View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.1/pag.69
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................................... 3
1.1. Titular proiect:.................................................................................................................. 3 1.2. Autorul raportului .......................................................................................................... 3 1.3. Denumire proiect: ......................................................................................................... 3 1.4. Descriere proiect ........................................................................................................... 3 1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare ................................................... 4 1.6. Informatii despre materiile prime ................................................................................... 6 1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul ............................... 6 1.8. Alternative ..................................................................................................................... 7 1.9. Localizare geografica .................................................................................................... 8
2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................. 9
2.1. Alimentarea cu agent termic .......................................................................................... 15 2.2. Utilizarea terenului ......................................................................................................... 15 2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului ........................................................... 16
2.3.1. Prevederi ale P.U.G. ............................................................................................... 16 2.3.2. Modernizarea circulaţiei .......................................................................................... 16
2.4. Conectarea la infrastructura existenta .......................................................................... 16 2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect ..................................... 16 2.6. Activitati de dezafectare ................................................................................................ 17
3. DESEURI ............................................................................................................................. 17
3.1. Deseuri menajere .......................................................................................................... 17 3.2. Deseuri tehnologice ....................................................................................................... 17
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA
COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ...................... 19
4.1. APA ............................................................................................................................... 19 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului ....................................................... 19 4.1.1.1. Hidrografia ....................................................................................................... 19 4.1.1.2. Apa freatica ...................................................................................................... 21 4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila ............................................................................ 22 4.1.1.4. Managementul apelor uzate ............................................................................ 22
4.1.2. Prognozarea impactului ........................................................................................... 22 4.1.3. Masuri de diminuare a impactului ............................................................................ 23 4.2. Aerul .............................................................................................................................. 25
4.2.1. Date generale ......................................................................................................... 25 4.2.2. Surse si poluanti generati ....................................................................................... 26 4.2.2.1. Surse mobile .................................................................................................... 26 4.2.2.2. Surse stationare nedirijate ............................................................................... 29 4.2.2.3. Surse stationare dirijate .................................................................................. 29 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................................... 29 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 33
4.3. Solul .............................................................................................................................. 33 4.3.1. Caracteristicile solului ............................................................................................. 33 4.3.2. Surse de poluare a solului ...................................................................................... 33
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.2/pag.69
4.3.3. Prognozarea impactului .......................................................................................... 34 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 34
4.4. Geologia subsolului ....................................................................................................... 37 4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica ........................................................... 37 4.4.2. Seismicitatea zonei ................................................................................................. 39 4.4.3. Hidrogeologie .......................................................................................................... 39 4.4.4. Impactul prognozat ................................................................................................. 41 4.4.5. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... 41
4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................ 41 4.5.1. Impactul prognozat ................................................................................................. 42
4.6. Peisajul .......................................................................................................................... 50 4.6.1. Impactul prognozat ................................................................................................. 50
4.7. Mediul social si economic ........................................................................................... 51 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural ............................................................ 52
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ........................................................................................... 52
6. MONITORIZAREA .............................................................................................................. 56
7. SITUATII DE RISC .............................................................................................................. 64
8.LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE
TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI ..... 65
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................. 66
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.3/pag.69
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Titular proiect:
S.C. SITE CONSTRUZIONI SRL
Dragsina nr. 106 com. CHEVERESU MARE
Telefon 0748268876
CIF RO 16581406
Administrator Monda Gennaro
1.2. Autorul raportului
Intocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal
Str. Letea nr. 13 Timisoara
Tel. 0256 272217,
0723 231815
1.3. Denumire proiect:
Amenajare piscicolă şi de agrement prin excavare agregate naturale
1.4. Descriere proiect
Societatea SC SITE Construzioni SRL cu sediul in localitatea Dragsina, jud. Timis,
inregistrata cu nr. de ordine la registrul comertului J35/1986/2004 are ca activitate secundara
‘’Extractia pietrisului si nisipului’’ si de asemenea activitatea de ‘’Servicii anexe pentru extractia
mineralelor”’. Luand in considerare cele de mai sus, SC SITE Construzioni prevede realizarea
unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavare agregate naturale, în extravilanul
localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată (SC SITE
CONTRUZIONI SRL) pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp).
Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia obiectivului, va fi valorificat ca şi
material de umplutură (brut) sau ca material finit (după sortare) pentru prepararea mortarelor şi
a betoanelor. Decopertarea se va realiza mecanizat, cu buldozerul S 1500. Săpătura
mecanică în spaţii deschise se va realiza mecanizat, cu excavatorul prin “metoda treptelor
orizontale descendente”, până la cota finală, cu taluz de 1:2. Materialul excavat va fi valorificat
în stare brută, cu transport direct la locul de punere în operă sau transportat la staţia de
spălare-sortare, aflata in apropierea amplasamentului studiat.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.4/pag.69
Evacuarea materialului extras se va face pe drumurile de exploatare existente, care
trebuie întreţinute periodic, la nevoie, de către beneficiar.
Elementele caracteristice pentru amenajarea piscicolă, sunt urmtoarele:
suprafaţa perimetrului de excavat 14.879 mp;
volum total care trebuie excavat 65.913 mc, din care valorificabil 61.450 mc;
lungime 245,35 m;
lăţime 60,60 m;
adâncime medie excavare 4,43 m;
adâncime maximă de excavare 6,28 m;
cotă maximă excavare 88.50 mdMN.
În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de
17.000 mc, la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN)
progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. Lucrările pentru amenajarea piscicolă
constau în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă
(captarea primului strat freatic).
După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă a fi populată cu câteva
specii de peşti:
Sander lucioperca – şalău;
Cyprinus carpio – crap;
Carassius gibelio – caras;
Ctenopharyngodon idella - amurul alb;
Aristichthys nobilis – novac;
Hypophthalmichthys molitrix – sânger.
Destinaţia amenajării va fi exlusiv pescuit recreativ. Nu vor exista alte instalaţii specifice
acvaculturii.
1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare
Avand in vedere faptul ca proiectul la care ne referim este de exploatarea agregatelor
minerale din extravilanul localităţii Dragşina, putem sa vorbim despre o productie realizata.
Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare, in cadrul perimetrului
supus avizului sunt urmatoarele:
suprafata perimetrului de excavat 14.879 m2
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.5/pag.69
volum 65.914 m3
din care: volum pamant vegetal 4.463 m3
volum valorificabil 61.450 m3
lungime 245,35 m
latime medie 60,60 m
adancime medie 4,43 m
adancime maxima 6,28 m
cota maxima de excavare 88.50 mdMN
In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de
protectie a malului, avand latimea de ca. 4,00 m.
Materiile prime care vor fi obtinute:
Materii prime, materiale Cantitate obtinuta
Mod de depozitare
Agregate minerale rezultat din
exploatare 61.450 mc Se va valorifica ca materie bruta
Sol vegetal 4.463 mc
Se va depozita într-un loc special
care va fi amplasat în apropierea
perimetrului si se va folosi la
sistematizarea pe verticala care
se va face la amenajarea iazului
piscicol.
Agregatele minerale se va transporta cu ajutorul basculantelor proprii spre statia de
sortare in imediata apropiere sau direct la beneficiari.
Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia maxima Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitate
anuala Denumirea
Cantitatea
anuala Furnizorul
Extractie
agregate
minerale
61.450 mc
motorina 99.800 l Furnizor
autorizat
ulei 800 l Furnizor
autorizat
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.6/pag.69
vaselina 200 kg Furnizor
autorizat
1.6. Informatii despre materiile prime
Fiind vorba despre extractia de agregate minerale din terasa, in perimetrul Dragsina, jud.
Timis, materia prima este reprezentata de agregatele minerale extrase.
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Denumirea mat.
prime/preparat chimic
Cantitate
anuala
vehiculata
mc/an
Clasificarea si etichetarea
substantelor sau a preparatelor
chimice
Periculoase
/Nepericuloase
Pericul
o-zitate
Faza
de risc
Agregate minerale 61.450 Nepericulos - -
1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul
Prezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercursiuni asupra starii de sanatate si
confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora.
Activitatea de extractie minerale nu va genera o poluare fizica din punct de vedere al
zgomotului determinat de utilajele cu care se va face extractia. Acest lucru nu va deranja decat
personalul din exploatare, pentru ca amplasamentul se afla la o distanta mai mare de 1,1 -1,3
km de ultima casa din sat. Utilajele folosite fiind noi, corespund standardelor şi nu depăşesc
limitele impuse. Sursele de zgomot şi vibraţii, fiind doar cele produse de motoarele utilajelor în
lucru.
Sursele de zgomot sunt urmatoarele:
functionarea utilajelor specifice: excavator draglina, incarcator frontal etc.;
circulatia vehiculelor – cele care transporta agregatele minerale.
Conform Ord. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei emis de catre Ministerul Sanatatii se stabilesc, referitor la
activitatile economice generatoare de surse de zgomot si vibratii urmatoarele:
nivelul de zgomot acustic continuu sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de
zgomot 45;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.7/pag.69
nivelul de zgomot acustic in timpul noptii (orele 22,00 – 6,00) trebuie redus cu 10
dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Cea mai apropiata asezare umana si implicit posibil a fi afectata de activitatea de
exploatare este localitatea Dragsina, aflata la cca. 1,1 -1,3 km de perimetrul de exploatare.
Nivelul de zgomot echivalent al fiecarei surse de zgomot la nivelul receptorului va fi:
Sursa de
zgomot
Nivel de zgomot
la sursa (dB(A))
Distanta pana la
cel mai apropiat
receptor (m)
Nivel de zgomot
echivalent la
receptor (dB(A))
Autobasculanta 70 2000 4
Excavator 70 2000 5
Buldozer 80 2000 5
Draglina 80 2000 5
Incarcator
frontal 70 2000 4
Pe perioada de realizare a excavărilor de agregate naturale, zgomotul se va intensifica
în zonă datorită funcţionării utilajelor; acesta, va varia, în funcţie de tipul şi intensitatea
operaţiilor realizate, respectiv de regimul de lucru.
Masurile de limitare a producerii undelor sonore pentru activitatea din cadrul
perimetrului de exploatare sunt urmatoarele:
mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor din perimetrul de exploatare la
parametri cat mai apropiati de cei indicati de catre firma constructoare;
reducerea la minim a timpilor de functionare a utilajelor;
intretinerea si controlul tehnic periodic al utilajelor din dotare.
Obiectivul nu va reprezenta o sursa majora de vibratii sau de radiatii.
1.8. Alternative
In vederea fundamentarii deciziei privind alegerea amplasamentului si a metodei de
exploatare, prin proiect au fost studiate mai multe aspecte, dupa cum urmeaza:
disponibilitatea de resursa;
eficienta economica;
accesibilitatea;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.8/pag.69
amprenta asupra factorilor de mediu.
Exploatarea nisipului si pietrisului din perimetrul Dragsina terasa va produce un
impact asupra mediului din zonă, încadrându-se însă în normele tehnice emise de către
autoritatea în domeniu, precum şi în limitele prevăzute în cadrul actelor normative aflate în
vigoare.
Exploatarea la zi a substanţelor minerale utile afectează toţi factorii de mediu, atât prin
extragerea propriu-zisă a resurselor, cât şi prin activităţile de transport. In cadrul acestei
exploatari, se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări – săpături mecanice în spaţii
deschise care se vor realiza cu excavatorul sau draglina prin metoda „treptelor orizontale
descendente” până la o adancime medie de 4,43 m, adancime maxima de excavare 6,28 m si
cota maxima de excavare 88,50 mdMN.
In proiect au fost prevazute mai multe alternative dupa cum urmeaza:
ALTERNATIVA 0 - amplasamentul ramane in situatia actuala. nu se intervine
asupra sa .Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.Varianta primara
este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente,
ALTERNATIVA 1 – exploatarea in o treapta orizontala descendenta cu inaltimea
medie a treptei de 4,4 m
ALTERNATIVA 2 – exploatarea in doua treapte orizontale descendente cu
inaltimea medie a treptei de 2,2 m
Factorii de mediu cei mai afectaţi de lucrările de exploatare industriale şi de construcţie
vor fi solul şi subsolul, aerul, apa şi aspectul peisagistic, prin:
modificarea morfologiei iniţiale a terenului;
emisiile de noxe în aer;
posibilele scurgeri accidentale de carburanţi şi lubrifianţi pe sol sau subsol.
1.9. Localizare geografica
Amplasamentul studiat se afla in extravilanul localitatii Dragsina si a comunei
Cheveresu Mare. Localitatea Chevereşu Mare este situată în partea central - sudică a
judeţului Timiş, în locul unde se întâlnesc trei câmpii: câmpia colinară a Gătăii, prin câmpul
Vucovei, golful Lugojului şi câmpia joasă a Timişului. Chevereşu Mare (germană
Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş. Localitatea
Dragşina este aşezată în centrul Banatului, între oraşul Buziaş şi Municipiul Timişoara.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.9/pag.69
Coordonatele sale geografice sunt 21.431111° longitudine estică şi 45.699167° latitudine
nordică.Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,
fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de
aproximativ 15.000 mp (14.879 mp) structurată astfel: teren arabil 85-90% si păşune 10-15%.
Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la
aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Obiectivul proiectului constă în realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin
excavarea de resurse naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud.
Timiş, pe teren proprietate privată a SC SITE CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 487/19.07.2011, Certificatul de
Urbanism nr. 7/14.03.2012 şi Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 194/4.08.2010, care a expirat
si apoi a fost emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 45/21.02.2013.
Suprafaţa perimetrului de excavat va fi de 14.879 mp, volumul total care trebuie excavat
va fi de 65.913 mc, din care valorificabil va fi 61.450 mc. În urma lucrărilor de excavare în
incinta creată, se va acumula un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de aproximativ 1,8
- 2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN) progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al
exploatării. După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă va fi populată cu
câteva specii de peşti cum ar fi: Sander lucioperca – şalău; Cyprinus carpio – crap; Carassius
gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis – novac;
Hypophthalmichthys molitrix – sânger.
Scopul amenajării este pescuit recreativ.
Din punct de vedere granulometric, s-a apreciat, dupa observatiile efectuate in teren,
urmatoarea compozitie estimativa:
cca. 80% nisip fin, mediu si grosier;
cca. 20% pietris.
Elementele caracteristice ale perimetrului temporar de exploatare sunt:
suprafata perimetrului de excavat 14.879 m2
volum 65.914 m3
din care: - volum pamant vegetal 4.463 m3
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.10/pag.69
- volum valorificabil 61.450 m3
lungime 245,35 m
latime medie 60,60 m
adancime medie 4,43 m
adancime maxima 6,28 m
cota maxima de excavare 88.50 mdMN
In jurul perimetrului propus pentru lucrari de excavare, se va asigura o zona de
protectie a malului, avand latimea de cca. 4,00 m.
Se va respecta de asemenea, zona de protectie a digului de pe malul stang,
respectiv 4,00 m fata de canalul existent la piciorul taluzului dinspre incinta indiguita
(minim 20,00 m fata de piciorul taluzului dinspre incinta indiguita). Pentru accesul la
obiectiv, vor fi folosite drumurile de exploatare existente in zona. Pentru siguranta
terenurilor invecinate cu perimetrul de exploatare este necesar si obligatoriu sa se asigure
zona de protectie a malurilor cu latimea de 4,0 - 5,0 m.
Suprafata propusa pentru investitie va fi S = 14.879 mp. Investitia pentru amenajarea
iazului piscicol, consta in lucrari de excavatii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum
minim de apa (captarea primului strat freatic).
Produsele rezultate din excavare vor fi depozitate pe platforma provizorie creata in
incinta proprietatii si vor fi transportate spre valorificare in stare bruta sau prelucrate.
Efectul lucrarilor de exploatare asupra stratelor acvifere de suprafata, respectiv asupra
stratului freatic va fi cantitativ si calitativ.
Impactul cantitativ se va manifesta prin:
deschiderea freaticului, prin crearea unei amenajari piscicole;
scaderea nivelului hidrostatic si pierderi de volum al freaticului prin intensificarea
fenomenului de evapotranspiratie.
Avand in vedere faptul ca luciul de apa care se va crea este progresiv, functie de ritmul
de avansare al excavarii, cat si faptul ca se vor executa zone de exploatare cu suprafete mici,
impactul cantitativ asupra acviferului va fi nesemnificativ.
Lucrarile de excavare care se vor executa pentru amenajarea piscicola, nu vor avea o
influenta negativa asupra apelor de suprafata, respectiv asupra raului Timis, cu respectarea
metodologiei, a adancimii de exploatare si a masurilor de siguranta pentru prevenirea
defectiunilor la utilajele din dotare.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.11/pag.69
Pentru evitarea degradarii panzei freatice, prin lucrari de exploatare, se vor respecta
urmatoarele:
metodologia de excavare;
pilierul de siguranta al malurilor;
limita de excavare;
sensul de avansare al excavarii;
distanta de protectie fata de drumul existent;
zona de protectie fata de malul raului Timis.
Destinatia amenajarii piscicole va fi pentru pescuit sportiv/recreativ si se va realiza o
adancime a apei de minim 1,80 m, considerata ca fiind o adancime buna pentru cresterea
speciilor de pesti autohtoni, populati în regim natural conform punctului de vedere ANPA.
a. Lucrari de amenajare
Pentru realizarea amenajarii piscicole sunt necesare lucrari de taluzare a malurilor, cu
materialul provenit din decopertarea suprafetei. Apa din amenajare se va acumula prin
infiltrare din panza freatica, nivelul ei fiind influentat de nivelul apei din subteran dictat de
nivelul raului Timis. Alimentarea se va realiza direct din freaticul existent, cantonat în orizontul
poros – permeabil din zona de terasa. In acest caz, nu s-au prevazut lucrari de alimentare cu
apa din subteran (foraje) sau din cursurile de apa din zona. Adancimea minima a apei poate
varia între 1,80 m si 2,00 m.
Principalele operatii care compun fluxul tehnologic pentru realizarea amenajarii
piscicole sunt urmatoarele:
lucrari de excavare;
depozitarea si încarcarea materialului excavat în mijloace de transport;
expeditia si transportul materialului excavat;
lucrari de terasamente si imbunatatiri funciare pentru amenajarea luciului de apa.
b. Elemente privind procesul tehnologic de excavare pentru amenajarea
piscicola:
Alegerea metodei de excavare este influentata de conditiile tehnice si de factorii
geologici - structurali ai acumularii minerale, respectiv:
natura petrografica si structura substantei excavate;
morfologia terenului;
forma de zacamant si grosimea substantei utile;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.12/pag.69
grosimea intercalatiilor sterile;
conditiile hidrogeologice;
tipul si grosimea copertei;
factori de natura tehnica, respectiv conditiile de relief si amplasare, precum si
mijloacele mecanice pentru excavare existente la dispozitia agentului economic;
posibilitatile tehnologice de valorificare etc.
Pentru realizarea investitiei, societatea va folosi întreaga gama de utilaje necesare
desfasurarii activitatilor de excavare.
LUCRARI DE EXCAVATII
Alegerea metodei de excavare în perimetrul studiat este conditionatã de factorii geologici
- structurali ai acumularii minerale, respectiv:
conditiile de zacamant ale depozitului aluvionar;
datele de cunoastere asupra caracteristicilor substantelor utile;
grosimea zacamantului de agregate naturale si variatiile acesteia pe directie si
înclinare;
distributia spatiala si caracteristicile formatiunilor acoperitoare (copertei);
caracteristicile si productivitatile utilajelor aflate în dotare;
tehnologiile de excavare si extractie aplicabile;
posibilitatile actuale de acces la fronturile de lucru;
posibila etapizare a lucrarilor de exploatare, în functie de conditiile concrete de
teren.
In cazul de fata, s-a impus o metoda de excavare cu aplicabilitate larg, care va consta
în: „excavarea mecanica în felii si fasii orizontale paralele, dezvoltate de la suprafata spre
adancime, în cadrul unei singure trepte de exploatare”. Excavarea agregatelor utile se va
realiza într-o singura treapta de exploatare. Excavarea se va realiza in regim uscat cu ajutorul
escavatorului si în regim umed, sub forma de hidromasa, cu ajutorul draglinei. Exploatarea va
consta în extractia agregatelor minerale în camp continuu, în fasii paralele si succesive.
Latimea si lungimea fasiilor va fi în functie de performantele tehnice si modul de orientare al
utilajului. Sensul de avansare a frontului în cadrul fasiei va fi pe directia nord – sud, iar a
fâsiilor, pe directia est - vest.
1. Lucrari de deschidere: pentru accesul la obiectiv va fi folosit drumul existent (drum
de exploatare agricola). Decopertarea, se va realiza mecanizat, cu ajutorul
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.13/pag.69
buldozerului S 1500, materialul rezultat urmand sa fie depozitat. Spatiul amenajat
pentru depozitare inseamna o suprafata de teren nivelata , din incinta Statiei de
sortare-spălare a pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a
amplasamentului nostru. Volumul de sol decapat va fi depozitat temporar, pana
cand va fi folosit din nou la taluzarea amenajarii.
Cantitatea de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartata s-a evaluat avand in vedere
urmatorii parametri:
suprafata acoperita cu sol vegetal (S vg) = 14.878 mp, cu o grosime medie a stratului
de sol vegetal (hvg) = 0,30 m;
volumul de sol vegetal ce urmeaza a fi indepartat prin lucrari de decopertare a fost
estimat: V vg =14.878 mp x 0,30 m = 4463 mc.
Volumul de sol vegetal decapat urmeaza a fi depozitat intr-un spatiu special amenajat in
apropiere, unde se va pastra si conserva in vederea folosirii lui, la lucrarile de amenajare a
taluzurilor amenajarii piscicole.
2. Lucrarile de exploatare se vor realiza astfel incat sa se asigure continuitatea
exploatarii si sa se evite amestecarea sterilului din coperta cu materialul util extras.
Sapatura mecanica in spatii deschise se va realiza cu excavatorul prin metoda
“treptelor orizontale descendente“.
Pe parcursul realizării proiectului se vor realiza urmatoarele:
excavarea unei suprafeţe de 14.879 mp din zona de terasă a râului Timiş, malul
stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea
Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş; volumul care trebuie excavat va fi
de 65.913 mc (sol + agregate minerale). Săpătura se va realiza cu excavatorul
prin metoda « treptelor orizontale descencente ». Lucrarea va consta în lucrări
de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă
(captarea primului strat freatic);
acumularea progresiva, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării, a unui
volum de 17.000 mc de apă la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă
(88.50 mdMN) pentru amenajarea piscicolă şi de agrement;
popularea cu peşti a amenajării piscicole şi de agrement cu următoarele specii:
Sander lucioperca – şalău; Cyprinus carpio – crap; Carassius gibelio – caras;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.14/pag.69
Ctenopharyngodon idella - amurul alb; Aristichthys nobilis – novac;
Hypophthalmichthys molitrix – sânger.
Pentru realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement, în scop recreativ se vor
realiza lucrări de excavare a agregatelor naturale, pe o suprafaţă de 14.879 mp, din care vor
rezulta agregate minerale valorificabile - predominant din nisip fin, mediu şi grosier (80%) şi
pietriş (20%); după care va acumula progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării,
un volum de apă de 17.000 mc la o adâncime de 1,8-2 m faţă de cota minimă 88.50 mdMN şi
poluarea cu câteva specii de peşti. Scopul amenajării piscicole va fi recreativ.
La incetarea activitatii de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul
DRAGSINA, SC SITE CONSTRUZIONI va efectua toate lucrarile necesare de refacere a
mediului si anume:
dezafectarea perimetrului de toate utilajele folosite in procesul de exploatare,
transportul intregii cantitati de sol vegetal indepartat si depunerea pe vatra si taluzurile
laterale a gropii formate;
nivelarea solului vegetal depus;
depunerea de sol vegetal pe taluzurile amenajate;
semanarea de iarba sau plantarea de arbori adecvati pe taluzurile laterale ale zonei
excavate;
lucrari de intretinere dupa semanare si plantare.
Dupa incetarea lucrarilor de excavare, se va realiza o amenajare piscicola pentru
pescuitul recreativ. In incinta se vor amenaja un umbrar cu masa si banci si WC-uri
ecologice. Nu vor exista alte instalatii specifice acvaculturii.
Eşalonarea perioadei de implementare a proiectului este redata in tabelul de mai jos:
Nr.
crt.
Denumire etapă de implementare
Responsabil Perioada Sursa de
finanţare
1 Lucrări de deschidere Titularul
proiectului
6 luni Surse proprii de
finanţare
2 Lucrări de pregătire Titularul
proiectului
24 luni Surse proprii de
finanţare
3 Lucrări de amenajare
piscicolă şi de agrement,
populare cu peşti
Titularul
proiectului
6 luni Surse proprii de
finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.15/pag.69
Total 36 luni -
Amenajarea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioada de cuibărit şi de ieşire a puilor (mai-iulie).
2.1. Alimentarea cu agent termic
Nu este cazul in acest proiect.
2.2. Utilizarea terenului
Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,
fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de 14.879
mp, structurată astfel: teren arabil 85-90 % si păşune 10-15 %.
Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta
îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu
Mare, jud. Timiş.
Coordonatele STEREO 70, sunt următoarele:
Pct. X Y
1 223.515,5 474.657,25
2 223.524 474.403,7
3 223.584,4 474.408,9
4 223.576,4 474.646,8
Vecinătăţile amplasamentului: în imediata apropiere a amplasamentului se găseşte o
staţie de spalare-sortare agregate minerale care are ca beneficiar tot pe SC SITE
CONSTRUZIONI SRL si care a obtinut Autorizatia de Mediu. În partea de nord-vest faţă de
amplasamentul propus, la aproximativ 1,720 m se găseşte un punct de extragere de agregate
minerale. În partea de sud-est se implementează un proiect care are ca obiectiv realizarea
unei ferme piscicole pe 32 ha.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.16/pag.69
2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
2.3.1. Prevederi ale P.U.G.
In organizarea acestei zone s-a luat in considerare faptul ca terenul in cauza este teren
extravilan. Acest teren in suprafata totala de 14.879 mp este inscris in Cartea funciara nr.
400958 A 46/2/7/2 sat Dragsina, comuna Cheveresu Mare dupa cum urmeaza:
CF nr. 400958 Nr. topo A 46/2/7/2 Teren arabil extravilan 14.879 mp
2.3.2. Modernizarea circulaţiei
Accesul în zonă se va face pe drumul Timişoara-Buziaş, până în localitatea Dragşina şi
apoi pe drumurile de exploatare existente pe malul stâng al râului Timiş, până la perimetrul
propus.
2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul
Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul;
Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul;
Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul;
Telefonie - nu este cazul.
2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici alternative propuse de titular Consumuri /Emisii Cantitati/an
kW
Amenajare piscicola
Energie Electrica -
mc Agregate minerale 61.450
kg Deseuri menajere 1,22
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.17/pag.69
2.6. Activitati de dezafectare
Nu este cazul, deoarece terenul pe care se vor face lucrari de exploatare in cadrul
perimetrului de exploatare supus avizarii se afla in terasa pe malul stang al raului Timis si este
in proprietatea SC SITE Construzioni SRL.
3. DESEURI
In incinta amplasamentului se vor identifica urmatoarele categorii de deseuri rezultate
ca urmare a activitatii desfasurate:
deseuri menajere;
deseuri tehnologice.
3.1. Deseuri menajere
Deseuri menajere – total angajati 4
4 persoane*0,306 kg/zi persoana =1.22 kg/zi
= 435 kg/an
Unitate Productie
Personal nr. 4
Deseuri menajere kg/zi 1,22 kg/zi
tone/an 435 kg/an
3.2. Deseuri tehnologice
deseuri tehnologice - sol vegetal din copertă cod 01.01.02 - 4.463 mc.
Solul vegetal rezultate din lucrările de decopertare a terenului va fi depozitat separat.
Spatiul amenajat inseamna o suprafata de teren nivelata in incinta Statiei de sortare-spălare a
pietrişului şi nisipului, care se afla in imediata vecinatate a amplasamentului nostru. Volumul
de sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din nou la taluzarea
amenajarii.
Deşeurile metalice, din plastic si hartie (daca este cazul) – vor fi depozitate într-un
spaţiu amenajat în incinta Statiei de sortare si spalare care se afla in imediata apropiere a
amplasamentului studiat. Acestea vor fi transportate şi valorificate, periodic, prin unităţi
specializate.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.18/pag.69
In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care prin
activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in
conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele centralizate
lunar si apoi anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului Timis. In baza Ordonantei
de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB) aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in functie de activitatea care le genereaza,
fiecare tip de deseu fiind definit in mod individual printr-un cod.
De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de stocare,
modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport, precum si destinatia deseurilor. Aceasta
evidenta trebuie obligatoriu tinuta de o persoana de la S.C. SITE Construzioni S.R.L.
Denumire
deseu
Can
titat
ea p
reva
zuta
a f
i
gene
rata
Sta
rea
fizic
a
Cod
ul d
eseu
lui
Cod
ul
priv
ind
prin
cipa
la
prop
rieta
te
Per
icul
oasa
*
Cod
ul
clas
ifica
rii
stat
istic
e**
*
Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi
generata (t sau mc /an)
Valorifica
ta
Eliminat
a
Ramas
a in
stoc
Sol vegetal din
decoperta
4.463 mc soli
d
010102 nu - - mc 0
Deseuri
menajere
2,44
kg/zi
soli
d
200301 nu - 0,266 0,266 0
Pe amplasamentul studiat nu sunt semnalate alte tipuri de deşeuri si nu se vor utiliza
substante toxice si periculoase.
Conform Decretului nr. 466/1979 privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei
exploatari a nisipului si pietrisului nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista
anexata la prezentul decret si nici substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003
(Separannda sau Venena).
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.19/pag.69
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA
COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului
4.1.1.1. Hidrografia
Teritoriul administrativ al comunei este strabătut în partea de sud de râul Timiş ce
prezintă un regim natural de curgere cu fluctuaţii mari de debit dependente de volumul
precipitatiilor căzute în bazinul lui hidrografic.
Timisul izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Semenic) si are o lungime de 244 km
pe teritoriul romanesc. Raul colecteaza apele a 150 de cursuri de apa codificate cu o lungime
a retelei hidrografice de 2. 434 km (3,1% din lungimea totala a retelei hidrografice codificate si
o densitate de 0,33 km/km2, identica cu media pe tara). Suprafata bazinului de 7.310 km2
reprezinta 3,1% din suprafata tarii. Bazinul hidrografic Timis este situat in partea de vest
(orientarea generala E-V). Cursul Timisului traverseaza Muntii Banatului - Godeanu, Tarcu si
Poiana Ruscai - intrand pe culoarul Cerna si strabatand Campia Lugojului si Campia Timisului.
Timisul ara urmatorii afluenti principali: Bistra (60 km/919 km2) si Barzava (154 km/1.
202 km2 ), cu confluenta in Serbia. Avand in vedere ca acest rau este sursa de alimentare cu
apa pentru orasele Caransebes, Lugoj si apoi Timisoara (prin directionarea debitelor pe Bega)
este urmarita cu atentie calitatea apei. Aceasta se face in 5 sectiuni de control pe cursul de
apa principal: Sadova, Amonte Caransebes, Lugoj, Sag, Graniceri si in 5 sectiuni de control pe
afluenti principali care si acestia pot influenta calitatea apei pe raul Timis. Sectiunile de control
pe afluentii principali sunt: Obreja si Voislova - Bucova paraul Bistra; Cheveresu Mare pe raul
Surgani; Brebu si Otvesti pe raul Poganis.
In vederea apararii impotriva inundatiilor a localitatilor si terenurilor aferente acestora,
raul Timis este amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul frontiera - Costei-
Lugoj-Lugojel-Jena, judetul Timis si sectorul Sacu-Slatina Timis, judetul Caras Severin. In
conformitate cu studiile hidrologice, valorile debitelor cu diferite probabilitati de depasire pe
raul Timis in sectiunile caracteristice de pe acest sector sunt:
Raul Sectiunea de
control
Debitele maxime cu diferite
probabilitati de depasire (mc/s)
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.20/pag.69
1% 5% 10%
Timis Sag 1252 1009 675
Timis Lugoj 1225 840 670
In situatia actuala, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este amenajat
prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA- COSTEl - LUGOJ - LUGOJEL –
JENA (jud. TIMIS) si JENA - SLATINA TIMIS (jud. CARAS SEVERIN).
Pe teritoriul Judetului Timis, in vederea apararii impotriva inundatiilor, raul Timis este
amenajat prin indiguire si lucrari hidrotehnice pe sectorul FRONTIERA SERBIA - N.H. COSTEl
- LUGOJ - LUGOJEL - GA VOJDIA. Asigurarile de calcul si verificare pentru r. Timis
alterneaza:
Clasa a III - a si a IV - a pentru lucrarile aval de N.H.Costei;
Clasa a II - a pentru lucrarile din Municipiul Lugoj;
Clasa a IV - a pentru lucrarile amonte de Lugoj si in extravilan Lugoj - Costei.
Apararea de inundatii in bazinul hidrografic Timis se realizeaza in special prin lucrari de
indiguire, prin atenuarea viiturilor in lacurile de acumulare permanente prevazute cu volum
pentru atenuare si in acumularile nepermanente (poldere).
Un rol foarte important in atenuarea undelor de viitura o au acumularile nepermanente
(polderele): Padureni, Gad si Hitias, lucrari amplasate in aval de N.H. Costei si acumularea
nepermanenta Cadar - Duboz executata pe pr. Pogonis (afluent de stanga a r. Timis), care
controleaza varful viiturilor mai mari de 5% a raurilor Timis si Bega (prin polderul Hitias si
canalul descarcator Bega - Timis).
Pentru regimul scurgerii maxime este importanta derivatia Topolovat care dirijeaza
apele mari din Bega spre Timis, lasand ca in aval de derivatie pe canalul Bega sa se scurga
debite reduse. In cazul acumularilor Gad si Cadar - Duboz, apele sunt retinute in incinta,
respectiv lac, ele fiind evacuate in Timis dupa trecerea viiturii, astfel ca nu afecteaza debitele
maxime pe r. Timis. Raul Timis pe sectorul Lugoj - frontiera este indiguit pe ambele maluri,
distanta intre diguri variind intre 250 si 2500 m. Dupa cum se poate observa lucrarile
hidrotehnice - poldere, sunt executate in aval de localitatea Hitias (incepand cu zona de
amplasare a deversorului de ape mari al palderului Hitias - malul drept r. Timis).
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.21/pag.69
4.1.1.2. Apa freatica
Conform studiului hidrogeologic întocmit de C.N. Apele Române – Directia Apelor Banat
Timişoara, din interpretarea hartii hidrogeologice, rezulta ca directia de curgere a fluxului
subteran se face pe doua directii general NE-SV pe malul drept al Timisului si SV-NE mal
stang.
Functie de suprafata morfologica, s-au delimitat mai multe zone cu niveluri
piezometrice, astfel:
Np=0,00-2,00 m in lunca;
Np= 2,00-5,00 m terasa joasa;
Np= 5,00-10,00 m terasa superioara.
Freaticul, se dezvolta in imediata apropiere a suprafetei morfologice, in zona joasa, sau
la adincimi reduse in zona terasei inferioare.
Freaticul este constituit din formatiunile aluvionare ale Timisului si afluentilor, fiind
alcatuit din bolovanisuri si pietrisuri in proportie de pana la 80%, nisipuri medii-grosiere 17% si
nisipuri fine 3%.
Grosimea stratului freatic este cuprinsa intre 4,0 m si 6,0 m, mai mare in sectorul
aluvionar al vaii Timisului. Coperisul stratului freatic este alcatuit din prafuri argiloase
nisipoase, argile nisipoase si nisipuri prafoase cu grosimi de 1,5-2,5 m. In baza, se dispune
argila prafoasa. Nivelurile piezometrice sunt direct influentate de factorii exogeni: precipitatii,
temperatura, evapotranspiratia.
Prin pompari experimentale ale diferitolor foraje din zona, amplasate pe malurile raului
raului Timis s-au obtinut urmatorii parametri hidrogeologici:
Nivel piezometric Np = 2,30 m
Debit Q = 5.0 l/s
Denivelare s =1,0 m
Debit specific q = 5,0 l/s/m
Permeabilitate Kf = 107,6 m/zi
Raza de influenta R = 108 m
Tranmisivitatea T = 430 mp/zi
Chimismul startului freatic - Apa cantonata in freatic prezinta depasiri a limitei
exceptionale la indicatorul Fe++>1,0 mg/l.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.22/pag.69
4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila
Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)
Pro
ces
tehn
olog
ic
Sur
sa d
e ap
a
furn
izor
Con
sum
tota
l de
apa
Apa prelevata din sursa Recirculata/
reutilizata
Obs
.
Tot
al in
trar
e in
sta
tie
Con
sum
men
ajer
Consum industrial
Apa
de
la p
ropr
iul o
biec
tiv
Apa
de
la a
lte o
biec
tive
Apa
sub
tera
na
Apa
de
supr
afat
a
Compensa
rea
pierderilor
in sist
circuit
inchis
Apa
subt
eran
a
Apa
de
supr
afat
a
NU ESTE CAZUL
Pentru angajatii, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.
4.1.1.4. Managementul apelor uzate
Pe amplasamentul studiat nu se vor produce ape uzate. Pentru angajatii va fi montata o
toaleta ecologica.
4.1.2. Prognozarea impactului
Avand in vedere faptul ca extractia nisipului se va face in terasa, nu in albia raului si
amplasamentul studiat se afla la 90 m de cursul de apa (raul Timis) si la aproximativ 20 m de
digul raului, nu se va descarca nici un fel de apa intr-un rau de apa de suprafata, deci
activitatea nu va avea nici un fel de impact asupra acestora.
Lucrarile de exploatare care se vor executa nu vor avea influenta negativa aupra apelor
de suprafata, respectiv raul Timis, cu respectarea metodologiei si a adancimii de exploatare.
Lucrarile de exploatare vor avea un efect direct asupra panzei freatice prin producerea la
suprafata a unui luciu de apa.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.23/pag.69
4.1.3. Masuri de diminuare a impactului
Pentru evitarea infestarii si degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte
urmatoarele:
metodologia de exploatare;
limita de exploatare;
sensul de avansare al exploatarii;
distanta de protectie fata de mal;
material absorbant in dotare in cazul scaparilor accidentale de carburanti.
Amplasamentul studiat nu se gaseste in zona inundabila a raului Timis. Crearea unui
lac artificial in urma lucrarilor de exploatare, nu va influenta negativ lucrarile hidrotehnice
existente in zona sau pe cele care se vor proiecta in viitor. Dupa finalizarea lucrarilor de
extractie, zona va fi amenajata ca amenajare piscicola de agrement.
Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui
eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este urmatorul:
Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat
conducerea unitatii si se iau masuri imediate:
eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii
ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile de ulei sau
motorina;
limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;
pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se asigura
transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.
In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se va imprastia
materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.
Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile
sa antreneze poluantii pe solul care se exploateaza.
Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:
Locul de unde poate
proveni poluarea
accidentala
Cauzele posibile ale poluarii
Poluanti potentiali
Denumirea Obs.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.24/pag.69
Zona perimetru de
exploatare
scapari de ulei la utilaje
spargere rezervor
combustibil utilaje
ulei motor
motorina
Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol in zona
de exploatare a agregatelor minerale. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si
motorina) prin apele meteorice.
Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru
platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:
Nr.
crt.
Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati
1
Verificarea zilnica a
utilajelor
Evitarea scurgerii
de ulei, motorina Mecanici utilaje
2
Alimentarea ingrijita cu
motorina din canistre
metalice a utilajelor
Evitarea scurgerii
de motorina Mecanici utilaje
3
Executarea schimbului de
ulei ingrijit
Evitarea scurgerii
de ulei Mecanici utilaje
4
Interdictie reparatii utilaje pe
amplasamentul studiat
Evitarea scurgerii
de ulei Mecanici utilaje
5
Interdictie spalare utilaje si
mijloace de transport auto in
amplasamentul studiat
Evitare poluare Seful de exploatare
La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului afectat,
mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de sapaturi manuale,
adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de transport auto si
transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare. Pamantul imbibat cu ulei
sau motorina se va transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii.
Utilajele sunt proprietatea SC SITE COnstruzioni SRL si se vor gasi in permanenta pe
perioada de exploatare, in zona de amplasare a amenajarii piscicole. In cazul aparitiei unei
poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.25/pag.69
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Clima si calitatea aerului
Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga
diversitatea conditiilor naturale. Judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20° 16' si 22° 33'
latitudine estica si 45° 11' si 46° 11' latitudine nordica. Ca urmare a pozitiei sale geografice,
judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.
Precipitatile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati intregistrandu-se vara.
Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu
ploi de toamna si ierni blinde, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor
de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un
grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in
plus si invazia unor mase de aer cald sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta
acestor tipuri de mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, in Banat este
o clima temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult
sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice.
Datorita diversitatii mari a reliefului, in clima Banatului s-au identificat o serie de
topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.
Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.
Regimul climatic in comuna Cheveresu Mare si imprejurimi este urmatorul:
Temperatura
temperatura medie lunara: +20°C - 22oC;
temperatura medie lunara minima: - 1o C si - 2 °C, in ianuarie;
temperatura maxima absoluta: +40oC in iulie 1954;
temperatura minima absoluta - 35o C in ianuarie 1963.
Precipitatiile
regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 600-700 mm;
regimul precipitatiilor ca medie lunara maxima 70-80 mm in iunie;
cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore – 100 mm in iului 1915;
indicii hidrotermici indica o extindere a perioadei cu umiditate moderata si optima
pana in luna iulie. Perioada cu deficit de umiditate este toamna.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.26/pag.69
Vanturile
directia predominanta este nord vest 18%, est vest 12%;
calm atmosferic (50,2%).
Regimul eolian este important pentru dispersia poluantilor gazosi. Concentratia
poluantilor in partea inferioara a atmosferei este favorizata de aparitia in sezonul rece, mai
ales a inversiunilor termice, in conditiile de calm atmosferic.
4.2.2. Surse si poluanti generati
Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse
de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea nisipului si pietrisului.
Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:
surse stationare nedirijate - datorita activitatii de exploatare a nisipului si pietrisului.
Singura poluare care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la
manevrarea agregatelor minerale. Acest lucru este mai accentuat atunci cand exista o
intensificare a vantului;
surse stationare dirijate – nu exista centrala termica proprie;
surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor in zona de excavare.
Emisii de poluanti
4.2.2.1. Surse mobile
Calcului echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul zonei de excavare la o
functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:
masini intrate maxim 4;
masini iesite maxim 4;
timpul de mers in gol (stationare) 20 sec.;
durata stationarii < 1/2 ore;
lungimea maxima pana la locul maxim de exploatare a agregatelor - 250 m;
functionare utilaje de incarcare.
Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,
principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de
eşapament, şi anume:
oxizi de azot (NOx);
oxizi de sulf (SOx);
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.27/pag.69
monoxid de carbon (CO);
compuşi organici volatili (COV);
particule.
În procesul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Dragsina Nord pot fi
prezente următoarele surse de poluanţi pentru aer:
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor
folosite, care vor afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul de
transport al agregatelor minerale;
● praful creat de mijloacele de excavat, încărcat şi de transport al agregatelor
minerale, în perioadele secetoase.
Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de utilaje
folosite şi timpul de funcţionare al acestora.
Concentraţiile poluanţilor pentru cantitatea de un litru motorină consumată sunt:
particule ……….…0,51 mg/l
SOX …………...….3,41 mg/l
HC (nearse)………0,15 mg/l
NO x ……………....0,62 mg/l
aldehide ………….0,11 mg/l
CO ……………......0,25 mg/l
Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia Corinair–
Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti care pot
fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:
Denumirea sursei
POLUANT
Cantitate totala poluant
(g)
Emisii poluante ale
autovehiculelor
Monoxid de carbon 24,95
HC (nearse) 14,97
Oxizi de azot 61,88
Aldehide 10,98
SOx 340,32
Particule 50,89
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.28/pag.69
Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce se vor
degaja în atmosferă ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru funcţionarea
utilajelor de excavat, încărcat şi transport. Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la
incinta obiectivului şi în imediata vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în
calitatea aerului, mai ales că în afara perimetrului nu se prevăd, ca posibile, efecte de
sinergism.
Noxele emise în atmosferă datorită funcţionării utilajelor sunt formate din componenţi
gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă deosebită de impact
asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi dispersie produs de circulaţia
activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare a utilajelor la strictul necesar şi
întreţinerea utilajelor la parametri optimi.
Concentraţiile poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul
MAPPM nr. 462/93. Factorul de mediu aer va fi totuşi afectat în limite admisibile de emisiile de
poluanţi efectuate prin activităţile ca se va desfăşura în cadrul perimetrului.
Activitatile de transport ale agregatelor minerale, realizate de SC SITE Construzioni
SRL, pot influenta prin urmatoarele:
mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un nivel mai
ridicat de zgomote si vibratii;
prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin arderile
combustibililor in motoarele termice.
Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje
folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de functionare al
acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul anului, permite
aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate in
urma proceselor de combustie in motoarele termice.
Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform normelor
europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre speciale de retinere,
care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a gazelor. Ordinul nr. 462/1993,
referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se
limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea autovehicolului. Aceasta operatiune
se face la inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.29/pag.69
asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se efectueaza
periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania.
4.2.2.2. Surse stationare nedirijate
Ca si surse stationare nedirijate pentru amplasamentul in cauza se poate mentiona
praful, astfel ca in perioada secetoasa prin vehicularea nisipului pe drumul de exploatare poate
sa apara praful.
Avand in vedere faptul ca zona de excavare este la distanta de aproximativ 1,1-1,3 km
de ultima casa din sat, acest lucru nu prezinta inconveniente decat personalului care lucreaza
in zona. Pentru acestia, in perioada foarte calduroasa va trebui instituit un program de lucru
special si de asemenea, tot pentru eliminarea prafului in perioadele deosebit de calduroase, va
fi necesara stropirea cu apa a drumurilor de acces.
4.2.2.3. Surse stationare dirijate - Emisii din procese de combustie
Nu este cazul.
Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă semnificativă de poluare.
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului
Pentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul gaussian de
dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de programul de calcul
utilizat, sunt prezentate în continuare.
Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer
Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuate în
atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite niveluri.
În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective generate în
stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de aer atmosferic, în
care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare aerodinamică a suprafeţei de
sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită diferenţelor de temperatură, care apar
deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin
radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din regiunile mai calde sau mai reci ale planetei.
Stratul limită este adesea denumit şi stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.30/pag.69
modificării sistematice a direcţiei de mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu
modificarea curenţilor oceanici datorită vântului – studiată de Eckman.
Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă asupra
naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă sunt foarte
importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a fost împrăştiat
materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia între efectele de
dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui curent continuu staţionar şi
efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a materialului. Creşterea volumului
deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de material în suspensie, a fost privita în
mod convenţional, ca un proces de schimb analog difuziei moleculare, dar la o scară mult mai
mare, cu suprafeţe de aer în locul moleculelor.
Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune de
secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie specificat faptul
că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană, de lungime dată
paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această diluţie directă, de către
vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue punctiforme, având ca efect
proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza vântului dintr-un jet.
Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă celelalte
două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de material) cresc sub
acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această privinţă, dispersia penei
bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul unui nor singular. O diferenţă
importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt identice, ci deplasate neregulat datorită
fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a
materialului. Astfel, concentraţia medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se
diminuează nu numai cu distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.
Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre, este definită ca
profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu înălţimea
deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura suprafeţei scade
rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte rapid cu înălţimea
deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.
Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare în
mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.31/pag.69
temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de freacare
datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:
0* g
z
p
unde z
p
- variaţia presiunii cu înălţimea z
- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională
Variaţia temperaturii cu înălţimea este:
k
k
R
g
dz
dT 1
pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:
mKmFdz
dT100/4.5100/78.1
Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea adiabatică a
temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă atmosfera are un
gradient vertical mai mic decât -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită instabilă şi dacă este
mai mare decât -1, 78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi caracteristici inversiei, este stabilă.
Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură turbulentă.
Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa verticală dacă
profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul temperaturii este stabil.
În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în atmosferă este afectată nu numai de
curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea temperaturii aerului în acel curent.
În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita
inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de de aer
cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe verticală. Există
câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la câteva zile. Ele apar
frecvent în marile metropole, având o contribuţie majoră la poluarea acelor zone.
Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a fost
orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că mişcarea
fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii raportate la
timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).
În practică, se au în vedere valorile medii pentru o perioadă de timp cât mai mare şi se
determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O asemenea
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.32/pag.69
uniformizare va exista doar dacă exista o “ întrerupere ” în variaţia totală a spectrului de valori
al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de suprafaţă, deasupra unui
teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul stratului limită, această “
întrerupere de spectru ” poate să lipsească.
Majoritatea surselor industriale sunt coşuri care cedează mediului ambient pe lângă
noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge sute de metri şi
poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca aceasta să atingă solul. De
aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul modelării difuziei.
Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu
condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul potenţial de
temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de distanţa de la sursă.
Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii empirice (de exemplu Holland
în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai îndepărtată observare a penei,
determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la distanţă. Comportarea diferită a penelor
de noxe face ca pentru unele să existe modele teoretice în concordanţă cu observaţiile de
evaluare a variabilelor de control. În plus, un model simplu este mai folositor decât unul
complex, nu numai pentru aplicaţiile de difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor
experimentale.
Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant
Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru comparare cu
măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste metode includ
modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de speţa a doua, simulările
de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski, 1985). Aceste modele necesită
în general măsurători detaliate de date meteorologice şi de turbulenţă, fie valori prognozate
ale majorităţii acestora.
Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului, atât în
SUA, cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex). Acestea au la
bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze concentraţia la nivelul solului
şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex de programe, adaptat pentru datele
meteorologice disponibile pentru prelucrare, constituie baza studiului de dispersie efectuat.
Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele mai
mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.33/pag.69
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului
verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la
masinile si utilajele care deservesc exploatarea de agregate minerale;
folosirea unui combustibil ecologic pentru masini;
intretinerea utilajelor utilizate.
4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solului
In vestul Banatului tinutul este strabatut de cursurile de apa: Bega, Timis, Pogonis,
Barzava si Caras. Depozitele litologice de suprafata, constituite din pietrisuri, nisipuri si argile,
sunt acoperite pe interfluvii cu loessuri si lehmuri. La baza loessurilor, pe interfluvii, se gasesc
strate freatice relativ continui, amplasate la adancimi ce variaza in jurul a 10 m.
SoIurile sunt in general cemoziomuri levigate, cemoziomuri levigate de faneata si
lacovisti. Orizonturile superioare ale acestora sunt in special argiloase si prafoase, iar gradul
lor de eroziune este neapreciabil.
In zona de stepa al Campiei Tisei de est, constituie parte din nord - vestul Banatului.
Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Aranca, Bega si Timis. Litologia de suprafata este
constituita indeosebi din aluviuni argiloase si nisipoase, loessuri si luturi. Solurile sunt in
special lacovisti si crenoziomuri levigate. Orizonturile superioare ale acestora sunt argiloase
si lutoase, iar gradul lor de eroziune este in geneal slab.
4.3.2. Surse de poluare a solului
Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a
solului sunt :
♦ deseuri menajere depozitate necontrolat;
♦ scapari accidentale de carburanti pe sol.
Viitoarea exploatare este amplasata in terasa pe malul stang a raului Timis, la cca. 90
m de rau si 20 m de dig.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.34/pag.69
4.3.3. Prognozarea impactului
Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la
utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de excavatie. Aceste pierderi sunt nesemnificative
cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.
Toate utilajele sunt in stare foarte buna de functionare si se vor alimenta cu combustibil
de la pompa de carburanti. In incinta nu se va amplasa un rezervor pentru carburanti.
Deseurile menajere vor fi depozitate in conteinere specializate si se vor colecta de catre
serviciul specializat al comunei Cheveresu Mare. Conform Avizului de Gospodarire a Apelor,
in jurul perimetrului propus pentru exploatare se va asigura o zona de protectie a malului
amenajarii piscicole cu latimea de 4 m.
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului
Prin proiectul tehnic se impun urmatoarele restrictii pe parcursul exploatarii agregatelor
minerale din terasa in perimetrul Dragsina Nord:
se interzice executarea excavatiilor sub cota din proiect si mai ales formarea de
gropi locale;
se interzice extragerea de agregate (pietris si nisip) in afara perimetrului de
exploatare;
se interzice efectuarea de depozite in alte locuri decat in cele amenajate special.
In vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au fost
prevazut masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol.
Imprastieri/scurgeri: se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul absorbant din
dotare (Cansorb sau similar). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor de
depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.
Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, se va avea in dotare material absorbant
biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta.
« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura organica
si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba – (Sphagnum Peat
Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la nivelul « celulei » si nu « pe
exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in timpul socurilor mecanice datorate
depozitarii intermediare, transportului si depozitarii finale nu are loc separarea materialului
absorbant de produsul petrolier absorbit.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.35/pag.69
Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si poate
prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin tratare,
(deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula impermeabila si ca
urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai absorbtia hidrocarburilor care sunt
practic « capsulate » in structura materialului.
Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse petroliere
din urmatoarele domenii:
accidente;
industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie carburanti;
transportul produselor petroliere;
industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.
servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii, firme de reciclare
a solventilor si produselor petroliere, laboratoare, etc.
Din punct de vedere a protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si anume
faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:
- poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de descarcarea
si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;
- poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse petroliere
deoarece este un produs biodegradabil.
Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:
denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special scopului
utilizarii;
starea fizica – solida;
aspect – fibre de culoare maro;
pH – 3, 5- 4, 5;
densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;
inflamabilitatea – foarte scazuta;
temperatura de autoaprindere – 260 oC ;
stabilitatea chimica – stabil;
incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;
limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.36/pag.69
probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu ochii –
la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie datorate
pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;
masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra cu
ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea mentionata mai
sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se degrada;
masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la spatii
deschise mai putin poluate;
culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.
Prevenirea incendiilor/exploziilor:
inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat ;
temperatura autoaprindere – 200 oC ;
produse periculoase dupa ardere – necunoscute ;
modalitate de stingere – agenti de stingere standard.
Reactivitate:
- stabilitate chimica – stabil;
- incompatibilitate – acizi puternici;
- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.
Proprietati toxicologice:
- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;
- contact cu pielea – nu exista risc;
- contact cu ochii-particile de praf pot cauza iritatii usoare;
- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.
Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor, privind capacitatea de absorbtie a
materialului se pot trage urmatoarele concluzii:
capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu
caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):
densitate, vascozitate, temperatura, viteza ;
capacitatea de absorbtie este:
pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;
pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;
pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.37/pag.69
pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.
capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 min. si unul de 30
min., diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai mari capacitatea de
absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;
eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica
Din punct de vedere geomorfologic, zona este situata in campia de jos a raurilor Timis
si Bega, in partea centrala a unui mare complex aluvionar, a carei axa longitudinala este
constituita din raurile Timis si Bega, parte integrala din marea unitate geomorfologica a
Depresiunii Panonice
Geologic, zona este o componenta a unitatii tectonice a Depresiunii Panonice,
constituita la sfarsitul cretacicului si in neozoic, pe un fundament cristalin epi-mezozonal
fracturat si strabatut de intruziuni magmatice (granite, granodiorite). Cretacicul superior este
dispus discordant peste cristalin, alcatuit din marne si gresii. In succesiune se dezvolta
miocenul: argile, marne, gresii calcaroase. Partea superioara a miocenului o reprezinta
formatiunile panoniene cu o larga raspandire constituite din marne, argile, pietrisuri, nisipuri si
pe alocuri intercalatii gresoase.
La alcatuirea acesteia participa formatiuni de rama si fundament si depozite
sedimentare de umplutura.Formatiunile atribuite anteproterozoicului superior intra in constitutia
geologica a partii de nord si centrale a insulei cristaline. Acestea sunt constituite din sisturi
cristaline metamorfozate in conditiile faciesului amfibolitic, cu zona staurolit + disten. Din punct
de vedere petrografic,in aceste roci au fost separate cinci complexe si anume:
complexul micaceu;
complexul feldspatic;
complexul cuartos;
complexul amfibolitic;
complexul calcaros.
Proterozoic superior paleozoic
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.38/pag.69
Extremitatea sudestica a insulei cristaline este alcatuita din roci metamorfozate in
faciesul sisturilor verzi. In seria epimetamorfica s-au separat din punct de vedere mineralogic 3
complexe:
complexul sericito-cloritos;
complexul sericito-cuartitic;
complexul grafitos- calcaros.
Peste aceste formatiuni se dezvolta depozite sedimentare vechi de varsta:
Carbonifera - conglomerate, gresii si argile carbunoase;
Jurasica - calcare, gresii, microconglomerate;
Cretacica - formatiuni de flis, gresii, calcare, marno-calcare.
Acestor roci li se asociaza magmatite precambriene-paleozoice, mezozoice si
paleogene, reprezentate de diferite tipuri de granite, ofiolite, gabrouri, diorite, granodiorite si
roci filoniene.
Formatiunile sedimentare apartin Miocenului, Pliocenului si Cuaternarului.
Miocenul este reprezentat de:
depozite aquitaniene (conglomerate, gresii);
depozite badeniene (gresii calcaroase, argile verzi);
depozite sarmatiene (marne, nisipuri argiloase).
Pliocenul este reprezentat de:
depozite pannoniene (nisipuri, nisipuri argiloase, marne, argile, pietrisuri si
gresii).
Cuaternarul este reprezentat prin:
complexul nisipos argilos (pleistocen mediu), depozitele terasei inalte si
superioare, argila rosie, depozitele terasei inferioare, depozite loessoide
(pleistocen superior), aluviunile terasei joase si aluviuni recente ale luncilor
(holocen inferior si superior).
Piemonturile banatene, ocupa o larga fasie transversala intre Dunare si Mures, in
zona centrala a Banatului, constituind zona mijlocie a cursurilor de apa ce strabat aceasta
zona: Bega, Timis, Pogonis, Barzava, Caras si Nera.
Din punct de vedere morfologic, Piemonturile Banatene sunt dealuri prelungi
piemontane, constituite din depozite monoclinale sau slab cutate, intercalate cu martori de
eroziune formati din roci cristaline sau eruptive. Altitudinile lor maxime ating 500 m,
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.39/pag.69
altitudinea medie variind intre 200 ~ 250 m. In litologia depozitelor de suprafata predomina
argile, pietrisuri, nisipuri si luturi, intercalate cu foarte mici suprafete de granite sau sisturi
cristaline.
4.4.2. Seismicitatea zonei
Zonarea seismica in zona exploatarii se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12 si
perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in grade
MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona Cheveresu Mare
intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.
4.4.3. Hidrogeologie
Pentru a pune in evidenta elementele ce determina caracteristicile regimului hidrologic,
cat si ponderea de influenta a fiecarei subzone a teritoriului Banatului, se va face o scurta
caracterizare a fiecarei subunitati fizico-geografice ce este strabatuta de raul Timis dupa cum
urmeaza:
Muntii Tarcu - Godeanu sunt amplasati in sectorul estic al Banatului, in zona
bazinelor superioare ale Bistrei si Timisului.
Litologia de suprafata a acestor munti este constituita in special din sisturi cristaline de
mezozona in Godeanu, din granite, sisturi cristaline de epizona si calcare in zona Tarcu.
Rocile cristaline din Tarcu si Godeanu, fiind foarte putin impermeabile, favorizeaza scurgerea
de suprafata. Prezenta calcarelor din Muntii Tarcu micsoreaza valorile coeficientilor de
scurgere de suprafat, favorizand scurgerea subterana si implicit, alimentarea sporita a
colectorului principal, din subteran.
Colectoarele principale ale acestor masive muntoase sunt: Timisul (Higecul) si Bistra,
rauri montane cu vai inguste si putin adancite si pante foarte mari, cuprinse intre 25 si 70
m/km. Densitatea retelei hidrografice are valori de 0,60 - 0,80 km/mp.
Muntii Semenic-Almaj constituie nodul oro-hidrografic de divergenta a raurilor
Timis, Barzava, Caras, Nera, Berzeasca, Mehadic si altele.
In Semenic, rocile de suprafata sunt indeosebi cristaline de mezozona, calcare si
granite. Rocile cristaline favorizeaza scurgerea de suprafata, iar cele calcaroase, creeaza
conditii favorabile formarii unei retele hidrografice subterane.
Masivul Poiana Rusca situat in nord-estul Banatului este drenat pe versantii
vestici de raul Bega superioara si afluenti ai Bistrei si Timisului. Litologia de
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.40/pag.69
suprafata a acestei zone muntoase este constituita din sisturi cristaline de
epizona si catazona, roci putin permeabile care favorizeaza dezvoltarea scurgerii
superficiale.
Reteaua hidrografica este caracterizata printr-o densitate de aproximativ 0,7-0,8
km/kmp, panta raurilor mai importante, nedepasind in general 15 m/km.
Depresiunea Timisului altitudinea medie a culoarului este de cca. 300 m,
fragmentarea reliefului avand valori de 500 - 700 m, panta raurilor ce strabat
depresiunile intramontane au valori care variaza in jurul a 5 m/km. Densitatea
retelei hidrografice atinge valori care raportate la altitudinea depresiunii, sunt
relativ mari, fiind cuprinse intre 0,6 si 0,7 km/kmp.
Reteaua hidrografica, formata din sectoare ale cursurilor mijlocii ale Begai, Timisului,
Pogonisului, Barzavei, Carasului si Nerei, este caracterizata printr-o densitate medie de 0,5 -
0,6 km/kmp, pante pana la aproximativ 5 m/km si vai relativ largi, cu terase, indeosebi in
cursurile mijlocii ale Begai si Timisului, cu pante mici de 1 m/km.
Tinutul de silvostepa, este treapta de relief spre vestul Banatului, la vest de
Piemonturile Banatene. Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Bega, Timis,
Pogonis, Barzava si Caras. Inaltimile zonei scad de la aproximativ 150 m in est,
pana la mai putin de 100 m in vest. Depozitele litologice de suprafata, constituite
din pietrisuri, nisipuri si argile, sunt acoperite pe interfluvii cu loessuri si lehmuri.
La baza loessurilor, pe interfluvii, se gasesc strate freatice relativ continui,
amplasate la adancimi ce variaza in jurul a 10 m.
Raurile care traverseaza aceasta zona, au vai largi, divagante, cu albii majore mult
dezvoltate, constituind zone depresionare a caror panta longitudinala este local foarte redusa
(pana la 1 m/km). Densitatea retelei hidrografice din aceasta zona are valori relativ reduse,
de aproximativ 0,3 - 0,5 km/kmp.
Tinutul de stepa al Campiei Tisei de est constituie parte din nord - vestul
Banatului. Tinutul este strabatut de cursurile de apa: Aranca, Bega si Timis.
Litologia de suprafata este constituita indeosebi din aluviuni argiloase si nisipoase,
loessuri si luturi. Prezenta unor straturi impermeabile la mica adancime, cat si faptul ca
majoritatea raurilor mari fiind indiguite, curg la nivelul suprior al campiei formand panze
freatice la mica adancime. Reteaua hidrografica are o densitate foarte redusa, 0,1 – 0,3
km/kmp, pante reduse de 0,1 – 0,3 m/km, caracter divagant si albii majore puternic dezvoltate.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.41/pag.69
4.4.4. Impactul prognozat
Intre suprafata morfologica si primul strat acvifer al pedofreaticului se succed depuneri
cu litologie permeabila, cum sunt: umplutura de pamant argilos, praf argilos nisipos si nisip fin
prafos de indesare medie. Aceasta structura favorizeaza miscarea apei pe verticala prin
drenare.
Avand in vedere faptul ca se fac excavari de pamant de 0,3 m strat vegetal si 4,0-4,1 m
agregate minerale, se ajunge in apropierea stratului freatic. Din acest punct de vedere este
foarte important sa nu apara poluari accidentale cu carburanti.
Conform Avizului de gospodarire a apelor nr. Administratia Apele Romane Banat nr. 45
din 21 februarie 2013, in jurul perimetrului propus pentru exploatare se va asigura o zona de
protectie a malului amenajarii piscicole cu latimea de 4 m.
4.4.5. Masuri de diminuare a impactului
Masurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect sunt:
eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si exploatare;
amenajarea de locuri speciale, dotat cu pubele pentru deseurile menajere;
neexecutarea lucrarilor de exploatare sub nivelul hidrostatic;
respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;
asigurarea unei zone de protectie a malului amenajarii cu latimea de 4 m.
4.5. Biodiversitatea
Arealul destinat amenajării piscicole şi de agrement se suprapune în totalitate peste
ROSPA0128 Lunca Timişului, iar cu ROSCI0109 Lunca Timişului se învecinează în partea de
sud. Poziţia rampei provizorii de acces către drumul pe care se vor transporta agregatele
minerale se suprapune peste un drum existent şi totodată se încadrează în limitele
ROSCI0109 Lunca Timişului.
Ecosistemele din cadrul celor două arii naturale protejate Lunca Timişului prezintă o
alternanţă dată de ecosistemele de pădure de luncă (situate de-a lungul râului Timiş), precum
şi de pajiştile de stepă. Pădurile aflate pe teritoriul ariei natural protejate sunt în număr de 11,
după cum urmează: Pădurea Hitiaş, Pădurea Bacova, Pădurea Sârbova, Pădurea Chevereş,
Pădurea Bazoş, Pădurea Dragşina, Pădurea Unip, Pădurea Giroc, Pădurea Lighed, Pădurea
Peciu Nou, Pădurea Macedonia.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.42/pag.69
Lunca Timişului este reprezentativă pentru pădurile de şleau existente. Dintre pădurile
Europei, şleaurile au fost supuse încă de timpuriu celui mai intens proces de defrişare, iar cele
ce s-au mai păstrat sunt situate în general, în regiuni puternic antropizate, suferind modificări
accentuate sub acţiunea omului. În ceea ce priveşte modul de utilizare al terenurilor în
ROSCI0109 Lunca Timişului, conform Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului
Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, situaţia se prezintă astfel: mlastini si
turbarii 4%, teren arabil 7%, pasuni 2%, alte terenuri arabile 33% si paduri de foioase 54%.
In cadrul sitului de Importanţă Comunitară ROSCI 0109 Lunca Timişului, mai mult de
50% din sit cuprinde habitate de pădure şi aproape 40% terenuri arabile.În ceea ce priveşte
modul de utilizare al terenurilor în ROSPA0128 Lunca Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,
situaţia se prezintă astfel teren arabil (culturi) 31%, pasuni 11%, alte terenuri arabile 18 % si
paduri de foioase 20%.
Arealul viitorului amenajament piscicol şi de agrement se suprapune în totalitate peste
situl de importanţă specială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului. Acest sit de protecţie
avifaunistică are ca obiective de conservare un număr de 29 specii de păsări caracteristice
atât zonelor umede, cât si pădurilor de foioase, dar şi zonelor stepice.
4.5.1. Impactul prognozat
Impactul PP asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0128 Lunca
Timişului se poate exprima astfel:
proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor;
proiectul are efecte pozitive asupra speciilor sau a populaţiilor, deoarece creşte
suprafaţa habitatelor umede cu 0,0111% şi se diversifică hrana;
cresc sursele de hrană în zona de implementare a PP.
Impactul PP asupra speciilor de mamifere din formularul standard ROSCI0109 Lunca
Timişului se poate exprima astfel:
proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor;
proiectul are efecte pozitive asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece creşte
suprafaţa habitatelor umede cu 0,0111% şi se diversifică hrana;
cresc sursele de hrană în zona de implementare a PP.
Impactul PP asupra speciilor de peşti din formularul standard ROSCI0109 Lunca
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.43/pag.69
Timişului se poate exprima astfel:
proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor;
proiectul NU are impact deoarece deoarece funcţiunile şi activităţile ce se
desfăşoară respectă normele legislaţiei naţionale şi europene privitoare la
gestiunea şi calitatea apei;
proiectul NU are impact deoarece amenajarea piscicolă se populează cu specii
autohtone de peşti.
Impactul PP asupra speciilor de nevertebrate din formularul standard ROSCI0109 Lunca
Timişului se poate exprima astfel:
proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor.
Conform studiului de evaluare adecvata intocmit de catre expert Adina Horablaga
asupra mediului avem:
Impact direct şi indirect asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare
fonică, deşeuri, construcţii, excavare, poluare accidentală cu produse chimice şi
petroliere. Impactul direct asupra mediului poate fi întâlnit numai în faza de
amenajare a ecosistemului acvatic artificial.
Vegetaţia şi fauna este perturbată în perioada de implementare a PP de poluarea
fonică, chimică, luminoasă, distrugerea unei părţi a covorului vegetal.
Perturbarea are un impact direct, dar este limitată în timp; ea este generată de lucrările
impuse în perioada de implementare a PP.Aprobarea şi implementarea PP va reduce covorul
vegetal, dar va compensa prin oferta generoasă de habitate noi.
Reducerea covorului vegetal din zona de implementare nu are efect negativ asupra
speciilor şi habitatelor de interes comunitar deoarece este slab reprezentat în zona de
implementare, iar importanţa lui din punct de vedere furajer este este mică. Acest aspect este
prezentat într-un capitol expus mai sus.
Prin caracteristicile proiectului atât în perioada de implementare cât şi de exploatare nu
se vor înregistra emisii de deşeuri industriale.
Impact pe termen lung asupra mediului este indus de ocuparea
amplasamentului, ocupare care induce o fragmentare nesemnificativă a sitului.
După integrarea ecosistemului acvatic artificial în sit, fragmentarea dispare.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.44/pag.69
Impactul asupra biodiversităţii din zona de implementare a PP este exercitat numai în
perioada de amenajare. Speciile sensibile la poluarea fonică se vor retrage în zonele
învecinate fără să încarce nişele/habitatele altor specii.
Impact pe termen scurt asupra mediului Impactul vizează numai zona de
implementare a PP şi nu va genera mortalităţi în rândul speciilor macrofaunistice,
exceptând covorul vegetal.
Speciile macrofaunistice mobile nu vor înregistra pierderi populaţionale deoarece ele
prin natura tiparelor comportamentale efectuează migraţii (de hrănire, de cuibărit, de odihnă,
de reproducere, de iernat etc.).
Oferta scăzută de habitate din zona de implementare a proiectului a indus o populare
mică cu specii de interes comunitar, astfel putem spune că impactul pe termen scurt şi lung
este nesemnificativ pentru populaţiile acestor specii, suprafata amplasamentului fiind una
redusă în raport cu suprafaţa totală a sitului.
Impact rezidual. Oferta scăzută de habitate din zona de implementare a
proiectului a indus o populare mică cu specii de interes comunitar induce un
impact rezidual redus. Totuşi preconizăm un impact rezidual minim care se
exprimă numai în perioada de amenajare a ecosistemului acvatic artificial. După
finalizarea amenajarii, impactul rezidual va disparea.
Impactul cumulativ proiectul este situat la 1,1-1,3 km de zona locuită a
localităţii Dragşina şi la 4,4 km faţă de drumul asfaltat 592. În imediata apropiere
a amplasamentului se găseşte o staţie de sortare nefuncţională (în procedură de
obţinere a autorizaţiei de mediu). În partea de nord-vest faţă de amplasamentul
propus la aprox. 1,720 m se găseşte un punct de extragere de agregate
minerale. În partea de sud-est faţă de PP se implementează un proiect care are
ca obiectiv realizarea unei ferme piscicole pe 32 ha. Impactul indus de
fragmentarea temporară a habitatelor şi perturbarea faunei prin activităţile
desfăşurate în sit este nesemnificativ.
Descrierea rezumativă a impactului:
impactul asupra populaţiei – redus, PP este amplasat la o distanţă de peste 1,1-
1,3 km faţă de prima casă care este dispusă în partea de sud;
impactul asupra sănătăţii umane - fără impact negativ asupra sănătăţii umane;
impactul asupra faunei şi florei – nu are un impact semnificativ;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.45/pag.69
impactul asupra solului - nu existã şi nu au fost identificate surse de poluanţi
pentru sol şi subsol;
impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei – fărăr impact; nu există
surse de poluare a apelor;
impactul asupra calităţii aerului, climei – fără impact; impact temporar redus în
perioada de amenajare;
impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor – redus la nivelul zonei de implementare
a PP şi este prezent numai în perioada de amenajare;
impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;
impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre
aceste elemente – fără impact, deoarece în zonă nu există şi nu au fost
identificate obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;
extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor
afectate) – nu se preconizează o extindere a impactului asupra zonei geografice,
populaţiei din zonă şi din localităţile învecinate, asupra habitatelor sau a anumitor
specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.
magnitudinea şi complexitatea impactului - impact general nesemnificativ;
probabilitatea impactului –redusă;
durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – impact redus numai în perioada
de amenajare;
natura transfrontieră a impactului – nu este cazul, dată fiind distanţa de peste 50
km până la graniţă.
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului si protecţie a florei si faunei Masurile de reducere a impactului asupra florei si faunei au fost propuse in Studiul de
evaluare adecvata care a fost intocmit pt acest proiect.
a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi
respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor şi alegerea unor
tehnici de lucru care să minimalizeze eliminarea de praf, pulberi;
umectarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile;
utilizarea drumurilor existente şi circularea maşinilor cu viteză redusă.
b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.46/pag.69
utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic şi
respectă normele în vigoare;
c. Măsuri de eliminare a zgomotului
utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic;
respectarea programului de lucru;
respectarea perioadelor de cuibărire, migraţie pentru speciile de păsări,
asigurându-se astfel păstrarea echilibrului ecologic din zonă.
d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice
respectarea regulilor de management a deşeurilor;
încheierea unui contract cu societăţi specializate autorizate pentru preluarea
deşeurilor;
instruirea angajaţilor privind gestionarea deşeurilor pe amplasament;
titularul va ţine o evidenţa a gestiunii deşeurilor conform legislaţiei în vigoare.
e. Măsuri de reducere a poluării apei
apele uzate menajere vor fi vidanjate de o societate specializată autorizată.
f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei
monitorizarea ulterioară a gradului de ocupare a ecosistemului acvatic artificial
amenajat cu specii de păsări de interes comunitar;
desfăşurarea activităţii se va face în concordanţă cu menţinerea stării de
conservare favorabilă a siturilor Natura 2000 ROSCI 0109 Lunca Timişului,
respectiv ROSPA 0128 - Lunca Timişului şi cu luarea tuturor măsurilor de
reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar şi a habitatelor
naturale;
se interzic lucrările de întreţinere şi reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport
în cadrul amplasamentului;
se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform – STAS 10009/1988
privind „Acustica în construcţii. Acustica urbană” – limitele admisibile ale nivelului
de zgomot;
abandonarea deşeurilor de orice fel, în aria naturală protejată este strict interzisă;
popularea ecosistemului acvatic se va face numai cu specii de peşti autohtone şi
sănătoase din punct de vedere clinic;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.47/pag.69
se va amplasa o toaletă ecologică pentru angajaţi şi se va realiza o gestionare
corespunzătoare a deşeurilor conform legislaţiei;
beneficiarul are obligaţia să încheie un contract cu o firmă specializată în
vidanjarea toaletei şi un contract cu o firmă specializată autorizată pentru
preluarea deşeurilor menajere;
în conformitate cu art. 33 din OUG nr. 57/2007, cu completările şi modificările
ulterioare, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi
subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi
care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului
lor biologic;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,
de hibernare şi de migraţie;
c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
e) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau
distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în
oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi
oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în
oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
Având la bază descrierea cu caracter şi cu fundamentare ştiinţifică pe baza datelor culese din teren, consideram că nu se impune identificarea unor măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii la nivelul sitului Natura 2000.
Titularul activităţii este responsabil de implementarea măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului, iar finanţarea se va face din surse de proprii.
Legăturile proiectului cu aria protejată:
proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timişului şi este situat la
214 m în punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.48/pag.69
nu există ameninţări semnificative asupra populaţiilor şi habitatelor din
ariile protejate, impactul fiind indus doar de schimbarea destinaţiei terenului;
pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către
speciile de păsări menţionate în formularul standard al sitului;
proiectul nu are impact asupra speciilor şi habitatelor din ROSCI0109
Lunca Timişului;
proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate
învecinate, propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populaţiile
speciilor şi habitatele din ariile protejate.
Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelul de mai jos pe
ambele perioade ale proiectului, cea de executie si cea de functionare a proiectului.
Nr.
crt.
Masuri de reducere a impactului
Etapa de realizare a proiectului
Masuri de reducere a impactului
Etapa de funcţionare a proiectului
1 Respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare, avizul
custodelui sau a altor
avize/acorduri obţinute, precum şi
a legislaţiei în vigoare
Respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare, avizul
custodelui sau a altor
avize/acorduri obţinute, precum şi
a legislaţiei în vigoare
2 Respectarea programului de lucru Respectarea programului pentru
actvitiăţile recreative
3 Respectarea perioadei de cuibărit,
hrănire, migrare a păsărilor
Respectarea perioadei de cuibărit,
hrănire, migrare a păsărilor
4 Înlăturarea oricărui impact negativ
asupra solului, apei, aerului (ex.
scurgeri de combustibil, ulei,
depunerea necontrolată a
deşeurilor de orice fel, etc)
Respectarea activităţilor
menţionate în proiect şi anume:
recreere, agrement
5 Interzicerea oricărei forme de
recoltare, capturare, ucidere a
vreunei specii de floră sau faună
Interzicerea oricărei forme de
recoltare, capturare, ucidere a
vreunei specii de floră sau faună
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.49/pag.69
din zonă din zonă
6 Organizarea corespunzătoare şi
cronologică a activităţilor de
şantier:
-lucrări de excavare,
-lucrări de decopertare,
-lucrări de transport a agregatelor
minerale,
-lucrări de amenajare piscicolă
-popularea cu specii de peşti
Monitorizarea ulterioară a gradului
de ocupare a ecosistemului
acvatic artificial amenajat, cu
specii de păsări de interes
comunitar
7 Monitorizarea stării tehnice a
utilajelor şi maşinilor utilizate
Monitorizarea stării de sănătate a
ihtiofaunei din amenajarea
piscicolă
8 Instruirea personalului care
executa lucrarile prevazute in
proiect, referitoare la importanta
amplasamentul desemnat ca sit
Natura 2000, asigurandu-se
obiectivele de conservare al sitului
Informarea celor care viziteaza
amplasamentul cu privire la
importanta zonei desemnate ca sit
Natura 2000, mentinandu-se
statutul de conservare al sitului
9 Monitorizarea impactului asupra
speciilor de pasari, habitatelor si
cadrului natural (observatii pe
teren, fotografii)
Monitorizarea impactului asupra
speciilor de pasari, habitatelor si
cadrului natural (observatii pe
teren, fotografii)
10 Informarea institutiilor de mediu
(Agentia de Protectie a Mediului,
Garda Nationala de Mediu) cu
privire la orice incident cu impact
negativ asupra ariei naturale
protejate
Informarea institutiilor de mediu
(Agentia de Protectie a Mediului,
Garda Nationala de Mediu) cu
privire la orice incident cu impact
negativ asupra ariei naturale
protejate
11 Intezicerea pe toata durata de
realizare a proiectului a distrugerii
sau colectarii cuiburilor si oualor,
Intezicerea pe toata durata de
desfasurare a activitatii a
distrugerii sau colectarii cuiburilor
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.50/pag.69
capturarea sau omorarea puilor si
pasarilor adulte, perturbarea
pasarilor din arealul perimetrului
si oualor, capturarea sau
omorarea puilor si pasarilor
adulte, perturbarea pasarilor din
arealul perimetrului
12 Utilizarea doar a drumurilor de
acces desemnate pentru circulatia
autovehiculelor pe perimetrul ariei
naturale protejate
Utilizarea doar a drumurilor de
acces desemnate pentru circulatia
autovehiculelor pe perimetrul ariei
naturale protejate
13 Interzicerea zgomotelor
suplimentare care ar putea afecta
speciile de pasari pentru care situl
a fost desemnat sit Natura 2000 in
zona amplasamentului si cea
limitrofa acestuia
Interzicerea zgomotelor
suplimentare care ar putea afecta
speciile de pasari pentru care situl
a fost desemnat sit Natura 2000 in
zona amplasamentului si cea
limitrofa acestuia
Amenajatea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioada de cuibărit şi de ieşire
a puilor (mai-iulie).
4.6. Peisajul
Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,
fiind proprietate privată a SC SITE CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de
aproximativ 15.000 mp (14.879 mp). Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe
malul stâng, în incinta îndiguită, la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina,
comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.Accesul în zonă se va face pe drumul Timişoara-Buziaş,
până în localitatea Dragşina şi apoi pe drumurile de exploatare existente pe malul stâng al
râului Timiş, până la perimetrul propus.
4.6.1. Impactul prognozat
Suprafata de teren de 14.879 mp este proprietatea SC SITE Construzioni SRL si este
identificat prin nr. cad. A46/2/7/4/a:.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.51/pag.69
Nr.crt. Utilizarea terenului
Suprafata (ha)
Inainte de
punere in
aplicare a
proiectului
Dupa
punerea in
aplicare a
proiectului Recultivata
In agricultura
Nu este cazul
1 teren arabil,
pasuni 14.879
2
3 gradini
4 Paduri
5 Drumuri
Zone construite
6 cladiri
7 platforme betonate
8 Ape
Alte terenuri
9 vegetatie plantata
10 zone verzi 879
11 Luciu de apa 14.000
12 teren nefolosit
total suprafata (ha) 14.879
4.7. Mediul social si economic
Amplasamentul viitorului obiectiv este situat la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de
localitatea Dragşina. Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de
igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima
de protectie sanitara fata de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare. Distanta
fata de zonele de locuit este de aproximativ 1,1-1,3 km.
Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca.
Acest proiect va crea in zona aproximativ 4 de locuri de munca.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.52/pag.69
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural,
arheologic sau monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
ALTERNATIVA 0 - AMPLASAMENTUL RAMANE IN SITUATIA ACTUALA. NU SE
INTERVINE ASUPRA SA
Optiunea „să nu se facă nimic” nu va duce la dezvoltarea zonei.
Varianta primara este ca amplasamentul sa ramana in starea si conditiile existente,
ALTERNATIVA 1 – EXPLOATAREA IN O TREAPTA ORIZONTALA DESCENDENTA
CU INALTIMEA MEDIE A TREPTEI DE 4,4 M
ALTERNATIVA 1 – EXPLOATAREA IN DOUA TREAPTE ORIZONTALE
DESCENDENTE CU INALTIMEA MEDIE A TREPTEI DE 2,2 M
ALEGEREA VARIANTEI OPTIME
In cele de mai jos se expun avantajele si dezavantalele celor trei variante si motivele
pentru care se opteaza pentru varianta adecvata din cele mai multe puncte de vedere.
Alternativa nr. 0 – AVANTAJE
Nu exista nici un avantaj, terenul avand functiunea actuala.
Alternativa nr. 0 – DEZAVANTAJE
Prima varianta, de a nu se interveni constructiv asupra amplasamentului este
inadecvata din ratiuni economico-sociale. Luand in considerare varianta in care
amplasamentul ar ramane in situatia actuala se prevad printr-un exercitiu logic si natural
urmatoarele consecinte:
nu se dezvolta zona din punct de vedere economic.
Alternativa nr. 1 – AVANTAJE
dezvoltarea unei zone de exploatare;
creerea unei zone de recreere ;
realizarea unei amenajari piscicole si a unui luciu de apa
Alternativa nr. 1 – DEZAVANTAJE
din punctul de vedere al protectiei mediului: nu se intrevad modalitati de poluare
rezultata din activitate, dupa cum am prezentat deja, cu exceptia traficului;
din punctul de vedere socio-economic: nu sunt dezavantaje.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.53/pag.69
Alternativa nr. 2 – AVANTAJE
cantitatea de material extras este mai mic dar extractia se face un timp mai
indelungat.
Alternativa nr. 2 – DEZAVANTAJE
extractia se face un timp mai indelungat ;
cantitatea de praf produsa este timp mai indelungat
Analizand cele trei alternative expuse cu avantajele si dezavantajele fiecarei, se
propune selectarea ALTERNATIVEI NR. 1.
Analiza marimii impactului
Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a
acestora, prezentata in tabelul de mai jos:
Nota de
bonitate
Valoarea
Ip
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10 Ip = 0
Starea naturala, in echilibru
9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte
8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in
limite admise nivel 1
7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2
6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele
sunt accentuate
5 Ip = 0,2 – 0,4
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.
Efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.
Efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.
Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata
Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.54/pag.69
Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile de
exploatare a acumularii de agregate minerale, in cadrul perimetrului Dragsina, judetul Timis.
Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor minerale,
impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat, astfel incat
afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde unui indice de
calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00.
Indice de calitate pentru APA ( Ic APA)
Avand in vedere ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in cadrul
perimetrului Dragsina, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate, estimam ca factorul de mediu
apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de calitate va fi Ic APA = 0 –
0.25.
Indicele de calitate pentru AER ( Ic AER )
Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a noxelor
evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării transportului de agregate
minerale. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile de acces si va trebui sa se
stropeasca ori de câte ori va fi nevoie drumul pe traseul de transport al agregate minerale
utile. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi afectat in
limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00.
Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE ( Ic AS.UM )
Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de aprox. 1,1-
1,3 km fata de exploatare, acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat valoarea
indicelui de calitate va fi Ic AS.UM =0.00- 0.25 .
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor
de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind notele de
bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai jos:
FACTORI DE MEDIU Ic Nb
AER 0,5 – 1,0 8
APA 0 – 0,25 9
SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 8
VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 8
ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 9
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.55/pag.69
Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:
factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in limite
admise, nivel 1;
factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;
factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;
factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 0.
Calculul indicelui de poluare globala
Pentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.
Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de mediu, se
construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica
regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii de
poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G.
Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a mediului.
Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de poluare
globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta
starea reala, adica:
I.P.G = Si / Sr
unde:
Si = suprafata starii ideale a mediului;
Sr = suprafata starii reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare
Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.
Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:
IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;
IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;
IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata.
IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari formelor
de viata.
IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.
IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.56/pag.69
Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800 mmp
şi Sr = 1.848 mmp.
Rezultă, deci, că:
IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.889 = 1,482
Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este
afectat de activităţile din perimetrul Dragsina terasa în limite admisibile.
IPG = 1,482 2
În concluzie, impactul produs de exploatarea agregatelor minerale – perimetrul
Dragsina terasa, judeţul Timis – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi dupa exploatare se creaza un spatiu de recreere pentru pescuitul recreativ.
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea mediului în perioada de realizare a proiectului: se regăseşte în tabelul
de mai jos. Calendarul de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului,
în perioada de realizare a proiectului este redat mai jos:
Nr.
crt.
Denumire măsură Responsabil Perioada Sursa de
finanţare
1 Respectarea
condiţiilor impuse
în actele de
reglementare,
avizul custodelui
sau a altor
avize/acorduri
obţinute, precum şi
a legislaţiei în
vigoare
Titularul proiectului
si dirigintele de
santier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
2 Respectarea
programului de
lucru
Titularul proiectului
si dirigintele de
santier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
3 Respectarea Titularul proiectului Aprilie-mai-iunie Surse proprii
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.57/pag.69
perioadei de
cuibărit, hrănire,
migrare a păsărilor
si dirigintele de
santier
Septembrie-
octombrie
de finanţare
4 Înlăturarea oricărui
impact negativ
asupra solului,
apei, aerului (ex.
scurgeri de
combustibil, ulei,
depunerea
necontrolată a
deşeurilor de orice
fel, etc)
Titularul proiectului
si dirigintele de
santier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
5 Interzicerea
oricărei forme de
recoltare,
capturare, ucidere
a vreunei specii de
floră sau faună din
zonă
Titularul proiectului
si dirigintele de
santier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
6 Organizarea
corespunzătoare şi
cronologică a
activităţilor de
şantier:
-lucrări de
excavare,
-lucrări de
decopertare,
-lucrări de transport
a agregatelor
minerale,
Titularul proiectului
şi dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.58/pag.69
-lucrări de
amenajare
piscicolă
-popularea cu
specii de peşti
7 Monitorizarea stării
tehnice a utilajelor
şi maşinilor utilizate
Titularul proiectului Conform
verificărilor tehnice
specifice utilajelor
şi maşinilor utilizate
Surse proprii
de finanţare
8 Instruirea
personalului care
executa lucrarile
prevazute in
proiect, referitoare
la importanta
amplasamentul
desemnat ca sit
Natura 2000,
asigurandu-se
obiectivele de
conservare al
sitului
Titularul proiectului
şi Dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
9 Monitorizarea
impactului asupra
speciilor de pasari,
habitatelor si
cadrului natural
(observatii pe
teren, fotografii)
Titularul proiectului
şi specialistul
contractat de titular
in acest sens
Mai-iunie
Octombrie-
noiembrie
Surse proprii
de finanţare
10 Informarea
institutiilor de
mediu (Agentia de
Titularul proiectului
şi Dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.59/pag.69
Protectie a
Mediului, Garda
Nationala de
Mediu) cu privire la
orice incident cu
impact negativ
asupra ariei
naturale protejate
11 Intezicerea pe
toata durata de
realizare a
proiectului a
distrugerii sau
colectarii cuiburilor
si oualor,
capturarea sau
omorarea puilor si
pasarilor adulte,
perturbarea
pasarilor din
arealul perimetrului
Titularul proiectului
şi Dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
12 Utilizarea doar a
drumurilor de
acces desemnate
pentru circulatia
autovehiculelor pe
perimetrul ariei
naturale protejate
Titularul proiectului
şi Dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
13 Interzicerea
zgomotelor
suplimentare care
ar putea afecta
Titularul proiectului
şi Dirigintele de
şantier
Pe perioada de
realizare a
proiectului, 36 luni
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.60/pag.69
speciile de pasari
pentru care situl a
fost desemnat sit
Natura 2000 in
zona
amplasamentului si
cea limitrofa
acestuia
Monitorizarea mediului în perioada de funcţionare a proiectului: se regăseşte în
tabelul de mai jos:
Nr.
crt.
Denumire
măsură
Responsabi l Perioada Sursa de
finanţare
1 Monitorizarea
ulterioară a
gradului de
ocupare a
ecosistemului
acvatic artificial
amenajat, cu
specii de păsări
de interes
comunitar
Titularul
proiectului şi
personalul de
specialitate
contractat în
acest sens
Aprilie-mai,
respectiv
octombrie-
noiembrie timp
de 2 ani
Surse proprii
de finanţare
2 Monitorizarea
stării de sănătate
a ihtiofaunei din
amenajarea
piscicolă
Titularul
proiectului şi
personalul de
specialitate
contractat în
acest sens
Martie-mai
respectiv
septembrie-
octombrie,
anual
Surse proprii
de finanţare
3 Respectarea
condiţiilor impuse
în actele de
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.61/pag.69
reglementare,
avizul custodelui
sau a altor
avize/acorduri
obţinute, precum
şi a legislaţiei în
vigoare
proiectului
4 Respectarea
programului
pentru actvitiăţile
recreative
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
5 Respectarea
perioadei de
cuibărit, hrănire,
migrare a
păsărilor
Titularul
proiectului
Aprilie-mai-iunie
Septembrie-
octombrie
Surse proprii
de finanţare
6 Respectarea
activităţilor
menţionate în
proiect şi anume:
recreere,
agrement
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
7 Interzicerea
oricărei forme de
recoltare,
capturare,
ucidere a vreunei
specii de floră
sau faună din
zonă
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
8 Informarea celor
care viziteaza
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.62/pag.69
amplasamentul
cu privire la
importanta zonei
desemnate ca sit
Natura 2000,
mentinandu-se
statutul de
conservare al
sitului
functionare a
proiectului
9 Monitorizarea
impactului
asupra speciilor
de pasari,
habitatelor si
cadrului natural
(observatii pe
teren, fotografii)
Titularul
proiectului şi
personalul de
specialitate
contractat în
acest sens
Mai-iunie
Octombrie-
noiembrie
Surse proprii
de finanţare
10 Informarea
institutiilor de
mediu (Agentia
de Protectie a
Mediului, Garda
Nationala de
Mediu) cu privire
la orice incident
cu impact negativ
asupra ariei
naturale protejate
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
11 Intezicerea pe
toata durata de
desfasurare a
activitatii a
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.63/pag.69
distrugerii sau
colectarii
cuiburilor si
oualor,
capturarea sau
omorarea puilor
si pasarilor
adulte,
perturbarea
pasarilor din
arealul
perimetrului
12 Utilizarea doar a
drumurilor de
acces
desemnate
pentru circulatia
autovehiculelor
pe perimetrul
ariei naturale
protejate
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
13 Interzicerea
zgomotelor
suplimentare
care ar putea
afecta speciile de
pasari pentru
care situl a fost
desemnat sit
Natura 2000 in
zona
amplasamentului
Titularul
proiectului
Pe toata
perioada de
functionare a
proiectului
Surse proprii
de finanţare
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.64/pag.69
si cea limitrofa
acestuia
7. SITUATII DE RISC
Atat in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, cat si in perioada de amenajare a
terenului, poate exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra
mediului, generat de diferitele activitati care se desfasoara pe amplasament.
Din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare, vor rezulta agregate naturale cum
sunt pietrisul si nisipul. Acestea, fiind produse naturale, netoxice si nu prezinta pericol pentru
mediul inconjurator si sanatatea populatiei.
In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacturi semnificative asupra
calitatii solului, vegetatiei si faunei. Insa, daca vor fi respectate masurile de protectie pentru
fiecare factor de mediu, asa cum au fost ele mentionate in prezentul raport la studiul de
evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activitati nu va fi semnificativ asupra
factorilor de mediu.
In ceea ce priveste sistemul de masuri ce sunt necesare pentru prognozarea,
avertizarea si alarmarea populatiei in caz de poluare accidentala se va intocmi un plan de
interventii la poluari accidentale.
Instalatii industriale cu risc major
In vecinatatea perimetrului de exploatare nu sunt identificate instalatii industriale cu risc
major.Instalatii care intra sub incidenta Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusa si
implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in
care sunt implicate substante periculoase, nu sunt identificate pe distante de 5,0 km fata de
perimetrul de exploatare Dragsina, judetul Timis.
Măsuri de prevenire a accidentelor Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate
in cadrul perimetrului de exploatare Dragsina, judetul Timis, este necesara adoptarea
urmatoarelor masuri:
urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii rezervoarelor de
carburanti pentru mijloacelr de transport si utilajele folosite;
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.65/pag.69
verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, daca
acestea functioneaza la parametri optimi si daca nu exista eventuale defectiuni care
ar putea conduce la scurgeri de combustibili;
verificarea, la perioade normate, daca utilajele functioneaza la parametri optimi;
pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se vor
intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele,
dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;
actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de masuri
pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;
realizarea de semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;
realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special a celor privind
regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel încât să permită participantilor la trafic
să le perceapă si să actioneze;
implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de
transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.
8. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR
OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE
LUCRARI
Dupa terminarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari pentru reabilitarea
suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la o stare la care
sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar fi:
retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;
evacuarea de pe amplasamentul studiat a tuturor deseurilor;
nivelarea terenului;
realizarea amenajarii piscicole;
folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la lucrarile
de sistematizare pe verticala;
lucrari de inierbare si amenajare peisagistica;
popularea luciului de apa cu pesti. Materialul biologic achiziţionat în vederea
populării va fi însoţit de un certificat sanitar veterinar care va atesta starea de
sănătate. Materialul biologic va fi procurat din unitati specializate autorizate in acest
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.66/pag.69
sens. Achiziţionarea materialul biologic (Sander lucioperca – şalău; Cyprinus
carpio – crap; Carassius gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb;
Aristichthys nobilis – novac; Hypophthalmichthys molitrix – sânger) se va face în
baza unei norme de populare.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Denumire proiect: Amenajare piscicolă şi de agrement prin excavare agregate
naturale
Societatea SC SITE Construzioni SRL cu sediul in localitatea Dragsina, jud. Timis,
inregistrata cu nr. de ordine la registrul comertului J35/1986/2004 are ca activitate secundara
‘’Extractia pietrisului si nisipului’’ si de asemenea activitatea de ‘’Servicii anexe pentru extractia
mineralelor”’. Luand in considerare cele de mai sus, SC SITE Construzioni prevede realizarea
unei amenajări piscicole şi de agrement prin excavare agregate naturale, în extravilanul
localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş, pe teren proprietate privată (SC S.I.T.E.
CONTRUZIONI SRL) pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp (14.879 mp).
În urma lucrărilor de excavare în incinta creată, se va acumula un volum de apă de
17.000 mc, la o adâncime de aproximativ 1,8-2 m faţă de cota minimă (88.50 mdMN)
progresiv, în funcţie de ritmul de avansare al exploatării. Lucrările pentru amenajarea piscicolă
constau în lucrări de excavaţii sub nivelul freatic pentru acumularea unui volum minim de apă
(captarea primului strat freatic).
După exploatarea agregatelor naturale, amenajarea piscicolă a fi populată cu câteva
specii de peşti:
Sander lucioperca – şalău;
Cyprinus carpio – crap;
Carassius gibelio – caras;
Ctenopharyngodon idella - amurul alb;
Aristichthys nobilis – novac;
Hypophthalmichthys molitrix – sânger.
Destinaţia amenajării va fi exlusiv pescuit recreativ. Nu vor exista alte instalaţii specifice
acvaculturii.
Terenul se află în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud. Timiş,
fiind proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.67/pag.69
Suprafaţa pe care se va realiza amenajarea piscicolă şi de agrement este de
aproximativ 15.000 mp (14.879 mp) structurată astfel: teren arabil 85-90% si păşune 10-15%.
Amplasamentul este în zona de terasă a râului Timiş, pe malul stâng, în incinta îndiguită, la
aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de localitatea Dragşina, comuna Chevereşu Mare, jud. Timiş.
Obiectivul proiectului constă în realizarea unei amenajări piscicole şi de agrement prin
excavarea de resurse naturale, în extravilanul localităţii Dragşina, com. Chevereşu Mare, jud.
Timiş, pe teren proprietate privată a SC S.I.T.E. CONSTRUZIONI SRL, nr. cad. A46/2/7/4/a.
În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 487/19.07.2011, Certificatul de
Urbanism nr. 7/14.03.2012 şi Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 194/4.08.2010, care a expirat
si apoi a fost emis Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 45/21.02.2013.
Avand in vedere faptul ca extractia nisipului se va face in terasa, nu in albia raului si
amplasamentul studiat se afla la 90 m de cursul de apa (raul Timis) si la aproximativ 20 m de
digul raului, nu se va descarca nici un fel de apa intr-un rau de apa de suprafata, deci
activitatea nu va avea nici un fel de impact asupra acestora.
Lucrarile de exploatare care se vor executa nu vor avea influenta negativa aupra apelor
de suprafata, respectiv raul Timis, cu respectarea metodologiei si a adancimii de exploatare.
Lucrarile de exploatare vor avea un efect direct asupra panzei freatice prin producerea la
suprafata a unui luciu de apa.
Zonarea seismica in zona exploatarii se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12 si
perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in grade
MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona Cheveresu Mare
intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.
Arealul destinat amenajării piscicole şi de agrement se suprapune în totalitate peste
ROSPA0128 Lunca Timişului, iar cu ROSCI0109 Lunca Timişului se învecinează în partea de
sud. Poziţia rampei provizorii de acces către drumul pe care se vor transporta agregatele
minerale se suprapune peste un drum existent şi totodată se încadrează în limitele
ROSCI0109 Lunca Timişului.
Arealul viitorului amenajament piscicol şi de agrement se suprapune în totalitate peste
situl de importanţă specială avifaunistică ROSPA0128 Lunca Timişului. Acest sit de protecţie
avifaunistică are ca obiective de conservare un număr de 29 specii de păsări caracteristice
atât zonelor umede, cât si pădurilor de foioase, dar şi zonelor stepice.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.68/pag.69
Având la bază descrierea cu caracter şi cu fundamentare ştiinţifică pe baza datelor culese din teren, consideram că nu se impune identificarea unor măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii la nivelul sitului Natura 2000.
Titularul activităţii este responsabil de implementarea măsurilor de reducere a
impactului asupra mediului, iar finanţarea se va face din surse de proprii.
Legăturile proiectului cu aria protejată:
proiectul propus este situat în ROSPA0128 Lunca Timişului şi este situat la
214 m în punctul cel mai apropiat de ROSCI0109 Lunca Timișului;
nu există ameninţări semnificative asupra populaţiilor şi habitatelor din
ariile protejate, impactul fiind indus doar de schimbarea destinaţiei terenului;
pe teritoriul propus nu există habitate folosite pentru cuibărit de către
speciile de păsări menţionate în formularul standard al sitului;
proiectul nu are impact asupra speciilor şi habitatelor din ROSCI0109
Lunca Timişului;
proiectul propus nu este necesar pentru managementul ariilor protejate
învecinate, propunerile acestuia nefiind de natură sa afecteze populaţiile
speciilor şi habitatele din ariile protejate.
Amplasamentul viitorului obiectiv este situat la aproximativ 1,1-1,3 km nord-est de
localitatea Dragşina. Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de
igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima
de protectie sanitara fata de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare. Distanta
fata de zonele de locuit este de aproximativ 1,1-1,3 km.
Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca.
Acest proiect va crea in zona aproximativ 4 de locuri de munca. In imediata vecinatate a
amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente
istorice.
În concluzie, impactul produs de exploatarea agregatelor minerale – perimetrul
Dragsina terasa, judeţul Timis – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi dupa exploatare se creaza un spatiu de recreere pentru pescuitul recreativ.
Beneficiar: S.C.
SITE CONSTRUZIONI
SRL
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Data: MARTIE 2013
Pag.69/pag.69
Dupa terminarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari pentru reabilitarea
suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la o stare la care
sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar fi:
retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;
evacuarea de pe amplasamentul studiat a tuturor deseurilor;
nivelarea terenului;
realizarea amenajarii piscicole;
folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la lucrarile
de sistematizare pe verticala;
lucrari de inierbare si amenajare peisagistica;
popularea luciului de apa cu pesti. Materialul biologic achiziţionat în vederea
populării va fi însoţit de un certificat sanitar veterinar care va atesta starea de
sănătate. Materialul biologic va fi procurat din unitati specializate autorizate in acest
sens. Achiziţionarea materialul biologic (Sander lucioperca – şalău; Cyprinus
carpio – crap; Carassius gibelio – caras; Ctenopharyngodon idella - amurul alb;
Aristichthys nobilis – novac; Hypophthalmichthys molitrix – sânger) se va face în
baza unei norme de populare.
Intocmit,
Dr. ing. Elena Melania Savescu
Expert auditor principal
Recommended