View
2
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
REVISTACUR
’
ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI
ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS
JOURNAL
Revistă bilingvă
Nr. 102015
CUPRINS
Pagina
3
18
CUVÂNT ÎNAINTE
4
22
42
52
55
DESCHIDEREA GUVERNĂRII ŞI DESCHIDEREA DATELOR.O NOUĂ PERSPECTIVĂ PENTRU AUDITURILE CURŢII DE CONTURI
CEA DE-A VIII-A CONFERIN Ă EUROSAI OLACEFS,
REGENERAREA PĂDURILOR I CRE TEREA SUPRAFE ELOR ÎMPĂDURI EFACTOR AL CRE TERII CALITĂ II MEDIULUI DE VIA Ă
2015 PROVOCĂRI, EVOLU II I PERSPECTIVE LA 25 DE ANI DE LAÎNFIIN ARE
REALIZAREA UNEI EVALUĂRI DE TIP PEER REVIEW A CUR II DE CONTURI AROMÂNIEI PE BAZA STANDARDULUI ISSAI 5600
E IDENTITATE VIZUALĂ A CUR II DE CONTUR
SINTEZA INTOSAI, ESINTEZA INTOSAI, E
� – FORUM DE COOPERAREÎNTRE GRUPURILE REGIONALE ALE INTOSAI
Ș Ș � T –Ș � �
EUROSAI – � Ș�
�
REALIZAREA MANUALULUI D � I
REVISTEI DI�IA APRILIE 2015REVISTEI DI�IA IULIE 2015
Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi
Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi
Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi
Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi
Teodora LAZĂR, Departamentul V, Auditor public extern
Teodora LAZĂR, Departamentul V, Auditor public extern
Claudia Ionescu, Cabinet Vicepreședinte, Consilier
Dragoș BUDULAC, Serviciul Relaii Externe și Protocol, Șef serviciu
(Articol publicat în International of Government Auditing, iulie 2015, Vol. 42, No. 3)
Ioan HURJUI, Departamentul V, Consilier de conturiPetronela ROTARIU, Departamentul V, Director
Andreea MIHALACHE, Departamentul I, Auditor public externRoxana ȘEITAN, Departamentul VI, Auditor public extern
13
61
CUVÂNT ÎNAINTE
Revista Cur�ii de Conturi ‒ �
ș și de stimulare aenergiilor creatoare ‒ și-a propus
teme consacrate profesiei de auditor public extern, dar șisubiecte noi, �
ș � în sectorulpublic.
Pentru aceasta, � �subiect relativ nou „Deschiderea guve ș
��
� ‒, obiectiv al „Strategiei 2020”. A
valoare prin reutilizarea unor date specifice,furnizate de administra�iile publice, date
cu con�inut digital. Fenomenul esteabsolut interesant, de aceea lassistemului public, crearea unei � digitale.
de dezbatere aduce în prim plan evaluarea de tip peer reviev, documentareaacordurilor de evaluare existente � ș �
voluntare sunt considerate benefice pentru institu�iile supremede audit.
ș � ș‒ � ‒ teme de interes expusepublica�iei.
Revista nr. 10/2015 , de asemenea, o � paginiiinterna�ionale, rezumând principalele evenimente care au avut loc în diverse zonegeografice ale lumii, ș �
Și, nu în ultimul rând � un subiect interesant șide mare actualitate, referitor la „R
‒ . De altfel, ideile circumscriseacestei teme de dezbatere sunt �Conturi, preluat în extras de publica�ia International Journal of Government Auditingedi�ia Summer 2015, nr. 3, vol. 42.
Cș � ș � ș ș ș
pentru oricine ș � ș� � publica�iei ș ș �
�
formă institu ionalizatăde valorificare a cunoa terii
să abordeze
precum cel care vizează valoarea poten ială,economică i socială, furnizată de informa ie
publica ia alocă un spa iu ampluunui rnării ideschiderea datelor”, temă ce subliniază importan a pecare Uniunea Europeană o acordă informa iilor, odată cuini iativa emblematică „O agendă digitală pentruEuropa” genda digitalăgenerează
reunite într-oinfrastructură
cititorilor plăcerea de a identifica beneficiile pe care le oferăadevărate pie e
O altă temăîn cadrul comunită ii INTOSAI i importan a promovării
unui mediu în care evaluările
Conceptul de identitate vizuală, dar i provocările, evolu ia i perspectivele EUROSAIla un sfert de secol de la înfiin are sunt în acest număr al
acordă importan ă deosebită
în contextul globalizării manifestate în literatura tiin ifică., această publica ie prezintă în premieră,
egenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelorîmpădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă”
parte a unui audit de performan ă realizat de Curtea de
onvins că numărul 10 al Revistei poate constitui un vehicul de diseminare acuno tin elor teoretice i practice, adresăm mul umiri cititorilor no tri i rămânem deschi i
dore te să contribuie cu experien a profesională i expertiza de care dispun laîmbogă irea con inutului , cu teme i idei noi, viziuni i abordări conexe activită iiprofesionale sau din alte domenii de interferen ă.
,
NICOLAE VĂCĂROIU
d aPreședintele
Cur�ii e Conturi României
03
Introducere
Fenomenul de a guvernelor esterelativ nou, dar
actul de guvernare sepune din ce în ce mai mult accentul pe
,
.
u, un proces
dirijat de schimbare în sectorul public, care punen mediului de
e audit.
celei de-a VIII-a Conferin�e EUROSAI-OLACEFS , care a avut loc la Quito, Ecuador, înperioada 24-
Unadintre se
:
;
;
.
Curtea de Conturi asublini
În acest cadru, a
eficacitate și responsabilitate,având un rol important în mișcarea
spre deschiderea guvernului.
Nu pentru
descrie un guvern deschis ca fiindcaracterizat de „transparen�a ac�iunilor gu-vernamentale, accesibilitatea serviciilor șiinforma�iei guvernamentale, precum și decapaci
.
deschidere
pe accesibilitateadatelor care stau la baza rapoartelor, analizelorși informa�iilor
Guvernul în transformare
supreme de audit (SAI)în utilizarea datelor deschise
participare șiresponsabilitate
ceea ce faceguvernul
.
câștigă teren în întreagalume prin faptul că în
Deschiderea la nivelul actului de guvernare şideschiderea la nivelul datelor a pornit de la aşa-zisa mişcare
evoile cetăţenilor şi ale afaceri încentrul actului de guvernare şi care asigură unimpact semnificativ şi cu caracter transformatorasupra eficienţei şi eficacităţii guvernelor.
Problematica datelor deschise a fost lansată cuocazia celui de-al IX-lea Congres EUROSAI(Haga, 2014), care a avut ca temă centralăinovarea. În acest cadru au fost evidenţiateimportanţa datelor deschise şi provocările pentruinstituţiile supreme de audit (SAI) în ceea cepriveşte utilizarea acestora în misiunile dAceastă temă a fost reluată şi în cadrul lucrărilor
26 iunie 2015, la care a participat şi odelega�ie a Curţii de Conturi a României.
siunile tematice a fost dedicată buneiguvernări, în condiţiile deschiderii guvernelor şirolului instituţiilor supreme de audit în susţinereaacestui demers. În cadrul celor patru secţiuniorganizate pe această temă au fost dezbătuteurmătoarele subiecte
României a participat laprima secţiune şi a at atât noutatea şiimportanţa subiectului supus discuţiilor, cât şiprovocările pentru perioada viitoare în ceea cepriveşte tratarea auditurilor din perspectivanoilor cerinţe generate de deschiderea guvernuluişi a datelor.
vând în vedere importanţafenomenului la care asistăm în prezent, pentru astimula guvernul să furnizeze date transparentedespre cheltuielile efectuate, instituţiile supreme deaudit trebuie să iniţieze ac�iuni pentru încurajareafurnizării şi utilizării datelor deschise în condiţii de
contribuind la bunaguvernare şi
există încă o defini�ie unică acceptatăguvern/guvernare deschisă, deși există multeelemente comune în defini�iile cu care seoperează în mod curent. De exemplu, Organiza�iapentru Cooperare Economică și Dezvoltare(OECD), în
tatea de răspuns a guvernului fa�ă de noiidei, cerin�e și nevoi“
Deschiderea guvernului şi a datelor secaracterizează prin
presupune faptul că publiculîn�elege lucrările guvernului (
), considerând că guvernul deschis, însensul său cel mai de bază, este
Cu toate acestea,
valoareapotenţială economică și socială furnizată deinformaţie în sectorul public
(a) rolul instituţiilor
(b) transparenţă, audit şi etică;(c) rolul SAI-urilor în promovarea bunelor
practici în administra�ia publică(d) SAI-urile şi parteneriatul pentru
guverne deschise
.
transparen�ă,
Transparenţa
ideea că oameniiau dreptul de a accesa documentele șiprocedurile de guvernare
1
2
1. Deschiderea guvernului şi a datelor
Modernising Government: The WayForward
DESCHIDEREAGUVERNĂRII ȘI DESCHIDEREADATELOR.O NOUĂ PERSPECTIVĂ PENTRUAUDITURILE CURŢII DE CONTURI
04
Consilier Cabinet VicepreşedinteClaudia IONESCU
1Grupurile regionale ale INTOSAI din Europa, America
Latina şi Caraibe
2
-mediaParlamentul, administraţia publică, mediul de afaceri,
cetăţenii, mass
Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi
numai transparen�a în sine nu este de ajuns:cetă�enii trebuie să fie în măsură să aibă un cuvântde spus cu privire la problemele care conteazăpentru ei, să poată influen�a procesul de luare adeciziilor și să dispună de capacitatea de a obliga pecei care iau decizii să răspundă pentru acestea (a-i�ine răspunzători pe ce
să ă
arefurnizează servicii publice.
să poată să atragăpentru politicile sale și pentru
performan�a furnizării de servicii publice.
Evoluţia procesului de reformă a actului deguvernare n-ar fi fost posibilă fără dezvoltarea fărăprecedent a domeniului tehnologiei informaţiei şicomunicaţiilor care a permis, pe lângăpopularizarea noilor abordări, şi asigurareainfrastructurii pe care să se implementeze şi săfuncţioneze soluţiile succesive,
(o nouă filosofie decomunicare a informaţiei);
areDeschisă) şi
relativă la evoluţia abordărilorprivind modernizarea guvernelor este aceea că seînregistrează o deplasare de paradigmă de la
generată de cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere,puternic condiţionată de evoluţia tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiilor.
asistăm la o deplasare deparadigmă de la
(TIC), orientată predilect peaspectele tehnice,
(TCI), orientată pe scop,comunicarea informaţiei către părţile interesate. De
un real interes sunt şi notele caracteristice ale acesteievoluţii:
- pecare tehnologia informaţiei îl are asupraserviciilor publice;- cătreun nou concept, acela de care sepoate defini, într-o primă aproximaţie ca:
n legătură cu noul acesta secaracterizează prin trei trăsături esenţiale:
în sensul unei modificărifundamentale (cu mult mai mult decât
mplică reproiectări de substanţă alesistemului , pentru a fi capabil să satisfacă noilecerinţe;
: pentru cetăţean, sectorul public,mediul de afaceri, alte părţi
complexitatea fenomenelor debază sau adiacente care contribuie la deschidereaguvernelor şi a datelor, provocările-cheie pentrupunerea în aplicare a politicilor de deschidere adatelor aparţin
,care detalia responsabilită�ile agen�iilor dinsubordine și formula patru obiective majore:publicarea on line a informa�iilor de interes public,în formate deschise; îmbunătă�irea calită�iiinforma�iilor publice; nstitu�ionaliza-rea unei culturi a guvernării deschise; creareaunui cadru de politici publice pentru guvernaredeschisă. Acesta a fost punctul de plecare de la careadministra�ia americană a lansat o serie de programeîn cadrul a ceea ce a devenit
i responsabili pentru luareadeciziilor).
Trebuie ca publicul poat influen�a prinmodul de
func�ionare a guvernului, prin angajarea saproprie în procesele de elaborare a politicilorguvernamentale și colaborarea cu organiza�iile c
Trebuie, de asemenea,ca publiculguvernului
(TIC)
aferente celor treietape de modernizare a guvernelor:
(furnizarea de servicii electronice);
(OGP ‒ Parteneriatul pentru Guvern
(ODP ‒ Parteneriatul pentru Date Deschise).
Principala constatare
la
În acest context
laanume
focalizarea pe
extinderea conceptului de,
”.
Î concept de ,
:furnizarea
on-line a serviciilor, se ajunge la deschidereadatelor guvernelor);
: iIT
interesate.
Având în vedere
unor domenii diverse: (a) politic; (b)tehnic; (c) economic și financiar, (d) organiza�ional,(f) cultural; (g) juridic.
Înainte de finalul anului 2009, administra�ia Obama aadoptat o
(b)(c) crearea și i
(d)
.
participare (angajament public),
r a
(1) e-guvernare
(2) guvernul în transformare
(3) deschiderea la nivelul actului de guvernare
deschiderea la nivelul datelor
e-guvernare deschiderea actului de guvernare,
impactul de transformare
e-guvernaret-guvernare
„utilizarea
t-guvernare
transformare
beneficii
Ini�
u
ăspundere
tehnologia informaţiei şicomunicaţiilor
tehnologia comunicăriiinformaţiei
tehnologiei comunicării informaţiei(TCI) pentru a asigura (a permite) transformareamodului de lucru al guvernului, într-o manierăcentrată pe beneficiarul informaţiei
tranziţie dirijată de cerinţe şi specificulserviciilor către deschiderea guvernelor şi adatelor
directivă privind guvernarea deschisă
iativa pentru
G vernare Deschisă
1.1 Evoluţia abordărilor privind modernizareaguvernelo
Guvernare Deschisă şi
.r
1.2. Parteneriatul pentruParteneriatul pentru Date Deschise
3
4
-
-
-
5
6
(a)-
3
4Open Government PartnershipOpen Data Partnership
5
6
http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/omb/assets/memoranda_2010/m10-06.pdfhttp://www.whitehouse.gov/open
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
05
Parteneriatul (OGP)
Parteneriatul pentru DateleDeschise (ODP)
Institutul pentru
Datele Deschise Open Data Institute ‒ ODI
Parteneriatul
pentru Guvernare Deschisă
pentru GuvernareDeschisă
este o de președinteleSUA, Barack Obama, și premierul britanic, DavidCameron în anul 2011. Scopul ini�iativei a fost acelade a încuraja g fie
pe cât este posibil, în acee
, ini�iativa.
Pentru a amplificautilizarea de date deschise în Marea Britanie,
( ) care
uri deas organizarea de cursuride instruire, prin certificare și conferin�e. ODI esteactiv pe plan interna�în: Statele Unite, Marea Britanie și Canada. Înmișcarea spre deschiderea guvernelor, o contrib
uvernul olandez.
ini�iativă multilaterală lansată
,uvernele să
în ceea ce priveşteac�iunile lor În anul 2013 a fost lansată aşiformulă
furnizarea şi pentru a facilita
guvernul a înfiinţat în anul 2012
ac�ionează ca un catalizator pentru evolu�ia datelordeschise, de exemplu, prin furnizarea de fond
isten�ă pentru lansare, prin
ional, având trei reprezentanţe
uţieimportantă o are şi g
deschisetransparente
şi
.
În prezent, la65participă de ţări, reprezentate pe harta
de mai jos.
Ţările Membre ale OGP
Raport cu privire la tendinţele referitoa
‒ colorate cu albastru
re la Datele Deschise , 2015,Sursa: Curtea de Conturi a Olandei7
1.3 olul Uniunii Europene. Situarea şi r
Uniunea Europeană a deschis drumul valorificăriiinforma�iilor
odată cu deschidereape care ni�iativa emblematicăinclusă în
, menită să accelereze dezvoltarea de re�elede internet de mare viteză și să permită publicului săbeneficieze pe deplin de avantajele pie�ii unicedigitaleAgenda digitală este documentul care includesubiectul datelor deschise, cu o puternică focalizarepe generarea de valoare prin reutilizarea unor datespecifice produse de administra�iile publice, daterezultate din proiecte de cercetare finan�ate din
buget, căr�i în format digital existente în biblioteciși care se află dincolo de perioada de protec�ie adrepturilor de autor şi alte asemeneaÎn ceea ce priveşte implicarea Uniunii Europene(UE) în asigurarea unui cadru legislativ caresă favorizeze evoluţia către accesibilitateainformaţiilor publice utilizării) şi înacest fel, în perspectivă, către deschiderea datelor,se remarcă
maţiei din sectorul public)autorită�ile
trebuie să facă
să includă date careînseamnă
produse de institu�iile sale celepublice ale statelor membre
Strategia 2020,
Directivei 2003/98/EC privindreutilizarea
documentele
orice con�inut, indiferent de suport
și
a oferit-o prin i
.
.
(în sensul re
emiterea
(Directiva PSI ‒ a infor ,care prevede modul în care publice
documentele disponibile pentrureutilizare. Directiva definește întermeni foarte largi, astfel încât
: „
O agendă digitală pentru
Europa
informaţiilor din sectorul public
8
9
7
8Trend Report Open Data, 2014,Curtea de Conturi a Olandeihttp://ec.europa.eu/digital-agenda/public-sector-
information-raw-data-new-services-and-products
9Public Sector Information
06
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
(scris pe hârtie sau , sauca o sau
)
big data
Decizia Comisiei Europene privind reutilizarea
documentelor Comisiei 2011/833/EUportal de
date ca un unic punct de acces la documenteledisponibile pentru reutilizare
date structurate, portal
Directiva 2003/98/EC
Directiva 2013/37/EU
Directiva 95/46/EC
accesreutilizare
stocat sub formă electronicăînregistrare sonoră, vizuală audio-
vizuală
prelucrare automatălicen�ă
deschisă
”. Forma sau modul în care datele suntdepozitate este, prin urmare, irelevant pentru dreptulde a le reutiliza. Mai mult, datele pot fi reutilizatesub forma de subseturi mari de date ( ).Directiva nu datelereutilizabile. , stabilește o serie decriteriiPrin
,
”. Cel mai importantaspect al Deciziei este stabilirea u
s
(machinereadable), și
.
În anul 2013, a fost
prin , care trebuia
2015 care ile cu privirela a de a permitereutilizarea documentelor, d
Printre cele mai interesante prevederi, d
idice cuprivire la reutilizare.
De asemenea, se pDirectivei, în conformitate cu principiile relative la
).Principala modificare în noua dutilizarea termenului , ca fiind echivalent cu
. are drept de acces ladate în conformitate cu legisla�ia , el are, deasemenea dreptul de a le reutiliza.
Figurainforma�iile din sectorul public sunt reutilizate înstatele membre al Uniunii Europene. Primele treistate membre cu scorul cel mai ridicat sunt MareaBritanie, Spania . România
la penultimul nivel al scorului.
specifică faptul că trebuie să fieMai degrabă
care se aplică instituţiilor din sectorul public.
se face unpas suplimentar către construc�ia unui „
nei terminologiinecesare creării premi elor pentru un adevăratportal de date european. Astfel, rând pe rând, suntintroduși termenii de
modificată şi aprobată de Parlamentul European şiConsiliu săfie transpusă în legisla�ia na�ională până în varaanului şi stipulează obligaţi
accesul la documente sau obligaţiecizia de autorizare
a reutilizării aparţinând statelor membre sauorganismelor din sectorul public în cauză.
ocumentulrecomandă distribuirea informaţiilor prin mijloaceelectronice, propune un număr minim de regulipentru a pune la dispozi�ie informa�ia produsă deinstitu�iile publice și agen�iile guvernamentale şispecifică drepturile persoanelor fizice și jur
Prin revizuirea Directivei seurmărește, de asemenea, stimularea utilizăriiinforma�iilor din sectorul public în mediul de afaceriși o abordare unitară la nivelul pie�ei comunitare.
revăd implementarea şi aplicarea
protecţia datelor personale (irectivă se referă la
Dacă un utilizatorna�ională
,
următoare prezintă măsura în care
şi �ările de Jos esteîncadrată
10
Scoruri pentru reutilizarea , în state membre UE, martie 2014, 2014,
informaţiei în sectorul publicRaport cu privire la tendinţele referitoare la Datele DeschiseSursa: Curtea de Conturi a Olandei
10http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=
OJ:L:2011:330:0039:0042:EN:PDF
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
07
Politicile reflectate în Directivele menţionateanterior recunosc poten�ialul economic alreutilizării informa�iilor din sectorul public. Statelemembre și institu�iile europene sunt chemate să facăaccesul la date liber, în formate deschise carepot fi citite de mașină, în beneficiul spirituluiantreprenorial, al cercetării, al unei eficien�e șitransparen�e mai mari. În plus, c�iunea 3 dinAgenda digitală pentru Comunicare Europeanăreiterează angajamentul Comisiei atransforma datele publice în oportunită�i de afaceri.
, de asemenea, angajamentultotal pentru a dezvolta o strategie europeană depublicare și reutilizare a datelor din sectorul publicrezultate din activitatea institu�iilor europen
Primul pas în sus�inerea acestui angajament a fost săse pornească de la seturi de date care sunt produse șide�inute de însăși Comisia Europeană. Aceastăac�iune a fost menită să ofere ca rezultat final oimplementare a unui
platformăcare va reuni
Contextul de dezvoltare a acestui portal estecaracterizat de faptul că în ultimii ani numer
i din UniuneaEuropeană în
Portalul va încuraja adoptarea de către de�inătorii dedate din sectorul public de standarde și cele maibune practici, care asigură că seturile de date pot fiutilizate transversal pe plan intern în cadrul UE și peplan interna�ional.
asigură următoarele facilităţi:
şi, comunită�ii
păr�i
de cătreUE a furnizarea şiutilizarea datelor deschise îl constituie
impune statelor membreale UE să facă disponibile informa�ii geografice pe34 teme, iar armonizarea acestora să permităreutilizarea datelor prin intermedi
or, referitoare la furnizarea şi
utilizarea în comun a informaţiilor spaţiale prezintăun potenţial ridicat de generalizare, fiind similar cucazul altor tipuri de sist
crearea unei adevăratepie�e unice pentru con�
fără frontiere și pie�ede con�inut digital) care să beneficiez
protec�ie și remunera�ie adecvate pentrude�inătorii de drepturi și de un sprijin activ în vedereadigitalizării bogatului patrimoniu cultural europeanși a modelării guvernării globale a internetului. Deasemenea, ă
joacă un rol vital în ceea ce privește răspundereaguvernelor pentru gestionarea fondurilor publice,precum și asigurarea transparen�ei opera�iunilor
îlreprezintă creștere inteligentă şi dezvoltarea uneieconomii bazate pe cunoaștere și inovare.
Guvernarea deschisă reprezintă o caracteristicăesen�ială a unui stat democratic și un factorimportant în modernizarea activită�ii publice.
A11
12
Europene de
Comisia a anun�at
e și astatelor membre.
, precum și un set de servicii de tip suportpentru opera�iunile acestui portal, pe o
oaseguverne din întreaga lume ș
, special, au lansat ini�iative pentru aface disponibile datele publice produse deorganismele publice subordonate de la nivelna�ional, regional sau local, iar multe altele auanun�at inten�ia de a face același lucru.
Portalul web de date deschise al Comisiei Europene
produse și de�inute de serviciileComisiei Europene și, prin extensie, la seturi de
date produse și de�inute de alte institu�ii/organisme europene și alte organisme publice;
, precum însus�inerea ac�iunilor antrenarea
lor interesate, preocupate de reutilizareaseturilor de date publicate.
Un exemplu elocvent privind asigurareacadrului legislativ referitor la
care
deul standardelor
deschise.Modul de tratare a problemel reglementate de
eme.Sub aspect tehnologic, realizarea unei astfel deinfrastructuri ar conduce la
inut digital și servicii on-line(servicii web ale UE sigure și
, e de niveluriridicate de securitate și încredere, de un cadruechilibrat de reglementare cu regimuri clare dedrepturi, de consolidare a licen�elor multiteritoriale,de
se promoveaz dezvoltarea și utilizareaunor servicii online moderne și accesibile.
În plan strategic, documentul‒
aUE
guvernamentale; obiectivul strategic principalo
ă
ă , pregătirea
2. Guvernarea deschisă în România
portal de date deschise alComisiei
func�ioneaz ca punct unic de acces laseturi de date
asist Comisia pentru definireași punerea în aplicare a unui proces depublicare a seturilor de date
�
�
Directiva2007/2/CE a Parlamentului EConsiliului, de
,
Directiva Inspire
Strategia Europa2020
uropean şi ainstituire a unei infrastructuri
pentru informaţii spaţiale în ComunitateaEuropeană (Inspire)
O strategie europeană pentru o creștereinteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii
39 de �ăriEuropeană
inten�ionează să pună în valoar
europene. Prin intermediulportalului de date deschise, Comisia
e poten�ialuleconomic al datelor publice, care este estimat lapeste 40 de miliarde de euro pe an, câștiguriprovenind din reutilizarea datelor publice.
11…http:/ /europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?
reference=SPEECH/10/752
12
08
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
Aderarea României încă din anul 2011 laParteneriatul pentru Guvernare Deschisă a exprimat implicit şi
iunie 2014) și s-au concretizat prin măsuriprivind deschiderea datelor publ
i publiceși societatea civilă. În prezent se implementează aldoilea iunie 2016)rezultat al consultării și comunicării administra�iei
centrale cu societatea civilă, prin care se reafirmăangajamentele României cu privire la respectareaprincipiilor de bază ale OGP
Începând din anul 2013, Cancelaria Prim-Ministru asigură
rdonarea și monitorizarea Planuluinaţional de acţiune.
În tabelul următor cerinţeleşi activităţile asociate domeniilor şi obiectivelorguvernării deschise
, ,-
dorin�a de a angaja politici necesarepentru a deveni un guvern mai deschis, mairesponsabil și mai eficient.
Aceste obiective s-au reflectat în primeleangajamente, asumate prin Memorandumul deaprobare a primului (iulie2012-
ice și încurajareadialogului între reprezentan�ii administra�ie
(iulie 2014- ,
(.
lui , prin, coo
sunt prezentate sintetic
, preluate din .
Plan na�ional de ac�iune
Plan de ac�iune
Parteneriatul)
Direc�ia servicii on-line șidesign
pentruGuvernare Deschisă
2.1. Domenii și obiective pentru guvernaredeschisă
www.ogp.gov.ro
Domenii/Obiective Cerinţe/Activităţi
Instruire (training) șiinformare
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
publicarea centralizată a informa�iilor de interes public pe site-ul
asigurarea accesului on line gratuit la legislaţia naţională;publicarea în format deschis a datelor colectate la nivelul sistemului publicde sănătate;
);
actualizarea constantă a acestora;încurajarea utilizării inov
Pregătirea resurselor umane în domeniul datelor deschise se realizează prinsesiuni de training privind managementul datelor deschise în institu�iile
eferitoare la principiile OGP și promovareaconceptului de date deschise într-un mod cât mai accesibil și util sedesfăşoară prin următoarele forme de prezentare:
actualizarea permanentă a site-ului na ional ogp.gov.ro.
transparenta.gov.ro
acces deschis
;publicarea inventarului de seturi de date produse de institu�iile publice;
-
deschiderea procesului de achizi�ii publice (publicarea studiilor și a rezultatelor de cercetare finan�ate din fonduripublice ( ).inventarierea seturilor de date;prioritizarea acestora;publicarea seturilor de date pe un singur site;
ative a datelor.
publice centrale și locale.Diseminarea informa�iei r
sesiuni de informare în cadrul institu�iilor, la nivel central și local;workshop-uri cu grupuri de lucru mixte;întâlniri lunare în cadrul Clubului OGP;activită�i de publicitate: broșuri, tutoriale video, interviuri, socialmedia, discu�ii on-line s.a.;
�
contractare deschisă
�
�
�
�
�
Transparen�ă
Date deschise
2.2. Planul Na�ional de Ac�iune 2014-2016
Schi�a preliminară aa fost elaborată pe baza propunerilor
administra�iei centrale și ale societă�ii civile,urmărindu-se calendarul comunicat public de
Cancelaria Prim Ministrucât și în cadrul primei consultări
publice (februarie 2014) referitoare la
ru o Guvernare Deschisă.
Planului na�ional de ac�iune2014-2016
propuneri
- lui, colectate atât pe site-ul ,
șiprivind noul Plan Na�ional de Ac�iune
(iulie 2014-iunie 2016) pentru implementareaangajamentelor asumate prin participarea laParteneriatul pent
priorită�iogp.gov.ro
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
09
Elementele prezentate în continuare sunt( ).
(a) Plan, care au coinciscu decizia Cancelariei de a pune bazele
aiai
ai
(b)
) și Accesdeschis (
(c) În cursul lunii mai 2014
(d) În data de 29 mai 2014, Cancelaria aparticipat la lansarea
din 5 organiza�ii non-guvernamentale (
,, ,
,
(e) De asemenea, în perioada ianuarie-martie2014, reprezentan�i ai Cancelariei aucolaborat cu
-rii din ultimii doi ani cu o serie de
reprezentan�i ai organiza�iilor
, misiunea platformeifiind aceea de a ac�iona în scopul îndepliniriiprincipiilor fundamentale din
te:creșterea transparen�ei și a eficien�eiadministra�iei;
diseminarea informa�iei referitoare laprincipiile OGP și promovarea conceptuluide date deschise într-un mod cât maiaccesibil și util.
-
, cu un
extrasedin documentul menţionat
Pentru lansarea Planului s-a desfăşurat o serie deactivităţi pregătitoare:
Consultări pentru noul
, pentru organizarea unordezbateri publice despre deschidereaadministra�iei și a actului de guvernare,printr-un dialog informal și la care săparticipe reprezentan�i ai administra�iei,societă�ii civile, sectorului public șiprivat, mediului academic și ai altor păr�iinteresate.Cancelaria a planificat dezbateri publice încadrul Clubului OGP pentru principaleledouă mari angajamente noi: Contractaredeschisă (
), la care au participatatât reprezentan�ii institu�iilor responsabilepentru implementarea angajamentelor, câtși reprezentan�ii societă�ii civile care auformulat propunerile referitoare la acestea.
s-a derulatprocesul de consultare publică asupradraftului final al noului Plan na�ional deac�iune, iar observa�iile primite au fost luateîn considerare în varianta finală a Planului.
, alcătuite
) , ca repromovează publicarea datelor în formatdeschis. Cu această ocazie a fost lansată șiîncheierea unui acord de colaborare întredirec�ia de specialitate din Cancelarie șigrupul nou creat, pentru implementareaangajamentelor în perioada iulie 2014-iunie 2016.
pentru desfășurarea unordezbateri publice referitoare la principiileOGP, priorită�ile societă�ii civile în materiede date deschise pentru următorii doi ani șila nevoia de strategii comune pentrupromovarea obiectivelor societă�ii civile înviitorul plan de ac�iune.
Implementarea primului plan na�ional de ac�iune aoferit o serie de lec�ii de învă�at tuturor actorilorimplica�i, iar una dintre principalele concluzii traseeste aceea că, pentru a crea un mecanism eficient alguvernării deschise, este nevoie de un angajamentmai solid cu privire la parteneriatul între administra�ieși societatea civilă. Astfel, pornind de la experien�a colaboră
nonguvernamentale, înurma consultărilor cu aceștia, s-a agreat ca acestparteneriat să evolueze într-o
promovarea transparenţeiguvernamentale, încurajarea participării civice laviaţa publică, folosirea noilor tehnologii înadministra�ie şi combaterea corupţiei. Mai concret,membriiformulează propuneri și recomandări pentruimplementarea angajamentelor din planurilena�ionale de ac�iune pentru OGP, asigurând corelareaacestora cu politicile publice sectoriale. Platformaeste convocată cel puţin o dată la două luni, iar lareuniuni sunt invitaţi și specialişti din domeniul supusdiscu�iei.
Angajamentele prevăzute în Planul Na�ional deAc�iune sunt structurate în patru mari componen
creșterea calită�ii și a numărului de datedeschise publicate de institu�iile publice;pregătirea resurselor umane în domeniuldatelor deschise;
Având în vedere specificitatea activită�ii institu�iilor, în scopul implementării mai eficiente aangajamentelor se recomandă institu�iilor publiceimplicate în Planul Na�ional (ministere, inclusivautorită�i, agen�ii și alte entită�i centrale aflate însubordinea sau în coordonarea ministerelor) sădezvolte
a ac�iunilor, având la bazăangajamentele prevăzute în Planul Na�ional deAc�iune pentru perioada iulie 2014-iunie 2016.De asemenea, structurile men�ionate sunt încurajatesă planifice și să implementeze măsuri inovative deguvernare deschisă în acord cu specificul deactivitate.
Clubului OGP
Open ContractingOpen Ac ess
Coali�iei pentru DateDeschise
Asocia�ia pentruTehnologie și Internet Funda�ia CeataFunda�ia Median Research CenterAsoc ia � ia Geo-spat ia l .org
Centrul pentru JurnalismIndependent
platfo-societate civi
Platformei colaborative OGP România
Planul propriu de ac�iuni Calendarpropriu de implementare
13
14
c
Funda�ia pentru osocietate deschisă
rmă colaborativăadministra�ie lă
Declara�ia pentru oguvernare deschisă:
(a)
(b)
(c)
(d)
www.ogp.gov.ro
13Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă
14Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă
10
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
În ceea ce privește:
(a) desemnarea de persoane responsabile pentrupublicarea seturilor de date
, (b) inventarie-rea seturilor de date, (c)
în format deschis, pentru reutilizare(d)(e)
Problematica datel
În România, dreptul la informa�ii este reglementatprin
.
ș
proactiv, r și institu�iilor
publice, prin prevederea obliga�iei de a publicaanumite informa�ii de interes public.
În plan tehnologic, implementarea(aprobat
„ const
În aceast iune vom examina pe scurt ce an(
) sau, cu alte cuvinte,.
aspectele deschiderii și,
le sunt derivate.
,
binarea șilegarea de seturi de date diferite, produse de diferi�iactori atât din mediul privat, cât și din sectorulpublic.
,
(colec�ie de seturi de date atât de mare șide complex , încât este dificil de utilizat cuinstrumente clasice de gestiune de baze de date sauaplica�ii tradi�ionale).
Datele deschise
)
deschiderea datelor de�inute deinstitu�iile publice au fost prevăzute măsuri precum
produse sau de�inute deautorită�ile sau institu�iile publice
publicarea centralizată aacestora peplatforma unică la nivel na�ionalcreșterea calită�ii datelor publicate, precum șistimularea utilizării inovatoare a acestora.
or deschise se regăsește și îndocumentele strategice aferente perioadei deprogramare bugetară 2014-2020 , ceea ce permiteatragerea fondurilor europene pentru proiecte caresă ajute la îmbunătă�irea condi�iilor de publicare adatelor deschise, precum și a calită�ii acestora.
Această lege conferăoricărei persoane dreptul de a ob�ine informa�iidespre activită�ile oricărei autorită�i sau institu�iipublice, incluzând aici și alte entită�i care folosescresurse publice, precum regiile autonome sausocietă�ile comerciale cu capital par�ial sau total destat. Legea specifică de fapt condi�iile în care se faceaccesul la informa�ii i oferă garan�ii celor vătăma�iîn dreptul lor de a ob�ine informa�iile solicitate.De asemenea, impune un comportamenttransparen�ă autorită�ilo
Cadrul legal favorabil guvernării deschise înRomânia a fost întărit prin adoptarea
, ca rezultat al aderării României laUniunea Europeană. Legea recunoștea poten�ialulde dezvoltare al datelor culese și de�inute deautorită�ile publice și încuraja utilizarea acestorinforma�ii, inclusiv în scopuri comerciale.
trebuie transpusă în legisla�iana�ională până în luna iunie 2015, iar demersurilepentru pregătirea noului act legislativ au fost dejaîncepute la nivelul Guvernului României.
ă prin) creează premisele constituirii
inter-conectarea instituţiilor statului
inclusetoate instituţiile statului. ituie ostrategie asumată de Guvernul României, care şi-apropus interconectarea şi informatizarea completă atuturor instituţiilor publice, astfel încât, accesul laserviciile publice să fie direct şi nelimitat.
ă sec� umereprezintă
În general, defini�iile adoptate ale datelor deschisenu oferă perspective complete asupra a ceea ce suntaceste date, ci mai degrabă se concentrează pe
reutilizării. Din punct devedere conceptual datele pot fi văzute la cel maiscăzut nivel de abstractizare de la care informa�iileși apoi cunoștin�eFenomenul de amplificare a volumului de date şiconstituirea acestora în proveninddin seturi de date disponibile produse de diferitesurse a făcut ca utilizatorii să devină mai conștien�ide valoarea care se poate ob�ine prin com
Dacă iniţial, activită�ile economice și sociale augravitat mai mult în jurul valorii de utilizare adatelor, semnificative ca volum, dinamică șivarietate a informaţiilor,
a acestor date semnalează oschimbare de paradigmă a modelului economic,denumit în mod uzual
ă
reprezintă informa�ii sau înregistrăristocate în mod electronic (documente, baze de datecu contracte, transcrieri de audieri și înregistrăriaudio/vizuale de evenimente şi sunt adesea asociatecerin�elor de transparen�ă a activită�ii autorită�ilorpublice. Datele deschise reprezintă cel mai moderncadru și standard interna�ional de definire atransparen�ei specifice bunei guvernări.
sistemuluiinformatic global al României, prin
. Datele guvernamentale deschise
,
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces lainforma�ii de interes public
Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informa�iilor dininstitu�ii publice
Directiva2013/37/UE pentru modificarea Directivei2003/98/EC privind reutilizarea informa�iilor dinsectorul public
„e-România
e-România
datele deschise ale guvernelor OpenGovernment Data dateleguvernamentale deschise
masive de date
modelul masivelor dedate
15
Strategieinaţionale “
“
orientarea pe valoareasocială și economică
HG nr.
195/2010
printr-o reţea defibră optică de mare viteză, în care sunt
3
data.gov.ro
15Acordul de Parteneriat România-UE 2014-2020, Strategia
Na�ională Agenda Digitală și Programele Opera�ionaleCapacitate Administrativă, Competitivitate și Capital Uman.Cele mai noi versiuni ale documentelor privind cadrul financiarmultianual 2014-2020 sunt disponibile pe pagina MinisteruluiFondurilor Europene: http://www.fonduri-ue.ro/
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
11
Datele deschise sunt date care sunt ușor de citit șireutilizabile . În cazuldatelor publice,
pot fi generate de actori:guvern, sectorul public, mediul de afaceri șipublicul.
pe calculator, fără restric�iiacestea sunt furnizate cu titlu
gratuit şi de o gamă largă
4. ile Supreme de AInstituţi udit şi
Referinţe bibliografice
datele
deschise
În ceea ce priveşte r şiimplicarea în problematica datelor deschise şi
menţionăm ca prim element deinteres faptul că
în curs de desfășurare la nivelinterna�ional ă e dacăinstituţiile supreme de audit
participă instituţiisupreme de audit
, la care seadaugă i Uniunea Europeană (
prevăzut pentru o durată,
, rolul SAI în îmbunătă�ireaelaborării politicilor și a guvernării (lansarea
este prevăzută în Brazilia, în lunanoiembrie 2015).
În contextul deschiderii guvernelor şi a datelorguvername nstituţiile supreme de auditsunt chemate sădouă planuri:
şi
în diferite domenii(finanţe, sănătate, învăţământ, cultură, mediu,administraţia locală etc.) şi în diferite categorii deaudit (nivelul entităţilor auditate şi tipurile de auditurmând a fi adaptate în consecinţă).
Auditarea modului în care au fost implementateprogramele şi proiectele guvernamentaledeschiderea guvernării şi a datelor guvernamentale
(sau, în tot cazul, ar trebui să devină)ţ ă susţinerea
şi impulsionarea
ale instituţiilor publice incluse înportalul de date deschise al guvernului reprezintă o
informaţii de o marediversitate despre entitate auditată. De asemenea,prin adecvată, seturile de dateaparţinând unor domenii diferite se pot combina înfuncţie de scopul urmărit, concluzii acăror complexitate n-ar putea fi atinsă prin auditareaclasică.
O problemă stringentă în furnizarea seturilor
,dacă sunt corespunzătoare din punctul de vedere alcompletitudinii, corectitudinii, disponibilităţii,accesibilităţii şi actualizării la zi
-
i
.
olul SAI în buna guvernarea
guvernelor deschise,OECD conduce un studiu
comparativ,, având ca obiectiv s determin
sunt active în acestedomenii. La acest proiect 12
na�ionale (Brazilia, Chile,Canada, Mexic, SUA, India, Olanda, Polonia,Portugalia, Fran�a,Africa de Sud, Coreea)
ș prin ECA –European Court of Auditors). Acest proiect,
de 3 ani, a început în anul2013 iar rezultatele vor fi publicate într-un volumdedicat referitor la
volumului
ntale, ijoace un rol vital, cel pu�in pe
(1)
referitoare la deschidere (2)
privind
constituieo contribu ie foarte important la
guvernelor în satisfacereaimperativelor actului de guvernare.
pentru audit, carepoate furniza, în principiu,
otr-o reutilizare
conducând la
În acest mod se pot efectua.
dedate o constituiecredibilitatea datelor pentru fiecare dintre seturi
.
[1]. Open Government Partnership. FOUR YEARSTRATEGY 2015-2018,http://www.opengovguide.com/topics/open-government-data/[2]. Planul Na� onal 2014-2016, OGP Romania,http://ogp.gov.ro/[3]. http://data.gov.ro/[4]. http://ogp.gov.ro/[5] http://www.opengovpartnership.org/tags/european-union[6]. European Commission (2013). Directive ofthe European Parliament and of the Council of 26June 2013 amending Directive 2003/98/EC on there-use of public sector information. Available at:http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:175:0001:0008:EN:PDF.[7]. European Commission (2011).
. Smart 2011/0050.Available at: http://www.eu-service-bb.de/download/000227/tender_specifications_final.pdf
auditarea modului în care aufost implementate programele şi proiecteleguvernamentale
schise ca date deintrare în activităţile de audit
sursă de date complementară
audituriîncrucişate
creează premiselede efectuare a auditului on-line şi a auditului
de ladistanţă la seturile de date ale instituţiilor auditate.
utilizarea seturilor de date de
Seturile de date
bazate pe utilizarea datelor deschise
calitatea seturilor de date:
Prin aderarea la utilizarea datelor deschise, pentruCurtea de Conturi a României se
continuu, facilitate de asigurarea accesului
Tender
specifications. Implementation of a European
Commission open data portal
12
Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC
Conferin�ele comune EUROSAI -OLACEFS sunt cele mai mari forumuride cooperare între grupurile regionale de
lucru ale INTOSAI din Europa și cel dinCaraibe. Aceste conferin�e se
organizdoi ani, începând cu anul 2000.
onferin�eEUROSAI -OLACEFS , ce a avut loc la Quito,Ecuador au participat mai mult de 100 dereprezentan�i din partea delega�iilor din Europa,America Latin , Caraibe și partenerii externi aiacestora.
cep�ia celei de-a VI-a Conferin�e care a avut loc în anul 2005 în Peru.
le
ile celeide-a VIII-a Conferin�e EUROSAI-OLACEFS,ce a avut loc la Quito, Ecuador, în perioada 24-
- icepreședinte- ef serviciu și fi�er de
l .
Principalele subiecte ale conferin�ei din acest anau fost
institu�ii supreme de audit) și
.
nuluiAroldo Cedraz de Oliveira, președintele SAIBrazilia și Secretar General al OLACEFSrespectiv din partea domnului Arno Visser,președinte interimar al EUROSAI.
În timpul
institu�iilesupreme de audit care s-au reunit la Quito și aaccentuat importan�a luptei împotriv
Domnul Carlos Polit Faggioni
r și de o prezentare a domnului JoaoMattar
i peutilizarea mijloacelor social media în educa�ie(facebook, twitter, whats app etc.).
În continuare, domnul Einar Gorrissen, DirectorGeneral al deDezvoltare a INTOSAI a prezentatun scurt material referitor la auditurilecoordonate din perspect
1
2 3
America Latină şiează pe cele două continente prin rota�ie,
o dată laLa lucrările celei de-a VIII-a C
ă
Curtea de Conturi a României a fost reprezentatăla toate aceste conferin�e comune, în calitate demembru al EUROSAI, cu ex
La invitaţia comună a Secretariatelor Generalea EUROSAI și OLACEFS, respectiv a SAISpania și SAI Brazilia, o delega�ie a Curţii deConturi a României a participat la lucrăr
26iunie 2015. Din delegaţie au făcut parte doamnaElena Doina Dascălu v şi domnulDragoș Budulac ş oegătură
(audituri efectuate de două sau mai multe
Conferinţa a fost deschisă cu un cuvânt de bunvenit adresat participan�ilor din partea dom
,
ceremoniei de deschidere, domnulJorge Glas Espinel, vicepreședinte al RepubliciiEcuador, a subliniat obiectivele comune șiprovocările cu care se confruntă
a corup�iei șia auditurilor de mediu, care implică în modnecesar, profesionalism din partea personaluluiacestora.
, președinte al SAIEcuador, în calitate de gazdă, a rostit un discursde bun venit adresat participan�ilor, a declaratdeschise lucrările Conferin�ei și a făcut o scurtăintroducere referitoare la modul de desfășurare aacestui eveniment. Acest discurs introductiv afost urmat de o scurtă alocu�iune a unui înaltreprezentant al Adunării Parlamentare dinEcuado
, profesor universitar la UniversitateaAnhembi Morumbi din Brazilia, referitoare lainovarea în educa�ie, cu accent pe pregătireaelectronică a studen�ilor universită�ii ș
-
organizaţiei IDI (Ini�iativaInstituţională)
iva strategică dedezvoltare a capacită�ii institu�ionale.
beneficiile auditurilor coordonate
contribu�iaInstitu�iilor Supreme de Audit (SAI) la bunaguvernan�ă
1. Desfăşurarea lucrărilor Conferinţeicomune EUROSAI - OLACEFS
CEA DE-A VIII-A CONFERIN�Ă EUROSAI-OLACEFS, FORUM DECOOPERARE ÎNTRE GRUPURILE REGIONALEALE INTOSAI
13
Dragoș BUDULACServiciul Rela�ii Externe și Protocol,Șef serviciu
1 Organiza�ia Interna�ională a Institu�iilor Supreme deAudită a Institu�iilor Supreme deAudit
din America Latină
2
3Organiza�ia EuropeanOrganiza�ia Institu�iilor Supreme de Audit și
Caraibe
Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi
14
Cea de-a VIII-a conferin�ă EUROSAI-OLACEFS, orum de cooperare între grupurile regionale ale INTOSAIf
Această prezentare a fost urmată de un panel dereprezentan�i ai Comitetului de Consolidare aCapacită�ii Institu�ionale a
Cele două teme centrale au fost dezbătute în a
care au dat manifestării un format mai dinamic şiinovativ.
,raport referitor la noută�ile de la
nivelul organiza�iei interna�ionale. A urmat oprezentare a director g
ţă realizările recenteale acestei publica�ii
carticipan�ilor la cea de-a VIII-a
Conferinţă comună OLACEFS-EUROSAI
desfăşurat cu ocaziaConferinţei comune a fost ării
de ani de la înfiinţarea,
, o expozi�ie fotografică și
susţinute
repere şiobţinute pe parcursul celor 25 de ani de existenţă a
s-au desfăşurat în cadrul unorgrupuri orientate pe subiecte specifice aparţinândcelor două teme
(Ryan Androsoff OECD), ceea ce a permisparticipan�ilor să fie mai bine pregăti�i pentrudiscuţiile ulterioare ale acestor subiecte. La sfârșitulzilei, după finalizarea sesiunilor de lucru,rezultatele și lec�iile învă�ate au fost prezentate decoordonatorii fiecărui grup, în sesiune plenară.
i INTOSAI, EUROSAI,OLACEFS șiAFROSAI-E.
douaparte a zilei, în cadrul unor sesiuni de lucru paralele,
Cea de a doua zi a Conferin�ei comune a inclusinterven�iile Secretariatului General INTOSAIcare a prezentat un
ului eneral al JurnaluluiINTOSAI care a scos în eviden
.
În cadrul sesiunii de închidere, doamna PriscilaJara, reprezentant al Secretariatului Executiv alOLACEFS (SAI Chile), domnul Felipe GarcíaOrtiz, reprezentant al Secretariatului EUROSAI(SAI Spania) și domnul Carlos Polit Faggioni,ontrolorul general al statului al Republicii Ecuador
s-au adresat p.
Un eveniment specialcelebrarea anivers a
25 EUROSAI. Evenimentul aconstat în principal, în prezentarea unui videoclipaniversar alocu�iunile
de domnul Felipe García Ortiz,reprezentant al Secretariatului EUROSAI (SAISpania), domnul Rekai Akyel (președintele SAITurcia), doamna Helena Abreu Lopes (SAI dinPortugalia), doamna Monika González-Koss(Secretariatul INTOSAI) și domnul Arno Visser,care au amintit principalele rezultate
EUROSAI.
Sesiunile de lucru
.Acestea au fost precedate în fiecarezi de interven�iile unor specialiști în domeniiprecum: (João Mattar -Universitatea Anhembi Morumbi),
(Einar Gorrissen) sau
Temele referitoare la , încadrul unor grupuri separate, au fost:
2. Sesiuni de lucru
2.1 Sesiuni de lucru pentru tematica audituricoordonate
audituri coordonate
educa�ie și e-learning
guvern și auditul public extern
consolidareacapacită�ii instituţionale
area transparentă
.
le
Cea de-a VIII-a conferin�ă EUROSAI-OLACEFS, orum de cooperare între grupurile regionale ale INTOSAIf
�
�
�
�
Depășirea obstacolelor în derularea auditurilorcoordonate ;
Dezvoltarea profesională
Consolidarea institu�ională și auditurilecoordonate
ională prin intermediulauditurilor coordonate
, moderator SAI Paraguay
, moderator SAI Polonia
, moderator SAI Suedia
, moderator SAI Peru
Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a Românieiau participat la cea de-a treia sesiune de lucru șianume
Deasemenea, delega�ia Cur�ii de Conturi a României acontribuit și cu un material scris prezentândexperien�ele recente dobândite în domeniulaudituril coordonate.
(Albania, Bosnia-Her�egovina, Serbia,Muntenegru, Macedonia și Turcia).
, iarper -mai2015. Au fost organizate 5 ateliere de lucru �inândseama de principalele faze ale unui ciclu de audit(Tirana, Sarajevo, Belgrad, Skopje și Luxemburg),cu sprijinul SAI Suedia și al Cur�ii de ConturiEuropene.
Având avantajul experien�ei câștigate în acestproiect, reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a Românieiau prezentat cele mai importante repere legate detema atelierului de lucru, și anume avantajele șidezavantajele unor audituri coordonate pentrudezvoltarea
Principalele elemente care au fost re�inute ca șiexperien�e semnificate și care au fost prezentate
:
S
, de preferat încolaborare cu colegii din alte SAI-uri.
I
numește
, care s-a dovedit un real succes.ce, în
principiu, oamenii sunt reticen�i în a fi critici cumunca colegilor lor. Pentru a schimba
în proiect exper�i dinSuedia,
,cu
are�elelor de și a accesului facil lainternet, coroborat cu accesibilitatea din ce în cemai mare a , în specialtablete, telefoane
, în timpreal, cu rezultatele acestora. Facebook,Whatsapp, Viber sau Skype au contribuitindirect la propagarea instantanee a informa�iilor
depersoane interesate.
identificatau fost reduse la minimum, devenind
nesemnificative. Pentru a fi un proiect fezabil,s-au identificat loca�ii în zone care erauaccesibile cât mai multor
se dea i cu mașina în locde avion, s-au
, iar atunci când a fost necesar s-afolosit și Skype pentru a implica și al�icolegi care au participat audit dar care nu auputut fi prezen�i la întâlnirile periodice.
Atingerea obiectivelor strategice cu ajutorulauditurilor coordonate
prin intermediulauditurilor coordonate
Dezvoltarea profes
;
;
.
şi au avut o contribu�ieactivă în cadrul discu�iilor din cadrul grupului.
or
Curtea de Conturi a României de�ine președin�iaGrupului de lucru privind activită�i de audit comunedin cadrul Comitetului de Contact și în aceastăcalitate a coordonat recent un proiect de auditparalel la care au participat toate SAI-urile din�ările candidate și poten�ial candidate la aderareala UE
Eficien�a energetică a fost selectată ca fiind temacomună a acestui audit al performan�ei
ioada de desfășurare a fost iunie 2014
profesională.
și laQuito au fost următoarele
-a ajuns la concluzia că doar pregătireteoretică, fie ea și temeinică, nu este suficientădacă nu este dublată și de o parte practică, adică
de o activitate de audit concretă
mplicarea participan�ilor în audit este multmai mare dacă se organizează întâlniri în fazele-cheie ale auditului în care să se prezinte ceea ces-a realizat în fiecare SAI participant, iar colegiiau fost încuraja�i să schimbe păreri, să facăcomentarii asupra materialelor celorlal�i și săfacă propuneri de îmbunătă�ire. Aceastăprocedură se și este otehnică nouă în domeniul pregătirii și dezvoltăriiprofesionaleÎnsă nu este o tehnică simplă deoare
aceastăprejudecată au fost invita�i
care au explicat participan�ilor căaceasta este o practică curentă în statele nordice
condi�ia ca părerile să fie constructive,argumentate și sincere.
Crearea unei re�ele de colegi care să se poatăconsulta a fost apreciată ca fiind foarte benefică,în special datorită dezvoltării exponen�iale
etc. Acestea nu numaică facilitează rela�iile interpersonale dintreparticipan�i, dar și oferă posibilitatea colegiloracestora care nu au participat efectiv laîntâlnirile organizate să fie la curent
profesionale la un număr mult mai mare
Singurul element care poate descurajaîntâlnirile fizice este acela legat de costurilepe care astfel de evenimente le pot generapentru participan�i. Însă Curtea de Conturi aRomâniei a modalită�i în care acestecosturi
participan�i astfel încâtsă posibilitatea călătorie
ales hoteluri cu rata cea maiconvenabilă
-i pela ,
4
�
�
�
�
o
peer comments
social media
device-urilor inteligente
-
15
4 Comitetul de contactș � �
ș ș �ș � .
este un grup în cadrul căruia se reunescpre edin ii institu iilor supreme de audit din statele membre ale UEi pre edintele Cur ii de Conturi Europene. Este autonom,
independent i fără apartenen ă politică
16
Cea de-a VIII-a conferin�ă EUROSAI-OLACEFS, orum de cooperare între grupurile regionale ale INTOSAIf
2.2. Sesiuni de lucru pentru tematica privindB
buna guverna
Conturi a României înpromovarea auditurilor coordonate
una guvernan�ă
n�ă
3. Rolul Curţii de
Urmând același format deau vizat:
,moderator SAI Olanda;
, moderator SAIPortugalia;
, moderator SAI Ecuador;
, moderator SAI Mexic.
Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a României
coordonat de SAIOlanda, unde au contribuit, în cadrul discu�iilor, cuprezentarea experien�ei din Rom nia referitoare ladomeniul datelor deschise.
A fost precizat faptul ca acest concept de datedeschise este relativ nou, ce a început s
în ultimii 10 ani. Datele deschise suntacele informa�ii care sunt disponibile gratuit on-lineși care pot fi utilizate în diferite aplica�ii și chiar înaudituri publice.
în domeniul taximetriei, alîn perioada
recent și în auditurile publice, OECDfiind destul de avansat în acest domeniu.
S-a men�ionat ș SAI-urile trebuie sîn stimularea organismelor
guvernamentale s furnizeze on-line date deschise,r i î
utilizeze aceste date î
î
editare de br
Curtea de Conturi a României
discu�ie, temeledezbătute referitor la
au fostdesemna�i să participe la atelierul cu tema
â
ă fie utilizatcu precădere
Primele aplica�ii sunt utilizate de firme private careactivează construc�iilor,al parcărilor, al restaurantelor etc., dar
ă se utilizează
i faptul că ă aibăun rol proactiv
ăeferitoare la activită�ile lor ș n același timp trebuie
să înceapă să n audituriledesfășurate.
În acelaşi context, SAI Brazilia s-a remarcat prinfaptul că este foarte avansată n utilizarea datelordeschise în activitatea proprie şi a ini�iat o serie deac�iuni (seminarii, conferin�e, oșuri)pentru a stimula guvernul să furnizeze datetransparente despre cheltuielile efectuate. Acesteaspecte au fost discutate şi în plan bilateral, exper�iidin SAI Brazilia fiind deschiși unei viitoarecolaborări în acest domeniu.
are un dublu rol înpromovarea utilizării auditurilor paralele (ca o
�
�
�
�
SAI-urile şi utilizarea datelor deschise
Transparenţa, audit şi etică
Rolul SAI-urilor în promovarea bunelor practiciîn administra�ia publică
SAI-urile şi parteneriatul pentru guvernedeschise (transparente)
SAI-urileşi utilizarea datelor deschise,
17
formă de audit
Deși beneficiile auditurilor coordonate sunt binecunoscute, merită să men�ionăm că acestea pot fivăzute ca un instrument important în consolidareacapacită�i instituţionale a SAI-urilor, deoarececunoștin�ele teoretice de audit ar trebui să fiediseminate şi în urma obţinerii unei
e de referinţă
ză
pot fi văzut ie de învă�arenon-conven�ională, deoarece aceste activită�i, deasemenea, o diseminare eficientă astandardelor interna�ionale de audit în
găzduită deInstitu�ia Supremă de Audit din Ecuador a datprilejul sintetizării dezbaterilor avute pe cele douăteme principale, după cum urmează
reprezintă oresponsabilitate legală a instituţiilor supreme deaudit. În schimbările rapide dintehnologie și din economie pot genera provocărinoi şi continue. În acest mediu dinamic este
esen�ial să se cunoască şi să seexperien�ele interna�ionale legate de acest subiect,având în vedere că gestionarea problemelorcomplexe economice, sociale și de mediucontemporane necesită o impl
de
Acestea pot fi realizate cu succes, cu sprijinul actival SAI-urilor, care reprezintă pilonii sistemuluide control pentru utilizarea responsabilă afondurilor publice şi care oferă nu numai o bazăsolidă pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ,dar, de asemenea, trebuie să ofere asigurarea cătoate păr�ile interesate (entită�ile auditate,Parlamentul, comunitatea profesională, precum șipublicul larg) sunt informate corespunzător cuprivire la utilizarea banilor publici.
Prima condi�ie pentru atingerea obiectivelorSAI-urilor este selectarea corectă a deaudit şi aceea de a se asigura că momentulauditului este optim, fiind important ca impactulpentru părţile interesate să fie maxim, pentru asprijini buna guvernan�ă
priveşte ,acestea oferă o oportunitate unică de a învă�areciproc, printr-un schimb de idei experienţe şibune practici într-un context practic, concret. Pede altă parte, performan�a unei �ări ar putea fifolosită ca model de referin�ă de către alte �ări. Deaceea este foarte important să se defineascărezultatele cu precizie, pe cât posibil măsurabile.
efectuat în cooperare) atât la nivelulgrupului de lucru regional EUROSAI, cât și lanivelul grupurilor de lucru ale Comitetului decontact al SAI-urilor Uniunii Europene.
i
puse în aplicareexpertiz în domeniul specific deactivitate.
Auditurile coordonate facilitea nu numaischimbul de cunoștin�e, dar și constituirea unorre�ele de exper�i și cooperarea pe termen lung întreauditorii SAI-urilor. Auditurile realizate încooperare e ca o strateg
conduc laSAI-urile
participante.
Conferin�a EUROSAI-OLACEFS,
:
prezent,
disemineze
ementare tot maimare a bunei guvernan�e în administra�ia de stat,prin oferirea de propuneri, de solu�ii și metodede abordare.
obiectivelor
.
În ceea ce
,
CONCLUZII
A. Sprijinirea bunei guvernan�e
B. auditurile coordonate
Cea de-a VIII-a conferin�ă EUROSAI-OLACEFS, orum de cooperare între grupurile regionale ale INTOSAIf
După
, pădurilesunt bun al umanităţii, cu funcţiieconomice, ecologice şi sociale, statele fiindinvitate să- asume obligaţia adoptării principiilorgestionării lor durabile, ciul generaţiilorprezente şi viitoare. Primul dintre cele şase criterii
1998, se referă la
Prin fotosinteză,pădurile absorb dioxidul de carbon, sechestrândcarbonul în masa lemnoasă şi în sol, eliminândoxigen pur, ducând la dispariţia din atmosferă aunui gaz cu efect de seră. , pădurile au rolesenţial în prevăzut în
”.
, o atenţie deosebită a fost acordată
, urmărindu-se, în special, urmă-toarele aspecte:
Conferinţa Naţiunilor Unite de laRio de
Conferinţa ministerialăpentru protecţia pădurilor din Europa,
Janeiro din 1992
- Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice, Departamentul pentru Ape,
Păduri şi Piscicultură;
- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA,
- Institutul de Cercetări şi Amenajări
Silvice;
- Administraţia Fondului pentru Mediu;
- Garda Naţională de Mediu;
- Comisariatele de regim silvic şi cinegetic
, care a impus
considerate
șiîn benefi
de gestionare, stabilite lade la
Lisabona -
Astfelatingerea obiectivului
, privind „
Acţiunea intitulată „
” s-a desfăşuratîn semestrul I 2014 la:
inclusiv la direcţiile sale judeţene;
(nouă instituţii).La acţiune au participat patru auditori publiciexterni de la sediul central al Curţii de Conturi şi80 de auditori de la 40 de camere judeţene deconturi.
În cadrul
conceptul dezvoltării durabile
regenerării pădurilor şi creşterii suprafeţelorîmpădurite
menţinerea şi creş-terea resurselor forestiere şi a contribuţiei lor laciclurile globale ale carbonului.
reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin20% faţă de nivelurile din 1990 analizei modului de administrare,
amenajare şi gestionare în regim silvic apădurilor
Strategia Europa 2020
Date despre acţiunea de audit, entităţileauditate şi scopul urmărit
Auditul performanţeimodului de administrare a fondului forestier
naţional în perioada 2010-2013
REGENERAREA PĂDURILOR ŞI CREŞTEREA SUPRAFEŢELORÎMPĂDURITE FACTOR AL CREŞTERII CALITĂŢII MEDIULUI DE VIAŢĂ–
18
(Articol publicat în , Summer 2015, Vol. 42, No. 3)International Journal o Government Auditingf
Neîngrijirea şi neregenerarea arboretelor tinereconduce la restrângerea suprafeţelor împădurite, ladestructurarea şi degenerarea pădurilorfuncţiil de protecţie, economice, ecologice şisociale ale pădurii.
obligaţii cu privire la regenerarea acestora.
impune proprietarilor/administratorilor depăduri obligaţia de a regenera pădurile în cel multdouă sezoane de vegetaţie de la executarea tăieriiunice sau definitive şi de a constitui
săse finanţeze lucrările de regenerare şi de îngrijire aarboretelor.
1. Regenerarea pădurilor
, afectându-see
Pentru prevenirea acestui fenomen au fost legiferate
din care
În perioada 2010-2013 s-au efectuat lucrări deregenerare conform următorului tabel:Codul
silvic
fondul de
conservare şi regenerare a pădurilor,
S-a constatat că:deşi fondul forestier de stat reprezintă cca 50%din totalul fondului forestier naţional, iartăierile unice sau definitive au afectat mai multfondul forestier al altor deţinători, regenerărileefectuate în terenurile altor deţinători reprezintămai puţin de o treime din total;la finele anului 2013,
în termenul legal, iar aproape70% din regen o r
în general, harta neregenerărilor de pădure sesuprapune peste cea a tăierilor ilegale;aplicarea prevederilor din
pentru constituirea
prevederile vechiului Cod silvic. D
suma de 186.366 mii lei.
România are în jur de 2,2 milioane ha terenuriagricole degradate, inutilizabile în scopuri agricole,care pot În perioada2002-2006 s-au transferat de la
�
�
�
�
aproape 60% dinsuprafeţele afectate de tăieri ilegale şi deacţiunea factorilor biotici şi abiotici au rămasneregenerate
suprafaţa erată eprezintăregenerările naturale;
adoptatîn anul 2008, cu privire la calculul contribuţiei
aplicate masei lemnoase
determină o diminuare a surselor, comparativ cuacă în
perioada 2010-2013 s-ar fi aplicat prevederilevechiului Cod silvic pentru fondul forestierproprietate publică a statului, s-ar fi obţinutsuplimentar la
fi ameliorate prin împădurire.Codul silvic
Fondului de conservare şi regenerare,
Fondul de conservare şiregenerare
Administraţia
2. Împădurirea pe terenuri agricoledegradate
23.277
13.6189.659
15.209
8.8496.3608.068
4.6763.62465,3
65,065,834,7
35,034,2
24.257
13.50110.75615.957
8.8257.1328.300
5.0033.90865,8
65,466,334,2
34,633,7
24.877
14.68310.19415.966
9.6806.2838.911
2.1422.75864,2
65,961,735,8
34,138,3
21.739
12.6319.108
16.839
10.4896.3504.900
4.6763.62477,5
8369,822,5
1730,2
Anul 2010 2011 2012 2013ha
A. Total regenerări în Fond forestier, dincare:
- Regenerări naturale
- Regenerări artificiale
B. Regenerări în Fond forestier de stat, dincare:
- Regenerări naturale
- Regenerări
C. Regenerări în Fond forestier, alţideţinători din care:
- Regenerări naturale
- Regenerări artificiale
D. Procent regenerări în Fond forestier destat din total regenerări (%)
- Regenerări naturale
- Regenerări artificiale
E. Procent regenerări în Fondul forestier alaltor deţinători din total regenerări
- Regenerări
Regenerări artificiale
artificiale
(%)
naturale
-
Regenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelor împădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă–
19
Domeniilor Statului Regia Naţională aPădurilor
ghidurile de
finanţare Administraţia Fondului
pentru Mediu
poluatorul plăteşte”
la19.349
s-a mai efectuat unsingur transfer, de 73,7 ha, în anul 2011.
Conform programelor
ar finecesari 1 070 de ani.
din.
Referitor la rea din s-aconstatat:- procedurile instituite prin
elaborate de
caracterul specific al
a
duririlor în terenuridegradate;
- din 7.048 ha contractate a fi împădurite, numaipe 41 ha s-a atins starea de masiv şi numaipentru 2.836 ha există controale anuale deregenerări avizate de comisariatele de regimsilvic şi cinegetic, prin care se confirmă reuşitaplantaţiei.
Contrar principiului(descurajarea
poluatorilor prin taxare
de mediu Astfel,
aprobat în
În anul 2013, programul
ha de teren degradat, în vedereaîmpăduririi. După anul 2006
naţionale de împădurire,
Păstrând acelaşi ritm, pentru împădurireaactualelor terenuri degradate (2,2 milioane ha)
.
Începând cu anul 2008, programul de împădurire aterenurilor degradate a fost finanţat şi
finanţa
nu au ţinut cont de riscurileinerente acţiunii factorilor biotici şi abiotici şinici de împăduririlor, caretrebuie finanţate continuu, până ce plantaţiaatinge starea de masiv, când se poate susţinesingură; u fost încălcate prevederile legalecare stabileau că autoritatea centrală pentru
silvicultură este singura competentă încoordonarea tehnică a împă
şiscopului
şi finanţarea proiectelor cuimpact pozitiv asupra mediului) s-a instituit o taxă
în sarcina deţinătorilor de păduri.
.
Conform programului naţional de împădurireanul 2004, necesarul de perdele forestiere
de protecţie în România era de 270.000 ha.s-a actualizat, noile
obiective fiind evidenţiate în tabelul următor:
pentru perioada 2005-2013 s-a prevterenuri degradate,
din
este un contribuitor net lave
3. Perdelele forestiere de protecţie
ăzutîmpădurirea a 156 mii ha de
care s-au împădurit efectiv 18,5 mii ha(12%).
pădureaniturile realizate din această sursă
fiind de trei ori mai mari decât plăţile efectuatepentru susţinerea programului de împădurire
Fondul
pentru Mediu
Fondul pentru mediu
„
Fondului pentru Mediu
Fondul deMediu,
din care:Totalperio ăad
Împăduriri - Perdele forestierede protecţie
37.100 4.000 8.000 8.000 8.000 7.000
2013-2016
2017-2020
2021-2024
2025-2028
2029-2032
2033-2035
2.100
ha
20
Regenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelor împădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă–
În perioada 2005-2013 s-au înfiinţat numai 388 hade perdele forestiere, astfel încât
(în 1962, perdeleleforestiere de protecţie au fost defrişate aproape întotalitate pentru a fi transformate în terenuriagricole).
rin legislaţie s
de taxe prevăzute în
în situaţia de a nu-şi mai putea constitui resurselefinanciare pentru regenerarea şi conservareapădurilor şi pentru împăduriri.
, caurmare a exceptărilor de la plată a
Totodată, s-a constatat că există un număr foartemare de prelungiri ale termenelor de ocuparetemporară pentru sonde abandonate.autorizaţiilor de ocupare este o procedură prin carese escamotează obligaţia beneficiarului de ocupaţiede a reda terenul în stare aptă de a fi împădurit.
O tendinţă alarmantă de diminuaro constituie transformarea, după defrişare,
a terenurilor forestiere în terenuri agricole saupăşuni. Au fost identificate 912 ha care au fostdefrişate ş şi172 ha care, după exploatarea abuzivă a mas
următoarele recomandăriătăţirea cadrului legislativ privitor
analizarea şi clarificarea situaţiei în careprevederea legală conform căreia se face venitla
”, a fost stabilită curespectarea principiului „ ”,urmând a se dispune eventuale măsuri înconsecinţă;analiza posibilităţii stabilirii unei prevederilegale prin care cota menţionată, de 2%, sădevină sursă a
inventarierea stării plantaţiilor, în specialpentru proiectele la care beneficiarii nu auprezentat controale anuale ale regenerărilor,urmând a se lua măsurilelaborarea şi aplicarea unui program realist deconstituire a perdelelor forestiere necesare;aplicarea măsurilor legale pentru redareaterenurilor ocupate temporar în stare aptă de afi împădurite.
Recomandările au fost transmise autorităţilor careau competenţa să măsur
la începutulanului 2014 în Româ
.800 ha, cu 5.
63.944 mii lei343.240 mii lei
. Schimbarea
or din, nia suprafaţa perdelelorforestiere era de cca 3 500 ha maimică decât în anul 1957
4. Scoaterile definitive şi ocupaţiile temporaredin/în fondul forestier
5 ilegală a destinaţiei terenurilorforestiere
Schimbarea destinaţiei terenurilor cu vegetaţieforestieră în terenuri agricole sau păşuni estestimulată şi de acordarea subvenţiil
care nu are în vedere şivegetaţia forestieră
Recomandări ale Curţii de Conturi
P -a promovat frecvent dezvoltareaunor sectoare ale economiei pe seama sectoruluisilvic, prin scutiri ,acordate beneficiarilor de scoateri de terenuri dinfondul forestier. Sectorul forestier a fost pus, astfel,
În perioada 2009-2013, la s-aînregistrat o neconstituire de resurse financiare de
, iar lade
taxelor, introduseprin legi speciale.
Prelungirea
e a fonduluiforestier
i transformate ilegal în terenuri agricoleei
lemnoase, au fost abandonate.
.
Cu privire la aspectele prezentate s-au formulat:
îmbun laconstituirea
„
;
e legale care se impun;
,
ia ile conforme necesare.
Codul Silvic
Fondul de ameliorare
Fondul
Fondul pentru mediu
Fondului de ameliorare
Fondul de conservare şiregenerare a pădurilor
ui de conservare şiregenerare;
o contribuţie de 2%din veniturile realizate din vânzarea maseilemnoase şi/sau a materialelor lemnoaseobţinute de către administratorul, respectivproprietarul pădurii
poluatorul plăteşte
aterenurilor cu destinaţie silvică
Fondul Agricol European,
�
�
�
�
�
�
Regenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelor împădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă–
21
EUROSAI
eneficieze în mod eficient,
radi�ii.
de a avansa în studiul auditului însectorul public și de a depune eforturi pentruarmonizarea terminologiei legate de domeniulauditului public.
la
-
În cadrul acestui a
lor 25 de ani care autrecut de la acel moment.
Congresul de constituire a EUROSAI (EuropeanOrganization of Supreme Audit Institutions) aavut loc la 12 noiembrie 1990, la Madrid,
la momentul respectiv30 de membri: 29 de
Supreme Audit Institutions) și Curtea
)
aniversează în acest an, în lunanoiembrie, 25 de ani de la înfiin�are. Laprima vedere, o perioadă de 25 de ani
poate fi considerată o perioadă relativ mică înraport cu criteriile clasice cu care se opereazăîn clasificarea și calificarea organiza�iilor. Darrealitatea arată o cu totul altă imagine:prin deschiderea și dinamica activită�ii, prinflexibilitate și capacitatea de adaptare la evolu�iiletehnologice, sociale, legislative, caracteristicesocietă�ii informa�ionale, evolu�ii de care a știut săb dar și pe care le-ainfluen�at deopotrivă, EUROSAI se prezintăastăzi ca o organiza�ie profesională consolidată,cu o voce distinctă, apreciată în rândul celorlalteorganiza�ii regionale similare și care îșicristalizează deja t
Obiectivele generice ale EUROSAI sunt aceleade a sprijini construirea capacităţii instituţionalea instituţiilor supreme de audit (SAI), de adezvolta cooperarea profesională dintre acestea,de a promova schimbul de informa�ii șidocumenta�ii,
Pe plan general, apreciem că puterea organizaţiei oconstituie valoarea adăugată pe care fiecaremembru EUROSAI o transferă întregii comunităţiprofesionale, acest spirit fiind cel care va sus�inerealizarea obiectivelor stabilite de comun acord.De asemenea, se remarcă valoarea și utilitateaschimbului de cunoștin�e și de experien�ă, apreciatca fiind cel mai bun mod de a învă�a și de aîmbunătă�i activitatea fiecărui SAI, carecontribuie în mod decisiv la un audit public maieficient și un management mai solid în sectorulpublic.
Să cităm, cu titlu de exemplu, numai promovareacooperării între instituţiile supreme de audit prinformula organizatorică a grupurilor de lucruspecializate, una dintre axele majore ale activită�iiEUROSAI, care încurajează și faciliteazăschimbul permanent de informaţii şi documentaţiiavansate destinate perfecţionării domeniuluiauditării fondurilor publice, precum și, deosebit
de important, armonizarea terminologiei îndomeniu şi stimularea excelenţei.
O premisă esen�ială de progres a constituit-o şi oconstituie traducerea viziunii EUROSAI înac�iuni concrete, pentru a asigura stabilitate șicontinuitate în activitatea sa. La fel de importantăeste considerată și stabilirea liniilor directoareprincipale ale organiza�iei, pe de o parte, casuport pentru procesul de luare a deciziilor,precum și, pe de altă parte, pentru a se asigura cămăsurile necesare în vederea punerii în aplicare a obiectivelor sunt implementate în modcorespunzător.
În sfârșit, în suita factorilor favorizan�i trebuiemen�ionată, pentru valoarea sa cu totul deosebită,incontestabilă, și men�inerea unor legăturiputernice cu celelalte organizaţii regionale aleINTOSAI, în scopul extinderii gamei depreocupări, dar şi pentru a perfecţiona şi aremodela unele abordări, metodologii şi stiluri demuncă.
rticol vom trece în revistăetapele parcurse de EUROSAI de la momentul încare ideea unei organiza�ii europene a institu�iilorsupreme de audit a fost concretizată, la Madrid, înanul 1990, şi vom sintetiza activităţile relevantedesfăşurate în perioada ce
Tot în cuprinsul acestuiarticol vom încerca să punem în eviden�ă și oserie de elemente de interes pentru activitateaCur�ii de Conturi a României, care decurg dinapartenenţa sa la organizaţia EUROSAI (acesteelemente sunt abordate pe larg în sec�iunileurmătoare).
aceastăorganizaţie numărând
instituţii supreme de audit(SAIEuropeană a Auditorilor (
.
1. Constituirea EUROSAI
–European Court of
Auditor - ECAs
EUROSAI 2015 PROVOCĂRI, EVOLUŢII ŞI PERSPECTIVE– LA 25 DE ANI DELAÎNFIIN�ARE
22
Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte al Curţii de Conturi
Deși EUROSAI este organizaţia regională cea maitânără dintre cele șapte grupuri regionale aleorganizaţiei INTOSAI, ideea unei organiza�iieuropene a instituţiilor supreme de audit dateazăîncă de la fondarea INTOSAI, în anul 1953. Primiipași activi pentru constituirea EUROSAI s-au făcutîn anul 1974 în cadrul Congresului VIII INTOSAIcare a avut loc la Madrid. Între 1975 și 1989 SAIItalia și SAI Spania, făcând parte din Comitetul de
Contact al șefilor SAI din �ările Comunită�iiEconomice Europene, au deschis calea pentruînfiinţarea EUROSAI prin pregătirea proiectelorini�iale de statut ale organizaţiei. În iunie 1989,Congresul XIII INTOSAI, desfăşurat la Berlin, aadoptat
ganiza�iei Europene aInstituţiilor Supreme deAudit - EUROSAI.
,,
, care con�ineaacordul de creare a Or
Declara�ia de la Berlin
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
23
În noiembrie 1990, și
s-
EUROSAI are, în prezent, 50 de membri: 49 deinstit
).
Conferin�a de ConstituireCongresul I EUROSAI au avut loc la Madrid(Spania). La această primă întrunire a EUROSAIs-au ales președintele și consiliul de conducere, afost dezbătut și aprobat statutul, iar sediul șiSecretariatul General permanent a stabilit înbirourile Cur�ii de Conturi a Spaniei. Curtea de
Conturi a României se află printre membriifondatori.
uţii supreme de audit şi Curtea Europeană aAuditorilor (ECA
1.1 Statutul, principiile şi structura EUROSAI.
La și
în contextul, obiectiveleprincipale, cadrul de lucru: (a) î
dintre statele Europei în domeniulauditului public, trecând peste limitele diferitelorsisteme politice, economice și sociale, (b)necesitatea de a lucra împ , având în vederecreșterea dintre toate stateleeuropene, (c) reducerea decalajului între diferitesisteme, proceduri și metode de audit public
schimbului de întreinstitu�iile supreme de audit și beneficiul reciproc almuncii acestora, (d) contribu�ia mai mare laobiectivele INTOSAI prin schimb de ,referindu-se la scopurile și principiile Organiza�ieiNa�iunilor Unite.
ditul finan�elorpublice.
Promovarea studiului teoretic și practic alproblemelor și aspectelor referitoare la audit și ladisciplinele conexe.
u�ii membre ale INTOSAI.
Conferin�a de Constituire Congresul IEUROSAI
Statutul EUROSAIPreambul
(Madrid, noiembrie 1990) a fostdezbătut și aprobat , caremenţionează
mbunătă�irearela�iilor
reunăcontinuă a cooperării
prinîmbunătă�irea experien�ă
experien�ă
Scopul organizaţiei EUROSAI, ca grup regional alINTOSAI, este formulat în conţinutul statutului,după cum urmează:
Promovarea în�elegerii profesionale șitehnice și cooperarea între institu�iile supremede audit, membre ale EUROSAI, și cu altegrupuri regionale ale INTOSAI, prin schimbulde idei și de experien�ă privind au
Men�inerea rela�iilor cu institu�iile na�ionaleși interna�ionale specializate în probleme careafectează auditul veniturilor și cheltuielilorpublice.
Menţinerea tuturor institu�iilor membre aleEUROSAI informate despre modificărilelegisla�iei fiecărui stat pe probleme de audital finan�elor publice, precum și cu privire laorganizarea și func�ionarea institu�iilor respective.
Colaborarea în schimbul de tehnici șicunoștin�e considerate a fi de interes, precum șipromovarea organizării de seminarii și cursuride formare pentru personalul de specialitate dininstitu�iile membre ale EUROSAI, precum și dinalte instit
�
�
�
�
�
24
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
�
�
�
�
�
Promovarea și facilitarea schimbului deinforma�ii în rândul membrilor EUROSAI,precum și difuzarea publica�iilor având ca obiectaspecte care intră în competen�a acestora.
Stimularea creării de centre de specialitate,institute şi universităţi, orientate pe auditulveniturilor și cheltuielilor publice.
Încurajarea punerii în aplicare aconcluziilor și recomandărilor adoptate decongresele EUROSAI.
Susţinerea efortur
EUROSAI funcţionează după următoareleprincipii:
Egalitatea tuturor instituţiilor supreme de auditcare sunt membre EUROSAI;
Respectarea cadrului legal care guverneazăfiecare instituţie supremă de audit.
Structura EUROSAI este următoarea:
activită�ii
Caracteristicile de esenţă ale EUROSAI includ:Diversitatea membrilor săi, cu o multitudine delimbi na�ionale, diferite regiuni geografice șidiferite sisteme de audit al sectorului public(Birou de audit/Auditor General/Instituţie deAudit/Curte de Conturi/Colegiu).Membrii EUROSAI au mandate diverse și seaflă în diferite etape de dezvoltare institu�ională.Organizaţii şi instituţii naţionale sauinternaţionale diferite atât ca natură aactivităţilor cât și ca domeniu de cuprindere,cum ar fi Uniunea Europeană (UE), �ărilecentral și est-europene (CEE), ComunitateaStatelor Independente (CSI) și altele contribuiela multitudinea de nevoi și priorită�i alemembrilor EUROSAI în domeniul audituluipublic extern.
: EUROSAI este organiza�iainstitu iilor supreme de audit din Europa. Membriisăi lucrează împreună pentru a consolida auditul însectorul public din regiune, contribuind astfel laactivitatea din cadrul INTOSAI.
: EUROSAI promovează bunaguvernare, inclusiv responsabilitatea, transparen ai integritatea. Aceasta oferă un cadru dinamic
pentru cooperare i îi ajută pe membrii săi înîndeplinirea mandatului lor în cel mai bun modposibil.
.
şi a fost adoptat la Congresul VIIIEUROSAI (Lisabona, Portugalia, 2011).
deschidere i transparen ă,
ează care derivă dinnevoile i priorită ile
Fiecare obiectiv are asociată o), formată din reprezentanţi ai
membrilor EUROSAI. responsabilitateafiecărei echipe să desfăşoare activitatea necesarăpentru atingerea obiectivului propriu şi să
autorizareaCongresului, a aprobat Procedurile Generalepentru echipele de obiectiv, care asigură o ghidarede bază pentru componenţa şi cerinţele de raportareale fiecărei echipe, cât şi în ceea ce priveştecoordonarea şi legăturile dintre aceste echipe.
Unificarea terminologiei în domeniulauditului finan�elor publice.
ilor necesare pentru arealiza o mai mare în�elegere a problemelor șiaspectelor legate de auditul finan�elor publice.
Dreptul de a adera sau de a se separa în modliber;
1. Congresul2. Consiliul de conducere3. Secretariatul4. Alte organisme EUROSAI: echipe pe obiective,grupuri de lucru, echipe de lucru, grupuri de proiectși de studiu (contribuie la promovareaEUROSAI între congrese).
,
�
�ș
ș
:
Congresul VII EUROSAI (Cracovia, Polonia,2008) a mandatat Consiliul de conducere pentru aelabora proiectul unui plan strategic pentruEUROSAI. Primul plan strategic a fost propus înanul 2011
Acest prim plan strategic a fost elaborat într-unspirit de ș � prin consultarecu to�i membrii EUROSAI.Planul Strategic (actualizat în iunie 2014) sebaz pe patru obiective strategice
ș � membrilor Organiza�iei:
(Este
raportezeConsiliului de conducere al EUROSAI.La întâlnirea de la Lisabona (iunie 2011), Consiliulde conducere al EUROSAI, cu
O parte fundamentală a procesului de planificarestrategică o constituie evaluarea capacităţiiEUROSAI de a atinge obiectivele strategice. Acestlucru include asigurarea economicităţii, eficien�ei și
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�1.2. Caracteristicile-cheie ale EUROSAI
A. Misiune
B. Viziune
C. Valori
Construcţia capacităţii instituţionaleStandarde profesionaleSchimb de cunoştinţeGuvernare şi Comunicare
2. Misiune, viziune şi valori
3
independen ă, integritate, profesionalism, credibilitate, incluziune, cooperare,dezvoltare durabilă, respectul pentru mediu
echipă de obi
� -
ectivGoal Team - GT
. Planul strategic pentru perioada 2011-2017
atât
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
25
eficacită�ii opera�iunilor care func�ionează în cadrulbugetului.
EUROSAI poate juca un rol impor�
�ș � ș
ș
�ș
ș �� �
,inarea bunelor practici.
3 .–
.1 Obiectivul strategic 1. Construireacapacităţii instituţionale Facilitarea dezvoltăriişi întăririi capacităţii instituţionale a membrilorEUROSAI
tant înconsolidarea capacită ii instituţiilor supreme de
audit. Aceasta presupune dezvoltarea abilită ilor,cuno tin elor, structurilor i modurilor de lucrupe baza punctelor forte existente i abordândpunctele slabe. Echipa de obiectiv GT1 colectează,analizează şi furnizează informa ii relevanteprovenite de la membri i poate, de asemenea, jucaun rol direct în facilitarea i furnizarea de activită icare vor consolida capacită ile institu ionale aleSAI membre EUROSAI, oferind un forum pentrudisem
În mod concret, pentru obiectivul
de materiale șiinforma�ii relevante prin crearea și promovarea unor baze de date
sistem de avertizare pentru a identificanoi documente.
INTOSAI ca donator decooperare în Europa
cu IDI () pentru sus�inerea de
seminarii organizate de IDI pentru SAImembre.
iseminarea acestora tomembri EUROSAI (subliniind func�ionareași utilitatea bazei de date cu cele mai bunepractici gestionate de SAI Ungaria)).
ionale dincadrul
Construireacapacităţii instituţionale,
3 . Stabilirea condiţiilor care să asigure
angajate îndomeniul construcţiei capacităţii instituţionale
3 pentrufacilitarea dezvoltării capacită�ii instituţionale
echipa de obiectiv GT1,în care este reprezentată şi Curtea de Conturi aRomâniei, desfăşoară următoarele categorii deactivităţi:
utilizării-
dedicate şi dezvoltareaunui
acţiunilorşi menţinerea unei
legături permanente
de exemple de bune practiciregionale în construirea capacităţi iinstituţionale în cadrul EUROSAI (experienţede succes privind construirea capacităţiiinstituţionale şi d către ţi
i
exemplelor de bună practicădecurgând din activitatea Comitetului pentruconstruirea capacităţii instituţ
INTOSAI şi a altor organisme aleINTOSAI şi a feedback-ului de la membriiEUROSAI.
Identificarea nevoilor de consolidare acapacită�ilor membrilor EUROSAI pe bazastudiilor existente și a informa�iilor furnizatede IDI şi de organismele responsabile deorganizarea de programe de instruire.
.1.1
Promovarea
Facilitarea
Identificarea
Capturarea
.1.2. Stabilirea
utilizarea maximă a datelor disponibile, aproduselor şi experienţei altor SAI
�
�
�
�
�INTOSAIDevelopment Initiative
1
2
cadrului opera�ional
1Iniţiativa de dezvoltare INTOSAI 2 )Capacity Building Committee (CBC
26
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
�
�
�
�
�
Identificarea grupurilor SAI-urilor
Colectarea de informa�ii de la SAI-uri desprecursuri de în care acestea ar puteaparticipa și oferirea acest informa�ii pesite-ul EUROSAI.
EUROSAI prinactualizarea și diseminarea cu regularitate abroșurii
l. I, 2013 -
Consolidarea, coordonarea și promovarea
nevoile de formare șipentru a asigura articularea cu echipaGT3 ( ) și cu alte structuriale EUROSAI.
Încurajarea SAI-urilor care doresc
Ghidului Peer Review furnizat de INTOSAI
tuturor membrilor
l ISSAI5600 – .
auto
finalizate prin prezentarea șianaliza r într-un Raport privindprogresul și relevan�a SAI PMF (
).
Promovarea șicomune de sensibilizare pe tema valorii șibeneficiilor SAI.
SAI-urilor, precum șiprincipiile fundamentale ale auditului în sectorulpublic) și a standardului
SAI
, careîmpărtășesc un interes pentru aspectespecifice de consolidare a capacită�iiinstituţionale şi asocierea acestor SAI-uri,inclusiv în cooperare cu IDI.
or
Promovarea inovării în
. În cele trei volume publicatepână în prezent, Curtea de Conturi a Românieise înscrie cu două apariţii: (Vo
şi Vol. III, 2015 -
cooperării pentru dezvoltare prin colectareade informa�ii privind
corectă
să sesupună evaluării peer review; diseminarea
EUROSAI. Curtea deConturi a României a constituit un grup delucru care efectuează în prezent o auto-evaluare a conformităţii cu Standardu
Încurajarea efectuării unor evaluăriperiodice, pe baza unui
constatărilo
organizarea de activită�i
EUROSAI îşi propune să promoveze punerea înaplicare a standardelor (care declarăpremisele de bază pentru buna func�ionare șiconduita profesională a
(Ghidulprivind buna guvernare), ca o parte relevantă aprocesului de consolidare a capacită�ilor în cadrulunei institu�ii supreme de audit. �inând seama deindependen�a fiecărui membru al EUROSAI, va
e-learning,
EUROSAI INNOVATION - Sharinggood practices among Supreme Audit
Institutions
Newtools in promoting ethical conduct,
independence and integrity
Using Information Technology better ).
Ghid pentru Peer Review
Chestionar privindindependen�a,
3
4
5
3 .construirea capacită�ii
instituţionale
3 . ăsuri active pentru
3 .Promovarea şi facilitarea
implementării standardelor ISSAI şi contribuţiala dezvoltările ulterioare ale acestor standarde.1.3 Facilitarea și sprijinirea
pentrula nivel SAI
.1.4 MSAI
.2 Obiectivul strategic 2. Standardeprofesionale –
ISSAI
INTOSAI GOV
dezvoltării
consolida și asusţine
de strategii
aindependen�a
Schimb de cunoştinţe
Cadrul delucru pentru măsurarea performanţei
6
7
�
�
3INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici între SAI-uri
4
5
Noi instrumente în promovarea conduitei etice, independenţei şiintegrităţii
Utilizarea mai bună a tehnologiei informaţiei
6
7Peer-Review Guidelines
Supreme Audit Institution Performance Measurement Framework
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
27
determina propria abordare în concordan�ă culegisla�ia na�ională. EUROSAI va încurajafurnizarea acestor standarde în toate limbile oficialeEUROSAI. Se va promova, d
, echipa de obiectiv GT2, în care estereprezentată şi Curtea de Conturi a României,desfăşoară următoarele categorii de activităţi:
Se încurajează traducerea standardelorISSAI şi INTOSAI GOV în limbile oficialeale membrilor EUROSAI.Publicarea de articole şi prezentări desprecadrul de standarde ISSAI, INTOSAI GOVşi despre standarde generale şi specifice înrevista şi pe site-ul webal EUROSAI.
e asemenea, utilizareaacestora și discu�ii asupra metodologiilor noi derafinare.Pentru Obiectivul strategic 2 – Standardeprofesionale
3.2.1. în ISSAI şi INTOSAIGOV
Creşterea încrederii
�
�
EUROSAI Magazine
3.2.2.ISSAI şi INTOSAI GOV
3.2.3. aleISSAI şi INTOSAI GOV
3 3 Obiectivul strategic 3. Schimbul decunoştinţe Încurajarea cooperării şi aschimbului de experienţă între membriiEUROSAI, în cadrul INTOSAI şi
Susţinerea membrilor EUROSAI înimplementarea
Contribuţia la dezvoltările ulterioare
�
�
.
cu parteneriexterni
Identificarea nevoilor SAI-urilor
I GOV.
Cooperare cu parteneri externi a c
–cu privire la
implementarea standardelor ISSAI şiINTOSAOrganizarea de seminarii şi ateliere delucru în funcţie de nevoile identificate:schimburi de experienţă privind activităţilede implementare şi lecţiile învăţate,identificarea unor bune practici deimplementare în cadrul EUROSAI.
Promovarea rolului activ în cadrulsubcomitetului de specialitate INTOSAI.Comunicare permanentă reciprocă şi rapoartede stadiu/evoluţie/progres (feedback)periodice.
ăroractivitate are impact asupra ISSAI şi INTOSAIGOV. Identificarea şi implementarea unorproiecte comune.
Pornind de la misiunea EUROSAI de a lucra încomun pentru consolidarea auditului în sectorulpublic pe plan regional, prin promovarearesponsabilită�ii, inclusiv a bunei guvernări, atransparen�ei și integrităţii, gradul de deschidere ainstituţiilor membre EUROSAI, dorin�a lor de aîmpărtăși cunoștin�ele și experien�ele cu al�ii și,mai presus de toate, voin�a lor de a lucra împreunăconstituie cheia succesului în acest domeniu. RolulEUROSAI va fi acela de a oferi un cadru dinamicpentru cooperarea și schimbul de idei și cunoștin�eîn cadrul organiza�iei, în domeniul de activitate alINTOSAI și în comunitatea auditului la nivelinternaţional.
�
�
28
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
EUROSAI recunoaște rolul ini�iativelor de audit încomun, ca mijloc de învă�are și schimb de cunoștin�eși experien�ă. Planul strategic promovează în acestsens acţiuni de cooperare menite a identificadomeniile pentru auditurile comune desfăşurate încooperare regională sau subregională, pentru arăspunde la noile probleme deschise (provocări) șipentru a-i încuraja pe membrii EUROSAI să
participe la astfel de activită�i.EUROSAI îşi propune să îmbunătă�ească accesul larezultatele activită�ilor realizate de diferite instituţiisupreme de audit. În afară de seminarii tradi�ionaleși evenimente de formare, acest lucru poate firealizat şi prin metode avansate orientate pecreşterea accesibilităţii prin furnizarea şi utilizareaunor baze de date dedicate auditului public.
Pentru Obiectivul strategic 3, echipa de obiectiv
ar fi:
SAI Ungaria.
Revizui
,
Sprijinirea SAI membre EUROSAI înutilizarea instru
– Schimbul decunoştinţe
3.3.1. Intensificarea utilizării/implementăriirezultatelor activităţii SAI-urilor, a rezultatelorcomitetelor şi grupurilor de lucru EUROSAI şiINTOSAI ca instrument de cooperare
GT3 desfăşoarăurmătoarele categorii de activităţi:
Utilizarea sau implementarea rezultatelor obţinutede SAI-uri sau de către diferite comitete şi grupuride lucru EUROSAI sau INTOSAI constituie uninstrument implicit de cooperare, de certă valoarepractică şi cu potenţial de extindere şi amplificare acooperării în general. În acest sens, se au în vederefactori de stimulare cum
Crearea și men�inerea unei baze de date deaudituri efectuate de către membriiEUROSAI în diferite domenii. Baza de dateeste gestionată în prezent deStabilirea și men�inerea unei baze de date curezultate (produse) ale comitetelor şigrupurilor de lucru INTOSAI și EUROSAI,
inclusiv materiale şi re�ele de instruire.Organizarea de seminarii focalizate peschimbul de cunoștin�e, pentru a împărtășiexperien�a și cunoștin�ele în func�ie denevoile identificate în cadrul EUROSAI.
rea instrumentelor disponibile (deexemplu, site-ul web al EUROSAI, site-urile web ale grupurilor de lucru dincadrul EUROSAI, publicaţiile
pentru aîmbunătă�i și a maximiza utilizarea acestoraîn scopul difuzării informa�iilor privindexperienţele/rezultatele obţinute în conformi-tate cu politicile de comunicare aleEUROSAI și ale INTOSAI.
mentelor dezvoltate în cadrulgrupurilor de lucru, pentru a-şi sporicapacită�ile proprii institu�ionale sau deaudit.
�
�
�
�
�
EUROSAI
Newsletter EUROSAI Magazine8 9
8Buletin informativ al EUROSAI
Revista EUROSAI9
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
29
3.3.2. Intensificarea cooperării în audit încadrul EUROSAI
3.3.3. Intensificarea cooperării în cadrulINTOSAI
3.3.4. Intensificarea cooperării cu alţi parteneriexterni
3 4. Obiectivul strategic 4. Guvernare şicomunicare Conducerea EUROSAI înconcordanţă cu principiile bunei guvernări şi aleunei comunicări eficace
�
�
�
�
�
�
Identificarea zonelor pentru
SAI-urilor membre EUROSAI, cum ar
fi: .Actualizarea listei cu SAI-urile solicitantepentru a participa laOrganizarea de stagii
și de personaldin rândul SAI-urilor membre EUROSAI.Acumularea de cunoștin�e, identificarea debune practici și dezvoltareamateriale de îndrumare pentru a sprijiniactivitatea SAI-urilor membre EUROSAI.
Cooperarea cu organismele INTOSAI, cugrupuri de lucru, grupuri de ac�iune și/saucomitete.Cooperarea cu grupurile regionale de lucruale INTOSAI:
ASOSAI
OLACEFS
ARABOSAI,
AFROSAI (
PASAI
CAROSAIși altele, atunci
când este cazul.
veprobleme utile în activitatea EUROSAI.
eficaceposibil, SAI
audituri încooperare pe plan regional sau subregional
audituri comune, paralele, coordonate
(Asian Organization of SupremeAudit Institutions ),
(Organización Latinoamericanay del Caribe de Entidades FiscalizadorasSuperiores ),
(Arab Organization ofSupreme Audit Institutions )
African Organization ofSupreme Audit Institutions )
(Pacific Association of SupremeAudit Institutions ),
(Caribbean Organization ofSupreme Audit Institutions ),
care să răspundă noilor cerinţe şi provocări şiîncurajareasă ia parte la activită�ile de cooperare
activită�ile de cooperare.de asisten�ă tehnică şi
consultanţă, precum detașări
şi publicarea de
Cooperarea cu parteneri institu�ionali și non-institu�ionali externi, în cazul în care aceştiasunt consideraţi a avea o experien�ădeosebită sau sunt capabili să rezol
O parte fundamentală a procesului de planificarestrategică este evaluarea capacităţii EUROSAI dea atinge obiectivele strategice. Principiile debună guvernare trebuie să orienteze dezvoltareaadministrativă și organiza�ională a EUROSAI.Acest lucru include asigurarea economicităţii,eficien�ei și eficacită�ii opera�iunilor și carefunc�ionează în cadrul bugetului. Acest angajamentse reflectă în Obiectivul strategic 4 pentruEUROSAI.Pentru a se asigura că utilizarea fondurilor și aresurselor publice este în conformitate cu legea și căaceasta este cât mai economică, eficientă și
trebuie să fie independentă, fărăinterferen�e externe și capabilă de a raporta și de aurmări rezultatele muncii sale într-un mod
�
�
�
�
�
�
10
11
12
13
14
15
.–
10Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din AsiaOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din ţările Latino-
Americane şi din CaraibeOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Ţările ArabeOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit
11
12
13din Africa
14
15Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit dinOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din
zona Pacificuluidin zona Caraibelor
30
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
obiectiv și neîngrădit. În acest scop, trebuie sădispună de resurse în mod corespunzător cucompete
pentru a-şi îndeplini pe deplin și în mod eficientresponsabilită�ile.
SAI
n�ele tehnice și profesionale necesare
Pentru Obiectivul strategic 4
Acordul asupra cerin�elor de planificare șiraportare,
�
� ș
ș
ș
ș
stede instruire pe parcursul
celor 25 de ani de activitate a EUROSAI:
– Guvernare şicomunicare
3 4 că EUROSAI are o structurăorganizaţională care susţine cel mai bineatingerea obiectivelor strategice
, echipa de obiectiv GT4 desfăşoarăurmătoarele categorii de activităţi:
pentru a oferi o bază solidă pentrudesfăşurarea activită ilor.Legătura cu echipele de obiectiv pentru a fide acord cu planurile opera ionale iactualizările acestora.
Analiza rapoartelor de activitate prezentatede GT1, GT2, GT3 şi GT4.Identificarea valorii i beneficiilor cooperăriiîn cadrul INTOSAI, inclusiv cu grupurile delucru regionale şi furnizarea de suport i/saurecomandări.Sprijinirea Consiliului de conducere înpromovarea i dezvoltarea cooperării cupartenerii externi.Sprijinirea formării profesionale.
În diagrama următoare e reflectată dinamicaseminariilor şi a altor forme
. .1. Asigurarea
�
�
�
�
�
�
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
31
32
�
�
�
�
ș
� ș
ș
ș� � ș
�
Dezvoltarea și punereș
șEvaluarea și actualizarea site-
urilor web aferente EUROSAI, acestea fiindo su
ș
, acces la alte informa�iirelevante de la INTOSAI și de la grupurilesale de lucru regionale).
instrumente on-line/conferin�e pe nternetetc.
Consiliului deconducere
În conformitate cu articolul 9.5 din Statutul
EUR
fiindu-
�ș
OSAI pot participa laaceste organisme în mod voluntar. Fiecare grup delucru sau comitet tehnic își alege propriulpreședinte.
EUROSAI are în prezent trei grupuri de lucru, ungrup de lucru operativ ( ș
(ITWG), înfiin�at în anul 2002, coordonat deSAI Polonia.
(WGEA), înfiin�at în anul 1999, coordonat deSAI Estonia.
, constituitca un grup operativ în anul 2008 și transformatîn grup de lucru în anul 2014, coordonat deSAI Ucraina.
înfiin�at în anul 2011, coordonatde SAI Portugalia.
�
Grupul de lucru EUROSAI ITWG are un dubluscop: sprijinirea schimbului
și încurajareapunerii în aplicare a comune îndomeniul tehnologiei informa�iei.
Identificarea i abordarea problemelor denatură sistemică (orizontale) prin stabilireaunui mecanism care să capteze modele/probleme sistemice sau recurente, cu impactîn îndeplinirea eficientă a planului strategical EUROSAI. Dezvoltarea unui răspunsintegrat la problemele identificate, careoferă garan ii privind realizarea viziunii i aobiectivelor EUROSAI şi punerea înaplicare în timp util i adecvată a planuluistrategic.
Evaluarea realizării obiectivelor strategice,în conformitate cu nevoile, resursele iactivită ile relevante ale organiza iei iformularea de propuneri de îmbunătă ire.
a în aplicare a unuicadru de comunicare internă i externăpentru EUROSAI, luând în considerareinstrumente inovatoare de comunicare,precum i Strategia de ComunicareINTOSAI.
rsă de informare foarte importantăpentru a încuraja comunicarea internă iexternă la diferite niveluri (accesul larapoarte ale SAI-urilor membre, asigurareaaccesului la bazele de date prin intermediulportalului, accesul la rezultatele grupurilorde lucru, accesul la informaţiile publicate în
Promovareautilizării acestora.
Încurajarea organizării de evenimenteEUROSAI, inclusiv promovarea de
i
Echipa GT4 raportează anualîn ceea ce priveşte progresul im-
plementării Planului Strategic.
OSAI şi cu articolul 13 din ProcedurileStandard, Congresul EUROSAI are competenţa dea crea comisii tehnice şi grupuri de lucru. Acesteorganisme sunt înfiinţate la nivel tehnic, pentruactivităţi şi iniţiative concrete, le încredinţatun mandat specific şi pot avea caracter permanentsau o durată de existenţă prestabilită pentrudezvoltarea unor sarcini ad-hoc. De asemenea,Consiliul de conducere EUROSAI poate înfiin agrupuri de proiect, grupuri operative i comitete desprijin. SAI membre EUR
i un comitetcare abordează domenii şi probleme cu prioritatespecială:
,
conţinând bune practici privind calitateaauditului, înfiin at în anul 2011, coordonat deSAI Ungaria.
de experien�ă întreSAI-urile din regiunea europeană
activită�ilor
3 4 2 Întărirea capacităţii EUROSAI de a-şiatinge obiectivele strategice
. . .
EUROSAI Magazine
task force)
1. Grupul de lucru pentru Tehnologia Informa�iei
2. Grupul de lucru privind auditul mediului
3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor
alocate pentru dezastre și catastrofe
4.
ș
5. Comitetul de Monitorizare pentru dezvoltarea
și operarea bazei de date electronice
4. Grupurile de lucru din cadrulEUROSAI
Grupul de lucru operativ (task force) pentru
audit i etică
4.1. Grupul de lucru pentru TehnologiaInforma�iei (ITWG)
16
16IT – Working Group
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
Grupul de lucru SAI-urileeuropene în comunconsecin�ele strategice ale evolu�iilor legate de
atât în ceea ce priveștedomeniilor de audit, cât și utilizarea IT în
activitatea proprie a SAI. , deasemenea, o pentru cooperare între SAI-urile europene
Obiectivele grupului de lucru sunt:
Facilitarea schimbului de experien
Promovarea auditurilor cu domeniu comun(similar), în cooperare sau coordonate.
Grupul de lucru ITWG �domenii strategice legate de IT:
I. Sistemele e-guvernare, și furnizareade servicii publice electronice, precum șiauditarea acestora;
II. �obiectivele strategice privind:
(a) Utilizarea IT pentru a sprijini activitateaproprie;(b) Utilizarea IT pentru a spori eficien�a șieficacitatea auditurilor;
Dobândirea competen�elor necesarepentru auditul în medii informatizate.
Curtea de Conturi a României este membru alpului de lucru ITWG.
îşi propune să stimulezepentru a explora şi valorifica
tehnologia informaţiei,selecţia
Acest grup oferăplatformă
, pe domeniul tehnologiei informaţieişi comunicaţiilor.
Stimularea dezvoltării viziunii;ţă şi
expertiză;Promovarea cooperării în proiectareaauditurilor legate de funcţia şi guvernarea IT;
implementează activită i îndouă
e-licitaţie
Dezvoltarea capacită ii SAI pentru a îndeplini
(c)
Gru
�
�
�
�
4. Grupul de lucru privind auditul mediului (WGEA)2.
33
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
Viziunea EUROSAI WGEA
,
PentrSAI-urile
Încurajarea SAI-urilor europene de a ini�ia șiimplementa audituri de mediu comune, paralelesau coordonate.
Încurajarea SAI-urilor
Încurajarea de a contribui la dezvoltarea șiconsolidarea unor metodologii relevante deaudit de mediu.
u interes în auditul public al mediului.
Curtea de Conturi a României este membru alGrupului de lucru EUROSAI WGEA.
este de a contribui laîmbunătă�irea gestionării resurselor naturale și amediului în fiecare �ară reprezentată în cadrulgrupului de lucru și de a face din Europa un lider înregiune în domeniul resurselor naturale și înmanagement de mediu în sectorul public. Prinactivită�ile sale, EUROSAI WGEA urmărește săpromoveze un spirit de cooperare bazat peintegritate, comunicare deschisă și excelen�ăprofesională.
u a realiza viziunea sa, EUROSAI WGEAîncurajează europene să urmăreascăurmătoarele patru obiective strategice:
de a efectua audituri înzonele în care există riscul ca politicile să poatăafecta negativ realizarea obiectivelor de mediu,care la rândul lor ar putea afecta serviciile desănătate și de mediu ecosistemice oferitecetă�enilor.
Asigurarea că se desfăşoară procese eficienteîntre EUROSAI WGEA și INTOSAI WGEA,precum și că există o bună cooperare cu al�imembri EUROSAI, organiza�ii externe șiinstitu�ii c
17
�
�
�
�
Grupul de lucru operativ pentru Auditul
EUROSAI
rilor radioactive ,
Strategipentru perioada 2015-20 PlanulStrategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017
Grupului de lucru
fondurilor
alocate pentru situaţii de Dezastru şi Catastrofe
WGEA pentruSituaţiile de dezastre naturale, înlăturareaconsecinţelor dezastrelor cauzate de om şi
eliminarea deşeu
Planul de acţiuni
operativ pentruAuditul fondurilor alocate pentru situaţii deDezastru şi Catastrofe
18
19
a fost înfiinţat în anul 2008 ca succesor alsubgrupului special al
care funcţionadin anul 2006. Cu ocazia Congresului IXEUROSAI (Haga, Olanda, 2014) a fost adoptatătransformarea sa din grup operativ, în grup de lucru,coordonat de SAI Ucraina.
a Grupului de lucru şi
construirea capacităţii instituţionale;
schimbul de cunoştinţe;
constă înîn
accentuarea conştientizării
17 sunt bazate pe.
Obiectivele strategice ale grupului de lucru sunt:
unirea eforturilor;
extinderea contactelor.
Misiunea
coordonareași unirea eforturilor SAI-urilor europene
cu privire la catastrofe șiîn amplificarea asisten�ei guvernelor în dezvoltareade instrumente active și eficiente de prevenire și
�
�
�
�
17Working Group Environmental Audit
Task Force on the Audit of Funds Allocated to Disasters andCatastrophes
Special Subgroup on the Audit of Natural, Man-causedDisasters Consequences and Radioactive Wastes Elimination
18
19
4.3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor alocate pentru situaţii de dezastre şi catastrofe
34
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
eliminare a �De la înfiin�area sa,
aorganizat reuniuni, �seminarii cu privire la problemele de prevenire șieliminare a consecin�elor catastrofelor, precum șipentru punerea în aplicare a proiectelor planificateși materialele finale.
(a) baza de date aauditurilor relative la dezastrele naturale șicatastrofele provocate de om în
(c) glosarul de termeni deaudit tematic și (d) proiecte depractici pentru auditul fondurilor alocate pentrudezastre și catastrofe.
consecin elor unor astfel de situaţii.grupul operativ pentru auditul
fondurilor alocate dezastrelor şi catastrofelorschimburi de experien ă,
pentru a pregăti Pe lângăauditurile desfăşurate, rezultatele activităţii s-au
concretizat în următoarele:
Europa, (b) bazade cunoştinţe pentru prevenirea şi eliminareaconsecinţelor dezastrelor,
recomandări şi bune
4.4. Grupul de lucru operativ Audit & Etică
În urma concluziilor finale și a recomandărilorCongresului VIII EUROSAI (Lisabona, 2011), cuprivire la provocările tematice, cerin�ele șiresponsabilită�ile managerilor publici și rolulinstitu�iilor supreme de audit, Consiliul deconducere EUROSAI a fost de acord cu înfiin�areagrupului operativ
Scopul principal al acestui grup operativ este de aconsolida cadrul și de a oferi robuste�e gestionăriiconduitei etice prin utilizarea unor instrumentepractice și fezabile care au ca scop ajutareainstitu�iile supreme de audit în activitatea lor de z
Contribuţia la sporirea încrederii cetă�enilor înSAI prin sprijinirea punerii în aplicare aCodului de etică (ISSAI 30) – Etica în SAI;Promovarea unui comportament etic înorganiza�iile publice, prin auditurile pe aceastătemă desfăşurate de SAI-uri.
de etică
activitatea acestuia fiind gazda celei de-a V-a întâlniri a grupului (Poiana Braşov, 2014).
Grupul de lucru operativ Audit &
Etică
Audit & Etică
Grupului de lucru operativ Audit &Etică
20 , cu scopul de a promova un comportamentetic și de integritate atât în cadrul SAI, cât și îninstitu�iile publice.
icu zi.
Obiectivele principale ale grupuluisunt:
Înfiin�area grupului operativ privind auditul și eticaare ca finalitate furnizarea unui instrument desprijin pentru institu�iile supreme de audit europeneîn promovarea relevan�ei conduitei etice, în specialprin schimbul de experien�e și bune practici înmaterie și integritate.Ca membru al
, Curtea de Conturi a României a participatactiv la
�
�
20Task Force on Audit & Ethic
35
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
4.5. EUROSAI Comitetul de monitorizarepentru înfiinţarea şi operarea bazei de dateelectronice cu bune practici privind calitatea
auditulu
cu alte entită�i
Participarea Curţii de Conturi a Românieila activitatea desfăşurată în cadrul EUROSA
Participarea reprezentanţilor Curţii deConturi a României în echipele de obiectiv GT1Construirea capacităţii instituţionale şi GT2Standarde profesionale a inspirat o serie deacţiuni de anvergură lansate pe aceste douădirecţii:
autoevaluări
http://www.asz.hu/en/good-practices
5. Cooperarea
6.I
standardeleISSAI INTOSAI GOV
peer review înanul 2017
i
La Congresul VIII (Lisabona, 2011) s-a deciscrearea
,
pentruscrierea unui Ghid de bune practici referitoare lacalitate auditului. În acest context a fost elaboratdocumentul
care a fost aprobat de Consiliul de conducere alEUROSAI (2010).
membrii EUROpractici prin completarea
șablonului (acesta se poate accesa la adresa deinternet ).
EUROSAIși institu�ii interna�ionale: (a) Grupuri de
lucru regionale ale INTOSAI; (b) Organiza�iade Audit Regionale
(EURORAI); (c) Confedera�iaInstitutelor de Audit Intern (ECIIA); (d) Comitetulde contact al șefilor Institu�iilor Supreme de Auditale Uniunii Europene; (e) Ini�iativa de DezvoltareINTOSAI (IDI);
CCurtea de
Conturi a Românieicadrul grupurilor de lucru EUROSAI
sunt:(b)
a
stora în cadrul .
A.––
Elaborarea standard
pentru)
. În ace
–.
prin contribu�ii la con�inutul broșurii
Comitetului de monitorizare pentrudezvoltarea şi operarea bazei de date electronice cubune practici privind calitatea auditului
Obţinerea calităţii auditului: Bune
practici în managementul calităţii în cadrul SAI
pentrudezvoltarea şi menţinerea la zi a activităţiidesfăşurate de un grup de lucru EUROSAI
a
,
Scopul acestei iniţiative este de a oferi acces onlinela bunele practici experţilor din SAI-uri membreEUROSAI, implicaţi în managementul calităţii.Bunele practici sunt colectate cu ajutorul unorformulare (şabloane), într-o manieră uniformă şiconcisă şi facilitează orientarea utilizatorilor în bazade date şi căutarea bunelor practici. Pentru atransforma baza de date într-un instrument viabil,toţi SAI sunt încurajaţi să facăschimb de bune
dezvoltă cooperarea continuă cu alteorganiza�ii
Europeană a Institu�iilorEuropeană a
(f) Organizaţia pentru Controlul şiAuditul Sistemelor Informatice (ISACA); (h)Universită�i.
Promovarea cooperării între instituţiile supreme deaudit prin intermediul grupurilor de lucruspecializate, ca obiectiv principal al EUROSAI,încurajează schimbul permanent de informaţii şidocumentaţii avansate destinate perfecţionăriidomeniului auditării fondurilor publice, ar-monizării terminologiei în domeniu şi stimulareaexcelenţei.
ele mai relevante elemente care se materializeazăîn beneficii de ordin profesional pentru
, care decurg din activitateadesfăşurată în
(a) experienţa dobândită în cadrul întâlnirilorşi diseminarea noilor abordări la nivelul Curţii şicumulările rezultate din exploatarea capitalului
de cunoştinţe puse la dispoziţia SAI-urilor şipromovarea ace Curţii de ConturiPentru exemplificare menţionăm o serie deacţiuni întreprinse şi rezultate obţinute ca urmarea valorificării experienţelor şi cunoştinţelordobândite, care se reflectă în îmbunătăţireaactivităţii instituţiei noastre.
elor Curţii de Conturi(versiunile personalizate pentru specificul Curţiide Conturi a României
şiIniţiativa Curţii de Conturi a României de a sesupune unei noi
st sens, la nivelul instituţiei afost constituit un grup de lucru care efectueazăîn prezent o autoevaluare a conformităţii cuStandardul ISSAI 5600
Participarea la promovarea inovării în cadrulEUROSAI
.Curtea de Conturi a României se înscrie cudouă apariţii: (Vol. I, 2013
21
22
EUROSAI INNOVATION
Peer Review
Guidelines
Sharing good
practices among Supreme Audit Institutions
New tools in
�
�
�
–
–
22INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici între SAI-uri
21Achieving Audit Quality: Good Practices in Managing
Quality within SAIs
36
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
promoting ethical conduct, independence and
integrity Using Information
Technology Better ).
Noi instrumente înpromovarea conduitei etice,
Codului de
ComitetDeclara�ie de
Using Information Technology
Better ,
helpdesk on-line
(b) Accesul la baza de date care con�inerapoartele anuale ale
privind finan�ele publice locale.
(c) Maximizarea impactului revistei INTOSAIJournal.
Revist
Strategiei de comunicarea
INTOSAI Journalf
chestionar
23
24
25
şi Vol. III, 2015
se prezintă maniera de abordare aconsolidării conduitei etice șiintegrităţii
deinterese în cadrul Curţii de Conturi a României;aceasta
publici externi să semneze o
independen�ă reprezintă o condi�ienecesară şi un instrument
și reglementeazăpersonalul din entitatea
auditată, precum și cu alte păr�i
Curţii de Conturi aRomâniei
(aplica�ie detip ghișeu de ajutor), implementată dedepartamentul IT, care este un
venitedin partea auditorilor, în scopul îm-bunătă�irii eficien�ei activităţii Curţii deConturi Aceasta oferă consultan�ă șisuport pentru cu care seconfruntă auditorii utilizează
Curţii de Conturicătre
public și societatea civilă
suntstocate într-o bază de date dedicată șipublicată pe instituţiei
reprezintă o sinteză
e au acces la aceastăbază de date sunt: managementul entită�ilorauditate, Guvernul, Parlamentul şi altepăr�i interesate (mass-media și cetă�enii).De la lansarea acestei baze de date,
a primit reacţii care confirmăfaptul că aceste rapoarte sunt considerateutile de către public și societatea civilă.
Ca parte a politicii sale detransparen�ă institu�ională,
editează o publicaţie proprie despecialitate, bilingvă,
Revista constituie oparte esen�ială a
și estedistribuită tuturor păr�ilor interesate deactivitatea acesteia, inclusiv cetăţenilor,Parlamentului și Guvernului. Revista estedisponibilă în limbile engleză și română șieste difuzată în format tipărit sau pe site-ulweb. Pe lângă articolele de specialitate, înfiecare număr al
special care prezintă o sinteză acelor mai recente probleme incluse în
(d) Considerând că
rtant pentru a contribui laîmbunătă�irea corectitudinii și impar-�ialităţii activită�ii, a fost proiectat un
care se transmite entităţilorauditate la scurt timp după finalizareaauditurilor. Procesul de valorificare achestionarelor este gestionat de Comitetulde Etică al Cur�ii de Conturi, careproduce un raport semestrial rezumândcomentariile-cheie și concluziile. Bazat peacest lucru, poateidentifica zonele în care managementultrebuie să ac�ioneze.
,Comitetului de
–
1. În primul articol,
, independen�eiauditorilor publici externi, din
perspectiva reducerii riscurilor de conflict
s-a materializat prin furnizarea, prin înfiin�area unui
și prin impunerea cerin�ei caauditorii
, înainte de a începe un audit.Declara�ia de
pentru a preveni și pentrua evita conflictul de intereserela�ia cu conducerea și
care ar puteainfluen�a, compromite sau amenin�a capacitateaauditorilor de a-și îndeplini sarcinile în modobiectiv și independent; aceasta reduce și riscurilede corup�ie.
2. În articolulVol. III, 2015, sunt prezentate mai multe
exemple de bune practici ale, pentru a fi diseminate în rândul SAI-
urilor membre EUROSAI:
instrumentonline pentru rezolvarea cererilor
.problemele
care aplica�iiinformatice sau echipamente IT.
Necesitatea de a consolida transparen�a șiresponsabilitatea acondus la o mai mare deschidere
. În fiecare an,rapoartele asupra finan�elor publice din
administra�iile locale, care sunt elaboratede toate cele 42 de camere de conturi,
site-ul web al .Aceste rapoarte atuturor misiunilor de audit și controalelortematice efectuate la nivelul administra�ieipublice locale. Cei car
Curteade Conturi
Curtea deConturi
revistei este atribuit unspa�iu
.
estefoarte impo
Curtea de Conturi
În luna octombrie 2014 Plenul Cur�ii deConturi a analizat Raportul
independen�ei șiintegrităţii
conduită etică și profesionalăde etică
independen�ă
(a) O aplicaţie
Curţii de Conturi aRomâniei
a Curţii deConturi a României.
Curţii de Conturi a României
eedback-ul eficientși constructiv primit de la entităţileauditate, cu privire la independen�a șiimpar�ialitatea echipelor de audit
23
24
25Utilizarea mai bună a tehnologiei informa iei�
Utilizarea mai bună a tehnologiei informa iei�
Noi instrumente în promovarea conduitei etice, independen�ei șiintegrităţii
37
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
Etică . S-a obţinut orată de răspuns de
cărela�iile lor cu institu�ia noastră bune saufoarte bune şi că s- ţiat cazuri
Serviciul deRela�ii Interna�ionale al Cur�ii de Conturipublică o revistă lunară cu privire laactivitatea interna�ională a institu�iei.Scopul acesteia este de a diseminarezultatele și impactul activită�ilor inter-na�ionale desfășurate. De asemenea, suntprezentate progresele înregistrate încolaborarea dintre Curtea de Conturi aRomâniei și institu�ii financiare inter-na�ionale, cum ar fi Fondul MonetarInterna�ional și Banca Mondială. Primulnumăr al acestei reviste a fost lansat în anul2009, iar în prezent aceasta a ajuns lanumărul 63. Revista este distribuită, pesuport de hârtie, conducerii Cur�ii și înformat electronic, prin e-mail, personaluluide specialitate. Este, de asemenea, postatăpe portalul intern al institu�iei în vedereaconsultării.
Curtea de Conturi a României a participat la o seriede acţiuni organizate de grupul de lucru ITWG şi ladesfăşurarea unor activită�i practice în cele două
În acest cadru, Curtea deConturi a României a desfăşurat
şi şi a serviciilorelectronice asociate incluse în Sistemul ElectronicNaţional:
Aceste audituri au fost printre primele audituridesfăşurate de SAI-urile europene pe domeniilemenţionate, situândîntr-o poziţie de vârf în domeniu, şi au urmatprocedurile de audit incluse în manualele elaborateşi furnizate de EUROSAI-ITWG
Cele douăautoevaluări ale activităţii IT a Curţii de ConturiITSA ( ), desfăşurate în anii 2005şi 2015 în cadrul EUROSAI- ITWG au contribuit la
,propunerile formulate având ca scop perfecţionareaşi
În ceea ce priveşteinformatizate,
Curtea de Conturi a desemnat auditori şi personalIT care au p
şi utilizarea acestuia ca s
pe primul semestru41%, mai mult de 90%
din responden�i indicând au considerat
nu au evidende conflicte de interese.
B.
domenii strategice ale EUROSAI, legate de IT:
.în perioada 2005-
2008 patru misiuni de auditare a componentelor
Curtea de Conturi a României
:
.
dobândirea competen�elornecesare pentru auditul în medii
articipat la seminariile
uportpentru guvernarea IT (Vilnius (2005), Tallin(2008), Paris (2013)), organizate în cadrul grupuluide lucru EUROSAI-ITWG.
(e) Revista cu privire la activitatea
interna�ională Jurnal editat de ServiciulRelaţii Externe şi Protocol.
e-administraţie
Auditul performanţei Sistemului Electronic
Naţional privind implementarea tehnologiilor
informatice în scopul asigurării accesului la
informaţii publice şi al furnizării de servicii
publice informatizate către persoane fizice sau
juridice
Auditul performanţei serviciilor de furnizare şi
prelucrare a formularelor administrative online
disponibile în sistemul electronic naţional
(SEN). Infrastructuri şi servicii IT (2006)
licitaţie (2007)
Auditul serviciilor electronice disponibile
în sistemul e-guvernare. Declaraţii fiscale
online (2008).
(2004), E-licitaţie şi
efectele sale asupra unei abordări viitoare în audit
(2004), Managementul înregistrărilor electronice
îmbunătăţirea activităţii proprii a instituţiei
Înţelegerea
cadrului de lucru CobiT ca suport pentru auditul
guvernării IT
–
Participareaîn grupurile de lucru (ITWG, WGEA, TFAUDITÐICS)
1. Sistemele , și, precum
și auditarea acestora
obiectivele strategice.
Curţii de Conturi a României
2. Dezvoltarea capacită�ii SAI pentru aîndeplini
� Grupul EUROSAI - ITWG
e-guvernarefurnizarea de servicii publice electronice
e-licitaţie
e-guvernare
(2005)
Auditul serviciilor electronice disponibile în
sistemul e-guvernare. Sistemul e-
E-guvernare din
perspectiva unui audit
Un ghid de audit (2005).
IT Self Assesment
utilizarea IT pentru a spori eficien�a și
eficacitatea auditurilor
�
�
�
�
26
27
28
–
29
30
26E-government in an audit perspective
e-Procurement and its effect on future audit approach
Electronic Record Management – An audit guide
Control Objectives for Information and related Technology
Understanding COBIT in support of an audit of IT Governance
27
28
29
30
38
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
� Grupul EUROSAI WGEA Grupul TF AUDITÐICS
Pornind de la obiectivele
2012, Olanda, Turcia,Azerbai jan, Chile, India, Indonesia, Pakistan,Filipine, România, Ucraina.
Ca membru al, Curtea de Conturi a României a
organizat în aprilie 2014, aV-a întâlnire a grupului operativ
,
ș
EUROSAI-WGEA
,
de dezastru ,
Grupului de lucru,extinderea implicării SAI-urilor europene înaudituri internaţionale din domeniul mediului aconstituit o prioritate şi s-a creat o platformăeuropeană pentru evaluarea sistemelor economicedurabile, mai ales prin promovarea schimburilor deexperienţă în domeniu în cadrul unor audituricomune, paralele sau coordonate. În acest cadru, înafara misiunilor de audit de mediu individuale,Curtea de Conturi a României a participat la douăaudituri coordonate şi paralele:
2008, Bulgaria, Ucraina, Georgia,Federaţia Rusă, România, Turcia;
d
la Poiana Braşov, cea de-
care s-a remarcat printr-oparticipare semnificativă a statelor membreEUROSAI, un număr de 15 SAI-uri, inclusivCurtea de Conturi Europeană, ceea ce a reflectatinteresul mare pentru etică și problemele deintegritate.
Consiliul de conducere EUROSAI a decis săînfiin�eze acest grup pentru a sprijini institu�iilesupreme de audit europene în promovarearelevan�ei conduitei etice, în special prin schimbulde experien�ă i bune practici în materie de etică șiintegritate.
�
�
Auditul paralel coordonat privind protecţiaMării Negre împotriva poluării (Convenţiaprivind protecţia Mării Negre împotriva
poluării)
Auditul paralel privind pregătirea pentru
cazurile
operativ pentruAudit și Etică
31
32
�
EUROSAI TFAUDITÐICS
31Coordinated Parallel Audit on Protection of the Black Sea
against Pollution (Convention on the Protection of the Black Seaagainst Pollution)
Parallel audit on disaster preparedness32
Rapoartele și documentele emise de grupul operativ
au reprezentat pentru Curtea de Conturi ode orientare
Codul de propriu.
EUROSAI TF AUDITÐICS privind etica şiauditulsursă valoroasă pentru îmbunătă�irea
ui Etică
În cadrul întâlnirii a fost dezbătută o temă deinteres, referitoare la
. De asemenea, s-a organizat oîntâlnire cu personal de conducere şi auditoripublici externi din 12 camere de conturi (Argeş,Braşov, Bucureşti, Buzău, Covasna, Dâmboviţa,Harghita, Ilfov, Mureş, Sibiu şi Vâlcea), ocazie cu
modul de gestionare a limitei
între etică şi lege
39
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
care au fost prezentate realizările şi proiectelegrupului de lucru. De asemenea, a fost prezentat uninstrument de management repermite SAI-ului să proiecteze o politicăpersonalizată de integritate care conduce lacreșterea gradului de conștientizare cu privire laintegritate, fiind în acelaşi timp un instrument deautoevaluare, pe care SAI îl poate utiliza pentru aanaliza riscurile de integritate și evaluareamaturităţii sistemelor proprii de gestiune aintegrită�ii.
Considerăm că este interesant şi oportun săprofităm de aniversarea EUROSAI şi de bilanţul şiplanurile de viitor prezentate în articol, pentru a
cu privire la poziţionarea Curţiide Conturi a României în ansamblul SAI-urilormembre şi la gradul de maturitate în raport cuobiectivele şi performanţele atinse de EUROSAI încei 25 de ani de la înfiinţare.
şi având în vedere punctulde plecare al acestuia, constatăm existenţa unordecalaje care impun o serie de ajustări absolutnecesare în vederea adoptării unei viziuni moderneşi a unei opţiuni ferme în ceea ce priveşte implicareaCurţii de Conturi în proiectele EUROSAI.Armonizarea obiectivelor strategice ale Curţii deConturi a României cu obiectivele incluse în PlanulStrategic pentru perioada 2011 2017 al EUROSAIşi întreprinderea de acţiuni pentru atingerea acesoraar putea transforma Curtea într-o instituţiemodernă, de prestigiu, cu un nivel tehnologicadaptat la stadiul actual al economiei bazate pecunoaştere.
Adoptarea unei atitudini pasive faţă de acesteevoluţii cu o dinamică din ce în ce mai mare poateconduce, mai devreme sau mai târziu, la efectenedorite, costurile fiind mult prea mari pentruinstituţie. Pentru a evita acest lucru se impune oevaluare detaliată a situaţiei de fapt, având careferinţial cadrul oferit de EUROSAI şi nivelulcelorlalte SAI-uri avansate şi, pe baza concluziilorşi a unei monitorizări permanente a evoluţiilor dincadrul EUROSAI, să se întreprindă măsuri care săconducă la creşterea vizibilităţii Curţii de Conturi,în sens pozitiv, în cadrul Organizaţiei.
oră de înscriere a activită�ii Cur�ii deConturi a României în viziunea definită explicit deinstitu�iile membre EUROSAI, de aliniere aactivită�ii la cerinţele standardelor profesionaleadoptate de Organizaţia Internaţională a InstituţiilorSupreme de Audit (INTOSAI), trebuie să setranspună și să se regăsească în abordarea audituluiîn cadrul instituţiei noastre, cel pu�in sub formaurmătorului set minimal de obiective și criterii:
Curţii deConturi a României prin armonizareaobiectivelor strategice ale acesteia cuobiectivele cuprinse în Planul strategic alEUROSAI pentru perioada 2011-2017 şiîntreprinderea de acţiuni pentru atingereaobiectivelor proprii.
În concordanţăcu tendinţele internaţionale de vârf, seimpune elaborarea şi utilizarea unui
, pe bazacerinţelor standardelor internaţionale deaudit acceptate. Un astfel de model includei descrie standardizarea activităţilor,
procedurilor şi documentelor de lucru peîntregul flux al auditului şi trebuie săaibă în vedere tehnici avansate de audit,precum şi automatizarea procedurilor,utilizarea documentelor electronice care înprezent se extind considerabil ca arie decuprindere i înregistrează durate reduse deimplementare.
, în vederea obţinerii şifurnizării de informaţii reale i obiectiveprivind legalitatea, eficienţa şi transparenţautilizării fondurilor publice şi a fonduri-lor reprezentând finanţări externe, prinurmărirea respectării disciplinei financiare(în acord cu principiile bunei gestiunifinanciare) şi prin eliminarea erorilor şineregularităţilor, contribuind (sus inând)astfel perfec ionarea gestionării banuluipublic.
privind utilizarea şi administrarea fon-durilor publice, inclusiv a fondurilor
– – ca
formula concluzii
Raportându-ne la
-
Op�iunea maj
(1)a
(2)
ș
ș
(3)
ș
��
(4)
IntoSAINT
Planul Strategic pentru perioada
2011-2017 al EUROSAI
Standardizarea auditului.
�
�
CONCLUZII
Amplificarea eforturilor privind creşterea
capacităţii instituţionale
model
standardizat propriu al Curţii de Conturi
pentru misiunile de audit
Creşterea calităţii misiunilor de control şi
audit public extern
Identificarea unor noi modalită i de
valorificare a rolului pe care Curtea de
Conturi îl poate avea în creşterea
responsabilităţii entită ilor verificate
40
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
alocate României de către UniuneaEuropeană şi de alte instituţii financiareinternaţionale.Extinderea utilizării tehnologiilor moderneca suport pentru activitatea de audit
şi ob inerea unorimportante efecte colaterale favorabile înceea ce priveşte(de timp, spaţiu, cheltuieli materiale culogistica) şi în
precum şi prin
).
-, ât
i
(7)a Cur�ii de Conturi, extinderea
activităţii şi amplificarea contribuţiilorîn cadrul echipelor de obiectiv şi algrupurilor de lucru ale EUROSAI, dinperspectiva noilor sale orientări strategice,asigurând afirmarea independenţei,integrităţii, profesionalismului şi a uneiconduceri puternice şi competente.
Continuarea diseminării bunelor practiciidentificate în cadrul Curţii de Conturi aRomâniei prin intermediul publicaţiilorEUROSAI: EUROSAI INNOVATION
şi
Extinderea participării la
(5)
�
(prin
Pentru înscriereaauditului public extern din România pelinia bunei practici europene şi internaţionale c şi pentru consolidareacapacităţii profesionale considerăm că, pelângă participarea la sem narii şi accesul laresursele documentare furnizate deEUROSAI, ar fi oportun un schimb deexperienţă sistematic, constant, cu alteinstituţii supreme de audit care abordeazăprobleme similare.Creșterea gradului de participare șiimplicare
(8)
în care Curtea de Conturi a României este membru(WGIT , WGEA , Task Force on Audit &Ethics , GT1 și GT2 ).
[1][2] EUROSAI INNOVATION
[3][4]
în
scopul accentuării rolului Curţii de
Conturi a României în detectarea fraudelor
şi prevenirea corupţiei
rse
aferente verificărilor utilizarea unui
personal cu competenţe de specialitate de
nivel înalt, standardizarea
şi automatizarea procedurilor bazate pe
utilizarea documentelor de lucru elec-
tronice
audituri în cooperare,
paralele şi coordonate din domeniul de
specialitate al grupurilor de lucru interna ionale
economisirea resurselor
prevenirea risipei de resu
(6) Extinderea cooperării în cadrul EUROSAI
şi exploatarea beneficiilor care decurg
din această cooperare.
Sharing good practices among Supreme
Audit Institutions EUROSAI
JOURNAL.
�
Strategic Plan 2011 – 2017,
- Sharing good
practices among Supreme Audit Institutions
(vol. I, vol. III),
EUROSAI Statute,
–
3 3
34 35
36 37 38
Referin e bibliograficeţ
www.eurosai.org
www.eurosai.org
www.eurosai.org
www.eurosai.org
34
35
36
37
38
IT Working Group – Grupul de lucru IT
Working Group Environmental Auditing – Grupul de lucrupentru auditarea mediului
Goal Team 1 – Echipa de obiectiv 1
Goal Team 2 – Echipa de obiectiv 2
Grupul de lucru operativ (task force) pentru audit și etică33
INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici întreSAI-uri
41
EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are
Responsabilitatea pentru utilizarea fondurilorpublice constituie o piatră de temelie abunei gestiuni financiare publice.
Instituţiile Supreme de Audit (SAI-uri) suntorganismele naţionale responsabile pentruverificarea veniturilor şi cheltuielilor publice şipentru oferirea unei opinii independente asupramodului în care ramura executivă a utilizatfonduri publice. Aceste obiective fundamentaleorientează activitatea tuturor SAI-urilor, deşistructura individuală şi de management aacestora variază într-o mare măsură. Acesteadepind de Constituţie, tradiţie, istorie şi o serie dealte motive. În ultimii ani, numărul de evaluăriinterinstitu�ionale a crescut în rândul comunită�iiINTOSAI. Ca rezultat, a fost percepută nevoia deorientare în efectuarea de evaluări inter-institu�ionale.
iza�iaInterna�ională a Institu�iilor Supreme de Audit)a adoptat un P
o nouăstructură organiza�ională
, Obiectivul Strategic 2 se refereala consolidarea capacită�ii institu�ionale aInstitu�iilor Supreme de Audit , princursuri de formare, servicii de asisten�ă tehnică,consultan�ă și avizare, evaluări de tip peerreview, consolidarea parteneriatelor cu organiza�iile interna�ionale și alte activită�i dedezvoltare. Ca urmare a celor
Acest comitet își desfășoară activitatea
În anul 2004 la Congresul INCOSAI ce aavut loc la Budapesta, INTOSAI (Organ
lan Strategic în care și-a stabilitviziunea, obiectivele sale strategice și
.În cadrul celor patru obiective stabilite deCongres
(SAI)
-
prezentate, încadrul INTOSAI a fost înfiin�at
.
Istoricul de tip peer reviewevaluărilor(interinstituţionale)
Comitetulpentru Consoli -darea Capacită�ii Institu�ionale
REALIZAREA UNEI DE TIP PEER REVIEW A CUR�II DECONTURI A ROMÂNIEI PE BAZA STANDARDULUI ISSAI 5600
EVALUĂRI
42
Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curţii de Conturial
Ioan HURJUIDepartamentul VConsilier de Conturi
Auditor public externDepartamentul VTeodora LAZĂR
Petronela ROTARIUDepartamentul VDirector
în cadrul a două subcomitete, cuprinzând totodatăși Ini�iativa de Dezvoltare a INTOSAI (IDI) șiPlatforma d
Dintre acestea, Subcomitetul 2, prin activitateadesfășurată, are scopul de a promova cele mai bunepractici de asigurare a calită�ii prin intermediul unorevaluări de tip peer review voluntare, care serealizează prin:
Analizarea și documentarea acordurilor deevaluare de tip peer review existente în cadrulcomunită�ii INTOSAI
ediu în cadrul căruiaaceste evaluări voluntare să fie considerate ca fiindbenefice atât pentru institu�iile supreme de auditcare efectuează acest tip de evaluări, cât și pentrucele care sunt supuse evaluării.
urnizarea de exemple de bună practicămodul de efectuare a evaluărilor de tip peer-reviewvoluntare și stabilirea unor mecanisme globale șiregionale pentru ini�ierea acestora
Diseminarea rezultatelor evaluărilor de tippeer-review, venit de cătreinstitu�iile supreme de audit participante laevaluare.
, care include ca anexă
Acest ghid se adresează managementului Institu�iilorSupreme de Audit și este conceput pentru a subliniaprincipiile și diferitele op�iuni ale Institu�iei Supremede Audit care se angajează într-un asemenea tipde activitate. De asemenea, reflectă cele mai recente evolu�ii și progrese realizate de INTOSAI îndomeniul evaluărilor de tip peer review și oferă atâtinforma�ii de bază necesare realizării evaluării, cât șiun chestionar anexat care acoperă toate aspectelecare guvernează activitatea unei institu�ii supremede audit și care sunt solicitate de standardeleINTOSAI (denumite generic ISSAI). Chestionarulcuprinde 253 de întrebări ce acoperă diferite arii:în�elegerea cadrului general al evaluării, standarde șireglementări interne/proceduri de control al calită�iiexistente în cadrul SAI-urilor, aspecte structurale,abordarea auditului, etc. și oferă informa�ii referitoare la organizarea unei astfel de evaluări.Având în vedere impactul foarte puternic pe careaceste evaluări l-au avut în cadrul comunită�iiINTOSAI, ghidul a fost transformat în Standardspecific de audit și aprobat în cadrul CongresuluiINCO„
o anexă ce cuprinde 253 de întrebări referitoare laactivitatea SAI-ului evaluat.
e Cooperare dintre INTOSAI și ONU.
.Promovarea unui m
Elaborarea unor linii directoare privindf vizând
.
așa cum s-a con
În timp, activitatea acestui subcomitet s-aconcretizat într-o serie de documente elaborate,planuri de ac�iune și întâlniri organizate cu diverseSAI-uri. Din categoria documentelor face parte și
-
-
SAI din 2010 (Africa de Sud) sub numele
Acest ghid dispune de
�
�
�
�
Ghidul de realizare a evaluărilor de tip peerreview Lista de verificarepentru evaluarea interinstitu�ională.
Linii directoare pentru realizareaevaluării de tip peer review“ISSAI 5600 –
.
Structura anexei Standardului ISSAI 5600Întrebările cuprinse în anexa Standardului ISSAI 5600 sunt grupate pe 4 zone principale, după cumurmează:
39 de întrebăriZona 2: Standarde și reglementări interne/proceduri de control al calită�ii – 52 de întrebări
57 de întrebări105 întrebări
Zona 1: În�elegerea cadrului general
Zona 3:Aspecte structuraleZona 4:Abordarea auditului
–
––
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
43
Structura anexei Standardului ISSAI 5600 (repartizarea întrebărilor pe zone)
Pentru a avea o imagine mai detaliată a cele 4zone şi principalele probleme pe care le abordează fiecare:
anexei Standardului ISSAI 5600, în continuare sunt prezentate
ZONA 1 – Înţelegerea cadrului general
Structura zonei 1 – Înţelegerea cadrului general (repartizarea celor 39 de întrebări)
În cadrul acestei zone sunt abordate aspecte de ordin general ce privesc activitatea SAI-uluiacest SAI.
evaluat, care îl ajutăpe evaluatorul extern să înţeleagă cum funcţionează
ZONA 2 – Standarde și reglementări interne/proceduri de control al calită�ii
Structura zonei 2 (repartizarea celor 52 de întrebări)
Din analiza zonei 2 observăm că cele mai multe întrebări se regăsesc pe partea de standarde de audit (15întrebări). Alte aspecte care sunt abordate în cadrul zonei 2 se referă la tipuri de audit utilizate de instituţiasupremă de audit evaluată, controlul calităţii, evaluări interne şi externe, securitatea informaţiilor şi relaţia cualte entităţi publice.
44
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
ZONA 3 – Aspecte structurale
Structura zonei 3 (repartizarea celor 57 de întrebări)
Referitor la zona 3 putem observa că se acordă o importanţă deosebită în timpul evaluării aspectelor referitoarela strategia de recrutare, cerinţe tehnice şi administrative, structura şi responsabilităţile SAI-ului şi formareacontinuă.
ZONA 4 – Abordarea auditului
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
45
Structura zonei 4 (repartizarea ce 10lor 5
întrebări)
Ultima zonă a standardului ISSAI 5600 seconcentrează aspecteleconsiderate a fi cele mai importante din perspectivaevaluatorului fiind cele legate de metodologie (fiindalocate 17 întrebări
poate fi descrisă careprezentând o revizuire, o evaluare externă aactivită�ii unei Institu�ii Supreme deAudit, realizatăde către una sa
erii asigurăriică institu�ia evaluată își desfășoară activitatea înconformitate cu standardele profesionale aplicabile
și legile și reglementările na�ionale care guverneazăactivitatea de audit.
este considerată a fivoluntară, Institu�i
să se supună unei astfel de evaluări.cât și pe cel al Comitetului de
Consolidare a Capacită�ii Institu�ionale INTOSAIeste disponibilă documenta�ia care stă la bazaelaborării materialelor evaluării interinstitu�ionale.Aceste materiale au fost furnizate de către SAI-urilecare au participat la evaluări interinstitu�ionale șicuprind atât rapoarte de evaluare interinstitu�ională
-velor evaluări interinstitu�ionale.
Astfel, s-au constatat următoarele:
pe abordarea auditului,
în acest sens).O evaluare de tip
u mai multe SAI-uri partenere(institu�ii similare), în vederea ob�in
Evaluarea de tipile Supreme de Audit nefiind
obligatePe site-ul INTOSAI,
,cât și contractele cadru care au stat la bazarespecti
peer review
peer review
Stadiul la nivel interna�ional privind evaluările de tip peer review
Subcomitetul pentru evaluăride tip peer review este condusde
În anul 2015, cu ocaziaîntâlnirii subcomitetului pentruevaluări de tip peer review
-
Curtea de Conturi dinSlovacia și cuprinde în prezentmembri din 5 regiuni ale lumii(13 Cur�i de Conturi).
, ce aavut loc la Budapesta în lunafebruarie, au fost prezentate principalele concluzii caurmare a unui chestionar trimistuturor institu�iilor supreme deaudit membre ale INTOSAI.
- La data de 1 aprilie 2014, situa�ia evaluărilor detip peer review organizate sau planificate arăta că înperioada 1999-2014 au fost realizate 66 de astfel deevaluări la- Cea mai evaluată curte de conturi a fost cea dinStatele Unite ale Americii, care a fost supusă uneiastfel de evaluări la fiecare 3 ani, în conformitate culegile SUA, până în prezent fiind realizate 4 astfel
de acc c
t- c c
singură datăacestui tip de evaluare.
nivelul institu�iilor supreme de audit.
�iuni în acest caz.- Alte ur�i de onturi care au mai fost supuseunor ac�iuni de evaluare peer review sunt cele dinCanada, Lituania și Polonia. Acestea au fostevalua e de câte 3 ori fiecare dintre ele.
14 ur�i de onturi au fost evaluate de câte 2 orifiecare (este și cazul Cur�ii de Conturi a României)și 25 de SAI-uri au fost supuse o
46
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
În ceea ce privește institu�iile supreme de audit care au realizat evaluări de tip peer review la arelevat că cei mai mul�i exper�i desemna�i să realizeze acest tip de evaluări la institu�iile
omoloage au fost cei , aceasta tă
lte institu�iisimilare, chestionarul a
din cadrul Cur�ii de Conturi a Suediei fiind urma de Curtea de Conturi aNorvegiei, pe locul trei situându-se la egalitate Curtea de Conturi din Marea Britanie și Olanda.
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
47
48
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
Graficul prezentat anterior undezechilibru puternic la nivelul regiunilorINTOSAI, EUROSAI (Organiza�ia E
(Organiza�ia
cu 10 ac�iuni de evaluare de tip peerreview, urmat de AFROSAI-E (
7 ac�iuni de acest tip
șiARABOSAI
).
Unele SAI-uri (ca de exemplu SUA și India)folosesc propriile criterii de evaluare (India-Standarde deAudit și Linii Directoare privindAuditul Performan�ei iar SUA Standardelede Audit Guvernamentale).
ministra�iile publice. Acest organism o
e, metodologii, sisteme și institu�ii.De asemenea, SIGMA
slaacest organism
realizate în anii 2000 și 2006 au fost propuse, în
Organizarea și conducerea Cur�ii de Conturia României;Cadrul legal al Cur�ii de Conturi a României;Metodologiile, normele și manualele decontrol;
;Perspectivele de dezvoltare a audituluifinanciar;Rapoartele Cur�ii de Conturi a României;
;Resursele umane;Logistica;
.
de a formula
relevă sugestiv
uropeană aInstitu�iilor Supreme de Audit) ocupând primul locîn ceea ce privește acest tip de evaluare, cu 34 deSAI-uri evaluate (aproximativ 52%) din numărultotal de evaluări efectuate în această perioadă. Pelocul doi se situează OLACEFSInstitu�iilor Supreme de Audit din America Latină şiCaraibe)
ă OrganizaţiaInstituţiilor Supreme de Audit din Africa careutilizează limba engleză) cu .Există și grupuri regionale ale INTOSAI ale cărorSAI-uri membre nu au fost supuse niciodată uneiasemenea evaluări (CAROSAI OrganizaţiaInstituţiilor Supreme de Audit din Caraibe
Organizaţia Instituţiilor Supreme deAudit din �ărileArabe
efectuate de Curtea de Conturia Slovaciei ca urmare a transmiterii chestionaruluiau fost următoarele:
- Numărul și tipul de recomandări variază înfunc�ie de obiectivul peer review și constatări.Acestea variază de la câteva recomandăripână la câteva zeci de recomandări, de lageneral la specific.
- Utilizarea recomandărilor emise în urmaevaluărilor de tip peer review și ducerea lor laîndeplinire au fost dificil de observat, avândîn vedere că majoritatea acestor evaluări nuau fost urmate de proceduri follow-up.
După cum am prezentatanterior,
SIGMAreprezintă un organism care func�ionează în
�ările în tranzi�ie, cu scopul de a promova și aconsolida sistemele publice de guvernare, precum șicapacitatea profesională a oamenilor care lucreazăîn ad ferăexpertiză într-o gamă largă de administra�ii publicena�ionale, inclusiv din statele membre UE și OCDE.Aceasta evaluează: strategii de reformă și planuride ac�iune, progrese în domeniul reformei;cadre juridic
dezvoltă metodologii,instrumente și consultan�ă pentru a sprijini reformeși prevede consiliere cu privire la proiectarea șipunerea în aplicare a reformelor; recomandăriprivind îmbunătă�irea legi �iei și măsurileadministrative. Totodată, oferăconsultan�ă privind optimizarea utilizării asisten�eiUE și alte oportunită�i de a împărtăși bune practicidintr-o gamă largă de �ări.SIGMA oferă asisten�ă în cinci domenii-cheie:cadrul juridic și de gestionare a serviciului public,managementul finan�elor publice; achizi�iilepublice; elaborarea politicilor de coordonare,strategie și reformă.În urma acestor evaluări de tip ,
principal, recomandări cu privire la:
Planificarea și desfășurarea controlului
Rezultatele controalelor, valorificarea,asigurarea și controlul calită�ii
Rela�iile cu Parlamentul, Guvernul, putereajudecătorească și publicul
Această primă evaluare a luat în considerareaspecte de ordin general referitoare la organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi a României.La fel ca şi în cazul altor exerciţii de acest fel, scopulevaluării a fost acela recomandăripentru schimbări şi îmbunătăţiri, care să ducă ladezvoltarea SAI în conformitate cu standardeleinternaţionale şi cu bunele practici în cadrulinstituţiilor similare ale altor ţări democratice, luândconcomitent în considerare circumstanţele specificeale ţării.
–
–
–
Concluziile analizei
: prima înanul 2000, iar a doua înanul 2006 efectuate deSIGMA.
-
,
la Curtea deConturi a României aufost efectuate până înprezent două evaluări detip peer review
peer review
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
Situa�ia evaluărilor de tip peer review la Curtea deConturi a României
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
49
Plenul Cur�ii de Conturi a dispus constituireaunui
, învestit cucompeten�a de a elabora un
în urma unorefectua
, care ș
concluziilor formulate în urma acestuidemers.
O
prezent, structura Cur�ii de Conturi corespundeformei de organizare administrativ-teritorial
și legitimitateactualei arhitecturi institu�ionale a Cur�ii deConturi).
eviewdin anii 2000 și 2006 au fost aproape în totalitateimplementate la nivelul institu�iei noastre.
rezultatele ob�inute.
Curtea de Conturi, în calitate de membru alINTOSAI și EUROSAI, are în vedere realizareaunei ac�iuni de evaluare de tip peer review,
a avea loc în anul 2017.
u�iei (care cuprinde persoane din cadrultuturor celor 12 departamente și Serviciul Rela�iiExterne și Protocol) și
În baza acestui demersS
Grup de lucru
SIGMA a recomandat
S
coordonat de
coordonat de doamnavicepreședinte Elena Doina Dascălu
s-a considerat utilă realizarea în
primă etapă a unei autoevaluări pe baza
aceluiași tandard ISSAI 5600
doamna
Vicepreședinte Elena Doina Dascălu
Plan de implementare a
recomandărilor formulate de SIGMA,
evaluări de tip peer review te în anul 2000 șiîn 2006 asupra principalelor domenii de referin�ăale activită�ii specifice Cur�ii de Conturi i-adesfășurat activitatea după un calendar săptămânalbine definit, în care ac�iunile circumscrise acestuiobiectiv au fost delimitate pe domenii de referin�ă șianalizate succesiv.Sumarul principalelor direc�ii de ac�iune aleGrupului de lucru desemnat de Plenul Cur�ii deConturi se prezintă astfel:
Au fost organizate mai multe runde dedezbatere profesională și, printr-o abordareproactivă, au fost sistematizate problemele specificepe domenii de aplicare (exemplu: colaborare inter-institu�ională, comunicare externă, recrutarepersonal etc.).
Temele abordate au fost repartizatemembrilor Grupului de lucru după criterii care auavut în vedere, pe de o parte, expertiza sauspecializarea fiecărui membru, iar pe de altă parteinforma�iile disponibile prin natura și specificulactivită�ii desfășurate, astfel încât prin contribu�iafiecărui membru al grupului să se poată asiguracalitatea
astfel de abordare a operat în beneficiulcomunicării de grup și al schimbului de experien�ăprofesională, deschizând perspectiva unei analizemai ample, bazate în unele cazuri pe informa�iileob�inute din practica SAI-urilor din diferite �ări.Pentru relevan�a acestui aspect exemplificămrealizarea, cu sprijinul Serviciului de Rela�iiExterne și Protocol, a unui studiu referitor laprocedurile și/sau politicile adoptate de către SAI-urile din �ările membre ale UE în domeniulmobilită�ii personalului.
În urma dezbaterilor succesive, textulmaterialelor elaborate în etapa preliminară afost îmbunătă�it, completat și actualizat, iarrecomandările formulate de SIGMA au fostreclasificate în func�ie de gradul lor de imple-
mentare. Acest demers a avut ca fundament logicaargumentelor expuse, bazată fie pe progreseleînregistrate succesiv de institu�ia noastră, fie peinvocarea cadrului constitu�ional, care conferălegitimitate anumitor mecanisme de func�ionareinstitu�ională, diferite fa�ă de practica institu�iilorsimilare din alte �ări (ex:reevaluarea numărului structurilor teritoriale, însăîn
ă a�ării, aspect ce conferă originalitate
În urma tuturor demersurilor Cur�ii de Conturienumerate anterior, recomandările formulate deSIGMA ca urmare a evaluărilor de tip peer r
Evaluările de tip au devenit uninstrument din ce în ce mai utilizat de comunitateaINTOSAI datorită faptului că ajută institu�iilesupreme de audit să-și îmbunătă�ească structura,procedurile de lucru și
programată
Având în vedere faptul că ac�iunea de evaluare detip peer review se va efectua pe baza standarduluiISSAI 5600,
, în vedereaidentificării aspectelor recomandate de bunăpractică interna�ională și rămase neimplementate încadrul Cur�ii de Conturi.
Astfel, la nivelul Curţii de Conturi s-a aprobat prinhotărâre a plenului constituirea unui grup de lucruformat din personal cu experien�ă din cadrulinstit
, care săefectueze o autoevaluare a activită�ii Cur�ii deConturi în baza ISSAI 5600.
, colectivul de lucrudesemnat a abordat tandardul ISSAI 5600 peparcursul mai multor întâlniri care s-au desfășuratsăptămânal în sala de cursuri a Cur�ii de Conturi. În
�
�
�
�
peer review
50
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
cadrul acestor întâlniri au fost abordate3 de întrebări ale anexei Standardului ISSAI
Totodată, au fost prezentate și aspecte privindevolu�ia pe plan interna�ional a acestui tip deevaluare.
După completarea răspunsurilor la cele 253 deîntrebări prezentate în anexa
Acest document cuprinzând aspectele rămaseneimplementate a fost analizat, pe parcursulîntâlnirilor care au urmat, de către 6 subgrupuriformate din rândul membrilor Grupului de lucrupentru autoevaluarea internă a Curţii de Conturi.
Fiecare subgrup a identificat soluţii punctuale pentruaspectele considerate a fi neimplementate la nivelulCurţii de Conturi, urmând a fi realizat un plan deimplementare al acestora, termene de realizare şipersoane responsabile. Planul de implementare vacuprinde referinţe legate de o serie de ac�iuniconcrete care urmează a fi întreprinse
turi a unei sec�iuni care să con�inăexemple de bună practică (după modelul INTOSAI),modificarea și completarea
a
Toate aceste acţiuni de implementare vor fi realizatepe parcursul anului 2015, dar şi pe parcursul anului
următor, urmând ca până la finele anului 2016 gradulde implementare al acestora să fie de 100%.
SAI-urile sunt implicate în evaluări interinstitu�ionaledi să-și îmbunătă�eascăprocedurile să ofere doveziample cu privire la nivelul rile guvernează activitatea, altele pot în mod voluntar săsolicite o evaluare externă ca răspuns la criticileaduse
Evaluările interinstitu�ionale pot acoperi activitateade audit și/sau func�iile organiza�ionale ale SAI-uluiîn general. Ele pot fi, de asemenea, limitate doar la osingură activitate a SAI-ului. În ceea ce priveștedomeniul de audit, evaluările pot fi restric�ionate la unanume tip de audit cum ar fi auditul financiar, auditulde regularitate/conformitate, auditul performan�eietc. Cu privire la partea organiza�ională a SAI-ului,evaluările pot fi restrânse la func�iile individuale cumar fi: managementul financiar, planificarea strategică,controlul intern, sistemul informatic, gestionarearesurselor umane, formarea profesională etc. Deasemenea este posibilă combinarea acestor variante.
valuările de tip peerul că prin intermediul lor pot fi identificate
slăbiciuni la nivelul și pot fi făcuterecomandări cu privire la eliminarea acestora sauîmbunătă�irea altor paliere ale institu�iei.
constitui un prilej deasisten�ă suplimentară acordată factorilor dedecizie, focalizându-se pe oportunită�ile
recomandări săcontribuie la asigurarea unui nivel exemplar deprofesionalism pe toate palierele activită�ii uneiinstitu�ii supreme de audit, ca o condi�ie și, totodată,o premisă a dezvoltării sale moderne, eficiente
secven�ialcele 255600.
Standardului ISSAI5600
lanivelul Cur�ii de Conturi, acestea fiind cuprinseîntr-un document separat.
cu
, dintre careamintim: actualizarea standardelor proprii de auditale Cur�ii de Conturi, înfiin�area pe portalul intern alCur�ii de Con
,modificarea și
completarea
crearea unei baze de datedocumentare, extinderea INFOPAC cu func�iisuplimentare și modificarea și completarea
.
n diverse motive. Unele dorescși rezultatele, altele doresc
dicat al standardelor care
.
E review au rol important, însens
unui SAI
De asemenea, acestea pot
care arputea fi valorificate, astfel încât implementarea
lor formulate de echipa de evaluatori
șiperformante.
s-a procedat la selectarea și abordarea
aspectelor considerate a fi neimplementate
Strategiei de dezvoltare
a
Strategiei de resurse umane,
capacită�ii institu�ionale a Cur�ii de Conturi
Metodologiei de elaborare, modificare
și urmărire a realizării Programului de activitate
al Cur�ii de Conturi,
Manualului de control al calită�ii
Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e
51
Conceptul d
având în același timp rolul unuiinstrument de comunicare.
ntele și publica�iile sale deinteres public. Dar aceste cerin�e de comunicareinter
au devenit tot mai complexe de-alungul anilor, în principal din cauza extinderiimisiunii Cur�ii, care a amplificat și varietateadocumentelor și publica�iilor sale.
standardele proprii de audit,acestea fiind elaborate în conformitate cuStandardele Interna�ionale de Audit aleInstitu�iilor Supreme deAudit (ISSAI).
, a
e
, în urma analizeiaceasta a evaluat
‒prin prisma cerin�elor generale și specificesubsecvente acestuia.
managementuldocumentelor sau procesul de admini
e identitate vizuală poate fidefinit ca suma elementelor vizuale princare o institu�ie este recunoscută de către
mediul extern,
Curtea de Conturi trebuie să asigure întotdeaunaaccesul la docume
- sau intrainstitu�ională, cât și de comunicarepublică
Un concept de identitate vizuală unitar, sus�inutde valoarea simbolică a elementelor graficecomponente, întărește imaginea Cur�ii de Conturi
a României, sprijinind în același timp șiactivită�ile pe care le desfășoară. Curtea deConturi a României, în calitate de institu�iesupremă de audit, membră a INTOSAI, îșidesfășoară activitatea pe baza procedurilor deaudit cuprinse în
vândca sarcină implementarea standardelor prevăzuted
GAP efectuate de către
În esen�ă, în cadrul elaborării acestui standardcare vizează aspecte ce ţin de
strare alacestora, a apărut nevoia unei etape preliminarecare a vizat stabilirea unor elemente de identitatevizuală și a unor reguli de utilizare a acestora,anterior formalizării componentei de redactare acoresponden�ei interne a Cur�ii de Conturi șicreării unui nomenclator al documentelor decoresponden�ă, astfel încât acestea să aibă uncaracter unitar pentru toate structurile și unflux/circuit bine definit pe toată durata lor deviaţă (de la creare şi până la arhivare).
Comisia pentru elaborarea Codului generalal controlului intern/managerial privindactivitatea specifică a Cur�ii de Conturi
Standardul 14 Corespondenţa şi arhivarea
O.M.F.P. 946/2005 -,
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial cuprinzândstandardele de control intern/managerial laentităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelorde control intern/managerial
1
REALIZAREAMANUALULUI DE IDENTITATE VIZUALĂACUR�II DE CONTURI
52
Teodora LDepartamentul V
AZĂR
Auditor public extern
1
a fost abrogat de art.1 dinO.M.F.P. 808/2015 la data de 16 iulie 2015, în prezent fiind învigoare
O.M.F.P. 946/2005 pentru aprobarea Codului c
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.
ontroluluiintern/managerial, cuprinzând standardele de controlintern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltareasistemelor de control intern/managerial
400din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului controluluiintern/managerial al entităţilor publice.
uditor public extern
Roxana ȘEITANDepartamentul VIA
uditor public extern
Andreea MIHALACHEDepartamentul IA
Având în vedere prevederile acestui Standard,precum și
În acest sens, conducerea Cur�ii de Conturi a deciscrearea unui colectiv de lucru la nivelul
care a avut în vedere și realizarea uneianalize preliminare asupra logouril
, grupul de lucru a propus diferite
Ulterior, grupul a elaboratpe care l-a prezentat Comisiei de
Control Intern Managerial constitui. Având în vedere și experien�a
membrilor acestei Comisii, proiectul de manual afost îm
celor42 de camere de conturi teritoriale, care au formulatpunctele lor de vedere, cele mai reprezentativedintre acestea fiind incluse în manual.
a, precum și publicarea pepagina de internet a Cur�ii de Conturi, înconformitate cu
,
de Conturi și de elaborarea unui document dedicat în acest domeniu.De asemenea, manualul
con�ine specifica�i
aplicarea acestora, dar și restric�ii privind utilizareaacestor elemente.
necesitatea stabilirii unor reguli de bazăcu privire la formalizarea componentei de redactarea coresponden�ei, astfel încât acestea să fieimplementate în mod unitar de toate structurile și săse evite utilizarea de forme și modele multiple dedocumente, plenul Cur�ii de Conturi a hotărâtrealizarea unui Manual de Identitate Vizuală, care săcreeze o imagine clară și recognoscibilă a Cur�ii deConturi, ca institu�ie publică în România.
responsabilcu elaborarea Manualului de Identitate Vizualăformat din persoane cu experien�ă din cadrul Cur�iide Conturi,
or institu�iilorsupreme de audit din statele membre ale UniuniiEuropene, precum și a altor institu�ii reprezentative(Curtea de Conturi Europeană, Republica Moldova,Georgia, Brazilia, Canada și Federa�ia Rusă), încare au fost constatate diferite practici utilizate,referitoare la elementele de identitate vizuală.Într-o primă etapăvariante de însemne vizuale, plenul Cur�ii deConturi aprobând în final două elemente de iden-titate vizuală, respectiv sigla și insigna.
un proiect de Manual deIdentitate Vizuală
tă la nivelulCur�ii de Conturi
bunătă�it de grupul de lucru special constituitîn acest scop. În final, proiectul Manualului a fosttransmis, pentru analiză și propuneri, inclusiv
După analiza finală a proiectului de manual, acesta afost prezentat plenului Cur�ii de Conturi, care aaprobat structura acestui
practica celorlalte institu�ii dinRomânia și din străinătate.
Manualul de identitate vizuală al Cur�ii de Conturieste structurat ca viziune, reguli și domenii deaplicare în concordan�ă cu manualele similare aleunor institu�ii interna�ionale sau na�ionale ale cărorprincipii și reguli au fost adaptate în modcorespunzător .Acesta conţine o sec�iune introductivă, care prezintăsintetic scopul și obiectivele specifice în contextulac�iunii de revizuire a elementelor aferenteidentită�ii vizuale a Cur�ii
include și un număr deanexe care con�in precizări și indica�ii suplimentare,machete și șabloane de documente, precum și alteelemente la care se face referire în cadruldocumentului.Impunerea unei imagini reprezentative şi puternicecreează sentimentul de apartenenţă la o organizaţieimportantă, crescând gradul de coeziune apersonalului institu�iei.Promovarea unui concept de identitate vizualăunitar, sus�inut de valoarea simbolică a logoului șide alte elemente grafice întărește, în percep�iapublicului, imaginea Cur�ii de Conturi a României,ca institu�ie supremă de audit.Deși manualul este construit pe o serie de regulistricte, scopul acestuia nu implică niciun fel delimitare a creativită�ii ci, din contră, este acela de aaduce un plus materialelor realizate prin punerea învaloare a caracterului unitar şi de autenticitate.
Manualul conţine principii, norme și mostre ceilustrează utilizările corecte și ale elementelor debrand ale Cur�ii de Conturi a României. Deasemenea, i tehnice privindformele și fonturile aplicabile, îndrumări privind
Logoul alcătuit din siglă, zona de text şi zona deprotecţie (liberă) este elementul de identitatevizuală cel mai reprezentativ și trebuie să fie prezentpe toate suporturile de comunicare, având ca rolprincipal recunoașterea institu�iei. Elementeleutilizate pentru elaborarea logoului compun oexpresie grafică a identită�ii, determinând modul încare Curtea de Conturi este percepută de factoriiinteresa�i.
Realizarea manualului de identitate vizuală a dCur�ii e Conturi
53
Noua s
Insigna
logoaniversar
iglă, aprobată prinHotărârea Plenului nr.
trei cercuri concentrice,simbolizând principiulautoregenerării, precumşi caracteristicile de inte-gritate și unitate.
izat în cazul coroanei circulare existenteîntre al doilea şi al treilea cerc este culoarecare are coresponden�ă cu ideea de siguran�ă,inducând un sentiment de soliditate şi de încredereși
Curtea de Conturi a iniţiat demersurile necesareîn vederea înregistrării la OSIM a siglei aprobatede plenul Curţii de Conturi
complexă. După finalizarea proceduriide înregistrare, sigla Curţii de Conturi şicaracteristicile acesteia se vor bucura de protecţiaconferită de Legea nr.
republicată, cu mo ificărileși completările ulterioare.
, a fostrealizată şi distribuitătuturor angaja�ilorCur�ii de Conturi cu
ocazia aniversării celor 150 de ani de la înfiinţare,atât la nivel central, cât și la nivel teritorial,constituind un însemn distinctiv pentru aceștia
Tot cu această ocazie
ă
astăaniversare.
Materialele promo�ionale realizate cu ocaziaaniversării a 150 de ani de la înfiin�area Cur�ii deConturi au cuprins serviete, ceasuri de birou,fanioane, pungi de carton, ecusoane, broșuri, pliantfilatelic, casete
Rolul acestui manual de identitate vizuală este acelade a preîntâmpina utilizările eronate ale elementelorde identitate vizuală ale institu�iei pe diferitemateriale tipărite sau digitale, atât în ceea ceprivește dimensiunea, propor�iile și componentelegrafice, cât și cromaticaacestora. Totodată, manualulare func�ia de a asigura ocomunicare vizuală coerentă,consistentă și armonioasă,care ajută la construirea șimen�inerea reputa�iei institu-�iei prin alinierea modului deprezentare și comunicare aproduselor Cur�ii (hotărâri, ordine, adrese, note,delega�ii, rapoarte, sinteze, decizii, procese-verbale de constatare, regulamente, precizări etc.).Această primă edi�ie a Manualului de identitatevizuală se dorește a fi un instrument care să vină însprijinul
care poartăînsemnele Cur�ii de Conturi a României.
de identitate vizuală a fost aprobat deplenul Curţii de Conturi şi se află publicat pe site-ulinstituţiei la secţiunea
(subsecţiunea
, cuprinde
Fondul util
simbolizând capacitatea Cur�ii de Conturi aRomâniei de adaptare la factorii exteriori institu�iei.În cazul celui de-al treilea cerc, fondul utilizat estede culoare
, procedura fiinduna mai
129/1992d
este un altelement vizual alCur�ii de Conturi.Insigna,
.
afost creat un
și a fostrealizat o serie demateriale promo�ionale,pentru a marca înmod distinct ace
, monede, carne�ele cu pix, medaliidin tombac, medalii din argint și aur etc.
atât al personalului Cur�ii de Conturi, cât șial partenerilor externi atunci când se întocmescdocumente interne sau externe,
Manualul
).
albastru,
bleu gradient.
,
Regulamente
privind protecţiadesenelor şi modelelor
Reglementări interne,
strategii, programe
96/02.04.2015
aprobatăde p lenu l Cur � i ide Conturi
54
Realizarea manualului de identitate vizuală a dCur�ii e Conturi
Edi�ia din aprilie 2015 a JurnaluluiINTOSAI debutează cu un articolpublicat în sec�iunea de către d-l
John F.S. Muwanga – Auditor General al SAIUganda și președinte al Grupului de LucruINTOSAI privindAuditul în Industria Extractivă.În opinia sa, în cadrul comunită�ii INTOSAIrolurile SAI-urilor privind sectorul extractiv suntfoarte variate, acestea întâmpinând multeprovocări, în special cele care decurg dincomplexitatea tehnică a acdin e a capacită�ilor și depregătire
urilor este limitată delipsa cadrului legal adecvat.
C,
a competen�elor șiexpertizei necesare pentru a oferi îndrumărilenecesare în auditul industriilor extractive. Prinactivitatea acestui Grup de Lucru (WGEI), SAI-
îmbunătă�i managementul
Industria extractivă prezintă mari oportunită�ipentru impactul muncii SAI-urilor asupra vie�iicetă�enilor ca urmare a poten�ialului acestuisector important și, atunci când este gestionat înmod corespunzător, aduce o contribu�ieconsiderabilă în venituri.
-d de
planificare strategică, ofi�er de legătură pentru.
publică un scurt articol intitulat „alitatea sa
de cel mai nou președinte al IJGA, acestaasigură comunitatea INTOSAI de continuareafunc�ionării acestei publica�ii având o politicăeditorială independentă deschisă colaborării cuto�i membrii INTOSAI. De asemenea, se vacontinua îmbunătă�irea calită�
lbazat pe respectarea
principiilor transparen�ei și responsabilită�ii, caresă vină în sprijinul schimbului de experien�ă și deinforma�ii între membrii INTOSAI.
Știri despre SAI-uriledin întreaga lume, sunt prezentate ultimeleevenimente interna�ionale desfășurate îndomeniul auditului în ultimul an:
Editorial
Editorial
estui sector, precum șinevoia de consolidar
a personalului de specialitate. Deasemenea, activitatea SAI-
Comunitatea INTOSAI a stabilit un grup de lucruprivind auditul în industriile extractive (WGEI)în octombrie 2013, în cadrul onferin�ei XXIINCOSAI care a avut loc la Beijing. Acestmoment a fost un punct de reper în evolu�ia SAI-urilor pentru dobândire
urile vor puteaindustriei extractive.
Unele SAI-uri, în special în �ările în curs de
dezvoltare, nu își pot exercita mandatul de auditasupra unora dintre entită�i, în special în cazul încare sunt implicate companii private. Acestlucru necesită extinderea urgentă a mandatuluiSAI-urilor pentru a putea să auditeze acordurilede parteneriat public-privat (PPP) din industriaextractivă, prin împuternicirea lor de cătreguvernele cu care trebuie să fie în strânsăcolaborare.
De asemenea, tot în sec�iunea , d lJames-Christian Blockwood, irector
SAI S.U.A (GAO) și Președinte al JurnaluluiInterna�ional de Audit Guvernamental (IJGA),
Un mesaj dinpartea președintelui Jurnalului”. În c
ii website-uluipublica�iei pentru a se asigura un f ux deinforma�ii mai bun,
La ‒
Grupul de Lucru cu privire la Auditul
Industriei Extractive
Împuternicirea SAI urilor
rubrica
� -
**
Știri pe scurt
55
SINTEZA INTOSAI, EDI�IA APRILIE 2015REVISTEI
56
� SAI România
SAIAlbania
În perioada 17-20 ianuarie 2015,
italiene sunt transpuse în Parteneriatul StrategicConsolidat, semnat la 9 ianuarie 2008.
Curtea de Conturi a României a publicat Raportulpublic anual pentru anul 2013. Acesta are șasecapitole,
Pentru informa�ii suplimentare poate fi consultatwebsite-ul Cur�ii de Conturi a României:
.
În perioada 29-30 octombrie 2014a treia c
. Laeveniment au participat 120 de reprezentan�i ai SAIurilor din întreaga lume.
președinte al SAI Albania, d l Robert Gielisse dinpartea Directoratului General pentru Buget și d lJacek Jezierski fostul președinte al SAI Polonia șide curând, consilier al actualului președinte al SAIPolonia.
Dintre cele 28 de documente prezentate la lucrau eviden�iat cele prezentate de d l
Robert Gielliser, cele prezentate de președin�ii SAICroa�ia și SAI Muntenegru, SAI Turcia,
dintre �
anagementului finan�elor publice, pentrua putea fi utilizat ca instrument de optimizareîn punerea în aplicare a obiectivelor na�ionaleî
roceselor și institu�iilor bugetare, calitateafinan�elor publice crește. De asemenea, eficien�a,eficacitatea și transparen�a sunt cele trei obiectivefundamentale ale unui buget modern.În concluzie, SAI-
asigurarea unui managementcorect al fondurilor publice, contribuind la
în guvernare și control na�ional.Astfel, SAI-urile pot avea un rol important în luptaîmpotriva corup�iei și prevenirea fraudelor
domnul NicolaeVăcăroiu, președintele Cur�ii de Conturi a Românieia primit vizita oficială a domnului RaffaeleSquitieri, președintele SAI Italia. În cadrul vizitei afost subliniat cadrul de cooperare în care ambeleinstitu�ii sunt angajate și faptul că rela�iile româno-
care cuprind principalele constatări alemisiunilor de audit financiar și de conformitatedesfășurate în anul 2014, precum și concluziile șirecomandările auditurilor de performan�ă. Raportulmai cuprinde un capitol care tratează aspecte cuprivire la evaluarea sistemului de control internși un capitol dedicat activită�ilor desfășurate deAutoritatea deAudit.
,(ALSAI) a găzduit cea de- onferin�ă
știin�ifică, care a avut ca temă principală� ș
-
Conferin�a a fost coprezidată de d-l dr. Bujar Leskaj,
--
, , ,
ărileconferin�ei s- -
precum șiconcluziile și recomandările prezentate de distinșiprofesori specialiști în domeniul auditului, analizeide risc și finan�elor din Albania. După parcurgereacelor 28 de documente, concluzia moderatorilora fost aceea că principala provocare cu care seconfruntă multe ări vizează aflareamodalită�ii prin care se poate ob�ine sporireacalită�ii m
n dezvoltarea strategică. Prin îmbunătă�ireap
urile pot îmbunătă�i nivelul detrai al cetă�enilor prin
eficacitatea guvernării prin supravegherea șievaluarea activită�ilor acesteia și prin detectareadeficien�elor
în
�
„Auditul
Na ional serve te Guvernarea Na�ională”
www.rcc.ro
Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei
57
financiare prin identificarea riscurilor.Cea de-
Mai
Printre principalele obiective ale Planului Strategicde Dezvoltare pentru 2012-
lor SAI Azerbaidjan.Acesta a fost pus în aplicare prin programul
în cadrulProiectului ,finan�at printr-un grant acordat de
AI Azerbaidjan în sistemul administra�ieifinan�elor publice. Acesta a fost obiectivul principalal Planului Strategic de Dezvoltare pentru 2015-2017, stabilit de SAI Azerbaidjan în luna februarie2015.
R
2014
privind conturile finale ale cheltuielilor șiveniturilor anuale ale tatului și institu�iilorcoordonate de guvern.
În cadrul Acord
în perioada26 27 ianuarie 2015.
În perioada 10-13 februarie 2015, SAI Kuweit
a participat la cea de-a XIII-a Reuniune ASOSAI șila al 6-lea Simpozion ASOSAI ‒
SAI Kuweit a participat la a V-a Reuniune
Grupului de Lucru ARABOSAI privind PlanulStrategic, în perioada 23-25 februarie 2015.
depune eforturi pentru realizareaunor noi reforme.
a patra Conferin�ă știin�ifică a ALSAI vaavea loc în acest an și va avea ca temă principală„
ș
multe informa�ii se găsesc pe website-ulALSAI: .
2014 se află şi acela de asprijini consolidarea capacită�i
Confedera�iaElve�iană, gestionat de Banca Mondială.SAI Azerbaidjan recunoaște succesul acestuiproiect pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabileși pentru punerea în aplicare a func�iilor definite depozi�ia S
a publicat aportul de auditpentru anul fiscal 2013. Raportul con�ine rezultateleauditurilor desfășurate în perioada 2013-
s ale
a desfășurat o serie de activită�iîn ultimele luni:
ului de Cooperare încheiat cu
SAI Olanda, SAI Kuweit a găzduit programul depregătire „
-
„ș
.a
SAI Letonia a stabilit ca, înurmătorii trei ani, fiecare dintre cele 119municipalită�i din Letonia să fie subiectul uneiac�iuni de audit, cel pu�in o dată. Aceasta esteconvinsă de necesitatea acestui pas ca urmare aaten�iei sporite și a numărului tot mai mare deplângeri primite de la cetă�eni cu privire lagestionarea improprie a proprietă�ii publice înmunicipalităţile locale.
Auditul riscurilor în sectoarele economiei
publice i institu�iile publice auditate de către
ALSAI“.
onsultan�ă pentru a asist
în implementarea Planului său de
Dezvoltare Strategică pentru 2012-2014”,
“
Beneficiind de
tehnologie pentru sporirea eficacită�ii i
îmbunătă�irea calită�ii auditului“
�
�
�
�
SAI Azerbaidjan
SAI Japonia
SAI Kuweit
SAI Letonia
„Servicii de c a SAI
Azerbaidjan
Responsabilitatea în sectorul public
Open Data/Open Spending
-
-
-
www.klsh.org.al
(www.ach.gov.az)
Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei
58
�
�
SAI Lituania
-
SAI Malta ‒
Ce este Cartea Verde?
I Mediul de control –
1.
2.
4.
5
II. Evaluarea Riscului –
-
3.
.
În noiembrie 2014, SAI Lituania a încheiatun peer
terna�ionaleInstitu�iilor Supreme de Audit. Acesta a fostefectuat de exper�i ai SAI-urilor din Norvegia șiFinlanda, coordonate
SAI Lit
sa de institu�iefiscal independent
ul institu�iei:
uditorul eneral djunct al SAIMalta, d l Charles Deguara
verificarea
La pagina 16 este publicat un articol d n KristieConserve, Specialist pentru Programul
.A. ( GAO). Articolul este intitulat
Controlul intern este un proces de organizare folositpentru a ajuta o entit
”), carecuprinde standardele
anul 1999, GAO a
Controalele interne constau în planificările,metodele, politicile și organizarea procedurilor,inclusiv guvernarea, utilizate pentru a asiguraîndeplinirea obiectivelor stabilite. Aceste obiectivepot fi clasificate în trei categorii: opera�iuni, deraportare și de conformitate. Controlul intern ajutăo organiza�ie să opereze mult mai eficient și maieficace raportând informa�ii credibile cu privirela opera�iunile sale și să respecte legile șireglementările aplicabile.
n aplicare și supravegherea unui sistem decontrol intern eficient.
Cele cinci componente și cele 17 principii sunt:
.
atribuind responsabilitateși delegând autoritate în scopul îndepliniriiobiectivelor.
Mmen�inerea competen�elor
individuale
review privind performan�a, obiectivulprincipal fiind acela de a evalua în ce măsurăpracticile de audit ale SAI Lituania sunt înconformitate cu Standardele In ale
de Curtea de ConturiEuropeană. Evaluările efectuate au condus laconcluzia că practicile de audit ale SAI Lituaniasunt în conformitate cu ISSAIs. Printre bunelepractici identificate, notabile sunt buna comunicarea SAI- ului cu păr�ile interesate, controlul eficient alcalită�ii și al procesului de raportare, precum și unsistem eficient de documentare pe audit.
uania va monitoriza politica fiscală. Înurma adoptării monedei euro și după modificareaConstitu�iei cu privire la implementarea TratatuluiFiscal la 1 ianuarie 2015, SAI Lituania a fostmandatată să pună în aplicare func�ia
ă ă. În acest sens a fost mo-dificată Legea de Func�ionare a institu�iei, în cadrulacesteia fiind înfiin�at Departamentul pentruMonitorizarea Politicii Bugetare.Mai multe informa�ii se găsesc pe site-
.
a g a- , publică un scurt
articol prin care subliniază misiunea, dar șiresponsabilitatea fiecărui SAI. Anul 2014 a fostpentru SAI Malta un an plin de evenimente. Pelângă publicarea obișnuită a unui numărconsiderabil de rapoarte de audit,numeroaselor activită�i ale administra�iei publice,SAI Malta a organizat diverse evenimente cu ocaziaaniversării a 200 de ani de la înfiin�are.
.
al - eide Rela�ii
Interna�ionale și d-l Kristin Kociolek, directoradjunct al Direc�iei Financiare și de Asigurări, dincadrul SAI S.U
ate să își atingă obiectivele,fiind o problemă de mare interes pentru SAI-uriledin întreaga lume, acestea având un rol-cheie înstabilirea standardelor de control intern. În S. U. A.,
Institu�ia supremă de Audit (GAO) publicăStandardele de control intern în guvernul federal(cunoscută și cu titlul de „
de control intern stabilitepentru entită�ile federale. După publicarea Căr�iiVerzi, în decis ca aceasta să fieactualizată și adaptată la noile schimbări cu care seconfruntă guvernarea.
se
Cea mai nouă edi�ie a Căr�ii Verzi, cea din anul2014, păstrează cele cinci componente alecontrolului intern aflate în edi�iile trecute,și prezintă 17 noi principii care enumerăresponsabilită�ile managementului în punereaî în
reprezintă condi�iafundamentală pentru sistemul de control interndeoarece numai un cadru disciplinat și binestructurat poate ajuta o entitate să își atingăobiectivele.
Organismul de supraveghere și mana-gementul ar trebui să demonstreze angajamentulpentru integritate și valori etice.
Organismul de supraveghere ar trebui săsupravegheze sistemul de control intern al entită�ii.
Managementul ar trebui să stabilească ostructură organiza�ională,
anagementul ar trebui să se implice înrecrutarea, dezvoltarea și
.Managementul ar trebui să evalueze
performan�a și să aibă răspunderea pentruresponsabilită�ile controlului intern propriu.
evaluarea riscurilor cu
***
Aspectele GAO – revizuirea standardelor decontrol intern (Cartea Verde)
Cartea Verde
www.vkontrole.lt
www.nao.gov.mt)(
Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei
59
care se confruntă entitatea este unul
Managementul ar trebui să defineascăobiectivele clar,
.anagementul ar trebui să identifice, să
i să răspundă la riscurile legate derealizarea obiectivelor definite.
Managementul ar trebui să ia în considerarepoten�ialul de fraudă atunci când identifică,analizează și răspunde la riscuri.
anagementul ar trebui să identifice,să analizeze și să răspundă la schimbărilesemnificative care ar putea avea un impact pentrusistemul de control intern.
reprezintă ac�iunilemanagementului, stabilite prin politici și proceduripentru atingerea obiectivelor și pentru a răspunde lariscuri și care includ de informa�ii alentită�ii;
Managementul ar trebui să planificeactivită�ile de control pentru atingerea obiectivelorși pentru a preveni riscurile.
nagementul ar trebui să planificesistemul de informare și activită�ile de control alentită�ilor.
se referă lacalitatea managementului
sprijină
include activită�i de managementcare stabilesc și operează pentru evaluarea calită�iiperforman�ei în timp și rezolvă cu promptitudinerezultatele auditurilor.
Managementul ar trebui să stabilească i săopereze prin activită�i de monitorizare sistemul decontrol intern și să evalueze rezultatele.
ţ
-
În nota editorului este specificat faptul că acestsă fie relevant, în special pentru
uri, care auditează administra�ia locală șimunicipalită�ile.Introducerea auditului preventiv în municipalită�i în2005 a arătat că există deficien�e semnificativeîn gestiunea financiară. în cazulmunicipalită�ilor există cele mai mari rate deabatere de la legis în compara�ie cu altecategorii, mai mult de jumătate din concluziifăcând referire la managementul financiar. Dacăacest fapt se datorează, în primă etapă, perioadei deimplementare a reformei sau altor motive maiprofunde este o chestiune care își va găsi răspunsulîn viitorul apropiat.
pentru Auditulde Cooperare și subliniază necesitatea auditului decooperare regională pentru adaptarea la schimbăril
trateazănecesitatea publicării unor ghiduri directoare pentruauditul managementului public.
Aceste ghiduri oferă accesul tuturor managerilorpublici la concluziile auditurilor efectuate cu privirela managementul public
totodată,
cât și auditorilor care trebuie să sefamiliarizeze cu problematica acestui domeniu.
laabordarea inovativă a bunei guvernan�e.
dintreobiective, deoarece constituie temeiul pentruelaborarea unor solu�ii adecvate pentru rezolvareaacestora.
pentru a putea identifica riscurile șipentru a defini toleran�a la acestea
Manalizeze ș
M
și sistemul
Ma
Managementul ar trebui să pună înaplicare activită�ile de control prin politici.
informa�ional și decomunicare care, în mod uzual, sistemul decontrol intern.
Managementul ar trebui să utilizezeinforma�ii de calitate pentru atingerea obiectivelorentită�ii.
ș
Institu�iile Supreme de Audit, prin utilizarea tuturoracestor instrumente, pot continua evaluarea propriea sistemului de control intern pentru a creșteperforman a.
La pagina 18 este publicat articolul cu titlul
cazul Greciei, scris de d l KontogeorgaGeorgia de la Curtea de Conturi a Greciei.
articol ar trebuiacele SAI-
Mai precis,
la�ie,
Articolul este articolulpublicat de Claire Kelly – Consilier
eclimaterice și a strategiilor de adaptare și dereducere a riscurilor în caz de dezastre, în mai multestate insulare din Pacific.
La pagina 26, articolul ‒un instrument consultativ inovativ pentru manageripublici, publicat de SAI Germania,
SAI Germania a publicat aceste ghiduri din anul2013, cu scopul de a consilia managerii publici cuprivire la efectuarea opera�iunilor și tranzac�iilorguvernamentale.
, nu numai manageriloraudita�i și, ele sunt instrumente de ajutoratât managerilor federali, conducerii administra�ieipublice,
SAI Germania a prezentat aceste ghiduri laCongresul EUROSAI care a avut loc la Haga în2014, în cadrul unui grup de lucru cu privire
6.
7.
9.
III.
10.
11.
12.
IV. Informarea și Comunicarea
13.
V. Monitorizarea
Concluzie
8.
Activită�ile de Control
14.
****
*****
******
Introducerea auditului preventiv î‒
Parteneriatul peste Pacific
Ghiduri de Bune Practici
n administra�ialocală
Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei
60
În r publicateurmătoarele articole:
pacită�ii -Subcomitetul pentru Peer Review: ComunitateaINTOSAI ar trebui să efectueze ac�iuni de peereview, alături de alte instrumente, pentru a asigura
echilibrul și continuitatea dezvoltării. Subcomitetulpentru Consolidarea Capacită�ii prin Peer Reviewcontinuă să stabilească, să evalueze și să promovezecele mai bune practici și asigurări ale calită�ii
p r
-
Mai multe informa�ii cu privire la această temă segăsesc la adresa web:Planul de Lucru stabilit la Lima în anul 2014 segăsește în format
.
-Planificarea
Strategică, la Viena, Austria. Priorită�ile stabilite ca
acită�ii Institu�ionale;
Grupul Operativ INTOSAI privind PlanificareaStrategică continuă să primească întrebări,comentarii și sugestii la adresa
Comitetul pentru ConsolidareaCapacită�ii introduce dezvoltarea unui nou program
„
prezintă 4 module: programarea academică,înregistrare, coordonare și certificare.
lă:
cetă�enillor
epliniriiobiectivelor pentru dezvoltarea sustenabilă înperioada Post 2015.
liniază importan�a rolului SAI-urilor înpromovarea eficien�ei, eficacită�ii, responsabilită�iiși transparen�ei în administra�ia publică și urmăreșteca to�i membrii INTOSAI să își unească eforturilepentru încurajarea guvernelor în sprijinireaindependen�ei SAI- , pentru îmbunătă�ireasistemelor de contabilitate publică ca elemente carevor face parte dinAgenda de Dezvoltare P
are rolul de a informa cititoriirevistei asupra progreselor ob�inute de Ini�iativa deDezvoltare INTOSAI în programele sale. Toateaceste informa�ii se găsesc pe pagina web a IDI:
Rubrica Cooperarea Donatorilor INTOSAI Cadrulde Măsurare a Performan�elor SAI-
carepublică raportul de evaluare cu privire la Cadrul deMăsurare a Perfor (SAI PMF), înurma desfășurării unui audit pilot privind cadrul demăsurare a performanţei SAI-
:
ubrica sunt
ASOSAI: În perioada 10-13 februarie 2015 aavut loc a XIII-a Reuniune ASOSAI, la KualaLumpur, Malaezia.
Comitetul Pentru Consolidarea Ca
r
prin organizarea de eer eview-uri voluntare, înconformitate cu Planul Comun de Lucru stabilitanual la Întâlnirea de la Lima, Peru, 9-11 septembrie 2014.
.
PDF. la adresa web:
La data de 5 martie 2015 a avut loc a III a Reuniunea Grupului Operativ INTOSAI privind
pentru perioada 2017-2022au fost:
Obiectiv 1: Standardele Profesionale și deResponsabilitate;
Obiectiv 2: Dezvoltarea CapObiectiv 3: Împărtășirea Cunoștin�elor și
Schimbul de Experien�ă;Obiectiv 4: Organiza�ia Mondială Model.
de e-mail:.
(soft) administrativ numitcare va avea rolul de a
optimiza managementul academic. Programul
– Rolul SAI-urilor asupra mijloacelor de punere în aplicarepentru o dezvoltare durabi În perioada 2-5 martie2015 a avut loc a XXIII-a Reuniune aONU/INTOSAI, la Viena, Austria. Participan�iis-au concentrat pe rolul institu�iilor – or,parlamentarilor, guvernan�i . Na�iunile Unite vorjuca un rol important în asigurarea înd
: Noua rezolu�iesub
urilor
ost 2015.
.
–urilor: La data de
15 februarie, SAI Nepal devine prima institu�ie
man�ei SAI-ului
ului. Acesta esteaccesibil la adresa .
Jurnalul INTOSAI se încheie cu RubricaEvenimente INTOSAI în anul 2015. Calendarulevenimentelor INTOSAI poate fi consultat și peadresa web:
.
În interiorul INTOSAI
Comitetul pentru Administra�ie și Finan�e-
OLACEFS:
Simpozionul UN/INTOSAI
Rezolu�ia A69/228 a ONU
Rubrica IDI Update:
�
�
�
�
�
�
�
�
�
Grupul Operativ pentru Planificare Strategică:
Obiective Strategice
Sistemul de
Management al Educa�iei ,“
****
***
*****
**
*****
***
www.intosaicbc.org
www.intosaicbc.org/wp-content/uploads/2014/05/CBC-work-plan-2014-2016.pdf
http://www.idi.no
www.oagnep.gov.np
http://www.intosai.org/regional-working-groups.html
INTOSAIStrategicPlan@gao.gov
Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei
61
Edi�ia a JurnaluluiINTOSAI
Summer 2015este structurată pe opt rubrici
care con�in articole
-a g
Deoarece Sierra Leone apar�ine unei regiuni dinvestul Africii care se confruntă din anul 1976 cuvirusul Ebola, iar, până la sfârșitul lunii aprilie 2015,Centrul Na�ional
,
împreună cu Guvernul,
, nal. În urma acestuiapel, atât cetă�enii care locuiesc în �ară, cât și cei dindiaspora au donat foarte multe fonduri. Dona�iile, înspecial c ,Administra�ia Preziden�ială sau prin MinisterulSănătă�ii.
ol face referire la faptul că ASSL -
către
.
În r Institu�iile Supreme deAudit din întreaga lume publică articole cu privire lanoută�ile apărute în activitatea de audit proprie și dincadrul organiza�iilor interna�ionale.
-
a ReuniuneGenerală a ASOSAI și la al VI-
.
,SAI Kazahstan, împreună cu guvernul, aîntocmit un proiect de lege privind auditulpublic și controlul financiar. Unul dintre celemai importante obiective ale acestui proiect delege este dezvoltarea profesională a angaja�ilorcare, în urma programului de pregătireprofesională început în luna august 2014, vorprimi certificate de calificare profesională.
găzduit
ului. În aceeași perioadă a avut
2015
12 iunie 2015, în Maroc,SAI Kuweit a participat la programele,desfășurate în cooperare cu Ini�iativa deDezvoltare INTOSAI (IDI), pentru apl
, - da g
Societatea Germană pentruCooperare Interna�ională (GIZ) a organizat înanul 2014 prima vizită de studiu la KualaLumpur, Malaezia. În timpul vizitei,participan�ii au dobândit cunoștin�e cu privirela rela�iile și ită�ile dereglementare, bănci
a doua vizită de studiu a avut loc în
cu privire la activitateade audit public. Acestea includ studii de caz, idei cuprivire la noile metodologii de audit sau detalii peprograme de formare pentru activitatea de audit.
Rubrica cuprinde articolul scris de d naLara Taylor-Pearce, uditor eneral al Sierra Leone,cu titlul:
de Monitorizare a Ebola a raportatînregistrarea a 8.595 de cazuri dintre care 3.535mortale, Șeful Statului E.S. - Dr. Ernest Koroma,
au lansat un apel pentru a fisprijini�i în lupta împotriva acestui virus atât la nivelregional cât și la nivel interna�io
ele cash au fost gestionate de Guvern prin
Acest artic Curteade Conturi din Sierra Leone, în baza prevederilorconstitu�ionale din 1991, are competen�a de a auditatoate fondurile publice. Dona�iile gestionate deadministra�ia statului și, din octombrie 2014, deCentrul Na�ional de Monitorizare a Ebola, suntconsiderate fonduri publice și vor fi auditate de SAISierra Leone, acest fapt fiind parte din luptaîmpotriva virusului Ebola
ubrica
‒ La data de 26 martie 2015 a fost alesun nou președinte la Curtea de Conturi a
Bulgariei, d l Tzevetan Tzvetkov.‒ În perioada 9-13 februarie 2015, SAI
Egipt a participat la a XIII-lea Simpozion
privind Auditul IT, care au avut loc la KualaLumpur, Malaezia. SAI Egipt website:
‒ determina�i de Strategia deDezvoltare pe termen lung
În perioada 27-30 aprilie 2015, SAIKuweit a cea de-a VIII-a Reuniune aGrupului de Lucru ARABOSAI privindAuditul Mediloc și Simpozionul cu privire la
În perioada 29-30 aprilie SAI Kuweita participat la Întâlnirea SubcomitetuluiPrivind Auditul Financiar, care a avut loc laLuxembourg.
În perioada 26 mai-
icareastandardelor INTOSAI în auditurile financiar,al performan�ei și de conformitate.
– la 15 aprilie 2015 d l r. ArunasDulkys a fost numit uditor eneral la Curtea deConturi a Lituaniei.
–
interac�iunile dintre autor, auditori și asocia�iile de
contabilitate.Cea de-
*
**
Editorial
Știri pe scurt
Bulgaria
Egipt
Kazahstan
Kuweit -
Lituania
Myanmar
Auditarea fondurilor donate pentru lupta
împotriva Ebola: un element esen�ial în lupta
împotriva virusului.
Kazahstan 2050
„Evaluarea
ficien�ei opera�iunilor de liminare a
eșeurilor edicale”.
�
�
�
�
�
�
e e
d m-
-
www.asa.gov.eg
SINTEZA INTOSAI, EDI�IA IE 2015REVISTEI IUL
62
perioada 10-
,
- a JocurilorOlimpice de Iarnă și a celei de a
Iarnă, care s-audesfășurat la Sochi în
.
- ăurmătoarele articole:
- Domokos,președintele SAI Ungaria și Gyula Pulay, manageral Proiectului de Integritate, director, și sublini-ază faptul că prin consolidarea integrită�iiorganiza�ionale se poate ob�ine unul dintre cele maiputernice și de succes instrumente de luptăîmpot
urile săpoată stabili metodologia și aplica�iile necesarestudiuluintegrită�ii în activitatea de audit.
Detalii cu privire la Proiectul de Integritate se potgăsi la adresa web:
at un audit de performan�ă, în perioada 2013-2014, cu privire la administrarea fondului forestierna�ional. La misiunea de audit au participat patruauditori ai Cur�ii de Conturi și 80 de auditori dinpartea camerelor de conturi din �ară.
ită s-a acordat regenerării fonduluiforestier, -
pădurilor. În urma efectuării
auditului, Curtea de Conturi a României arecomandări cu privire la următoarele aspecte:
prevederea legală conform căreia „
e decătre administratorul, respectiv de proprietarulpădurii „
ș : posibilitatea luării unor măsuricorespunzătoare;
prin care cota de 2% ar putea deveni o sursăpentru fondul pentru îmbunătă�irea terenurilordestinate pădurilor;
rea măsurilor legale adecvate;
Aceste recomandări au fost transmise autorită�ilorcompetente acestea să măsurilenecesare.
con�ine următoarele articole:
-
2016, stabilite la CongresulINCOSAI XXI la Beijing în 2013, anual au loc studiipeer review între membrii INTOSAI, în cadrulSubcomitetului pentru Consolidarea Capacită�ii,prezidate de d-l Jan Jasovsky, SAI Slovacia.Rezultatele acestor ac�iuni sunt transmise tuturorpăr�ilor interesate, secretariatelor INTOSAI,grupurilor regionale, membrilor INTOSAI, IDI,prin inter
-rin
15 martie 2015.– La 28 mai 2015, doamna Saskia J.
Stuiveling s-a retras din func�ia de președinte alCur�ii de Conturi a Olandei.
– În anul 2014 SAI Rusia a efectuatauditul cheltuielilor suportate de guvern pentruorganizarea celei de a 22-a Edi�ie
11-a Edi�ie aJocurilor Paralimpice de
2014. Detalii despre auditsunt publicate pe site-ul:
– La data de 21 mai 2015, domnulKarol Mitrik a fost ales președinte al SAISlovacia de Parlament.
‒ din data de 3 august 2015, doamnaMargareta Aberg este noul președinte al SAISuedia.
Sec�iunea (pagina 22 29) public
este un articol scris de d l Laszlo
riva corup�iei. În acest sens, SAI Ungaria aorganizat seminarii interna�ionale în 2014 și 2015,cu scopul de a crea cadrul prin care SAI-
pentru determinarea rolului transparen�ei șii
.
‒este un articol care descrie
modalitatea în care Curtea de Conturi a României aefectu
O aten�ie deosebîn cadrul analizei de organizare, admi
nistrare și gestionare a
formulat
îmbunătă�irea cadrului legal privind înfiin�areafondului de conservare și regenerare;
analizarea și clarificarea cu privire lao contribu�ie
de 2% din venitul generat de vânzarea masei delemn și/sau a materialelor lemnoase ob�inut
posibilitatea stabilirii unor prevederi legale
examinarea stadiului planta�iilor, în specialcel al beneficiarilor care nu au prezentat unrezultat al controlului anual de regenerare, șilua
stabilirea și implementarea unui program realde realizare a perdelelor forestiere necesare;
aplicarea măsurilor legale de reîmpădurire aterenurilor.
astfel încât adopte
Sec�iunea de la pagina 30,
În conformitate cu Planul Strategic INTOSAI pentruperioada 2011-2016 și cu Planul de Ac�iune alSubcomitetului 2013-
mediul canalelor uzuale: adresa web aJurnalului Interna�ional pentru Auditul Guvernamental sau direct p e-mail. În acest sens,a fost publicat Ghidul pentru ComunicareaInforma�iilor, care poate fi accesat la adresa web:
.
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
Olanda
Rusia
Slovacia
Suedia
Articole de Fond
în lupta împotrivacorup�iei:
Subcomitetul pentru Peer Review.
Consolidarea integrită�ii
Regenerarea pădurilor și consolidarea zonelorîmpădurite un audit de performan�ă efectuat deSAI România,
Comitetul de Consolidare a Capacită�ii
***
****
Proiectului de Integritate al SAI Ungaria
‒
devine venit la fondurile de mediu
stabilite cu respectarea principiului „
În interiorul INTOSAI,
poluatorul
plăte te”
www.ach.gov.ru
https://hungarospa.hu/en/objectives-methodology-and-results-of-the-integrity-survey-2011-201
www.intosaicbc.org
3
Sinteza INTOSAI, edi�ia 2015Revistei iulie
63
EUROSAI –
Comitetul pentru Standarde Profesionale.
Ini�iativa pentru Dezvoltare a INTOSAI ()
Reuniunea Consiliului de Administra�ie al IDI
Noi membri în Consiliul de Administra�ie al IDI:d na Margareta Aberg
Departamentul pentru Afaceri Externe, Comer�și Dezvoltare din Guvernul Canadei
Ini�iativa de implementare ISSAI ( Programul 3i)
În sec�iunea Cooperarea Donatorilor INTOSAI
Calendarul Evenimentelor INTOSAIpentru anul 2015
Cea de-a doua Conferin�ă pentrude ată de
SAI Israel în perioada 9-și își propune
să trateze teme precum influen�a revolu�ieitehnologice în evolu�ia activită�ii de audit publicextern, atât din punct de vedere profesional, cât șidin punct de vedere al influen�ei pe care acesta o arepentru îmbunătă�irea nivelului de trai al popula�iei.
Lareuniunea anuală a Comitetului pentru StandardeProfesio au fost aprobate și date sprepublicare către organiza�iile interesate, următoareledocumente:
.
În cadrulacestei reuniuni au fost aprobate următoareleacte: Raportul cu privire la Performan�ă șiRespons Declara�ia Financiară pe2014 și RaportulAnual al IDI pe 2014.
a g
, acordă acestuia sprijin
000 de dolari canadienipentru o perioadă de cinci ani, începând din 2015.
-a avut loc în două runde, în
perioada 16-
2014 au fost efectuateîn parteneriat de către programul IDI, administrarea
CooperăriiDonatorilor
stabilirea priorită�ilor viitoarelor prograidentificarea
liniilor de bază peÎncepând cu anul 2010, comunită�ile INTOSAI ș
r Inter-na�ionale (ISSAIs) de către Institu�iile
în urma aprobării liniilordirectoare de audit,
arată că eviden�ele înregistratecu privire la progresele înregistrate de SAI-uri,referitoare la transparen�ă și responsabilitate (ISSAI20), codul etic (ISSAIs 30) și sistemul de asigurare acalită�ii controlului (ISSAI 40) sunt următoarele:
ue ;
calită�ii și de asigurare acalită�ii
ş
auditori sub 35 ani (Yes 2.0) va fi organiz12 octombrie 2015. Titlul
Conferin�ei este
nale
ISSAI 3000 Standardul pentru Auditul dePerforman�ă;
ISSAI 3100 Concepte Centrale pentru Auditulde Performan�ă
ISSAI 3200 Liniile Directoare pentru ProcesulAuditului de Performan�ă
ISSAI 4000 Standardul pentru Auditul deConformitate
Comisia de revizuire este condusă de SAI Polonia.
aavut loc în perioada 12-13 martie 2015.
abilitate al IDI,
, uditor eneral al SAISuedia.
a semnat unAcord cu IDI prin care
financiar în valoare de 8.000.
Grupul de lucru OLACEFS 3i pentru implementarea ISSAI
20 martie și în perioada 23-27 martie2015 la Mexico City.
este publicat un material care face referire la
Studiul Global IDI realizat și Raportul Globalpentru Bilan�ul SAI-urilor
și departamentele SecretariatuluiINTOSAI, cu sprijinul organismelor
regionale INTOSAI, cu fonduri suplimentarealocate de Cooperarea Donatorilor INTOSAI.Acesta a servit unor scopuri multiple, inclusivpentru meglobale și regionale ale IDI și pentru
ntru Planul strategic IDI.i
cea a donatorilor INTOSAI au o prioritatepentru dezvoltarea SAI-urilor pe baza planurilorstrategice și a planurilor de ac�iune pentrudezvoltare. Implementarea Standardelo
Supreme deAudit a devenit punctul central major pentrucomunitatea INTOSAI,
în 2010 și a principiilorfundamentale, în 2013. Analizele efectuate în bazaStudiului Global
77% dintre SAI- ri au un manual al Coduluitic, în conformitate cu cerin�ele ISSAI 3047% dintre SAI-uri au un manual și un sistem
pentru controlul, conform cerin�elor ISSAIs 40.
Finalul Jurnalului INTOSAI cuprinde, ca fiecareedi�ie,
. Acesta poate fi consultat i laadresa web:
.
„Salvarea datelor”
Standardele auditului de performan�ă revizuiteprin schimbările la ISSAI 300 adoptate laINCOSAI în 2013. Desfășurat de Subcomitetulpentru auditul de performan�ă, condus de SAIBrazilia:
400 adoptate laINCOSAI în 2013.
de conformitate, condus de SAINorvegia:
IDIUpdate
Bilan�ul performan�ei SAI-urilor.
�
�
�
�
Standardele auditului de performan�ă revizuite,prin schimbările la ISSAI
Desfășurat de Subcomitetulpentru auditul
***
**
***
***
-
�
�
http://www.intosai.org/regional-working-groups.html
Sinteza INTOSAI, edi�ia 2015Revistei iulie
Recommended