View
0
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 1
Studiu de Evaluare Adecvată
RESTABILIREA POTENŢIALULUI BĂLŢII ZĂTUN PENTRU SPECIILE
PISCICOLE DE INTERES COMERCIAL
Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi
Elaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian
2013
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 2
1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTULUI PROPUS
1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,
informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,
substanţele sau preparatele chimice utilizate
Denumirea proiectului: „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole
de interes comercial„ localizat pe teritoriul administrativ a municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.
Titularul planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi,
adresa poştala; localitatea Galaţi, str. Traian, nr. 454A, judeţul Galați, cod poștal 800179,
tel./fax 0236/317827, e-mail: spjadppgalati@clikcnet.ro
Elaborator: Studiul de evaluare adecvată, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P. Lucian,
înscris în Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.
Descrierea proiectului:
Prin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor
piscicole de interes comercial balta Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor
pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru a sprijini reconversia
zonelor afectate de schimbările din acest sector.
Restabilirea bălţii Zătun care face parte din zona pescăreasca lunca Prutului inferior -
Dunărea inferioară, este necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al intervenţiei
propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei,
cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de
producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce va avea capacitatea de a atenua efectele,
degradării continui a zonei bălţii Zătun. Principalele activități propuse prin prezentul proiect
vor consta în activităţi de tăiere a stufului şi lucrări de decolmatare.
Pentru atingerea obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii
Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial, se va avea în vedere următoarele obiective
specifice:
dezvoltarea durabilă a zonei, şi promovarea acestuia, atât la nivel local, cât şi naţional;
conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului
bălţii Zătun;
gestionarea durabilă a patrimoniului local de mediu prin decolmatarea si curăţarea
stufărişului din balta Zătun
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 3
implicarea locuitorilor din zonă în acţiunile de conservare şi gestionare durabilă a
patrimoniului local de mediu prin menţinerea a 9 locuri de muncă permanente şi
crearea a cel puţin 10 locuri de muncă temporare, în perioada de derulare proiectului.
În mod indirect, ca efect secundar benefic al implementării proiectului beneficiarul, va
ajunge la un mediu favorabil şi pentru persoanele care se ocupă cu pescuitul sportiv (şi nu
numai) şi de agrement din zona municipiului Galați şi din alte zone în perioadele
optime/favorabile de pescuit.
Disfuncţionalităţi
Balta Zătun se afla pe teritoriul municipiului Galați, în zona de est la confluenta râului
Prut cu fluviul Dunărea. Suprafaţa bălții este de 33,18 ha din care 30,18 ha luciu de apă şi 3 ha
taluzuri.
În trecut balta a fost structurata în 4 eleșteie, în anul 2003 fiind realizate lucrări de
reabilitare a bălţii urmărindu-se mărirea luciului de apă prin desființarea digurilor de
separație dintre cele 4 eleșteie şi crearea unor condiții de mediu îmbunătățite pentru
creșterea şi dezvoltarea peștilor în amestec de specii, precum şi înlesnirea accesului pentru
practicarea activităților de agrement specifice bălții cum ar fi pescuitul sportiv, plimbări cu
ambarcațiuni, etc.. Suprafața amenajată piscicol, are forma alungită de la nord la sud, cu
dimensiuni de cca. 1600 x1 90 m. Lățimea maximă este de 240 m şi se află la aproximativ 300
m limita nordica a bălţii, iar lățimea minima este de 170 m, fiind localizată în dreptul limitei
de nord a zonei de agrement.
Adâncimea medie a bălții este de 1,5 m variind intre 1,9 şi 0,7 m. Partea de sud a bălții,
aproximativ 5 ha este acoperita în proporție de 70 % cu stuf, adâncimea apei fiind de 0,7 m.
Datorită colmatării acestei zone, activităţile piscicole, atât de întreţinere cât şi de agrement
(pescuitul sportiv) este impracticabil.
Tot în aceasta zonă o treime din fundul bălții, este ocupată de cioate şi resturi vegetale
de dimensiuni mari provenite de la sălciile crescute în zonă. În partea de est a bălţii, la cca. 20
m de mal se află o făşie de stuf cu lăţimea de 2,5-3 m.
Datorită colmatării avansate a bălţii Zătun, pentru buna desfăşurare a activităţilor din
cadrul complexului, anual se completează cu o cantitate de 25.000-30.000 mc nivelul apei din
baltă cu ajutorul staţiei de pompare echipată cu electropompe şi sistem de distribuție format
dintr-o rețea de conducte de oţel-azbociment prevăzută cu vane amplasate în cămine speciale.
De jur - împrejurul bălţii se află un dig din pământ lat de aproximativ 3 – 3,5 m, acesta
având scopul de a delimita balta întrucât nivelul apei se afla la nivelul solului. În unele zone,
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 4
acest dig trebuie consolidat şi înălţat, datorită degradării în timp a acestuia. În perioada 2005-
2006 balta a fost populată cu peşte din speciile cosaş de talie mare, caras, crap de dimensiuni
mari, larve de știuca, novac, sânger în vederea combaterii biologice a vegetației.
Lucrări propuse
Având în vedere disfuncţionalităţile bălţii Zătun, prin prezentul proiect, se vor propune
măsuri de consolidarea a malurilor, precum şi decolmatarea zonelor afectate, după cum
urmează:
a) localizarea organizării de şantier – aceasta va fi amplasată pe platforma betonată
existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp.;
- se va amplasa un container pentru muncitori;
- datorita faptului ca șantierul se află la limita municipiului Galați, personalul muncitor
va putea fi transportat zilnic în oraş fără a fi necesara cazarea acestuia;
- depozitarea temporară a materialelor se va face într-un container special amenajat,
amplasat pe platforma betonată;
- apa potabilă va fi asigurată prin recipiente închise, apă nepotabilă necesara pentru alte
lucrări va fi asigurată din rețeaua existentă;
- racordarea la curentul electric va fi asigurata printr-o firida de la panoul existent;
- în zonă se vor amplasa: WC ecologic, pubele pentru depozitarea selectiva a gunoiului
menajer, pichet de incendiu;
- la bordul fiecărui utilaj şi la containerele amplasate vor exista truse de prim ajutor şi
minimul de medicamente necesar pentru cazurile ce ar putea interveni pe parcursul execuției
lucrărilor;
- amplasarea panoului de identificare al şantierului conform prevederilor legale în
vigoare;
- curățenia în şantier va fi asigurată de firma prestatoare a lucrărilor. Pe întreaga
perioadă de derulare a lucrării vor fi respectate prevederile legale pentru acest gen de lucrări.
La terminarea lucrărilor cadrul natural trebuie să rămână ca la începutul lucrărilor;
- zona unde urmează să se execute lucrarea va fi asigurată cu pază permanentă de către
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.
b) asigurarea punctelor si traseelor de acces, a zonelor de depozitare a deșeurilor
rezultate, a locului unde vor fi parcate utilajele:
Căile de acces pentru organizarea de șantier:
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 5
- accesul în zonă se va realiza pe șoseaua Galați-Giurgiulești până la ferma S.C. Zătun S.A.
şi în continuare pe traseul amenajat pe digul de apărare al incintei Bădălan sau pe drumurile
de exploatare agricola existente.
- intrarea utilajului amfibie în baltă se va face pe drumul de acces de la limita de nord a
zonei de agrement unde este prevăzută o rampă de acces specială către baltă;
- materialul rezultat din activităţile de dragare, se va încărca în mijloace de transport
specifice şi se vor transporta/depozita în partea de sud, la capătul bălţi în locul fostei ratării.
Terenul aparține zonei Zătun, urmând să fie curățat de resturi vegetale şi pregătit pentru
depozitarea materialului scos din baltă. Traseul utilajelor de la baltă către locul de depozitare
se va face pe poarta principală a bazei, apoi lateral pe lângă livada din apropierea bălţii, pe un
drum existent;
- parcarea utilajelor şi a mijloacelor de transport (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3
camioane) se va face pe platforma betonata existentă.
c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun – lucrările de
consolidare şi restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca.
1900.00 ml., ele constând în:
desțelenirea suprafeţei digului;
grăpatul resturilor vegetale;
transportul pământului necesar pentru completarea şi aducerea la cota a digului
de protecție, inclusiv compactarea pământului şi protecția digului prin
însămânțare cu ierburi perene.
Lucrările care se vor realiza la consolidarea digului, vor consta în restabilirea formei
geometrice a digului prin lucrări de adăugare a pământului şi taluzarea acestuia în partea
superioară a digului pe porţiunile afectate/degradate.
Figura nr. 1 Lucrări propuse în cadrul proiectului analizat
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 6
d) decolmatare şi curăţarea stufărişului bălţii Zătun – lucrările de decolmatare a
bălţii Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia, asigurându-se adâncimea optimă.
Având în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate de
aproximativ 117.336,00 mc. Dragarea bălţii Zătun se va realiza cu ajutorul unei dragline
amfibie de mici dimensiuni, iar materialul dragat, va fi transvazat cu ajutorul unui buldozer,
încărcat în autocamioane şi direcţionat la aproximativ 2 km de baltă, în partea de sud, la
capătul bălţii în locul fostei rățării.
În ceea ce priveşte activităţile de curăţare/îndepărtare a stufului în special în zona de
sud a bălții, unde aproximativ 5 ha este acoperit în proporție de 70 % cu stuf, diminuând
luciul de apă, automat crescând şi gradul de colmatare a zonei, activităţile piscicole în această
zonă sunt imposibil de realizat. Curățarea stufărișului existent se va realiza pe o suprafaţa de
cca. 84700.00 mp cu mijloace mecanice. Curățirea bălţii se va face din centru spre marginile
acesteia, apoi materialul rezultat se va încărca în mijloace de transport specifice.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 7
Fig. nr. 2 – Activități de dragare
Aceste activităţi se vor realiza doar în perioada rece a anului, când activitatea
avifaunistică este scăzută, iar luciul de apă este îngheţat.
Toate activităţile propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru
speciile piscicole de interes comercial, se vor realiza în anotimpul rece a anului (octombrie -
martie).
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70
Balta Zătun se află pe teritoriul administrativ a municipiului Galați T 252, P1151, 1149 şi
1147, fiind situată în zona de est, la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea.
Din punct de vedere al statutul juridic a terenului, balta Zătun se află în proprietatea
domeniului public al Judeţului Galaţi, aflându-se în administrarea Serviciului Public Judeţean
de Administrare a Domeniului Public si Privat Galaţi, prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi
nr. 468/2007. Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă
30,18 ha.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 8
Figura nr. 3 - Localizarea proiectului propus
Tabel nr. 1 Coordonate STEREO 70 ale proiectului analizat
Coordonate STEREO 70
Punct X Y Punct X Y
1 748198,0589 442590,1735 35 748604,6127 440947,9275
2 748276,0309 442588,3603 36 748526,3243 440907,4017
3 748326,5443 442580,5889 37 748441,1277 440886,6783
4 748332,7613 442578,7757 38 748425,9305 440881,6125
5 748334,8337 442575,9261 39 748368,3655 441042,3345
6 748339,2373 442567,1187 40 748321,8529 441168,9777
7 748341,5527 442553,9965 41 748305,2741 441212,1747
8 748344,5033 442544,2703 42 748283,1691 441306,1209
9 748346,7983 442533,3419 43 748281,9409 441325,8641
10 748352,4809 442503,0047 44 748281,5525 441355,9777
11 748355,2131 442488,7979 45 748280,3867 441365,8861
12 748360,0215 442463,6843 46 748274,7525 441396,5827
13 748364,2837 442441,6091 47 748270,6725 441421,1789
14 748373,1357 442394,7919 48 748270,8669 441451,0983
15 748382,0969 442347,7123 49 748267,5641 441466,4467
16 748387,9983 442318,3587 50 748254,9357 441532,7359
17 748400,5659 442259,6733 51 748251,8271 441563,9765
18 748400,5981 442164,3211 52 748244,2503 441608,0785
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 9
Coordonate STEREO 70
Punct X Y Punct X Y
19 748395,1583 442102,4099 53 748239,7817 441631,3925
20 748392,3089 442023,7125 54 748232,1051 441660,7781
21 748393,6041 442021,8993 55 748200,2429 441753,2565
22 748393,3451 441994,4407 56 748192,4715 441775,3789
23 748396,9717 441869,4783 57 748179,0013 441880,5505
24 748398,1421 441785,5275 58 748162,9407 442037,8415
25 748399,5975 441712,7539 59 748160,0911 442112,6531
26 748408,9457 441632,3645 60 748156,2055 442158,2447
27 748433,0431 441453,6719 61 748148,6933 442245,0759
28 748442,5093 441389,5673 62 748145,3257 442307,1427
29 748449,8777 441340,2915 63 748158,7959 442394,0775
30 748470,1407 441266,1477 64 748183,9231 442529,6089
31 748491,7851 441190,1617 65 748190,6583 442571,8329
32 748497,7719 441169,9909 66 748190,9173 442571,5739
33 748557,1791 441040,1239 67 748198,0589 442590,1735
34 748557,6397 441035,9791
1.3. Modificări fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare
etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului
a) Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de implementare a obiectivelor
prevăzute prin prezentul proiect
În cadrul proiectului propus, se vor propune atât lucrări de întreţinere/consolidare a
malurilor bălţii Zătun, cât şi lucrări cu nave tehnice specializate (dragă), prevăzute cu toate
dotările necesare de utilităţi pentru personalul ce le vor exploata. Pe lângă cele două activităţi,
se vor realiza şi activităţi de destufizare.
Operațiunile de decolmatare, curățarea stratului vegetal acvatic şi subacvatic,
îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafeţele apelor, au şi o însemnătate economică
importantă.
b. Modificările fizice în perioada de exploatare a bălţii Zătun
În perioada de exploatare a bălţii Zătun, nu vor apărea alte modificări fizice în afara
celor prevăzute în etapa de implementare a obiectivelor propuse (consolidare, dragare,
destufizare).
c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare
Nu este cazul.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 10
1.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului
Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi
create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă. Singurele lucrări prevăzute sunt de
consolidare, dragare şi destufizare. Materialul dragat, se va folosi la consolidarea malurilor,
iar surplusul va fi depozitat în partea de sud, la capătul bălţii în locul fostei rățării.
Pentru implementarea prevederilor proiectului Restabilirea potențialului bălţii Zătun
pentru speciile piscicole de interes comercial, cu excepția ihtiofaunei care va fi valorificată, nu
se vor utiliza alte resurse naturale.
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Prin dezvoltarea proiectului analizat, nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul
ariilor naturale protejate.
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate
deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora
Singurele emisii vor fi provocate de utilajele care vor deservi la implementarea
obiectivelor de consolidare, dragare, destufizare, precum şi transvazarea acestora în zonele de
depozitare.
Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului analizat implică
utilizarea unui număr restrâns de utilaje, pe o perioadă scurtă de timp, precum şi o
concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi pot constitui surse potenţiale de
poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.
În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere a bălţii Zătun pot exista
surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării motoarelor cu
ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor propuse prin prezentul proiect,
însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.
Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă restrânsă
de timp, mai exact pe perioada lucrărilor propuse.
De asemenea songurile deşeuri generate de implementarea proiectului este pământul
dragat şi stuful rezultat în urma operaţiilor de destufizare a zonelor propuse. De asemenea în
perioada de implementare a obiectivelor, în cadrul organizării de şantier se vor genera
deşeuri menajere, provenite de la personalul angrenat.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 11
Managementul deşeurilor
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată:
deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,05 tone/an – provenite de la lucrătorii
angrenaţi în implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect;
deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an –
PET-uri provenite de la apă îmbuteliată pentru personalul angrenat;
pământ excavat/dragat (17.05.04 - pământ şi pietre, altele decât cele specificate la
17 05 03) – în urma operaţiilor de dragare se estimează o cantitate de aproximativ
117.336,00 mc. O parte din materialul dragat, va fi folosit la consolidarea malurilor,
restul fiind transportat în partea sudică a bălţii Zătun, la capătul acesteia în locul
fostei ratarii;
resturi vegetatele (stuf/papură) - 02 01 03 – rezultate în urma operaţiilor de
destufizare a bălţii Zătun. Se estimează o cantitate de aproximativ 10 t. Resturile
vegetale vor fi depozitate într-o zona special amenajată din incinta fermei, acesta
fiind reutilizate/valorificate.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 12
Tabel nr. 2 – Managementul deşeurilor
Denumirea deşeului*)
Cantitate generată
an
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform
HG nr. 856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoasă
**)
Managementul deşeurilor
kg/an
V E R
Municipale 0,05 t SL 20 03 01 - - D1 -
Ambalaje 0,02 t S 15 01 02 - R5 - -
Pământ excavat/dragat
117.336,00 mc
SL 17 05 03 - Utilizat la
consolidarea malurilor
- -
resturi vegetatele
(stuf/papură) 10 t S 02 01 03 - R5 - -
V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;
Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de
deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor fi
respectate următoarele prevederi legislative:
H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare
de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă
de depozit de deşeuri;
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor deşeuri.
1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului
(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate
temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice,
ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)
Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă 30,18 ha.
Implementarea prevederilor propus prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun
pentru speciile piscicole de interes comercial se va realiza fără modificări ale suprafețelor
destinate diferitelor categorii de folosință actuale, incluse în siturile Natura 2000.
Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi
create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 13
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/
reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar
Pentru proiectul supus avizării nu s-au propus servicii suplimentare de construcţii de
drumuri şi construcţii noi, dezafectare/reamplasarea de linii de înaltă tensiune, etc.
1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei
de implementare a proiectului
Perioada de realizare a investiţiei (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 4 –
5 luni calendaristice.
1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
Implementarea prevederilor propuse prin prezentul proiect generează următoarele
activități:
consolidarea malurilor;
dragarea bălţii Zătun;
destufizare a zonelor ţintă din cadrul bălţii Zătun.
Lucrările ce se vor executa asigură restabilirea potenţialului de producţie a speciilor de
interes comercial, prin acţiuni de conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului local de
mediu, pentru balta Zătun susţinând dezvoltarea sectorului pescăresc a bălţii Zătun precum şi,
în mod indirect, crearea unui mediu ambiant pentru turiştii din diverse zone ale României şi
ale Europei.
1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală
protejată de interes comunitar/avifaunistic
Activităţile principale identificate în zona de amplasament ce ar putea genera un impact
cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
Activități agricole mecanizate desfășurate în zona proiectului – terenuri agricole;
Având în vedere natura proiectului, limitele evaluării în ceea ce priveşte impactul
cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilită o raza de cca.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 14
15 km in jurul proiectului, suprafața pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont şi
de:
natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;
dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) şi zone locuite;
Proiectul propus se va implementa in extravilanul municipiului Galaţi, unde până în
prezent activitățile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de piscicultură,
agricultura, şi creşterea animalelor.
În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului
Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu
specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.
12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului
Nu este cazul.
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Caracterizarea biodiversităţii zonei
Proiectul propus ,,Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes
comercial” se suprapune parţial peste Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI -
0105 Lunca joasă a Prutului şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul
Brateş.
Ariile naturale protejate din zona proiectului au fost instituite conform normelor
legislative:
ROSCI 0105 Lunca joasă a Prutului - arie de protecție specială avifaunistică
declarata sit NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
ROSPA0121 Lacul Brateș - arie de protecție specială avifaunistică declarata sit
NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 15
Figura nr. 4 Localizarea proiectului propus faţă de siturile NATURA 2000
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea
proiectului etc.
a) Descrierea sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (conform
Formularului Standard Natura 2000)
Situl de importanţă comunitară Lunca Joasă a Prutului, are o suprafaţă totală de 5.852 ha,
fiind situată la o altitudine maximă de 31,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se
întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi
localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8'
54''.
Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea
Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza
includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 16
Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață relativă
Stare de conservare
Evaluare globală
6510 - Pajiști de altitudine joasă
1.00 B C B B
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip
Magnopotamion sau Hydrocharition
40.00 B B B B
3160 - Lacuri distrofe și iazuri
15.00 C B C C
92A0 - Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba
15.00 A B B B
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau
Isoeto-Nanojuncetea
0.20 B C B B
3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de
Chenopodion rubri şi Bidention
1.00 B C B B
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri
5.00 A C B B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan și alpin
0.10 B C B B
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
În ceea ce reprezintă corespondenţa habitatelor Natura 2000 conform sistemul de
clasificare românesc (Doniţă et al., 2005), este evidenţiată în tabelul de mai jos:
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor
Cod Denumire Cod Denumire
3270
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
Chenopodion rubric şi Bidention
R5312
Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum
hydropiper
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 17
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor
Cod Denumire Cod Denumire
6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin
R3704
Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor
(Rumex alpinus)
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
R4404
Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus
sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
6510 Pajişti de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
R3716
Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
R3802
Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
3150
Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip
Magnopotamion sau Hydrocharition
R2202
Comunită ti danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela
polyrhiza şi Wolffia arrhiza
R2203
Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A.
filiculoides R220
4 Comunităţăti danubiene cu Riccia fluitans şi
Ricciocarpus natans
R2205
Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia
vulgaris
R2206
Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea
canadensis şi Najas marina
3160 Lacuri distrofice şi iazuri R220
7
Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton
natans
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba
R4406
Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
R4407
Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius
R4408
Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
3130
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu
vegetatie din Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-
Nanojuncetea
R2211
Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
R2212
Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides,
Lindernia procumbens R221
3 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis
şi Littorella uniflora
Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 18
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Rezidentă Migratoare
Populație Conservare Izolare Evaluare globală
Reproducere
Iernat Pasa
j
2021
Sicista subtili
s
P - - - B B A B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Rezidentă Migratoare
Populație
Conservare
Izolare
Evaluare globală
Reproducere
Iernat
Pasaj
1188
Bombina bombina
P - - - C B C B
1993
Triturus dobrogicu
s
P? - - - C B B B
1220
Emys orbiculari
s
P? - - - C B C B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Cod Nume Populație Evaluarea sitului
Rezidentă Migratoare Populație
Conservare
Izolare
Evaluare
globală Reproduce
re Ierna
t Pasaj
1130
Aspius aspius RC - - - C A C A
1145
Misgurnus fossilis RC - - - B B C B
1149
Cobitis taenia RC - - - C B C B
2522
Pelecus cultratus P - - - C B C B
1134
Rhodeus sericeus amarus
RC - - - C B C B
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 19
1160
Zingel streber P - - - C B C B
1159
Zingel zingel P - - - C B C B
2511
Gobio kessleri P - - - B B C B
1157
Gymnocephalus schraetzer
P - - P C C C
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Cod Nume
Populație Evaluarea sitului
Rezidentă Migratoare
Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj
1078 Callimorpha
quadripunctaria R - - - B B C B
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă
Alte specii importante de floră şi faună
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc.), D - Alte motive
Cat Denumire științifică Populație
P Hippuris vulgaris V D I Hyponephele lycaon P C
P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Salvinia natans R C
P Stratiotes aloides V D
I Tomares nogelii P C
P Trapa natans R C
P Vallisneria spiralis V D
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere în %
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 20
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare)
42.00
N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării
13.00
N09 - Pajiști uscate, stepe 4.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)
5.00
N14 - Pajiști ameliorate 5.00
N16 - Păduri caducifoliate 31.00
Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul
judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,
subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la
rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au
separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca joasă a Prutului se
caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea
sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud.
Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est).
Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat
de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi mlaştini). În
cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din
texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul
fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.
Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura
ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian
superior - romanian (pliocen).
Calitate şi importantă - vegetația luncii Prutului este reprezentata prin formațiuni
vegetale naturale de pajiști şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces
de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate
prin graminee.
Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este
compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum
arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlneşte: Lemna trisulca, Hydrocharis
morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia
natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma
gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 21
demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze
silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o
zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări
acvatice în timpul migratiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta
alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis
falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser
anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior
este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Desemnarea sitului - prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind
instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului
Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti
până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000,
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III - a zone
protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi
Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).
Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române,
Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), 2.
Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi juridice).
Clasificare la nivel naţional şi regional
Cod Pondere %
BR - Rezervație a biosferei 1.21
RO05 - Parc natural 84.68 RO04 - Rezervație naturală 21.66
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 22
Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional
Cod Tip Suprapunere % Numele sitului
BR - Rezervație a biosferei * 1.21 A-Delta Dunării
RO05 - Parc natural * 84.68 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior RO04 - Relevație naturală + 0.68 2.410.-Ostrovul Prut
RO04 - Rezervație naturală * 19.19 2.414.-Lunca joasă a Prutului RO04 - Rezervație naturală + 1.08 2.415.-Lacul Pochina
RO04 - Rezervație naturală + 0.70 2.416.-Lacul Vlăşcuţa
Activitățile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia
Activități antropice, consecințele lor generale si suprafața din sit afectată
Activități si consecințe în interiorul sitului
Cod Intensitate % din sit Influenţă
801 - Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră
A -
910 - Înnămolirea A -
952 - Eutrofizare A - Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
Activități si consecințe în jurul sitului
Cod Intensitate % din sit Influenţă
511 - Linii electrice B 0 690 - Activităţi de petrecerea timpului liber şi de turism
A 0
870 - Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale
A 0
Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)
- negativă
Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Asociaţia Judeţeana a Pescarilor Sportivi Galaţi. ARPM
Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul
LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului
Inferior”.
Planuri de management al sitului - în prezent pentru situl propus nu există un plan de
management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155
„Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia
Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 23
de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări
(79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).
b) Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul Brateș
(conform Formularului Standard Natura 2000)
Situl se încadrează în regiunea biogeografica stepică. La sud este mărginit de Dunăre, la
sud-vest de municipiul Galați, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa iar la est
de râul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaștini şi păduri de luncă. Actualul
lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş, care a fost în cea mai mare parte desecat.
Calitate şi importanță
Situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1,
Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus
onocrotalus – C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerările de
păsări acvatice din timpul migraţiei.
Vulnerabilitate
Gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea
industriala precum şi de folosirea pesticidelor în zonele agricole limitrofe.
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere în %
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 18.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)
76.00
N16 - Păduri caducifoliate 6.00 TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populație Rezidenta
Reproducere
Iernat
Pasaj Sit
Pop. Conser
v Izola
re Glob
al
A019 Pelecanus
onocrotalus - - -
280-320i
C C B C
A097 Falco
vespertinus
10-15 p
C B C C
A196 Chlidonias hybridus
200-
320 p
1500-3000 I
B B C B
A197 Chlidonias niger 35-50 B B C C
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 24
p
A396 Branta ruficollis 0-500
i C B C C
Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare
(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o
arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila
Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului
79/409/CEE
Cod Specie
Populație
Rezidenta
Cuibărit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv Izolare Global
A-41 Anser
albiforms
2000-3000 i
8000- 18000 i
B C C C
A052 Anas crecca - - 2000- 2500i
C B C C
A050 Anas penelope - - - 100-150 i C B C B
A053 Anas
platyrhynchos - - -
1000-1300i
C B C C
A125 Fulica atra - - - 8000 - 10000i
C B C C
A459 Larus
cachinnans - - -
3000-4000i
C B C C
A179 Larus
ridibundus - - -
1000-1200i
C B C C
Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare
(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare
(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o
arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
1. Activități și consecințe în interiorul sitului
Cod Intensitate % din sit Influență
100 - Cultivarea A 0.00 + 160 - Managementul silvic C 0.00 -
110 - Folosirea pesticidelor B 0.00 -
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 25
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)
- negativă
2. Activități și consecințe în jurul sitului
Cod Intensitate % din sit Influență
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare
B 0.00 -
410 - Zone industriale sau comerciale A 0.00 - Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)
- negativă
2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor
de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea proiectului, menţionate
în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
În acest subcapitol sunt furnizează următoarele informaţii:
Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura 2000.
Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.
Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere concisă şi se
prezintă relaţia acestora cu proiectul:
Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului
Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată specia/habitatul
respectiv pe amplasamentul planului.
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia
acestora cu proiectul propus.
Ecologia speciilor de fauna prezente în aria de interes comunitar ROSCI 0105 –
Lunca Joasă a Prutului
Lutra lutra (vidra de apă dulce)
Habitat: Răspândita din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. Habitatelor lor
sunt râurile, lacurile si zonele mlăștinoase. Vidra are nevoie de vegetația bogata a malurilor,
precum si găuri abandonate de vulpi sau bursuci pe care le pot folosi. La noi, localizata în delta
si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi, dar nu exista informații relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare. Trăiește în apa si pe uscat, având
vizuina cu doua intrări.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 26
Răspândirea vidrei în Europa cât si la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei
de baza: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor
curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de șes.
Populație: Vidra este una dintre speciile prioritare pentru siturile Natura 2000. Nu
exista date privind numărul de vidre în România, nici distribuția lor sau compoziția dietei lor.
Cunoștințele despre distribuirea vidrei (Lutra lutra) în România, sunt limitate la câteva
observații insulare. Dar totuși este cunoscut faptul ca vidra este încă larg răspândită, fiind
prezenta de-a lungul râuri, Dunăre şi Delta Dunării, dar nu exista informații relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare.
Ecologie: Vidrele pot trai uneori până la 10-12 ani, dar vârsta medie a acestora este mai
scurta. În captivitate, au ajuns la 22 de ani. Fiecare vidra are un teritoriu de-a lungul unui curs
de apa sau a țărmului. Teritoriile lor de vânătoare se pot suprapune într-o anumită măsură:
zona unui mascul poate conține adesea zonele mai multor femele. Vidrele marchează
teritoriile lor, până la diferite repere sau locuri proeminente (pietre care se ridica din apa,
buturugi, poduri si punctele de intersecție ale râurile). Deși vidrele sunt animale teritoriale,
conflictele sunt rare - preferând evitarea reciproca. Dimensiunea teritoriilor lor de vânătoare
de-a lungul unui râu este de 7 km pentru femele si poate ajunge la 15 km pentru masculi.
Dimensiunea teritoriilor este determinata de disponibilitatea de hrana. Vidrele prin modul lor
de viață activ necesita multa energie, deci si o hrănire corespunzătoare. O vidra adulta are
nevoie de a consuma o cantitate de hrana, care reprezintă 15% din greutatea sa, asta
înseamnă 1,0 - 2,5 kg de peste pe zi. Vidrele sunt cele mai active în timpul serii şi dimineața
devreme, atunci când vânează. Ele se pot deplasa până la 10 km în timpul unei nopți. Se
hrănesc cu: insecte, pești, broaște, raci si mamifere mici acvatice. Hrana de baza o constituie
pestele şi deși sunt capabile de a prinde peste mare, prefera peștii de 20-30 cm si cel mai
adesea ele consuma cele mai mici exemplare, care sunt mai ușor de prins. Din timp în timp, o
mare parte din hrană o constituie amfibienii (broaștele, în primul rând). Ocazional, ele
consuma păsări, mamifere mai mici, raci, melci, crustacee, etc.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Anterior, vidra a fost vânata în România, mai
ales pe teritoriul Deltei Dunării. În 1993, România a aderat la Acordul de la Berna. În
conformitate cu respectivul acord si cu Legea 103/1996 privind vânătoarea (completata prin
Legea nr 654/2001) vidra este o specie protejata. Vânătoarea sa este interzisa prin lege.
Deoarece vidrele nu mai pot fi vânate, interesul fata de ele a scăzut.
Sicista subtilis (Şoarecele săritor de stepă)
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 27
Habitat: Specia are un habitat foarte specific, anume cel de stepa, cu vegetație ierboasa
joasa si foarte joasa (pășuni si suprafețe cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.
Populație: Destul de rar în perechi şi niciodată nu formează colonii. Îşi sapă galerii, dar
mai mult stă la rădăcina ierburilor. Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu
omizi, larve, miriapode, păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-
mai până în septembrie.
Ecologie: Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu omizi, larve, miriapode,
păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-mai până în septembrie.
Femela naşte o singură dată pe an, cam prin mai-iunie, 4-5 pui, care sa maturizează peste 1 an.
Măsuri luate şi necesare pentru ocrotire: Specia este amenințată pe tot arealul din
cauza desțelenirii pășunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în România populaţiile de
sunt afectate de scăderea numărului turmelor de oi şi invadarea păşunilor de către vegetația
ierboasa înalta, improprie pentru aceasta specie
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Emys orbicularis (broasca țestoasa de apă)
Habitat: Trăiește în ape dulci, lin curgătoare şi stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu
malurile acoperite de vegetație; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar
depunerii pontei. Altitudinal ajunge până la aproximativ 700 m.
Populație: Specia a fost mult mai comuna în trecut, având o distribuție mult mai larga
decât în zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distribuție
în mozaic a acestei specii, cu populații mici, izolate, amenințate cu dispariția.
Ecologie: Hrana consta din nevertebrate, pești, amfibieni. Se hrănește doar în apa. În
timpul iernii, precum si vara, în perioadele de seceta, indivizii se refugiază în mal, unde
metabolismul se reduce, până la reapariția condițiilor optime. Este ovipara, femela se
deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua într-o groapa pe
care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după 90-100 zile de incubație. Uneori,
embrionii pot hiberna în ou, ecluzând doar în primăvara următoare. Sexul puilor este
dependent de temperatura: din ouăle ținute la temperaturi mai scăzute (până la 25°C) vor ieși
masculi, iar din ouăle ținute la peste 30°C vor ieși doar femele.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este inclusa în Anexa 2 a Convenției CITES.
Este inclusa în Lista Roșie a UICN ca amenințată, şi în lista roșie a vertebratelor la nivel
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 28
Naţional (Botnariuc şi Tatole, 2005). Este inclusa în Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a cărei
protecție necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si în Anexa 4A a
aceluiași act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate.
Până în prezent nu a fost luata nici o măsura practica de conservare. Este necesara
identificarea celor mai importante populații de țestoase de apa si luarea de masuri de refacere
si conservare a habitatelor naturale care adăpostesc aceste populații.
Triturus cristatus (tritonul cu creasta)
Habitat: Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci, cu
vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnita în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri,
piscine). În perioada de viața terestra prefera pajiștile umede. Datorita dimensiunilor mari nu
se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri si lacuri, mai ales daca exista
vegetație acvatică în care sa se poate ascunde.
Populație: Populațiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special
datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pești. Nu exista studii populaționale la nivel
național si puține la nivel european.
Ecologie: Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apa până în mai-iunie.
Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade
sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deși depune numeroase oua (peste
100), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sunt mari, de
2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât si
cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida
dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât si în cel terestru.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Conform listelor roșii, specia este
considerata vulnerabila la nivel național, în anumite zone chiar periclitata, în special datorita
degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor
terestre adiacente. Menținerea habitatelor acvatice existente, precum si crearea de noi
habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie,
va permite menținerea unor populații viabile. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.
Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta roșie)
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 29
Habitat: Nu este o specie pretențioasa, trăiește în orice ochi de apa, temporar sau
permanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezenta în lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe
maluri sau în zonele cu vegetație, cel mai adesea fiind găsita în bălțile temporare.
Populație: Populațiile existente sunt variabile ca mărime, în funcție de habitatele
disponibile. Poate forma populații foarte mari în lunca şi Delta Dunării.
Ecologie: Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Intra în apa
primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat,
în ascunzișuri. Reproducerea începe din aprilie-mai si poate dura până în august, cu depuneri
repetate. Fecundarea este externa, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele
anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o
depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm
diametru, iar capsula gelatinoasa ce îl învelește între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-
galbui la celalalt. O femela poate depune mai multe ponte pe an.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie cu un areal vast dar afectata
de activitățile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor
acvatice cât si a celor terestre) îi periclitează supraviețuirea. Menținerea habitatelor existente
si crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populații viabile. Este
mult mai vulnerabila comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatica, prefera ochiuri de
apa mai mari iar arealul sau este în zone de ses cu activităţi antropice multiple si o densitate a
populației umane mare. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare precum si în anexa 3 printre speciile de interes
comunitar. Conform listelor roșii specia este considerata potențial amenințata la nivel
național si neamenințata pe întregul areal.
Tabel nr. 3 Evaluarea prezentei speciilor de interes comunitar in zona proiectului
Nr. crt.
Specia Relevanta speciei pentru sit
1. 1355 Lutra lutra
Specie nu este semnalată în aria proiectului, Nu au fost identificate
zone cuibărire sau adăpost pe malurile .
2. 2021
Sicista subtilis
Habitatele specifice speciei nu fac parte integranta din arealul proiectului. Zonele de dezvoltare a speciei nu se suprapun zonele de
dezvoltare a proiectului.
3.
1220 Emys orbicularis
(broasca testoasa de apa)
Habitatele specifice speciei sunt prezente in zona bălţii Zătun. Zonele de distribuție a speciei se regăsesc pe toata zona băltii astfel
stabilindu-se şi zona de acțiune a masurilor de diminuare a impactului potențial produs de dezvoltarea proiectului.
4. 1166 Triturus
cristatus Specie nesemnalata în zona cercetata si implicit in zona proiectului.
Habitatele specifice speciei nu sunt prezente in zona bălţii Zătun.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 30
5. 1188 Bombina
bombina Specie nesemnalata in zona cercetata si implicit in zona proiectului.
Habitatele specifice speciei nu sunt prezente in zona bălţii Zătun.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 31
Descrierea funcțiilor ecologice a speciilor de interes comunitar din aria de protecție speciala ROSPA 0121 – Lacul Brateş
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat
1. A396 - Branta
Ruficollis
Descriere: (54 - 60 cm) Din familia gâştelor prezente la noi are penajul cel mai frumos colorat, fiind si singura specie ce prezintă culoarea roșie in penaj. Gatul, pieptul si părțile laterale ale capului au culoarea cărămiziu aprins, iar restul penajului de culoare închisa cu dungi albe. Ciocul este scurt si gatul relativ gros. Picioarele sunt de culoare cenușie iar coada este ce culoare neagra. Se hrănește in special cu iarba dar si cu semințe de cereale (grâu, orz, porumb), insecte. Reproducerea: Cuibărește in Rusia Siberiana, in peninsulele Gydan, Taymir si Yamal. Masculul si femela fac cuplu pe viața. Femela depune in a doua jumătate a lunii iunie intre 3 si 7 oua de culoare verde. Incubația durează între 23-25 de zile. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș gâsca cu gât roșu - Branta ruficollis este o specie oaspete de iarna.
Specie dependent de terenurile agricole si umede. Prefera terenurile întinse cu deschidere si vizibilitate buna pentru a se putea feri de vânători. Principalul sit pentru migrație si pentru iernat a peste un milion de pasări din nordul Europei îl constituie Dobrogea. Distribuția majora a populației de Branta ruficollis este întâlnita pe teritoriul județelor Constanta si Tulcea modificându-se frecvent pe parcursul iernii, sub acțiunea unui complex de factori naturali si antropici, care influențează puternic alegerea teritoriilor de înnoptare si de hrănire. Durata medie a iernatului este de 71 zile (>1000 păsări) si 42 zile (>10.000 păsări) cu variații anuale intre 27-85 zile (>1000 păsări) si intre 15-89 zile (>10.000 păsări).
La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in pasaj pana la 00 indivizi
Nu au fost semnalați indivizi în arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.
2. A196 -
Chlidonias Descriere: (28 cm) Corp atletic cu penaj diferit in funcție de sezon.
În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si
La nivelul sitului exista o populație cu densitate
Nu au fost semnalați
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 32
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat hybridus Vara adultul este gri deschis pe
aripi, coada si pe spate, pe burta este de gri închis spre negru creștetul este negru si obrazul alb. Ciocul si picioarele sunt de culoare roșiatica. Iarna penajul devine albicios cu excepția unei zone negricioase pe ceafa. Ciocul si picioarele sunt de culoare neagra. Reproducerea: femela depune pana la 3 oua in cuiburi făcute in vegetația din apropierea bălților. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. Hrana: consta din insecte sau pești mici. Habitat: oaspete de vara ce se regăsește in preajma oricărui luciu de apa care ii poate oferi hrana.
larg răspândita mai ales in Câmpia Romana si Delta Dunării. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din câmpiile inundabile, în special daca regiunile învecinate sunt pășunate de vite sau cabaline. Cuibărește pe vegetație emergenta din apa sau pe plauri.
buna fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – B (valoare buna). Efective ale speciei in sit: 200-320perechi; 1500-3000 i in pasaj.
indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.
3. A197 -
Chlidonias niger
În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri. In afara perioadei de cuibărit întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 –
Habitat. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din zonele
La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de
Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 33
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat 6.000 perechi. Frecventa si larg răspândita in estul tarii, sporadica in rest. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra – Chlidonias niger este o specie clocitoare.
inundabile. În afara perioadei de cuibărit este întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri.
conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective ale speciei in sit: 35-50 p.
impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.
4. A097 – Falco
vespertinus
Descrierea speciei Specia se aseamănă cu vinderelul roșu (Falco tinnunculus) are însa coada mai scurta; penajul masculului este dominat de culoarea albastra - cenușie, abdomenul si penele subcodale brun roșcate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii. Femela se aseamănă cu femele de vânturel roșu, poate fi ușor confundata cu aceasta; caracterul departajat este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschiși la culoare Reproducere Pasările sosesc în teritoriu la jumătatea – sfârșitul lui aprilie cu toate ca am identificat în sit si sosiri mai timpurii. Ouăle sunt depuse în luna mai între al doilea si ultimul
Specie migratoare. Tipurile de habitate preferate: pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar daca mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăștinoase în apropierea bălților, cursurilor de ape. Ca habitat secundar având scop de sursa trofica pot fi luate în considerație culturile agricole. În timpul migrației formează asocieri de mai multe exemplare care poate fi observat de regula în amurg în zbor dar si poposind pe sârmele de telegraf, plopii mai înalți; alteori apar aglomerări importante si în arboretele cu aspect de brâuri la margine de culturi agricole recoltate sau în curs de recoltare.
La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit 10-15 p.
Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. Nu au fost semnalate cuiburi ale specie in zona analizata.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 34
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat pătrar. Vindereii – de - seara folosesc drept vetre de așezare a pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica). Falco vespertinus este specie coloniala, la care densitatea perechilor cuibăritoare este data de densitatea cuiburilor de cioara neocupate sau părăsite. Au fost găsite si cuiburi izolate de Falco vespertinus. Ouăle depuse de femele sunt în număr de 4 (3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun – roșcate, cu macule mai închise si mai deschise ca nuanța pe întreaga suprafața. Forma: scurt – ovala. Incubația durează 22-23 (27) de zile. Specie diurna. În căutare de prada executa zboruri la mica înălțime după tipicul genului pe care îl reprezintă.
Efectivul speciei în România: 600-1.200 perechi. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș vânturelul de seara - Falco vespertinus este o specie rara la cuibărit si pasaj.
5.
A019 – Pelecanus
ornocrotalus
Generalităţi: Specie rara, aflata sub protecția legii, a cărei număr este in continua scădere, din cauza combaterii făcute de către om. In Europa mai sunt probabil sub 3.500 de perechi clocitoare.
Este oaspete de vara, cuibărind in stufărișuri si mlaștini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele unde întinse, bălți si lacuri cu apa dulce, regiunile mlăștinoase,
La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa faţă de populația la nivel național, aflata într-o stare de
Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 35
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat Descriere: (140 -178 cm) : Pelicanul comun imatur este de o culoare vizibil mai închisa deasupra si are un sac guler galben. Pe frunte prezintă un penaj de o forma ascuțit - triunghiulara spre cioc, iar picioarele sunt roz¬maronii.. Puii sunt maro - cenușiu deasupra si de un alb-murdar dedesubt, primind haina alba a adulților abia după 3 - 4 ani. Penajul adulților este alb-roz. Sunt greoi pe sol, dar zboară cu multa ușurința, cu bătăi de aripi încete, urmate de planari. Se pot ridica la mari înălțimi, zborul fiind de obicei linear, dar, se rotesc deseori in formație si in stoluri. Când înoată, corpul lor se scufunda puțin în apă. Reproducerea : Clocește in colonii in Delta Dunării, pe formațiunile de plaur din zonele greu accesibile, sosind încă de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate intre ele. Ouăle, de culoare alba, cu aspect cretos, de regula in număr de doua, fiind depuse in cursul lunii mai. Incubația durează peste o luna , intre 32 de zile si 34 de zile, fiind asigurata de ambii parteneri, cu schimbul.
cu suprafețe mari de stufăriș. Populația europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai puțin de un sfert din populația globală. Nu colonizează terenurile agricole sau cursurile de apa : pârâuri, canale de irigații. Prefera întinderile de apa bogata in hrana (peste).
conservare redusa (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire mare (B) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit cf fisa : 280-320i.
semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș Pelecanus onocrotalus apare foarte rar.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 36
Nr. crt.
Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in
sit
Efective ale speciei in
arealul analizat Habitat: Vara pot fi găsiți in regiunile lacustre din sud-estul Europei, in special in Delta Dunării. Toamna părăsește ținuturile noastre, plecând sa ierneze in Delta Nilului, Regiunea Golfului. Iarna pot fi găsiți şi în zona de coasta din sudul Asiei si golfuri.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 37
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
Funcțiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit
din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi
productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor
mixte (ecosisteme).
Pentru definirea funcțiilor ecologice se studiază în principal:
relaţiile dintre vieţuitoare (plante şi animale) cu mediul lor;
raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;
relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
proiectului şi în zona învecinată a acestuia, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea
lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă
şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia
modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util,
pentru conservarea acestora.
Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare
asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a
şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,
monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol
deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica
ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au
realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o
etapă importantă a programului de monitorizare.
Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale
(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă standardizată,
astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie
comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 38
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu
(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.
Tabel nr. 4 - Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora
Păsări cuibăritoar
e
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat
HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ
Descrierea habitatelor din zona proiectului (balta Zătun)
Zona destinată realizării activităţilor specifice proiectului Restabilirea potențialului bălţii
Zătun pentru specii piscicole de interes comercial este caracteristică următoarele tipuri de
ecosisteme:
Ecosistemele întâlnite în zona bălții Zătun este caracterizată de vegetaţia palustră şi
acvatică, formată din comunităţi vegetale precum:
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 39
a) Phragmition communis Koch 1926 - această asociaţie face parte din clasa ce reuneşte
fitocenoze răspândite de la câmpie până în zona montană, pe soluri hidromorfe neevoluate şi
cu exces de umiditate. La câmpie şi în zona colinară, fitocenozele sunt frecvente în luncile
inundabile ale râurilor, în microdepresiuni cu ape stagnante sau în râuri şi pâraie cu ape line,
iar în zona montană aceste fitocenoze se dezvoltă în depresiunile intramontane. Speciile
caracteristice clasei sunt comune cu cele ale ordinului Phragmitetalia.
În ceea ce priveşte asociaţia Phragmition communis Koch 1926, în cadrul bălţii Zătun,
aceasta se dezvoltă pe malurile bălţii, cantonate la marginea bazinului acvatic, ocupând ape cu
adâncime mică (0.5 – 0.8 m), preponderentă în zona sud-estică a bălţii. Ca şi specii dominante
în cadrul acestei asociaţii speciile dominante caracteristice în cadrul bălţii Zătun sunt trestia
(Phragmites australis) şi papura (Typha latifolia şi Typha angustifolia).
b) Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - fitocenozele caracterizate de Typha
angustifolia sunt răspândite în Moldova, de la câmpie până în zona montană, în ape stagnante
sau lin curgătoare din luncile râurilor, de mică adâncime, în contact cu fitocenozele edificate
de Phragmites australis, pătrunzând şi în compoziţia acestora.
Cenozele asociaţiei Typhetum angustifoliae, sunt raspandite în zona sudică a bălții
Zătun, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu depășește 0,3- 0,5 m şi
unde se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia. Datorita reţelei create de
rizomi, reţin uşor aluviunile şi resturile organice, favorizând colmatarea bălţii.
Foto – habitat acvatic pe balta Zătun invadat de Nymphoides peltata
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 40
Flora bălţii Zătun este constituită din vegetație palustră (de baltă) asociată cu cea
acvatică a este alcătuită din specii de stuf (Phragmites australis), papură (Typha), iarba
câmpului (Agrostis stolonifera), rogoz (din speciile Carex Sp), pipirig (Juncus compressus),
cucuta de apă (Cicuta virosa), spetează (Juncus effusus), cinci-degete (Potentilla reptans),
pipiriguț (Eleocharis palustris). Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase
specii de plante submerse sau natante: plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă
(Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscărița (Potamogeton natans),
lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans).
Specia Nymphoides peltata prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii,
dezvoltându-se la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în
interior a luminii.
Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele
mai numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge
albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind: Volvox, Closterium, Spyrogira,
Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 41
Pe malurile bălţii Zătun, sunt întâlnite specii din vegetația lemnoasă alcătuită mai ales
din esențe moi ca: salcie (Salix alba) şi specii caracteristice tufărişurilor măceș (Rosa canina).
În ceea ce priveşte habitatele întâlnite, în zona bălţii Zătun, cât şi în vecinătatea
acesteia, acestea sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 5 tipuri de habitate şi habitate de interes comunitar identificate în zona proiectului
Nr.crt
Tip de habitat
Caracteristice tipului de habitat Relevanta
proiectului fata de situl Natura 2000
1.
R5305 Comunităţi
danubiene cu Typha
angustifolia şi T. latifolia
Corespondente: NATURA 2000: – EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibians communities CORINE: 53.13 Reedmace (Typha) beds PAL.HAB: 53.13 Reedmace beds EUNIS: C3.231/232 Typha latifolia/T. angustifolia beds Asociatii vegetale:Typhetum angustifoliae Piggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang.1973. Structura: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia
Valoare conservativa: redusă Habitatul este prezent cu precădere pe zona sudică şi sud-estică.
2.
R5309 Comunităţi
danubiene cu Phragmites
australis
Corespondente: NATURA 2000: – EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibius communities CORINE: 53.11 Common reed (Phragmites australis) bed PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds EUNIS: C3.21 Phragmites australis beds Asociatii vegetale: Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926 Specii edificatoare: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris.
Valoare conservativă : moderată . Habitatul este prezent pe toată zona malurilor bălţii Zătun acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha) precădere pe zona sudică şi sud-estică.
3.
92A0 Zavoaie cu Salix alba
şi Populus alba
1) Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul
Valoare conservativa: mare Acest tip de habitat este identificat În afara amplasamentului pe malurile Dunării aflate la o distanţă de 100 m de limita
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 42
prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).
proiectului.
Descrierea habitatelor evidenţiate în cadrul zonei analizate precum şi în
vecinătatea acesteia
a) Habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia se regăseşte
cu precădere pe zona sudică şi sud-estică a bălţii Zătun.
Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5305 se regăseşte în Lunca
şi Delta Dunării, râurile interioare din toată ţara. Ocupă ape cu adâncime mică (0,5–0,8 m)
fiind cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul braţelor colmatate sau a canalelor de
drenaj cu apă permanentă. La nivel naţional acest habitat ocupă o suprafaţă de aproximativ
500 ha, localizându-se la o altitudine între 0–250 m, preferând un climat cald, cu o
temperatură medie anuală cuprinsă între 10,5 – 9,50C, iar precipitaţiile fiind cuprinse între
350–600 mm/an.
Habitatul R5305, se evidenţiază în mod deosebit pe depozite aluviale, preferând soluri
aluvio - argiloase uneori bogate în săruri (uşor salinizate) şi cu reacţie neutră , uşor alcalină
(pH = 6,8–7,2).
În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha
angustifolia şi T. latifolia, sunt edificate de Typha angustifolia, T. latifolia însoţite de
Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Sparganium erectum, Iris
pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile natante
sau submerse, pătrund în păpurişuri următoarele: Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Marsilea
quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Vallisneria spiralis, Najas
marina.
Specii edificatoare pentru habitatul R5305 sunt: Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno-
plectus lacustris, Glyceria maxima, iar speciile caracteristice sunt: Typha angustifolia, T.
latifolia.
Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C.
riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum officinale, Myosotis
scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium hirsutum, Galium palustre,
Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumex
hydrolapathum, Ranunculus lingua.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 43
Valoarea conservativă a habitatul R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T.
latifolia, la nivel naţional este redusă.
b) Habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis - este prezent pe toată
zona malurilor bălţii Zătun acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha)cu
precădere pe zona sudică şi sud-estică.
La nivel naţional, conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, habitatul R5309,
acest habitat se regăseşte în Lunca Dunării şi a râurilor interioare din câmpie, Delta Dunării,
ocupând o suprafaţă de aproximativ 4.000 ha la nivel naţional. Din punct de vedere
altitudinal, acest habitat se evidenţiază în intervalul 0–200 m, preferând o temperatură medie
anuală de 10,5–9,50C, cu precipitaţii reduse(350–550 mm/an). Relief: microdepresiuni de
dimensiuni variabile din Câmpia de Sud şi Vest, Delta Dunării şi de-a lungul râurilor
interioare. Habitatul se regăseşte pe depozite aluviale, preferând solurile luto argiloase,
aluviosoluri sau luto-nisipoase, bogate în materii organice şi cu reacţie slab acidă (pH = 5,5–
5,8).
În ceea ce priveşte fitocenozele pentru habitatul R5309, acestea sunt dominate de
Phragmites australis, cu înălţime de până la 3 m, au ca specii însoţitoare: Schoenoplectus
lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma plantago-aquatica,
Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua,
Butomus umbellatus, Carex acutiformis. În fitocenozele din cotul Dunării (Calafat) precum şi în
Delta Dună rii, în stufă rişuri se intercalează: Cladium mariscus, Acorus calamus. Fitocenozele
sunt compacte, cu indivizi viguroşi, realizând adevărate „păduri” în miniatură .
Compoziţie floristică a habitatului R5309, este reprezentată de specii edificatoare
precum: Phragmites australis, Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris. În ceea
ce priveşte speciile caracteristice acestea sunt evidenţiate prin: Phragmites australis,
Schoenoplectus lacustris. Alte specii importante pentru habitatul R5309 sunt: Phalaris
arundinacea, Bolbo schoenus maritimus, Oenanthe aquatica, Sium latifolium, Lemna minor,
Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex
hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis palustris, Carex riparia.
Valoarea conservativă a habitatul R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis,
la nivel naţional este moderată.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 44
c) Habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - acest habitat a fost
evidențiat/identificat în afara amplasamentului pe malurile Dunării aflate la o distanţă de 100
m de limita proiectului.
La nivel naţional habitatul 92A0 se întâlnește frecvent în luncile de câmpie a marilor
râuri (Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureş, Someş), în lunca Ialomiței şi a Bârladului, în luncile Dunării,
în insulele nisipoase Letea şi Caraorman din Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, în zona
de silvostepă şi de stepă sau ambele subzone.
Habitatul se regăseşte la nivel naţional în intervalul altitudinal 81 - 114 m, preferând
zonele aluvionale, nisipoase şi stratificate, cu soluri de tip aluviosol, nisipoase, profunde,
mezobazice, umede, mezotrofice-eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus din plop alb
(Populus alba), în amestec cu plopul negru (P. nigra), salcia albă (Salix alba) şi salcie
plesnitoare (S. fragilis); are acoperire de 30 - 40% şi înălţimi de 4 – 6 (10) m. Stratul
arbuştilor, foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina,
Euonymus europaeus, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, s.a. Liane: Clematis vitalba, Humulus
lupulus.
Stratul ierburilor şi subarbuştilor, de regulă puternic dezvoltat dominat de Rubus
caesius.
Valoarea conservativă a habitatul 92A0 Zavoaie cu Salix alba şi Populus alba, la nivel
naţional este foarte mare.
Foto – zona sud-estica a bălţii Zătun colmatată și afectată de excedentul de stuf si papură
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 45
FAUNA Bălţii Zătun
a) zoobentosul şi zooplanctonul
Zoobentosul este format din protozoare (Amoeba), gasteropode, lamelibranhiate,
oligochete, briozoare, crustacei, efemeride, chironomide, culicide (caracteristice zonei
bentale). Zooplanctonul este format din populații de: flagelate, rizopode, rotiferi, copepode,
ostracode, filopode. Zoobentosul şi zooplanctonul evidenţiat în zona bălţii Zătun, este specifici
zonei analizate, având un grad scăzut de conservare. Lucrările propuse prin prezentul proiect,
nu vor afecta zoobentosul şi zooplanctonul bălţii Zătun.
b) herpetofauna (amfibienii şi reptilele)
Amfibienii – reprezentaţi de specii comune de Bufo viridis, Rana ridibunda, Rana
esculenta, Rana dalmatina.
Reptilele sunt slab reprezentate prin specii de şerpi de apă dulce (Natrix natrix, Natrix
tessellata), ţestoasa de apă (Emys orbicularis), guşterul (Lacerta viridis), şopârla de câmp
(Lacerta agilis).
Fenologia herpetofaunei din zona analizată:
a) Bufo bufo - broasca râioasă brună. Date relevante despre specie: este o specie relativ
mare şi robustă cu o piele plină de negi şi cu glande parotide mari. Ca şi la celelalte broaşte,
pupila este orizontală şi se despică în lumină puternică. Culoarea sa se schimbă în funcţie de
mediul înconjurător. În sezonul de împerechere, masculii se adună în ape mici şi scot nişte
sunete uşoare. Ouăle sunt depuse în coarde lungi, prin apă. Această specie a fost întâlnită în
vecinătatea zonei analizate.
b) Lacerta agilis - şopârla cenuşie. Date relevante despre specie: masculii au o lungime
totală de 20-23 cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totală de 15-17 cm, din
care coada 10-13 cm. Masculii adulţi sunt verzi-gălbui sau verde clar. Femelele adulte prezintă
dungi deschise bine pronunţate. Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-14 ouă albe-gălbui.
Clocirea durează 40-60 zile, uneori ajungând la 90 zile, dacă temperatura nu este favorabilă.
Puii ies prin august – septembrie. Această specie a fost identificată în zonele cu vegetaţie din
preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special zone însorite.
c) Lacerta viridis – guşterul. Date relevante despre specie: lungimea totală 30-40 cm, din
care coada 20-26 cm. Are un pliu la gât; gulerul cu marginea posterioară denticulată, formată
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 46
din 7-12 placi. Masculii adulţi sunt verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gât
cu pete negre. Femelele adulte sunt mai mult cenuşii cu diferite nuanţe de la cafeniu, cafeniu
întunecat şi negru, de obicei cu două şiruri de pete mai albe dar se pot întâlni şi femele verzui
cu liniile egale şi cu dungile albe, adesea pătate cu negru. Reproducerea: prin mai-iunie,
femela depune câte 6-12 ouă în nisip sau pământ moale, ponta putându-se repeta la câteva
săptămâni. Ca şi şopârla cenuşie, guşterul a fost identificat în zonele cu vegetaţie din
preajma/vecinătatea bălţii Zătun preferând în special zone însorite.
d) Natrix natrix - şarpele de casă. Date relevante despre specie: şarpe neveninos, ochi şi
nări poziţionate lateral, pupile rotunde. Femelele sunt mai mari decât masculii. Unul dintre
puţinii şerpi care "face pe mortul" şi elimină un miros respingător pentru a păcăli prădătorii.
Şarpele de casă s-a evidenţiat atât în vecinătatea bălţii, cât şi în zonele însorite, lipsite de
vegetaţie, ducând o viaţă acvatică - în cazul existenţei unor acumulări de apă permanente sau
temporare - sau/şi terestră.
e) Natrix tessellata – şarpele de apă. Asemănător ca obiceiuri cu ruda sa apropiată
şarpele-de-casă, este mai puţin tolerant la prezenţa umană, trăind exclusiv numai în
apropierea apelor. Culoarea de fond este galben-cenuşiu cu pete pătrate brun-măslinii,
dispuse sub formă de cinci şiruri longitudinale. Marginea pupilei este galbenă. În perioada de
reproducere părăseşte apa pentru a depune ouăle albe în pământ sau frunzar, sub formă de
ciorchine. La fel de inofensiv ca şi ruda sa, pe lângă mirosul puternic respingător emis de
glanda de la baza cozii, are obiceiul de a face pe mortul. Specia a fost semnalată în cadrul zonei
analizate, fiind strâns legată de zonele umede existente (bata Zătun).
f) Rana dalmatina - Broasca de pădure. Date relevante despre specie: este o specie
terestră, indivizii fiind foarte agili, capabili de sărituri lungi, uneori peste 2 m. Este activă atât
ziua cât şi noaptea. Ziua se ascunde pe sub frunzele moarte. Se hrăneşte cu insecte. Sexele
iernează separat, femelele în frunzişul mort, masculii pe fundul apelor, din octombrie până în
februarie-martie. Această specie este vulnerabilă, necesitând protecţie în special în perioada
de reproducere când adulţii se adună în bălţile de reproducere. Această specie s-a evidenţiat
în toată aria protejată, preferând zonele umbroase ale habitatului de stejar - Quercus spp.,
unde stratul frunzelor moarte este consistent asigurându-i habitate de iernare.
g) Rana esculenta - broasca verde de lac. Date relevante despre specie: masculul are 6 - 9
cm, iar femela9 - 12 cm. Spatele verde, uneori cafeniu, cenuşiu, albăstrui, verde-albăstrui sau
întunecat cu pete şi marmorări neregulate, cafenii sau negre, uneori cu dungă pe şira spinării,
mai luminoasă. Capul prezintă un bot rotunjit sau prelung ascuţit. Ochii foarte proeminenţi
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 47
sunt aşezaţi latero-superior. Reproducerea: femela depune până la 5.000 de ouă, în grămezi
mari, care cad la fundul apei. Între 5 - 7 zile ies larvele, corp ovoidal cu coada mai lungă decât
corpul, care după două săptămâni devin mormoloci. După 3 luni apar broscuţele. Această
specie s-a evidenţiat pe întregul areal bălţii Zătun şi în zonele cu umiditate mare, existenţa
speciei fiind în strânsă legătura cu zonele umede existente în zona analizată.
h) Emys orbicularis broasca ţestoasă de apă. Este de talie mica spre mijlocie, prezentând
varietăți cuprinse între 15-25 cm. Formatul corporal este diferit în funcție de categoria de
vârsta, evoluând de la o formă relativ rotundă la tineret, la o formă ovală la materialul adult.
Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mică alarmă se aruncă în
apă şi dispare. Este o specie foarte agilă, deplasându-se ușor în apă, unde de altfel în mod
obișnuit se şi hrănește. Carnivor feroce, își așteaptă prada plutind printre vegetația acvatică.
Hrana acestor broaște o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele, chiar
păsările tinere, pești, insecte, viermi şi foarte rar, unele componente vegetale. Specia a fost
semnalată pe malul bălţii Zătun, în special în perioadele calde ale anului.
Gradul de conservare la nivel european cât şi naţional, speciile de amfibieni şi reptile
identificate în cadrul zonei analizate sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Nr crt
Specia Denumirea
populară
IUCN RED LIST
Specie protejată inclusă în Cartea
Roşie a vertebratelor din România
Directiva Habitate
OUG 57/2007
Amfibieni
1 Rana esculenta
Broasca mică de lac
LC - Anexa 5 Anexa 5A
2 Rana ridibunda
Broasca mare de lac
LC - Anexa 5 Anexa 5A
3 Bufo bufo Broasca de pământ LC - Anexa 4 Anexa 3
Reptile 4 Natrix
natrix Şarpele de casă LC - Anexa 4 -
5 Natrix tessellata
Şarpele de apă LC - Anexa 4 Anexa 4A
6 Lacerta agilis
Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A
7 Lacerta viridis
Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A
8 Emys
orbicularis Broasca țestoasă de
apă NT * Anexa 2 Anexa 3
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 48
Descriere:
Statut IUCN Red List: LC - Least Concern;
Cartea Roşie a vertebratelor din România: -;
OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice: - Anexa 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită
desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică,
Anexa 4A – specii de interes comunitar - specii de animale şi de plante care necesită o
protecţie strictă, Anexa 5A - specii de interes comunitar - specii de plante şi de animale de
interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare
fac obiectul măsurilor de management;
Directiva habitate - Directiva Consiliului 92/43/CEE – Anexa 4 - specii de animale şi plante de
interes comunitar care necesita o protecție strictă, Anexa 5 – specii de plante şi animale de
interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face
obiectul măsurilor de management.
Ihtiofauna
Amenajarea piscicolă Zătun a fost realizata după îndiguirea incintei agricole Bădălan, pe
amplasamentul vechiului „ghiol" Zătun în anii '80. De-a lungul timpului însă, au apărut
fenomene care au condus la colmatarea organică şi aluvionară a bălţii şi de asemenea s-au
constatat fenomene de eroziune a digurilor. Toate acestea au deteriorat funcţiile piscicole şi
de agrement ale amenajării.
S-au propus lucrări de realizare de canale drenare, lucrări de supraînălţare şi
consolidare a digurilor, creându-se astfel adâncimi mai mari ale apei în baltă, reducându-se
dezvoltarea vegetaţiei dure şi moi, vegetaţie care în exces are efect nociv asupra ihtiofaunei şi
deranjează deplasarea pe luciul de apă.
După cum se poate observa, încă de la început, această baltă a fost concepută pentru
activităţi piscicole, fie de interes recreativ (pescuit sportiv) fie de interes economic.
În ceea ce priveşte ihtiofauna, ca sursă piscicolă amintim Dunărea la care zona studiată
are deschidere şi de asemenea balta Zătun. Acest biotop (ape puţin adânci şi stătătoare) se
caracterizează prin prezenţa crapului, a sângerului, cosaş, caras, biban, etc. Speciile prezente
în zona bălţii Zătun, au un grad de conservare scăzut
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 49
Nevertebratele
Fauna de insecte a zonei este slab reprezentată, nefiind identificate specii de interes
comunitar, acestea fiind caracteristice zonelor ruderale, unde domină populaţiile de
orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus,
Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus
barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus
albifrons, Decticus verrucivorus.
Abundenţa speciilor de nevertebrate din zona analizată este redusă ca urmare a
funcțiilor condiţiilor naturale (umiditate ridicată ori secetă prelungită) dar şi datorată
lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole din vecinătatea zonei analizate.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de
margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă din zona analizată,
identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor),
Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus
varius (croitori).
Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de
varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa cardui
(fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).
Mamifere
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se practică
o agricultură intensivă.
Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi
Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.
În zonă au mai fost observate alte 4 mamifere neprotejate de legile din România şi
Europa, respectiv:
Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie comuna în
toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe în zona limitrofă a
terenurilor agricole. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeana sau naţională
(Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Având în vedere natura
lucrărilor propuse prin prezentul proiect, impactul lucrărilor asupra speciei este
nesemnificativă.
Apodemus agrarius - specie uşor de recunoscut în teren datorită coloritului brun
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 50
roşcat sau gălbui roşcat cu o dungă neagră pe spate ce se desfăşoară de la nivelul capului până
la baza cozii. Apodemus agrarius populează habitatele deschise din zonele de câmpie. Preferă
biotopurile cu umiditate în exces dar uneori poate fi întâlnit şi în livezi, liziere de pădure,
grădini, terenuri cultivate. Consumă atât hrană vegetală cât şi animală, în special nevertebrate.
Conform ultimului raport al IUCN specia are o populaţie stabilă şi este listată ca fiind: ”least
concern”. Având în vedere natura lucrărilor propuse prin prezentul proiect, impactul
lucrărilor asupra speciei este nesemnificativă.
Lepus europaeus – iepurele de câmp, face parte din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha.
Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Nu este
inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesita
măsuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a
implementării proiectului analizat;
Vulpes vulpes - vulpea – au fost observate în zona analizată– fac parte din Ord.
Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o specie
caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei se menţine stabil. Având în
vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a speciei în special în căutare de hrană,
apreciem că impactul implementării planului în zona analizată nu va avea un impact negativ
asupra speciei.
Avifauna
Speciile de avifauna identificate în zona de studiu au fost reprezentate prin:
Specii de pasări specifice agrocenozelor, ce staționează în cenozele învecinate
bălţii Zătun aflate in cautare de hrana şi pasaj: Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Pica pica –
coțofana, Corvus frugilegus – cioara de semănătura, Corvus corone cornix – cioara grivă,
Sturnus vulgaris - graur, Passer montanus – vrabie de câmp, Passer domesticus – vrabie de casa,
Streptopelia decaocto – guguștiuc, Miliaria calandra – presura sura s.a.
Specii de păsări acvatice întâlnite în zona de studiu a bălţii Zătun: Egretta garzetta
(egreta mică), Egretta alba (egreta mare), Ardea cinerea (starc cenusiu), Ciconia ciconia (barza
alba), Anas platyrhynchos (raţa mare), Larus cachinnans (pescăruș argintiu), Larus ridibundus
(pescarus razator), Vanellus vanellus (nagâț), Chlidonias hybridus (chirighița cu obraji albi) etc.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 51
Tabel nr. 6 Dinamica avifaunei în zona bălţii Zătun
Nr. crt Denumire științifica Denumire populara
Familia Ordinul TIPF TipE Observații
1. Alauda arvensis ciocârlie de câmp Alaudidae Passeriformes MP Ter In zbor 2. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv In zbor/ Balta Zătun 3. Ardea cinerea stârc cenușiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol 4. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter In zbor/pe vegetație
5. Chlidonias hvbridus chirighița cu obraji
albi Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor
6. Ciconia ciconia barza alba Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv In zbor/pe sol 7. Corvus corone cornix cioara griva Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol
8. Corvus frugilegus cioara de
semănătura Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol
9. Corvus monedula stăncuța Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe sol 10. Coturnix coturnix prepelița Phasianidae Galliformes S Ter pe sol 11. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter In zbor
12. Cvqnus olor lebăda de vara Anatidae Anseriformes MP Acv O pereche – cuibăreşte
pe balta Zătun 13. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes S Ter In zbor/pasaj
14. Eoretta garzetta egreta mica Ardeidae Ciconiiformes OV Acv balta
Zătun/hranire/pasaj 15. Larus cachinnans pescarul argintiu Laridae Charadriiformes S Acv In zbor/pasaj 16. Larus ridibundus pescăruș râzător Laridae Charadriiformes MP Acv In zbor/pasaj 17. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe vegetatie 18. Motacilla alba codobatura alba Motacillidae Passeriformes OV Ter In zbor/pe sol 19. Nycticorax nvcticorax stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv Balta Zătun/ pasaj
20. Passer domesticus vrabie de casa Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe
sol/vegetatie
21. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes S Ter In zbor/pe
sol/vegetatie 22. Perdix perdix potârniche Phasianidae Galliformes S Ter In zbor/pe sol
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 52
Nr. crt Denumire științifica Denumire populara
Familia Ordinul TIPF TipE Observații
23. Pica pica coțofana Corvidae Passeriformes S Ter In zbor/pe
sol/vegetație 24. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv In zbor 25. Streptopelia decaocto guguștiuc Columbidae Columbiformes S Ter In zbor/pe sol 26. Sturnus vulqaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter In zbor/pe sol 27. Upupa epops pupăza Upipidae Coraciiformes OV Ter In zbor/pe sol 28. Vanellus vanellus nagâț Charadriidae Charadriiformes OV Acv In zbor/pasaj
Legenda: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP - parțial migratoare; OV - oaspeți de vară; P - specii pasaj);
TipE – tip ecologic (Acv - acvatic; Ter - terestru).
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 53
2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Suprafața cercetata a reprezentat atât zona bălţii Zătun, cât şi vecinătăţile acesteia, zona
în care s-au identificat o serie de specii de interes comunitar ce fac obiectul implementărilor
masurilor de reducere. Habitatele identificate în zona studiata şi implicit nu reprezintă
habitate de interes comunitar, au o stare de conservare buna şi o capacitate de regenerare a
speciilor prezente foarte mare. Zona fiind predominant cu funcție agricolă/de odihnă şi
recreere (pescuit sportiv/recreativ), este improbabilă prezenta acestora. Condițiile
nefavorabile datorate antropizării excesive în timp a suprafețelor de teren, au dus la pierderea
calității de suprafețe cu vegetație naturala/seminaturală.
Habitatele şi comunitățile vegetale seminaturale identificate in afara ariilor naturale de
interes comunitar, in cea mai mare parte sunt antropizate şi adesea lipsite de valoare
conservativă sau furajera. Acestea nu prezintă importanţă conservativă în sensul definiției
stricte de habitat, dimpotrivă, starea degradată a vegetației explică rolul factorului antropic în
reducerea şi pierderea diversității specifice locale.
Speciile de floră identificate atât în zona de implementare a proiectului cât şi în
vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient
de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)
În ceea ce privește siturile protejate din aria proiectului, nu sunt prevăzute lucrări care
să afecteze în vreun fel starea de conservare, structura şi dinamica habitatelor şi speciilor
conservate aici. Zona în care se vor efectua lucrările prevăzute prin prezentul proiect sunt
formate din habitate antropizate, unde prezenţa speciilor de interes conservativ sunt limitate.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru
speciilor prezente, proiectul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau
de faună.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 54
2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât şi de
interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii, ecosistemul poate
asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale. Funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei
şi funcţia de autoreglare.
Relaţiile dintre ecosisteme şi speciile de faună care necesită protecţie sunt
interdependente, fiind creat un sistem funcțional unitar.
Aceste specii vânează şi se hrănesc la adăpostul ecosistemelor. Şi celelalte specii de
vertebrate şi nevertebrate sunt legate de existenţa ecosistemului.
Tot o relaţie de interdependenţă este şi cea dintre amfibieni şi mediile umede. Existenţa
acestora este determinată de prezenţa bălţii Zătun. În zona de implementarea a proiectului
integritatea sitului nu este afectată de lucrările prevăzute prin proiectul Restabilirea
potențialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial.
Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu
va afecta integritatea şi stabilitatea siturilor naturale, dacă se vor respecta măsurile minime
propuse şi recomandările propuse prin prezentul studiu de evaluare adecvată, respectiv
respectarea legislaţie în vigoare.
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde
au fost stabilite prin planuri de management
Nici una dintre ariile naturale protejate analizate nu are elaborat Planul de management,
astfel ca nu exista obiective de conservare stabilite. Având în vedere funcția ariilor de a proteja
elemente de interes comunitar, se impun câteva obiective de ordin general care trebuie
urmărite mai ales atunci când se dorește realizarea unei investiții, dintre care enumeram:
conștientizarea populației asupra proiectului realizat, a efectelor generate şi a
importanţei conservării speciilor protejate;
evitarea perturbării/degradării/distrugerii habitatelor naturale;
evitarea poluării cu deseori de orice fel – înlăturarea celor generate în procesul de
consolidare/decolmatare/ destufizare;
evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativă;
evitarea capturării/omorârii speciilor de fauna şi a distrugerii cuiburilor şi pontelor;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 55
evitarea degradării/distrugerii biotopurilor specifici speciilor de faună – vegetația
acvatică şi palustra, vegetația de lunca, vegetația lemnoasa (pădurile), vegetația spontană, etc.;
controlul speciilor alohtone invazive;
evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor naturale şi antropice
etc.
2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
In cazul ariilor naturale protejate, starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acționează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe
termen lung răspândirea, structura şi funcțiile, precum şi supraviețuirea speciilor
caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt îndeplinite condițiile:
arealul natural al habitatului şi suprafețele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creștere;
habitatul are structura şi funcțiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung;
speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila (aşa
cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menținerea, refacerea sau îmbunătățirea stării de conservare favorabilă, se vor
lua cele mai potrivite măsuri respectând însa realitățile economice, sociale şi culturale
specifice zonei.
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea proiectului propus şi a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de conservare bună
a speciilor şi lipsa factorilor ce acționează asupra integrității ariilor naturale protejate şi care
pot influenta pe termen lung răspândirea şi abundenţa populațiilor speciei respective la nivel
comunitar.
Starea se considera „favorabila” deoarece sunt îndeplinite condițiile:
datele privind dinamica populațiilor speciei indica faptul că aceasta se menţine şi are
șanse să se mențină pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;
arealul natural al speciei nu se reduce şi nu exista riscul să se reducă în viitorul
apropiat;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 56
exista un areal suficient de vast pentru ca populațiile speciilor caracteristice să se
mențină pe termen lung.
Referitor la situl de protecție speciala avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş (in
conformitate cu Formularul standard al sitului), se apreciază un grad scăzut al vulnerabilității.
Din factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:
poluarea industriala;
precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.
Pentru situl de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, dintre
factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:
înnămolirea;
eutrofizarea;
adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră.
Astfel, prin proiectul propus, acţiunile de decolmatare a zonei, vin în întâmpinarea
impacturilor negative semnalate în cadrul sitului de interes comunitar, respectiv, înnămolirea
şi eutrofizarea.
2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de
interes comunitar
Dată fiind în unele cazuri starea precara a habitatelor şi vegetației afectate de prezenţa
speciilor alohtone şi ruderale, precum şi de depozitarea deșeurilor menajere, se impune
realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate măsuri clare de protejare şi
conservare a habitatelor şi speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol
predominant ar trebui sa îl dețină stoparea activităților degradative ale factorului uman şi
instituirea unor acțiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru
speciile de faună, instituirea unor programe de monitorizare şi conservare a unor specii
vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare în
cadrul siturilor, în care să fie limitate/interzise activitățile cu impact (negativ), care pot
conduce la scăderea abundentei speciilor, în baza celor mai bune măsuri de management
privind protecția şi conservarea.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 57
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-economice
existente în zona de impact a proiectului (zonele afectate) şi analizează impactul direct şi
indirect a surselor asociate implementării proiectului analizat. Consecinţele asupra mediului
în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.
Operațiunile de decolmatare, curăţarea stratului vegetal acvatic şi subacvatic,
îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafeţele apelor, au şi o însemnătate economică
importantă, fiind menite să o practicare pisciculturii etc.
Având în vedere tipurile de habitate prezente ce nu reprezintă habitate prioritare
specifice ariilor naturale protejate ROSCI 0105 – Lunca Joasă a Prutului şi ROSPA 0121 – Lacul
Brateș, proiectul de amenajare a Bălţi Zătun nu are legătura directă cu managementul şi nu
este necesar pentru managementul conservării ariilor naturale protejate.
3.1. Identificarea impactului
Este esențial că impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost
desemnată ca sit NATURA 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea
cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi
implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului conform îndrumarului
„Managing Natura 2000 sites: The provision of Article 6 of the Habitats Directive 92/43EEC”.
Pentru identificarea şi evaluarea impactului, trebuie să ţinem cont de intensitatea şi
extinderea activităţii generatoare de impact, cât şi de tipul de impact ce are loc în habitatul
respectiv.
3.1.1. Impactul actual
Perimetrul destinat implementării proiectului analizat este amplasată în limitele
teritoriale ale municipiul Galaţi, fiind mărginită pe toate laturile de terenuri agricole. La
aproximativ 320 m, în sudul bălţii se regăseşte fluviul Dunărea.
Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor desfășurate de societăţile
care îşi desfăşoară activităţile în interiorul şi vecinătatea bălţii Zătun precum şi a activităţilor
agricole desfăşurate în imediata vecinătate a zonelor analizate, impact asupra solului datorat
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 58
activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului şi apei datorat zonelor de agrement din
interiorul bălţii Zătun.
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu
Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului analizat
sunt următoarele:
Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;
Impactul asupra biodiversităţii locale;
Impactul asupra mediului social şi economic.
Impactul asupra calităţii aerului
În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se
manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul
teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii
atmosferei fiind redusă.
Prin implementarea obiectivelor propuse, vor rezulta emisii de poluanţi în aer în limite
admisibile. Acestea vor fi:
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi lucrările specifice de
consolidare maluri, dragare şi destufizare. Cantitatea de gaze de eșapare este în concordanță
cu mijloacelor de transport folosite și de durata de funcționare a motoarelor acestora în
perioada cât se află pe amplasament;
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi pentru lucrările specifice de consolidare
maluri, dragare şi destufizare.;
emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici
persistenţi şi pulberi) care vor fi folosite în implementarea obiectivelor propuse în prezentul
proiect;
Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a planului este de tip:
direct negativ - emisii datorate activităţilor de implementare a activităţilor de
consolidare maluri, dragare şi destufizare, care pot afecta speciile de floră şi faună a
zonelor învecinate datorită sedimentării acestora;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 59
indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte pot
fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu
echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea
pulberilor.
Se poate afirma, totuși, că nivelul acestor emisii este scăzut și că nu depășește limite
maxime admise și că efectul acestora este anihilat de vegetația din imediata vecinătate a bălţii.
Având în vedere natura lucrărilor (majoritatea desfășurându-se în mediu umed,
dragarea şi consolidarea malurilor cu nămol rezultat în urma dragării), nivelul pulberilor în
suspensie propagate, este minim, încadrându-se în limitele maxime admisibile.
Măsuri de diminuare a impactului
În activitatea de dragare, consolidare şi destufizare nu se folosesc utilaje ale căror
emisii de noxe să ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a
animalelor din zonă. Numărul utilajelor la implementarea obiectivelor proiectului este mic (1
maşină amfibie de dragare şi tăiat stuf, 1 excavator şi 1 - 2 autocamioane). Pentru diminuarea
impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de măsuri precum:
folosirea de utilaje și mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte normele
de poluare EURO 3 – EURO 5;
efectuarea la timp a reviziilor și reparațiilor a motoare termice din dotarea utilajelor și
a mijloacelor auto;
etapizarea lucrărilor propuse cu distribuirea desfășurării lor pe suprafețe restrânse;
folosirea unui număr de utilaje și mijloace auto de transport adecvat fiecărei activități
și evitarea supradimensionarea acestora;
evitarea funcționării în gol a motoarelor utilajelor și a mijloacelor auto;
utilizarea strictă a căilor de acces existente din interiorul zonei analizate.
Zgomot și vibrații
Zgomotul și vibrațiile sunt generate de funcționarea, utilajelor și a mijloacelor auto.
Datorită numărului redus al acestora, soluțiilor constructive și al nivelului tehnic superior de
dotare cantitatea și nivelul zgomotului și al vibrațiilor se vor situa în limite acceptabile.
Totodată mediul în care acestea se produc (zona fiind situată la distanţe considerabile faţă de
zona locuită, înconjurată de terenuri agricole şi vegetaţie forestieră), va contribui direct la
atenuarea lor și la reducerea distanței de propagare.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 60
Consecinţe asupra calităţii solului prin implementarea proiectului
În activitățile propuse prin prezentul proiect pot apare situații de poluare a solului
datorită:
eroziunii de suprafață în urma transportului materialului dragat necorespunzător
(nerespectând căile de rulare existente, respectiv depozitarea haotică a materialului dragat);
tasarea solului datorită deplasării nejustificate utilajelor pe căile de acces;
alegerea inadecvată a traseelor căilor de acces;
pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrifianți de la utilajele și/sau mijloacele
auto care deservesc activitatea analizată;
depozitarea și/sau stocarea temporară necorespunzătoare a deșeurilor.
Prin implementarea proiectului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra
factorului de mediu sol de tip:
Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului
existent al solului şi impactul datorat lucrărilor propuse prin prezentul proiect.
În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile, ambele sunt reversibile în
aceeaşi măsură;
Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma
lucrărilor executate în cadrul proiectului propus, însă după terminarea
lucrărilor zonele afectate se vor regenera rapid, având în vedere specificul zonei.
Măsuri de diminuare a impactului
În urma aprecierilor făcute anterior rezultată că emisiile de poluanţi în atmosferă, apă,
pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare măsură, valori
inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie impactul
asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare
din punct de vedere al facilităţilor;
pentru lucrările prevăzute în prezentul proiect, se vor utiliza utilaje/mijloace de
transport autorizate, care au verificările tehnice la zi şi sunt supuse unui program de
întreţinere periodică;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 61
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală platforma acesteia, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul
freatic;
evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de
materiale etc.;
utilizarea de WC ecologice în perioada OS;
colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
Consecinţe asupra calităţii surselor de apă
Proiectul nu prevede prelevarea apei subterane din zona amplasamentului şi nici
prelevarea de apă din sursa de suprafață. Prin urmare, lucrările propuse nu vor avea nici un
tip de impact (direct, indirect, cumulat,etc.) asupra apei, sub acest aspect.
Vor apare modificări ale condițiilor hidrologice însă nu datorită prelevării apei din zona
amplasamentului, ci datorita intervențiilor în acvatoriu (dragare) şi a realizării lucrărilor de
consolidare a malurilor afectate în zona bălţii Zătun. Aceste modificări însă nu sunt majore şi
nu vor influenţa pe scara largă condițiile hidrologice şi hidrogeologice ale zonei astfel încât să
conducă la apariția unor dezechilibre majore în ceea ce privește regimul apelor de suprafaţă
sau subterane în zonă.
Lucrările de dragare şi consolidare ce se vor executa nu prevăd modificări ale condițiilor
hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea sa influențeze în secundar
alte resurse sau activităţi din zona. Fundul bălţii şi malurile acestuia vor suferi însă modificări
structurale, datorat lucrărilor hidrotehnice necesare pentru asigurarea funcționalității bălţii
Zătun. Pe perioada de implementare a proiectului nu vor exista deversări de ape uzate in
emisar natural. Organizarea de șantier va fi prevăzută cu toalete ecologice. In perioada de
exploatare a obiectivului nu se prevăd evacuări de ape uzate în emisar natural.
Execuţia dragajului se va realiza cu un utilaj specializat. O importantă parte din
materialul dragat de pe fundul bălţii Zătun (în special fracţiunile fine constituite din mâluri
detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde prin masa de apă
prezentă în baltă. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor
rămâne un timp în suspensie urmând a se sedimenta o dată cu deplasarea utilajului. Astfel, o
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 62
parte din fracţiunile fine extrase de pe fundul bălţii se vor redistribui prin depunere, pe
distanţe variate, faţă de zona dragată.
Turbiditatea apei în ampriza lucrării va creşte proporţional cu ritmul de dragare.
Materialul dragat, o parte va fi folosit la consolidarea malurilor bălţii Zătun, restul fiind
transportat în zona de depozitare din vecinătatea bălţii Zătun.
Totodată mai pot apare pierderi accidentale de carburanți și lubrefianți de la utilajele și
mijloacele auto care acționează în zona bălţii Zătun.
Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:
Direct negativ – în perioada în care se vor realiză operaţii de dragare în cadrul bălţii
Zătun, se va genera un impact direct negativ, cu o intensitate scăzută, fiind influenţată de
durata activităţilor de dragare. Având în vedere perioada propusă pentru aceste activităţi
(perioada rece a anului, perioada cu o activitate scăzută din punct de vedere faunistic şi
avifaunistic), impactul direct negativ se va resimţi doar în cazul speciilor de peşti. Având în
vedere mobilitatea ridicată a acestor specii, precum şi suprafaţă mare a bălţii Zătun, nu
estimam un impact direct negativ major asupra ihtiofaunei locale.
Indirect negativ şi rezidual – prin respectarea legislației de mediu şi a măsurilor
propuse, impact rezidual va fi unul extrem de redus, care va fi eliminat după evaluarea
eficienţei masurilor pentru redarea în exploatare a bălţii Zătun.
Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele
măsuri:
este interzisă depozitarea deşeurilor în imediata vecinătate a bălţii Zătun;
eliminarea imediată a posibililor efecte produse de pierderi accidentale de carburanți și
lubrifianți;
este interzisă executarea de lucrări de întreținere a motoarelor mijloacelor auto sau a
utilajelor folosite implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;
este interzisă alimentarea cu carburanți a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la
implementarea obiectivelor prevăzute prin prezentul proiect;
generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate prin toalete
ecologice amplasate în cadrul organizării de şantier şi eliminarea acestora prin societăţi
specializate/autorizate.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 63
3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi
integrităţii sitului
Reţeaua ecologică NATURA 2000 urmăreşte menţinerea, îmbunătăţirea sau refacerea
stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din siturile
NATURA 2000, luând în considerare relaţiile economice, sociale şi culturale specifice la nivel
regional şi local ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare această reţea
ecologică nu are în vedere altceva decât gospodăria durabilă a speciilor şi habitatelor de
importanţă comunitară din siturile NATURA 2000.
Estimarea impactului potențial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din
ariile naturale protejate de interes comunitar
Identificarea şi evaluarea impactului planului asupra siturilor Natura 2000: ROSPA
0121- Lacul Brateş şi ROSCI 0165 Lunca joasă a Prutului s-a analizat pe cele 2 etape principale:
a) lucrări de amenajare – consolidare maluri, dragare şi destufizare;
b) exploatare piscicolă;
Evaluarea impactului asupra biodiversității s-a realizat pe următoarele criterii:
tipul şi suprafaţa habitatelor afectate;
distribuţia şi frecvenţă speciilor pentru habitatele afectate;
specii protejate identificate în arealul studiat inclusiv cele care au stat la baza
desemnării ariilor protejate ROSCI 0105 şi ROSPA 0121.
Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra
habitatelor şi speciilor prezente . Astfel activitățile reamenajare a bălţii Zătun includ activități
de decolmatare şi curățare a zonelor acvatice afectate, înlăturarea vegetaţiei palustre şi
acvatice în exces, scoaterea cioatelor şi a mâlului ce a colmatat zona acvatică, amenajarea
taluzurilor bălţii. Toate aceste activităţi produc o serie de factori de stres caracterizaţi prin:
creşterea turbidităţii şi contaminare zonei acvatice în perioada lucrărilor propuse
prin prezentul proiect;
disturbarea fonică;
Acești factori stresanţi pot avea următoarele efecte asupra habitatelor :
mortalitatea directa asupra speciilor native;
stres fiziologic si diminuarea funcției reproductive ;
întreruperea comportamentului şi activităţilor normale;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 64
modificarea interacțiunii între specii şi invazia speciilor alohtone.
A. IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE AMENAJARE A BĂLŢII ZĂTUN
Lucrările de decolmatare se vor realiza în următoarele etape:
curățirea zonelor afectate de dezvoltarea excesiva a vegetaţiei palustre şi acvatice
(stuf, papură) şi a malurilor acesteia;
decolmatarea bălţii cu ajutorul unei dragline, cu respectarea unghiului de taluz de
pana la adâncimea propusă sub nivelul apei;
încărcarea pământului excavat in mijlocul de transport se va face cu utilajul de
decolmatare;
Activităţile propuse prin prezentul proiect, se vor desfăşura în perioada rece a anului,
când activităţile faunistice/avifaunistice sunt mult mai scăzute în comparaţie cu perioadele de
pontă, ori creştere a puilor.
Impactul direct şi indirect se va concretiza prin următoarele aspecte:
degradarea unor habitate cvasi-naturale prin lucruri de decolmatare şi curățare
maluri de vegetaţia palustră şi acvatică ;
pierderea unor suprafeţelor de habitate palustre şi înlocuirea cu habitate acvatice ce
pot constitui habitate de hrănire şi cuibărire pentru speciile de faună rezidente;
lucrările de reamenajare a bălţii (decolmatare, amenajare taluzuri, curăţare maluri),
funcționarea utilajelor, au un potențial impact negativ prin creșterea disconfortului speciilor
rezidente datorita generării de zgomot, vibrații, pulberi;
perturbarea activităților ecologice a speciilor de fauna (cuibărire, hrănire, odihnă) în
perioada de execuţie a lucrărilor, prin prezenţa activităţilor antropice la un nivel mult mai
ridicat decât în prezent.
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, se va avea în vedere un management
riguros al suprafeţelor ocupate temporar, astfel încât să se limiteze la maximum impactul
direct.
La finalizarea lucrărilor se vor realiza lucrări de reabilitare ecologică a zonelor afectate
temporar şi readucerea lor la starea şi funcţionalitatea iniţială.
Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele
învecinate va fi influențată pe întreaga perioada de desfăşurarea activităților specifice şi poate
fi sintetizat astfel:
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 65
perturbarea speciilor/ habitatelor atât prin prezenta personalului de lucru, a
utilajelor, implicit prin realizarea propriu-zisa a activităților de reamenajare a zonei piscicole;
factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor ca urmare a zgomotul
provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna (insecte,
specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este
temporar, deoarece o data cu încetarea lucrărilor de execuție, biodiversitatea va putea începe
procesul de regenerare şi readaptare la parametrii normali de existenţă.
Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor de faună identificate pe
amplasamentul proiectului si in apropierea acestuia, cu următoarele efecte:
evitarea perimetrul ocupat de proiect a speciilor de fauna (în special păsări), mai
ales în perioade de execuţie a lucrărilor proiectate;
degradarea habitatelor palustre şi acvatice, prin contaminarea cu substanţe
poluante, pulberi şi specii invazive;
potenţiala fragmentare a habitatelor ca urmare a activităților în faza de execuție prin
crearea unui obstacol în deplasarea normală a indivizilor speciilor de faună;
alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a zonelor propuse pentru
execuţia lucrărilor;
în perioada de execuţie a lucrărilor în zona unde vor fi executate lucrări decolmatare
– rezultatul imediat va fi creșterea turbidității apei, ceea ce va reduce pătrunderea luminii
solare în apă, în detrimentul organismelor fotodependente.
Impact pe termen scurt sau lung
Impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a activităţilor specifice
proiectului, impact care este limitat şi redus prin măsurile operaţionale propuse şi printr-o
monitorizare eficientă a lucrărilor realizate.
Impactul pe termen lung. Activităţile propuse în cadrul proiectului pentru
reamenajarea bălţii Zătun nu vor produce un impact pe termen lung. Durata de execuţie e
proiectului este de 4-5 luni, astfel ca pe termen lung habitatele palustre şi acvatice se vor
reface rapid , biodiversitatea zonei va putea începe procesul de regenerare şi readaptare la
parametrii normali de existenţă.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 66
Impactul negativ, în faza de amenajare a bălţii Zătun este datorat în special deranjării
speciilor din cauza zgomotului, prafului şi a prezentei utilajelor. De asemenea se preconizează
un impact asupra speciilor de păsări datorită reducerii suprafețelor habitatelor palustre cu
stuf şi papura – zone ce pot constitui habitate de cuibărire a unor specii de păsări.
În urma amenajării şi a umplerii bălţilor cu apă, zona sudică în suprafaţă de 5 ha afectată
de dezvoltarea excesivă a habitatelor de stuf şi papură vor fi înlocuite cu suprafețe acvatice în
care zonele stuficole vor avea o pondere mult mai redusă.
Impactul produs va fi produs pe termen scurt – durata activităților de curățare şi
decolmatare este redusa fiind estimată la o durată de 4-5 luni. Având în vedere că activitatea
propusă se va desfăşura în perioada rece a anului, când activitatea faunistică va fi mult mai
redusă (în afara perioadelor de cuibărire şi hrănire a speciilor prioritare ) în comparaţie cu
perioada de primăvară – toamnă, impact prognozat va fi nesemnificativ.
De asemenea se vor menține zone cu vegetația palustră şi acvatică cu lăţimi de minim 1m
si maxim 3 metri de forma unor cordoane in zona bălţii.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 67
Impactul potenţial produs asupra biodiversităţii locale
Impactul produs asupra
biodiversităţii locale Tipul de impact
indicatori pentru evaluarea impactului
Identificare si evaluare impact
Descriere
Etapa de reamenajare balta Zătun
DIRECT CU REFERIRE LA INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE
Procentul din suprafața habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut
Pe balta Zătun nu au fost identificate habitate de interes comunitar specifice ariei ROSCI 0105. Activitățile propuse vor afecta habitatele ripariene specifice (stufăriş şi păpuriş) pe o suprafaţa de 5 ha şi reintroducerea acesteia în zona acvatică. Activitățile de decolmatare produc o creştere a materii în suspensie în apă (creşterea turbidităţii) se poate produce o diminuare a intensității luminii din apă şi astfel sunt afectate procesele de fotosinteza specifice algelor sau altor organisme acvatice. Creșterea turbidității se va realiza pe un areal limitat la zona de realizare a lucrărilor de decolmatare la parametrii propuşi conform orografiei terenului. Etapa este de scurtă durată cu utilaje specifice.
Impactul direct pe termen scurt va fi generat in perioada de execuție fiind exprimat prin: afectarea temporara a suprafețelor de teren prin înlăturarea stratului vegetal si decopertare, in vederea reamenajării bălții; generarea de zgomot şi vibrații prin funcționarea utilajelor si mijloacelor de transport; poluarea aerului prin generarea emisiilor rezultate din funcționarea mijloacelor de transport, utilajelor si aparatelor de montaj; deranjarea speciilor de fauna; afectarea zonelor acoperite cu vegetație.
Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrana, odihna si
Nu se vor pierde suprafețe ale habitatelor de interes comunitar din cadrul sitului de importanta comunitara ROSCI 0105. Habitatele acvatice afectate prin înnămolire şi creştere excesivă a vegetaţiei palustre se vor reintroduce în sistemul piscicol.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 68
reproducere ale speciilor de interes comunitar
Se vor menține suprafețe ocupate de vegetația palustră (cordon de maxim 3 m împrejurul bălţii) pentru asigurarea necesitaților de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnata aria de protecție speciala ROSPA 0121.
Se considera ca impactul direct pe termen lung va fi reprezentat prin desfăşurarea propriu-zisa a activităților de reamenajare a bălții modificări a structurii vegetației şi perturbări a faunei caracterizate prin: perturbarea speciilor/ habitatelor atât prin prezenta personalului de lucru, a utilajelor prin realizarea propriu-zisa a activității reamenajare balta. generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitățile de curățarea şi amenajare taluzuri şi , depozitarea materialului excavat, deplasarea utilajelor si personalului de lucru, formaţiunile vegetale din apropierea zonelor de lucru sunt potenţial expuse alterării, datorită poluării provocate de pulberile antrenate de mijloacele implicate.
Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)
Nu se va produce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar.
Durata sau persistenta fragmentarii
Nu este cazul
Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanta fata de arealul protejat de interes comunitar
Perturbarea speciilor de faună precum şi a speciilor de interes comunitar va fi locală pe o perioadă scurta. Activitățile specifice se vor realiza in afara perioadelor de activitate biologică a speciilor. Perioada propusă pentru activități de decolmatare, curățare şi amenajare taluzuri: octombrie – aprilie.
Schimbări în densitatea populațiilor (nr. indivizi /suprafața)
Speciile acvatice de interes comunitar (Emys orbicularis) vor resimţi efectele activităţilor. Lucrările executate în zona umedă vor conduce la retragerea temporara adulţilor în alte zone limitrofe ale habitatului favorabil speciei având posibilitatea recolonizării habitatului în perioada de exploatare. Având în vedere faptul că specia Emys orbicularis este un o specie cu mobilitate ridicată se apreciază că populaţia speciei din zona nu va înregistra un declin în ceea ce priveşte populaţia de adulți rezidenţi în zona umedă analizată, ci doar o retragere temporara a exemplarelor speciei spre zonele
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 69
adiacente neperturbate. Pentru a evita compromiterea pontelor şi inclusiv a cuibăritului păsărilor lucrările se vor putea efectua în tot cursul anului mai puţin în intervalul aprilie –august. Datorita mobilității ridicate a speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona proiectului si a suprafețelor generoase ale habitatelor favorabile oferite de arealul ROSPA 0121 se apreciază că implementarea proiectului nu va genera schimbări majore în densitatea populațiilor speciilor de interes comunitar.
Scara de timp pentru înlocuirea
speciilor /habitatelor afectate de
implementarea proiectului
Implementarea proiectului nu va distruge habitate de interes comunitar, iar pentru speciile de interes comunitar apreciem ca arealul oferă in continuare habitate de calitate în zona bălții Zătun. Păsările, specii cu mobilitate ridicata, vor avea mai puțin de suferit de pe urma reamenajării bălţii Zătun – habitatele acvatice afectate prin colmatare vor fi redate in circuitul piscicol.
Nu se produc înlocuiri ale speciilor de interes comunitar
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 70
B) IMPACTUL POTENŢIAL ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE A BĂLŢII ZĂTUN
Activitatea turistică dacă este practicată dezorganizat poate avea un impact
semnificativ în cazul în care:
nu sunt respectate zonele turistice delimitate;
sunt depășite limitele maxim admise ale zgomotului produs;
deşeurile colectate nu sunt depozitate corespunzător, în siguranţă şi nu sunt
valorificate corespunzător.
Faza de exploatare a amenajării piscicole
Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii ariilor naturale protejate adiacente proiectului
Impact direct: Pe termen lung, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece activitățile turistice desfășurate in zona exploatării piscicole – balta Zătun se desfășoară într-un spațiu restrâns, aceste activități neinfluențând integritatea ariilor naturale protejate. Impact indirect: Apariția unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (ape menajere, poluanți atmosferici, deşeuri);
Impactul asupra biodiversităţii locale
Impact direct: Impact potenţial negativ ca urmare a activităţilor de turism ce pot produce un factor de stres asupra faunei locale; impact vizual pozitiv după realizarea proiectului, prin reamenajarea zonelor afectate de colmatare şi reintroducerea acestora in perimetrul acvatic al bălţii Zătun. Impact indirect: Posibila refacere a vegetației în zonele afectate de activitățile de amenajare taluzuri prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenta si regenerare mare;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 71
Impactul potențial asupra speciilor de faună de interes comunitar specifice ariilor naturale protejate din zona proiectului
Specii potenţial
amenințată Descriere impact
Categorie de impact Interval de manifestare a
impactului
Măsuri specifice de reducere impact Degradare
habitate Disturbare
specie
în perioada de
reamenajare
în perioada de
exploatare
ROSCI 0105 – Lunca Joasă a Prutului
Lutra lutra
Alterarea modificarea, pierderea, habitatelor acvatice
NU NU NU NU Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica si evoluția populației speciei
Scista subtilis Factori de stres asupra ecologiei speciei
NU NU NU NU Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica si evoluția populației speciei
Emys orbicularis Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice
DA DA DA NU
Execuția lucrărilor in zonele habitatelor acvatice specifice speciei se var realiza in prezenta unui biolog care va reloca indivizii semnalați ai speciei; Se va remedia zona afectata pentru regenerarea habitatelor specifice Perioada optima de a lucrărilor de curățare şi decolmatare este octombrie-martie (autumal - hiemal) când activitățile ecologice ale speciilor sunt mult diminuate.
Triturus cristatus
Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice
NU NU NU NU Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica si evoluția populației speciei
Bombina bombina
Alterarea (modificarea, pierderea), habitatelor acvatice
NU NU NU NU Nu sunt afectate habitatele specifice dinamica si evoluția populației speciei
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 72
Specii potenţial
amenințată Descriere impact
Categorie de impact Interval de manifestare a
impactului
Măsuri specifice de reducere impact Degradare
habitate Disturbare
specie
în perioada de
reamenajare
în perioada de
exploatare
ROSPA 0121 – Lacul Brates
Branta Ruficollis Degradarea zonelor de
popas/iernat NU NU NU NU Nu este cazul
Chlidonias hybridus
Alterarea habitatelor acvatice specifice de hrănire şi cuibărire; Potențial efect de stres asupra zonelor de hrănire si cuibărire; Zgomotul provenit de la lucrările de reamenajare a corpului de apă
NU NU DA NU amenajarea zonei malurilor bălţii Zătun pentru renaturare cu vegetație acvatica specifica (comunitati cu Phragmites australis si Typha Sp.); Perioada optima de realizare a lucrărilor este in afara perioadelor optime de ponta, cuibărit si creștere a puilor (aprilie-august); Se impune realizarea lucrărilor în perioada (octombrie-martie);
Chlidonias niger NU NU DA NU
Pelecanus ornocrotalus
NU NU DA NU
Falco vespertinus
Potențial efect de stres asupra zonelor de hrănire si cuibărire;
NU NU DA NU Având o mobilitate ridicată, specia se va retrage o dată cu demararea lucrărilor, în zonele limitrofe.
Semnificaţia impactului asupra acestor specii de faună s-a analizat din punctul de vedere al cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în relație
cu categoria de impact specifice obiectivelor proiectului.
Categorii de impact:
Impact negativ semnificativ
Impact negativ nesemnificativ
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 73
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 74
Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate
Zona studiată este amplasată în sud - estul municipiului Galaţi, într-o zonă puternic
antropizată. Principalele activităţi existente în vecinătatea proiectului sunt reprezentate de
activităţile agricole şi piscicole.
Impactul cumulativ este necesar pentru o corecta estimare a magnitudinii acestuia în
special asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si asupra integrității şi
obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate. Impactul cumulativ este definit ca
reprezentând efectul unui grup de activităţi/acţiuni cu incidenţă asupra unei suprafeţe sau a
unei regiuni, a căror relevanţă asupra mediului în semnificaţie singulară este lipsită de
semnificaţie, însă în asociere cu alte activităţi, inclusiv cele previzionate a se realiza în viitor,
poate conduce la apariţia unui impact. Pentru aprecierea impactului investiţiei analizate
asupra biodiversităţii a fost luat in calcul efectul cumulat al acesteia cu alte proiecte aprobate
sau în curs de aprobare, ce sunt sau vor fi aprobate în zona amplasamentului studiat. Întrucât
zona este localizată în extremitatea sud – estică a municipiului Galaţi, în aproprierea fluviului
Dunărea, fiind înconjurată de terenuri agricole şi zone forestiere, activităţile care ar putea
avea un efect cumulativ cu activităţile propuse sunt reprezentate de:
traficul rutier din vecinătatea zonei analizate (drumul judeţean DJ 251E, precum şi
drumurile de exploatare agricolă din vecinătatea bălţii Zătun);
traficul fluvial şi maritim de pe Dunăre;
activităţile agricole din vecinătatea bălţii Zătun;
activităţi antropice: depozitarea necontrolată a deşeurilor, acţiuni de incendiere a
vegetaţiei;
turismul necontrolat în zona.
În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului
Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu
specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.
Având în vedere perioada propusă pentru proiectul Restabilirea potențialului bălţii
Zătun pentru specii piscicole de interes comercial, se va desfăşura în perioada rece a anului
(octombrie - martie), când perioada faunistică în zona analizată, iar etapele de implementare
a proiectului „Amenajare bază de agrement cu specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul
Galaţi” se vor desfăşura în perioada caldă când condițiile meteo sunt favorabile pentru
realizarea investiţiilor propuse, nu anticipăm un impact cumulativ al celor două proiect faţă
de zona analizată. Natura constructivă adoptată (construcţii uşoare) şi durata de realizare a
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 75
proiectului, chiar daca s-ar dezvolta simultan lucrările pentru cele două proiecte, nu vor
genera un impact negativ asupra biodiversităţii zonei analizate.
Prin cele două proiecte propuse a se implementa în cadrul bălţii Zătun, acestea
contribuie la atingerea obiectivului asumat prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei
Pescăreşti Prut – Dunăre Galaţi şi anume: valorificarea turistică a resurselor legate de
pescuit.
Prin implementarea obiectivelor prevăzute în două proiecte, se va dezvolta durabil zona
analizată (balta Zătun) şi se încurajează practicarea pescuitului sportiv şi de agrement,
inclusiv metoda alternativă de completare a bagajului informaţional şi cultural al tinerilor şi
copiilor, favorizându-se astfel creşterea activităţii turistice a zonei şi dezvoltarea turismului
de nişă.
Cele două proiecte, prin implementarea lor va facilita popularizarea principiilor şi
beneficiilor pescuitului de agrement şi sportiv, concomitent cu conştientizarea comunităţii cu
privire la importanţa implicării sale în procesul de promovare şi valorificare a tradiţiilor, dar
şi la responsabilitatea ce-i revine pentru protejarea patrimoniului cultural şi de mediu.
În perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în prezentul proiect, se estimează
o creştere a emisiilor de poluanţi proveniţi de la utilajele ce vor deservi la implementarea
obiectivelor (consolidare maluri, dragare, destufizare), datorită traficului rutier din zonă,
precum şi a zgomotului.
Sursele de poluare provenite de la reabilitarea bălţii Zătun, vor fi temporare, limitate ca
timp (perioada de implementare a acestora fiind de 4 – 5 luni), după care nivelul gazelor
atmosferice va reveni la un nivel din prezent.
Prin utilizarea utilajelor şi a camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele
europene, impactul acestora va fi redus.
Având în vedere suprafaţa redusă a zonei de implementare a proiectului, raportată la
suprafaţă totală a ariilor naturale protejate, rămâne un argument luat în considerare pentru
afirmarea unui impact redus în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar şi avifaunistic ţinând cont aici de structura şi de obiectivele de conservare ale
acesteia, cât şi de măsurile propuse pentru reducerea impactului.
După implementarea obiectivelor prevăzute în proiectul analizat, aspectele identificate
mai sus, cu un posibil efect negativ asupra mediului nu vor mai exista.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 76
În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat
pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu
încetarea lucrărilor de restabilire a potenţialului bălţii Zătun.
Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar
Urmare a implementării unor măsuri specifice de reducere a impactului proiectului
analizat, asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl
NATURA 200 ROSCI 0105 şi situl de interes avifaunistic ROSPA 0121, măsurile recomandate
în cadrul secţiunii identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului, considerăm
că nivelul impactului cumulativ rezidual asupra habitatelor va corespunde impactului minim
pe care un astfel de proiect îl poate genera. Se apreciază că nu se va înregistra un impact
permanent, care să influenţeze speciile din zonă. Pentru speciile de păsări prezente în zona,
precum şi pentru speciile de herpetofaună, impactul va fi redus.
În acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeţei
ocupate de organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe
amplasament a oricăror substanţe care au potenţial de a polua solul, apa, precum şi ca urmare
a folosirii de utilaje cât mai silenţioase în vederea diminuării disturbării fonice a faunei de
interes comunitar din zonă, se va asigura minimizarea degradării temporare a suprafeţelor de
habitate din zona analizată.
3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie
Evaluarea semnificaţiei impactului se realizează în baza unui set de criterii stabilite prin
OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, după cum urmează:
3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut
În urma implementării obiectivelor prevăzute în proiectul Restabilirea potențialului
bălții Zătun pentru specii piscicole de interes comercial, ținând cont de natura lucrărilor și de
recomandările din prezentul studiu, nu se va pierde nici un procent din suprafața habitatelor
de interes comunitar existente în aria situl de interes conservativ ROSCI 0105. În aceste
condiţii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaţie pentru situl desemnat.
În cadrul amplasamentului analizat au fost semnalate două habitate (R5305 Comunităţi
danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia, respectiv R5309 Comunităţi danubiene cu
Phragmites australis) habitate ce au o valoarea conservativă redusă, nefiind menţionate în
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 77
formularul standard NATURA 2000. Habitatul R5305 a fost evidenţiat cu precădere pe zona
sudică şi sud-estică, pe când habitatul R5309 este prezent pe toată zona malurilor bălţii Zătun
acoperind zone importante (cu o suprafaţa de cel puţin 5 ha) precădere pe zona sudică şi sud-
estică. Lucrările propuse, nu vor modifica suprafeţele bălţii Zătun, ci vor asigura un habitat
propice dezvoltării speciilor piscicole din cadrul bălţii.
3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
Aşa cum s-a arătat şi în secţiunile de mai sus, criteriile ce au stat la baza desemnării
sitului folosesc habitate altele decât cele ce urmează a suporta amprenta proiectului.
În aceste condiţii nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificaţie pentru
speciile ce au stat la baza desemnării sitului.
3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente)
Desfăşurarea limitată a amprentei proiectului, lipsa unei suprapuneri cu habitate de
interes conservativ/comunitar şi ţinând cont de capacitatea locomotorie înaltă a speciilor ce
fac obiectul protecţiei, reprezintă argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei
fragmentări semnificative în cadrul siturilor NATURA 2000 din cadrul zonei analizate.
3.3.4 Durata sau persistenta fragmentării
Nu este cazul - neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista nici o durată a
fragmentării. Aşa cum s-a arătat mai sus, proiectul nu este în măsură a imprima efecte de
fragmentare a habitatelor, fiind exclusă astfel extinderea temporală a acestora.
3.3.5 Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar
Dată fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii
semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv ritmul de
lucru şi persistenţa impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciată
prezenţa unei perturbări de durată.
3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)
Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare
a proiectului demonstrată mai sus, conduce la concluzia că nu vor fi induse modificări în
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 78
densitatea populaţiilor speciilor criteriu. Având în vedere durata mică de implementare a
proiectului (4 – 5 luni), precum şi implementarea acestuia în perioadele reci ale anului
(octombrie - martie), perioadă când activitatea faunistică este mult mai slabă comparativ cu
perioadele de pontă şi de creştere a puilor, nu estimăm schimbări în densitatea populaţiilor
asupra speciilor de interes comunitar.
3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea PP
Având în vedere compoziţia habitatelor observate şi speciile identificate prognozăm o
refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente, chiar şi
fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ,
iar pe de alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor
din zonă.
3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale
ariilor naturale protejate de interes comunitar
Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de apă
sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice ale
ariilor naturale protejate de interes comunitar.
3.4 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului
Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ datorită
faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de
interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la creşterea
numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de funcţionare datorită
specificului activităţii (insecte, rozătoare şi prădătorii lor).
3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor
de reducere a impactului
Nu a fost identificat un impact negativ rezidual al implementării prevederilor
proiectului propus asupra habitatelor si speciilor pentru care a fost declarată situl de
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 79
importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului, respectiv situl de importanţă
avifaunistică ROSCI 0121 Lacul Brateş, după implementarea măsurilor de reducere a
impactului pentru proiectul propus.
3.6 Evaluarea impactului cumulative al proiectului propus cu alte planuri şi
proiecte fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului
Nu este cazul.
Principalele activităţi care se desfăşoară în vecinătatea proiectului propus, sunt
reprezentate în principal de activităţi agricole (balta Zătun este înconjurată de terenuri
agricole), cât şi într-o mică măsură de traficul maritim şi fluvial de pe Dunăre.
Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate
in execuţie sau propuse a fost stabilit pe baza unor factori determinate de:
natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;
dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
distanţa faţă de zone protejate (arii naturale protejate ) şi zone locuite.
3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte
Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de
mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a
acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact rezidual
datorat implementării obiectivelor prevăzute în cadrul proiectului Restabilirea potențialului
băltii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial.
4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru
fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor
reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
Domeniul Măsură Eficienţă
Conservarea
habitatelor
după finalizarea proiectului, zonele
afectate de implementarea proiectului
se vor reabilitare
controlul plantelor
acvatice şi palustre trebuie
să se realizeze permanent,
un singur an de elaborarea şi implementarea unor
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 80
norme specifice de conservare a
habitatelor
neintervenţie dă
posibilitatea acestora de a se
înmulţi mult mai rapid;
vegetația existenta pe
maluri asigură umbra
deasupra apelor, ceea ce
permite menținerea unei
temperaturi scăzute a apei.
O temperatura ridicata a
apei, datorată unui exces de
lumină, scade solubilitatea
oxigenului în apă, ceea ce
riscă sa provoace o creștere
a afecțiunilor virale şi
bacteriene şi, în mod
indirect, creșterea
mortalității peștilor. Pe de
alta parte, pe termen lung,
excesul de lumina poate
deveni o sursa de dezvoltare
excesiva a algelor acvatice si
de eutrofizare a apelor;
vegetația ripariană
este esențială pentru
numeroase organisme
(mamifere,amfibieni, păsări,
pești, etc.) asigurându-le
acestora condiții favorabile
pentru adăpost, hrana şi
reproducere. Vegetația
ripariană joaca, de
asemenea, un rol de„coridor”
care asigura o legătura între
mediile adesea fragmentate,
facilitând schimburile între
diferite comunităţi de
animale;
respectarea graficului
de lucrări în sensul limitării
traseelor şi programului de
lucru in zonele din cadrul
siturilor Natura 2000 pentru
interzicerea deteriorării habitatelor
ruderale adiacente drumurilor de
exploatare
interzicerea arderii vegetației ripariene
realizarea lucrărilor de amenajare
(consolidare maluri ) în funcție de
caracteristicile habitatelor prezente
astfel încât să fie limitat impactul
negativ al acestora
realizarea lucrărilor de amenajare în
funcție de caracteristicile habitatelor
prezente astfel încât să fie limitat
impactul negativ al acestora
promovarea şi sprijinirea cercetărilor
pentru menținerea stării de conservare
favorabile a habitatelor şi a speciilor
caracteristice
monitorizarea şi limitarea impactului
activităţilor generatoare de poluanți
mai ales în zonele învecinate cu
habitate prioritare sau arii naturale
protejate
este interzisă incendierea vegetaţiei din
cadrul celor două habitate evidenţiate
în zona bălţii Zătun (R5305 Comunităţi
danubiene cu Typha angustifolia şi T.
latifolia şi R5309 Comunităţi danubiene
cu Phragmites australis)
utilizarea în faza de construcţie şi
exploatare a drumurilor existente de
acces
implementarea elementelor proiectului
sa nu afecteze sub nici o forma
(respectarea planului) integritatea
habitatelor identificate în vecinătate
limitarea la minimum a suprafeţelor de
teren perturbate în etapa de
consolidare/dragare/destufizare
depozitarea materialului săpat să se
facă doar pe terenurile agricole
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 81
evitându-se acoperirea cu material
săpat a unor habitate ce asigura
adăpost pentru fauna locală
a limita impactul asupra
florei şi faunei locale;
recomandăm ca operaţiile de
destufizare să se realizeze doar în
perioada rece a anului, când luciul de
apă este îngheţat, iar activitatea
faunistică este redusă
depozitarea materialelor în spaţii
amenajate
pe amplasament se vor desemna şi
amenaja locuri dedicate pentru
depozitarea materialelor si a utilajelor,
dotate cu material absorbante în cazul
unor scurgeri accidentale de
combustibil, ulei
respectarea căilor de acces existente
asigurarea condiţiilor tehnice şi
organizatorice pentru activităţile
efectuate, astfel încât să se prevină
riscurile pentru persoane, bunuri sau
mediul înconjurător
respectarea prevederilor legale în
domeniul protecţiei mediului
întreţinerea şi repararea utilajelor din
dotare se va realiza în ateliere mecanice
specializate
în cazul unei ameninţări iminente cu un
prejudiciu asupra mediului sau în cazul
producerii unui prejudiciu asupra
mediului, se vor respecta şi aplica
prevederile OUG. nr.68/2007 privind
răspunderea de mediu cu referire la
prevenirea şi repararea prejudiciului
asupra mediului, cu modificările şi
completările ulterioare. În termen de 2
ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei
ameninţării, trebuie să informeze
ANPM, Autoritatea pentru Protecţia
Mediului Galaţi şi GNM Galaţi;
să ia toate măsurile de: prevenire şi
stingere a incendiilor, iar în caz de
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 82
incendiu să intervină la stingerea
incendiilor cu utilaje proprii şi
personalul muncitor existent până la
intervenţia altor autorităţi
să instruiască personalul angrenat în
implementarea obiectivelor prevăzute
prin prezentul proiect asupra măsurilor
de protecţie a mediului, a obligaţiilor şi
responsabilităţilor ce le revin, precum
şi a condiţiilor impuse prin prezentul
studiu de evaluare adecvată
nu se vor amenaja depozite de
carburanţi în imediata vecinătate a
bălţii Zătun
păstrarea unui bandou de vegetaţie
palustră, de minim 3 m lăţime în zona
malurilor
prezenţă în permanenţă în perioada
implementării obiectivelor prevăzute în
prezentul proiect a unui specialist cu
vaste cunoştinţe în floră/faună, pentru
a verifica/recomanda/impune anumite
restricţii în cazul unor neconformităţi
educarea şi conştientizarea
turiştilor/pescarilor cu privire la
protejarea şi conservarea habitatelor
din zona analizată
în ariile naturale protejate lucrările se
vor realiza cu informarea
administratorului/custodelui ariei
protejate
Conservarea speciilor de faună (nevertebrate şi vertebrate)
Macrozoobentos şi
ihtiofauna
respectarea prevederilor legale în
domeniul protecţiei mediului
Menţinerea unei temperaturi
optime pentru dezvoltarea
întreţinerea şi repararea utilajelor din
dotare se va realiza în ateliere mecanice
specializate
prezenţă în permanenţă în perioada
implementării obiectivelor prevăzute în
prezentul proiect a unui specialist cu
vaste cunoştinţe în floră/faună, pentru
a verifica/recomanda/impune anumite
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 83
restricţii în cazul unor neconformităţi speciilor de peşti din cadrul
bălţii Zătun.
De asemenea prin lucrările
propuse se vor stopa efecte
eutrofizării.
În cazul neimplementării
obiectivelor prevăzute prin
prezentul proiect, treptat se
v reduce lama de apa
favorizând creșterea vitezei
de încălzire a apei pe timp de
vara, fenomen ce poate
determina instalarea unor
condiții extrem de
periculoase, chiar letale
pentru biocenoze şi poate
duce la agravarea efectelor
eutrofizării, având în vedere
că acest fenomen este deja
prezent.
Având in vedere măsurile de
diminuare a impactului
asupra biodiversităţii în
zonă,
care reduc stresul şi
afectarea semnificativă a
componentelor de mediu, la
minim posibil,
considerăm că măsurile
propuse sunt cele mai
potrivite in situaţia realizării
proiectului.
este interzisă evacuarea de ape uzate în
balta Zătun
este interzisă spălarea în lacul de
acumulare şi pe maluri a vehiculelor, a
altor utilaje şi agregate mecanice,
precum şi a ambalajelor sau obiectelor
care conţin substanţe periculoase
sunt interzise orice alte activităţi şi
intervenţii care pot altera calitatea apei
aplicarea unui management
corespunzător al activităţilor
desfăşurate, atât in perioada efectuării
lucrărilor şi a organizării de şantier
pe parcursul executării lucrărilor se va
asigura supravegherea strictă a
activităţilor pentru a evita pierderile de
combustibili, uleiuri, ape uzate in
mediul acvatic
exploatarea echipamentelor trebuie să
se facă în condiţii de maximă securitate,
respectând normele de exploatare
prevăzute de cartea tehnică. În aceste
condiţii riscul unui accident de
amploare poate fi considerat minim, iar
probabilitatea producerii unei poluări
cu hidrocarburi, minimă
se recomandă ca lucrările propuse prin
prezentul proiect să se desfăşoare
etapizat în spaţiul desemnat, aferent
zonei de consolidare maluri şi dragare
pentru eliminarea extinderii efectelor
negative asupra calităţii mediului şi
implicit asupra comunităţilor de
organisme acvatice
executarea operaţiunilor de dragare în
afara perioadelor de deponta a
ihtiofaunei locale evitându-se lunile
martie - mai.
operațiunile de dragare şi consolidare
maluri se vor executa doar în zona
desemnată
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 84
durata cât mai mica a perioadei de
dragare pentru asigurarea restaurării
faunei bentonice
nu se vor amenaja depozite de
carburanţi în imediata vecinătate a
bălţii Zătun
Avifauna urmărirea desfăşurării lucrărilor
conform graficului de execuție şi
respectarea perioadelor de restricţie a
acestora, corelat cu perioada de
vegetaţie, cu perioada de cuibărire
pentru păsări şi de creştere a puilor (15
aprilie – 15 iulie)
Având în vedere că
activităţile propuse în cadrul
proiectului Restabilirea
potenţialului bălţii Zătun
pentru specii piscicole de
interes comercial, se va
desfăşura în perioada rece a
anului (octombrie - martie),
când activitatea avifaunistică
este scăzută în zona
analizată, prin măsurile
propuse nu estimăm un
impact negative asupra
acestora.
Nu vor fi influenţate
culoarele de zbor, proiectul
propus neconstituind o
barieră în migraţia speciilor
de păsări.
Păsările care vor tranzita
zona analizată, nu vor fi
afectate de OS ce va deservi
punctul de lucru analizat,
deoarece lucrările aferente şi
natura lor adoptată nu va
necesita lucrări la înălţime,
păstrarea unui bandou de vegetaţie
palustră, de minim 3 m lăţime în zona
malurilor
este interzisă incendierea vegetaţiei din
cadrul celor două habitate evidenţiate
în zona bălţii Zătun (R5305 Comunităţi
danubiene cu Typha angustifolia şi T.
latifolia şi R5309 Comunităţi danubiene
cu Phragmites australis)
prezenţă în permanenţă în perioada
implementării obiectivelor prevăzute în
prezentul proiect a unui specialist cu
vaste cunoştinţe în floră/faună, pentru
a verifica/recomanda/impune anumite
restricţii în cazul unor neconformităţi
evitarea executării lucrărilor în
perioada de împerechere şi de cuibărire
a speciilor; lucrările se vor executa
întru-un ritm cât mai rapid, pentru a
reduce durata în care sunt supuse la
stres componentele biotice
interzicerea capturării, izgonirii şi
distrugerii speciilor de avifaună de
către personalul angrenat în
implementarea obiectivului analizat
este interzisă orice formă de recoltare,
capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în
mediul lor natural, în oricare dintre
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 85
stadiile ciclului lor biologic lucrări care ar putea
perturba speciile de pasări în
zbor.
Obiectivele proiectului şi
natura lucrărilor efectuate
NU prognozează un impact
semnificativ cuantificabil
prin scăderea numărului de
indivizi, deranjarea zonelor
de cuibărire, de hrănire, de
zbor asupra speciilor
menţionate în anexele OUG
57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei
sălbatice, cu modificările şi
completările ulterioare.
sunt interzise culegerea ouălor din
natură şi păstrarea acestora, chiar dacă
sunt goale
sunt interzise activităţi care conduc la
deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor
şi/sau ouălor din natură
este interzis uciderea sau capturarea
intenţionată, indiferent de metoda
utilizată
este interzisă deteriorarea şi/sau
distrugerea locurilor de reproducere
ori de odihnă
este interzisă deteriorarea, distrugerea
şi/sau culegerea intenţionată a
cuiburilor şi/sau ouălor din natură
interzicerea depozitării deşeurilor
menajere în spaţii neamenajate din
vecinătatea bălţii Zătun
Amfibieni şi reptile recomandăm ca înainte de derularea
unei lucrări prevăzute prin prezentul
proiect, inspectarea zonelor de lucru de
către o persoană abilitată/specializată
pentru indicarea, eventual relocarea
unor posibile specii de amfibieni şi
reptile care ar putea fi afectate de
lucrările de conservare prevăzute
Având în vedere că
activităţile propuse în cadrul
proiectului Restabilirea
potenţialului bălţii Zătun
pentru specii piscicole de
interes comercial, se va
desfăşura în perioada rece a
anului (octombrie - martie),
când activitatea
herpetologică în zona
analizată este scăzută, prin
măsurile propuse nu
estimăm un impact negative
asupra acestora.
deteriorarea şi/sau distrugerea
locurilor de reproducere ori de odihnă
interzicerea uciderii sau capturarea
intenţionată, a speciilor de amfibieni şi
reptile semnalate în zona bălţii Zătun
interzicea sub orice formă recoltare,
capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în
mediul lor natural, în oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic
respectarea căilor de acces existente
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 86
din interiorul zonei analizate
interzicerea perturbarea intenţionată în
cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare
interzicerea abandonării deşeurilor de
orice natură rezultate în urma
implementării obiectivelor prevăzute în
prezentul proiect
interzicerea reparării şi alimentării cu
carburant a utilajelor angrenate în
implementarea obiectivelor în cadrul
proiectului analizat
interzicerea/limitarea poluării fonice
mai ales pentru mamiferele mari şi mici
Mamifere beneficiarul/antreprenorul se va obliga
să folosească numai utilaje silenţioase
pentru a evita disturbarea speciilor
mamifere prezente în zonă
Menţinerea condiţiilor de
habitat pentru speciile de
mamifere existente în zona
analizată
pentru a evita disturbarea mamiferelor
din zona lucrările se vor efectua pe arii
cât mai restrânse, evitându-se astfel un
posibil deranj asupra speciilor
interzicerea reparării şi alimentării cu
carburant a utilajelor angrenate în
implementarea obiectivelor din cadrul
proiectului analizat
interzicerea incendierii vegetaţiei din
interzicerea abandonării deşeurilor de
orice natură rezultate în urma
implementării obiectivelor prevăzute în
proiectul analizat
respectarea căilor de acces existente
să asigure existenţa unor populaţii
viabile
interzicea sub orice formă recoltare,
capturare, ucidere, distrugere sau
vătămare a exemplarelor aflate în
mediul lor natural, în oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic
interzicerea perturbarea intenţionată în
cursul perioadei de reproducere, de
creştere, de hibernare şi de migraţie
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 87
deteriorarea şi/sau distrugerea
locurilor de reproducere ori de odihnă
interzicerea uciderii sau capturarea
intenţionată, a peciilor de mamifere
semnalate în bălţii Zătun
4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a
impactului
Frecvenţă şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării
obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru specii
piscicole de interes comercial, va fi stabilită prin actele de reglementare ce vor fi emise de
Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.
Pentru monitorizarea obiectivelor prevăzute în proiectul sus menţionat, beneficiarul a
prevăzut o suma de ~4.000 euro pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista
în urma implementării obiectivelor. Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana
abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe în
biologie și ecologie pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului.
Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului
proiectului asupra speciilor şi habitatelor identificate ca fiind prezente sau potenţial prezente
în zona amplasamentului proiectului, de către o persoana specializată. Acestuia îi va reveni
obligaţia de a monitoriza implementarea proiectului în toate fazele de execuţie şi de a evalua
modul în care în care vor fi respectate/implementate măsurile de reducere a impactului
stabilite prin actele de reglementare şi prin avizul custodelui/administratorului.
Tabel nr. 7 Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului Nr crt
Măsura Perioada Responsabil Observaţii
1
toate lucrările prevăzute în proiectul analizat se vor desfăşura/implementa în sezonul rece al anului
octombrie - martie
titular/ antreprenor
Având în vedere că în perioada rece a anului activitatea floristică şi faunistică în zona analizată este mult mai redusă comparativ cu perioadele calde ale anului, nu anticipăm un impact negativ asupra speciilor.
2
lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona monitorizata
exclus perioada 15 martie – 15 iulie
titular/ antreprenor
3 în ceea ce priveşte decembrie - titular/
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 88
Nr crt
Măsura Perioada Responsabil Observaţii
destufizarea zonelor de sud a bălţii Zătun, această activitate se va desfăşura doar când luciul de apă este îngheţat, pentru a permite utilajului să acţioneze conform cerinţelor
februarie antreprenor Beneficiarul va împuternici/subcontracta o persoana abilitată/specializată din cadrul unităţii/firme specializate/persoane fizice cu cunoştinţe vaste în biologie pentru implementarea eventualelor măsuri de reducere a impactului. Vegetația ripariană joaca,
de asemenea, un rol
de„coridor” care asigura o
legătura între mediile
adesea fragmentate,
facilitând schimburile
între diferite comunităţi
de animale;
4
consolidarea malurilor, se va efectua pe suprafeţe restrânse, fără afectarea habitatelor de lângă malul digului
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
5 păstrarea unui bandou de vegetaţie palustră de minim 3 m lăţime în jurul malurilor
permanent titular
6
interzicerea depozitării substanţelor periculoase în imediata vecinătate a bălţii Zătun
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
7
realizarea unui management adecvat al deşeurilor generate în perioada de implementare a obiectivelor prevăzute în proiectul analizat
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
8 interzicerea reparaţiei utilajelor în zona analizată
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
Toate utilajele care nu vor fi corespunzătoare din punct de vedere tehnic vor fi retrase de pe amplasament
9
înainte de începerea lucrărilor fiecare utilaj va fi verificat, pentru a identifica posibilele scurgeri accidentale de carburanţi
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
în cazul semnalării unor astfel de scurgeri, antreprenorul este obligat să retragă utilajul din zona analizată şi direcționarea acestuia în unităţi specializate (service-uri autorizate) pentru remedierea problemelor
10 respectarea căilor de acces stabilite
pe toată perioada derulării proiectului
titular/ antreprenor
se vor folosi doar drumurile existente din vecinătatea bălţii Zătun
11 interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de floră şi
pe toată perioada derulării
titular/ antreprenor
Respectarea măsurilor impuse prin prezentul studiu, şi consultarea în
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 89
Nr crt
Măsura Perioada Responsabil Observaţii
deranjarea populaţiilor de faună prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)
proiectului permanenţă cu expertul pe probleme de mediu
12
refacerea zonelor afectate de implementarea proiectului şi redarea lor în circuitul lor natural
după finalizarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect
titular/ antreprenor
4.3 Programul de monitorizare
Monitorizarea obiectivului analizat se va realiza conform următorului program de
monitorizare.
Obligaţia monitorizării revine titularului proiectului.
Nr. crt.
Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate
Etapa de implementare a obiectivelor
1 Protecţia calităţii aerului - pulberi
Poluanţi atmosferici specifici: pulberi
trimestrial titular
2
Protecţia calităţii aerului - Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de transport şi utilajelor
- Verificări tehnice periodice a autovehiculelor utilizate - Consumuri specifice şi evidenţa consumului de carburanţi
Conform bunelor practici
inginerești
titular/antreprenor
3
Protecţia solului - Delimitarea terenurilor afectate direct şi permanent de implementarea proiectului
Menţinerea formei actuale a bălţii Zătun
Lunar în perioada de
implementare a obiectivelor
titular/antreprenor
4
Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului şi vibraţiilor produs de organizarea de șantier
Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor afectate
Perioada de construcție
titular
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 90
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
5.1 Descrierea metodelor de studiu
Metode de cercetare a habitatelor
Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului s-a folosit, pentru
habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza
aerofotogramelor. Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu
GPS-ul. Orice suspiciune de suprafaţa alterata sau de habitat incert, generat de analiza
amintita şi neclarificata de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor
respective.
Inventarierea speciilor de flora din zonele vizate s-a făcut pe transecte itinerante.
Monitorizarea în vederea realizării inventarului complet al florei locale au fost efectuate
periodic (circa 5 zile/ luna în perioada de vegetaţie) astfel încât sa fie surprinse toate stadiile
5. Biodiversitatea Menţinerea stării de conservare a factorului de mediu biodiversitate
Perioada de construcție
titular/biolog
Etapa de funcționare/exploatare
7 Managementul deşeurilor
Cantităţile de deşeuri generate, tratate, valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu în parte.
Lunar
titular
Parametri ape uzate menajere rezultate
Conform NTPA 002 - H.G. nr 188/2002;
Conform actelor de
reglementare titular
Nivel zgomot şi vibrații produs – limită amplasament
STAS nr. 12574/1987; STAS 10009/1988;
Conform actelor de
reglementare titular
Aer
Legea 104/2011 Conform
actelor de reglementare
titular
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 91
de vegetaţie şi cele mai multe specii existente. Datele colectate din teren au fost completate cu
date bibliografice. Au fost verificate unele localizări menţionate anterior în literatura de
specialitate. Pentru taxonii greu identificabili în teren, s-au colectat 1-2 indivizi în vederea
identificării lor ulterioare. Nomenclatura speciilor inventariate este în concordanta cu Flora
Ilustrata a României – Ciocârlan 2009.
Identificarea habitatelor/comunitarilor vegetale s-a făcut pe baza speciilor caracteristice
(de recunoaştere) conform Lucrării – Habitatele în Romania - Nicolae Doniţa şi Manual de
interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Coordonatori: Dan Gafta & John Owen
Mountford. Au fost înregistrate coordonatele geografice ale acestor habitate, astfel încât ele sa
poată fi transpuse pe hărţi. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa permită localizarea,
dar şi recunoaşterea tipului de habitat.
Aprecierea stării de conservare la nivel local a habitatelor şi a speciilor de plante strict
protejate ţine seama de recomandările Directivei Habitate şi ghidului Metodologic „Evaluarea
statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România”.
Metoda de monitorizare a Nevertebratelor
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor
de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au
calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite. S-a acordat o atenţie deosebită populaţiilor
de gasteropode terestre cu rol de bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu
caracteristici similare din acest punct de vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere,
chironomide, odonate, etc.). Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este
reprezentată prin observaţia directă (marşrut) în perimetrul destinat implementării
proiectului.
Metoda de monitorizare a Herpetofaunei
Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a
utilizat metoda observaţiei directe (marşrut) pe relevee de dispuse de-a lungul unor transecte
pe lungimea perimetrului implicat. Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme
deschise sau acoperite, în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime
dinainte stabilite, se numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care
trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 92
Metode de monitorizare a ecosistemelor acvatice
Obiectivul general urmărit în cadrul monitorizării a constat evidenţierea datelor
referitoare la ecosistemele acvatice caracteristice zonei de implementare a planului. Datele s-
au referit strict la balta Zătun.
Activitatea de bază a cuprins:
activitate biologică – a constat în prelevarea de probe biologice pentru: macrobentos;
Activităţile biologice au permis colectarea unui număr de 2 de probe cantitative
pentru caracterizarea ecosistemelor acvatice în zona proiectului;
Pentru prelevarea probelor s-a utilizat un boden-greifer Van Veen (dragă) cu
suprafaţa de probare de 0,14 m2.
Prelevarea de probe de phytobenthos a fost bazată pe o combinaţie de două standarde
("EN 13946: Calitatea apei - Ghid standard pentru prelevarea de probe de rutină şi pre-
tratarea diatomeelor bentonice din râuri" şi "CEN / TC 230 N 0540: Calitatea apei - Orientare
standard pentru topografie, prelevarea de probe şi analizele de laborator ale phytobenthos-ul.
Astfel a fost selectat un segment al bălţii cu substrat potrivit pentru prelevarea de probe.
Au fost prelevate două probe de phytobenthos. Probele folosite pentru analiza bentonica s-au
păstrat în alcool etilic (95%) pentru depozitarea pe termen lung a probelor. Al doilea eşantion
a fost utilizat pentru analiza în laborator a organismelor bentonice vii. Aceste probe
neconservate au fost depozitate la -4°C până la analiză.
După prelevarea de probe, analiza microscopică a fitobentos-ului viu a fost realizată cu
un microscop cu lumină la 400x - 1000x mărire. Toate caracteristicile de determinare
importante a speciilor au fost înregistrate folosind analiza imaginii. Determinarea a fost
efectuată cât mai cuprinzător posibil, folosind o soluţie de determinare recenta pentru
grupuri individuale de alge. Bazata pe o eşantionare a fitobentos-ului, împreună cu analiza
microscopică, s-a estimat raportul de cianobacterii, Chlorophyta, diatomee şi alte grupuri de
alge existent pe segmentul analizat.
Metodele de lucru recomandate pentru evaluarea densităţii păsărilor
Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în doua categorii distincte: metode
calitative, care au scopul stabilirea diversităţii specifice, şi metode ecologice cantitative, care
urmăresc determinarea rolului păsărilor în echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S. Frontier &
D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007). Alegerea metodelor de cercetare
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 93
privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie de scopul urmărit şi de tipul şi
caracteristicile habitatelor pe care populațiile de păsări în studiu le frecventează.
Metode de cercetare spaţiale (de suprafeţe)
Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe
suprafeţe cunoscute ca mărime.
Metoda fâşiilor
Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai uniforma,
dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se număra din
mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se afla în pasaj pe zona
de observaţie.
Aceasta metoda este apta pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,
culturi agricole, păşuni, fâneţe, tufărişuri, etc.
Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. În habitatele uniforme din
punct de vedere al covorului vegetal (păduri, culturi agricole, pajişti etc.), sunt de preferat
fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20 m. Acest lucru este important pentru calcularea
datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi mărime.
Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri, lungimea şi
lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele biotopuri din Europa
Centrala, practica de pana acum recomanda:
pentru păduri de foioase fâşii de cate 200 x 40m atunci când se estimează
populaţiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40 m în alte cazuri;
pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine
dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.
pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de cate 1000 x100m.
pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1000 m lungime, lăţimea
putând varia în funcţie de tipul de habitat.
La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile trebuind
astfel stabilite, încât ele sa reprezinte variaţiile cele mai semnificative ale peisajului din teren.
După ce s-a fixat poziţia în teren, se trece la întocmirea unei schiţe a terenului, lucru care este
important pentru faptul ca, notând direct pe schiţe pasările observate, se obţin şi date
valoroase privind dispersia pasărilor în interiorul zonei analizate.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 94
Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora estimărilor,
datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii care ar putea
influenta numărul pasărilor din habitatul respectiv.
Estimarea densităţii pasărilor folosind metoda transectelor
Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.
Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unul din punctele de
referinţa al evaluării distantei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia
păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii ale
unui ecosistem de acelaşi tip. Transectele pot fi dispuse sub forma de reţea, care este orientata
în funcţie de contur sau de o anume trăsătura a terenului. Folosirea unei astfel de reţele poate
uşura identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea populaţiilor de
păsări. Ea se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung, atunci când se
monitorizează evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.
Lungimea totala a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cat timp este nevoie
pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiata şi de numărul ecosistemelor care
trebuie cercetate.
La sfârşitul studiului ar trebui sa se poată prevedea timpul necesar pentru a culege
suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile
ecosistemului pot fi astfel legate de prezenta anumitor specii în anumite sectoare ale
transectului. Estimarea distantei şi numărarea pasărilor la fiecare observaţie sunt tot ceea ce
trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele elemente:
tipul de observaţie (ex. pasarea a fost văzută stand sau în zbor sau s-a auzit
cântecul);
momentul zilei pentru fiecare observaţie;
înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).
Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi în faza de
analiza şi interpretare a rezultatelor.
Prezentul raport este rezultatul a etapelor de observaţii, reflectând activităţile păsărilor
în zona analizată şi vecinătate.
Înregistrarea datelor colectate prin toate metodele s-a făcut pe fise de observaţie precum
şi pe harţi acolo unde a fost cazul. S-au folosit:
Fise de observaţii pentru transecte;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 95
Fise de observaţii pentru puncte fixe.
Conform clasificării Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii, fauna întâlnită în zona
studiata, a fost clasificata conform următoarelor categorii:
1. Criticaly endangered (CR)- Specie în stare critica,
2. Endangered(EN)- Specie ameninţată cu dispariţia,
3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila;
4. Near Threatened (NT)- specie aproape ameninţată;
5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de ameninţare;
6. Data deficient(DD)- date deficitare;
7. Non evaluated (NE)- Fără date.
Speciile ”ameninţate” sunt cele încadrate în primele trei categorii. Pentru analiza rezultatelor
s-au folosit diferiţi parametri ecologici: abundenta, dominanta, constanta, indicele de
semnificaţie ecologica şi diferişi indici de diversitate şi similaritate.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 96
Bibliografie:
Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres; COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti; Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti; Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti; Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare
din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,
Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,
Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din
estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a-III-a – zone protejate; Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/1994 privind instituirea regimului de
protecţie oficială a unor zone de pe teritoriul judeţului Galaţi Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; Ciocia V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Ciocârlan V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta,
Edititura Ceres, Bucureşti; Combroux I. & Schwoerer C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi
speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic Editura Balcanic, Timişoara:;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 97
Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19,2, Bucureşti; Oancea Dimitrie I., Swizewski Cazimir, Judeţul Galaţi: -monografie, Bucureşti: Editura
Academiei RSR, 1979 Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare
din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. Al.I.Cuza,
Iaşi; Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti; Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,
Cluj; Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din
estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; Dinca V., Cuvelier S., Szekely L., Vila R.2009: New data on the Rhopalocera -
Lepidoptera - of Dobrogea - south-eastern Romania - Phegea 37; Oprea, A. 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. — Editura Universităţii
"Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, 668 p.; Şerban Cecilia, 2010 - Contributions to the study of coreoids fauna in the lower basin of
the Siret river, Oltenia Journal for Studies in Natural Sciences, tom XXXVI fasc. 2 pg. 101-107, ISSN: 1454-6914;
*** Lista Roşie a speciilor de floră şi fană sălbatică din zona de graniţă România-Republica Moldova - Proiect PHARE RO 2004/016-941.01.01.02 „Mutual management Romania – Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two countries”, Iaşi 2008;
*** Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.
***Anexele Directivei Europene Habitate 92/93/EEC+AA2003/ACT; *** Formular standard Natura 2000.
Specialiștii implicați în elaborarea lucrării
- Prof dr. ing Georgescu P. Lucian
- Biolog Aurelia Căldăraru;
- Ecolog. Trif Cătălin Răzvan;
CV-urile specialiştilor implicaţi în elaborarea studiului de evaluare adecvată pentru
proiectul Restabilirea potenţialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes comercial sunt
relatate în ANEXA nr. 1.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 98
6. Concluzii
Proiectul propus va asigura şi restabilita potențial piscicol a bălții Zătun prin acţiuni de
conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului local de mediu.
Activităţile prezentului proiect sunt în corelare cu principiile dezvoltării durabile, astfel
încât să se asigure atât protecţia mediului cât şi a resurselor şi a diversităţii biologice a zonei
analizate.
Prin corelarea măsurilor impuse atât prin prezentul studiu de evaluare adecvată cât şi
prin respectarea legislaţie în vigoare, nu estimăm un impact negativ asupra zonei analizate.
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 99
CUPRINS
1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTULUI PROPUS ......................................................................................... 2
1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind
producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
utilizate ............................................................................................................................................................................................... 2
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ................................. 7
1.3. Modificări fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor
avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului ........................................................................ 9
1.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului ..................................................................................... 10
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar
pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................................................ 10
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi
modalitatea de eliminare a acestora ................................................................................................................................... 10
1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului (categoria de folosinţă
a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu,
drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.) 12
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/ reamplasarea de
conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar 13
1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare
a proiectului .................................................................................................................................................................................. 13
1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului .................................................... 13
1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care
este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes
comunitar/avifaunistic ............................................................................................................................................................. 13
12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului ...................... 14
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ........................................................................................................................ 14
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri
de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc. .......................................... 15
2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea proiectului, menţionate în formularul standard
al ariei naturale protejate de interes comunitar ....................................................................................................... 25
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora .............................................................................................................. 37
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 100
2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat .......................... 38
HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ ......................................................................................................................... 38
2.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .............................................. 53
2.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare
pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ....................................................................................... 53
2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate
de interes comunitar ........................................................................................................................................................ 54
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost
stabilite prin planuri de management ...................................................................................................................... 54
2.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor ................................................................................................. 55
2.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar .. 56
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ..................................................................................................... 57
3.1. Identificarea impactului ...................................................................................................................................... 57
3.1.1. Impactul actual ....................................................................................................................................................... 57
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu .......................... 58
3.2 Impactul planului asupra ariei naturale protejate/habitatelor existente şi integrităţii
sitului………………………………………………………………………………………………………………………………………...63
Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate........................... 74
Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar ................................ 76
3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ............................ 76
3.3.1 Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut ...................................................................... 76
3.3.2 Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar ............................................................................... 77
3.3.3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) ............................... 77
3.3.4 Durata sau persistenta fragmentării .............................................................................................................. 77
3.3.5 Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar .................................................. 77
3.3.6 Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) ....................................................... 77
3.3.7 Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP ....... 78
3.3.8 Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte
resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale ariilor naturale protejate
de interes comunitar ........................................................................................................................................................ 78
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 101
3.4 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a
impactului ............................................................................................................................................................................. 78
3.5 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a
impactului ............................................................................................................................................................................. 78
3.6 Evaluarea impactului cumulative al proiectului propus cu alte planuri şi proiecte fără a lua în
considerare măsurile de reducere a impactului ................................................................................................... 79
3.7 Evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a
impactului pentru planul propus cu alte planuri şi proiecte .................................................................................. 79
4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 79
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie
şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................................................................. 79
4.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .. 87
4.3 Programul de monitorizare ........................................................................................................................................ 89
5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI/SAU
HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE .............................................................................................. 90
5.1 Descrierea metodelor de studiu ............................................................................................................................... 90
Bibliografie: ................................................................................................................................................................................. 96
6. Concluzii ................................................................................................................................................................................... 98
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 102
Anexe
CV
Rolul propus in cadrul activității contractate: Expert evaluator de mediu
1. Nume: Georgescu
2. Prenume: Puiu Lucian
3. Data de nastere: 05.05.1960
4. Nationalitatea: româna
5. Studii:
(de la Data – la Data) Institutia
Diploma obținuta si nivelul de scolarizare:
François Rabelais” University Tours, and the Institute of Nutrition Tours, France. 1997-1998
Stagiu Posdoctorat în stiinta mediului, toxicologie si analize instrumentale
University “François Rabelais”, Tours, France, 1993-1997
Diploma de doctor, titlu tezei“Sciences de la vie et de la santé” Interactions Food, Health, Environment
Univeritatea “Dunarea de Jos” Galati 1990-1997
Diploma de doctor in Chimia alimentelor, conducator stiintific: Profesor universitar dr. Mircea Leonte
Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Chimie si Tehnologie Chimica, Departamentul de Chimie organica. 1980 –1985
Diploma inginer chimist
6. Limbi straine: se indica nivelul de competenta: incepator, mediu, avansat.
Limba Citit Vorbit Scris Engleza avansat avansat avansat
Franceza avansat avansat Avansat Rusa mediu mediu mediu
7. Membrii ai unor corpuri profesionale:
EC Research Directorate – General, Member of Experts Evaluators Corps FP6, FP7
(Environment, Life and health sciences);
2005 – prezent Membru al Corpului de Experti Seniori in Cercetare Dezvoltare, Graduate
School, Appalachian State University, Carolina de Nord, SUA
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 103
2005 – Membru in Comitetul Stiintific al “2nd International Conference on coastal lagoons:
"European lagoons and their watersheds: function and biodiversity” Klaipeda, Lituania, 4-9
octombrie 2005.
2001 –Membru fondator al Asociatiei Romane pentru Studii Europene
- prezent consultant Stiintific national pentru manualele de Chimie aprobate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii din Romania:
1999 - prezent Profesor invitat la universitatile din: Tours, Bordeaux II (Franta), Twente,
Wageningen (Olanda), Lecce (Italia)
1998 – prezent Membru al Societatii Romane de Chimie, Domeniu Mediu si Ingineria Mediului
1997 – prezent Membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania
1995 – prezent – membru al Societatii Franceze de Chimie, Domeniul Ingineria si Stiintele
Mediului, la recomandarea filialei acesteia din Poitou-Touraine. (ID nr. 13464)
8. Cunostinte PC si alte aptitudini:
MS OFFICE: editare cu macro-uri si template-uri, POWERPOINT cu multimedia, EXCEL,
ACCESS;
utilizare mesagerie electonica cu fisiere encriptate si atasate;
lucrul cu calculatoarele în retea si resurse partajate;
utilizare baze de date informationale existente pe Internet;
9. Calificari relevante pentru indeplinirea contractului:
Criteriu de calificare Mod de indeplinire
10. Experienta profesionala (se va avea in vedere demonstrarea indeplinirii cerintelor
minime solicitate prin documentatia de atribuire).
Coordonator echipe de experti în cadrul mai multor proiecte având ca scop conservarea
biodiversitatii:
- Proiectul “Biodiversitate si dezvoltare durabila în zona sitului RO SCI 0060 Dealurile
Agighiolului”, cod SMIS 36254 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin
Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Domeniu major de interventie -
Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si
retelei Natura 2000/beneficiar: Asociatia GeoD pentru promovarea geodiversitatii/ perioada:
2013 /rol: coordonator echipa de experti;
- Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaturile de la
Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin
Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Domeniu major de interventie -
Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si
retelei Natura 2000/beneficiar: Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui/ perioada: 2013-
2014 /rol: coordonator echipa de experti;
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 104
- Proiectul „Protejarea Padurilor – conservarea biodiversitatii si constientizarea publicului”
cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin
Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Domeniu major de interventie -
Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si
retelei Natura 2000, beneficiar AJVPS Galati; perioada 2012-2013/rol coordonator echipa
de experti;
- Proiectul „SALVATI aria protejata Padurea Gârboavele” cod SMIS-CSNR 17227, co-finantat
de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Sectorial de Mediu
2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protectia naturii, Domeniu major de interventie - Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de
management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000- Solicitarea de proiecte
nr. 3/2009; beneficiar CJ Galati perioada 2010-2011/rol coordonator echipa de experti;
- Conservazione e gestione degli ecosistemi acquatici di Transizione: Potenziamento di
iniziative congiunte per la formazione di giovani ricercatori in Italia e in Romania (2008 –
2013), Parteneri: Universitatea Lecce (Italia), Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Romania/
Responsabilitate: director pentru partea romana
- Managementul si valorificarea apelor de tranzitie protejate/ Management and valorisation of
protected transitional waters (2004 - 2006) TWReferenceNET, Proiect CADSES (Initiativa
Comunitara UE Program de Cooperare Transnationala in Dezvoltare INTERREG III B), Al
doilea apel. Coordonator: University of Lecce – Dept. of Biological and Environmental Sciences
and Technologies, tari partenere: Romania, Grecia, Bulgaria, Albania, responsabilitate:
Coordonator national;
11. Diplome, premii, distinctii:
Certificate of excellence – Appalachian State University
Certificate – Oxford Round Table – Oxford University
12. Articole stiintifice publicate:
Specific Diffusion using the Monte Carlo stimulation, G. Murariu; L. Georgescu; C. Iticescu; M.
Dobre; V. Gogoncea; Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 3A, p
2007–2012 (2012)
Abiotic filtering of benthic invertebrate guilds in the Margherita di Savoia salt pan, Italy
Enrico Barbone, Ilaria Rosati, Aurelia Caldararu, Alberto Basset, Lucian P. Georgescu, Catalina
Iticescu; Environmental Engineering and Management Journal (ISI), April/2012, Vol. 11, Nr. 4,
ISSN: 1843 - 3707, p. 717 – 723
Study of spatial and temporal variations of some physic-chemical parameters of Lower Siret
River Georgescu,P.L.; Voiculescu,M.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of
Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, book 3, Pages: 837-844 vol 11, ref
1549B/07.07.09, ISSN 1311-5065
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 105
Implementing European Water Framework Directive uncertainity degree of metrics for
macoinvertebrates in transitional waters; Aurelia Caldararu, Ilaria Rosati, Enrico Barbone,
Lucian P. Georgescu, Catalina Iticescu, Alberto Basset, Environmental Engineering and
Management Journal (ISI), September 2010, Vol.9, No. 9, 1259-1266
Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River; Voiculescu,M.;
Georgescu,P.L.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of Environmental Protection
and Ecology (ISI) 2010, ref 1551B/07.07.09;
Integrated management and control system for water resources Olaru,V.; Voiculescu,M.;
Georgescu P.L.; Caldararu,A, Environmental Engineering and Management Journal (ISI),
Volume 9, No.3/2010, 423 – 428, ISSN 1582-9596;
Biodiversity conservation in Mediterranean and Black Sea lagoons: a trait-oriented approach
to benthic invertebrate guilds, A.Basset; L.Sabetta; F.Sangiorgio; M.Pinna; D.Migoni; F.Fanizzi;
E.Barbone; N.Galuppo; S.Fonda Umani; S.Reizopoulou; A.Nicolaidou; C.Arvanitidis;
S.Moncheva; A.Trajanova; L.P.Georgescu; S.Beqiraj; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18:
S4–S15 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com)
DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613;
Quality assessment of Mediterranean and Black Sea transitional waters: comparing responses
of benthic biotic indices; M.Ponti; M.Pinna; A.Basset; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;
S.Beqiraj; S.Orfanidis; M.Abbiati; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S62–S75 (2008)
(ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI:
10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
Environmental factors affecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean
and Black Sea transitional waters; F.Sangiorgio; A.Basset; M.Pinna; L.Sabetta; M.Abbiati;
M.Ponti; M.Minocci; S.Orfanidis; A.Nicolaidou; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;
S.Dragan; S.Beqiraj; D.Koutsoubasi; AEvangelopoulos; S.Reizopoulou; Aquatic Conserv: Mar.
Freshw. Ecosyst. 18: S16–S26 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience
(www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 106
Informatii personale
Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela
E-mail(uri) costela.aura@yahoo.com
Nationalitate romana
Data nasterii 21.01.1978
Sex F
Experienta profesionala
Perioada 1.08.2008 - prezent
Functia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului”
Activitati si responsabilitati principale Cercetare stiintele mediului,ecologie
Numele si adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,
Facultatea de Stiinte,
Departamentul European de Mediu
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul
ecologiei si
protectiei mediului
Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009
Functia sau postul ocupat Inginer ecologie si protectia mediului, responsabil
de mediu
Activitati si responsabilitati principale Managementul si monitorizarea impactului
activitatii firmei,
asupra mediului
Numele si adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud.
Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica si pvc, constructii
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 107
Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007
Functia sau postul ocupat Profesor ecologie si protectia mediului
Activitati si responsabilitati principale Predare, coordonare activitate didactica
Numele si adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar
Educatie si formare
Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi)
Calificarea / diploma obtinuta: Master „Managementul si monitorizarea mediului”
Disciplinele principale studiate /
competente profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe si strategii de mediu, Tehnologii cu impact
redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii
industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea
fizica, Audit si evaluarea impactului asupra mediului, Transportul si difuzia poluantilor în
mediu, Meteorologie si factori de mediu, Legislatia interna si internationala în domeniul
mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul
mediului (ISO 14.000, EMS)
Numele si tipul institutiei de învatamânt / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea
de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati
Nivelul în clasificarea nationala sau internationala
Nota diploma 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi)
Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”
Disciplinele principale studiate /
competente profesionale dobândite: Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia
nevertebratelor, Climatologie si elemente de meteorologie, Elemente de geologie,
Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie,
Microbiologie,Ecofiziologie animala si vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica,
Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor
de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 108
Numele si tipul institutiei de învatamânt /
furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi
Nivelul în clasificarea nationala sau internationala: Diploma de licenta cu media 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007
Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”
Disciplinele principale studiate / competente profesionale dobândite
Numele si tipul institutiei de invatamant /
Furnizorul de formare
Aptitudini si competente personale: Chimie organica, Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica,
Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie si elemente de
meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie,
Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie,
Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor de apa,
Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Mentionati separat fiecare forma de învatamânt si program de formare profesionala absolvite,
începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007
Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie
Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,
Departamentul pentru pregatirea personalului didactic
Limba materna romana
Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)
Întelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la
conversatie Discurs oral Exprimare scrisa
A2 Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar
A2 Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar A2
Utilizator
elementar
Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 109
Membru Asociatia Romana de Mediu 1998
Competente si aptitudini organizatorice
Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata
Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik
Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010
Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale
Proiecte internationale
1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea si gestionarea ecosistemelor acvatice de
tranzitie:
Consolidarea initiativei comune pentru formarea tinerilor cercetatori în România si Italia
Parteneri,Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea Salento, Lecce
Rol - membru/doctorand
2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and
Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset
Rol – Cercetator
3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)
Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset
Rol – Cercetator
4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)
Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset
Rol - cercetator
Proiecte nationale
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 110
1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica
a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane si industriale,
conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu
Rol - membru/doctorand
2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor si
parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu
hidrocarburi
Conducator - UPB BUCURESTI,
Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu
Rol- membru/doctorand
Publicatii
Reviste ISI
1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”,
2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference
Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,
Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în
lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti
International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,
B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”,
2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference
Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,
Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
REVISTE NATIONALE
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 111
1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M.
Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de
Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral
presentation
2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G.
Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza
si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2,
Galati, Romania, Oral presentation
3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P.
Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control,
Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati,
Romania, Oral presentation
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 112
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume TRIF Cătălin Răzvan
Adresă Str. Nufărului nr.3 , Bl S13 ap 66 , Galați, ROMANIA
Telefon Mobil: 0749150224
Fax
E-mail(uri) ctalin_trif@yahoo.co.uk , ctrif@romlotus.ro
Naţionalitate Romana
Data naşterii 1 noiembrie 1979
Sex Masculin
Experienţa profesională
Perioada 2006 - prezent
Funcţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia mediului
Numele şi adresa angajatorului
SC Mediu Consulting SRL, Galaţi
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Evaluare de mediu. Servicii de consultanta pentru autorităţi şi industrie Elaborare de documentaţii pentru obţinere avize, acorduri şi autorizaţii de mediu; Evaluarea impactelor sociale, Studii de audit social in cazul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de mediu Elaborare politici de mediu, dezvoltarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Elaborarea Planurilor de Management pentru conservarea ariilor protejate, realizarea de studii ştiinţifice cu privire la analiza si monitorizarea florei (asociatii / habitate), faunei (entomofauna, malacofauna, herpetofauna, ornitofauna, mamofauna, chiroptere, fauna acvatica);
Perioada 2008 - 2012
Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare
Numele şi adresa angajatorului
Centrul Regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 113
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Monitorizarea si asigurarea calităţii mediului Studii de reabilitare/reconstrucţie ecologica pentru soluri degradate şi ape infestate; Coordonarea grupelor de studenţi – secţia Ştiinţa Mediului, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, în perioada de practică, seminarii la disciplinele: Conservarea resurselor, Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu.
Educaţie şi formare
Perioada Oct 2009 – 2012
Calificarea / diploma obţinută Doctor Metode moderne de valorificare a determinărilor experimentale utilizate în cuantificarea gradului de poluare a solului, utilizând sisteme GIS.
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu Ingineria Mediului
Perioada 2008-2010
Calificarea / diploma obţinută Diplomă de master
Management şi Monitorizarea Mediului
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe Şi Mediu
Perioada Oct. 2004 – iulie 2008
Calificarea / diploma obţinută Licenţiat în fizică şi chimie
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, Romania Facultatea de Științe şi Mediu
Membru al asociațiilor profesionale
2009 - prezent Membru Asociaţia Română de Mediu (ARM) 2009 - prezent Membru Societatea Ornitologică Română
(SOR) 2008 – prezent Membru in cadrul Centrului Regional de
Cercetare si Monitorizare a Calității Mediului - CREDENTIAL. 2007 – prezent Membru in cadrul ECEE (European Centre of
Excellence for the Environment).
Aptitudini şi competenţe personale
Limba maternă romana
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 114
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprima
re scrisă
Limba engleza C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun C2 Nivel bun
C2
Nivel bun
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Abilităţi de comunicare excelente, bun orator, bun organizator, spirit de echipă Coordonare activități profesionale in echipă, activități cercetare Competente în organizare şi coordonarea activităţilor de cercetare (2008-prezent) Experienţă in managementul proiectelor de mediu (membru în echipe de cercetare şi evaluare a impactului de mediu, peste 100 proiecte).
Competenţe şi aptitudini tehnice
Operarea echipamentelor de laborator, Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu; Evaluare de mediu pentru planuri şi programe, proiecte cu impact asupra infrastructurii de mediu; Analiza riscului: Integrated Risk Information System (IRIS), RMP*Comp. Estimarea si disperia emisiilor de poluanti atmosferici: Tanks, OLMi Multi pollutants dispersion, Meti-LIS Model. Evaluarea riscului:Hazard, incendii şi explozii: Areal Locations of Hazardous Atmospheres ALOHA, MARPLOT - Mapping Applications for Response, Planning, and Local Operational Tasks GIS (Geographic Information System)- Global Mapper, ArcGis; Cunoștințe avansate în crearea şi operarea bazelor de date tip geodatabase (GDB) si metadatabase.(MDB) In conformitate cu Directiva INSPIRE
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Sisteme operare Windows, LINUX. Aplicatii Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint), ChemDraw, GIS. Aplicații grafice:, Macromedia Flash , Dreamweaver, Adobe PhotoShop;
Permis(e) de conducere Permis conducere cat B
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 115
Participare personala in rețele internaționale si naționale
2012 - Training privind utilizarea sistemelor GPS GNSS – South 82V – Syscad Solution Bucureşti; 2012 – Utilizarea ridicărilor topografice în cadrul aplicațiilor de tip GIS Open-Source - Syscad Solution Bucureşti; 2011- Soluții open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale - 2011, București Facultatea de Geografie – Universitatea din București 2009 - Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii - Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International; 2009 - Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii - POS MEDIU Galaţi; 2008 - „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi” – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor - Filippo Vivareli ETA Renewable Energies; 2008 - Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu – ECOBusiness Romania; 2008 - Eficienţa energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice - Reinertsen AS – Norvegia, APM Galati; 2007 - Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, MEDIU Consulting, AROV;
Anexa 1 Anexa 2
Lista de publicaţii şi participări proiecte de cercetare aplicate; Participare în proiecte de cercetare aplicata;
Anexa 1
PUBLICAŢII
A. Lucrări publicate - (articole) Nr. crt.
Categoria articol
Autorii /titlul lucrării ştiinţifice. data – anul
1. Articol
ISI
D. E. Constantin, M. Voiculescu, L. Georgescu, C. Trif, E. Karakolios, A. Mamoukaris, K. Xipolitos. – „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric pollution. case study”: Bucharest city 2007-2010, Journal Of Environmental Protection and Ecology 13, 837-843 (2012);
2. Articol
ISI
Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Silvia Drăgan, Cătălin Trif, Lucian P. Georgescu – „Study of psysico-chemical characteristics of wastewater in a urban agglomeration in Romania”, The Scientific World Journal, article id 549028, 10 PAGES 2012.
3. ISI G. Murariu; M.Voiculescu; L. Georgescu; C. Iticescu; V.Gogoncea; C. Trif –
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 116
„Specific diffusion using the Monte Carlo simulation”; Journal of Environmental Protection and Ecology, accepted October 2012
4. ISI C Trif, M. Voiculescu, L. Georgescu, S. Drăgan – „Study and statistic prognosis on soil pollution in Moldova region” - Journal of Environmental Management – propus spre publicare septembrie 2012.
5. Articol
BDI
Vlad Gogoncea, Catalin Trif, Lucian Georgescu, Gabriel Murariu – „Numerical aproaching în waste disposal assessment”, Annals of „Dunarea de Jos” University of Galati, fascicle IX Metalurgy and Material Science , pag 123 – 128. May 2011.
6. Articol
BDI
Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu – „Ecological study on soil quality” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics, fascicle II, year II (XXXIII) 2010, no. 2.
7. Articol
BDI
Cătălin Trif, Silvia Drăgan, Paula Popa, Mihaela Timofti, Mirela Voiculescu, Lucian P. Georgescu - “Study of soil contamination with petroleum products” -.annals of “dunarea de jos” university of galati,mathematics, physics, theoretical mechanics - fascicle II, year III (xxxiv) 2011.
8. Articol
BDI
Cătălina M. Ţopa, A. Căldăraru, L. P. Georgescu, C. Trif, G. Murariu. - „Human impact on benthic biocenosis structure on a sector of the lower Danube” Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics - Fascicle II, year III (XXXIV) 2011.
9. Articol
BDI
Daniel Ciobanu, Lucian p. Georgescu, Cătălin Trif – „Contaminated sites în Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis”, „Annals of University “Dunărea de Jos”, Fascicle IX – Metallurgy and Materials
B. Lucrări comunicate (susţinute la conferinţe) Nr. crt.
Tipul lucrării Categoria
Autorii /titlul lucrării ştiinţifice.sau a referatului/ data – anul
Tip prezentare
1.
Lucrare comunicata
poster
Conf. internationala
C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, D.E. Constantin, G.
Murariu, L. Georgescu „Map of flood hazard for small
river basins using ARCGIS FLOOD Model”
„ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest
11th -13th November 2011
Prezentare
2.
Lucrare comunicata
poster
Conf. internationala
C. Trif, S. Dragan, M. Voiculescu, L. Georgescu
„Comparison of environmental quality soils from
different geographical areas”
„ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest
11th -13th November 2011
Prezentare orala
3.
Lucrare comunicata
poster
Conf. internationala
V. Gogoncea, G. Murariu, L. Georgescu, F. Mingireanu, I.
Mocanu, V. Gogoncea, C. Trif „Optimization procedure
for waste disposal management using GIS software„
„ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest
11th -13th November 2011
Prezentare
4. Lucrare comunicata D.E. Constantin, M. Voiculescu, I. Balin, L. Georgescu, C. Prezentare
Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ
P.F.A Georgescu P. Lucian 117
poster
Conf. internationala
Trif „Imprint of road vehicles dynamics on atmospheric
pollution case study: Bucharest city 2007-2010”
„ENVIRONMENTAL CAPACITY BUILDING” – Bucharest
11th -13th November 2011
5.
Lucrare comunicata
poster
Conf. nationala
C. Trif, L. Georgescu, G. Murariu, D.E. Constantin, C.M.
Topa
„Comparison between two fluid models results in water
flood assessment”
Simpozionul PhD Student 7-8 dec. 2011 – Universitatea
Dunarea de Jos , Galati
Prezentare
6.
Lucrare comunicata
poster Conf.
naţionala
Daniel CIOBANU, Lucian P. GEORGESCU, Catalin TRIF - Contaminated sites in Romania’s south-east region, assessing soil vulnerability to pollution by monitoring data analysis, „CASTING, FROM RIGOR OF TECHNIQUE TO ART”- 6 th edition -May 18-19, 2012 , Galaţi - ROMANIA
Prezentare
Recommended