu Legea nr. (565716)Judecătoriei Dej. (114229) x “Agenţie de Turism”, situat în 137/ 1995 Moldovean Cornel • Pierdut carnet de sănătate pe
• în conformitate cu Legea Cluj-Napoca str. Andrei* Şaguna anunţă începerea demersurilor numele Szilagyi Elisabeta. II
nr. 137/1995 Cecălăcean Ioan nr. 34-36. Eventualele sesizări şi pentru obţinerea acordului de dcclar nul. (565720)
anunţă începerea demersurilor sugestii numai pentru factorii de mediu pentru obiectivul • Pierdut carte identitate Ford
pentru obţinerea acordului de mediu se vor depune la sediul copertine situat în Cluj-Napoca Escort 7 Cj 7415.0 declar nulă.
mediu pentru obiectivul anexe APM Cluj Calea Dorobanţilor str. Avram Iancu nr. 17. (595246) >
exploatare agricolă situat în nr. 99. (595260) ‘ Eventualele sesizări şi sugestii • Pierdut adeverinţă Legea 18
Cheia, comuna Mihai Viteazu. • Angajez vînzători (băieţi), numai pentru factorii de mediu pe numele Varadi Martin. O
Eventualele sugestii şi Tel. 14-50-40 între orele 20-22. se vor depune la sediul APM declar nulă. (595255)
reclamaţii, numai pentru factorii (595276); ; 'Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. . Pierdut legitimaţie de
de mediu, vor fi depuse la sediul • Regionala CFR Cluj anunţă (595248) . - serviciu Terapia pe numele Pop j
APM Cluj, Calea Dorobanţilor că datorită unor lucrări în • în conformitate cu Legea nr. Nicolae. O declar nulă. (595258)
■ nr.99. (342957) ţ - perioada 1-15 decembrie 1997, 137/1995 Moga Bogdan anunţa ■ pjgrdut certificat acţionar pe
• îri conformitate cu "Legea Trenul 632 pe distanţa Oradea-: începerea demersurilor pentru nUmele Fărăgău Lucreţik la: nr. 137/1995 Pop Maria anunţă Cluj se anulează şi va circula obţinerea acordului de mediu Societatea Agricolă SC
începerea demersurilor pentru Trenul 636 cu plecare din Staţia pentru obiectivul amplasarea Agroindustriala SA Cluj-
obţinerea autorizaţiei de mediu Oradea la ora 9,38, sosire în Cluj" unui garaj în Cluj-Napoca str. Napoca. îl declar nul. (595261)
pentru obiectivul locuinţă la ora 12,50 şi plecare din Cluj Gîrbău f. n. Eventualele sesizări , 0 ^ ^ Reformată Liteni DsţP+E, situat în Ocna-Dcj, spre Bucureşti Ja ora,14,27. şi sugestii numai pentru factorii anuntă ierderea flscal.
str.Zmeurei nr.4. Eventualele (595282) de mediu se vor depune la sediul Se denkră tini (595962V sesizări şi sugestii, numai pentru • în conformitate cu Legea nr. APM Cluj Calea Dorobanţilor
factorii de mediu, se vor depune 137/ 1995 SC “Panimed Exim” nr. 99. (595253)
Se declară nul. (595262)
Biserica Reformată Iara
la sediul APM Cluj, Calea SRL anunţă începerea • In conformitate cu Legea nr.anunţă pierderea codului fiscal.
Dorobanţilor nr.99. (342867) demersurilor pentru obţinerea 137/ 1995 Şandru Virgil anunţă Se declară nul. (595263)
• SC Energoutilaj SA acordului de mediu* pentru începerea demersurilor pentru • Pierdut carmt de stiraent pe
Bucureşti Filiala Cluj str. Uzinei obiectivul amenajare cabinete obţinerea acordului de mediu line le Halasz uyorgy. 11 declar
Electrice nr. 4 organizează medicale, cu sediul situat în Cluj pentru extindere construcţie în nul. (595279)
concurs pentru ocuparea str. Memorandumului nr. 18 ap. Cluj-Napoca str. C. Porumbescu * Pierdut carnet de sănătate pepostului de impegat auto- 5. Eventualele sesizări şi sugestii nr. 30. Eventualele sesizări şi numele Fancsali Margareta. îl
responsabil mijloace fixe în data numai pentru factorii de mediu sugestii numai pentru factorii de declar,nul. (595297)
de 03 decembrie 1997 ora 10.‘ se vor depune la sediul APM mediu se vor depune la sediul • Pterdut certificat de
Relaţii la tel. 19-48-94. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. APM Cluj Calea Dorobanţilor înmatriculare Mitsubishi Colt îl(595298) \ . (595285) ' ; nr. 99, (595281) declar nul. (595303)
M O B I L AMAGAZINUL «CENTRAL”
Str.Gh.Doja nr.22-26% V 4 Â f E O F - & R
O HOLURI de piele şi de pluş, fixe şi extensibile O BIBLIOTECI Calypso, Bamberg,Ereiburg, Casablanca
O HOLURI şi SUFRAGERII Renaştere spaniolă, i ■ >■ Gioconda Lux
O DORMITOARE Mona-Lisa, Renaştere Spaniolă,Verona
V I Z I T A T M R A I O N U l î l D E x M O B I L A
10miercuri.26 noiembrie 1997 PUBLICITATE ÎCXUJ-NATOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;leVIax 19-73-04; Sl3BREDACŢIAT(fKI)A:s
i luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SliltREDACŢIA DEJ: luni-vineri *-16; tel/lax 21-60-75.1
ADEVÂRUtde Ciul" • Pierdut cod fiscal nr. 2890452 al SC Alimentaţie
Publică Mâdy SRE. Se declară nul. (595309) .
• Pierdut carnet de student pe
numele BoancăRareş. îl declar
nul. (595310) ‘
• Pierdut legitimaţie de student pe .numele Jloşca
Cristian Tomică loan. O declar nulă. (595322)
DECESE COMEMORĂRI• Cu mare durere
sufletească, anunţăm
încetarea din viaţă a celui care a fost tată, socru şi
bunic RUS N ICOLAE GUŞTI din Fundătura Nu te vom uita niciodată.
Lolica, Mircea şi Andrei. (565685)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea
din viaţă a celui care a fost tată, socru şi bunic RUS NICOLAE GUŞTI. Te vom
păstra mereu în inimile
noastre. Guşti, Livia şi Tudor. (565686) ,
• Cu sunetele pline de durere, anunţăm încetarea
din viaţă a dragului nostru soţ, tată şi socru RUS
NICOLAE GUŞTI, 65 ani. înmormîntarea va avea loc
joi, 27 noiembrie 1997, în localitatea Fundătura nr.
238. Soţia Reghina, fiul Marius şi nora Dana (565687)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din
viaţă a scumpei, noastre mame, soacre şi bunici
CHIORAN FLORICA . Dragostea şi bunătatea ei o
vom păstra în sufletele noastre. Dumnezeu să o
odihnească în pace! Serviciul religios va avea loc
miercuri, 26 noiembrie, ora 12, în comuna Floreşti. Familia îndurerată. (565707)
• Sîntem alături de doamna director economic
Potra Eugenia în marea durere pricinuită de decesul
mamei iubite. Colegii de Iş
Financiar-Contabilitate Mucart. (A)
• Sîntem alături de tine,
Diana în aceste clipe grele
prilejuite de trecerea în nefiinţă a tatălui tău,
distinsul om de ştiinţă M llIA I ŞERBAN. Colegii de la IPA. (A)
• Sincere condoleanţe distinsului prof. Sergiu
Duca pentru pierderea suferită. Distinsei doamne
DUCA veşnică odihnă.
Familia prof. dr.Rotaru Alex. (O)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm moartea
fulgerătoare a scumpului nostru soţ, tată şi bunic
PODOABA» PAVEL în vîrstă de 59 de ani.
fnmormîntarea va avea Ioc joi 27 noiembrie 1997 la
orele 14 în capela Cimitirului central Te vom
păstra mereu în su/let! Soţia
Ana, copii Lucia şi Dan cu
familiile lor. (595249)
SC Napochim SA este
alături de prof. dr. Sergiu
Duca la marea durere pricinuită de dcccsul soţiei sale. Sincere condoleanţe. (565692)
• Cu inima îndurerată anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic VANCA ALEXANDRU, Ia vîrstă de 92 ani. Înmormîntarea va
avea' loc miercuri 26 noiembrie 1997 orele 13 în Cimitirul Mănăştur, Capela veche. Familia. (595278)
• Cu adîncă durere
anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată,
socru, bunic M IH Ă ILĂ PETRE în vîrstă de 71 anL Înmormîntarea va avea loc în ziua de joi 27‘noiembrie
ora 12 de la Capela Cim itirului central. Odihnească-se în pace. Familia îndoliată. (595296)
• Cu durere ne despărţim
de draga noastră soacră şi bunică CICOŞ ANA Înmormîntarea joi 27
noiembrie orele 13 în Someşeni. Familiaîndurerată. (595519)
* Cu inima zdrobită de
durere aducem la cunoştinţa rudeniilor şi
tuturor cunoscuţilor că iubitul soţ, tată, bunic K R E JC IK RUDOLF a încetat din viaţă în ziua de
24 noiembrie 1997 în etate de 72 ani. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate
spre veşnică odihnă Ia Cimitirul central în ziua de27 noiembrie ora 13.
Familia întristată. (595323)
• Cu mare durere în suflet anunţ încetarea
fulgerătoare din viaţă a celui mai iubit soţ Profesor
Doctor Inginer NAGY KAROLY la vîrstă de 56
anL Dispariţia lui îmi lasă
un gol în suflet pe vecie. U t ultim omagiu în,memoria
celui decedat va fi în data de 28 noiembrie 1997 orele
12 pe tejasa C im itiru lui
CentraL Înmormîntarea va avea loc în aceeaşi zi la orele
13 în C im itirul central. Soţia îndurerată. (595338)
• Cu durere în suflet dar
şi cu speranţa revederii, familia anunţă plecarea
dintre noi a celui ce a fost ŞANDRU IOAN MIHAI, 34 de ani. Înmormîntarea va avea Ioirjoi 27 noiembrie
1997, orele 14, la Capela
veche a C im itiru lu i Mănăştur. La revedere
iubitul nostru. (595346)
■ Un ultim omagiu celui care a fost RUS NICOLAE
GUŞTI. Dumnezeu să te
odihnească în pace! Cuscri Gh iran Liviu şi Sabina din Iclod. (565683)
Sîntem alături de Livia
şi Gustic la durerea
pricinuită de moartea
socrului şi tatălu i RUS
AUGUSTIN N ICOLAE. Nelu, Corina şi Vasile cu familiile. (565684)
■ Deplîngem prematura despărţire de bunul nostru
prieten CAROL NAGY
(KARCSI). Sîntem alături de Marika, de îndurerata familie. Familia Oprean D.
(565697)
• Colectivul C linicii Chirurgicale I Ciuj-Napoca exprimă compasiune şi
sincere condoleanţe D-lui Prof. Dr. Sergiu Duca greu
încercat în aceste momente
la deccsul iubitei sale soţii
NELLY. (595289)
• Sîntem alături de
colegul nostru Dan Drăgan
în clipele grele ale pierderii bunicii dragL Colegii de la DTC C lu j Serviciul
contabilitate şi financiar.
(595257) -
• Exprimăm sincere
condoleanţe şi întreaga
noastră compasiune
profesorului dr. Sergiu
Duca, la dureroasa
despărţire de iubita sa soţie. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia prof. dr. A. Andercou. (565698)
> Colectivul Clinicii Chirurgicale II participă Ia
durerea prof. dr. Sergiu
Duca în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a distinsei sale soţii.
Sincere condoleanţe.
(565699)
• Un pios omagiu celui
care a fost dragul nostru
cumnat PODOABĂ PAVEL. Odihnească-se în pace! Familia Popescu.(565700)
* . Sîntem alături de familia Şerban în greaua
pierdere suferită prin
dispariţia lui NENEA PICU. Sincere condoleanţe
din partea familiilor
Bibolar şi Moldovan.
(565710) : ,
• Un ultim omagiu
distinsului prof. dr. , ing. NAGY KAROLY. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Catedrei
Management şi Ingineria Sistemelor, Universitatea Tehnică din Ciuj-Napoca.
(565714)
• Lacrim i şi flori la
trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celei mai iubite şi
apropiate prietene PIRI FARKAS. Un ultim omagiu
sufletului ei cald şi generos.
Sincere condoleanţe familiei. Ligia Pop.(565717)
• Colectivul Institutului
de Speologie “Emil Racoviţâ” din CIuj, anunţă
cu durere încetarea din viaţă, după q îndelungată şi
grea suferinţă, a celui care a fost ing. MIHAI (PICU)
ŞERBAN, om deosebit atît în activitatea profesională,
cît şi în relaţiile cu cei din
jurul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace.(565718)
• Sîntem alături de colega noastră profesoara Nagy Patricia, în marea durere pricinuită de moartea
soţului drag. Colegii de la
Liceul de Informatică.(565719)
• Colectivul Catedrei Maşini-Unelte şi Roboţi
Industriali îşi exprimă cu
adîncă durere regretnl
pentru moartea prematură
a colegului nostru prof. dr.
ing. NAGY KAROLY.
Dascăl a multor generaţii de
studenţi, om de ştiinţă cu rezultate, meritorii, a
pregnat , ' semnificativ
m o d e r n i z a r e a
învăţăm întului de
specialitate tehnic clujean.
Condoleanţe familiei îndoliate. (565722)
• Sîntem alături de
familia Pâhuţă în aceste momente grele. Erzsi, Alina
şi Luci. (595250)
• Sincere condoleanţe
domnului profesor doctor
Sergiu Duca la pierderea iubitei sale. soţii. Familia
doctor Olimpia şi Octavian Chira. (595252)
• Cu durere în suflet ne
despărţim de fratele,
cumnatul, unchiul nostru
PODOABĂ PAVEL, plecat
prea devreme dintre, noi.
Dumnezeu să-I odihnească.
Fratele Vasile, nepoţii Radu şi Cornelia cu familiile. (595259)
• Cu tristeţe ne despărţim
de scumpa noastră mamă, soacră şi bunică TRIPON LUCREŢIA. Odihnă
veşnică. Fiul Gavril cu familia. (595264) >
• Sîntem alături de colegii
noştri Vanca Alexandru şi
Viorica în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălu i drag
Sincere condoleanţe. Colegii de la Dacia Service Cluj I. (595267)
• împărtăşim durerea dL prof. dr. Sergiu Duca şi
sîntem alături în momentele grele prin care trece
datorită pierderii soţiei dragi. Sincere condoleanţe.
Colectivul Clinicii
Medicană II UMF. (595271)
• Sincere condoleanţe
doamnei Eva . Ilarşa la trecerea în nefiinţă a tatălui
drag. Colegii Serviciului Desfacere Transport “Unirea”. (595280)
• Sincere condoleanţe şi
întreaga noastrăcompasiune D-lui Prof. Dr..
Sergiu Duca în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă1 a distinsei sale soţiL Familia
Dr. Georoceanu. (595284)
• Sincerele şi îndoliatele
noastre condoleanţe
profesorului dr. Sergiu
Duca la pierderea mult iubitei sale soţii. Familia
Nicolae Turdeanu. (595286)
• Sîntem alături de Dl. Prof. Dr. Sergiu Duca greu
încercat prin trecerea în eternitate a iubitei sale soţii NELLY şi exprimăm sincere condoleanţe.
Dumnezeu sa o odihnească. Puşa şi Nelu M ihuţ.
(595287)
• "G îudnri pioase celei plecate în veşnicie, sincere .condoleanţe şi întreaga
compasiune domnului profesor doctor Sergiu
Duca -pentru greaua pierdere suferită. Dr. Chirileanu Constanţa şi familia Dr. Hurubeanu C.
(595293)
• Un gînd de alinare D-lui Prof. Dr. Duca Sergiu şi un pios omagiu iubitei
sale soţii NELLY dispărută prematur dintre noi. Conf.
Dr. Ovidiu PerenL (595290)
* Un ultim omagiu celui care a fost dragul nostru
frate, cumnat şi unchi PODOABĂ PAVEL. Sora
Crişan Mărioara cu familia.(595294)
* Sîntem alături de d-na dir. economic Eugenia
Potra la decesul mamei sale dragi şi transmitem sincere
condoleanţe familiei
îndoliate. Colectivul TESA
Mucart. (595324)
• Un ultim omagiu la
trecerea în nefiinţă a
fratelui, cumnatului şi unchiului PODOABĂ PAVEL. Fratele Podoabă
Vasile cu familia. (595295)
• Sincere condoleanţe şi
întreaga compasiune
colegului Prof. Dr. Duca
Sergiu pentru trecerea în
nefiinţă a scumpei sale soţii
CORNELIA. Dumnezeu s-o
primească şi s-o odihnească în pace. Prof. Dr. Funăriu
Gheorghe. (595288)
• Cu sufletul îndurerat
sîntem alături de colegul şi
prietenul nostru profesor universitar Dr. Sergiu Duca
în marea durere Ia trecerea
în eternitate a soţiei dragL Fam ilia Prof. Dr.
Grigorescu Sido. (595299),
• Sîntem alături de Prof.
Dr. Sergiu Duca în aceste clipe de grea încercare lâ pierderea soţiei tlragi.
Colectivul Clinicii Pediatrie
1.(595300) '
• Ne luăm rămas bun de
la cea care rămîne buna
SANDA şi ne rugăm
Domnului Dumnezeu
pentru mîntnirea ei. Dan,
Gabriela, Teodora, Simion.
Dormi în pace bună dragă. (595304)
• Sîntem alături de Prof.
Dr. S. Duca în marea durere cauzată de pierderea
soţiei. Catedra de Anatomie şi Embriologie UMF Cluj. (595312) •
• Sîntem alături de
prietena noastră Porumbiţa şi suferim alături de ea în
urma pierderii mamei sale dragi. Silvia, Ani şi Lenuţa.(595316) •
* Sîntem alături de
colegul nostru ing.
Chiorean Doru în marea
durere pricinuită de moartea marnei Sincere
condoleanţe. Colegii din
Secţia Prelucrare SC
Fimaro SA Ciuj-Napoca.(595317)
• Cu inimile în doliu, cu
ochii în lacrimi, Ia despărţirea vremelnică de dragul nostru coleg MIHAI
ŞANDRU, profesorii de la Liceul Creştin Emanuel, ne
rugăm ca Dumnezeu să
mîngîie familia în aceste
tragice împrejurări. Ne rămîne speranţa revederii
într-un loc unde nu vor mai fi avalanşe, lacrimi moarte. (595321)
• In aceste momente grele pentru familie, împărtăşim
durerea colegei noastre ing.
Rodica Custură. Grupul
Şcolar de Industrie
Alimentară. (595325)
* Consiliul Facultăţii
Construcţii de Maşini din cadrul UTC-N anunţă cu
durere dispariţia prematură
a celui care a fost distinsul
Pror. Dr. Ing. KAROLY
NAGY şi adresează sincere
condoleanţe familiei
îndoliate. Decesul domniei sale este o grea pierdere
pentru corpul profesoral şi
studenţii facultăţii noastre.
(595327)
• Sîntem alături de
familia Ţibrea în aceste
momente grele. Sincere
condoleanţe. Doru şi Floriţa. (595334)
• Sîntem alături j, coiegui nostru Prof, Dr.L
V iorel Handra-Luca j, marea durere pricinuită J,
trecerea în nefiinţă a mann, dragi. Sincere condolta
familiei îndoliate. Consilii
Facultăţii Construcţii Maşini (595328)
• Sincere condoleanţe
întreaga Doasltjcompasiune familiei Găzdi.
în aceste momente cumplit
Familia Pruncuţ. (595335)
• Omenia şi generozilaii, sa i-au veşnicit un
luminos în sufletele noastit
Fie-i, lui P ICU ŞERB.y
ţărîna uşoară. ' Sincen condoleanţe fami|j(j
îndoliate. 'Familia Prof
Pompei Cocean. (59533!!)
Sîntem alături di colegul nostru Prot Dr.ljţ
Handra-Luca Viorel marea durere pricinuita 4
moartea mamei driji
Sincere _condoleai|i familiei. Colectivul Catedra
Organe de Maşini |i
Tribologie Universitate Tehnică (595340)
• Sîntem alături de Prii
Univ. Dr. Sergiu -Duca ii marea durere pe carii
trăieşte în aceste zile cîndi
desparte de draga-i soţii
Ana şi Ion Huţam (595341)
• Cu inimile zdrobiţi ii
durere anunţăm încetară din viaţă a celei care a foi
mamă, soacră şi bunid TRIPON LUCREŢIA Fii
loan cu soţia Ana şi fa Roxana. (595342)
; > Sîntem alături şi.Nicoleta Ia decesul sojul»
şi tatălui drag GOGU.Fiii Ovid iu , Mariana p
Carmen. (595343)
• Un ultim omagii regretatei noaste
profesoare , FARM PIROSKA. Colectivul clase
X II D Seral-Liceul “Brass
SamueP. (595344)
* Sîntem alături
colegul nostru MiU® Petru V irg il în dure»
pric inuită de disparif»
tatălui drag. Colegii RA Apele Române 1
Cluj. (595347)
• Se împlinesc 7 anii cînd a plecat dintre i
ANCA ALMĂŞANU. < care am " iubit-o o « pomeni şi ne vom nP
pentru că joi 27 noiem ora 17,30 va aveai* comemorarea la CatednJ
Sfinţii Petru şi Pf; (Mănăştur, Catedrală11
construcţie). Soţul (595£
? Mulţumim tuturor «I*
care aii fost alături de'*
cu prezenţa, flori f
telegrame,. în marea datfj
pricinuită de moartea
care a fost scumpa
mamă şi bunică BAG;.
ANA , din Cojocnaţărîna uşoară! Fan»'8
Mocanu Octavian ţi ‘' ,l
(565689)____ il $
• Mulţumim tuturor^ I
care au fost alături ij* în marea durere prici1111
de moartea dragei
mame, BAGYO Cojocna. Dumnezeu ®
odihnească în pace! Fa® Bagyo loan, Aleia»j>r
Eugen şi Emil (565OT,
7 ÎD E V A r t iJ i -r l e c i m -—
miercuri, 26 noiembrie 1997 3 2
\
p ro fe s o ru l m m miM im
UCMlffA C i „111RSITATM”CS Universitatea” a riscal p înă în u ltim ul moment să
râmînă fară preşedinte. în cele din urmă, poate contrar voinţei
lui domnul profesor Constantin Bengeanu a fost reconfirmat
m funcţia de preşedinte cu scorul de 38 de voturi din tot atitea
prezente” si din 41 posibile. Alegerile pentru nou l preşedinte
Ia avut sf ele „cîntecuf lor. Data lim ită pentru depunerea
candidaturilor fusese stabilită pentru 17 noiembrie, dar nici un
dosar nu apăruse pînă atunci pe biroul secretariatului clubului
sportiv „Universitatea”, drept pentru care termenul s-a prelungit -x
pînă pe"24 noiembrie. Mai mult decît atît, candidaturile ar fi
fost acceptate, în situaţia ipotetică că acestea ar fi apărut în
cele din urmă, pînă la ora începerii Adunării generale. Nu
s-a întîmplat însă acest lucru, astfel că după darea de seamă
a preşedintelui clubului Constantin Bengeanu, la propunerea
domnului Gheorghe Rom an, sta ff-u l c lu b u lu i sportiv
„Universitatea” nu a suferit nici o modificare. Deci, preşedinte
'profesor Constantin Bengeanu şi vicepreşedinte - loan Banda.
Va fi însă foarte greu pentru cei doi, C.S. "Universitatea"
confruntîndu-se cu mari probleme financiare.
N-ar fi fost însă uşor pentru nimeni altcineva.
Nu putem, însă, trcce peste darea de seamă a domnului
Constantin Bengeanu, care. a cuprins perioada 1994 - 1997.
S-au evidenţiat rezultatele secţiilor de atletism, baschet feminin
şi masculin, handbal feminin şi masculin, volei feminin şi
masculin, rugbi, judo, tir, tenis de cîmp şi (nu este nici o
glumă!) scrabble. Anul de v îrf a fost indiscutabil 1995 şi
explicaţia ne apare cît se poate de logică, sponsori foarte
puternici implicîndu-se serios în susţinerea financiară a cîtorva
secţii. S-au obţinut atunci rezultate care personal mă îndoiesc
câ vor putea fi reeditate, drept pentru care efortul acestor
sponsori ar fi trebuit recunoscutei apreciat. Departe de’ acest,
lucru, fostul şi actualul preşedinte Constantin Bengeanu a
minimalizat meritul acestora pentru că, din varii motive, aceştia
nu-şi mai permit sau nu mai vor să sponsorizeze în continuare
aceste secţii din cadrul clubului sportiv' „Universitatea” . Se
uită poate de contextul economic cu care se confruntă societatea
românească în general şi fenomenul sportiv românesc în special,'
dar în mod sigur încă nu se percepe faptul că un sponsor nu
are numai obligaţii, ci şi drepturi.
După anul de graţie 1995, a unnat un recul în privinţa
rezultatelor, a performanţelor. „D ivorţul” de marii sponsori a
determinat plecarea în grup a zeci de sportivi valoroşi la alte
grupări sportive din ţară, dar şi în străinătate, conştienţi fiind
câ fidelitatea faţă de culorile unui club nu va ţine niciodată de
foame. în perioada 1994 - 1997 au părăsit clubul peste 50 de
sportivi. Logic, obiectivele pentru 1998 sînt modeste. Doar
handbalul feminin^ susţinut de „Ursus” şi-a fixat un obiectiv ,
îndrăzneţ şi anume participarea într-o cupă europeană.
Revenind la'Momentul alegerilor, interesant a fost cuvîntul
de adio, dacă îl putem numi aşa, al domnului Constantin
Bengeanu, care s-a dovedit în cele din urmă gratuit pentru cel
puţin încă cîtâva vreme, iar cel puţin patetică a fost declaraţia
de după confirmarea sa în funcţie:,, Vă cer în mod special ca
atunci cînd cînd simt că nu voi mai putea ... să-mi daţi drumul!” ..
Ultima chestie ciudată a fost numirea domnului Mircea Bama
ca fiind noul preşedinte al secţiei de baschet şi a domnului
maior Vasile Bolboăcă ca preşedinte a l- secţiei de.atletism, v
■ ■ C ristian BÂRA
C o n f e r i n ţ ă d e f p r e s â l a F C ^ U ”
FALUB E D O R IT IN B E L G IA
I i l e L a z ă r - î n a p o i l a G l o r i a !
| Ca niciodată pînă acum,■ ffcşcdintelc Remus Vlad a fost J >ffl mult mai deschis presei în I «Irul săptămînalei conferinţe de j h stadionul Ion Moina. Remus■ Vind a dezvăluit astfel că are J «npra sa o ofertă venită din
;ia pentru unul din jucători.
yram nume, preşedintele a cedat 1 ® cele din urmă spunînd pa | oferta vine din partea clubului I Germinai Ekcren şi îl vizează ii* Adrian Falub. Belgienii I urmează să-I urmărească pe | ftndaşul clujean, sîmbătă, în jpitţida cu Steaua. Pe lîngă .Nbila plecare a Iui Falub,I Vpcile roşii" urmează să se. Spartă şi de Ilie Lazăr, chemat,
fi sc zice, înapoi la Bistriţa, dc o . clauză contractuală prin care I “toria îl poate revendica în orice | î'wtent. Remus Vlad consideră | că Ilie Lazăr părăseşte I «cnevol Clujul, descurajat dc Nluţja sa de pînă acum sub | Sforile alb-negre. Alt jucător pc Jrn j ” îl va şterge de pe lista
.1,0 “inventar” este Szemely,
rechemat la ordine de Vega Deva, către care clujenii au cam uitat să mai plătească,ratele.
Nu a fost uitat nici Mircea Stan pentru care constănţenii de la Farul cam strîmbă din nas cînd aud de grila de aproximativ 4B.000 de dolari, încurajaţi şi de declaraţiile belicoase ale ilustrului părinte de jucător, primar de comună în timpul liber, care îşi desconsideră odrasala pînă undeva la 10 000 de dolari. Prezenţa vicetai loan Maja la Comisia Juridică a LPF ;va lămuri în scurt timp şi acest aspect
In sfirşit, pe lîngă atîţia jucători pierduţi, “LT a reuşit achiziţionarea iordanianului Ibrahim (un jucător foarte tehnic şi cu o inteligenţă de joc fantastică, după spusele, preşedintelui), care (a şi marcat în echipa de tineret. Nici “coloratul” Camara nu e de lăsat, preşedintele apreciind că are ceva aluat de fotbalist.
Mihai HOSSU
A TLETISMI e r a r h i i l e a n a l u l 1 9 9 7
C i l )
Elita mondială în 11 cărţi de vizităIAAF a acordat Oscarurile atletismului mondial
pentru 1997.Ierarhii de necontestat, care au la bază rezultate şi clasări merituorii în diferite competiţii internaţionale, în marea lor majoritate de anvergură. Elita mondială 1997 a fost stabilită. Să vedem pe ce criterii...
f t i M IM asculin
1. Wilson Boit Kipketer (Danemarca): locul 3 la Saint- Denis (Franţa); locul 1 laRehlingen (Germania); tocul 2 la Lausanne şi Stockholm; locul 1 în C.M., Atena 1997 dar şi 1995. Neînvins de la
, începutul sezonului. Codeţinător al recordului mondial eu 1:41,73 din 7 iulie 1997, Stockholm.
2. Haile Gcbreselassic (Etiopia): învingător în probele de 5.000 m si 10.000 m (1992; locul 1 în CM! de sală (1997, Ia 3.000 mV: locul 2 la C.M. (5.000 m),
■ l iAiid I idoliaQuirot{Cubal
1993; locul 1 la 10.000 m în 1993, 1995,1997.
3. Scrghei Bulika (Ucraina): a concurat sub trei tricouri naţionale- - URSS, CSI si Ucraina; sase titluri mondiale: 1983,1987, 1991, 1993, 1995, 1997; 6.14 m este recordul său mondial de sală la prăjină; 6.15 m este recordul său mondial de sală; de 11 ani consecutivi trece ştacheta ridicată la' 6 m, lucru pe care l-a reuşit de 41 de ori!; în 106 concursuri a trecut ştacheta peste 5.90.
4. Daniel Komen (Kenia):;campion mondial la 5.(X)0 m în 1997. .
5. Ilicham El Guerrouj (Maroc): cîstigător al Grand Prix IAAF 1996; locul 1 în C.M. de sală 1995 şi 1997; locul 2 în 1995 şi locul 1 în C.M. ,
6. Lars Riedel (Germania):
locul 1 în Cupa Europei - 1993, . 1995,1997; locul 1 în J.O. 1996; locul 1 în C.M. din 1991, 1993, 1995 si 1997. >
Fem inin
1. Marion Jones (Statele Unite): locul 1 Ia C.M. 1997, în proba de 100 m.
2. Ana Fidelia Quirot (Cuba): Jocurile Panamericane: loail 1 la 400 m şi 800 m în 1987 şi 1991; J.O.: locul 3 în 1992 şi locul 2 în 1996; Campionate Mondiale: locul ,2 (1991), locul 1 (1995, 1997)
3. Gabriela Szabo (România): îi vom dedica un material aparte.
4. Asttrid Kumbcrnuss (Germania): ' Campionate Europene de sală - locul 3 (1992), locul 1 (1994, 1996); Campionate Europene - locul 1 (1990); J.O. - locul 1 (1996); C.M. de sală - locul 2, 1997; C.M. - locul 1 în 1997.
5. Cathy Freeman (Australia): şapte titluri în campionatele Australiei, la 100 m, 200 m si 400 m; J.O. - locul 2 în 1996; C.M. -
/locul 3 cu ştafeta de 4x400 m în1995 si locul 1 la 400 m în anul 1997.'
6. Sabina Braun (Germania): . C.E. - locul 1 în 1990 si 1994;J.O. - locul 3 în 1992; C.M. - locul 1 în 1991, locul 2 în 1993, locul 1 în 1997.
D em os tene SOFRON
Maratonul, de la Lisabona
Proba feminină din cadrul Maratonului internaţional de la Lisabona a revenit atletei germane Claudia Dreher, înregistrată pe 42,195 kmîn2h33’59". Pe locurile următoare s-au clasat kenyana Esther Basmasai, 2h9’23", Elena Makolova (Belarus), 2h39’42", Luminiţa Moangă (România), 2h44’59", si Anika Nyberger (Suedia), 2h46’39\
-t t
m m W m
J -Om.
î
Cursa masculină a fost cîştigată de kenyanul William Musyoki în 2hl6’32".
»
Maratonul de la Monaco
Kenyanul Ezekiel Bitok a cîştigat duminică . primul maraton internaţional de la Monaco, cu timpul de 2hl2’29”, întreeîndu-i pe
-Ahmed Salah (Djibouti) şi Mukhamet Najipov (Rusia). Proba feminină a fost cîştigată de italianca Maura Viceconte, în 2h39’15", care le-a depăşit pe rusoaica Irina Kazakova şi elveţianca Ursula Jehzincr.
O K l^em eoro ^
2 6 n o iem b rie
• “Ce s-a întîmplat cu “U ”? ”
Astfel îşi punea întrebarea cronicarul “Sportului popular” acum o jumătate de secol, în
1947. întrebare oarecum justificată, dat fiind faptul că “şepcile roşii” au suferit în ziua precedentă usturâtoarea înfiîngere în dauna formaţiei C.F.R. (Rapid) Bucureşti în
“potcoava” din Giuleşti cu scorul de 4-0! Rezultatul a fost cu atît mai surprinzător, cu cît
în prealabil studenţii clujeni au obţinut în şir nu mai puţin de 6. victorii unele destul de
concludente (în. ordine 2-0 cu1.T.A. - acasă -, 5-2 cu F.C. PLOIEŞTI - în deplasare, 4M
cu R.A.T.A Tg. Mureş - acasă, 4-3 cu U.D. REŞIŢA - în deplasare -, 3-0 cu Dermata Cluj şi 4-1 cu
“Juventus” Bucureşti - ambele la Cluj).
Intr-adevăr ce s-a întîmplat cu “U”? întrebare râmasă.fără
răspuns. Iată şi echipa aliniată de “LT: Cristea - Vigu II, Medrea II, - Joja, Luca, Rădulcscu - Zăhan, Medrea III, Dascălu, Roman, Coracu; RAPID: Negru - Apolzan, Moldovan -Bartha, Mari, Mihăilescu - Lungu, Marian, Comşa, .Filotti, Tănăsescu. Au marcat: Filotti2, Comşa şi Marian (fost lâ Victoria Cluj).
LÂSZLOFr.
-j Serghoi Bubka (Ucraina)
DIVIZIA C DE FOTBAL, SERIA A IV-A - 16
LIDERUL 0 “ REM IZAT" Lfl T IM IŞO flR fl
• “Tripleta” clujeană in. coasta liderului •
A fost o etapă în care liderul a evoluat în deplasare, “sîrmarii” au stat, “sticlarii” au revenit cu aplomb în dispută, iar gherlenii au demonstrat că rezistă cu brio întrecerii şi sebUtfrumospentru înfiietate. Drept urmare, “tripleta” clujeană stă în coasta liderului şi, lamomentul oportun, va ataca trupa bihoreana. Acestea fiind zise să trecem, în “mare viteză” la prezentarea, pe scurt, a rezultatelor etapei. -
prin Vlad (39) şi Moraru (64).• Electrica Timiş - F.C. Bihor
Oradea 0-0. Într-un fel, “remiza” reuşită de lider este o... pierdere nedorită. Cu un meci în minus “Sîrma” şi “Sticla” ameninţă poziţia bihorenilor.
• Sticla Arieşul Turda - Crişul Aleşd 4-1. Mai disputată şi egală ca desfăşurare doar prima repriză, în secunda turdenii impu- nîndu-se cu suficientă autoritate. Au punctat Mălău (35), Căpuşan (55, 60 şi 74), respectiv Toderaş (7). De unde se vede că după surpriza primului gol marcat de oaspeţi, în rest turdenii au fost superiori şi pe fază.
• Metalurgistul Cugir - Victoria Cărei 2-0. Ambele goluri au fost semnate de Neagu (34 şi 49).
• Armătura Zalău - Phoenix Baia Mare 2-0. Cîte un gol de
• Viitorul Oradea - Minerul Şlei 1-4. După apatia destul de prelungită,-trupa minerilor din Ştei şi-a impus punctul de vedere “în faţa învăţăceilor lui Zolt Muzsnai, deşi aceştia evoluau în “ograda” proprie. Au marcat Fele (61) pentru gazde, Galea (37), Hărdălău (39), Kovacs (76) şi Luca (88) pentru “ortaci”. Un' succes nescontat al oaspeţilor, dar pe deplin meritat.
• Ilîrtia Prundul Bîrgăului -
Mobila Şimleul Silvaniei 5-0. Succes net al gazdelor prin golurile marcate de D.Pop (55, 62 şi 87), Kutasi (57, autogol) şi Bercţchi (77). Oaspeţii s-au lăcut remarcaţi doar prin... prezenţă statică.
• Minaur Zlatna - CFR Timişoara 0-2. Zlătnenii alunecă la modul consecvent spre.-., retrogradare. Oaspeţii au marcat
repriză pentru zălăuani, înscrise de Pasca (35 din 11 metri) si C. Pop (88). !
• Telecom Arad - Olimpia Gherla 1-1. Amănunte am prezentat în numărul de marţi.
Echipele West Petrom Arad şi Industria Sîrmei C.Turzii au stat.
CLASAMENTUL1. F.C. Bihor 16 37-11 352. LS.C.Tuizii 15 33-12 323. Sticla Ariesui 15 21-17 304. Olimpia Gherla 15 30-13 285. Armătura Zalău 15' 17-15 276. Phoenix BJrlare 16 20-17 25“7. CFR Timişoara 15 25-19 218. West Petrom 15 23-20 219. Telecom Arad 16 18-21 2110. Crisul Alesd 15 23-20 1911.mrtiaPr.Bg. 15 19-21 1912. Metalurgistul 15 18-27' 1913. Electrica Timiş. 15 16-16 1814. Mineral Ştei 15 22-28 1715. Viitonil Oradea 15 17-25 1616. Victoria Cărei 16 14-24 1617. Minaur Zlatna 15 16-22 14
18. Mobila Simleu 15 15-56 13
ETAPA VIITOARE(duminică, 30 noiembrie):
Phoenix - I.S.C.T., Crişul - Armătura, CFR Timişoara - Sticla Arieşul, Minerul Ştei - Minaur Zlatna, West Petrom
- Viitorul, Victoria - Electrica, Mobila M etalurgistul, Olimpia - Hîrtia. Telecom şi F.C. Bihor stau.
E ug e n H AN G
i im iim iA u ş T i
DIN TOT CLUJUL,UNIŢI - VÂ!1
* Cupa „Alpis” la prima ediţie* i
Duminică, 30 noiembrie, în Sala Sporturilor „Horea Demian”, cu începere de la ora 10, în organizarea Asociaţiei „Club Basketball Promotion” se va da startul primei ediţii a Cupei „ALPIS”. Competiţia " cheamă pe toţi cei ce au (sau aed că au) veleităţi de baschetbalist!, deopotrivă amatori sau profesionişti (dar împărţiţi în două categorii - distincte) să se întreacă într-un. desăvîrşit spirit de fair-play pentru cucerirea unuia dintre numeroasele premii puse la dispoziţie de generoşi sponsori şi, de ce nu, a celebrităţii locale.-
După modelul „street-ball”, echipele vor fi formate din cîte trei jucători şi se va juca la un singur coş.
Taxa de înscriere este de 25.000 lei pe echipă, iar intrarea este liberă.
înscrierile se pot face la sediul • redacţiei „ADEVARUL DE CLUJ", biroul departamentului „SPORT’, în zilele de joi 27 şi vineri 28 noiembrie; între orele 9 - 12 sau la telefon 094.645.507.
Cu cît mai mulţi, cu atît mai
bine!Cristian BARA
12) miercuri, 26 noiembrie 1997 ECONOM!A d e C iu l
Faptul anunţat în titlu este
mai puţin obişnuit acum, cînd
unele asociaţii agricole din
judeţ îşi pun problema supra
vieţuirii în condiţii cît de cît
rentabile. în cazul Societăţii
agricole “Roman şi Adam”
lucrurile stau cu totul altcum
va. Celor doi ingineri Ioan
Roman şi Istvan Adam nu le-
a lipsit curajul şi şansa la care
s-au adăugat o competenţă
desăvîrşită şi voinţa necesare
pentru-a duce la bun sfîrşit o
acţiune de proporţii.
Despre d rum u l acestei
societăţi ne-a vorb it ing.
Istvan Adam . “ în 1991,
împreună cu colegul meu Ioan
Roman, ne-am luat inima în
dinţi şi am înfiinţat «societate
agricolă particulară. în primul
an am arendat 50 ha pe carc
am cultivat legume şi cartofi.
A fost un an bun: recoltă
mare, preţuri bune şi multe
solicitări. Veniturile obţinute
ne-au permis să arendăm în
anul următor de producţie
peste 100 hă şi să diversificăm
producţia. Pe lîngă legume şi
cartofi, am cultivat grîu şt orz.
D in ' producţia de cereale,-
ne-am; onorat obligaţiile faţă
de societăţi, restul am livrat
la fondul de stat, alte firme,
la mori etc. în 1994 am «\juns
să lucrăm pe aproape 300 ha,
în 1995 am ajuns ia 500 ha,
iar anul trecut şi în accst an
lucrăm pe aproape 700 ha de
teren.
în to ţi aceşti an i, d in
beneficiile obţinute am urmărit o
dotare corespunzătoare. Oamenii
au înţeles că numai avînd o bază
materială proprie, vom putea
tinde spre adevăratele performan
ţe, vom cere pămîntului să dea
atît cît poate. Acum avem parcul
nostru propriii form at din 7
tractoare dotate cu tot setul de
maşini nşcesar, 5 combine din
care 3 străine, de performanţă şi
două autohtone. Aproape sută la
sută sîntem acoperiţi cu maşinile
şi utilajele necesare, aşa încît nu
sîntem nevoiţi să apelăm la
agromecuri sau particulari ceea
ce este şi mai important; putem
încadra fiecare lucrare în epoca
optim ă, ceea ce la producţie
cîntăreşte enorm.
Fireşte, drumul nostru nu a
' “curs” liniştit ca un rîu. A trebuit
să facem faţă multor greutăţi, am
avut şi momente de descurajare.
Mai ales de acum 2-3 ani, cînd
ar trebui, după o logică simplă,
să fie mai uşor.
Am lucrat cu cred ite . La
înccput, dobînda era de 15 la
sută, apoi a crescut treptat,
. a jung înd să fie de-a dreptu l
împovărătoare. Pentru noi a fost
şi mai greu, fiindcă am mers pe
princ ip iu l a ch iz iţio n ăr ii unor
utilaje performante al căror cost
este mai piperat. Apoi, nu numai
noi, ci întreaga agricultură a fost
Dar cît va reuşi să reziste?confruntată cu “ştachete” ridicate
artificial tot mai sus. Unul dintre
pragurile greu de trecut vizează
-livrarea producţiei, şi preţul
acesteia, Un exemplu elocvent în
acest sens este şi criza.griului
din această vară. Noi lucrăm cu
tehnologii moderne - în această
că parteneri de-ai noştri cu care
aveam contracte, n-au putut
achiziţiona producţia din lipsă de
bani. în această situaţie am dat
arenda la oameni, vreo 600 tone,
iar restul le-am livrat la
“Comcerear şi “Agrosem” , care
ni le-au plătit, dar cu oarecare
"privinţă nu facem compromisuri.
Folosim sămînţă de cea mai bună
calitate, erbicide şi pesticide de
import, în consecinţă, producem
mult, dar la preţuri mai ridicate,
în toam nă, ne trezim fără
beneficiari. .Contractele pe qare
le avem sînt formale, e.mai uşor
să nu le respecţi. Pur şi simplu,
ne-am trezit şi în această toamnă'
întîrziere. Diferenţa rămasă am
fost nevo iţi să o vindem la
anumite firme particulare, dar,
preţul l-aii dictat ei. (Griul l-am.
vîndut cu 800-1:000 lei/kg, ceea
ce, după cît am investit noi este
foarte puţin). ■ . -
într-o situaţie delicată ne aflăm
şi cu legumele. La cantităţile de
sute de tone pe care le avem noi,
nu sc anga jeaza n im en i sa
cumpere. Existenţa ILF-urilor
este incertă şi oricum nu au bani.
A vem în să stocuri m ari de
legume (150 tone de morcovi),
r cartofi şi altele. Livrăm la firme
mici, cantităţi neglijabile şi mar
cău tăm p ie ţe le de p lasare .
Cartoful însă trece, dar î l dăm la
un preţ mic şi în loc să cîştigăm
no i, b e n e fic iu l î l o b ţine
comerciantul. Ne consolăm cil o
vorbă: din agricultură nu faci
avere. în legum icultura, 'anu l
acesta a început b ine şi s-a
terminat prost. Gheaţa care a
bătut în vară ne-a tocat vreo 400
m ilioane lei. A cum vreo 2-3
săp tăm înK ne-au îngheţa t în
p ăm în t carto fi de vreo 150J
m ilio ane le i. La .asemenea-
pierderi nu ştiu dacă vom avea
bene fic iu . Aceasta , este
agricultura. N-am avut asigurate ,
cu ltu r ile , este foarte scum p.
Credite am avut, dar sperăm să
le rambursăm pînă la sfîrşitul
anului. Un avantaj avem, totuşi:
cu lturile înfiinţate în această
toamnă 300 ha cu grîu şi 100 ha
cu orz nu sînt grevate de nici o
datorie.
O parte dintre acţionarii noştri
. - cam 60-70 la sută - ne-au predat
nouă cupoane le pe care am
ridicat îngrăşăminte chimice şi
motorină. Nu reprezintă mare
lucru, dar un mic ajutor tot este. -
O am en ii şi-au p r im it partea
cuvenită - 1.000 kg de cereale.
VN-a dat nimeni mai m u l t j (
zonă.
în fiecare an am ie ş i t C|(£*
beneficiu. Dar acest benefici) f
este mai mult contabil. "N u ^ '
poate cîştiga în ag ricu ltu ră a:j:
înc ît numai din ce a i obţinui
să duci anul v iito r l a biin
sfîrşit, Pînă la urmă to t trebty
să apelăm la c re d ite . Făij
subvenţii nu vom p u te a f«te|
agricultură perform antă. Dţ |
fapt, n-o fac nici cei c a re sin
mai buni decît noi d e c ît n
subvenţii. Cupoanele n u st®|
o rezolvare. Este n e v o ie dt
s 'ubvenţii directe c a r e ii
ajungă în mînă la producătcţ
de credite cu dob înda mic.;
eventual cu un an-doi d e grajţ|
ca să te ]5oţi pune pe picioatt,
să p r in z i chiag. M u l ţ i
renuiftat la agricultură sau li
m â i' au curaj să se implitt|
într-o activitate chiar de mai
m ică amploare. A s igurăr i m
ne dă mîna să facem , cosii
prea m ult.'Deocam dată, mi
avem curaj, dar nu se ştie cil
v o m reuşi să r e z is tă m îi
condiţiile actuale. C în d von
începe să lucrăm în pierderi,
cu to a tă dragostea p en tn
păm înt, trebuie să te gîndeşH
la altceva. Păcat că ce i cas
tre bu ie , nu se g în d e s c ce
m inun i am putea face no i ci
ceva mai mult sprijin.
Io n RUS| Foto: Ion PETCl
MECANIZATORII * DE STAT - VIITORI ŞOMERI?1 Agromcc-urile trec prinlr-o perioadă dificilă. Creşterea numărului de tractoare şi maşini agricole la particulari, uzura ridicată a utilajelor existente la secţiile de mecanizare, lipsa pieselor de schimb, tarifele ridicate la efectuarea lucrărilor agricole pun sub semnul întrebării existenţa, în forma actuală, a ace.stor unităţi de mecanizare. :
La secţia din Tureni a Agromec Turda din vreo 36 de tractoare au mai rămas doar 8 în funcţiune. Farkas Francisc, de la
.această secţie nu esle deloc
mulţumit de felul cum merg treburile. Execută tot felul de lucrări, dar au puţine comenzi. Au semănat, în această toamnă 85 ha cu grîu şi 31 ha cu orz. Pe vreo 30 ha au executat arături pentru însămînţărilc din primăvară. în raza comunei există circa 100 de tractoare particulare, iar secţia trebuie să se mulţumească cu rămăşiţe. E adevărat, tarifele sînt mari:283.000 lei hectarul de arătură, semănatul 98.000 lei/ha, discuitul 93,000 lei/ha. Mai au de recoltat 93 ha cu porumb. Cu toate acestea, cîştigurile sînt mici şi nesigure. -Un mecanizator cîştigă după cît lucrează, dar nu depăşeşte 500.000 lei. Sînt unii care cîştigă abia în jur de250.000 lei; Dar fondurile s-au terminat, ne spune interlocutorul
• nostru şi de la 1 decembrie o parte vor intra în concediu tără plată, iar alţii în şomaj. Nu pot realiza atîta cît pierd. 1
“Agricultura este la pămînt, . remarcă mecanizatorul. Lucrez dc 32 de ani aici, dar aşa rău n-a mers niciodată. Avem luate în • arendă 260 ha. Uji
mecanizator cîştigă 6 la sută din venitul realizat. Dc privatizare nici nu poate fi vorba. Dc unde să scoatem noi sute dc milioane pentru nişte fiare vechi? Absolut loatc utilajele şi tractoarele au dc mult timp depăşită norma dc casare, dar evaluarea nu este făcută în funcţic de accst fapt.”
(IR.)
Considerăm util şi necesar •pentru cititorii noştri să-i
informăm şi familiarizăm cu principalele completări şi
modificări aduse de Parlamentul României' şi promulgate de
preşedintele ţării privitor la Legea nr. 18/1991.
Astăzi despre “Domeniul
public” şi “Domeniul privat al
statului, respectiv al comunelor,. oraşelor, .. municipiilor ; şi
judeţelor.”Art. 5 - “Aparţin domeniului
public terenurile pe care sînt
amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice,
porturi şi aeroporturi, terenuri cu destinaţie forestieră, albiile
rîurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare
şi ale mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele,
terenurile pentru rezervaţii
. Terenurile care fac parte din domeniul public sînt
inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decît
dacă, potrivit legii, sînt
Articolul 6 are următorul cuprins în noua lege: “Domeniul
privat al statului şi respectiv al
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobîndite, de
L E G E A P E N T R U M O D I F I C A R E A Ş l C O M P L E T A R E A L E G I I F O N D U L U I F U N C I A Rnaturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice,
monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care,
potrivit legii, sînt domeniul public ori care, prin natura lor
sînt dc uz sau de interes public.
dezafectate— din domeniul public”.
Acesta-: este: conţinutul
articolului amintit. Faţă de Legea nr. 18/1991 legiuitorul stabileşte şi întăreşte noţiunea de domeniu,
public prin introducerea de două noţiuni juridice noi: inalienabile
şi insesizabile.
acestea prin modurile prevăzute de lege, prccum şi din terenurile
dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus
dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede
altfel”.în art. 4 din Legea nr. 18/
1991 la alineatul 2 se fac
precizări privind dom ei public şi considerăm necessi reamintim acest alina
“Domeniul public poate fi i
interes naţional, caz în proprietatea asupra sa, în rec
de drept public, aparţine stati
sau interes local, caz în c proprietatea, de asemenea,
regim de drept public, apar.
Comunelor, oraşelor, munî
piilor. sau judeţelor” .■ ’***
Pentru eventuale nelămffi
■sau pentru mai multe amâne
vă puteţi adresa în scris zian:
“Adevărul de Cluj”. (Va urni Ing . Dragoş D A M IA I
şeful s e rv ic iu l
Cadastru , DGA
A M A J U N S S - O V E D E M S ! P E A S T A
m LOG SÂ IMPORTĂM TEHNOLOGII. IMPORTĂM HAINE UZATE. OIJĂ Şl PRAZ
Am rămas şocat cînd am constatat că unele prăvălii din Cluj-Napoca Vînd praz
şi ouă din import. Prazul cu 15.000 lei/ kg cînd oltenii noştri îl vindeau la piaţă cu 5.000. Nici o diferenţă din punct de
vedere calitativ sau al aspectului. Am mai văzut, în plină iarnă, la aceleaşi prăvălii
morcovi, pătrunjel, ceapă importate.Este admisibil aşa ceva? Înţeleg că în
anumite perioade ale anului pot fi
importate mărfuri pe care noi nu le -
producem atunci, din motive de vreme,
cum ar fi pepeni galbeni sau verzi. Dar
să invadezi piaţa românească cu mere, pere, ceapă, usturoi, rădăcinoase(care se
conservă bine în silozuri/pivniţe) nu are nici o explicaţie.
România dispunea de mari suprafeţe (de ce nu mai dispune?) de sere în carc produceau legume timpurii şi
extratimpurii - în principal salată,
castraveţi, roşii, ardei, fasole păstăi,
vinete, varză, conopidă etc. Eram
exportatori recunoscuţi dc astfel de
mărfuri, iar acum importăm din Spania,
Turcia şi te miri dc unde ceea cc noi .
putem producc, sau puteam producc la
costuri mici. Noi nu sîntem acum în
situaţia de a importa oricc şi de oriunde,
dcoarccc exportul, ca principală sursă de
valută pentru plata importurilor este în dcscrcştcre. Ori staţionează la limita a 8
miliarde dolari în timp ce importul crcştc.
Iar îngrijorarea vine şi dc la faptul că
exportul devine tot mai inctîcicnt.
. Conform unor estimări din surse externe şi confirmate din cele guvernamentale, la sfîrşitul anului 1997
deficitul balanţei'comerciale ar putea
ajunge la 2 miliarde de dolari, faţă de 1,4 miliarde convenit în Memorandumul
cu Fondul Monetar Internaţional.Depăşirea acestei “îimite de criză”
aduce după sine neacordarea unor
împrumuturi stabilite prin înţelegerile cu FMI, UE şi BM. Dar nu acest lucru mă
îngrijorează, ci faptul că orice împrumut
folosit ineficient, de regulă pentru consum, trebuie să-l dai înapoi fără să fi cîştigat ceva.
Agricultura şi industria alimentară din
România au nevoie de protecţie pentru a prospera, komânia, românul nu se află
acum în situaţia de a aduce orice mîneare,
dc oriunde. Românul - mai exact spus
marea majoritate a populaţiei - nu are
nevoie acum sau mîine de 7 feluri de
morcovi sau ţelină. Sîntem mult prea săraci pentru a aduce din alte ţări fiiicte
şi legume pe care noi le producem de
. cînd lumea; le producem şi le-am exportat masiv.
,M-a apucat plînsul cînd am văzut, zilele trecute, ouă importate din Turcia.'
Nu pentru că erau din Turcia, ci pentru că am ajuns să cumpărăm din alte ţări
ouă. De ce am ajuns aici? Pentru că marea
majoritate a fermelor dc păsări au fost
- închisc pc motiv dc incficicnţă, iar cele
care mai supravieţuiesc vînd mai scump
decît cele de import. Cele din Turcia se vînd cu 980 lei, cele de la noi cu 1.100.
, Punînd faţă în faţă aceste două preţuri, se ridică următoarea întrebare: cum de pot turcii să obţină ouă la preţuri mult
mai mici decît obţinem noi, în România?
Pun întrebarea gîndindu-mă la costul transportului, la diverse taxe de trecere
de frontieră care trebuie plătite.
In România nu funcţionează o autentică
economie de piaţă, din care motiv
producătorii au nevoie de o anume protecţie pînă prind forţă. Cum poate concura de la egal la egal o economie românească în starea în care ea se află
acum, cu cele ale Uniunii Europene, de'
exemplu, unde productivitatea muncii este de 5-10 ori mai mare decît la noi, iar
consumurile energetice de 4-5 ori mai
mici pentru acelaşi scop final?România are nevoie acum de
tehnologii performante, de echipamente
performante pentru a accelera ritmul dezvoltării, pentru a deveni prin ceea ce
realizăm, competitivi pc piaţă: pe cea
internă şi mai ales pe cea internaţională.
-Putem face multe prin forţe proprii,
deoarece în România există mari
capacităţi intelectuale, oameni de ştiinţă, de marc valoare care însă nu au şanse de
a-şi pune în valoare forţa creativă.
Trebuie să o punem şi să coopcrăm şi cu
alţii pentru a ridica forţa creativi
economiei româneşti, potenţialul si
economic\A aştepta totul de la z. înseamnă condamnarea la subdezvoltar.
deoarece nimeni nu îţi vinde ulfe
tehnologie, cel mai performant utilaj.
' Nu credeam că-vom ajunge să ave atîtea prăvălii în care se vînd haine vecfc la kilogram, să văd prin pieţele Clujuh în alte localităţi ale judeţului atî:
îmbrăcăminte şi încălţăminte de prost gtf (nou-nouţă şi de import), covoare <fr
bazarele Orientului cu modele şi color
sfidător, bune de pus în case construi 1 cu acelaşi “gust” dc unii conaţionali.
Nu credeam, dar iată că am ajuns ş
este greu de prevăzut unde vom ajuns
cu o astfel-de politică economică.Ion GOIA
adevarulAc* Cluj
B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I
25 nouQ g n u m tre s o c ie ta te
iinbrie 1997V H | P r . n w J . I V a r | M ax . | M in . | V a l , t o ta la <lal>~~1
------- Categoria 1 "13 s o c ic ta u ^
RO slat in a2 50 00
,10004 20 21 .0 1
5 2 0 0 .0 0
-1-2
4290Q
520 0
4 1 5 0 0
5 2 0 0
2 .4 5 4 ,0 2 7 ,0 0 0
2 0 4 ,6 4 0 ,8 0 0
STBbT- «o o 4 0 0 0 .0 0 0 400 0 4 0 0 0 . 2 2 8 ,7 0 0 ,0 0 0
I^Cerr
fcBeer
1000 576 .1 1 -9 5 90 570 9 7 7 ,7 7 7 ,6 9 0
AZOMUREŞ TG.MUREŞ 1000 174 4 .76 -9 1910 1400 1 8 2 ,6 8 4 ,7 6 0
5 1 ,3 4 3 ,6 7 0
feîPscTOOMPASIBIU 1000 13 2 0 .2 9 -1 1380 1310 1 4 3 .3 7 3 ,4 0 0
Ol TC HI URM.VÂLCEA ' - 1000 3 0 2 4 .0 7 3150 29 0 0 354-, 1 91 ,700
jtKX^T
[rcucr
OTEUNOX TARGOVlSTE 2 5 0 0 0 ' 2 6 3 8 6 .6 0 -2 2 69 00 2 6 1 0 0 1 1 ,0 2 9 ,6 0 0
POLtCOLOR BUCUREŞTI 1000 5 0 7 0 .9 3 -2 515 0 49 5 0 1 1 3 ,8 2 7 .1 0 0
ŞANTIERUL NAVAL constanta 250 00 9 4 6 5 .5 5 «4 9800 9 2 0 0 6 6 ,6 0 9 ,0 5 0
iSi^ bct
SOFERT BACĂU j 2 5 0 0 0 1 14 30 .2 3 -5 11600 11000 ' . 1 7 ,2 0 2 .5 0 0
" TFRAPIACLUJ-NAPOCA 1000 11020.10 •3 11200 11000 3 2 2 .3 1 6 .0 0 0
C a tego ria a ll-a (6 0 soc le tati * •'
AEROTEH BUCUREŞTI 250 00 6 5 1 8 .0 5 6 690 0 6 1 0 0 \. 3,14-1,700
AL6APAM ALBA IULIA 1000 3 1 4 .3 6 -5 5 4 0 5 0 0 1 ,9 0 2 .1 2 0
AjgALIMENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 4 3 5 .3 4 -4 4 40 4 1 8 6 .2 5 4 ,1 3 6
AM30 OTOPENl 2 50 00 1 22 43 .8 0 12500 12100 5 ,7 7 9 .1 0 0
AMEPTECUCI 1000 7 7 4 .7 1 .0 790 7 7 0 7 ,6 0 1 ,3 0 0
a m y l o n s ib iu 1000 6 4 6 .3 0 5 7 00 • 6 0 0 2 ,7 6 3 .0 4 0
APCAROM BUZĂU , 1000 5 6 1 .0 1 -4- 5 8 0 5 2 0 3 9 .7 4 8 .0 6 0
APS APSA BAIA MARE 1000 4 9 7 .4 7 -4 5 10 4 6 0 3 ,3 5 9 .4 4 0
[ăpn ARMATURA C LUJ-NAPOCA 1000 33 5 7 .2 1 -1 3 4 5 0 3 3 0 0 4 2 ,9 7 9 .0 0 0
ART ARTROMSLATINA 2 50 00 4 8 1 9 .4 5 -3- 620 0 4 7 0 0 17 .4 8 0 .1 5 0
ASV ASTRA VAGOANE ARAD 2 50 00 4 1 1 2 .2 4 -2 420 0 4 1 0 0 6 ,7 1 9 ,4 0 0
AUR AURORA TG-FRUMOS IAŞI 2 50 00 1 75 00 .0 0 -12 17500 17500 5 2 5 .0 0 0
TLV • BANC A TRANSILVANIA C LUJ 1000- 3 0 9 9 .9 6 -2 320 0 3 0 0 0 7 8 ,2 2 4 .3 5 0
CRB CARBID-FOXTARNAVENI r 1000 1 98 9 .02 -8 2150 1760 1 1 2 .6 5 2 .2 5 0
CBC C ARQOC HI M C LUJ-NAPOC A 2 50 00 5169 .61 -12. 530 0 5 0 0 0 . 2 ,2 7 9 ,8 0 0
tW CARNE! ARAD 2 50 00 3 9 7 8 .9 8 10 450 0 3 0 5 0 3 7 ,1 5 9 .7 5 0
EerCERCON ARIEŞUL CAMPIA-TURZH 2 50 00 3 97 6 .71 -5 4000 3 8 0 0 9 9 0 ,2 0 0
f c CtPROM PLOIEŞTI 1000 7 23 .01 -6 770 6 40 1 0 2 ,2 3 6 .8 4 0
jcMF COMELF BISTRITA 2 5 0 0 0 4 46 0 .69 - 0 450 0 4 4 5 0 2 .4 1 7 ,8 0 0
OH r CON DOR DEVA 2 50 00 60 0 0 .0 0 0 0 • 0 0!w®- DOROBANŢUL PLOIEŞTI 1000 5 9 1 .5 6 0 O P R IT A
ELN ELCOND ZALAU 1000 8 1 3 .0 7 -5 8 30 7 50 2 5 ,5 5 3 ,2 8 0
ELC ELEE TROC ERAMIC A TU RDA 2 50 00 1 52 94 .7 0 «4 15500 14800 4 ,3 2 8 .4 0 0
:erm ERMAT PUD IEŞTI 2 5 0 0 0 0.00 0 O P R IT A
FEL _ FELEACUL CLUJ-NAPOCA 1000 6 3 0 .7 8 5 6 40 6 30 2 .1 2 0 .6 8 0
FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 2 50 00 2 8 0 0 .0 0 -2 2800 2 8 0 0 *- , 2 2 4 .0 0 0
;»R FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 4 0 0 .9 2 -3 4 20 3 90 3 .8 9 3 .2 9 0
CRX GRIM EXTG. JIU 2 50 00 2 9 0 0 .0 0 -1 3000 2 8 0 0 4 5 2 .4 0 0
1A1 .A.I.F.0.ZALAU f 2 50 00 3 3 5 0 .0 0 0 , 3 35 0 33 5 0 • -234 .500
IMF MPACT BUC URESTI. . 6 0 0 0 1 30 33 .3 3 0 0 O - o
srh NDUSTRIASARM 0 mhpwtvm 2 50 00 6 3 2 6 .9 0 -7 6500 63 0 0 1 0 ,2 5 5 .9 0 0
HEP MEPIN SINAIA 2 50 00 . 6 1 5 1 .2 0 -3 7000 3 5 5 0 1 1 ,7 9 1 ,8 5 0
Mf MO BILA ALFA O RADEA 1000 4 0 0 .2 2 -4 . 4 15 390 - 1 103010
,UCL ' MOLDO MO BILA IAŞI 1000' 2 7 0 .0 0 -9 287 2 5 3 t , 9 ,0 4 5 .6 8 7
HPH MOPAN TG. MUREŞ 1000 5 60 .2 1 1 6 10 5 20 3 ,7 6 4 ,2 0 0
«PR MOPARIV RÂMNIC U VALCEA 1000 6 2 4 .5 2 3 ' 6 40 . 6 00 - 6 .2 4 2 .0 6 0
HPO MO RĂRIT PAN IFIC ATtEGALA 1000 4 7 3 .7 5 -7 - 490 460 . 1 2 ,4 3 2 ,5 3 3
KVM MAVLO MAR BUC URESTI 2 50 00 22000.00 0 - 0 ■ 0 • 0
NVL NAVOLOLTENITA 1000 , 5 04 .1 1 O 5 30 4 90 .3 0 ,70 1 ,9 80
NEP NEPTUNCAMPINA 2 50 00 3 0 6 9 .3 0 2 310 0 30 0 0 3 4 9 ,9 0 0
KK~ PECO ARAD 1000 1255 .70 Q - O P R IT A
PPL PRODPLOST BUCUREŞTI 2 50 00 2 2 6 0 0 .0 0 -7 226 00 226 00 2 ,7 1 2 ,0 0 0
VAC . PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 1035 .51 2 -- 1060 1000 - 8 .8 7 5 .3 2 0
N[B
PROMET BEC LEAN . 2 50 00 3 3 3 4 .6 2 0 0 0 - 0
i ROBINETE INDUSTRIALE bac , 2500(7 5 1 7 8 .0 0 -3 535 0 515 0 4 .0 5 9 .5 5 0
m 5ANEVrTARAD 10000 7 1 0 0 .0 0 -9 7100 .7 1 0 0 ' - 4 9 7 .0 0 0
SKT ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 2 50 00 6 0 2 7 .2 2 2 ■ 7200 520 0 1 ,9 0 4 ,6 0 0
■SEM iÎEMANATOAREA BUCUREST 2 50 00 4 4 8 8 .5 5 -15 520 0 3 6 0 0 ,,6 ,7 2 3 .8 5 0
SDT • S5IDERTRANS C ALARASI 1000 3 5 9 .2 8 -4 408 351 1 2 .08 3 .5S 6
ÎIC £îl LC OTU B ZALAU 2 50 00 7 1 9 1 .6 7 0 7200 7 1 5 0 . 1 .6 8 2 ,8 5 0
Î1H £.INTEROMCLUJ-NAPOCA 250 00 1 00 05 .2 7 -7 10800 910 0 - 7 ,5 9 4 ,0 0 0
S7Z î51NTEZA ORADEA 1000 9 3 3 .7 3 -e 1020 8 70 3 2 ,6 4 6 ,0 3 0
SUS £ OM ES DEJ 2 50 00 3 0 0 2 .0 0 -6 305 0 300 0 7 ,5 8 9 ,0 5 0
STR <ÎTRATUSMOB BLAJ 1000 4 5 6 .1 0 3 4 60 4 50 3 ,0 6 5 ,9 0 0
thr • i rOMIRtStASI 2 50 00 4 2 7 9 .4 0 4 4850 330 0 3 0 .2 1 6 .8 5 0
TfS i "VJRISM int*4sn.«t>t«fcCLU>-Mfct>oeA 2 50 00 7 0 5 9 .5 5 -2 730 0 680 0 2 ,2 1 6 ,7 0 0
KM iJ.C.M. RESITA 250 00 4 0 0 0 .3 4 0 • 405 0 3 8 5 0 1 ,7 4 4 .1 5 0
HAM ' i JAMT ORADEA 1000 4 1 4 .7 4 3 : 4 25 4 00 -2,0 56 .'270
iiZT tJZTEL PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 7 3 0 0 .0 0 9 7 3 0 0 7 3 0 0 . 5 1 8 ,3 0 0
au 2IWTUBZIMNICEA 2 50 00 6 6 1 5 .8 8 -1 6 75 0 6 5 0 0 1 .8 1 2 .7 5 0
T o ta l c a te g o r ia a u-a
T o t a l c a t e g o r ia I + i l7 2 4 ,9 2 1 ,8 7 2
O fe r ta p u b l i c a G E P A B t ic u ia s t l
T O T A L G E N E R A L
Cursuri pe piaţa va lu tară
anunţate de BNR
in data de 25 noiem brie 1997
9 .4 3 2 .6 4 3 .1 4 2 2 6 .0 3 1 ,0 0 0
5.478.676.142
DENUMIREA VALUTEI
SrailNG AUSTRIA
dolar a u st r a l ia
HttNC BELGIA
BOUK c a n a da
HW\C ELVEŢIA
jURCAC»KMV'U
COROANA DANEMARCA
BSETAS SPANIA
««cahnlandezA
JWVCniANTA
JHASTERI1NA
ITALIA
JţN JAPONIA
« B E N OLANDA
tOHOANK MORVE<3A
f-MXW)S POKTIJGIIKZ
JOROANESIKDIA
SOIARSI A
Ml
IST
CURSUL ÎN LEI
63»,00
5386,00
118,00
5503,00
5559,00
4494,09
1180,00
53,17',
1488,00
1541,00
13200,00
4,58
61,303987,00
1105,00
43,96
1030,00
7816,00
89112,00
10715,00
Cursuri la casele de
schimb valutar din Cluj-Napoca
în data de 25noiembrie1997
VALUTA
$SUA DM
CUMPĂRARE
8100 4720
VÎNZARE
8183 4780
OULface următoarele precizări în leedtură cu aceste cursuri:
1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancarc "ţraate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.
* Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii j ivede schimb valutar şi înregistrări contabile. • ,
ECONOMIA m iercuri, 26 noiembrie 1 9 9 7 (13,
P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 2 5 . 1 1 . 1 9 9 7
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în jude|ul Cluj, la depozitele în lei
- persoane fizice - % %
Banca '■ ia - v»d»r» 1 lu n i 3 luni 9 luni . 9 lun i - 12 luni
B C R '" , 12 45 ' 4C ‘ 4 $ ' ' 47 47
BANCOREX* 1S 4». . ■ 43 , 1 38 .3 8 35
BRD* 14 45 47 48 . ■ 4» : . 50 :
14 4» 51 . 52 54
BA* 12 38 39 39 ' . 4 0 40
Banc P o tir 15 * 32 34 40 42 45 •
lonŢ Irlac* 15 ' 46 51 52 53 54
. BANKCOOP* 14 45 47 47 48 48
B tfC u rtţtl ' 13 40 45 ' - /
Transilvania 14 45 47 45 42 42
Rom lncascJ 13 3» 40 '4 1 42 43
CEC M S 25 M 35 40
ALIANŢA 20 39 40 41 41 45
Albina* 12 47 ' 47 37 37 37
B.I.R.* 15 43 44 45 46 ~47
LOIALCOOP 16 40 . ■ 42 •
Bancala
vedere"- 1 lună 3 luni 6 luni; 9 luni 12 luni
BCR 12 36 37 38 39 40 ^
BANCOREX 15 43 38 33 33: 30
BRD 14 % 38 39 40 41
BA* 12 „ 30 31 ' 32' 33 , 34
Banc Post* 13 '30 32 33 36
Ion Tiriac* : 13 42l 43 44 43
BANKCOOP* A l 36 38 39 40 . 41
Bucureşti 13 33 37 -
Transilvania 13 40 37 35 , 32 32
Româneasca ' 13 30 31 32 33 34
CEC . 15 - - . 3S
Albina ) 12 37 37 32 32 32
B.IJL 9 17 36 37 4 0 " -41 38
LOIALCOOP 16 40 42 ' -/ ■
* Dobinda se capBallzează ” Dobinda se ridică la expirarea teimenulul P i a ţ a i m o b i l i a r ă
Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii acţiunilor’pe B.V.B şi RASDAQ? Doriţi să fiţi la curent
cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează
dobînzile şi cursurile de schimb ale
leului?Dacă răspunsul este
Da, atunci citiţi, zilnic, aceasta
pagină.
ZONA
GARSONIERE
(milioane ici)APART.
1 CAM.
(mlL Ici)
APART. 2 CAM.
(mll. Ici)
APART. 3 CAM.
(milioane lei)APART. 4 CAM.
(milioane lei)
Conf. > Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 ConT. 1 Conf. 2 Cont I Cont 2
(Ihcorghcnl 55-58 45-47 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130 -
. M îiuşlar 43-48 33-35 50-60 60-80 45-55 70-90 60-70 70-130 70-85
Mâriştl 38-45 - 60-65 70-85 80-95 - 100-130
Zorilor 45-50 - 50-55 75-85 90-110 100-120 -
Pata ' - 70-80 100-140 150-180 - 200-220 -
Centra ■- *0 90-110 - 100-120 - 120-140 -
A. M i n f i u • • - 100-140 • 150-180 . .- 200-220 -
Iris 40-50 - - 60-80 ' - 70-90 80-100
Ciigarttca 45-55 . - 55-60 65-80 60-70 85-120 - - ' 90-150 -
Gruia 45-50 33-31 60-80 - - 70-90 - 70-130 -
CH IR II (mii Ui)
Gheorgheni 350-400 300 - 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 -
M inăţlur 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-300 600-800 1000 -
M ărifll 100-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -
Zorilor 300-450 - 500 600-700 - 700-1000 800-1200
Pata - - 600-700 600-800 ' - 700-900 - 800-1200 -
O n lru - 600-700 600-800 - 700^900 - 800-1200 -
A. Mnreţanu - - 700 - ' 1000 - 1200 •
Ir ii 300 500 - 600 - 600 -■
Crigorcfcu 400-450 - 500 600-700 - ' 700-900 - 1000 -
Gruia 300-350 ■ . ■ . 500 - 600 . - 700
M miercuri, 26 noiembrie f 997 FEMEIA a d e v ŞrOc
P
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
IL .
- De cînd funcţionează cabinetul de psihologie în cadrul Centrului de Planificare Familială din str. V. Babeş nr. 1?
Psih. Maria Ciobanu: - Cabinetul de psihologie propriu-zis, din nefericire, încă nu- există. Există un singur cabinet în caie se desfăşoară .zilnic, pe rînd: examinări audiologice, consultaţii logopedice în cadrul Policlinicii de Copii şi consultaţii psihologice în cadrul Centrului de Planificare Familială.
- Cînd a început CPF să ofere consultaţii psihologice?
M.C.: - De la înfiinţarea lui, din 1993..Pentru asigurarea acestor servicii în primii doi ani, a lucrat psih. Angcla Grigorea, ca voluntară. Ă urmat apoi colega mea, psih. Codruţa Vişan, titulara actuală a postului. de psiholog la CPF, înfiinţat în 1995. Eu lucrez aici din 4 august ax., pentru perioada în care Codruţa Vişan se află în concediu de maternitate.
- Prin ce sc diferenţiază asistenţa psihologică la CPF de cea care aparţine altor servicii?
M.C.: - Prin sfera problemelor psihologice în
care persoanele solicită consultaţiile. Este vorba în primul rînd de conflictele din relaţia de cuplu şi dificultăţile de acomodare reciprocă ale partenerilor la nevoile
/ " A
t .
■rf
)
lor de natură emoţională şi sexuală. Apoi, dificultăţile de acomodare pe carc le întîmpină părinţii în raport cu dezvoltarea copiilor lor, ale
. căror nevoi diferă în stadii diferite dc dezvoltare, precum şi problemele adolescenţilor cu părinţii, profesorii sau colegii lor.
Psih. Codruţa Vişan: - Avem în vedere extinderea serviciului psihologic în Clinica de Ginecologie-Obstetrică l, din care face parte şi CPF: asistenţa psihologică pre- şi postoperatorie a femeilor internate în clinică,
psihoprofilaxia anxietăţii la femeile însărcinate şi a depresiei postpartum, consilierea psihologică pre- şi posţavort. Deocamdată serviciul de psihologic poate asigura consilierea pre- şi postavort, a tulburărilor emoţionale, a tulburărilor de dinamică sexuală, a problemelor conflictuale în cuplu şi în familie, şi asistenţa psihologică #fetelor şi femeilor care au suferit abuzuri sexuale (viol, incest, hărţuieli etc.). Aceasta din urmă se realizează în colaborare cu colegele. care lucrează în cadrul proiectului Artemis - de consiliere împotriva abuzului sexual, la sediul Fundaţiei Estuar, depe Paris 35.
- Cît durează o consultaţie psihologică şi de cîte şedinţe de consiliere are nevoie o persoană, un cuplu sau o familie, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă?• M.C.: - O consultaţie psihologică durează între 45-80 de minute, Frecvenţa şedinţelor de consiliere diferă în funcţie de problemele şi nevoile particulare ale pacienţilor, de motivaţia tor şi de' măsura în care sînt pregătiţi să-şi asume responsabilitatea pentru schimbarea dorită. Frecvenţa şi obiectivele consultaţiilor psihologice, precurn şi limitele acestora se negociază şi se definesc
de la prima întîlnire şi se renegociază, dacă este cazul, în primele momente ale consultaţiilor ulterioare. Uneori este nevoie de 10-12 şedinţe săptămînale/hmare,
. pînă la 20. Alteori sînt suficiente 2-3 şedinţe săptămînale.
- In ce măsură persoanele care solicită consultaţiile au posibilitate pentru conversaţiile psihologice?
C.V.: - Aceasta diferă de la o persoană la alta, în funcţie de motivaţia pentru schimbarea dorită, încrederea că va putea beneficia dc aceste consultaţii, efortul pe care este dispus să-l facă şi asumarea responsabilităţii pentru ceea ce-şi propune, precum şi de capacilatca de autoanaliză, observaţie şi intuiţie. Rezolvarea problemelor depinde de măsura în care aşteptările pacienţilor sînt realiste. Nu le oferim “pastile miraculoase”, ci doâr îi ajutăm să descopere în ei înşişi resursele de care au nevoie pentru a face faţă problemelor şi soluţiilor acestora.
- Ce ne pnteţî spune despre satisfacţia profesională în asistenţa psihologică?
M.C.: - Satisfacţia profesională depinde de-măsura în care reuşim să dezvoltăm conversaţii utile persoanelor care le solicită, de măsura în care putem contribui la
rezolvarea problemei şi la dezvoltarea unor aşteptări realiste cu privire la obiectiveje consultaţiilor şi ale condiţiilor anterior menţionate: motivaţie,
pe de altă parte de obiectivele Isi limitele consultaţiei I
* . ~--*
încredere şi intuiţie. O satisfacţie în plus este oferită de munca în echipă cu medicii şi asistentele, medicale din cadrul CPF şi clinicii de care aparţinem.
- Vă puteţi detaşa de problemele aduse într-o consultaţie, astfel îneît la consultaţia următoare să fiţi iarăşi disponibile?_ M.C.: - Uneori este greu. Cu cît implicarea este mai mare, cu atît detaşarea este mai anevoioasă. Implicarea este dictată pe de o parte de nevoile şi problemele oamenilor,
psihologice. între consultaţiile programate în aceeaşi zi îmi 1 rezerv circa 10-15 minute timp | de reflexie: derulez şi analizez I imediat filmul conversaţiei care J a avut loc. Pun deoparte. Apoi I mă pregătesc pentru următoarea | consultaţie: derulez filmul i conversaţiilor avute cu ‘ persoana care urmează. I Consultaţiile sînt de reguli | programate, ştiu cine urmează i şi cu ce probleme a venit I
- Carc este scopul final al | consultaţiilor psihologice? |
C.V.: - De a sprijini . pacienţii în înţelegerea I reciprocă a nevoilor şi | aşteptărilor din cadrul relaţiilor i de cuplu, în rezolvarea problemelor şi luarea de I decizii, în restabilirea | echilibrului emoţional pierdut i şi în dezvoltarea capacităţii pacientului de a deveni I propriul său terapeut, adică de | a se ajuta pe sine. După cum > spune un proverb oriental: ■ “Dacă oferi unei persoane ia | peşte, o hrăneşti doar o singură | dată. Dacă o înveţi cum să . pescuiască, se va hrăni singură I
pentru totdeauna”. |M o n ic a TRIPON |
— « J
' m i DE « E R E '
de f o w iii i*i:\Ti!r rnpii
Vă reamintim ca, în Mmpmarut Sfintelor ubatori de Crăciun, I-undalia Umanitară "Sfinta Mana" a demarat o acţiune do .'.tringere de fonduri in sprijinul copiilor dc la dileme a>C7anmite din Chij-Napoca şi a pensionarilor cu u’niltln foarte nuci Intenţia membrilor fundaţiei “S fin ta Mana" cstc de a aduce, eu această oca/ie. “o ra/a dc- lumină şi o clipa de bunăstare în sutletelc şi casele celor năpăstuiţi”
Cci care doresc sâ sprijine acţiunea iniţiată de I'undaţia “Sfinta Maria" pot depune orice sume de bani in comut 402.300.4X6 427, descins la Bankcoop, Sucursala ( lui
_________ M. TRIPON
CITĂ ZARVĂ PENTRU HUMPHREY!...
Deputatul conservator Alan Clark şi-a manifestat neliniştea în legătură cu soarta lui Humphrey, motanul de la Downing Street 10, reşedinţa premierilor britanici, care, oficial, a ieşit la pensie
acum două săptămîni din motive de sănătate - transmite AFP.
Intr-o declaraţie acordată pentru “The Daily Telegraph” de luni, deputatul, apărător al cauzei animalelor, spune că
problemele de sănătate ale lui Humphrey au fost inventate
pentru a ascunde faptul că Cherie, soţia primului ministru, este de fapt alergică la pisici. Deputatul cere ca guvernul sâ aducă
dovezi Că Humphrey trăieşte, temîndu-se că d-na Brair i-ar fi făcut de petrecanie motanului. -
Oficial s-a spus că Humphrey a fost încredinţat unui fost angajat al reşedinţei din Downing Street 10, pentru că ar suferi de
patru ani de o boală de rinichi şi pentru că îi trebuie linişte. Un purtător de cuvînt al guvernului a afirmat că Humphrey trăieşte, dar e foarte bolnav, refuzînd să spună însă unde se găseşte motanul, pentru a evita eventualele “hărţuiri” ulterioare ale lui Humphrey. .-r "
SIDA - RECUNOSCUTĂ PRIMA OARĂ CA BOALĂ PROFESIONWSIDA a fost recunoscută, pentru prima data în
Germania, boală profesională, de către Curtea federală pentru probleme sociale, cu sediul la Kassel (centrul Germaniei), informează France Presse. Magistraţii i-au acordat unei tinere, medic la clinica din Maenz, contaminată cu virusul HIV care provoacă SIDA, dreptul la o pensie mai mare decît cele care se acordă celor pensionaţi din cauza unei incapacităţi de muncă. Judecătorii au apreciat că victima, în vîistă de 34 de ani, a fost expusă Ia această boală în anii ’80.
în sentinţa Curţii se precizează că “este vorba despie un caz izolat” şi că “nu este posibil să se tragă, h această decizie, concluzii definitive în privinfi recunoaşterii SIDA ca boală profesionali I argumentîndu-se că la clinica din Maenz nu există i li număr prea mare de bolnavi de SIDA neidentifica&> ca suferind de aceaslă boală. Avocatul victimei a susţinut, în pledoaria sa, că soţul clientei sale nu si® r de SIDA şi că, prin urmare, aceasta nu avusese unde să se îmbolnăvească decît la spital. -
DIANA URM A SĂ-ŞI JOACE PROPRIU L ROL ÎN CONTINUAREA I I I.M IU I
Prinţesa Diana urma să-şi joace propriul rol, alături de Kevin Kostner, în continuarea fUmuIui de succes ‘The Bodyguard”, a dezvăluit actorul într-un interviu ce va apărea în ianuarie în revista americană de cinema “Premiere”, din care cotidianul ,‘The New York Post” a publicat săptămînă trecută fragmente. Negocierile pentru film dintre Kevin
“THE BODYGUARD”
Kostner, co-scenarist, şi Diana ar fi început cu un an înainte de moartea prinţesei de Wales. 1
“Diana şi cu mine am vorbit la telefon despre nivelul filmului şi demnitatea pe care rolul său l-ar avea”, a precizat actorul, citat de AFP. “Ea dorea să aibă dreptul de a se reinventa, dar voia s-o facă în
bine”, a adăugat Kostner. Ifa filmului,' a cărui acţiune ar fi fe plasată în Hong Kong, s-ar fi născa în timpul unui voiaj în China lata au participat Diana, Kevin KosUf şi Sarah, ducesă de York. Purtători de cuvînt al lui Fergie a confirmaţii ducesa era Ia curent cu acest ptoitf şi că studiourile Warner Bros dors să-l ducă la bun sfîrsit
fiind “o pată dc culoare pe un drum
dificil”, potriut formulării lui ClturchilI
7cd de femei i-au trimis F.ksabctci drept
cadou dc nunta ceea cc în epoca era
considerat o adevărată comoară: ciorapi
dc nylon
Totuşi,
care era pus la curent cu toate dc către
regina Victoria, Philip riti va avea niciodată
acccs la “cutiile îoşii”jCe conţin documente
confidenţiale destinare reginei, nici la între-
Nunta de aur a reginei Elisabcta si a
prinţului Philip, sărbătorită săptămînă
trecută, joi, simbolizează o stabilitate carc
contrastează cu divorţurile în serie din
familia regală, aşa cum căsători/lor,- din
1947, a contrastat cu atmosfera ţfintr-o ţară
îngenuncheată dc război - serie AFP.
Valoarea exemplară a cuplului regat
britanic-cstc, totuşi, relativi: un sondaj
arăta miercuri că monarhia nu mai cstc
considcrală ca fiind “foarte importantă”
dccît dc către mai puţin dc o treime dintre
cci 3.S(k) dc britanici iute au constituit britanjeiior, guvernul i-a acordat proaspăt
eşantionul acestui sondaj, iar dintre aceştia căsătoritei o alocaţie •cxccpţionalâ dc 300
numai 20 la sută au ,mai puţin dc 30 de dc cupoane dtTTâţîrpcnp a-şi facc rochia
ani. j dc mireasă. Principalele neînţelegeri
Nici în 1947 dsăloria.mQ$t£mtoaaL™JiK£scră aplanate: Philip |-a făcut supus
tronului nu întrunise unanimitatea. “Orice britanic, şi-a abandonat titlul de prinţ al
banchct sau etalare a bogăţiei la căsătoria Grecici, numele de Battcnlx:rg în favoarea
fiicci dvs. ar fi o insultă la adresa poporului cclui dc Mountbattcn, ş/s-a convertit la
britanic”, îi .ffiî«HOclc^ţînnîrdl^î| anglicanism. Cclc trcî surori ale salo,
regelui Geqrge al VI*lca. Visteria măritate în Gcrmapia (între care una cu
guvernului laburist era goală, iar britanicii \nucolonel ŞS aţfropiat Iui Ilimmler), nu
sc mulţumeau cu îin kilogram dc cartofi au fost invitate. up^banchet în onoarea cuplului regal,
şi trei uncii de\suncă pe săptămînă. Şi - în 1952, duccie a obţinut primul săuyducclc de Edinburgh a cvoeaHpâwimil
totuşi, căsătoria care a avut loc pe 20 comandament la Malta, unde regina' familiei Windsor carc, “ca toate familiile,
noiembrie a fost priviiâ «de sute de mii'tlc“ FJisabcteMxdai fiMtra''prirjjfPttiiă la
persoane dc pc tot cuprinsul' fcgatuluţca coafor. Spre deoscbkmfoTpnntul Albert,
Declaraţiile au provocat oarecare
surprindere, ţinind cont de relaţiile
cunoscute cj fund “încordate"
între Philip şi i-opiii Nai - cu eu-cpiM
4 * i prinţesei Anna si în special cu prunulVedenie pc care aceasta Ic are cu pnm- '
DE COPIII S.
Prinţul Philip a făcui micrcuri, w
timpul umji dejun dat în\’nnarea nuntii
sale de aur cu regina Llitaheta, o toarte
rară demonstraţie de en(u/usm patern,
declarîridu-se mîndru de copiii săi
Răspufizînd unui loasl-,închinat de priip^rul oraşului Londra, ţâre a oferit
7tm , txM im : 2S PRIMI,2 7 mm®--
La„celcbrarea minţii dc aur a cuplţifc tegal britanic».au participat membrii i caselor regale'dmJBclgia, Bulgărit Danemarca, Grccia, Iohknia, LuxOTtaf- Olanda, Norvegia, România, Spâni»? Iugoslavia. Au fost prezenţi Şapte regi,!'
„regine, un duce, 26 prinţi şi 27 prinţese- cea mai marc întrunire regală de * încoronarea Elisabetci, în 1953, după o® remarcă Reuters. După ceremon11 religioasă, regina şi prinţul consort« participat la un banchet oferit în onoaH lor de premierul Tony Blair. Regia Elisabeta şi-a hiat angajamentul de > # apropia mai mult de poporul bntaat afitmind că cei 50 dc ani trccuţi * ’ instalarea pe tronul britanic aurftwt c remarcabili” pentru MarcaPomrnonwcalth şt pentru întreaga 1“
/“Gîndiţi-vă ce-am fi pierdut dică m • ■■■■• -■ r'm n-ar
Regina/Elisabeta a Marii Britanii şi .....r ........... ..............prinţul consort Philip şi-au celebrat, joi, / ascultat niciodată Beatles,^- , nunta do aur, printr-o ceremonie fastuoasă' existat televiziunea, dacă n-t® | desfăşurată la Wcstminstcr Abbey, undp a folosit un telefon mobil, uif calculator sav avut Iod, jn 1947, şi ecremonif- da ca să fim sinceri, nu i;im ficăsătoriei îmbrăcată într-un costum de culoare athastru-regal, suverana sosit însoţită de ducclc„.de Edjjjurgh’, la bordul unui Rolls Roycc, W d salutată de sute de oameni care se adunaseră în faţa catedralei.Regina a părut foarte relaxată, schimbM
. . . . , ,v.. surizătoare cîteva cuvinte cu soţul ej, u«*iv«n, - .......— •a trecut prin toate plăcerile ş. t r .b u la ţ n t e ^ ^ ^ a ^ Westminstcr Âbbey>Diîna. Sîntem foarte recunosc
pe ‘care le presupune creşterea copiilor . in^MetBUanftoL ....... ficcăruia dintre voi”, a spus ca.
alţii vorbind despre calculatoare, > ca. /
Regina le-a mulţumit tuturor cctor c*
au fost alăturî-de ţara şi familia rc£ britanică în Wată această perioadi A _ lucra ne-a dat putere, mai ales in înpctcarc - carc a fost moartea ‘
^ d e v a b u l
de C lu fEVENIMENT miercuri, 2 6 noiembrie 1997 ( 1 5 )
c P e la P o liţ ie :
ISercctărlIc în “Afacerea alcoolul",n o n tin aâ ...I j __----- ------ : SRL Cluj. Om întreprinzător,
| /Morariu a vîndut în acest an
mari cantităţi de alcool dublu
rafinat, firmei “Norvis”. Dar.:,
i-a venit o idee de milioane! A
diminuat preţul real al alcoolului
înscris pe facturile de livrare.
Prin această metodă, şi-a însuşit
din diferenţa reală a alcoolului,-'
pentru sine, 40 milioane lei.
Prejudiciul nu a fost recuperat;
Poliţia clujeană, carj lucrează la
dosarul “Afacerea alcoolul”, îl
cercetează pe Morariu Emil în
stare de libertate, acesta fiind
acuzat de săvîrşirea infracţiunilor
de delapidare, evaziune fiscală,
fals şi uz de fals, şi fals material
în înscrisuri oficiale.’ ;ln;
“caruselul” mafiei cu alcool
urmează să mai fie . cercetaţi şi
alţi “oameni de afaceri” care au
prejudiciat statul român cu peste
4 miliarde de lei.. , . ' ,
Doi ciobănei vîicenis-au intoxicat ca "Nuccdol"
Duminică după-amiază, prin
satul Buneşti, comuna Mintiul Gherlii, ciobanii Frangu Nicolae:
■ (32 ani), din comuna Pcmpereşti
şi Ciuche Marcel (32 ani),
comuna Cîineni (Vîlcea) îşi
mînau turma de oi spre meleaguri vîlcene. La crîşma din:
Buneşti au poposit şi s-au cinstit
cu cîte o ţuică. La plecare aii
luat cu ei cîteva sticle de pălincă.
Pe drum, ciobăneii au mai avut
chef să mai bea ceva pălincă
ardelenească. Au căutat prin
desagi, după licoare, au găsit o
sticlă şi au tras fiecare cîte un
, gît de “horincă”. Ghinionul, lor
â fost că în sticlă nu era ţuică,
ci, soluţie de deparazitat ovine,
“Nucedol”. O substanţă toxică,
foarte puternică Cei doi ciobani
au fost găsiţi de săteni în comă.
în drum spre Spitalul din Dej,
Frangu Nicolae a murit. Colegul
său Ciuche Marcel se află în
stare gravă la Chirurgie I.
Firmele "Modena" şi "Neon" au fost prâdate...
In malia alcoolului a fost
implicat şi Morariu Emil, (43
ani), directorul S.C. “Regina
Transserv” SRL Reghin. Acesta
! fost atras în afacerc de
'creierul” reţelei de trafic de alcool, Vlad Tiberiu, patronul finnei “fantomă” Norvis Exim
. în arestul Poliţiei clujene se
află un hoţ, şcolit la “Academia” Gherla: Tonea Cornel (23 ani), din Turda. Omul are la activ mai
multe spargeri de locuinţe şi firme comerciale, în Cluj- Napoca. în acest weekend, a.
“vizitat”, în miez de noapte, două firme clujene: “Modena”
şi “Neon’v situate în complexul
agroalimentar Mihai Viteazul.-
Toriea a furat de aici, bunuri
diverse' în valoare de peste 3
milioane de lei; N-a avut noroc!
A fost prins în flagrant , de un echipaj al Poliţiei Cluj-Napoca.
V. M O LD O V A N
Intr-o c lăd ire
închiriată a Primăriei
SIGURANŢE CU.. FLĂCĂRI '
In 24 noiembrie, la ora
18,00, pompierii au lost alertaţi telefonic, in
imobilul Je pe Bulevardul
Eroilor nr. 2, din subsol ieşea un fuiugios. în cîk-wi
minute, pompierii imliUn au lost la laU locului In
beci, dm pricina u:u:i
siguianţe defecte, s-a produs un seiirt-ciuii'i. Seinleile au .siiit ne
moruvmele de hîrlu a fi-sie acolo. Iliiliile umede aj
început sa aul.i mocr.ii.
locul a lost stins, în lis-ir*
reeurd Dm iimne, ina, ,rt faptului că'lirmelc care i.şi
au sediul în imobilul cu
pricina au rămas ieri <
dimineaţă fără turiiii
electric, incendiul nu a <■ % i:t alic urmau
D.C.
La 2 0 d e
de
p r o f e s i e . . ;
s p ă r g ă t o r
i'r.yn Marius, la cei 20 de ani
-,i vii, are un palni.msi dunn de Ml în lumea înleilopâ. Din
't.rmara anului li'M.S a lost
de liei un, pentru Jiuise
':‘..ri si sp.ugen iHtinu data a
• eliberat din peiuk-iKiai in .ii’ni anului Irisul De alunei, o
'.V.-iMda ile sesi/an ile sparjien şi
i.-r.n s-au adunat pe biiounle
H'.i'tilor Toate ligurind eu autor
■.-'ir.oseiit. Sâ tieeem in re\ istă
li'.v.: înlr-un intonai de două
luni două spargeri la “Feleaeui”, .’.uuda sistemului de alarma lo.ute
(in august şi noiembne), ia barul de pe stiada N.
i lieseu, uivi la “( omonent”. A
m it maga/inul “l/a” din Irei locuinţe şi, ptnlru ea
:r,:i sâ tiv; completa.. (' bieielelâ
"'ir.tain J3ike. l’reiu.iieiul loial fJ m la peste 42 de milioane
& lei.
l'Til,on de titeou eia în bani,
'c.Ţea un adevărat periplu prini.V' am scumpe lucahin de '■ -?tj Zilele trecute, insa, ţoale
centuri au luai sfîrsii,
?"'ni o huna bucala de vieme,(rsjn liind puns şi arestat.
-sr-re;itonil lucra sinjiiu l'imd
TM^ionist, ascundea cu grijă
unnâ în maria majoritate a
^■'irilor, spărgea geamul sau
cv-.Ui!a balconul, mdileient de etaj.
Cu toate că are numai 10 clise,
' ryn esle un recordman. Se pare,
:w, că aceste abilititi sînt
:-''V-ni!e. Tatăl Im se biicma de
■fcşi tristă Lckhntate în lumea
'* lf'pă a altui judeţ. Deşi tiniml
* croscut în absenta aeesluia
(părinţii fund divorţaţi), a moştenit
'’îVr.tele” paterne De lapi, istoria ^ te i meseni, după cum deehiA
l^ndin preaima lui. a începu! dc la -sini: fragedă vii sta. Copilului i
'■-'l’î'eaif dc mini Ioale IiiLiniile
®ai \aloare din casa Desigur,
l2;-<.nu spun multe, dar F'-'ircsiil lui Cri van, notat eu
in dosarele Poliţiei, ne ^^iiină m le dăm ne/aie
D.C.
La Gherla:
Bişniţarii moldoveni9 9
au ajuns pe mîna Poliţiei
în zilele de luni, în oraşul Gherla estaun du-te-vino permanent. Este ziua tîrgului, cînd urbea este asaltată de mulţi străini, unii sosind în localitate cu diferite mărfuri, alţii, însă, au scopuri nu chiar
curate., . .Poliţia oraşului îşi face pe deplin
datoria şi periodic întreprinde razii în incinta pieţii agroaliînentare. în urma unei astfel de “deplasări” pe teren, cadrele poliţiei din localitate au confiscat diferite mărfuri în valoare de 40 milioane lei: Mai ales aşa-zişii turişti sosiţi din Moldova provoacă multe bătăi de,
cap poliţiştilor gherleni. Fără acte în regulă, cu mărfuri “îndoielnice” şi cu termenele de valabilitate expirate, turiştii din Republica Moldova comit multe ilegalităţi, fiind amendaţi de organele de ordine. Dar, nu numai ei creează probleme. Chiar şi unii negustori îocalnici încearcă să mai “fenteze” vigilenţa angajaţilor pieţii, însă, ei sînt prinşi în... flagrant şi amendaţi pe loc.
SZ . Cs.
2 4 Im igranţi rom âni arestaţi în FranţaUn număr de 24 de români, dintre carc şase femei şi un copil, aflaţi ilegal în
Franţa, au fost interpelaţi, duminică, de poliţia franceză, la punctul de frontieră
franco-spaniol Perthus, s-a aflat, luni, din surse ale prefecturii din Pirineii-Qrientali.
(sud), potrivit agenţiei France Presse. Românii, titulari ai unor paşapoarte fără
viză, călătoreau la bordul unei furgonete înmatriculate în Republica Cehă. Ei se
deplasau la Almeira (Spania^ în momentul în care au fost opriţi pe autostradă,
de o patrulă a serviciului de control al imigraţiei şi de militari, care participau la planul Vigipirate. Străinii au fost plasaţi sub supraveghere poliţienească, trm înd.
să fie conduşi în ţara de origine, potrivit prefecturii de poliţie, scrie France
"Presse. ■ ' : . ■ . '
Trupele dc Interne ruse sc antrenează
să blocheze unităţile militareTrupele Ministerului rus de Interne
sc instruiesc, în cadrul unor exerciţii
secrete, asupra modalităţilor de blocare
a cazărmilor unităţilor militare,.
transmite corespondentul MEDIAFAX
la , Moscova, citînd ediţia de luni a <
cotidianului “Novîe Izvestia”. \
. în ultima perioadă, Ministerul rus de Interne a fost dotat, cu instalaţii de
artilerie reactivă, tip “Grad”, în timp ce Ministerul Apărării continuă să se confrunte cu mari probleme în ceea ce
priveşte finanţarea, Unele surse militare, citate de presa rusă, afirmă că, în 1997,
Apărarea a reuşit să achiziţioneze doar
zece tancuri ’ .- Ministerul de Interne din Federaţia
Rusă are sub arme peste 500.000 de
persoane: 300.00P în Miliţie, 15.000
în OMON (trupe speciale) şi 200.000 în trupele interne. Această ultimă
categorie beneficiază de o dotare
modernă, alcătuită din blindate de
diverse categorii, tancuri grele şi
artilerie. “Dacă din considerente strategice interne se va lua decizia ea
trupele de interne să primească avioane
sau nave de luptă, nu ar trebui să fim foarte uimiţi”, comentează cotidianul
“Novîe Izvestia”.
S Conform Constituţiei ruse, pentru
restabilirea ordinii în ţară în cazul unor tulburări, trebuie să acţioneze doar
Ministerul de Interne şi doar atunci cînd
situaţia poate scăpa de sub control pot interveni unitătile armatei.
Enrico Bianco în închisoare,
în vederea -
extrădării sale către Italia
Fostul terorist italian Enrico Bianco, ex-menibru al organizaţiei teroriste Brigăzile_Roşii, arestat în Grecia, a compărut luni în faţa procurorului Curţii de apel, care s- a pronunţat pentru ţinerea sa în stare de detenţie, în vederea extrădării către Iţalia, transmite agenţia France Presse. .
Procurorul Kyriakos Karoutsos a declarat că a emis un mandat de arest provizoriu împotrivă lui Etnico Bianco. El va rămîne la închisoarea Korydalloş, din apropierea Atenei, cît timp justiţia îi vâ studia dosarul, în vederea extrădării sale. -
în opinia lui Karoutsos, Enrico
Bianco este “un deţinut de drept comun, care nu are nici o relaţie cu teroriştii”. Prin urmare, a precizat el, “va fi urmată procedura normală, în
scopul extrădării sale către Italia, care a lansat un mandat de arest internaţional împotriva sa, în 1993”. Enrico Bianco trebuie să ispăşeascăo pedeapsă cu închisoarea în Italia, pedeapsă ce i-â fost aplicată în contumacie în 1993, “pentru participare la furturi, port ilegal de arme, dispunere de explozibili şi vînzarea unei mici cantităţi de heroină”, a explicat procurorul Atenei.
> _ (Reuter, “International Herald Tribune')
G erm anul care a sp ionat p en tru Saddam Hussein:
“Nu pot regreta ceea ce am făcut” (I)Un -diplomat german, căzut în
dizgraţie şi condamnat la închisoare pentru că a spionat pentru Irak, a
afirmat, lâ 17 noiembrie, că nu are nici
un regret pentru faptul că a furnizat- informaţii politice şi militare secrete
despre Occident lui Saddam Hussein,
cu puţin timp înaihtea izbucnirii
războiului din Golf. ■
Juergen Mohamed Gietler, în vîrstă de 42 de ani, care a lucrat la arhivele Ministerului german de Externe, a mărturisit revistei “Der Spiegel” că o
lungă perioadă de timp, în anii ’80, a
furnizat Egiptului documente secrete germane despre Israel şi despre Orientul
Mijlociu.
în prima dezvăluire publică a cazului
său, revista germană a afirmat că Gietler
a fost găsit vinovat, în urma procesului
din 1991, că a furnizat agenţilor irakieni
informaţii secrete care au ajutat
Bagdadul în timpul războiului din Golf din 1990-1991.
Printre documentele cele mai
compromiţătoare, se numără o scrie de
scrisori secrete dintre preşedintele american din acea vreme, George Bush,
şi • cancelarul german; Helmut Kohl,
referitoare la planurile militara
americane privind .trecerea trupelor şi
ahnamentelor prin Germania'pentru alungarea Irakului din Kuweit. ’ ' ■
“Este într-adevăr condamnabil, dar .
pur şi simplu nu pof regreta ceea ce am
făcut”, a declarat Gietler, care a fost
eliberat din închisoare după trei ani, în1994, iar acum este om de afaceri în Ghana.
Gietler, care s-a convertit la islamism
în 1982, cînd a fost trimis de MAE în misiune la Cairo, a furnizat agenţilor
irakieni fotocopii ale rapoartelor serviciilor de informaţii occidentale
cuprinzînd ceea ce ştiau acestea despre
companiile străine care ajutau Irakul să
construiască arme de distrugere în masă.
Rapoartele secrete pc care Gietler
le-a transportat în serviete şi în sacoşe
de plastic, începînd din luna februarie
şi pînă la arestarea , sa, la sfîrşitul lunii
august 1990, au ajutat Irakul să afle ce
ştiau Germania şi serviciile de
informaţii occidentale despre înarmarea
Bagdadului, reiese din documentele
prezentate în instanţă şi în posesia
cărora a intrat “Der Spiegel”.
Tribunalul din Dusseldorf, care l-a
condamnat pe Gietler la cinci ani de
închisoare, în urma unui proces care a
durat cinci zile, în mai 1991, a afumat,
că trădarea lui a influenţat cursul
războiului din Golf şi a ajutat Irakul să
ascundă identitatea furnizorilor săi occidentali de arme după război.
Un purtător de ţrnvînt al MAE
german a confirmat cele publicate de
revista “Der Spiegel”. “Este regretabil
că acest om-a spionat, dar; aşa cum
reiese din documentele procesului, actul
său nu se datorează unor lacune de
procedură ale Ministerului de Externe”,
a afirmat acesta. Totuşi, este greu de
explicat cum a reuşit Gietler să iasă pe
porţile Ministerului cu o sacoşă'de
plastic conţinînd 51 de documente,
dintre carc 46 se refereau la criza din
Golf. El este cel de-al şaselea spion din
Ministerul dc Externe condamnat după
unificarea Germaniei, în 1990.
f Potrivit revistei “Der Spiegel”, Gietler
a obţinut mai întîi acces la arhiva pentru
Orientul Mijlociu a Ministerului, unde
erau depozitate documentele secrete.
Apoi, şi-a făcut o dublură a cheii arhivei
la un atelier- aflat în gara din Bonn.
Detalii privind verdictul din 1991 nu
au- fost dezvăluite pînă acum, cu toate
că procesul a fost public, a declarat
.purtătorul de cuvînt al tribunalului,
Klaus Forsen. , ~
. Gietler a declarat revistei germane
că a fost “întotdeauna un prieten al
lumii arabe, pe toată durata carierei sale
la Ministerul gennan de Externe, şi .că,
în cele şase luni de dinaintea arestării
sale, la 28 august 1990, a transmis
Bagdadului sute de documente secrete”.
Gietler-a început prin a furniza unui
agent irakian la Bonn informaţiile pe
care serviciul german de informaţii
BND le cunoştea despre fortificaţiile
construite de Irak dc-a lungul graniţei
cu Iranul. Cum războiul din Golf bătea
la uşă, agentul irakian i-a cerut lui
Gietler să-i furnizeze diferite informaţii
despre Israel şi despre unele ţări arabe.'
m : miercuri. 26 noiembrie 1 9 9 7 ULTIMA ORĂ iili ADEVi
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 26.11.1997, în jurul orei 15.
Mcdiciniştii particulari protestează, din nou:
F R 0 3 A PRACTICĂ i CONTESTATĂ
DE S T O M A T O L O G I
/•
'■* l - - ’U
H M H■ ■ ■ ■ ■■ ■ M M »
f»U>: ti. O f..W f& '__■"* - - -___ « i
urmare din pag ina 1
cîte unui reprezentant al unui
cadru didactic de la facultăţile particulare cu statut de
observator, reexaminarea, în afara examenului de selecţie a probei practice, menţinerea
baremului; de corectare şi în
următoarea sesiune de selecţie,
conform declaraţiilor ministrului MHN.
în opinia examinaţilor, concursul a fost deficitar organizat, iar atitudinea cadrelor
didacticc a fost refractară şi plină
de subiectivism. Absolvenţii avertizează conducerea UMF că, în cazul nerezolvării doleanţelor
(lor, se vor adresa MEN, CNEEAA, Parlamentului şi, nu
în ultimul rînd, Justiţiei, pînă la nivel internaţional. .
Ieri după-amiază, Biroul de
Senat al UMF s-a întrunit în
şedinţă, spre a discuta şi această problemă. De la rectorat am fost anunţaţi că rezultatele discuţiilor
ne vor fi comunicate astăzi.
EMJsrm{603)64)
programul pan-eurbpean al evAnimanfului sportiv major
acum şt Im limba româna
prin
—'&1#. n t m i
e l f r o r i
La Flacăraf un protest de catifea
„ V a s e l e m u r d a r e " a u f o s l ş â l i
• vă iubesc şi vă respect, dar pe âina noiemkie vă dau numai jumătate din salam, deckra ducamCgenerd-
Seria protestelor, mai mult sau mai puţin sindicale, continuă.
Patronii au avut parte de o toamnă mai bogată decît toate-
în materie de conflicte de muncă. Ne-am obişnuit , cu grevele
pricinuite de restructurare şi
salarizare. Industria uşoară,
scutită de restructurări, are parte, însă, de repetate acţiuni greviste
prin care se cere; mărirea. veniturilor nete.
Ieri, la S.C.„Flacăra” a avut loc o adunare extraordinară a
sindicaliştilor, la care au participat dl Gheorghe Năstase,
preşedintele federaţiei
UNICONF şi vicepreşedintele
CSDR, împreună cu dl Cornel Popescu, reprezentant al
Guvernului, departamentul
relaţia cu sindicatele. Conducerea societăţii a refuzat
dialogul, sub cerul liber, cu „masele” sub pretextul că nu este
bîlci, acestea mutîndu-se în
cantina societăţii. Reprezentanţii sindicatului, au precizat că nu este vorba de un conflict de
muncă, ci de o clarificare a problemelor salariaţilor în colaborare cu patronatul.
Prima rundă a discuţiilor a
avut loc la Prefectură, unde în prezenţa prefectului, directorului
de la DGMPS, membrilor din
consiliul de administraţie al
firmei, liderul sindical de la Flacăra, Ana Fărcaş, a citit,
doleanţele sindicaliştilor:
neamestecul administraţiei în
activitatea sindicatului,
respectarea Legii sindicatelor, respectarea contractului colectiv . de muncă (neplata stagnărilor,
neacordarea sporurilor de noapte, a orelor suplimentare), în principiu, atît partenerul
jomân, cîţ şi cel german aa {ţ de acord, cu excepţia acordj
integrale a salariilor negoti La întrunirea cu cei apm»,
2.000 de angajaţi al socict
ţinută în cantină, direct
general Leordean a afirmat iubeşte şi îi respectă, dar pe 1
noiembrie vor primi jumătate ţ
salariu. Reacţia angajaţilor a
fermă, huiduielile fiind grăitoaţ Totuşi, în final, au fost de as»E
. cu ciomaprotocoluhn, careafn
ulterior semnat şi parafaţi Prefectură.;
t vV
â p
*
I *
în v ă ţă m în tu l ş i S ă n ă ta te a îş i unesc f o r ţe le p e n tru o c a u z ă comună:
P r e lu a r e a de l a P r im ă r ie a d r e p t u lu i d e a o r g a n i z ă lic ita ţ i
urmare din pagina 1
Cluj, dr. Şerban Rădulescu,
ne-a declarat: „în anul viitor, spitalele vor organiza licitaţiile
pentru propriile lucrări, sub
asistenţa Primăriei. Cei care ştiu cel mai bine cum să cheltuiască banii, acolo unde este, într-ade- văr nevoie, sînt conducerile spitalelor. Ca urmare, toate cele opt spitale din municipiu au luat
decizia de a organiza licitaţiile”.Conducerea D.S. Cluj susţine
că actele normative (H.G. 63/94
şi Regulamentul de aplicare a
acesteia din 11.07.97) stipulează: organizatorul licitaţiei este
persoana juridică achizitoare,
care răspunde de pregătirea şi desfăşurarea licitaţiei. Pentru
desfăşurarea corespunzătoare a
activităţii de licitaţie, persoana juridică achizitoare numeşte,
prin decizie, pentru fiecare achiziţie publică de bunuri sau
/ de servicii, o comisie de licitaţie din minimum 5 membri:
s preşedinte, reprezentanţi ai
Finanţelor, MLPAT şi reprezentanţii ministerului de
resort sau,, după caz, ai
administraţiei publice locale.
”Banii nu sînt ai Primăriei, ci
sînt banii tuturor, iar în bugetul de stat, aceştia sînt prinşi la
capitolul sănătate”, a precizat dl Rădulescu.
loan Săsărntan:
în loc de 200 de milioane, am plătit 500 de milioane lei ,
Şi Inspectoratul Judeţean
Şcolar .este^ neînduplecat,
în privinţa licitaţiilor.
„Organizarea licitaţiilor pentru unităţile şcolare trebuie să fie
- transferată de la Primărie la inspectorat. Acesta este
beneficiarul direct al lucrărilor.
Primăria urmează să controleze periodic lucrările ce vor fi efectuate. Este inacceptabil ca, la insistenţele noastre şi ale
Institutului de Sănătate Publică, să înceapă lucrările după
începerea anului şcolar. De
exemplu, dacă la Grupul
Şcolar de Industrie Uşoară reparaţiile -la reţeaua termică ar
fi fost efectuate în vară ar fi costat 200 de milioane lei.
Acum, în regim de urgenţă, ne-au costat 500 de milioane! Tot aşa s-a întîmplat la Liceul
Economic, la Colegiul . pedagogic şi la altele”, a
precizat dl loan Săsărman, inspectorul general. Dsa a susţinut că, în alte judeţe vecine,
Bistriţa-Năsăud, Alba ş.a., licitaţiile se fac de către
inspectoratele şcolare.
In aceasta săptămînă se face
un inventar al pnontăţilor t reparaţii curente şi capitalei
şcoli, pentru anul viitor, ce
fi prezentat-direcţiei de ps
din Primărie. Dar, acest luc
nu înseamnă că va lăsa sarcina Primăriei organizai;
licitaţiilor.. Un argument care ar putea
adus în favoarea politii
licitaţiilor organizate fi
intermediar l-ar p vtefa constitui • experiraţp " universităţilor. Gestionai
directă a banului public a mc mai bine şi mai cu folos pent
beneficiar.
(
Cadrele militare din structura Ministerului de Interne sînt nemulţumite
pentru că au primit salarii mai mielPoliţiştii din IGP, angajaţii din structura de conducere şi administrativă
a Ministerului de Interne, pompierii, poliţiştii de frontieră, jandarmii şi grănicerii sint nemulţumiţi pentru că salariile primite la începutul acestei săptămîni sînt mai mici decît pînă in prezent, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din MI. ’
Angajaţii militari din MI nu au mai primit în această lună contravaloarea ordinului 50 (supliment pentru hrană), respectiv sume cuprinse intre 50 şi 300.000 de lei.
In u rm a remanierii, Calin Popescu-Tăriceanu
şi Valeriu Stoica îşi vor păstra portofoliile
Industrie i si Comerţului si Justitie i
Călin Popescu-Tăriceanu şi Valeriu Stoica îşi vor păstra, cu siguranţă, posturile de ministru al Industriilor şi Comerţului, respectiv al Justiţiei, în urma remanierii Cabinetului Ciorbea, a declarat, marţi, senatorul PNL Dan Amedeo Lăzărcscu.
Conform parlamentarului, PNL • este în continuare “foarte interesat” dc postul de ministru al Finanţelor.
‘Tratativele între partidele din coaliţie nu s-au finalizat, urmînd să mai dureze cîteva zile”, a
precizat senatorul liberal, adăugind că PNL îşi va păstra, în urma remanierii, “aproape” toate posturile de secretari de stat deţinute înainte de începerea negocierilor. Lăzărescu a menţionat, de asemenea, că, într-o săptămînă, Sorin Botez îşi va începe activitatea la conducerea Consiliului Românilor din Diasporă. “Guvernul are datoria să acţioneze pentru a salva milioanele de români de peste hotare, aflaţi în pericol de desnaţiona- lizare”, a adăugat senatorul liberal.
C u r te a d e A p e l B ra ş o v a amînat s o lu ţ io n a re a a p e lu lu i fo rm u la t
d e ju d e c ă t o r u l s in d ic
c a re a d m in is tr e a z ă fa lim e n tu l S C C a r tta s S R L
Curtea de Apel Braşov a' arhîna-t, -marţi, soluţionarea apelului formulat de judecătorul sindic care administrează falimentul SC Caritas SRL şi a fixat un nou termen pentru data de 16 decembrie a.c., transmite corespondentul MEDIAFAX.
Judecătorul sindic Gheorghe Burdea cere in apel anularea sentinţei de faliment a SC Caritas SRL şi rejudecarea cauzei sub raport civil.
Instanţa a acordat un-nou termen, deoarece nu au fost încă soluţionate cererea de recuzare a judecătorului sindic şi cea de strămutare a procesului la CSJ. Aceste cereri au fost înaintate spre înregistrare la Curtea
Supremă de Justiţie, la dala ® '10 octombrie a.c. de Am® Cioca, preşedintele Uniw Naţionale pentru Salvară României, (UNSR). Curt* Supremă de Justiţie a fi11 termenul de 3 decembrie ii pentru judecarea acestor cai®
Ananie Cioca a intentai, i> data de 28 octombrie, la Cu» Supremă de Justiţie, proces pfi1 judecătorului sindic Gbeord Burdea şi preşedintelui Trita* lului Braşov, loan Drăghici. ţ care îi acuză de abuz de incită şi abuz în serviciu. Prcşedit'i* UNSR spune că s*a plin* ' prestaţia magistraţilor şi * Ministerul Justiţiei şi la Parcbe*
General de pe lingă CSJ._ _ — M m*
Ziarul nostru fo loseşte serviciile informative ale
agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax _
■■■— ..................... ' '
nn
f i
eiliVafeţii
£*i
CASA DE EDITURĂ
•'S.R.L.
Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 . judecătoria Ciuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);* VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct).
TeL19.16.81; fax:19.28.28; E-maiI:adevcj@maiLdntcj.ro
Secretar de redacţie de serviciu: Iloria PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,
Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981
Subrcdacţia Turdaf tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 ^
GaramondTipografi* s r^
TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105
tel: 15.42.64;__ tel/fax: 41.40.54
W'C
's?!l*SlH
•#
Recommended