Romania-Si-Globalizarea-Beneficii-Si-avantaje

ROMANIA SI GLOBALIZAREA – BENEFICII SI AVANTAJE

Ieşită din Războiul Rece şi din oprimarea comunistă, România a intrat direct sub auspiciile globalizării. Actuala eră a globalizării este un sistem internaţional similar, cu propriile sale atribute unice, care contrastează violent cu cele ale Războiului Rece. Dacă Războiul Rece era caracterizat de trăsătura unificatoare a divizării, globalizarea are ca trăsătură unificatoare integrarea. Globalizarea are propriul set de reguli economice, reguli care gravitează în jurul deschiderii, dereglementării şi privatizării economiilor naţionale, pentru a le face mai atractive pentru investiţiile străine. În 1975, la apogeul Războiului Rece, numai 8% din ţările lumii aveau regimuri liberale, de piaţă liberă, iar investiţiile străine directe totalizau, potrivit Băncii Mondiale 23 miliarde de dolari. În 1997, numărul ţărilor cu regimuri liberale reprezenta 28%, iar investiţiile străine totalizau 644 miliarde de dolari. România este una din aceste ţări.

Cultură dominantă, care este şi cauza acţiunii ei omogenizatoare, este determinată şi de tehnologiile specifice: computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibrele optice şi Internetul. Globalizarea are, de asemenea, propriul ei model demografic: accelerarea rapidă a deplasării oamenilor din mediul rural şi din stilul de viaţă agrar în mediul urban care este mai strâns legat de tendinţele globale din modă, alimentaţie, pieţe şi divertisment. Data fiind situatia precara a economiei romanesti dupa 20 de ani de tranzitie, se impune identificarea punctelor slabe si a punctelor forte in vederea integrarii in structurile economice globale. Ne vom concentra atenţia aici doar asupra efectelor benefice ale globalizării asupra şării noastre.

I. EFECTE ECONOMICE POZITIVE

Sistemul bancar romanesc a suferit importante transformari, unele dintre ele foarte costisitoare, dar care in final au condus la consolidarea sa.

O conditie esentiala pentru a asigura un mediu de afaceri competitiv consta in spargerea monopolului statului in domeniul utilitatilor publice.

Plusul calitativ atat de necesar agentilor nationali se poate realiza numai prin cresterea concurentei. Din acest punct de vedere, companiile transnationale sunt considerate din ce in ce mai mult un pericol, o alta temere in ceea ce priveste marile corporatii internationale o reprezinta posibilitatea internalizarii pierderilor si externalizarii profiturilor. Dar in cadrul acestei analize, nu trebuie ignorate aspectele pozitive pe care le presupune prezenta acestora pe piata romaneasca, si

1

anume aportul de know how si schimbarea mentalitatilor de tip socialist in randul angajatilor.

alta problema stringenta a economiei roamnesti o reprezinta agricultura, sector in care se impunea trecerea de la exploatatii de marimi mici si medii la marile exploatatii agricole. Un rol important in cadrul acestui proces il joaca statul, care trebuie sa creeze cadrul necesar sporirii calitatilor produselor romanesti, astfel incat acestea sa faca fata competitiei acerbe care se va naste odata cu integrarea Romaniei in structurile pietei europene.

II. EFECTE POLITICE POZITIVE

Statele sunt nevoite sa raspunda azi provocarilor globale (poluare, terorism, razboi informational), ceea ce determina o intensificare a cooperarii pe principii de subsidiaritate - deocamdata la nivel regional. Una dintre cele mai mari temeri in ceea ce priveste aderarea Romaniei la structurile internationale o reprezinta pierderea suveranitatii. In realitate, prin integrare, Romania dobandeste mijloace de actiune noi, diferite de cel traditionale, mult mai eficiente. Pe baza acestor considerente, principalul obiectiv pe termen mediu al Romaniei ar trebui sa il reprezinte consolidarea influentei politice in spatiul balcanic, identificarea unei nise prin care Romania ar putea deveni un lider regional in aceasta zona.

II. EFECTE POZITIVE SOCIO-CULTURALE

Din punct de vedere social, unul dintre cele mai importante efecte ale globalizarii il reprezinta facilitarea accesului la informatie.

Prezentarea standard a informatiei determina uniformizarea sociala avand drept efect in sfera culturala corodarea diferentelor specifice regionale pana la anihilarea acestora. Internetul este motorul comunicarii sociale globale ce poate duce la crearea unei societati civile globale.

Un aspect pozitiv, des mentionat, al globalizarii este deschiderea fostelor enclave catre lume, realizata prin libera circulatie a populatiei. Dar aceasta deschidere se face selectiv, cei care pot beneficia de ea fiind tot mai mult categoriile specializate si educate ale societatii, adica elitele mentionate mai sus.

Principal motor al globalizarii, tehnologia a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare remarcabila, bazata in pricipal pe cresterea vitezei de circulatie a informatiei in intreaga lume. Ca urmare a ritmului sustinut de dezvoltare a tehnologiilor, piata mondiala de IT s-a disipat pe intreg globul, concentrindu-se in

2

zone specializate. Suprematia in acest domeniu apartine incontestabil Statelor Unite ale Americii, dar România este deja un nume respectat în acest domeniu. Principala caracteristica a acestui sector este eficienţa, intrucat in procesul de productie este utilizata forta de munca inalt calificata la un pret relativ scazut. Aceasta conduce implicit la scaderea preturilor produselor IT si cresterea lor calitativa. Prima comunitate globala, INTERNETUL, a dus la desfiintarea granitelor de orice tip la nivelul locuitorilor planetei. In acest context, Romania poate juca un rol major in dezvoltarea la nivel mondial al IT-ului, data fiind forta de munca cu o pregatire de exceptie, incurajata si de proiectele de lege sustinute de guvern. In viitor se are in vedere creerea de parcuri informatice, zone cu statut special din punct de vedere fiscal. Aceasta initiativa ar putea fi aplicata si in domeniul biotehnologiei datorita fortei de munca profesioniste in domeniu.Romania are un potential deosebit, putandu-se constitui intr-un important nod de cercetare biotehnologica si software ca reprezentante ale unor institutii de cercetare straine.

Bibliografie:

BADEA, V. Camelia, Migraţia de revenire, Editura Lumen, Iaşi, 2009.McGrew, D. Held, Transformări globale. Politică, economie şi cultură, Editura Polirom, Bucureşti, 2004.Europa în mişcare: O oportunitate şi o provocare. Editura Comisiei Europene, Direcţia Generală Comunicare şi Publicatii, Bruxelles, 2010 (ec.europa.eu-publications)www. ave-home.ro /romania/integrareUE.htmwww. ccir.ro /startegie-nationala/f16/globalizare.htm

3