View
47
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
FINANFINANŢŢEEPROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE PRIN CARE SEFORMEAZĂ, DISTRIBUIE ŞI SE REDISTRIBUIE RESURSELEÎN FORMA BĂNEASCĂ PENTRU SATISFACEREA DIFERITELOR NECESITĂŢI
- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi structuri de organizare a vieţii economico-sociale;- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi; - forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se distribuie resursele băneştiş- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare; - relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în derularea proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor;
FINANFINANŢŢEEPROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE PRIN CARE SEFORMEAZĂ, DISTRIBUIE ŞI SE REDISTRIBUIE RESURSELEÎN FORMA BĂNEASCĂ PENTRU SATISFACEREA DIFERITELOR NECESITĂŢI
- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi structuri de organizare a vieţii economico-sociale;- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi; - forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se distribuie resursele băneştiş- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare; - relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în derularea proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor;
Etimologiefinis, finantio, financias,
financia pecuniaria
Banii Statul(autoritatile publice)
BANII CA PREMISĂ A MANIFESTĂRII FINANŢELOR
FORMELE BANILOR
1. BANUL “MARFĂ”2. BANUL “SEMN”
FUNCŢIILE BANILOR
1. MĂSURĂ A VALORII- capacitatea banilor de a mijloci dimensionarea valorică a diferitelorbunuri şi servicii
2. MIJLOC DE SCHIMB- capacitatea banilor de a mijloci diferitele tranzacţii (schimbarea valorilor de întrebuinţare)- BANII MIJLOCESC PROCESELE DE ALOCARE ŞI UTILIZAREA VALORII ÎN FORMĂ BĂNEASCĂ (ÎN PRIMUL RÂND OPERAŢIUNILEDE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI), CARE AU CONŢINUT FINANCIAR
1. MIJLOC DE PREZERVARE A VALORII-capacitatea banilor de a mijloci acumularea şi păstrarea valorii ( sub formă de bani) , inclusiv transformarea acesteia în orice fel deutilităţi de valori echivalente-BANII MIJLOCESC PROCESELE DE ACUMULARE, ALOCARE ŞIUTILIZARE A RESURSELOR SUB DENUMIREA DE FONDURI BĂNEŞTI, ADMINISTRATE DE DIFERITE PERSOANE ŞI ENTITĂŢI
- procurarea de resurse băneşti în vederea satisfacerii diferitelor nevoi (personale sau colective), folosirea lor în tranzacţiile cu bunuri şi servicii, crearea şi stingerea obligaţiilor între difertiele persoane presupun anumite procese şi relaţii economice prin care se constituie, distribuie şi utilizează resursele băneşti = FINANŢE!
TrocTroc
Obiecte - baniObiecte - bani
Metale pretioaseMetale pretioase
Monede metalpretiosMonede metalpretios
Bancnote convertibileBancnote convertibile
Banii scripturaliBanii scripturaliBanii electroniciBanii electronici
Bancnote neconvertibile (!!)Bancnote neconvertibile (!!)
Monede divizionareMonede divizionare
Banii scripturaliBanii scripturali
B A N – S E M N B A N – M A R F A
STATUL CA PREMISĂ A MANIFESTĂRII FINANŢELOR
FUNCŢIA ECONOMICĂ A STATULUI- SATISFACEREA UNOR NECESITĂŢI CU CARACTER PUBLIC
PREMISĂ A FINANŢELOR- activitatea instituţiilor publice ce satisfac aceste nevoi este, în principiu, nematerială - resursele necesare funcţionării instituţiilor statului nu pot fi asigurate decât prin redistribuire din sfera activităţilor materiale (creatoare de valoare) - REDISTRIBUIRE = CONSTITUIRE/DISTRIBUIRE/UTILIZARE
FORME ALE PROCESELOR DE REDISTRIBUIRE- NATURAL – MATERIALĂ : dări în natură, prestaţii în muncă- BĂNEASCĂ : impozite, tributuri, cheltuieli cu plata soldelor
PRIMELE ELEMENTE DE FINANŢE
REPARTITIEprocese si relatii in forma
baneasca
REPARTITIEprocese si relatii in forma
baneasca
PRODUCTIEprocese si relatii in forma
baneasca
CONSUMprocese si relatii in forma
baneasca
CIRCULATIEprocese si relatii in forma
baneasca
REPARTITIEprocese si relatii in forma natural-materiala
PRODUCTIEprocese si relatii in forma natural-materiala
CONSUMprocese si relatii in forma natural-materiala
CIRCULATIEprocese si relatii in forma natural-materiala
Procese/relatii economice
Procese/relatii b
anesti
FIN
AN
TE
(sens larg)
FINANTE (sens restrans)
-constituirea, distribuirea si utilizarea de fonduri banesti-transfer de valoare (modificarea marimii patrimoniului)
Pro
cese
/rel
atii
in f
orm
a n
atu
ral m
ater
iala
Finante publice Finante private
Procese/relatii economice
Procese/relatii economicein forma natural-materiala
Procese/relatii economicein forma baneasca
FINANTE (sens larg)
Procese/relatii economicein forma baneasca ce presupun
un transfer de valoareFINANTE (sens restrans)
TRASATURI ALE FINANTELORFO
RM
A B
AN
EA
SC
A D
E E
XPR
IMA
RE ...
FINA
NTE ( S
EN
S LA
RG
)
- modificarea marimii valorice a patrimoniului administrat departicipanti
- transfer de putere de cumparare
- definitiv SAU rambursabil
TRANSFER DE VALOARE
FINA
NTE (S
EN
S
RESTR
AN
S)
caracter definitivscopuri (nevoi) cu caracter colectiv socialfara contraprestatie (directa si imediata)
FINANTE PUBLICE
FINANTE PRIVATE
SFERA DE CUPRINDERE A FINANTELOR
Finante private Finante publice
Asigurari (sect. privat)- bunuri, pers., rasp. civila- sociale
Credit (sect. privat)
Finantele intreprinderilor/organizatiilor private
Finantele gospodariilor (menajelor)
Finantele statului
Finantele localeAsigurari (sect. public)- bunuri, pers., rasp. civila- sociale
Credit (sect. public)
Finantele entitatilor publice
Forma de proprietate
Tipul de interese
TRASATURILE FINANTELOR CORESPUNZATOARE SFEREI LOR DE CUPRINDERE
Transfer puterede cump.
Scop Contraprestatie
Definitiv SAUrambursabil
Finantele statului
Credit
X
X
X
X
colectiv/social/public (national)
---- Definitiv
Definitiv
privatcolectiv/social/public
X
X
X
Asigurari
bunuri, pers, rasp. civ.
sociale
Finantelefirmelor
procese si relatii economice in forma BANEASCA de constituire, distribuire si utilizare a fondurilor banesti
FINANTE
Finantelegospodariilor
X privat X Definitiv
DefinitivRambursabil
Rambursabil
Finantele locale X colectiv/social/public
(local)---- Definitiv
privatcolectiv/social/public
privatcolectiv/social/public
privatcolectiv/social/public
X X
F U N C T I I L E F I N A N T E L O RF U N C T I I L E F I N A N T E L O R
RepartitieRepartitie
ControlControl
ReglareReglare
capacitatea finantelor de a mijloci repartitia PIB in forma baneasca
capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea controluluiprin bani, in baza relatiilor financiare
capacitatea finantelor de a mijloci exercitarea unor influente asupra evolutiei vietii economice si sociale
Functia finantelor de repartitie a PIBFunctia finantelor de repartitie a PIB
REPARTITIEforma nat-mat.
forma baneasca
CONSTITUIREFONDURI BANESTI
DISTRIBUIREFONDURI BANESTI
-cheltuieli publice (destinatii, continut economic)- cheltuieli de exploatare, financiare, exceptionale, investitii, impozite (!!)
Impozite, taxe, contributii, amenzi, penalizari, redevente, imprumuturi etc. aport la capital, prelevari din profit, credite etc.
Intreprindere
Fluxuri reale de intrare Fluxuri reale de iesire
Fluxuri financiarede iesire
Fluxuri financiarede intrare
P.I.B.
Functia finantelor de control...Functia finantelor de control...
SferaSfera
Repartitie
Productie
Circulatie
Consum
moment
Fu
nctiile
ban
ilor
legalitateoportunitateeficienta
ObiectiveObiective
Forme de controlForme de control
organ de control
intern
extern
preventiv
ulterior
concomitent
Obiectiv si subiectiv
Obiectiv si subiectiv
Functia de repartitie
Functia finantelor de reglare ...Functia finantelor de reglare ...
Suport obiectivSuport obiectiv
AspecteAspecte
interconditionarea fluxuri reale – fluxuri financiare
reglarea anticiclica
stimularea cresterii economice
modernizarea, restructurarea economiei
InstrumenteInstrumente impozite, cheltuieli, credite, buget etc.
Mecanisme de interventie
Boom Recesiune
+T
-Vd
-C
, -I -D
-Y
-G
-Cg
, -Ig
-D
-Y
-T
+V
d
+C
, +I
+D
+
Y
+G
+C
g, +
Ig
+D
+
Y
Alte functii specifice unor componente ale finantelorAlte functii specifice unor componente ale finantelor
Finantele intreprinderilor(firmelor)Finantele intreprinderilor(firmelor)
CreditulCreditul
AsigurarileAsigurarile
functia de evaluare financiara a intreprinderii
functia de determinare a necesarului de capitalsi a surselor acoperitoare
functia de transfer de capitaluri si repartizare a rezultatelor activitatii
functia de protectie a investitorilor
functia de emisiune (monetara)
functia de diseminare a riscurilor(pagubelor si cheltuielilor)
Finantele publiceFinantele publice
functia de alocare
functia de distribuire
functia de reglare (stabilizare)
Functia derepartitie
Functia dereglare
Functia decontrol
Rolul finantelorRolul finantelor
reditribuiride resurse
activitatimateriale – nemateriale
ramuri economice
enitati administrativ-teritoriale
membrii societatii
reglareaeconomiei
imbunatatirea modului de administrare a resurselor,cresterea eficientei
aspecte sociale,demografice etc.
Mecanismul financiarMecanismul financiar
macroeconomicmacroeconomic microeconomicmicroeconomic
mecanismul financiarmecanismul financiar
mecanismul financiarmecanismul financiar politica financiarapolitica financiara
mecanismul (sistemul)economicmecanismul (sistemul)economic
- procese, tehnici, instrumente de infaptuire si reglare a fluxurilor banesti- mod de organizare si conducere a fluxurilor banesti
Tipuri de fluxurifinanciare
Tipuri de fluxurifinanciare
de contrapartida
decalate
autonome
multiple
Functionalitatea mecanismului financiar
FUNCTIONALITATE – capacitatea mecanismului financiar de a asiguraderularea continua a fluxurilor financiare, favorizand realizarea cu eficientaa proceselor reale
AUTOREGLARE - capacitatea mecanismului financiar de a se adapta, prin reactii deraspuns, la modificarea conditiilor de desfasurare aactivitatilor economice si sociale
activitatea economicasi sociala
CONEXIUNI
SUBSTITURI FUNCTIONALE – preluarea, automata, a functiilor unuimecanism blocat de catre alt mecanism
PRINCIPIUL VASELOR COMUNICANTE APLICABILFUNCTIONARII MECANISMULUI FINANCIAR
mecanismul financiar- microeconomic
- macroeconomic
directa
inversa (primara)
inversa (secundara)
SISTEMUL DE RELATII FINANCIARE
SISTEM FINANCIARPRIVATSISTEM FINANCIARPRIVAT
SISTEM FINANCIAR PUBLICSISTEM FINANCIAR PUBLIC
BUGETUL DE STATBUGETELE LOCALEBUGETUL ASIGURARILOR SOCIALECREDITULASIGURARI BUNURI ETC.FINANTELE INTREPRINDERILOR DE STAT
FINANTELE FIRMELORCREDIT BANCAR (PRIVAT)ASIGURARI SOCIALE PRIVATEASIGURARI BUNUJRI ETC.FINANTELE GOSPODARIILOR
SISTEMUL FONDURILOR FINANCIARE
nivelul organizatoricnivelul organizatoric
mediu-economic microeconomicmacroeconomic
destinatiedestinatie
consum asigurareinlocuire si dezv. rezerva
ipostaza in care se gaseste statulipostaza in care se gaseste statul
agent economic asiguratorautoritate publica bancher
COMPONENTELE SISTEMULUI COMPONENTELE SISTEMULUI FINANCIARFINANCIAR
(ca ansamblu de instituţii)(ca ansamblu de instituţii)
- INSTITUŢII NESPECIALIZATE (cu atribuţiuni şi în finanţe)
- Parlamentul- Guvernul - Ministerele- Consiliile Judeţene- Consiliile Locale- Prefecturile- Primăriile- Alte organe ale administraţiei de stat
- INSTITUŢII SPECIALIZATE (numai în finanţe)
- Ministerul Finanţelor Publice- Direcţii Centrale- Direcţii Judeţene ale Finanţelor Publice- Administraţii Financiare- Direcţii ale Finanţelor Publice Locale
- Curtea de Conturi- Banca Naţională a României- Băncile comerciale- Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare- Societăţile de valori mobiliare- Bursa de Valori- Societăţile de asigurări şi reasigurări- Compartimente specializate din cadrul ministerelor şi altor organe ale administraţiei de stat, centrale sau locale
PARGHIILE FINANCIAREPARGHIILE FINANCIARE
o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a activitatilor economice si socialeactivitatilor economice si sociale
o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a o categorie financiara utilizata ca instrument de INFLUENTARE a activitatilor economice si socialeactivitatilor economice si sociale
CONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHIICONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHII- sa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, prinsa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, princointeresarea factorilor implicaticointeresarea factorilor implicati- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor
CONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHIICONDITII DE FOLOSIRE CA PARGHII- sa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, prinsa favorizeze solutionarea unor probleme in CONDITII AVANTAJOASE, princointeresarea factorilor implicaticointeresarea factorilor implicati- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor- sa contribuie la imbunatatirea performantelor activitatilor
SUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiarSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE mecanismului economic si financiar
au CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celeau CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celefinanciarefinanciare
au CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celeau CA SUPORT OBIECTIV interdependentele dintre activitatile reale si celefinanciarefinanciare
impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc. impozite, subventii, credite, premii etc.
CERINTE DE FUNCTIONARECERINTE DE FUNCTIONARE- sa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiaresa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiare- ARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilorARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilor- sa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilorsa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilor- luarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente aleluarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente alemecanismului financiarmecanismului financiar
CERINTE DE FUNCTIONARECERINTE DE FUNCTIONARE- sa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se incadreze organic in SISTEMUL CATEGORIILOR existente sisa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiaresa se imbine organic cu normele si normativele economico-financiare- ARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilorARMONIZAREA actiunii tuturor parghiilor- sa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilorsa actioneze DIFERENTIAT in raport cu specificul ramurilor- luarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente aleluarea in considerare a CONEXIUNILOR cu celelalte componente alemecanismului financiarmecanismului financiar
actioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor proceseactioneaza prin STIMULAREA/INHIBAREA unor procese
SISTEMUL FINANCIAR CA SISTEM DE SISTEMUL FINANCIAR CA SISTEM DE FINANŢARE A ECONOMIEIFINANŢARE A ECONOMIEI
FINANŢARE PE PIEŢELE DE CAPITAL ( ECONOMII ALE PIEŢELOR DE CAPITAL)- emisiunea şi vânzarea-cumpărarea de către firme a titlurilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni) într-un cadru organizat (bursele de valori)- finanţarea se realizează în două faze:
- a procurării resurselor prin tranzacţii bursiere (firmele emit titluri iar deţinătorii de disponibilităţi băneşti le achiziţionează, devenind investitori şi dobândind anumite drepturi specifice)- al alocării şi utilizării resurselor băneşti procurate de firme corespunzător nevoilor acestora
- premise- dezvoltarea societăţilor pe acţiuni- inovaţia financiară
- condiţii- pieţe financiare dezvoltate
- avantaje - activarea monedei pasive( drenarea directă a fluxurilor băneşti spre activităţile creatoare de valoare)- nu generează efecte inflaţioniste- în concordanţă cu tendinţele de dereglementare, dezintermediere şi de globalizare- reducerea gradului de dependenţă a băncilor comerciale de banca de emisiune
FINANŢARE PRIN ÎNDATORARE (ECONOMII DE ÎNDATORARE)- acordarea de împrumuturi operatorilor economici cu deficit de către deţinătorii de resurse (excedentare) , prin intermediari bancari (mai ales) şi non-bancari
- premise- neconcordanţele obiective între momentele şi proporţiile acumulării de sume de bani şi cele ale manifestării nevoilor de cheltuire a lor la nivelul diferiţilor operatori economici
- condiţii- sistem bancar dezvoltat- lichiditate suficientă în sistemul bancar
- dezavantaje- posibilitatea creşterii (nejustificate de nevoile circulaţiei) a masei monetare (emisiune de monedă prin creditul bancar)
Norme juridice privind activitatea financiară
(Baza normativă)
CONŢINUT - cadru juridic (prevederi obligatorii) de organizare şi
derulare a proceselor şi operaţiunilor financiare
FORME – legi, ordonanţe, hotărâri etc.
CERINŢE – concordanţa reglementărilor financiare
PROBLEME FINANCIARE (vezi domenii politica financiară)
a) veniturile bugetare (ordinare şi extraordinare) şi cheltuielile bugetare
b) procesul bugetar
c) sistemul de impozite şi taxe
d) organele cu atribuţii în domeniul finanţelor publice;
e) regimul creditului bancar şi operaţiunilor cu valute, aur etc.
f) regimul asigurărilor
g) modul de organizare, funcţionare şi gestionare a regiilor autonome, a
societăţilor comerciale cu capital de stat şi a instituţiilor publice
h) controlul financiar
i) structura planurilor financiare ale întreprinderilor de stat şi a instituţiilor
publice, modul de elaborare, aprobare şi executare a acestora;
j) regimul amortizării mijloacelor fixe etc.
PROBLEME ECONOMICE CU IMPLICAŢII FINANCIARE
a) intervenţiile statului în formarea sau controlul anumitor categorii de preţuri şi
tarife
b) intervenţia statului pe piaţa forţei de muncă
c) intervenţia statului pe piaţa capitalului de împrumut
d) ... ...
BALANTE FINANCIARE BUGETE
Balan
ta finan
ciara a statulu
i
Bu
ge te le intre p
rind
eri lo r
Bu
ge te pu
blice
Balan
ta finan
ciara a econom
iei n
ationale
Balan
ta de p
lati externe
Balan
ta venitu
rilor si cheltu
ielilor b
anesti ale p
opu
latiei
Balan
ta formarii cap
italurilor
RESURSE BANESTI DESTINATII VENITURI CHELTUIELI
Rol – dimensionarea din punct de vedere financiar a obiectivelor de realizat (identificarea surselor de finantare si a destinatiilor date resurselor Conditie – dimensionarea judicioasa a resurselor/destinatiilor (realitate) Nivel de concepere/utilizare
-macroeconomic (balantele financiare, unele bugete)-microeconomic (unele bugete)
INSTRUMENTE DE CONDUCERE SI REGLARE A ACTIVITATII FINANCIARE
+
Balanta financiara a statului
Venituri curente- impozite, taxe, contributii- venituri nefiscale- transferuri curente din strainatate
Cheltuieli curente- consum public- dobanzi aferente datoriei publice-transferuri catre persoane fizice si juridice (din interiror sau exterior)
Economii curente
Finantarea formarii de capital- amortismente- transferuri de capital primite
Formarea de capital- investitii- transferuri de capital efectuate- credite acordate (la valoarea ramasade rambursat)
Soldul final
pozitiv(excedent) negativ (deficit)Plasamente externe Imprumuturi externe
!- rol informativ- nu substituie bugetele operationale- orizont de timp : anul financiar (bugetar)
Soldul operatiunilor de capital
Bugetul
Rol-fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar-exercitarea controlului financiar (eficienta si oportunitate)-fundamentarea echilibrului financiar
- VENITURI = CHELTUIELI- VENITURI = COST + PROFIT- ALOCATII BUGETARE +VENITURI PROPRII = CHELTUIELI- VENITURI BUG. = CHELTUIELI NOMINALIZATE. + REZERVE BUG.
Tipologie
1. Dupa obligativitatea respectarii prevederilor- bugete orientative- bugete imperative
2. Dupa specificul activitatilor- bugetele intreprinderilor (private)- bugetele publice
3. Dupa orizontul temporal- prevederi anuale- prevederi plurianuale
Bugetele intreprinderilor
Caracterizare generala- fundamentarea, sub aspect financiar, a obiectivelor de realizat- analiza realizarii obiectivelor, eventual reconsiderarea lor- previziuni asupra veniturilor banesti si cheltuielilor banesti- au ca sursa primara de informatii planul de afaceri- se intocmesc pentru un an financiar, cu defalcare pe trimestre
Bugetul activitatii generale
Bugetul activitatii de productie(de exploatare)
Bugetul de trezorerie! – termen foarte scurt
Bugetul de investitii
Bugetul activitatii de import-export
Venituri (exploatare, financiare, exceptionale)Cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale)
Rezultat net
Venituri (productia marfa la pret vanzare)
Cheltuieli (productia marfa la cost)
Rezultat optenabil
Resurse financiare proprii (incasari)
Necesar resurse financiare (plati)
SoldExcedent de trezorerie
Deficit de trezorerie credite
plasamente
Plati in valuta previzibile
Disponibilitati valuta + Incasari previzibile
Sold (excedent/deficit)
Resurse necesare
Resurse proprii de finantare a investitiilor
Sold (excedent/deficit)
Bugetele publice
Bugetele intreprinderilor cu capital de stat
Bugetele institutiilor publice
Bugetul asigurarilor sociale de stat
Bugetele locale
Bugetul de stat (al administratiei centrale)
Bugetele fondurilor speciale
- componente ale SISTEMULUI BUGETAR (v.cap.6)- se intocmesc pentru un AN BUGETAR- contin prevederi OBLIGATORII- indicatorii din bugete pot fi modificati numai prin RECTIFICARI!
Bugetul functional (de mijloace)Bugetul functional (de mijloace)
Bugetul program ( de obiective)Bugetul program ( de obiective)
Continutresursele alocate serviciilor publice (cheltuielile) si
veniturile (eventual) realizate din activitatea proprie
Caracteristici- caracter informativ- se intocmeste pentru un an- grupeaza resursele dupa finalitatea,costul si randamentul serviciilor publice
Avantaje- elimina dublele inregistrari- elimina miscarile de fonduri intre diferitele componente ale sistemului bugetar
Variante- SUA (nomenclatura administrativa si functionala)- Franta (“costul si randamentul serviciilor publice”, “placheta”)
Continutcheltuielile legate de realizarea diferitelor obiective, grupate pe tipuri de obiective
Caracteristici- caracter informativ- programare purianuala- se urmareste echilibrarea bugetului pe termenmediu si lung
Avantaje- asigura premisele realizarii echilibrului bugetar pe termen lung- ofera o imagine completa asupra costurilor si avantajelor implicate de realizare fiecarui obiectiv
Bugetul economiei nationaleBugetul economiei nationale
prognoza si programare macroeconomica PLURIANUALA
previziuni cu privire la productia, consumul si repartitia PIB
RESURSELE BANESTIRESURSELE BANESTI UTILIZARIUTILIZARI
pro
du
s in
tern
b
rut
imp
ortu
ri exp
ortu
rivaria
tia
sto
cu
rilor
form
are
a b
rura
de
cap
ital
con
su
m
inte
rmed
iar
con
su
m
fin
al
VarianteSUA – bugetul economicFRANTA – conturile previzionale ale natiuniiMAREA BRITANIE – cartile albe
indicatori ai sectorului public SI indicatori ai sectorului privat!
STATUL
ÎNTREPRINDEREA
SALARIAŢISINDICAT
ACŢIONARIMANAGERI
PIEŢELE DE BUNURI ŞI SERVICII
PIEŢE FINANCIARE
mediul economic
mediul social
mediul financiar
BUGETUL DE STAT
ASIGURARILE SOCIALE
FINANTELE ÎNTREPRINDERII
PRIVATE
BUGETELE LOCALE
CREDIT ASIGURARI DE BUNURI …
Continutul economic
relaţii economice in formă bănească prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resursele băneşti necesare desfăşurării activităţii de producţie, investiţii şi satisfacerii altor cerinţe la nivelul intreprinderii private
Participanti
persoane fizice şi juridice, instituţii financiar-bancare, autorităţi publice
FINANŢELE PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERIIFINANŢELE PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERII
Gestiunea financiara
ConceptConcept - complex de decizii financiare si operaţiuni banesti care se referă la procurarea capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obţinerea rezultatelor financiare, la repartizarea acestora
ActivitatiActivitati - gestiunea activelor imobilizate, gestiunea activelor circulante, gestiunea numerarului, gestiunea trezoreriei, gestiunea rezultatelor financiare
Factori de decizie implicatiFactori de decizie implicati – Consiliul de Administratie, Cenzorii, Adunarea Generala a Actionarilor; manageri, directori economici, sefi de compartimente specializateFunctia financiara
se concretizeaza prin activităţile de administrare a resurselor băneşti destinate investiţiilor şi exploatarii, inclusiv mecanismele de urmărire şi control asupra activităţii desfăşurate
fundamentarea strategiei financiare a întreprinderiievaluarea şi administrarea patrimoniului întreprinderiielaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi urmărirea realizării prevederiloranaliza şi controlul costurilor de producţie;realizarea încasărilor şi plăţiloranaliza şi dimensionarea preţurilor şi tarifelor, negocierea şi urmărirea efectelor asupra profitului întreprinderii;stabilirea şi plata la termen a drepturilor băneşti ale salariaţilorcalcularea şi virarea la termenele legale a impozitelor, taxelor, contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale;asigurarea şi urmărirea realizării echilibrului financiarprelucrarea datelor şi informaţiilor necesare deciziilor şi analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii
GESTIUNEA FLUXURILOR SI CICLURILOR FINANCIARE GESTIUNEA FLUXURILOR SI CICLURILOR FINANCIARE ALE INTREPRINDERIIALE INTREPRINDERII
Intreprindere
Fluxuri reale de intrare Fluxuri reale de iesire
Fluxuri financiare de iesire
Fluxuri financiare de intrare
plati pentru achizitii materii prime etc.impozite, taxe contributii (bugetul central, bugetele locale, bugetul asig. sociale, bugetele fondurilor speciale)rambursari imprumuturi si plata dobanzilorplata dividendelor, rascumparari titluriplati in valutacheltuieli extraordinareplata primelor de asigurare
incasari din vanzarea produselorsubventiicrediteaport la capitalul socialincasari in valutavenituri extraordinaredespagubiri din asigurari de bunuri etc.
Ciclul de investitii
Ciclul operatiunilor cupietele financiare
Faza de aprovizionare
Faza de productie
Faza de comercializare
Ciclul de exploatare
AUTOFINANTARAUTOFINANTAREE
(FINANTARE INTERNA)(FINANTARE INTERNA)
RESURSE PROPRII(CAPITAL+REZERVE) FINANTARE FINANTARE
PERMANENTAPERMANENTA
FINANTARE FINANTARE EXTERNAEXTERNA
SURSE ATRASE PE TERMEN LUNG
DATORII DIN EXPLOATARE PE TERMEN SCURT FINANTARE FINANTARE
TEMPORARATEMPORARACREDITE BANCARE PE
TERMEN SCURT
FINANTAREFINANTAREAA
AUTOFINANTAREAAUTOFINANTAREA- sens larg : sens larg : acoperirea din surse proprii a tutror nevoilor de resurse (de funcţionare şi dezvoltare)- sens restrans: sens restrans: capacitatea intreprinderii de a-si acoperi nevoile de dezvoltare pe seama resurselor proprii
FORMEFORMEBRUTA : BRUTA : pe seama tuturor resurselor proprii (amortismentele, profitul, rezervele etc. )NETA : NETA : numai pe seama resursele formate din profit
PARTIALA : PARTIALA : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac numai partial cerintele functionarii si dezvoltarii (sau numai dezvoltarii)INTEGRALA : INTEGRALA : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac in totalitate cerintele functionarii si dezvoltarii (sau numai dezvoltarii)
CAPITALURI PROPRII
SURSE DE FINANŢARE
CAPITAL SOCIAL
PRIME LEGATE DE CAPITAL
DIFERENŢE DIN REEVALUARE
REZERVELE
REZULTATUL REPORTAT ŞI REZULTATUL EXERCIŢIULUI
SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
PROVIZIOANE REGLEMENTATE
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
CHELTUIELI
ÎMPRUMUTURI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
INVESTITIILEINVESTITIILE
SENS LARG – capitalul plasat in active corporale, necorporale si financiareSENS RESTRANS – cheltuielile pentru achizitionarea de noi mijloace fixe, precum si pentru dezvoltarea, reconstruirea si modernizarea celor existente
RESURSERESURSE
-amortizareamortizare-sume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiunesume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune- profit profit - credite pentru investitiicredite pentru investitii
CHELTUIELI DE INVESTITIICHELTUIELI DE INVESTITII
- cheltuieli pentru proiecte de investitii cheltuieli pentru proiecte de investitii - rambursari de rate scadente la creditele de investitiirambursari de rate scadente la creditele de investitii- plati de dobanzi la creditele pentru investitiiplati de dobanzi la creditele pentru investitii-alte plasamentealte plasamente
TREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERIITREZORERIA INTREPRINDERII
RESURSE BĂNEŞTI
RESURSE BĂNEŞTI MATERII ŞI
MATERIALE
MATERII ŞI MATERIALE
PRODUSE ÎN CURS DE
FABRICAŢIE
PRODUSE ÎN CURS DE
FABRICAŢIEPRODUSE FINITE
PRODUSE FINITE RESURSE
BĂNEŞTI
RESURSE BĂNEŞTI
ACTIVE IMOBILIZATECAPITALURI PROPRII
CA
PIT
AL
PE
RM
AN
EN
TC
AP
ITA
L P
ER
MA
NE
NT
ACTIVE CIRCULANTE- stocuri- clienti- disponibilitati banesti
FR
FRPP
FR
NF
RN
FO
ND
RU
LM
EN
T B
RU
TF
ON
D R
UL
ME
NT
BR
UT
FR
SF
RS
DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG
DATORII PE TERMEN SCURT
RE
SU
RS
E D
E
RE
SU
RS
E D
E
TR
EZ
OR
ER
IET
RE
ZO
RE
RIE
Bilantul financiarBilantul financiar
RELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREARELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREACAPITALURILOR CAPITALURILOR
RELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREARELATII SI TEHNICI PRIVIND CONSTITUIREA SI UTILIZAREACAPITALURILOR CAPITALURILOR
CONTINUT : operaţiile de mobilizare a resurselor băneşti necesare activităţii de exploatare, inclusiv cele împrumutate, precum şi de valorificare a disponibilităţilor băneştiOBIECTIVE:asigurarea concordantei dintre fluxurile banesti si fluxurile materialeasigurarea concordantei dintre fluxurile banesti de intrare si cele de iesirefolosirea eficientă a resurselor băneşti disponibile prin anumite plasamente;fundamentarea necesarului de credite bancare
NFR = (Stocuri + Creante) – (Datorii curente + Pasive de regularizarea)NFR = FR(N); NFR > FR(N); NFR < FR(N)
REZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIAREREZULTATELE FINANCIARE
VENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATAREVENITURI DIN EXPLOATARE
CHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARECHELTUIELI DE EXPLOATARE
VENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIAREVENITURI FINANCIARE
CHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARECHELTUIELI FINANCIARE
VENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALEVENITURI EXCEPTIONALE
CHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALECHELTUIELI EXCEPTIONALE
REZULTATREZULTATDIN EXPLOATAREDIN EXPLOATARE
REZULTATREZULTATDIN EXPLOATAREDIN EXPLOATARE
REZULTATREZULTATFINANCIARFINANCIARREZULTATREZULTATFINANCIARFINANCIAR
REZULTATREZULTATEXCEPTIONALEXCEPTIONAL
REZULTATREZULTATEXCEPTIONALEXCEPTIONAL
REZULTATREZULTATCURENTCURENT
REZULTATREZULTATCURENTCURENT
REZULTATREZULTATBRUT ALBRUT AL
EXERCITIUEXERCITIULUILUI
REZULTATREZULTATBRUT ALBRUT AL
EXERCITIUEXERCITIULUILUI
REZULTATREZULTATNETNET
REZULTATREZULTATNETNET
IMPOZITIMPOZITPROFITPROFIT
IMPOZITIMPOZITPROFITPROFIT
PROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABILPROFIT IMPOZABIL
ajustariajustari
BugetulBugetul
ETIMOLOGIE- budget- bouge, bougette- condica de venituri si cheltuieli, samile visteriei
CONTINUT
juridic juridic economiceconomic
procese,tehnici si relatii de mobilizare a unei parti a PIB si repartizare pe destinatii
raporturi sociale intre cetatenii unui stat
procese de repartitie a PIB- repartitie primara- repartitie secundara (redistribuire)
IPOSTAZE- tablou al veniturilor si cheltuielilor- plan financiar- program de cheltuieli- lege- fond banesc
Principii bugetare
universalitatea bugetului
unitatea bugetului
neafectarea veniturilor
specializarea bugetului
echilibrarea bugetului
realitatea bugetului
anualitatea bugetului
publicitatea bugetului
Cf. Legii Finantelor Publice 500/2002, principiile bugetare sunt (Capitolul 2, Sectiunea 1): UNIVERSALITATII, PUBLICITATII, UNITATII, ANUALITATII, SPECIALIZARII SI UNITATII MONETARE
Universalitatea bugetului
Continut – inscrierea in buget, in sume integrale, a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului- nu se pot inscrie in buget actiuni per sold
Argument - ofera o imagine reala asupra actiunilor inscrise in buget- compararea veniturilor cu cheltuielilorAbateri- bugete mixte (bruto si neto)
Continut – inscrierea intr-un singur document (buget general) a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului- existenta unui buget unic
Argument - compararea directa a veniturilor si cheltuielilor- control asupra structurii veniturilor si chelt. publiceAbateri- bugete extraordinare, bugete autonome, bugete anexe, conturile speciale de trezorie, conturile cu afectatie speciala, conturi de reglemenatre, conturi de operatiuni monetare
Unitatea bugetului
Neafectarea veniturilor
Anualitatea bugetului
Continut- depersonalizarea veniturilor bugetare- finantarea cheltuielilor bugetare din ansamblul venituirlor bugetare- nu se pot rezerva anumite venituri pentru a finanta anumite cheltuieli
Abateri- fondurile cu destinatie speciala
Continut- intocmirea, aprobarea, executia, incheierea bugetului sa se faca in limitele unei perioade de 12 luni
Anul bugetar- coincide sau nu cu anul calendaristic (motive subiective si obiective)- doua sensuri
- perioada pentru care se intocmeste si se aproba bugetul- perioada in care se executa si se incheie exercitiul bugetar
Abateri- sistemul de executie (vezi si sistemul de gestiune)- actiuni plurianuale aprobate prin buget- bugete ciclice (vezi functia de reglare)
Legea Finantelor Publice 500/2002: art.8 (Principiul universalitatii): Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte
Echilibrarea bugetului
Continut- egalizarea veniturilor ordinare cu cheltuielile din buget- echilibru in faza de proiectare si echilibru in executie
Argument- “cheia de bolta a finantelor publice”
Abateri- acceptarea “golurilor temporare de casa”- bugetele extraordinare (cheltuieli acoperite din resurse extraordinare)- “debugetizarea”- deficitul bugetar = “demaror” (vezi functia de reglare si stabilizatorii)
Realitatea bugetului
- sistem informational adecvat, date reale (realiste)- metode moderne de dimensionare a veniturilor/cheltuielilor bugetare- modele econometrice- rectificari
Publicitatea bugetului
- continutul bugetului sa fie adus la cunostinta publicului (alegatorilor)- media, statistici oficiale, dezbaterea in sedinta publica a Legii bugetului- sinteze ale bugetului- cimitir de cifre
Specializarea bugetara
Continut-inscrierea in buget, aprobarea si urmarirea executiei dupa o schema numita clasificatia bugetara
Argument-asisgurarea disicplinei financiare- faciliteaza controlul bugetar
Clasificatia bugetara- elaborata de Ministerul Finantelor (Publice)- cerinte
- sa reflecte provenienta veniturilor si destinatia cheltuielilor- sa fie simpla si clara- sa permita intelegerea structurii veniturilor si cheltuielilor- sa favorizeze efectuarea controlului
- criterii- administrative (structura aparatului de stat)- economice (surse de formare a veniturilor si destinatii ale cheltuielilor
Procesul bugetarProcesul bugetar
Elaborarea proiectuluiElaborarea proiectului
coordonate politica bugetara
propuneri proprii de cheltuieli
rezolvarea “conflictelor” (la dif nivele)
definitivarea proiectului la MFP
definitivarea proiectului la Guvern
Aprobarea bugetuluiAprobarea bugetului
Executia bugetuluiExecutia bugetului
Incheierea bugetuluiIncheierea bugetului
depunerea documentelor la Parlam.- proiectul de lege- expunere motive- anexe- alte documente
intocmirea contului de executie bugetara
dezbatere, reconciliere si promulgare
incasarea veniturilor
efectuarea cheltuielilor
aprobarea contului de executie bugetara
Controlul bugetar(politic, jurisdictional, administrativ)
Controlul bugetar(politic, jurisdictional, administrativ)
Executia bugetuluiExecutia bugetului
cheltuieli venituri
angajarea
lichidarea
ordonantarea
plata propriu-zisa
asezarea
lichidarea
emiterea titlului de percepere
perceperea (incasarea)
Executia de casa a bugetuluiExecutia de casa a bugetului
prin sistemul bancar
prin Trezorerie
reteaua larga a institutiilor bancare
neconcordante intre sistemele informationale
imobilizarea resurselor bugetare
intarzieri in raportarea datelor privind executia
organizarea unor structuri separate de control
functia de casier- org si efect op de incasari si plati- elaborarea de prognoze si asig lichiditatii- exercitarea controlului operativ- informatii pentru rapoartele periodice
functia de bancher- deschiderea si admin de conturi- operatiuni de garantare si coparticipare- gestionarea disponibilitatilor- operatiuni de finantare a deficitului bugetar
+
-
Bugetul de stat
bugetele locale
bugetele statelor membre
Bugetul asigurarilor sociale de stat
bugetele fondurilor speciale
Sistemul bugetarSistemul bugetarB
ug
etu
l g
en
era
l con
solid
at
- repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre componentele sistemului bugetar- transferuri intre diferitele componente- unitatea bugetului !!
Sistemul bugetar in Romania cuprinde:
a) bugetul de stat;b) bugetele localec) bugetul asigurărilor sociale de stat;d) bugetele fondurilor speciale;e) bugetul trezoreriei statului;f) bugetele instituţiilor publice autonome;g) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din
bugetele anterioareh) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii;i) bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice
j) bugetul fondurilor externe nerambursabile
bugetele institutiilor publice
!
Cheltuielile publiceCheltuielile publice
ContinutContinut
juridic – plata pentru functionarea institutiilor publice juridic – plata pentru functionarea institutiilor publice
economic - procese economice de repartitie a PIB pentru realizarea de actiuni publice- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice- procese de redistribuire financiara a PIB prin intermediul autoritatilor publice
economic - procese economice de repartitie a PIB pentru realizarea de actiuni publice- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice- procese de redistribuire financiara a PIB prin intermediul autoritatilor publice
InterpretariInterpretarisens larg – ansamblul activitatilor cu caracter public (inclusiv cheltuielile materiale ale intreprinderilor cu capital de stat
sens larg – ansamblul activitatilor cu caracter public (inclusiv cheltuielile materiale ale intreprinderilor cu capital de stat
sens restrans - numai activitati desfasurate prin institutii publice (bugetare) reflectate in bugetul public
sens restrans - numai activitati desfasurate prin institutii publice (bugetare) reflectate in bugetul public
ConceptiiConceptii
Clasica – consumuri definitive, nerecuperabile impact negativ reduse la strictul necesar
Clasica – consumuri definitive, nerecuperabile impact negativ reduse la strictul necesar
Moderna - procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive (direct sau indirect) - intrepretare diferentiata - parghie financiara
Moderna - procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive (direct sau indirect) - intrepretare diferentiata - parghie financiara
ComponenteComponente
Mod finantareMod finantare
Autoritati publiceAutoritati publice
cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)
cheltuieli extrabugetare
cheltuieli speciale
cheltuielile intrprinderilor cu capital de stat
cheltuieli ale administratiei centrale
cheltuieli ale administratiilor locale
cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat
rol in procesul reproductiei rol in procesul reproductiei
reale (negative) economice (pozitive)
destinatiadestinatia
functionare (curente)
transfer investitii
aportul la crestereaavutiei nationale
optimizarea structurii
continut economiccontinut economic
materiale de personal
functionarea normalaa institutiilor publice
frecventafrecventa
ordinare extraordinare
comparabilitate
continut financiarcontinut financiar
definitive temporare virtuale
Anul Cheltuieli publice (mld lei)
PIB
(mld lei)
Deflator
(%)
2003 610.879 1.903.354
115,82004 734.232 2.387.914
Caracterizarea globala a cheltuielilor publiceCaracterizarea globala a cheltuielilor publice
Cresterea
reala – 734.232/115.8=634.051,8 634051,8-610.879 = 23.172,8
nominala – 734.232 – 610879 = 123.353 (mld. ROL)
Modificarerelativa
reala –
nominala – %19,20100879.610
353.123100
879.610
879.6107,231.734
Elasticitateain raport cu PIB
0
0
PIBPIB
CPCP
Ke
793,02546,02019,0
1.903.354484.560
610879353.123
eK
NIVELUL – Cpn; Cp
r
0/1
11 Ip
CpCp
nr
STRUCTURA
pondere in PIB; chelt/loc.
100t
iCP CP
CPGS
i
DINAMICA
%79,3100879.610
8,172.23100
879.610
879.6108,051.634
FACTORI DE INFLUENŢĂ factori demografici creşterea populaţiei modificările structurale ale populaţiei pe vârste, categorii socio-profesionale (creşterea duratei medii de viaţă creşterea proporţiei populaţiei de vârstă înaintată acţiuni de protecţie socială. creşterea numărului populaţiei ocupate în sectorul public.factori economici Ø gradul de dezvoltare economică Ø gradul de implicare a statului în susţinerea progresului economicØ fenomenul deprecierii monetarefactori socialiØ preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a veniturilor în societateØ acordarea de sprijin material unor categorii sociale defavorizate Ø dezvoltarea reţelei de instituţii social-culturaleurbanizareaØ finanţarea de lucrări publice edilitare, construcţii de străzi, canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrementfactori militari factori politiciØ opţiunile grupărilor politice aflate la putereØ statul-jandarm statul-providenţădatoria publică Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale
statului şi organelor autonome"
S IS T E M U L R E S U R S E L OR F IN A N C IA R E P U B L IC E
RE S URS E A L EA D M INIS T RA T IE I C E NT RA L E
RE S URS E A L EA D M INIS T RA T IIL O R L O C A L E
RE S URS E A L E A S IG URA RIL O RS O C IA L E D E S T A T
RE S URS E BUG E T A RE RE S URS E A L E INT RE PRIND E RIL O RPUBL IC E
RE S URS E F INA NC IA RE PUBL IC E RE S URS E F INA NC IA RE PRIV A T E
RE S URS E F INA NC IA RE
totalitatea mijloacelor banesti administrate de autoritatile publice pentru ...
RESURSELE FINANCIARE PUBLICERESURSELE FINANCIARE PUBLICE
procese/relatii economice in forma baneasca de repartitie a PIB
Repartitie: -repartitie primara- repartitie secundara (redistribuire)
CO
NTIN
UT
F ISCALE NEFISCALE
RESURSE O RDINARE
IMPRUMUTURI(im p ozite am an ate)
tran sfer tem p orar, acord d e voin tacon trap restatie
EMIS IUNE MO NEDAcaracter fiscal
afecteaza n u m ai ven itu rile realecaracter voalat
ALTE RESURSEfon d am ortizare
van zarea b u n u rilor statu lu irezerva valu tara, au r
RESURSE EXTRAO RDINAREd octrin a m od ern a
REG ULARITATEAFO LO SIRII
RESURSE F ISCALE RESURSE NEF ISCALE
RESURSE DE TREZ O RERIE RESURSE IMPRUMUTATEPE TERMEN MEDIU S I LUNG
RESURSE DIN EMIS IUNEADE MO NEDA
CO NTINUTECO NO MIC
BUG ETUL DE STAT BUG ETELE LO CALE
BUG ETUL ASIG URARILO RSO CIALE DE STAT
RESURSE CU DESTINATIESPECIALA
CO MPO NENTELEBUG ETULUI
RESURSE INTERNE RESURSE EXTERNE
PRO VENIENTA
RESURSELE FINANCIARE PUBLICERESURSELE FINANCIARE PUBLICE
Politica financiaraPolitica financiaraOPTIUNI privind metode, mijloace, institutii cu caracter financiar antrenate in procurarea, distribuirea si utilizarea resurselor banesti SI influentarea activitatilor economice si sociale
Politica financiaraPolitica financiara Politica economicaPolitica economica
Decizii de politica financiara
Decizii de politica financiara
Strategice:coordonate majore, progame de perspectiva indelungata
Tactice :operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric
Domenii de manifestareDomenii de manifestare
- procurarea resurselor banesti la fondurile financiare- distribuirea si utilizarea fondurilor banesti- activitatea de creditare- organizarea si functionarea pietelor financiare- organizarea si realizarea activitatilor privind asigurarile- organizarea si exercitarea controlului financiar- organizarea si functionarea aparatului financiar-bancar- folosirea instrumentelor financiare pentru influentarea activitatilor economice si sociale- echilibrul financiar si monetar
Politica financiara
(SENS LARG)
Politica financiar-
monetara a autoritatilor
publice
Politica bugetaraPolitica
bugetara
Politica cheltuielilor
publice
Politica politica
impozitelor
Politica fiscala
Politica fiscala
Politica finantelor
publice(SENS
RESTRANS)
Politica monetaraPolitica monetara
Politica de dividend
Politica de finantare
Politica de investitii
Politica financiara a
firmei
Politica financiara a
firmei
Politica exclusiv-bugetara
Politica valutaraPolitica valutara
SFERA PIESFERA PIEŢŢELOR ELOR FINANCIAREFINANCIARE
ACCEPŢIUNIACCEPŢIUNI
sens larg:
sens restrâns
PIEŢE MONETARE: titluri pe termen scurtPIEŢE VALUTARE : valutePIEŢE FINANCIARE PROPRIU-ZISE: titluri pe termen lung
PIAŢA VALORILOR MOBILIARE, PIAŢA DE CAPITAL
PIEŢE FINANCIARE NAŢIONALEPIEŢE FINANCIARE INTERNAŢIONALE
PIEŢE FINANCIARE PENTRU PRODUSE PRIMAREPIEŢE FINANCIARE PENTRU PRODUSE DERIVATE
EUROPIEŢE (FINANCIARE)
PIAŢA ACŢIUNILORPIAŢA OBLIGAŢIUNILORPIAŢA FUTURESPIAŢA OPŢIUNILOR
ADRESABILITATEADRESABILITATE
PRODUSEPRODUSE
NATURA VALORILOR MOBILIARENATURA VALORILOR MOBILIARE
COMPONENTELE PIECOMPONENTELE PIEŢŢEI EI FINANCIAREFINANCIARE
PIAPIAŢŢA PRIMARA PRIMARĂĂ
PIAPIAŢŢA SECUNDARA SECUNDARĂĂ
EMISIUNEA ŞI PLASAREA TITLURILOR
VÂNZAREA/CUMPĂRAREA TITLURILOR
•BURSA DE VALORIBURSA DE VALORI•PIAPIAŢŢA OTCA OTC
TILURILE DE VALORI TILURILE DE VALORI MOBILIAREMOBILIARE
TITLURI PRIMARETITLURI PRIMARETITLURI SECUNDARETITLURI SECUNDARE
TITLURI SINTETICETITLURI SINTETICE
BURSELE DE VALORIBURSELE DE VALORI
FUNCFUNCŢŢIIII- FINAN- FINANŢŢAREARE- MOBILIZAREA ECONOMIILOR B- MOBILIZAREA ECONOMIILOR BĂĂNENEŞŞTITI- BAROMETRU AL EVOL. ECONOMICEBAROMETRU AL EVOL. ECONOMICE- ASIGURAREA LICHIDITASIGURAREA LICHIDITĂŢĂŢIIII
ORGANIZAREORGANIZARE- ASOCIAASOCIAŢŢIA BURSEIIA BURSEI- INTERMEDIARIINTERMEDIARI
MECANISME MECANISME NEGOCIERENEGOCIERE
PIAPIAŢĂŢĂ DIRIJAT DIRIJATĂĂ PRIN ORDINE PRIN ORDINE
PIAPIAŢĂŢĂ DIRIJAT DIRIJATĂĂ PRIN CURS PRIN CURS
PIEŢELE INTERDEALERI (OTC)
- NU AU LOCALIZARE NU AU LOCALIZARE
- CONDICONDIŢŢII DE ACCES MAI ELASTICEII DE ACCES MAI ELASTICE
- INTERMEDIERE PRIN DEALERIINTERMEDIERE PRIN DEALERI
- PREPREŢŢURI DIFERENURI DIFERENŢŢIATEIATE
PARTICIPANŢIPARTICIPANŢIO
FER
TA
DE
OFER
TA
DE
CA
PIT
AL
CA
PIT
AL
-IN
VES
TIT
OR
I IN
STIT
UŢIO
NA
LI
INV
ES
TIT
OR
I IN
STIT
UŢIO
NA
LI
- IN
VES
TIT
OR
I IN
DIV
IDU
ALI
INV
ES
TIT
OR
I IN
DIV
IDU
ALI C
ER
ER
EA
DE
CER
ER
EA
DE
CA
PIT
AL
CA
PIT
AL
SO
CIE
TĂ
ŢI C
OM
ER
CIA
LE, IN
STIT
UŢII
SO
CIE
TĂ
ŢI C
OM
ER
CIA
LE, IN
STIT
UŢII
FIN
AN
CIA
R B
AN
CA
RE, A
UTO
RIT
ĂŢI
FIN
AN
CIA
R B
AN
CA
RE, A
UTO
RIT
ĂŢI
PU
BLIC
E, A
LTE E
NTIT
ĂŢI
PU
BLIC
E, A
LTE E
NTIT
ĂŢI
• capital minim• număr minim de acţiuni (acţionari)• profit în ultimele trei exerciţii• acces public la un procent din acţiuni• furnizare informaţii situaţia financiară• informarea conducerii bursei
BROKERBROKERII- vânzarea-cumpărarea de valori in contul clienţilor- garantarea plasamentelor-administrarea conturilor si fondurilor- vânzarea-cumpărarea de valori in contul propriu
DEALERIDEALERI
TIPURI DE OPERATIPURI DE OPERAŢŢIUNI IUNI
TERMENTERMEN
SCOPSCOP
LA VEDERELA VEDERE
LA TERMENLA TERMEN
INVESTIINVESTIŢŢIEIE
SPECULASPECULAŢŢIEIE““À LA BAISSE”, “BEAR”À LA BAISSE”, “BEAR”
““À LA HAUSSE”, “BULL”À LA HAUSSE”, “BULL”
NATURNATURĂĂ FERMEFERME
CONDICONDIŢŢIONATEIONATE
OPERAOPERAŢŢII CU II CU PRIMPRIMĂĂ
OPERAOPERAŢŢII DE DUBLUII DE DUBLU
OPERAOPERAŢŢII DE STELAJII DE STELAJ
PARTICULARITĂŢILEPARTICULARITĂŢILEPIEŢEIPIEŢEI
AMERICANEAMERICANEOPERAOPERAŢŢII II ““CASHCASH””
OPERAOPERAŢŢII II ÎN MARJĂÎN MARJĂ
EUROPENEEUROPENE
OPERAOPERAŢŢII II LA LA VEDEREVEDERE
OPERAOPERAŢŢII II CU REGLEMENTARE LUNARĂCU REGLEMENTARE LUNARĂ
OPERAOPERAŢŢII II CONDIŢIONATECONDIŢIONATE
ARBITRAJARBITRAJ
ACOPERIREA RISCULUIACOPERIREA RISCULUI
Recommended