View
1
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 1/14
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
PROGRAMUL DE STUDII 0911.1 STOMATOLOGIE
CATEDRA DE MANAGEMENT ŞI PSIHOLOGIE
APROBATĂ
la ședința Comisiei de asigurare a calității și
evaluării curriculare Facultatea de Stomatologie
Proces verbal Nr.___ din _________________
Președinte dr.șt. med., conf. univ.
Stepco Elena___________________________
APROBATĂ
la ședința Consiliului Facultății de
Stomatologie
Proces verbal Nr.___ din _____________
Decanul Facultății dr. șt. med., conf.univ.
Ciobanu Sergiu ____________________
APROBATĂ
la ședința Catedrei de management și psihologie
Proces verbal Nr.11 din 14.02.2018
Șef Catedră, dr. șt. med., prof. univ.,
Spinei Larisa ____________________
CURRICULUM
DISCIPLINA BIOSTATISTICA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Studii integrate
Tipul cursului: Disciplină obligatorie
Chişinău, 2018
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 2/14
I. PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei: locul și rolul disciplinei în formarea competențelor
specifice ale programului de formare profesională / specialității
Biostatistica este știința care studiază structura și dinamica stării de sănătate a populației în corelație
cu factorii social-economici, medico-biologici şi culturali determinanți, având ca scop determinarea
tendințelor acestei stări, în condițiile activității rețelei sanitare a cărei eficientă şi eficacitate este chemată
s-o evalueze.
Obiectul de studiu al biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele de masă care au caracter
variabil ca formă de manifestare în timp, spațiu şi sub raport organizatoric şi se referă la starea sănătății
populației, condițiile de mediu, resursele sanitare şi activitățile medico-sanitare.
La etapa actuală, datorită progresului științei din ultimul timp, la dispoziția medicului este pus un
volum enorm de informație în care el trebuie să se orienteze corect, pentru a putea face fată cu succes
activităților practice. Aceasta presupune prezenta unor cunoștințe şi abilități de grupare, corelare, analiză
şi sinteză a acestei informații, în scopul găsirii unor legități şi formulării concluziilor corecte din punct
de vedere teoretic şi practic. De aceea, studierea Biostatisticii la etapa universitară, va ajuta viitorul
medic să rezolve cu succes problemele legate de analiza informațiilor privind starea sănătății populației
şi activitatea ramurii medicale în general.
Cunoașterea acestui domeniu oferă posibilitate medicilor de a evalua obiectiv propriile rezultate de
activitatea, rezultatele instituțiilor, literatura științifică din domeniu, dar și de a fi implicați în diverse
activități de cercetare științifică.
Importanța studierii biostatisticii și metodologiei cercetării științifice de către studenții medici a
sporit considerabil în ultimul timp și datorită necesității efectuării studiilor științifice de către studenți în
cadrul realizării tezei de licență. Întru realizarea cu succes a diferitor cercetări, studenții trebuie să
posede noțiunile de bază din biostatistică și metodologia cercetării, să cunoască diverse tipuri de studii
epidemiologice, să utilizeze variate metode de selectare a eșantionului reprezentativ și de calcul a
diferitor tipuri de indicatori, să aprecieze veridicitatea rezultatelor obținute, să le prezinte cu ajutorul
tabelelor şi graficelor și să formuleze corect concluziile.
Misiunea curriculumului (scopul) în formarea profesională
Disciplina Biostatistica şi metodologia cercetării are scopul de a furniza studenților cunoștințe teoretice
privind conceptele de bază ale biostatisticii și metodologiei cercetării, de a forma abilități practice și
atitudinale privind analiza stării sănătății populației și factorilor care o determină, cât și a rezultatelor de
activitate a instituțiilor medicale, în scopul aplicării acestora în activitatea practică ulterioară.
Limbile de predare a disciplinei: română și engleză.
Beneficiari: studenții anului III, facultatea de Stomatologie.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul disciplinei S.06.O.072
Denumirea disciplinei Biostatistica și metodologia cercetării științifice
Responsabil (i) de disciplină Spinei Larisa, dr. hab. în med., prof. univ.
Moroșanu Mihail, dr. în med., conf. univ.
Globa Nina, asist. univ.
Anul III Semestrul/Semestrele VI
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 3/14
Numărul de ore total, inclusiv: 60
Curs 17 Lucrări practice/ de laborator 17
Seminare 17 Lucrul individual 9
Forma de evaluare CD Numărul de credite 2
III. OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
La nivel de cunoaștere și înțelegere:
Să definească conceptele de bază ale Biostatisticii.
Să enumere şi să descrie metodele de cercetare.
Să descrie tipurile de totalități statistice.
Să clasifice caracteristicele unității de observație.
Să explice modul de aplicare a teoriei probabilităților şi Legii cifrelor mari în Biostatistică.
Să explice modalitatea de calcul a probabilității după formula lui Laplace.
Să explice esența erorii reprezentative „m” şi erorii limită admisă „Δ”.
Să numească avantajele eșantionării.
Să enumere tipurile de eșantionare.
Să descrie avantajele şi dezavantajele diferitor tipuri de selecție.
Să enumere şi să descrie principalele tipuri de indicatori relativi: rata, raportul, proporția.
Să descrie seriile variabile şi etapele de constituire.
Să caracterizeze valorile medii.
Să descrie etapele standardizării prin metoda directă.
Să enumere şi să descrie tipurile de serii cronologice.
Să descrie etapele unui studiu.
Să descrie modalitățile de prezentare a materialului statistic.
Să definească noțiunile de bază ale epidemiologiei.
Să enumere domeniile de aplicare ale epidemiologiei.
Să descrie domeniul de aplicare, obiectivele şi metodele anchetei epidemiologice descriptive.
Să enumere principalele domenii de aplicare şi caracteristicile de bază ale anchetelor
experimentale şi operaționale.
Să descrie principalele caracteristici ale studiilor clinice randomizate, de cohortă şi caz-
control.
Să descrie avantajele şi dezavantajele diferitor tipuri de studii: descriptive, caz – control,
cohortă şi randomizate.
Să numească şi să caracterizeze indicatorii demografici.
Să numească şi să caracterizeze incidența şi prevalența populației.
Să numească și să descrie tipurile de reviu.
Să descrie părțile unui articol.
La nivel de aplicare:
Sa aplice diferite metode de colectare şi prelucrare a materialului primar în cadrul desfășurării
unui studiu.
Să utilizeze formule de calcul pentru determinarea mărimii eşantionului reprezentativ, pentru
diferite tipuri de studii.
Să calculeze indicatorii intensivi, extensivi, de raport şi demonstrativi.
Să aplice metodele de testare a certitudinii valorilor relative: calcularea erorii standard,
intervalului de încredere şi a testului „t”.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 4/14
Să calculeze indicatorii tendinţei centrale: media aritmetică simplă şi ponderată, mediana, modul,
media armonică, media cronologică şi media geometrică.
Să aplice metodele de testare a variabilităţii şi certitudinii valorilor medii: calcularea limitei,
amplitudinii, deviaţiei standard, coeficientului de variaţie, erorii standard, intervalului de
încredere şi a testului „t”.
Să calculeze indicii seriei cronologice: sporul absolut, ritmul sporului, ritmul de creştere şi
valoarea absolută a unui procent de spor.
Să aplice testul χ² și alte teste neparametrice pentru compararea valorilor absolute, tendinței
centrale sau distribuţiilor de frecvenţă.
Să aplice metoda directă de standardizare la compararea indicilor statistici.
Să calculeze şi să interpreteze coeficientul de corelaţie pentru determinarea dependenţei dintre
două sau mai multe fenomene.
Să aplice formula coeficientului de regresie pentru determinarea sensului şi intensităţii
dependenţei dintre fenomene.
Să formeze tabele statistice, respectând cerinţele de întocmire a lor.
Să proiecteze o anchetă de cohortă.
Să măsoare riscul, asociaţiile şi a impactul expunerii asupra populaţiei într-un studiu de cohortă.
Să analizeze şi să interpreteze datele unei anchete de cohortă.
Să proiecteze o anchetă caz – control.
Să măsoare forţa asociaţiei epidemiologice şi impactului expunerii într-un studiu caz – control.
Să analizeze şi să interpreteze datele unei anchete caz – control.
Să evalueze critic diverse publicații științifice
Să întocmească corect o listă a literaturii studiate
Să calculeze anumiți indicatori demografici și ai morbidității.
La nivel de integrare:
Să argumenteze necesitatea studierii Biostatisticii de către studenţii – medici.
Să organizeze o cercetare statistică, utilizând cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice obţinute
pe parcursul studierii disciplinei.
Să pregătească un articol pentru publicare.
Să aplice cunoştinţele obţinute în analiza proceselor demografice şi de morbiditate în populaţie.
IV. CONDIȚIONĂRI ȘI EXIGENȚE PREALABILE
Pentru însușirea eficientă și realizarea cu succes a activităților studenții trebuie să posede cunoștințe
temeinice în domeniul matematicii, biologiei, informaticii cât și cunoștințe elementare în domeniul
medicinii, sănătății publice și epidemiologiei.
V. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Cursuri (prelegeri), lucrări practice/ lucrări de laborator/seminare și lucru individual
Nr.
d/o ТЕМА
Număruldeore
Prel
e-
geri
Sem
i-
narii
Prac
-tică
Indi
vidu
al
1. Biostatistica ca ştiinţă şi obiect de studiu. Bazele teoretice şi metodologice ale 1 1 1
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 5/14
Nr.
d/o ТЕМА
Număruldeore
Prel
e-
geri
Sem
i-
narii
Prac
-tică
Indi
vidu
al
biostatisticii
2. Teoria probabilităţilor. Legea cifrelor mari. Eşantionajul şi teoria selecţiei. 1 1 1
3. Indicatorii statistici: definiţia, funcţiile, clasificarea. Indicatori primari şi
derivaţi. Valorile relative. 1 1 1 1
4. Seria statistică de variaţie. Indicatorii tendinței centrale. 1 1 1 1
5. Analiza statistică a variabilităţii 2 1 1 1
6. Testarea semnificației valorilor relative şi medii. Teste parametrice și
neparametrice. 1 1 1 1
7. Seriile cronologice şi analiza lor 1 1 1 1
8. Standardizarea în biostatistică. Standardizarea prin metoda directă. 1 1 1
9. Corelația și regresia 1 1 1 1
10. Noţiuni generale despre epidemiologie şi studiile epidemiologice. 1 1 1
11. Metodologia cercetării științifice. Elaborarea design-ului cercetării. 1 1 1 1
12. Studiile descriptive 1 1 1
13. Studiile de cohortă 1 1 1
14. Studiile caz-control. 1 1
15. Studiile clinice randomizate 1 1 1
16. 1. Tipuri de reviu. Evaluarea critică a validității și relevanței cercetărilor
științifice 1 1 1 1
17. 1. Prezentarea rezultatelor cercetării științifice sub diverse forme: scrisă, grafic
și oral. 1 1 1
Total 17 17 17 9
VI. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI UNITĂȚI DE CONȚINUT
Tema 1. Biostatistica ca ştiinţă şi obiect de studiu. Bazele teoretice şi metodologice ale
biostatisticii.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească conceptele de bază ale
Biostatisticii.
Să numească scopul și obiectivele
biostatisticii.
Să enumere şi să descrie metodele de
cercetare.
Să descrie tipurile de totalităţi statistice.
Să clasifice caracteristicele unităţii de
observaţie.
1. Biostatistica ca ştiinţă şi obiect de studiu.
2. Etapele de apariţie şi dezvoltare a
statisticii.
3. Particularităţile biostatisticii.
4. Scopurile şi obiectivele biostatisticii.
5. Caracteristica fenomenelor în masă.
Componentele biostatisticii. Bazele
teoretice şi metodologice ale
biostatisticii.
6. Metodele de cercetare ale biostatisticii.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 6/14
Să descrie etapele de dezvoltare ale
statisticii.
7. Metodele de colectare şi de prelucrare a
materialului informativ primar.
Tema 2. Teoria probabilităţilor. Legea cifrelor mari. Eşantionajul şi teoria selecţiei.
Obiective Unităţi de conţinut
Să explice modul de aplicare a teoriei
probabilităţilor şi Legii cifrelor mari în
Biostatistică.
Să explice modalitatea de calcul a
probabilităţii după formula lui Laplace.
Să explice esenţa erorii reprezentative
„m” şi erorii limită admisă „Δ”.
Să numească avantajele eşantionării.
Să enumere tipurile de eşantionare.
Să descrie avantajele şi dezavantajele
diferitor tipuri de selecţie.
Să utilizeze formule de calcul pentru
determinarea mărimii eşantionului
reprezentativ, pentru diferite tipuri de
studii.
1. Definirea şi interpretarea teoriei
probabilităţilor.
2. Legea cifrelor mari şi aplicarea ei. Eroarea
reprezentativă „m” şi eroarea limită admisă
„Δ”.
3. Noţiunea de eşantion. Avantajele
eşantionării.
4. Tipurile de eşantionare. Eşantionarea
cantitativă şi calitativă. Erorile de
implementare şi măsurare şi erorile de
selecţie în caz de eşantionare.
5. Mărimea eşantionului reprezentativ şi
calcularea ei. Definirea teoriei selecţiei.
6. Tipurile de selecţie. Selecţi aleatorie sau
Randomizată simplă. Selecţia mecanică.
Selecţia tipică. Selecţia în cuiburi.
Tema 3. Indicatorii statistici: definiţia, funcţiile, clasificarea. Indicatori primari şi derivaţi.
Valorile relative.
Obiective Unităţi de conţinut
Să enumere şi să descrie principalele
tipuri de indicatori statistici
Să caracterizeze indicatorii relativi: rata,
raportul, proporţia.
Să facă analiza comparativă și să
identifice specificul diferitor indicatori
relativi
Să calculeze, in baza cazului, diverse rate,
rapoarte, proporții.
Să enumere diverse domenii de aplicare a
indicatorilor relativi.
1. Definirea și clasificarea indicatorilor
statistici
2. Funcțiile indicatorilor statistici
3. Indicatorii primari și derivați
4. Calcularea indicatorilor statistici.
5. Valorile absolute, relative şi medii.
6. Tipurile de valori relative şi
caracteristica lor.
7. Metodologia calculării indicatorilor
valorilor relative. Utilizarea valorilor
relative în medicină.
Tema 4. Seria statistică de variaţie. Indicatorii tendinței centrale.
Obiective Unităţi de conţinut
Să descrie seriile variabile şi etapele de
constituire.
Să caracterizeze indicatorii tendinței centrale
Să numească particularitățile mediei.
Să calculeze indicatorii tendinței centrale:
media, mediana și modulul și să facă
concluzii în baza rezultatelor.
1. Seria statistică de variaţie, noțiune,
caracteristici.
2. Formarea seriei de variație.
3. Indicatorii tendinței centrale:
clasificare.
4. Analiza indicatorilor tendinței central.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 7/14
Tema 5. Analiza statistică a variabilităţii
Obiective Unităţi de conţinut
Să explice utilitatea indicatorilor variației.
Să caracterizeze indicatorii simpli ai variației
Să calculeze și să facă concluzii în baza
indicatorilor sintetici ai variației
Să descrie și să ilustreze diverse tipuri de
distribuție a datelor.
Să facă concluzii privind omogenitatea și
variabilitatea datelor în baza coeficientului de
variație.
1. Variabilitatea – noţiuni generale.
2. Utilitatea şi clasificarea indicatorilor
variaţiei.
3. Caracteristica indicatorilor simpli ai
variaţiei.
4. Caracteristica indicatorilor sintetici ai
variaţiei.
5. Calcularea şi interpretarea coeficientului de
variaţie.
6. Caracteristica indicatorilor asimetriei.
Tema 6. Testarea semnificației valorilor relative şi medii. Teste parametrice și neparametrice.
Obiective Unităţi de conţinut
Să numească și să descrie testele parametrice
și neparametrice de testare a ipotezelor.
Să aplice metodele de testare a certitudinii
valorilor relative: calcularea erorii standard,
intervalului de încredere şi a testului „t”.
Să aplice metodele de testare a certitudinii
valorilor medii: calcularea erorii standard,
intervalului de încredere şi a testului „t”.
Să selecteze și să utilizeze corect testele
parametrice și neparametrice de testare a
ipotezelor, în dependență de tipul și numărul
valorilor comparate.
1. Eroarea standard a valorilor relative,
intervalul de încredere, diferenţa
semnificativă dintre două valori relative.
2. Eroarea standard a valorilor medii, intervalul
de încredere, diferenţa semnificativă dintre
două valori medii.
3. Teste neparametrice de testare a ipotezelor:
Testul χ², testul Fisher, testele ANOVA,
testul Wilcoxon.
Tema 7. Seriile cronologice şi analiza lor.
Obiective Unităţi de conţinut
Să enumere şi să descrie tipurile de serii
cronologice.
Să ajusteze seria cronologică prin metodele:
grafică, mediilor simple, mediilor glisante.
Să ilustreze grafic seria cronologică.
Să calculeze indicatorii absoluți, relativi și
medii ai seriei cronologice.
1. Noţiunea şi particularităţile seriilor
cronologice. Tipurile seriilor cronologice.
2. Ajustarea seriei cronologice, metode de
ajustare.
3. Analiza seriei cronologice. Indicatorii
absoluţi
4. Analiza seriei cronologice. Indicatorii
relativi
5. Analiza seriei cronologice. Indicatorii medii.
6. Prezentarea grafică a seriilor cronologice.
Tema 8. Standardizarea în biostatistică. Standardizarea prin metoda directă.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească standardizarea. 1. Standardizarea în biostatistică.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 8/14
Să enumere și să descrie metodele de
standardizare.
Să descrie etapele standardizării prin metoda
directă.
Să explice utilitatea aplicării standardizării în
medicină.
Să aplice metoda de standardizare în
compararea indicatorilor statistici.
2. Metodele de standardizare: directă, indirectă,
tangenţială.
3. Standardizarea prin metoda directă. Etapele
standardizării prin metoda direct.
Tema 9. Corelația și regresia.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească corelația și regresia.
Sa demonstreze diverse legături de
corelație.
Să aplice coeficienții de corelație în
determinarea tipului de legătură de
corelație.
Să descrie tipurile de regresie.
Să calculeze indicatorii de regresie.
1. Corelaţia - noţiune şi funcţie. Dependenţă
funcţională şi corelaţia statistică. Noţiuni,
caracteristici.
2. Studierea legăturilor de corelaţie. Tipurile de
legături de corelaţie şi metodologia aprecierii
lor.
3. Regresie - noţiune şi funcţie.
4. Tipurile de regresie. Indicatorii de exprimare
a tipurilor de regresie.
5. Regresia liniară. Caracteristica. Calcularea
indicatorilor de regresie. Scara regresiei şi
calcularea ei.
Tema 10. Noțiuni generale despre epidemiologie şi studiile epidemiologice.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească noțiunile de bază ale
epidemiologiei.
Să enumere domeniile de aplicare ale
epidemiologiei.
Să numească și să descrie diverse tipuri de
anchete epidemiologice.
1. Definiția şi obiectivele epidemiologiei.
Ramurile epidemiologiei.
2. Noțiuni de bază şi domenii de aplicare ale
epidemiologiei
3. Tipologia anchetelor epidemiologice.
Tema 11. Metodologia cercetării științifice. Elaborarea design-ului cercetării.
Obiective Unităţi de conţinut
Să descrie etapele unui studiu științific.
Să identifice și să descrie o problemă de
cercetare.
Să clasifice studiile științifice.
Să analizeze comparativ diverse tipuri de
studii științifice.
1. Introducere în metodologia de cercetare.
Etape de cercetare.
2. Problema cercetării: formulare; scopul și
obiectivele unei cercetări.
3. Clasificarea și prezentarea generală a
studiilor epidemiologice.
Tema 12. Studiile descriptive.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 9/14
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească studiile descriptive și să
descrie importanța lor.
Să caracterizeze particularitățile studiilor
descriptive.
Să calculeze mărimea eșantionului pentru
studiul descriptiv
Să elaboreze design-ul unui studiu
descriptiv.
Să calculeze indicatorii unui studiu
descriptiv.
Să enumere avantajele și dezavantajele
studiilor descriptive.
1. Esența şi importanta studiilor descriptive.
Obiectivele studiilor descriptive.
2. Metodele şi surse de colectare a datelor într-
un studiu descriptiv.
3. Comparațiile în studiile descriptive.
Caracteristica tipurilor de studii descriptive.
4. Mărimea eșantionului reprezentativ pentru un
studiu descriptiv, calcularea şi interpretarea
ei.
5. Etapele studiului descriptiv. Avantajele şi
dezavantajele studiilor descriptive.
Tema 13. Studiile de cohortă.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească studiile de cohortă și să
descrie importanța lor.
Să caracterizeze particularitățile studiilor
de cohortă.
Să calculeze mărimea eșantionului pentru
studiul de cohortă.
Să elaboreze design-ul unui studiu de
cohortă.
Să calculeze indicatorii unui studiu de
cohortă.
Să enumere avantajele și dezavantajele
studiilor de cohortă.
1. Esența studiilor de cohortă.
2. Obiectivele, direcția şi secvențialitatea
studiilor de cohortă.
3. Etape şi probleme într-un studiu de cohortă.
Indicatori ce se calculează într-un studiu de
cohortă: riscul relativ, riscul atribuibil, forţa
asocierii.
4. Avantajele şi dezavantajele studiilor de
cohortă.
Tema 14. Studiile caz-control.
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească studiile caz-control și să
descrie importanța lor.
Să caracterizeze particularitățile studiilor
caz-control.
Să calculeze mărimea eșantionului pentru
studiul caz-control.
Să elaboreze design-ul unui studiu caz-
control.
Să calculeze indicatorii unui studiu caz-
control.
Să enumere avantajele și dezavantajele
studiilor caz-control.
1. Esența, obiectivele şi particularitățile
studiilor caz - control.
2. Etapele studiului caz - control. Specific şi
dificultăți în realizare. Diagrama de flux.
3. Avantajele şi dezavantajele studiilor caz -
control.
4. Calcularea indicatorilor pentru studiile caz-
control.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 10/14
Tema 15. Studiile clinice randomizate
Obiective Unităţi de conţinut
Să definească, să clasifice și să descrie
importanța studiilor clinice.
Să caracterizeze particularitățile studiilor
clinice randomizate.
Să calculeze mărimea eșantionului pentru
studiul clinic randomizat.
Să elaboreze design-ul unui studiu clinic
randomizat.
Să calculeze indicatorii unui studiu clinic
randomizat.
Să enumere avantajele și dezavantajele
studiilor clinice randomizate
1. Specificul şi domeniile de aplicare ale
studiilor epidemiologice experimentale
2. Studiul clinic randomizat, etape şi faze
3. Avantajele şi dezavantajele studiilor clinice
randomizate
4. Calcularea indicatorilor pentru studiile
clinice randomizate.
Tema 16. Tipuri de reviu. Evaluarea critică a validității și relevanței cercetărilor științifice.
Obiective Unităţi de conţinut
Să numească și să descrie tipurile de
reviu.
Să descrie părțile unui articol.
Să evalueze critic diverse publicații
științifice
Să pregătească un articol pentru
publicare.
Să întocmească corect o listă a literaturii
studiate.
1. Analiza literaturii de specialitate: importanță,
tipuri.
2. Evaluarea critică a rezultatelor cercetărilor
științifice.
3. Rezumatul și partea introductivă a unui
raport sau articol.
4. Secțiunea metode de cercetare.
5. Secțiunea rezultate și discuții.
6. Concluziile și întocmirea listei literaturii
studiate în cadrul unei cercetări.
Tema 17. Prezentarea rezultatelor cercetării științifice sub diverse forme: scrisă, grafic și oral.
Obiective Unităţi de conţinut
Să enumere diferite modalități de
prezentare a datelor statistice.
Să aplice corect tipul de diagramă în
dependență de indicatorul analizat.
Să cunoască cerințele fată de elaborarea
tabelelor și diagramelor.
Să cunoască cerințele către prezentarea
orală a rezultatelor cercetării și să facă o
prezentare a unui proiect de cercetare.
1. Prezentarea datelor statistice.
2. Prezentarea tabelară. Tipurile de tabele şi
caracteristica lor
3. Prezentarea grafică..
4. Tehnologiile de construire a diagramelor.
Clasificarea diagramelor şi caracteristica lor.
5. Cerințe față de prezentarea orală.
VII. COMPETENȚE PROFESIONALE (SPECIFICE (CS) ȘI TRANSVERSALE (CT)) ȘI
FINALITĂȚI DE STUDIU
Competențe profesionale (specifice) (CS)
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 11/14
CP4. Identificarea tipurilor de date statistice şi a metodelor de analiză a acestora pentru
înțelegerea și descrierea fenomenelor demografice, de morbiditate şi alte procese din medicină și
sănătatea publică.
CP5.Aplicarea metodelor de testare a certitudinii valorilor relative și medii și a tehnicilor
parametrice și neparametrice în compararea indicatorilor absoluți, relativi și ai tendinței centrale.
CP6. Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază privind colectarea,
prelucrarea, analiza şi interpretarea informației necesare activității profesionale.
Competențe transversale (CT)
CT1. Analiza critică a literaturii și publicațiilor științifice, și aplicarea principiilor medicinii
bazate pe dovezi în activitatea practică.
CT2. Elaborarea design-ului și desfășurarea studiilor statistice calitative.
CT3. Prezentarea calitativă a rezultatelor de activitate și a rezultatelor cercetărilor. științifice,
ținând cont de exigențele privind: elaborarea rapoartelor de activitate, scrierea articolelor științifice,
elaborarea tezelor și prezentărilor power point, cât și prezentarea publică a rezultatelor obținute.
Finalități de studiu
La finele studierii disciplinei studentul va fi capabil:
Sa aplice diferite metode de colectare şi prelucrare a materialului primar în cadrul
desfășurării unui studiu științific.
Să calculeze indicatorii absoluți, relativi și ai tendinței centrale.
Să aplice metodele de testare a certitudinii valorilor.
Să aplice teste parametrice și neparametrice pentru compararea valorilor absolute, relative
sau ai tendinței centrale.
Să calculeze şi să interpreteze coeficientul de corelație pentru determinarea dependenței
dintre două sau mai multe fenomene.
Să proiecteze și să calculeze indicatori pentru diferite tipuri de studii: descriptiv, caz-control,
cohortă și studii clinice randomizate
Să organizeze o cercetare statistică, utilizând cunoștințele teoretice şi abilitățile practice
obținute pe parcursul studierii disciplinei.
Să aplice cunoștințele obținute la disciplină în analiza activității practice personale, a
rezultatelor de activitate a instituției, cât și a proceselor demografice şi de morbiditate din
populație.
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 12/14
VIII. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI
Nr. Produsul
preconizat
Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
1. Studii de caz
Studenților li se vor
repartiza cazurile,
conform temelor
studiate.
Studiind literatura
suplimentară, in mod
individual, studenții
vor soluționa și vor
prezenta cazul
profesorului
1. Corectitudinea soluționării
cazului.
2.Numărul de soluții alternative
identificate.
3. Gradul de analiză și
modalitatea identificării soluției
optime
Pe parcursul
semestrului
2. Diagrama
Venn
Analizând literatura
de bază și
suplimentară la temele
legate de diverse tipuri
de studii științifice,
studenții vor completa
și prezenta o diagramă
Venn privind
similitudini și
diferențe între 4 tipuri
de studii.
1.Numărul de variante corecte de
asemănare și diferențe între
studiile științifice analizate
Săptămâna a
14 de studii
3.
Analiza critică
a două articole
științifice
Studenții vor selecta
în mod individual, 2
articole publicate în
revistele medicale,
pentru a le supune
analizei.
1.Evaluarea critică a validității și
relevanței cercetărilor științifice.
2.Numărul de lacune și greșeli în
structura și conținutul articolelor.
Săptămâna a
15 de studii
4.
Proiectul unei
cercetări
științifice
Studenții vor elabora
și prezenta un proiect
de cercetare științifică
la o temă selectată de
ei în mod individual
1.Modul de aplicare a
cunoștințelor teoretice în
elaborarea proiectului.
2.Corectitudinea și respectarea
succesivității etapelor de
cercetare.
3.Selectarea corectă a tipului de
studiu, metodelor de cercetare,
volumului eșantionului
reprezentativ, metodelor de
analiză a rezultatelor etc.
Săptămâna a
16 de studii
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 13/14
IX. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Metode de predare și învățare utilizate
Prelegerea interactivă, discuția ghidată, demonstrația, problematizarea, brainstorming-ul,
brainwriting-ul, lucrul în grup, studiul de caz, diagrama Venn, studiul individual, dezbaterea, rezolvarea
problemelor.
Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei)
Specific pentru însușirea disciplinei date este faptul ca la lecțiile practice o parte din timp este
utilizat pentru lucru de sine stătător al studentului - pentru rezolvarea problemelor și studiul cazurilor.
Totodată, la finele modulului, studenții prezintă un model al proiectului cercetării pentru viitoarea teză
de licență.
Metode de evaluare (inclusiv cu indicarea modalității de calcul a notei finale)
În contextul evaluării curriculare pentru disciplina „Biostatistica şi metodologia cercetării
științifice” se aplică toate tipurile de evaluare: inițială, curentă şi finală.
Evaluarea curentă se realizează prin testări, discuții, lucrări de control, rezolvarea studiilor de caz.
Pe parcursul semestrului studenții susțin 2 totalizări și prezintă un proiect de cercetare, în baza
evaluării cărora se formează nota medie la disciplină.
Evaluare finală se face prin colocviu diferențiat şi include două componente: 1. nota medie anuală –
5 puncte; 2. Nota de la colocviu diferențiat – 5 puncte.
Obținerea notei pozitive la cele 2 probe va permite promovarea studentului.
Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare
Grila notelor intermediare (media
anuală, notele de la etapele
examenului)
Sistemul de notare
național Echivalent
ECTS
1,00-3,00 2 F
3,01-4,99 4 FX
5,00 5
E 5,01-5,50 5,5
5,51-6,00 6
6,01-6,50 6,5 D
6,51-7,00 7
7,01-7,50 7,5 C
7,51-8,00 8
8,01-8,50 8,5 B
8,51-8,00 9
9,01-9,50 9,5 A
9,51-10,0 10
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ
RED: 06
DATA: 20.09.2017
Pag. 14/14
Notă: Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” și se echivalează cu
calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susțineri repetate ale examenului nepromovat.
X. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:
A. Obligatorie:
1. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chişinău, 2009, 186 p.
2. Spinei L., Ştefăneţ S. şi alţii. Epidemiologie şi metode de cercetare, Chişinău, 2006, 224 p.
3. Tintiuc D., Grosu Iu., Grejdianu T. Sănătate publică şi management, Chişinău, 2007, p. 896.
4. Eţco C., Moroşanu M., Capcelea A., Medicină socială, îndrumar metodic, Chişinău 2005.
5. Tintiuc D., Raevschi M., Spinei L. şi alţii, Medicină socială şi management, compendiu pentru
studenţi, Chişinău 2005.
6. Серенко А.Ф., Ермаков В.В. Социальная гигиена и организация здравоохранения. Москва,
1984.
7. Лисицин Ю.П. Социальная гигиена (медицина) и организация здравоохранения. Казань,
2007, 505 стp.
B. Suplimentară:
1. Duda R. Medicina socială şi managementul sanitar. Iaşi, 1996.
2. Enăchescu D. Medicina socială - elementele de biostatistică. Bucureşti, 1992.
3. Enăchescu D., Marcu Grigorii. Sănătate publică şi managementul sanitar. Bucureşti, 1998.
4. Mihalaş Gh., Lungeanu D. Biostatistica. Timişoara : Editura Victor Babeş, 2011, 203p.
5. Mureşanu P., Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate. Bucureşti, 1989, 574 p.
6. Spinei L. Metode de cercetare şi de analiză a stării de sănătate. Chişinău, 2012, 511p.
7. Лучкевич В.С. Основы социальной медицины и управления здравоохранения. Санкт-
Петербург, 1997.
Recommended