Stoma 11 - Proteic Lipidic

EXPLORAREA METABOLISMULUI LIPIDIC

Lipoproteinele forma de transport plasmatic a lipidelor macromolecule alcătuite din:

• nucleu centralo triglicerideo colesterol esterificato proprietăţi hidrofobe

• înveliş externo fosfolipideo colesterol neesterificato apolipoproteine solubilitate

Lipoproteinele

Electroforeză: • spoturi:

o pre-

Ultracentrifugare:• diferenţă de

densitate oTG mai puţin

denseoapolipoproteinel

e mai dense• 5 clase majore:

o chilomicronio VLDLo IDLo HDLo LDL

Lipoproteinele

Lipoproteinele

Clasa de LP

(apo)

Compoziţie ELFO

Chilomicroni TG exogene Nu migrează

VLDL (B100, CI, CIII, E)

TG endogene pre β

IDL Esteri de colesterol, TG

broad β

LDL (B100) Esteri de colesterol Β

HDL (AI, AII, AIV) Esteri de colesterol α

Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză

LDL cele mai aterogene transportă 60-70% din COL din sânge către

ţesuturile periferice – celulele arterelor coronare, ale altor artere ateroscleroză

prin legarea apo(a) de apo B100 LDL devine Lp(a) Lp(a) = risc de boli cardiovasculare

HDL produse în ficat şi intestin conţin 20-30% din COL circulant transportă COL de la periferie ficat =

transport retrograd al COL rol antiaterogen rol de protecţie împotriva aterosclerozei preia COL din pereţii

vasculari !!!!!!!

Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză

Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză

EXPLORĂRI UZUALE ALE METABOLISMULUI LIPIDIC

Explorări uzuale Pentru efectuarea

determinărilor:

• pacienţii urmează o dietă normală timp de 2 săptămâni

• este eliminată medicaţia care ar putea afecta metabolismul lipidic

• valorile obţinute – corelate cu vârsta şi sexul pacienţilor

Explorări uzuale

1. Aspectul plasmei2. Lipidele totale3. Colesterol total4. Trigliceridele5. HDL-colesterolul6. LDL- colesterolul7. Colesterol total/HDL-

colesterol8. Lipoproteina (a)

1. Aspectul plasmei la 4C după 23 h:

Clar Normal Hipercolesterolemie

Opalescent sau lactescent Hipertrigliceridemie

Supernatant cu inel cremos Creşterea

chilomicronilor

2. Lipidele totale

Valoare normală: 500-800 mg/dL

Valori crescute: aport crescut

tratament cu

anticoncepţionale orale

2. Lipidele totale

Valoare normală: 500-800 mg/dL

Valori scăzute:

malabsorbţie

ciroză

3. Colesterolul total

Valori normale < 200mg/dL (<5,2mmol/l)

Patologic: 200-239 mg/dL (5,2-6,19 mmol/l)

• valoare de graniţă pentru riscul dezvoltării bolii arteriale coronariene

> 240 mg/dL (> 6,2 mmol/ l)• risc de boală coronariană

3. Colesterolul total

Valori crescute:

dietă bogată în colesterol şi grăsimi saturate

3. Colesterolul total

Valori crescute: HLP primare

• Hipercolesterolemia familială sau poligenică• Disbetalipoproteinemia familială

3. Colesterolul total

Valori crescute: HLP secundare

afecţiuni hepatocelulare colestaze SN IRC diabet zaharat cardiopatie

ischemică

Diabet zaharat

4. Trigliceridele

Valori normale 160 mg/dL ( 1,8 mmol/l)

Interpretare: > 160 mg/dL (1,8 mmol/l)

• dislipidemie de graniţă când e asociată cu HDL-COL scăzut şi cu COL total de graniţă

200-400 mg/dL - risc coronarian moderat

> 400 mg/dL - risc coronarian crescut

4. Trigliceridele

Valori crescute: HLP primare

HLP secundare

• obezitate• alcoolism, ciroză alcoolică• ciroză biliară, obstrucţie biliară

extrahepatică• pancreatită acută şi cronică

4. Trigliceridele

Valori crescute: HLP secundare

• SN, IRC• HTA esenţială, IMA• diabet zaharat, dietă

bogată în carbohidraţi• tratament estrogenic

5. HDL colesterolul

Valori normale: B > 39mg/dL (>1mmol/l) F > 43 mg/dL (1,1mmol/l)

Modificări patologice: < 35mg/dL - risc coronarian la

ambele sexe, prognostic rezervat

6. LDL colesterolul

Se calculează cu formula lui Friedewald:

LDL-C = CT – HDL-C – TG/5(TG < 400 mg/dL)

Valori normale < 130 mg/dL (< 3,36 mmol/l)

6. LDL colesterolul

Modificări patologice: 130-159 mg/dL (3,37-4,13

mmol/l) – risc coronarian de graniţă

> 160 mg/dL (> 4,14 mmol/l)- risc coronarian crescut

7. Colesterol total / HDL-Colesterol utilizat în evaluarea riscului coronarian la

indivizii care prezintă valori ale COL total între 200-250 mg/dL (5-6,5 mmol/l)

CT/HDL-COL 5 reprezintă risc coronarian

8. Lipoproteina (a)

Valori normale 20 mg/dL

Modificări patologice: 30 mg/dL - factor de risc independent

pentru dezvoltarea bolii coronariene

8. Lipoproteina (a) LP modificată din clasa LDL (LDL + proteină

adiţională) structură similară cu a plasminogenului în concentraţii crescute se depozitează în

pereţii arteriali inducând o aterogeneză accelerată

EXPLORAREAMETABOLISMULUI PROTEIC

Explorarea metabolismului proteic

I. Proteinemia totală şi proteinuria

II. Electroforeza proteinelor

III. Disproteinemiile

IV. Alterări ale metabolismului purinelor

Starea de euproteinemie• proteinele plasmatice = 6,7-8,4 g/dL

• albuminele = 3,5-5,5 g/dL - 50-70%

• globulinele = 2,0-3,5 g/dL - 40-50%

• raportul albumine/globuline = 1,6-2,2

Starea de euproteinemie

• Concentraţia proteinelor în urină:• în repaus 150 mg/zi• după exerciţiu fizic intens

250 mg/zi

Proteinuria • testele calitative standard (cu

bandelete) sunt negative pentru albumină

• detectarea precoce a microalbuminuriei poate fi sugestivă pentru o nefropatie

• rezultatul negativ al testelor nu exclude prezenţa în urină a globulinei, a hemoglobinei sau a proteinei Bence-Jones

Creşterea proteinuriei• proteinurie renală poate fi de

cauze:• glomerulare (glomerulonefrite,

nefrită asociată cu lupus eritematos sistemic, amiloidoză)

Creşterea proteinuriei• tubulare (pielonefrită,

nefropatii induse de fenacetină, sindrom Fanconi)

Creşterea proteinuriei• prezenţa lanţurilor uşoare

monoclonale este dovada clară a existenţei unui proces malign: mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, amiloidoză

• proteina termică Bence Jones - caracteristică mielomului multiplu şi altor boli care afectează măduva osoasă: metastaze, unele leucemii, osteosarcom

Explorarea metabolismului proteic

I. Proteinemia totală şi proteinuria

II. Electroforeza proteinelor

III. Disproteinemiile

IV. Alterări ale metabolismului purinelor

Electroforeza proteinelor • Albumine: 3,5-5,5 g% 50-70%

• Globuline: 2,0-3,5 g% 40-50%• Alfa 1-globuline: 0,2-0,4 g% 3-6% 4• Alfa 2-globuline: 0,5-0,9 g% 7-10% 8• Beta-globuline: 0,5-1,1 g% 11-14% 12• Gama-globuline: 0,7-1,7 g% 15-23% 16

Explorarea metabolismului proteic

I. Proteinemia totală şi proteinuria

II. Electroforeza proteinelor

III. Disproteinemiile

IV. Alterări ale metabolismului purinelor

Disproteinemiile • modificarea raportului dintre

fracţiunile proteinelor plasmatice (valori anormale ale fracţiunilor proteice cu valori normale sau anormale ale proteinemiei totale)

Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută)

Disproteinemia din inflamaţiile cronice

Disproteinemia din bolile hepatice cronice

Disproteinemia din sindromul nefrotic

Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută) concentraţiei plasmatice de albumine 1 şi 2 globulinelor = „reactanţi de fază

acută”

• din punct de vedere clinic, cele mai importante = markeri ai răspunsului de fază acută– proteina C reactivă– amiloidul seric A– Fibrinogenul

Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută) concentraţiei plasmatice de albumine 1 şi 2 globulinelor = „reactanţi de fază

acută”

Cauze: • infecţii bacteriene (pneumonie, febră reumatică,

tuberculoză, nefrită interstiţială)• arsuri• infarct miocardic• leziuni multiple (inclusiv fracturi

multiple) sau postoperator• puseele de acutizare ale bolilor

cronice (artrită reumatoidă, boala Crohn)

• tumori maligne

Disproteinemia din inflamaţiile cronice concentraţiei plasmatice de albumine 1, 2 şi mai ales a -globulinelor

Cauze: • infecţii cronice• boli de colagen• tumori maligne

Disproteinemia din inflamaţiile cronice concentraţiei plasmatice de albumine 1, 2 şi mai ales a -globulinelor

Cauze: • gamapatii monoclonale cum este mielomul multiplu

• aspect tipic de „dom”, un spike ascuţit în domeniul gama

• dacă se produc doar lanţuri uşoare ale Ig, acestea se vor excreta şi în urină sub forma proteinelor Bence Jones

Disproteinemia din bolile hepatice cronice concentraţiei plasmatice de albumine şi -globulinelor

– mai ales a imunoglobulinelor IgG, M şi A (contopirea vârfurilor şi pe ELFO determină apariţia „domului cirotic”)

Cauze: • hepatită cronică activă• ciroză

Disproteinemia din sindromul nefrotic concentraţiei plasmatice de albumine şi a -

globulinelor 2 şi -globulinelor

Cauze: • creşterea permeabilităţii capilarelor glomerulare

determină proteinurie glomerulară cu creşterea compensatorie a sintezei de globuline

Explorarea metabolismului proteic

I. Proteinemia totală şi proteinuria

II. Electroforeza proteinelor

III. Disproteinemiile

IV. Alterări ale metabolismului purinelor

Alterări ale metabolismului purinelor

1.Hiperuricemia

2.Guta

Hiperuricemia• acizii nucleici conţin pirimidine şi purine

• catabolismul purinelor adenina şi guanina acid uric

• acidul uric plasmatic• la concentraţii fiziologice ale H+- ionizat în

cea mai mare parte• sub formă de urat sodic

• concentraţiile crescute de urat seric = hiperuricemie

• acidul uric şi uratul - molecule relativ insolubile care precipită în soluţii apoase cum ar fi urina sau lichidul sinovial

Hiperuricemia• concentraţia de urat seric este mai

mare la bărbaţi decât la femei

– VN = 3-6 mg/dL– un nivel crescut al uratului

seric este determinat de•creşterea formării de urat

(degradarea purinelor endogene sau exogene)

•scăderea excreţiei

Guta

• sindrom clinic caracterizat prin hiperuricemie şi artrită acută recurentă

Guta

Cauze de gută concentraţiei de acid

uric în sânge cu depunere anormală de cristale de sodiu la nivelul articulaţiilor

• alimente cu conţinut ridicat de acid uric: carnea roşie, organele interne (ficat, rinichi), carne de peşte

Guta

Atacul de gută • depunerea

cristalelor de urat sodic la nivelul articulaţiilor

• declanşarea unei reacţii inflamatorii acute

Guta

Atacul de gută• de obicei nocturn• dureri atroce• tumefacţii, eritem,

tensiune locală• poate afecta:

genunchii, cotul, încheietura mâinii, rar şoldurile

Guta

Tofii gutoşi • formaţi din depozite

subcutanate de cristale de urat

• întâlniţi la bolnavii cu gută cronică

Guta

Nefrolitiaza • complicaţie comună

în gută • depunerea

cristalelor de uraţi la nivelul ţesutului renal şi al tractului urinar cu formarea de calculi renali

Guta

Factori de risc• obezitate• exces de alcool• exces de carne,

peşte cu conţinut ridicat de purine

• medicamente de tipul diureticelor

Guta

Diagnostic• recoltarea de lichid

sinovial cu evidenţierea cristalelor de acid uric – CEL MAI PRECIS TEST

• măsurarea acidului uric seric

• examen fizic