View
567
Download
7
Category
Preview:
Citation preview
SCALA DE APRECIERE A DIZABILITATII LA BOLNAVUL VASCULAR (RANKIN)
Grade de dizabilitate
Caracteristici- dizabilitate
Grd. I Nesemnificativa: este in stare sa indeplineasca singur sarcini obisnuite ale vietii cotidiene
Grd. II Usoara: nu e in stare sa indeplineasca unele activitati dar poate sa se ingrijeasca singur
Grd.II Moderata: necesita supraveghere dar e in stare sa mearga fara ajutor
Grd. IV Medie-accentuata: nu este in stare sa mearga fara asistenta, nu-si poate ingriji propriul corp
Grd. V Severa: imobilizat la pat: are nevoie permanenta de ingrijire
SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL
Masoara performantele pacientului in zece activitati ale vietii cotidiene in functie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 puncte si corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 puncte semnifica "independenta asistata", iar cel de 75 puncte-cvasiindependenta.
Activitate Descriere Scor1. Alimentatia Independent: se
serveste de tacamuri
Are nevoie de ajutor pentru a taia alimente
10
52. Baia 12312w2210m Face baie fara ajutor 53. Toaleta personala Isi spala fata, dintii, se
piaptana, se barbiereste
5
4. Imbracatul Independent: isi innoada sireturile
Are nevoie de ajutor
10
5
5. Controlul intestinal Fara probleme
Probleme ocazionale
10
56. Controlul vezical Fara probleme
Probleme ocazionale
10
57. Transferul la toaleta Independent pentru a 10
1
merge la toaleta
Are nevoie de ajutor
58. Transferul in pat sau fotoliu
Independent
Ajutor minim
Ajutor maxim pentru transfer
15
10
5
9. Mersul Independent 50 m cu baston
Merge cu ajutor
Fotoliu rulant
15
10
510. Urcatul scarilor Independent
Are nevoie de ajutor
10
5
2
SCOR ADL
Activitate Descriere ScorIgiena corporala Autonomie
Ajutat partial
Dependent
2
1
0
Imbracare
Autonomie
Autonomie pentru imbracare dar ajutor pentru incaltare
Dependent
2
1
0
Mersul la toaleta
Autonomie
Ajutat
Ajutat la pat
2
1
0
Continenta sfincteriana
Continent
Incontinenta ocazional
Incontinent
2
1
0
Alimentatia
Mananca singur
Ajutat pentru taiat cu cutitul
Dependent
2
1
0
Clasificare: st. I 10 - autonomie
st. II 8-10 - cvasiindependent
st. III 3-8 - independenta asistata
st. IV 0-3 - dependenta totala
3
SCALA CANADIANA DE EVALUARE NEUROLOGICA (CNS)
Functie Caracteristici ScorI. Constienta
Alert
Somnolent
Coma
3
1.5
0II. Orientare
Orientat
Dezorientat
1
0III. Vorbire Normal
Afazie expresiva
Afazie receptiva
1
0.5
0IV. Motor Fata: normal sau grimasa:
simetric
PFC asimetric
Membre: normal sau retrage: egal
moderat
decerebrare
fara raspuns inegal
0.5
0
1.5
1
0.5
0
4
SCALA SCANDINAVICA DE EVALUARE NEUROLOGICAFunctie Caracteristici ScorI. Constienta Pastrata integral
Somnolenta
Somn (reactioneaza la comanda verbala)
6
4
2II. Miscarile globilor oculari
Fara oftalmoplegie
Oftalmopareza
Miscari conjugate patologice
4
2
0III. FMS membru superior
Normala
Diminuata, dar ridica membrul superior
Flexia antebratului
Miscarea nu invinge gravitatia
Paralizie totala
6
5
4
2
0IV. FMS mana Normala
Diminuata
Miscari ale degetelor
Paralizie totala
6
4
2
0V. FMS membru inferior
Normala
Diminuata
Flexia gambei
Nu invinge gravitatia
Paralizie totala
6
5
4
2
0VI. Orientare Orientat temporo-spatial si la propria
persoana
Corecta pentru 2 din 3 (timp, loc, persoana)
Corecta pentru 1 din 3
6
4
2
0
5
DezorientatVII. Vorbire Fara afazie
Vorbire incoerenta sau vocabular limitat
Nu poate face propozitii
Spune numai da sau nu
10
6
3
0VIII. Pareza faciala
Nu
Prezenta
2
0IX. Mers Merge 5 m fara sprijin
Merge cu sprijin (cadru, baston)
Ajutat de alta persoana
Sta in sezut fara sprijin
Grabatabil la pat sau pe scaun cu rotile
12
9
6
3
0
Total: 58 puncte
6
CLASIFICAREA HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE
(DUPA HUNT & HESS)
Grupa 1 Cefalee minima sau absenta
Usoara redoare de ceafaGrupa 2 Sd. meningean
Fara deficit neurologic cu exceptia paraliziilor de nervi cranieni (+/-)
Grupa 3 Sd. meningean
Deficit focal minor (cai lungi: deficit de motilitate, sensibilitate, afazie), +/- paralizii de nervi cranieni
Tulburari de constienta (somnolenta, confuzie)
Grupa 4 Sd. meningean
Focar net (hemiplegie, hemipareza)
Suferinta de trunchi cerebral - crize de decerebrare, tulburari vegetative (bronhoplegie, HTA, hTA)
Grupa 5 Coma profunda (aparent depasita), ventilat mecanic
Tulburari vegetative (EPA)
Rigiditate prin decerebrare
SCALA DE EVALUARE A TONUSULUI MUSCULAR (ASHWORTH)
Scor Tonus muscular 1 Normal 2 Usor crescut la miscarile pasive ale membrelor 3 Crestere moderata, dar miscarile pasive nu sunt
dificile 4 Crestere marcata, miscari pasive dificile 5 Crestere severa, membrele nu pot fi mobilizate
pasiv
7
SCALA EDSS DE EVALUARE A DIZABILITATII IN SCLEROZA MULTIPLA
Functie Caracteristici Scor I. Fct. piramidala
Normala
Perturbata
Handicap mic
Parapareza incipienta
Parapareza sau hemipareza severa
Paraplegie, tetrapareza
Tetraplegie
0
1
2
3
4
5
6II. Fct. trunchiului cerebral
Normala
Fara tulburari functionale (examen anormal)
Nistagmus inconstant
Nistagmus sever, diplopie
Dizartrie severa
Deglutitie, vorbire imposibile
0
1
2
3
4
5III.Fct. cerebeloasa
Normala
Perturbata
Ataxie minora
Ataxie moderata
Ataxie severa
Ataxie severa care nu permite realizarea nici unei miscari de coordonare
0
1
2
3
4
5
IV. Fct. senzitiva
Normala
Diminuarea sensibilitatii vibratorii, discriminative
0
1
8
Diminuarea sensibilitatii vibratorii, mioartrokinetice
Scazuta moderat (tactil, dureros, vibrator)
Scazuta marcat la 1-2
Abolire la 1-2
Abolirea sensibillitatii cu exceptia capului
2
3
4
5
6
V. Fct. urinara Normala
Mictiuni imperioase
Retentie urinara moderata, frecvente mictiuni imperioase
Incontinenta urinara frecventa
Cateterism vezical
Incontinenta permanenta
Incontinenta de urina si fecale
0
1
2
3
4
5
6
VI. Fct. vizuala Normala
Scotom AV> 0.7
Scotom AV > 0.4-0.7
Scotom AV 0.2-0.3
Diminuare marcata a CV, AV (0.1-0.3)
0
1
2
3
4
5VII. Fct. cerebrala + mentala
Normala
Alterata
Diminuarea usoara a ideatiei
Diminuare moderata a ideatiei
0
1
2
3
9
Diminuare severa
Dementa
4
5
10
SCALA EDSS SIMPLIFICATA (Index ambultoriu)
0 asimptomatic
1 mers normal cu oboseala la activitati fizice
2 mers fara sprijin 8 m in 100 (tulburari de echilibru)
3 mers fara sprijin 8 m in 200
4 mers cu ajutor unilateral (baston) 8 m in 200
5 mers cu ajutor bilateral 8 m in < 200 sau unilateral 8 m > 200
6 mers cu ajutor bilateral 8 m in > 200
7 imposibil sa faca 25 m, ajutat cu scaun rulant
8 legat de scaun rulant dar cu bratele functionale
9 legat de scaun rulant dar cu bratele nefunctionale
CRITERII DE DIAGNOSTIC IN SCLEROZA MULTIPLA (DUPA POSER)
SM certa: A. Clinic
1. 2 pusee + 2 semne clinice
2. 2 pusee + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic
B. Paraclinic
1. 2 pusee + 1 semn clinic sau 1 semn paraclinic sau + modificari LCR
2. 1 puseu + 2 semne clinice + modificari LCR
3. 1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic + modificari LCR
SM probabila: A. Clinic
1. 2 pusee + 1 semn clinic
2. 1 puseu + 2 semne clinice
3. 1 puseu + 1 semn clinic + 1 semn paraclinic11
B. Paraclinic
2 pusee + modificari LCR
SM posibila clinic
1. 1 puseu sau o leziune
2. nevrita optica recurenta fara alte semne obiective
Modificari LCR = benzi oligoclonale si index Ig G crescut
12
SCALA DE GRADARE A FORŢEI MUSCULARE SEGMENTARE (FMS)
Grad
- 5/5 = FMS normala
- 4/5 = opune rezistenta
- 3/5 = învinge gravitatia
- 2/5 = deplaseaza membrul în planul patului
- 1/5 = contractie musculara voluntara fâra deplasare de segment
- 0/5:
- gr.I-nici o contractie voluntara sau la stimul dureros
- gr.II-contractie minima la stimul dureros
- gr.III-contractie controlaterala sincinetica
MIASTENIA GRAVIS - SCALA OSSERMAN
St.I. Miastenia gravis oculara(20%)
St.II. Miastenia gravis generalizata – forma usoara
A.cu evolutie lenta
-raspuns bun la medicamente
B.cu evolutie rapida
-raspuns slab la medicamente
St.III. Miastenia gravis generalizata – forma moderata cu fenomene bulbare
St.IV. Miastenia gravis tardiva – forma severa (dupa 2 ani de evolutie) cu fenomene bulbare
St.V. Criza miastenica
SCALA HOEHN YAHR
13
În evaluarea pacientilor cu boala Parkinson
Stadiul 1 Afectare unilaterala cu sau fara jena functionala
Stadiul 2 Afectare bilaterala sau axiala cu prinderea echilibrului
Stadiul 3 Afectare bilaterala cu handicap moderat, afectarea reflexelor de postura; independent
Stadiul 4 Afectare sever invalidanta, dar poate sta în picioare si merge fara ajutor
Stadiul 5 Imobilizat la pat fara ajutor
CLASIFICAREA DISCOPATIEI VERTEBRALE
Faza 1-Insuficienta discala dureroasa
Faza 2-Protruzie de disc; blocaj al segmentului cu discopatie (simptomatologie vertebrala locala)
Faza 3-Hernie de disc propriu - zisa (cu simptomatologie neurologica)
Stadiu 1 Sindrom de iritatie radiculara
Stadiul 2 Sindrom de compresiune radiculara
Stadiul 3 Sindrom de întrerupere radiculara
Faza 4-Artroza disco - vertebrala (cu simptomatologie de compresiune radiculara si medulara)
14
SCALA GLASGOW
Raspuns ocular
(deschide ochii)
Spontan
La comanda verbala
La durere
Nu raspunde
4
3
2
1Raspuns verbal Constient, orientat temporo-spatial
Confuz (conversatie, dar e dezorientat)
Inadaptat
Neinteligibil
Nici un raspuns
5
4
3
2
1
Raspuns motor
(mobilizeaza
membrele)
La ordin
La durere:
- indeparteaza stimulul
- flexie orientata
- flexie reflexa (rigiditate de decorticare)
- extensie reflexa (rigiditate de decerebrare)
- nici un raspuns
6
5
4
3
2
1
Scor maxim = 15 puncte
GSC (Glasgow Coma Scale) <7-8 ® coma
<5 ® prognostic grav
15
Gradul comei GSCI 7-8
II 5-6III 4IV 3
Evaluarea spasticitãţii s-a realizat cu ajutorul scalei Ashwort şi Tardieu.
a) Scala Ashwort.
Pentru a realiza acest test, segmentul de testat este mobilizat în axele normale ale mişcării, fãră a se specifica viteza de mişcare.
Criteriul scalei Ashwort: se acordã puncte de la 0 la 4, în funcţie de gradul spasticitãţii:
0 - tonus normal;
1 - uşoară creştere a tonusului cu apariţia unui spasm când segmentul este mobilizat;
2 - creştere marcată a tonusului;
3 - creştere considerabilă a tonusului;
4 - segmentul este rigid.
b) Scala Tardieu.
Acest test este realizat din poziţia decubit dorsal. Spasticitatea se măsoară la trei valori diferite (V1, V2, V3). Reacţia este înregistrată la fiecare dintre cele trei valori. Se notează cu x/y, unde x reprezintă una dintre valorile scalei 0-5, iar y reprezintă gradul unghiului unde apare spasticitatea musculară.
Vitezele folosite pentru evaluarea spasticităţii (valorile lui „y”):
V1 - mişcarea se realizează lent;
V2 - mişcarea se realizează cu viteza gravitaţiei;
V3 - mişcarea se realizează rapid.
Criteriul scalei Tardieu (valorile lui „x”):
0 - nu apare spasticitate pe parcursul mişcării pasive;
1 - spasticitate uşoară pe parcursul mişcării pasive;
16
2 - spasticitate marcată, la un unghi bine precizat;
3 - apare clonus la un unghi bine precizat (durata clonusului este mai mică de 10
secunde);
4 - clonus, cu o durată mai mare de 10 secunde;
5 - articulaţia este rigidă, nu poate fi mobilizată.
Pentru evaluarea mersului am folosit urmãtoarele teste:
a) „Ridică-te şi mergi”, acesta este un test frecvent utilizat la pacienţii afectaţi neurologic. Acest test se poate cuantifica pe scala 0,1,2,3.
0 - incapabil;
1- realizează cu dificultate şi ajutor din partea kinetoterapeutului;
2 - realizează singur cu dificultate;
3 - realizează fără dificultate.
Testul constã în: pacientul stă pe un scaun, i se dă comanda să se ridice (fără sprijin), să meargă 6-10 metri, să se întoarcă şi să se reaşeze pe scaun. Durata acestor acţiuni se poate cronometra.
b) Testul de mers Tinetti: este o analiză a câtorva componente a mersului, care se poate face la viteza obişnuită a pacientului sau/şi viteza crescută. La acest test, gradele de apreciere pot fi de la 0 la 1, astfel: 0 - nu realizează , 1 - realizeazã.
Testul cuprinde:
1. Creşterea balansului trunchiului;
17
2. Capacitatea de a creşte viteza mersului;
3. Devierea traseului mersului.
c) „Scala evaluării mersului” este ceva mai complexã decât testul de mers Tinetti, deoarece aceasta cuprinde o serie de mişcări automate din mers ale articulaţiilor membrelor inferioare şi superioare. Gradele de apreciere ale acestei scale sunt de la 0 la 3, 0 reprezentând normalitatea, iar 3 aspectul cel mai grav. Scala cuprinde: iniţierea pasului, lungimea pasului, simetria pasului, continuitatea pasului, atacul cu calcâiul, mişcarea coxofemurală în mers, mişcarea genunchiului în mers, extensia cotului în mers, extensia umărului în mers, abducţia umărului în mers, sincronizarea atac calcâi-braţ, înaintatea capului în mers, flectarea trunchiului în mers.
d) Testul vitezei de confort la copiii cu infirmitate motorie de origine cerebrală măsoară numărul de metri parcurşi de copil într-un minut şi H.R. (Ritmul cardiac din mers = frecvenţa cardiacă în timpul mersului - frecvenţa cardiacă de repaus/viteza de confort). Este prezentat după Rose şi colaboratorii în tabelul de mai jos (tabel nr. 2).
Tabel nr. 2. Testul vitezei de confort
Copil Viteza de confort (m/minut)
H.R.(bãtãi /minut)
Sanãtos 74,8 0,41
Hemiplegic 55,5 0,49
Diplegic 45,3 1,46
e) Testul „urcatul şi coborâtul scãrilor” constã în: subiectul este pus să urce un anumit număr de trepte, până când apare oboseala sau incapacitatea de a mai urca. În acel moment, testul este oprit şi se notează numărul de trepte pe care a
18
reuşit să le urce. Pentru coborâre se procedeazã la fel. Testul se poate realiza cu ajutor din partea kinetoterapeutului sau fără dacă este cazul.
19
Recommended