View
8
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
Seria PREDESTINATI
PREDESTINATI
REGATUL LIMBRELOR
Josepltine Angelini
-rfreditura rao
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiANGELINI,IOSEPHINE
Profefia / )osephine Angelini; trad.: Monica Laura Cibotariu prinLingua Connexion. - Bucuregti : Editura RAO,2016
ISBN 978-606-77 6-095-8
I. Cibotariu, Monica Laura (trad.)
82t.lll(73)-3t=t3s.t
Editura RAOStr. BirgdLului nr.9-11, sector l, Bucuregti, RomAnia
www.raobooks.comwww.rao.ro
fosephine AngeliniGoddess
Coppight @ fosephine Angelini, 2012
Traducere din limba engleziMonica Laura Cibotariu
gi Lingua Connexion
@ Editura RAO, 2012
Pentru versiunea in limba romdni
20r6
ISBN 978-606-77 6-095-8
CAPITOLUL ]
Helen vedea in stinga ei ceea ce ea benuia a fi rAul Styx. Era un
torent vijelios, preserat cu aisberguri. Nicio persoane zdravini la
cap nu ar fi indriznit s[-l treac[ inot.
Avdnd senzatia c[ se impotmolise, incepu si p[geasci gchio-
p[tind intr-un cerc strans.
O privire rapide asupra orizontului o asigure ci nu mai era
nimeni in afari de ea pe cAmpia pustie.
- Pe toli dracii! injurl cu voce stinse. Corzile ei vocale nu erau
complet vindecate. Cu numai o orl in urmi, Ares ii tiiase gatul qi
chiar daci inci mai resimfea dureri cAndvorbea, injuratul o frcea
si se simti mult mai bine. E atit de tipic, adiugi ea.
Tocmai ii frcuse o promisiune prietenului ei Zach. Acesta
murise in bra[ele ei, iar Helen jurase ci in via]a de apoi bdiatul
avea si bea din Riul Fericirii. Acesta se sacrificase pentru a-i siriin ajutor, iar in ultimele sale clipe ii oferise indiciul necesar pentru
aJ putea distruge pe Automedon gi pentru a-i salva pe Lucas gi
pe Orion.
Helen intenfiona si-gi fini promisiuneafall, de Zach, fiind
gata siJ poarte chiar ea pe CimpileBlizle,pani pe malul RAului
Fericirii - in pofida coastelor rupte qi a piciorului gubred. Dar
dintr-un anumit motiv nu se mai putea deplasa ca de obicei in
6 JOSEPHINE ANGELINI
Lumea de Dincolo. in mod normal, tot ce ar fi avut de ficut ar fifost si spunl cu voce tare ce voia gi dorin]a i s-ar fi implinit.
Era singura care putea cobori in Lumea de Dincolo, ceea ce
insemna ci se numira printre pufinii scioni care puteaudescinde
acolo fizic gi nu doar ca spirit. Putea chiar si controleze elementele
gi mediul inconjuritor, dar desigur, chiar atunci cAnd avea mai
mult nevoie de acest talent, totul mergea anapoda. Tipic grecesc.
Era scion, iar ceea ce detesta cel mai mult in legituri cu asta era
coplegitoarea ironie din viala ei.
Helen igi strAnse frustrati buzele vinete gi strigi rigugiti citre
cerul gol:
- Am spus - weau si apar lAng[ spiritul lui Zach!
- Eu am sufletul acelui muritor, nepoatl.
Helen se intoarse brusc qi-l vizu pe Hades, stlpAnul Lumii de
Dincolo, stdnd la cAfiva pagi distanfi, in spatele ei. inalt si semef,
acesta era inviluit in umbre care pilpAiau gi tremurau asemenea
unor degete prelungi de ceafi care incepeau si se destindi. Coifirl
intunericului gi cei cifiva metri de fesituri care atArnau din toga
neagri pe care o purta ii ascundeau cea mai mare parte a fe1ei,
insl ii putea vedea gura cu buze c[rnoase gi birbia pltrati. Restu1
togii era drapat pe trupul lui ca un gAnd decorativ intdrziat. O
mare parte din pieptul lui era dezgoliti - la fel gi brafele gi picioa-
rele sale puternice.
Helen inghili in sec gi incerci si se concentreze, prMndu-l cu
ochii ei umfla1i.
- Stai jos, te rog. inainte si te pr[bugegti, ii spuse el incetigor.
Doui scaune pliante simple, capitonate, apiruriL din senin, iar
fata igi instald comod trupul traumatizat intr-unul din ele, in timp
ce Hades se agezi pe celllalt. inci egti ri,Lniti, ii spuse el. De ce ai
venit aici in loc si agtepfi si te vindeci?
- Tiebuie s[-l ajut pe prietenul meu s[ g[seasci drumul spre
paradis. Si ajungi acolo unde trebuie.
Vocea lui Helen tremura de frici, degi Hades nu o rlnise nici-
odatl. Spre deosebire de Ares, zeul care o torturase, acesta fusese
'' PRoFETIA 7
foarte bun cu ea. Dar era totuqi stipanul morfilor gi umbrele care
il invlluiau erau pline de goaptele fantomelor.
- De ce egti atAt de siguri ci acolo trebuie si ajungd sufletul
httZach? o intrebi el.
- A fost un erou. Poate c[ nu la inceput, c6nd s-a purtat ca un
ticilos, dar a fost la sfrrqit qi asta e tot ceea ce conteazl, nu-i aqa?
Iar eroii se duc in Cdmpiile Elizde.
- Nu pun la indoiald curajul ltti Zach, ii aminti cu blindefe
Hades. Te-am intrebat doar ce te face sd crezi cd tu u fi persoana
potrivit[ si-i judeci sufletul?
- Eu... cum? bAigui Helen, incurcati. Primise prea multe lovi-
turi in moalele capului in noaptea aceea gi nu era tocmai pregititi
pentru o lecfie de semantici. Uite, nu am venit aici sd judec pe
cineva. Am frcut o promisiune, atdta tot, 9i lneau si mi-o fin.
- $i totuqi, eu sunt cel care trebuie si ia deciziile in aceastir
prMnli. Nu tu.
Helen nu avea cum s5-l contrazici. Aceasta era intr-adevlr
lumea lui. Tot ce putea face era s[ se holbeze la el insistent. Gura
cu buze moi a zeului se curbi intr-un surAs distant. Pirea s[ se
gdndeasci la ceea ce spusese fata.
- Felul in care te-ai descurcat cu Furiile, faptul ci le-ai eliberat
a dovedit ci eEti plinl de compasiune. Un inceput bun, dar mitem c[ nu este suficient, Helen. fti lipseqte inlelegerea.
- Atunci a fost un test? Furiile? Tonul ei deveni actvator
cand igi aminti prin ce trecuseri ea gi Orion in timpul ultimei
ei misiuni in Lumea de Dincolo. Se enervi gi mai tare cAnd se
gandi prin ce trecuseri gi Furiile, la rAndul lor. Daci toate cele trei
fete fuseserd chinuite pre! de mii de ani doar pentru a se dovedi
cl Helen era o persoani plin[ de compasiune, atunci era ceva in
nereguli cu Universul.
- Un test. Gura fermecitoare a lui Hades rosti cuvintul cu
amiriciune, de parci i-ar fi putut citi gandurile fetei Ei ar fi fost
perfect de acord cu ele. Dac[ viata este un test, atunci cine crezi
c[ acordi notele?
8 JOSEPHINE ANGELINI
- Tu? ghici ea.
- Vid ci tot nu in{elegi, oftd el. Nici micar nu ili dai searna
ce este aici. Hades fhcu semn h jor, referindu-se la Lumea de
Dincolo. Nu realizezi nici micar ceea ce eqti tu. Ei te numesc ,,Cea
care descinde", Cobordtoarea, pentru ci poli ajunge aici atunci
cand i1i doreEti, dar abilitatea de a pitrunde in Lumea de Dincoloeste cea mai neinsemnati manifestare a puterii tale. Tu nu inlelegi
suflcient incdt si-i poli judeca pe alpi.
- Ajuti-mi, atunci. El pirea atAt de trist, atAt de abitut, ceva
ce avea legdturd cu viala lui in general, probabil. Helen simfibrusc dorinfa de a-ivedea ochii qi se apleci mai mult spre Hades,
incercAnd si-gi coboare capul pentru a distinge pe sub lesituracare acoperea fala acestuia. Vreau si infeleg, insisti ea.
Umbrele se risfirari din nou in jurul lui, acoperindu-I gi
murmurAnd regretele morfilor. Helen se infior[. Cuvintele
profeliei cu privire la tiran ii venird in minte - Ndscut pentru
amdrdciune.
Se rezemd de spitarul scaunului.
- Tu egti Stepanul Umbrelor qopti Helen. Din tine igi iau
puterea?
- Cu mult timp in urmi, exista o femeie pe nume Morgan
La Fey, descendenti din Casa Tebei, care avea acelagi talent ca
gi tine - cel care-fi permite si descinzi in Lumea de Dincolo. Ea
mi-a fbcut un fiu pe nume Mordred, iar de atunci suferinfa mea
a bdntuit aceasti Casi. Vocea lui Hades se stinse incircati de
regrete inainte ca el si se ridice gi s[-i lntindi o mdnl lui Helen.
Ea igi strecur[ mina in mAna lui Ei il lisi s[ o ridice. Tiebuie site intorci acum, zise el. Vino la mine cAt de des wei, nepoati, iareu am si fac tot ce imi va sta in putinli ca s[ ajungi s[ infelegi.
Hades igi lisi capul intr-o parte gi rAse incet in sinea lui. Buzele
i se depirtar[, dezviluind nigte incisivi sub formi de diamante.
De aceea v-am permis - fie Ei celor de dinaintea ta, care aveau
acelagi talent - si pdtrundeli pe t[rAmul meu gi si vi cunoagtefi
mai bine. Dar in acest moment egti mult prea rinitd ca si fu aici.
'' I PRoFETIA 9
Lumea se schimbd gi Helen sim{i mAna uriagi a lui Hades
ridicAnd-o din Lumea de Dincolo Ei aqezAnd-o cu griji inapoi inpatul ei.
- Agteapti! Ce se va intAmpla crZach? intrebi ea.
in momentul cdnd Hades o l[sd pe pat,fatail auzi goptindu-i
la ureche:
- Zach va sorbi din Rdul Fericirii, ili jur. Odihnegte-te acum,
nepoati.
Helen intinse mAna, incercAnd s5-i alunge umbrele de pe fa{d,
insi era prea tdrzit pentru ci Hades dispiruse. Fata se cufunddintr-un somn adA.nc, trupul ei r[nit sorbind cu nesaf odihnabineflcltoare gi incercind si se vindece cAt mai repede.
Dupd ce Ares fusese inchis definitiv in Thrtar gi falia dinpimant displruse, Daphne ridicase cu grijd trupul rinit al fiiceisale, Lucas era purtat pe brale de citre Castor, iar Orion de
Hector, cu tolii au revenit la fortdrea(a familiei Delos. Daphne
fugea cAnd fiica ei ii adormise in brale. Pentru o clipi, ea se
simlise coplegiti de ingrijorare. Rinile lui Helen fuseseri oribile -printre cele mai grave pe care le vizuse weodati -, dar cAnd
ascultase inima fiicei sale, o auzise betand incet, dar regulat.
Nu trecuse mult de la ivirea zorilor cAnd reugir[ si se intoarc[in Nantucket din pegterile statului Massachusetts. in luminapalidi a dimine{ii, Daphne urcase treptele casei familiei Delos
purtAndu-Ei pe brale pani in hol fiica qi se oprise in dreptulprimei camere ce pirea si fie a ei.
Privi cu regret frumoasa cuverture de mltase pe care Helen -murdari qi phnn de s6nge - era pe cale s[ o distrugi. Nu ci ar ficontat prea mult. Casa Tebei avea o avere destul de considerabillincAt si poat[ inlocui pre]ioasa cuvertur[. O avere care le apar]i-
nuse la un moment dat lui Daphne gi casei de origine a lui Helen -Casa Atreus.
Timtalus ar fi putut striga cit ar fi wut,,rizboiul sfrnt", decla-
mAnd cu patos c[ venise rAndul scionilor si conduc[, dar nu ar fireugit s[-i picdleasci pe gefii celorlalte Case.
Capitolul 9
In noaptea aceea Lucas se imbr[ci minulios. El qtia ciintrunirea Caselor reprezenta o afacere semiformal[, dar asta
nu insemna ci el trebuia si poarte ceva care s[-i restricfioneze
migcirile. Nu avea incredere in niciunul dintre oaspefii pe care se
pregiteau sdL-i primeasci 9i pentru nimic in lume nu ar fi pus pe
el ceva care s6-l incurce intr-o lupti.'
Desigur, luptele erau strict interzise la astfel de intruniri. Dar
Lucas qtia cd majoritatea celor prezenli nu se mai vizuseri de
douizeci de ani. Mai mult decit atAt, mulli dintre ei omorAseri
pe cineva pe care altcineva de la intrunire il iubise nespus. Era de
agteptat si se intdmple ceva din cauza rivalitdlilor existente.
Lucas cobori la parter gi gisi jumitate din familia sa adunati
in fafa televizorului din living, ascultdnd gtirile serii. Imaginea
de pe ecranul televizorului infbliga o furhrni cumplit[ cu firlgere
abituti deasupra unui orag in care nu se mai vedea nicio lumini.
- E Manhattanul? intrebi el apropiindu-se de ecran.
- Da, zise mama lui cu vocea gAtuiti din cauza Eocului. Tot
oragul a rdrnas in bezni.
Lucas igi imagina haosul din New York in cazul unei pene de
curent. Metrourile probabil ci rlmiseseri pe gine, cu o mu\ime
de oameni ln[untru. Lifturile erau blocate gi oatnenii rimiseseri
PROFETTA 165
probabil izolalipe acoperigurile clidirilor - fariamai menlionailegahtnlile care aveau si se petreaci in intuneric.
- De ce ar face Zeus aga ceva? intrebi Andy.
- Pentru a ne aminti ci poate, zise Hector scrdgnind din din1i.in uga de la intrare bdtea cineva. Tensionafi, cei din incipere
traseri aer in piept.
- Mi duc si deschid, se oferi Kate, dar Noel o opri punAndu-imAnape umdr.
- Eu trebuie si deschid, fi spuse ea cu blAndefe. E casa mea.
Lucas o urmi pAni in holul din fale. Atunci cAnd Noel deschise
usa, avu senzalia unui pumn puternic in stomac. B[rbatul care
stdtea in prag era inalt, avea pirul negru, nigte ochi de un albastru
deschis si o construcfie atletic5. Arita exact ca Lucas doar ci era
cu douizeci de ani mai in vArsti.
- Daedalus, zise Noel cu o voce incordati.
- Noel, rispunse acesta. El igi incrucig[ bra]ele peste pieptintr-un ,,X" gi se inclini respectuos, dar era clar ci atmosfera era
tensionatd.
Lucas simfea ci-gi pierduse suflul. igi spusese de multe ori ciardLta aqa pentru ci aparfinea Casei Ateniene, dar nu avea idee cisemdna atit de mult cu birbatul care-i omorAse bunicul.
- Bine ai venit, zise Noel cu jumltate de guri. i1i ofer ospita-
litatea mea.
- Sunt onorat, zise Daedalus gi apoi intri.Ochii lui se fixari imediat asupra lui Lucas Ei zAmbi cu tris-
te[e, recunoscandu-gi propria infiligare. Apoi privirea lui trecudincolo de el qi se rici dintr-odati.
- Buni, fiule, zise el gi pentru o clipi Lucas se intrebi nedu-merit daci Daedalus ivorbealui.
- Thte, rosti formal Orion.Lucas se intoarse gi-l vizu pe Orion stAnd chiar in spatele
lui. Privirea acestuia era innegurat[. Fusese atit de surprins lavederea lui Daedalus incdt nu observase ci Orion si Hector li se
alituraseri.
166 IOSEPHINE ANGELINI
Daedalus inaintd. Mersul lui era extrem de lanfog gi mai multdecat intimidant. ii intinse mAna fiului s[u, iar Orion i-o strAnse
{brd si zdmbeasci.
- Pari foarte puternic, zise Daedalus misurAndu-l din cap
pAni-n picioare.
- Sunt, rispunse simplu acesta. Privirile lor se incruciqari, iar
Daedalus fu primul care se uiti in alt[ parte.
Lucas nu-l auzise niciodati pe Orion vorbind atAt de rece, dar
dupi modul in care tatil lui il abandonase, nu avea de ce si-l invi-
nuiascd. Daedalus observase probabil ci Orion era neobiqnuit de
dur cu el, dar nu lisa si se vadi acest lucru. Privi mai departe,
dincolo de fiul lui furios, spre Hector.
- Aj*, zise el cu voce scizuti.Pentru o clip[ fala lui cipit[ o expresie plini de regret, dar se
aspri din nou, devenind ameninfitoare.
- Intri, il inviti Noel. Biiefi, faceli loc.
Lucas se simfi nipidit de un val de protest. El voia si-gi apere
teritoriul qi nu avea intenfia s[-l lase pe Daedalus si treaci. Putea
sI jure cI Hector gi Orion simleau la fel ca el. Cu tofii rimaseripe pozilii.
- Oh, nu weli si vd migcafi? bombini nerSbd[toare Noel
impingandu-i gi frcandu-gi loc printre ei. Nu conteazi ci au
plecat Furiile - voi inci v[ comportali precum o hait[ de c6ini
sdlbatici. Fiecare trebuie si adulmece dosul celuilalt.
Daedalus reugi sI zAmbeascl gi o urmi. Hector, Lucas gi Orionse liniEtiri in cele din urml qi il lisari si treaci.
* Ciudat, zise Hector dupi ce Daedalus trecu pe langd ei.
- O adevdratd razi de soare, nu-i aga? zise sarcastic Orion,
revenindu-gi. Oh, asta era figura lui ,,vesel[", apropo.
- De ce nu m-ai avertizatci semin atdt de mult cu tateltiu?il intrebi Lucas privindu-l incruntat pe Orion.
- Credeam ci qtii, zise acesta, ridicand din umeri.
- $tiam doar ci ar putea exista un fel de asemlnare intre noi,
dar e absolut ridicol. Ce naiba ar trebui s[ cre&':despre asta?
PROFETTA t67
- Nici eu nu mI simt ca la picnic, gtii? De fiecare dati cAnd te
privesc il vid pe tata. Moirelor le place s[ se joace cu noi, Lucas.
Ele fac in aga fel incAt si aritim cu tolii la fel ca persoanele cu
care ar fi mai incomod pentru noi s[ semdnim. Orion rinji,adiugAnd: Hector, de exemplu. El seamini cu un erou iubit de
to!, dar are un caracter imposibil.
- Mulpmesc, amice, rispunse acesta senin de parci Orion
tocmai ii frcuse un compliment.
Izbucnir[ cu tofii in rAs gi tensiunea se mai disipl pufin.
- incercafi si vi p[stra{i controlul, ii avertizi grav Orion,ridicand din sprAncene. Avem lucruri mai importante de care sine ocuplm in seara asta.
- Aga am si fac, zise ferm Lucas. $tiu pentru ce mdL aflu aici.
El gtia ci Orion infelesese perfect la ce se referea. Se afla acolo
pentru a o proteja pe Helen.
Helen auzea o mu\ime de voci necunoscute la parter, pe
misuri ce tot mai mulfl scioni soseau la intrunirea Caselor. Putea
simli prin podea tensiunea acumulati gi din ce in ce mai mare -ca pe vibraflile profunde ale unui amplificator. Noul mod in care
percepea emofiile o f[cea siL fie receptiv[ la nelinigtile fieclruia.Ea nu qtia toate detaliile rizboiului petrecut cu douizeci de ani inurmi, dar era sigurl ci existau o mu\ime de vechi neinplegeri ce
trebuiau solufionate.
Cu un etaj mai jos, un amestec de urd, iubire;iregret ameninfa
sI explodeze in orice moment intr-o confruntare violenti. LuiHelen i se plrea cd sti pe o bombi.
incepu sd se tragd nervoasd de haine. Costuma{ia ei era ceva
mai eleganti decdt de obicei. Fusese intotdeauna amatoare de
haine la reduceri, insi Daphne ii adusese o linuti de designer,
insistand c[ vestimentafia avea sd-i dea mai multi incredere info4ele proprii.
insi linuta ii sporea nervozitatea. Helen era siguri ci ghetele
din piele moale ca untul pe care le purta costau mai mult decAt
Recommended