View
25
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de ŞtiinŃe Economice
Departamentul Doctorate
- Teza de Doctorat -
„Managementul şi gestiunea riscului financiar - bancar: mutaŃii previzibile în
secolul XXI“
(Rezumat)
Conducător ŞtiinŃific
Prof.univ.dr. D.H.C. Ioan Bogdan
Doctorand
Ioana Nicoleta Roman
2010201020102010
1
„Managementul este arta artelor întru-cât are în vedere dirijarea talentelor oamenilor.”
Jean Servan Schreiber
„Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte. În perioada crizei se nasc invenŃiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte pe sine însuşi, fără a rămâne depăşit.”
Albert Einstein
2
CuprinsCuprinsCuprinsCuprins
Introducere 5 Partea a I-a: Riscul în afaceri
Capitolul 1: Conceptul de risc în afaceri 23 1.1 Conceptul de risc 23
1.1.1 Clasificarea deciziilor economice în funcŃie de riscul asumat 25 1.1.2 Clasificarea preferinŃei de risc a unui manager 26
1.2 Afacerea şi riscul în raport de condiŃionare directă 27 1.3 Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi
personalul organizaŃiei 28 Capitolul 2: Tipologia riscului în afaceri 31
2.1 Clasificarea riscului în afaceri, importanŃa definirii ei şi abordarea actuală a acestui concept 31
2.2 Riscuri de mare relevanŃă în practica de specialitate 34 Capitolul 3: Metode şi indicatori generali de evaluare a riscului în afaceri 36
3.1 PosibilităŃi de evaluare şi monitorizare a riscului în afaceri 36 3.2 PosibilităŃi de evaluare şi monitorizare performante în practica de speciali-
tate a riscului în afaceri 38 Capitolul 4: Elemente generale de gestiune şi management 41
4.1 Managementul operativ al riscului 41 4.2 Managementul strategic al riscului 43 4.3 Conceptul de management financiar şi funcŃiile acestuia – implicaŃiile lor
în managementul riscului în afaceri 44 Capitolul 5: MutaŃii şi schimbări majore previzibile în lumea contemporană
şi impactul lor în managementul riscului în afaceri 46 5.1 Economia şi organizaŃia bazate pe cunoştinŃe 46 5.2 OrganizaŃia care învaŃă 48 5.3 Managementul bazat pe cunoştinŃe 48 5.4 MutaŃii principale previzibile în lumea contemporană cu impact major în
managementul riscului considerate de mare relevanŃă în practica de specialitate 50
Capitolul 6: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 51
Partea a II-a: Managementul şi gestiunea riscului bancar
Capitolul 7: Conceptul de risc bancar 59 Capitolul 8: Tipologia riscului bancar 61
8.1 Clasificarea riscului bancar 62 8.2 Clasificarea riscurilor bancare în practica de specialitate 64 8.3 Riscuri previzibile pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital cu impact în
managementul riscului bancar în contextul internaŃionalizării activităŃii bancare 67
Capitolul 9: Indicatori de rating bancar 71 9.1 ImportanŃa rating-ului bancar în activitatea societăŃilor bancare 71 9.2 Indicatori calitativi de rating bancar 73 9.3 Indicatori cantitativi de rating bancar 77
3
Capitolul 10: Specificitatea gestiunii şi managementului principalelor riscuri bancare 82
10.1 Managementul riscurilor şi oportunităŃilor în cadrul afacerilor bancare 82 10.2 Managementul de zi cu zi 83 10.3 Managementul crizelor bancare 85 10.4 Planificarea strategică 86
Capitolul 11: MutaŃii previzibile în sistemul bancar în secolul XXI şi implicaŃiile în managementul şi gestiunea riscului bancar 89
11.1 Schimbarea, economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoş-tinŃe şi impactul lor în managementul riscului bancar 89
11.2 MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în manage-mentul bancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 93
11.3 Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui în managementul riscului pe piaŃa monetară 95
Capitolul 12: Integrarea în Uniunea Europeană, acordul Basel II, interna-Ńionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şi impactul lor în managementul riscului bancar 100
12.1 InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şi impac-tul lor în managementul riscului bancar 100
12.2 Decalajele care despart România de Ńările avansate ale Uniunii Europene şi pe plan mai larg şi impactul lor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital din perspectiva managementului riscului bancar 104
12.3 Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul riscului bancar 109
12.3.1 Metoda scoring / rating - diagnosticul global 110 12.3.2 Concepte de bază ale acordului Basel II 112 12.3.3 EvoluŃia în sistemul bancar românesc a noului acord de capital Basel II 115 12.3.4 Basel II şi cerinŃele rezultate din criza economico - financiară mondială
actuală 117 12.4 Rolul statului în perfecŃionarea politicilor monetar - financiare şi
gestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale 119
Capitolul 13: Managementul riscului bancar actual – realităŃi şi cerinŃe din perspectiva crizei economico - financiare mondiale actuale 122
13.1 Strestestul - instrument fundamental al managementului bancar în procesul de adaptare la problematica generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 122
13.1.1 Tipurile de strestest 123 13.1.2 Metode aplicative ale strestestului 124 13.1.3 Strestestul şi cerinŃele ce decurg din criza economico- financiară
mondială actuală 126 13.2 Managementul activ al portofoliului de credit (ACPM) 127
13.2.1 Lărgirea mandatului 129 13.2.2 Dezvoltarea competenŃei tehnice şi metodice 129 13.2.3 Integrarea ACPM-ului în structura decizională a băncii 130
Capitolul 14: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 132
4
Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmă
Capitolul 15: MutaŃii de profunzime previzibile în firma secolului XXI şi implicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului de firmă 143
Capitolul 16: InternaŃionalizarea firmelor şi globalizarea afacerilor şi impactul lor în managementul riscului de firmă 146
16.1 Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea firmelor – fenomene complexe ale secolului XXI 147
16.2 Managementul afacerilor internaŃionale 150 16.3 FuncŃiile managementului afacerilor internaŃionale 151 16.4 Managerul global 152 16.5 Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃio-
nalizării firmelor şi globalizării afacerilor 153 Capitolul 17: Conceptul de risc de firmă şi importanŃa tipologiei acestuia 155
17.1 Conceptul de risc de firmă 155 17.2 Tipologia riscului de firmă 157
Capitolul 18: Sistemul de indicatori de performanŃă utilizat în manage-mentul şi gestiunea riscului de firmă 160
18.1 Indicatorii rezultatului economico-financiar (income statement ratio) 161 18.2 Indicatorii bilanŃului (balance sheet ratios) 162 18.3 Indicatorii fluxului monetar (cash flow ratios) 164 18.4 Indicatorii profitabilităŃii (profitability ratio) 165 18.5 Indicatorii lichidităŃii (liquidity ratio) 168
Capitolul 19: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 171
Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare
Capitolul 20: Zonele principale de risc pe piaŃa de capital, cu impact în riscul bancar, inclusiv impactul calităŃii resurselor umane în acest proces 177
20.1 PiaŃa de capital - realităŃi şi cerinŃe precum şi zonele principale de risc în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale 177
20.2 Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi impactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 179
Capitolul 21: Elemente specifice de gestiune şi management pe piaŃa de capital, cu impact pe piaŃa monetară 182
21.1 RelaŃia piaŃă monetară - piaŃă de capital din perspectiva manage-mentului riscului bancar 182
21.2 Elementele specifice de gestiune şi management pe piaŃa de capital utilizate în practica de specialitate 183
21.3 PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul inter- şi multicultural în care se derulează afacerile din perspectiva internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor 186
Capitolul 22: Principalii indicatori de performanŃă pe piaŃa de capital şi rolul lor în managementul riscului bancar 189
Capitolul 23: ImplicaŃiile riscului de Ńară 197
5
23.1 Riscul de Ńară şi implicaŃiile lui majore în afacerile financiar-bancare internaŃionale din perspectiva pieŃei monetare şi pieŃei de capital 194
23.2 Factorii economici şi politici în riscul de Ńară 195 23.3 Rolul riscului de Ńară sub impactul crizei economico- financiare mon-
diale actuale 196 Capitolul 24: Criza economico - financiară mondială actuală şi impactul ei
în managementul riscului pe pieŃele financiare 199 24.1 Lichiditatea instituŃiilor de pe piaŃa monetară şi de pe piaŃa de capital din
perspectiva cauzelor care au generat criza economico - financiară mondială actuală 199
24.2 Bonitatea clienŃilor din perspectiva cauzelor care au generat criza economico - financiară mondială actuală 205
24.2.1 Procesul de verificare a solvabilităŃii 206 24.2.2 Metode de analiză în cadrul fundamentării deciziei de creditare 207 24.2.3 Limitele analizei bonităŃii debitorului 209
24.3 Capitalul de încredere – performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital şi cerinŃele pe care le determină în managementul riscului bancar 210
24.4 Calitatea titlurilor financiare - esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital şi impactul ei în managementul riscului pe piaŃa monetară 213
24.5 Principalele cauze ale crizei economico - financiare mondiale actuale şi consecinŃele acesteia pe pieŃele financiare şi în managementul riscului bancar 216
24.6 Principalele cerinŃe şi măsurile urgente, esenŃiale, necesar a fi imple-mentate în managementul riscului bancar, pe piaŃa de capital şi monetară, urmare a efectelor crizei economico-financiare mondiale actuale 219
Capitolul 25: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 223
Partea a V-a: Cercetare ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare
Capitolul 26: Elemente conceptuale teoretic - metodologice de bază privind cercetarea ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare: realităŃi şi cerinŃe 235
26.1 Obiectivele cercetării ştiinŃifice 235 26.2 Tipologia cercetării ştiinŃifice 237 26.3 Metodologia cercetării ştiinŃifice 238 26.4 Metoda de culegere a informaŃiei şi colectivitatea cercetării 242 26.5 Marja de eroare 243
Capitolul 27: Prelucrarea şi valorificarea datelor 244 Capitolul 28: Concluziile cercetării ştiinŃifice selective 285
Partea a VI-a: Sinteza concluziilor, opiniilor şi contribuŃiilor personale 289 Bibliografie selectivă 307 Glosar de termeni 319 Lista formelor grafice 321 Anexe 323
6
Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar –––– bancar : bancar : bancar : bancar : mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI
(Rezumat )(Rezumat )(Rezumat )(Rezumat )
Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea firmelor sunt fenomene complexe ale
secolului XXI. Liberalizarea pieŃelor şi dezvoltarea tehnologiilor de informare şi
comunicare moderne au oferit capitalului o libertate maximă de mişcare, creându-se un
sistem economic şi financiar complex la nivel global. Astfel s-au amplificat
interdependenŃele dintre economiile naŃionale şi au apărut oportunităŃi de afaceri,
determinând intensificarea riscurilor existente dar şi apariŃia unor riscuri noi. Structurile în
mediul economic global au devenit mai complexe, favorizând formarea de bule financiare şi
răspândirea mai rapidă a crizelor la nivel mondial. EvoluŃiile prezentate au influenŃat în
ultimele decenii activitatea firmelor şi societăŃilor bancare, acestea realizând eforturi de
adaptare la noile condiŃii pe pieŃele financiare. Integrarea României în Uniunea Europeană
impune un comportament adecvat şi adaptarea la noile cerinŃe pentru a crea condiŃiile
necesare de competitivitate a economiei româneşti respectiv a firmelor şi societăŃilor
bancare în mediul de afaceri internaŃional.
RaŃiunea acestei teze de doctorat rezidă din realitatea incontestabilă care arată că
globalizarea afacerilor, internaŃionalizarea activităŃilor bancare şi mai ales criza economico –
financiară mondială actuală din perspectiva cauzelor şi consecinŃelor sale, determină mutaŃii
de profunzime în organizaŃia viitorului şi mai ales în managementul riscului bancar. Se
impun reflecŃii de profunzime pentru a găsii soluŃii adecvate în vederea adaptării optime la
aceste schimbări. Tema tezei de doctorat a fost aleasă cu sprijinul conducătorului ştiinŃific,
distinsul prof. univ. dr. D.H.C. Ioan Bogdan, înaintea turbulenŃelor actuale, ce au cuprins
pieŃele financiare globale. Declanşarea crizei economico – financiare prin spargerea bulei
imobiliare americane şi extinderea acesteia la nivel mondial a lărgit orizontul economiei
acestei lucrări, lansând teme de discuŃii viabile. Astfel s-a oferit şansa de a aprofunda analiza
unor probleme şi obiective care în acest context au devenit iminente şi de mare actualitate.
Dorim să remarcăm că sistemul bancar cum îl cunoaştem astăzi va suferi modificări
profunde şi necesare în vederea creării unor premise adecvate pentru Ńinerea sub control a
acestor fenomene.
Prin urmare s-au identificat o serie de obiective care au jalonat construcŃia generală a
tezei de doctorat, deci structura acesteia. Lucrarea este structurată pe baza obiectivelor
fixate în şase părŃi. Aceste obiective ne-au facilitat construirea unor părŃi ale tezei de
doctorat cu o tematică distinctă, adecvată, actuală şi de perspectivă, structură pe care o
redăm mai jos:
7
Introducere,
Partea a I-a: Riscul în afaceri,
Partea a II-a: Managementul şi gestiunea riscului bancar,
Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmă,
Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unele segmente
ale pieŃei financiare,
Partea a V-a: Cercetare ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea
riscului pe unele segmente ale pieŃei,
Partea a VI-a: Sinteza concluziilor, opiniilor, contribuŃiilor personale.
S-a încercat o abordare coerentă a obiectivelor prin îmbinarea aspectelor teoretice cu
rezultatele obŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective efectuate, bazându-ne şi pe
experienŃa profesională proprie ca analist de credite şi ca fost auditor. Ne-am preocupat ca
din construcŃia la care ne-am referit să se contureze o imagine unitară a stadiului cercetării
ştiinŃifice selective în domeniu şi a realităŃilor care caracterizează acest domeniu precum şi
tendinŃele previzibile în lumea contemporană.
În cadrul cercetării ştiinŃifice selective referitoare la managementul şi gestiunea
riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare am urmărit obŃinerea de informaŃii necesare
validării conceptelor de bază ale tezei de doctorat şi formulării de soluŃii sustenabile pentru
obiectivelor identificate. Prin urmare cu sprijinul conducătorului ştiinŃific am ales o
colectivitate de cercetare elevată: universitari, doctoranzi în management, manageri
străini şi români în domeniu, specialişti şi clienŃi ai pieŃei financiare. Cercetarea
ştiinŃifică a fost realizată pe 200 de respondenŃi, utilizând pentru culegerea lor
chestionare de tip omnibus, conŃinând un set de 15 întrebări deschise, închise (trihotomice şi
multihotomice) şi mixte. Rezultatele au fost reprezentate sub formă de grafice şi tabele.
Pentru elaborarea tezei de doctorat am identificat cu sprijinul conducătorului ştiinŃific
peste 200 de repere bibliografice, de autori români de notorietate internaŃională şi străini cu
lucrări de referinŃă notabile în domenii referitoare la managementul financiar – bancar, la
metodele de evaluare a riscului, la piaŃa monetară şi de capital, la procesele de creditare, la
regulamentele internaŃionale (Basel II), etc. S-au avut de asemenea în vedere articole din
reviste de specialitate, în mare parte de circulaŃie internaŃională. Ne referim la articole ale
unor experŃi în domeniu, mai cu seamă în modelarea şi măsurarea riscului de lichiditate, în
managementul riscului în afaceri în general şi în special a riscului bancar (ca de pildă
strestestul în bănci), managementul portofoliului de credite, utilizarea indicatorilor de rating
în domeniile abordate şi mai cu seamă conceptul şi impactul practic al capitalului de
încredere, a riscului de lichiditate etc. În continuare redăm conceptele, ideile, opiniile şi
contribuŃiile personale de sinteză cele mai concludente cuprinse în teza de doctorat.
8
Considerând că trăim şi ne desfăşurăm activitatea într-o lume a riscului am acordat în
prima parte a tezei de doctorat, intitulată „Riscul în afaceri”, o atenŃie deosebită acestui
concept fundamental. Prin urmare este necesară definirea conceptului de risc în afaceri şi
analiza acestuia în funcŃie de natura deciziilor şi preferinŃelor de risc ale managerului
pentru a reliefa tabloul conceptual relevant demersului nostru viitor. Riscul şi şansa sunt
omniprezente în toate activităŃile agenŃilor economici, fiind iminente oricărei decizii
economice şi determinate de calitatea şi volumul informaŃiilor existente. Riscul în afaceri
deŃine un rol fundamental în activităŃile şi strategiile manageriale. Este cert că abilitatea
managerului de a-şi asuma riscuri în procesul decizional este cheia succesului unei
organizaŃii. Afacerea este inseparabilă de manager, care o iniŃiază şi o finanŃează şi de riscul
asumat de fiecare dintre părŃi. Dorim să atragem atenŃia asupra motoului acestei părŃi şi
anume: „Riscul este umbra oricărei afaceri. În principiu nu există afacere fără risc. De
regulă avantajele sunt proporŃionale cu riscul asumat ştiinŃific.” Astfel între afacere şi risc
există un raport de condiŃionare directă, acesta fiind elementul dinamic al fiecărei afaceri.
Analiza riscului permite o înŃelegere mai bună a problemelor cărora societatea este
nevoită să le facă faŃă în desfăşurarea activităŃilor sale. Prin urmare considerăm că este
necesară pentru economia acestei tezei de doctorat să privim modul în care riscul este
abordat de către managerii şi personalul organizaŃiilor, acesta fiind unul dintre
obiectivele principale fixate.
În acest context am concluzionat ca urmare a rezultatelor obŃinute în cadrul cercetării
ştiinŃifice selective că riscul se cunoaşte parŃial şi se Ńine seama ca atare de acesta. În
accepŃiunea noastră şi mai ales din perspectiva crizei economico – financiare mondiale
actuale şi a cauzelor, care au determinat-o precum şi din experienŃa profesională proprie ca
analist de credite, riscurile au fost ignorate în mare parte în practica de specialitate şi prin
urmare managementul acestora nu a fost corespunzător. Considerăm că strategiile de
afaceri agresive, standardizarea produselor şi serviciilor, goana după profit cu costuri cât mai
reduse au determinat un comportament imprudent al societăŃilor bancare şi al firmelor
afectând masiv calitatea. Mai ales în domeniul bancar creditele au fost reduse la statutul de
marfă, ignorându-se condiŃiile adecvate de creditare şi astfel riscurile asociate acestui
proces. Aceste aspecte au avut o finalitate dezastruoasă cu consecinŃe extreme la nivel
mondial degenerând în criza economico – financiară mondială actuală.
Am încercat să identificăm pe baza cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃa
profesională proprie unele măsuri mai performante în vederea modificării percepŃiei şi
interesului personalului organizaŃiei pentru managementul riscului în afaceri. În primul
rând este de remarcat faptul că factorul uman deŃine un rol central în cadrul actualelor
evenimente, comportamentul său fiind una din cauzele principale ale crizei economico –
financiare mondiale actuale. A fost determinantă mai ales percepŃia sa în ceea ce priveşte
riscurile din cadrul activităŃilor sale. Suntem de părere că aceasta este influenŃată de
pregătirea profesională, remunerarea, motivarea dar şi loialitatea factorului uman şi prin
urmare este imperativă implementarea unor măsuri în acest sens.
9
CunoştinŃele sunt bunurile cele mai valoroase de care dispune o societate. Astfel
considerăm că sunt necesare măsuri de informare, instruire şi specializare continuă a
managerilor şi a personalului prin cursuri şi seminarii referitoare la inovaŃiile financiare şi
riscurile induse de acestea, strategii de diminuare a riscurilor, soluŃii în timp de criză etc.
Devine imperativă sensibilizarea şi conştientizarea factorului uman în ceea ce priveşte
multitudinea şi complexitatea riscurilor rezultate mai ales din structurile produselor
financiare pe pieŃele de capital şi monetare. În opinia noastră reglementările existente au
demonstrat că sunt insuficiente pentru a preveni pierderile rezultate din crizele economice
potenŃiale. Prin urmare este necesară şi o modificare a percepŃiei faŃă de risc a organelor
legislative în vederea implementării unor regulamente de creştere a transparenŃei produselor
şi pieŃelor financiare.
Un aspect important şi de mare actualitate în discuŃiile prezente ale guvernelor şi ale
organelor de supraveghere bancară este remunerarea personalului şi mai ales a
managementului şi conducerii unei societăŃi. Opinăm după cum se cristalizează şi din cadrul
cercetării ştiinŃifice selective că este nevoie de crearea unui sistem de remunerare în funcŃie
de performanŃa sustenabilă pe termen lung dar şi implicarea managerilor, conducerii
societăŃilor şi a personalului în procesul de răspundere referitor la pierderile organizaŃiei.
Unele societăŃi au subestimat implicaŃiile fenomenului de globalizare ca sursă
principală de risc şi de intensificare a acestuia. Accesul pe pieŃele internaŃionale şi
necesitatea de a face faŃă concurenŃei agresive au amplificat nivelului de îndatorare a
organizaŃiilor. Se impune sensibilizarea managerilor şi conducerii societăŃilor în ceea ce
priveşte riscurile determinate de îndatorarea excesivă şi de surse de venit nesustenabile. Este
necesară o analiză riguroasă a structurii de capital şi a dependenŃei organizaŃiilor de pieŃele
de capital şi monetară.
În opinia noastră identificarea corectă a diferitelor tipuri de risc şi
clasificarea acestora este o premisă fundamentală pentru un management al riscului
performant, fiind unul din obiectivele principale în cadrul demersului nostru. În ceea ce
priveşte tipologia generală a riscurilor trebuie să remarcăm faptul că în literatura de
specialitate au fost întâlnite numeroase încercări de clasificare, unele dintre acestea fiind
abordate în cadrul tezei. Tipologia riscurilor pe piaŃa financiară este deosebit de complexă
fiind necesară tratarea corelată a diferitelor clase de risc, deoarece riscurile reprezintă un
întreg complex, influenŃându-se reciproc. În continuarea demersului nostru am efectuat o
clasificare generală a riscurilor în riscuri bancare şi riscuri de firmă, aceasta fiind
relevantă din punct de vedere a obiectivelor fixate şi abordate.
De asemenea cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să evidenŃiem percepŃia
colectivităŃii cercetate în ceea ce priveşte relevanŃa riscurilor pe pieŃele financiare şi în
practica de specialitate. Prin urmare au fost propuse unele riscuri considerate mai
periculoase, acestea fiind clasificate de noi în funcŃie de ponderea lor în rezultatele obŃinute.
În acest context dorim să amintim doar unele dintre aceste riscuri: riscul de lichiditate, riscul
valutar, riscul de reputaŃie, riscul de piaŃă, riscul de credit, riscul de Ńară, riscul de
contraparte, riscul operaŃional, riscul de emitent, riscul de insolvabilitate, riscul juridic,
10
riscul politic, riscul îndatorării excesive, etc. Opinăm că majoritatea acestor tipuri de risc
sunt caracteristice atât activităŃii bancare cât şi activităŃii firmelor. Riscurile identificate au
fost definite şi abordate pe scurt iar analiza unora dintre acestea cu implicaŃii mari mai ales
din perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale a fost aprofundată în
continuarea demersului tezei de doctorat.
În desfăşurarea afacerilor şi în cadrul managementului riscurilor în afaceri un rol
determinant îl deŃine evaluarea acestora prin intermediul unor metode şi tehnici de
analiză şi monitorizare performante. În literatura de specialitate au fost realizate
numeroase studii şi cercetări pentru a le identifica şi a le perfecŃiona. Considerăm însă că
mai ales în contextul consecinŃelor crizei economico – financiare mondiale actuale se
impune identificarea şi implementarea acelor metode şi tehnici de evaluare şi monitorizare a
riscurilor ce sunt mai eficiente şi mai performante. Dorim să amintim în acest context că
unul dintre instrumentele cel mai frecvent utilizate este analiza diagnostic a situaŃiei
economico – financiare a unei organizaŃii bazată pe bilanŃ şi contul de profit şi pierdere.
Trebuie să remarcă faptul că aceasta se caracterizează printr-un grad de subiectivitate mare
în determinarea relevanŃei diferiŃilor indicatori, bazându-se pe discernământul, pregătirea şi
experienŃa profesională a factorului uman. Astfel se impune utilizarea unor modele
statistico- matematice de evaluare şi monitorizare a riscurilor în afaceri, pentru a asigura un
grad de obiectivitate mai ridicat.
Pentru a soluŃiona acest obiectiv cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis identificarea
unor metode considerate relevante în practica de specialitate cum ar fi: valoarea la risc, nota
de rating, analiza senzitivităŃii prin intermediul strestestelor, acordarea de drepturi limitate
personalului în procesul de creditare şi în tranzacŃiile pe pieŃele de capital, etc. Datorită
importanŃei lor, analiza unora dintre acestea au fost reluate pe parcursul părŃii a doua şi a
patra a tezei de doctorat.
În opinia noastră este necesară o evaluare a riscurilor în afaceri la perioade relativ
scurte de timp, având în vedere instabilitatea economică şi imposibilitatea de a stabili în
acest context previziuni pe o perioadă lungă de timp. Considerăm că este necesară o
combinare eficientă şi echilibrată a acestor metode tehnice cu experienŃa profesională,
discernământul şi atitudinea critică a analistului în evaluarea şi monitorizarea riscurilor.
Managementul operativ, strategic şi financiar al riscului sunt concepte
fundamentale a căror importanŃă nu trebuie ignorată în nici un moment mai ales din
perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale. Managementul operativ implică
procesul de sistematizare şi analiză continuă a riscului în afaceri, urmărind identificarea
surselor şi cauzelor de risc. De asemenea se are în vedere creşterea valorii organizaŃiei şi
prin urmare considerăm implementarea managementului operativ în cadrul acesteia a fi
imperativă.
Premisa principală a unei gestiuni eficiente a riscului este un management strategic bine
gândit deoarece în cadrul său sunt formulate prin intermediul politicii de risc obiectivele
urmărite de către societate în gestionarea riscurilor în afaceri. Latura financiară are un rol
important în toate componentele activităŃii manageriale. Managementul financiar ca
11
subsistem al managementului general urmăreşte asigurarea resurselor financiare necesare,
alocarea şi utilizarea lor profitabilă în vederea creşterii valorii unei organizaŃii. Se consideră
că managementul financiar deŃine un rol fundamental în stabilirea obiectivelor strategice,
controlul şi evaluarea îndeplinirii acestora.
Ne confruntăm în prezent cu schimbări majore care vor modifica profund
managementul riscurilor în afaceri, abordarea acestora fiind unul dintre obiectivele
principale identificate. Concepte precum economia bazată pe cunoştinŃe, organizaŃia care
învaŃă şi managementul bazat pe cunoştinŃe sunt aspecte fundamentale a căror importanŃă a
fost demonstrată de criza economico – financiară mondială actuală. CunoştinŃele sunt
resursele cele mai valoroase mai ales într-un mediu de afaceri concurenŃial şi agresiv. Ne
aflăm într-un proces de schimbare continuu care impune o adaptare eficientă şi rapidă la
noile situaŃii, presupunând capacitatea personalului, managementului şi a organizaŃiei de a
învăŃa permanent şi de a îmbogăŃi continuu portofoliul de cunoştinŃe.
În accepŃiunea noastră această criză economico – financiară mondială este şi va fi în
continuare catalizatorul multor mutaŃii şi schimbări cu care ne vom confrunta în următorii
ani. Considerăm că incertitudinea vieŃii economice actuale impune adaptarea
managementului riscului la aceste mutaŃii pentru a putea percepe, înŃelege şi analiza mediul
de afaceri ca o oportunitate majoră a viitorului. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis
identificarea unor mutaŃii de profunzime în evoluŃia lumii contemporane ce vor avea efect
asupra managementului riscului în afaceri, fundamentând astfel opiniile noastre în acest
context.
Considerăm că digitalizarea economiei este o mutaŃie ce implică consecinŃe majore mai
ales în managementul riscului bancar. Prin urmare sunt necesare investiŃii în tehnologii
avansate mai ales din perspectiva amplificării criminalităŃii pe internet. În contextul
internaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor concurenŃa între agenŃii economici a
crescut iar interdependenŃele dintre economiile naŃionale s-au intensificat, favorizând
declanşarea unor crize periodice şi extinderea lor rapidă la nivel mondial. Putem opina că
una din consecinŃele rezultate din acest proces a fost căutarea de parteneri de afaceri pentru
alianŃe strategice şi / sau fuziuni. Astfel s-au creat organizaŃii cu structuri complexe şi greu
de controlat şi cu un potenŃial de risc crescut. O altă mutaŃie pe care o considerăm
îngrijorătoare este încălcarea eticii bancare prin realizarea de operaŃiuni bancare riscante şi
compromiŃătoare, cauze ale crizei economico – financiare mondiale actuale şi a incertitudinii
vieŃii economice.
Cea de-a doua parte a tezei de doctorat abordează pe larg managementul şi gestiunea
riscului bancar, acestea fiind aspecte de mare actualitate în lumea contemporană şi
componente fundamentale ale vieŃii economice. Am analizat într-un prim pas conceptul de
risc bancar precum şi clasificarea acestuia în vederea completării tabloului conceptual al
demersului nostru privind soluŃionarea obiectivelor identificate. Scopul urmărit a fost de a
12
surprinde esenŃa acestor concepte considerate importante mai ales din perspectiva crizei
economico – financiare mondiale actuale.
Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea societăŃilor bancare au amplificat
complexitatea riscurilor bancare, apărând riscuri noi pe lângă cele din activitatea
clasică de creditare. Literatura de specialitate oferă diferite posibilităŃi de clasificare,
acestea concentrându-se în primul rând pe activitatea bancară clasică. Din această cauză am
considerat că se impune o modificare a abordării acestor riscuri mai ales din perspectiva
implicării active a băncilor pe pieŃele de capital şi monetare, a globalizării şi
internaŃionalizării afacerilor, a intensificării concurenŃei şi implicit a dezvoltării de noi
produse financiare complexe.
Dorim să atragem atenŃia asupra riscului sistemic care în opinia noastră a fost ignorat în
mare măsură mai ales de organele de reglementare internaŃionale. Criza economico –
financiară mondială actuală ne învaŃă că este nevoie de o analiză globală a riscurilor bancare
din perspectivă sistemică, accentuându-se interdependenŃele dintre aceste riscuri şi dintre
pieŃele financiare. Această cerinŃă rezultă în primul rând din implicaŃiile conceptului de risc
sistemic, care presupune falimentul concomitent al mai multor societăŃi bancare prin
contaminarea de la o bancă la alta, datorită interdependenŃelor existente pe pieŃele financiare
şi la nivel macroeconomic. Putem observa din evenimentele actuale că insolvenŃa unor
organizaŃii de renume mondial al căror mediu de afaceri a fost piaŃa globală, a avut
repercusiuni grave în toate domeniile economice.
În ceea ce priveşte tipologia riscului bancar ni s-a părut importantă clasificarea propusă
de regulamentul ce prevede condiŃiile minime impuse managementului riscului în societăŃile
financiare din sectorul bancar german (Mindestanforderungen an das Risikomanagement -
MaRisk). Regulament vizează managementul riscurilor principale în funcŃie de activităŃile
specifice şi concentraŃia acestora, fiind necesară formarea unei priviri de ansamblu asupra
naturii şi profilului riscurilor.
Pentru a completa sfera riscurilor relevante în activitatea bancară cercetarea
ştiinŃifică selectivă ne-a permis să identificăm unele riscuri pe piaŃa monetară şi de capital
cu impact important asupra managementul riscului bancar. Unele dintre acestea pe care
le-am considerat cu implicaŃii majore au fost analizate pe larg în continuarea demersului
nostru privind cauzele şi implicaŃiile crizei economico – financiare mondiale actuale. Este
necesară tratarea corelată a diferitelor tipuri de risc, deoarece acestea se află într-o
interacŃiune continuă.
În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă s-au amplificat pe lângă
riscurile clasice din procesul de creditare unele riscuri mai mult sau mai puŃin ignorate în
trecut. Mai ales din perspectiva creşterii în ultimii ani a prezenŃei societăŃilor bancare pe
piaŃa de capital trebuie avut în vedere determinarea profilului de risc al băncii în funcŃie de
activităŃile sale şi de mediul de afaceri. Acesta constituie un element fundamental pentru
dezvoltarea unui management al riscului cuprinzător şi performant.
Indicatorii de performanŃă bancară au fost şi sunt instrumente importante de
management al riscului în afaceri, reprezentând unul din obiectivele identificate în cadrul
13
tezei de doctorat. Mai ales în procesul de creditare este necesară o analiză fundamentată a
performanŃei deoarece după cum afirmă David L. Eyles „Creditul este bun doar două zile
din viaŃa sa – ziua în care a fost aprobat şi ziua în care a fost rambursat. În restul
timpului creditul este sub supraveghere, căci atunci se manifestă riscul.” În literatura şi practica de specialitate au fost dezvoltate diferite metodologii şi un
instrumentar vast, cuprinzând o multitudine de indicatori de natură diferită. În economia
tezei de doctorat identificarea şi abordarea indicatorilor de performanŃă deŃine un rol
important mai ales în contextul cauzelor care au generat criza economico – financiară
mondială, ce rezidă în mare parte din calitatea redusă a metodelor de analiză şi gestiune a
riscurilor dar şi a capitalului de cunoştinŃe şi experienŃă ce au finalitate în nota de rating.
Am identificat bazându-ne pe experienŃa profesională proprie ca analist de credit în
domeniul instituŃiilor financiare unii indicatori calitativi şi cantitativi pe care i-am
considerat mai importanŃi pentru determinarea diagnosticului economico – financiar a unei
societăŃi bancare. Propunerea noastră a fost validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, în
care s-au cristalizat indicatorii relevanŃi în percepŃia populaŃiei cercetate. Aceşti indicatori
sunt instrumente fundamentale ale analizei economico – financiare şi sunt utilizaŃi pentru
determinarea performanŃei trecute, prezente şi mai ales viitoare a societăŃii bancare evaluate.
Diagnosticul astfel realizat se reflectă în nota de rating, acesta având un rol esenŃial în
managementul şi gestiunea riscului în cadrul relaŃiilor de afaceri între societăŃile bancare şi
în cadrul relaŃiilor dintre societăŃile bancare şi investitori.
Convingerea noastră este că stabilirea unei note de rating este relevantă pentru
activitatea societăŃii bancare în calitatea sa de client pe piaŃa monetară şi în calitate de
emitent pe piaŃa de capital. Aceste pieŃe sunt surse de finanŃare şi refinanŃare foarte
importante mai ales în momente de criză, când necesarul de lichiditate devine iminent.
Propunem crearea şi stabilirea prin intermediul politicilor interne de management a unui
sistem de rating eficient, conform normelor în vigoare în vederea determinării adecvate a
profilului de risc.
Am urmărit în cadrul tezei de doctorat realizarea unei abordări coerente a aspectului
calitativ în determinarea notei de rating a unei bănci, fiind necesară implementarea acestuia
în analiza profilului de risc în vederea obŃinerii unei imagini reale bazate pe experienŃa şi pe
cunoştinŃele de specialitate ale factorului uman (analistul). De asemenea am intenŃionat să
evidenŃiem importanŃa indicatorilor de performanŃă bancară mai ales din perspectiva
cerinŃelor de sustenabilitate şi calitate a analizei bonităŃii organizaŃiilor determinate de criza
economico – financiară mondială actuală. Pentru a obŃine informaŃii concludente şi o analiză
efectivă este esenŃială să privim interdependenŃa şi interacŃiunea acestor indicatori în
determinarea performanŃei şi valorii unei organizaŃii.
PieŃele financiare contemporane sunt caracterizate de apariŃia de instrumente financiare
complexe şi tehnologii performante, dereglementarea şi volatilitatea pieŃelor de capital etc.,
acestea fiind fenomene caracteristice ultimelor decenii, demonstrând necesitatea şi
importanŃa managementului riscurilor bancare. InternaŃionalizarea activităŃilor bancare a
generat oportunităŃi de afaceri noi pentru societăŃile bancare. Fiecare oportunitate însă,
14
implică un nou risc, fiind o provocare pentru managementul bancar. Astfel am considerat
relevantă abordarea conceptului de management al riscurilor şi oportunităŃilor în cadrul
afacerilor bancare precum şi a clasificării acestuia în managementul de zi cu zi
(managementul riscului de credit, de lichiditate, a dobânzii, regulatoric etc), managementul
crizelor şi planificarea strategică. În opinia noastră aceste concepte sunt importante mai ales
din punct de vedere al amplificării complexităŃii afacerilor, al oportunităŃilor dar şi al
riscurilor care rezultă din intensificarea activităŃii pe pieŃele de capital şi monetare.
Considerăm că devine imperativă dezvoltarea de instrumente de gestiune a riscurilor şi de
instrumente financiare performante pentru generarea şi menŃinerea avantajelor competitive
şi pentru penetrarea de pieŃe noi.
Trebuie accentuat faptul că lumea de astăzi se află în continuă schimbare.
Amploarea şi consecinŃele schimbării prezentate de Peter Drucker unui interlocutor, l-a făcut
pe acesta să exclame: ,,Opreşte-te. Ce mi-ai spus îmi taie respiraŃia”. Marele savant a
replicat: ,,ÎnvaŃă-te să respiri altfel, căci numai aşa ne vom mai putea vedea şi în viitor”.
Societatea umană de la începutul noului mileniu este caracterizată de trei elemente
fundamentale în procesul de dezvoltare: informaŃia, tehnologia şi ştiinŃa. EvoluŃia acestor
elemente a marcat societatea modernă într-un mod pozitiv, ducând-o pe o treaptă superioară
faŃă de trecut. Tot marele economist Peter Drucker defineşte societatea informaŃională ca
fiind o „societate a cunoaşterii şi în acelaşi timp ca o societate a organizaŃiilor”.
Schimbarea este şi va fi unul din factorii esenŃiali care influenŃează în mare
măsură organizaŃia viitorului. Prin amplificarea cunoaşterii se realizează reînnoirea,
reducerea incertitudinii şi gestiunea riscului. Una din provocările fundamentale ale lumii
contemporane este relaŃia de condiŃionare reciprocă dintre cunoştinŃe şi schimbare.
Schimbarea generează cunoştinŃe iar cunoştinŃele operaŃionalizate generează schimbarea.
Este necesară o abordare sistematică, competentă şi anticipativă pentru a analiza ritmul şi
complexitatea acestei interacŃiuni.
Atât viteza cât şi dimensiunea schimbării influenŃează managementul riscului bancar.
Din cercetarea ştiinŃifică am putut concluziona că impactul schimbării, ca trăsătură
dominantă a secolului XXI asupra managementului riscului este foarte mare. Succesul
societăŃilor bancare în viitor este garantat doar de flexibilitatea şi capacitatea acestora de a
reacŃiona şi a se adapta rapid la schimbare. Propunem în contextul crizei economico –
financiare mondiale actuale implementarea în cadrul societăŃilor bancare a unui
management bazat pe cunoştinŃe pentru a face faŃă mai bine consecinŃelor ce rezultă din
crizele potenŃiale viitoare. După cum afirmă şi Jean Servan Schreiber: „Managementul este
arta artelor întru-cât are în vedere dirijarea talentelor oamenilor”. Economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoştinŃe sunt elementele
cheie şi produse ale secolului XXI, având un efect catalizator pentru fenomenele menŃionate.
Cercetarea ştiinŃifică ne-a permis să sesizăm faptul că şi impactul acestora asupra
managementului riscului bancar este foarte mare. Din perspectiva crizei economico –
financiare mondiale actuale putem afirma că lumea de mâine va fi, cu certitudine, alta. În
opinia noastră societăŃile bancare nu pot ignora faptul că pe viitor se vor confrunta cu
15
schimbări şi mutaŃii majore în toate domeniile inclusiv cele legislative fiind nevoie de
crearea unui portofoliu de cunoştinŃe sustenabile.
În acest context în cadrul cercetării ştiinŃifice selective am studiat impactul
mutaŃiilor previzibile din organizaŃia viitorului în managementul bancar, în riscul
bancar şi în relaŃia bancă – client. Rezultatele obŃinute ne permite să afirmăm că acesta
este foarte mare mai ales în contextul crizei actuale. De asemenea am identificat în cadrul
cercetării ştiinŃifice selective dar şi bazându-ne pe experienŃa profesională proprie unele
mutaŃii considerate cu un impact mai mare asupra clienŃilor societăŃilor bancare. Dintre acestea amintim că fenomenele precum standardizarea produselor bancare şi
transformarea creditelor într-o marfă în vederea maximizării profiturilor au îndepărtat
băncile de clienŃi şi au determinat ignorarea riscurilor omniprezente în procesul de creditare
şi investiŃional. Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică constă în necesitatea
reorientării către client a politicilor bancare, angajarea managementului în maximizarea
valorii, amplificarea prudenŃei bancare, diversificarea produselor bancare, creşterea calităŃii
serviciilor şi a consilierii în vederea recuperării încrederii clienŃilor şi transformarea acestora
în parteneri de afaceri. În opinia noastră este de reŃinut este faptul că orientarea clienŃilor va
avea loc spre societăŃile bancare ce deŃin cel mai important şi mai valoros capital uman şi de
cunoştinŃe.
Însă una din mutaŃiile căreia i-am acordat o atenŃie deosebită şi care are o influenŃă
semnificativă în managementul bancar, managementul riscurilor bancare şi în relaŃia bancă –
client este procesul de fuziune şi centralizare, fiind unul din obiectivele principale în
cadrul demersului nostru. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite să opinăm că acest
fenomen are un impact foarte mare în managementul riscului pe piaŃa monetară.
Procesul de fuziune şi centralizare are dimensiuni diferite. Integrarea institutelor în structuri
organizatorice existente este o provocare deosebită ce nu promite succesul în mod
obligatoriu. De asemenea repercusiunile pe piaŃa monetară sunt de profunzime.
Ne exprimăm convingerea că reducerea numărului de societăŃi bancare aduce cu sine
scumpirea surselor de finanŃare şi a creditelor pe piaŃa monetară precum şi crearea de
organizaŃii greu de controlat. Considerăm că aceste organizaŃii reprezintă un risc sistemic
mare pentru economiile naŃionale cu repercusiuni la nivel mondial. SocietăŃile cu structuri
complexe se află în prezent în atenŃia guvernelor şi a organelor de control bancar deoarece
au ajuns la asemenea dimensiuni încât statul este obligat să le susŃină în caz de criză pentru a
evita colapsul întregii economii.
Atragem atenŃia asupra faptului că efectul procesului de fuzionare asupra relaŃiei
bancă – client nu trebuie ignorat în nici un moment. În opinia noastră este necesar să se Ńină
seama de legătura emoŃională şi de lungă durată dintre aceştia şi societatea bancară. Este
importantă informarea continuă, comunicarea deschisă, sensibilizarea şi implicarea clienŃilor
în procesul de fuzionare pentru a se asigura încrederea lor în noul institut. Comportamentul
intransparent a conducerii societăŃilor bancare întâlnit în prezent în cadrul acestui proces a
intensificat neîncrederea opiniei publice şi a investitorilor în sectorul bancar.
16
InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor sunt realităŃi
fundamentale ale lumii contemporane cu impact determinant asupra managementului
riscului şi funcŃiilor acestuia, asupra organizaŃiilor, instrumentelor, tehnicilor utilizate,
calificării personalului, prezenŃei geografice şi asupra activităŃilor de supraveghere şi
control. Marele gânditor Peter Drucker spunea „Lumea de mâine va fi sigur alta. Cine nu se
adaptează, trebuie să se aştepte la mari surprize neplăcute”. În cadrul cercetării ştiinŃifice
selective efectuate se confirmă că acest impact este foarte mare.
De asemenea am identificat în cadrul acestei cercetări o serie de efecte ale acestor
fenomene prezentate în managementul riscului bancar pe care le considerăm profunde. După
cum s-a mai precizat internaŃionalizarea organizaŃiilor, globalizarea mediului de afaceri,
liberalizarea circulaŃiei capitalului precum şi procesele de fuzionare au intensificat corelaŃiile
şi interdependenŃele dintre economiile naŃionale şi între societăŃile bancare. În opinia noastră
această evoluŃie ridică în contextul macroeconomic problema stabilităŃii şi vulnerabilităŃii
sistemului financiar. Amplificarea acestora a permis extinderea mult mai rapidă a crizelor
economice.
Convingerea noastră este că desfăşurarea activităŃilor bancare într-un mediu
internaŃional a amplificat riscurile tradiŃionale (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul
de dobândă etc.) şi a determinat asumarea de riscuri noi specifice (riscul de Ńară, riscul de
reputaŃie, riscul valutar, etc.). Trăsăturile relaŃiilor economice pe plan mondial respectiv
dezvoltarea comerŃului internaŃional, creşterea rapidă a investiŃiilor străine şi schimbul de
valori dintre Ńări au dinamizat internaŃionalizarea lumii afacerilor. Globalizarea ca formă
superioară a internaŃionalizării, fiind un fenomen ireversibil şi complex, are consecinŃe
majore asupra viabilităŃii societăŃilor bancare. Liberalizarea pieŃelor a indus creşterea
exponenŃială a concurenŃei prin apariŃia de noi actori în mediul de afaceri global mai ales din
Ńările emergente. Considerăm că provocarea majoră constă în adaptarea managementului
riscului bancar la noile cerinŃe şi la un mediu de afaceri în continuă schimbare.
EvoluŃiile lumii contemporane au efect şi asupra României. łara noastră se
confruntă cu decalaje care o despart de Ńările avansate ale Uniunii Europene şi care au
impact pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital din perspectiva managementului
riscului bancar. România trebuie să facă faŃă unor provocări numeroase determinate de
deschiderea economiilor, liberalizarea financiară, sporirea complexităŃii pieŃelor monetare şi
de capital, etc. Intrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a însemnat noi
provocări pentru economia românească în general şi pentru sectorul bancar în special. Prin
urmare Ńara noastră trebuie să se adapteze la noile condiŃii ale mediului european şi global
pentru a face faŃă lanŃului complex de relaŃii economice la nivel mondial. De asemenea
riscurile ce ameninŃă stabilitatea financiară a economiei româneşti s-au amplificat.
În cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃa profesională proprie am
identificăm unele decalaje majore, ce despart România de Ńările avansate. Remarcăm că
evoluŃiile negative din ultima perioadă au deteriorat rating-ul de Ńară ceea ce influenŃează
investitorii străini în procesul decizional reducând volumul investiŃiilor străine în economia
17
românească. Ne exprimăm convingerea că reputaŃia şi credibilitatea se deteriorează uşor şi
sunt greu de recuperat.
Rezultatele obŃinute în cadrul cercetării ne permit să opinăm că internaŃionalizarea
afacerilor şi globalizarea pieŃelor nu este suficient luată în calcul de managementul riscului
bancar românesc. De amintit este şi faptul că gradul de corelaŃie a pieŃelor de capital
româneşti cu cele europene este scăzut, indicând un grad redus de integrare. Considerăm că
organizaŃiile româneşti se confruntă cu o concurenŃă complexă pe pieŃele monetare şi de
capital. Prin urmare propunem favorizarea specializării profesionale continue, asimilarea
de cunoştinŃe şi informaŃii, dezvoltarea practicilor de management performant bazat pe
cunoştinŃe şi sensibilizarea organizaŃiilor în ceea ce priveşte schimbarea ce pot asigura
competitivitatea societăŃilor bancare româneşti în mediul concurenŃial internaŃional.
Una din provocările lumii contemporane este acordul de capital Basel II şi
implicaŃiile sale în managementul riscului bancar mai ales din perspectiva crizei
economico – financiare mondiale actuale. Am încercat să realizăm o abordare coerentă a
conceptelor şi cerinŃelor acestei reglementări, prin integrarea rezultatelor obŃinute în cadrul
cercetării ştiinŃifice selective în analiza efectuată.
Remarcăm faptul că implicaŃiile acordului Basel II nu trebuie subestimate în nici un
moment. Din materialul bibliografic studiat putem concluziona că scopul acestuia este
determinarea nivelului de capital adecvat pentru a asigura riscurile rezultate din activele
bancare. În acest context se impune calculul unei note de rating pentru evaluarea bonităŃii şi
solvabilităŃii clienŃilor. De asemenea acordul prevede reglementarea supravegherii
proceselor bancare şi disciplina de piaŃă. Considerăm că în plan românesc acordul de capital
Basel II va permite o gestionare mai performantă a riscurilor bancare dar în acelaşi timp
societăŃile se vor confrunta cu o serie de costuri ridicate.
Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm că impactul noilor reglementări
Basel II în managementul riscului bancar este foarte mare. De asemenea am identificat în
cadrul acestei cercetări o serie de implicaŃii semnificative pentru riscul bancar. Prin urmare
acordul urmăreşte o prudenŃă mai mare în procesul de creditare, limitarea expunerii la risc şi
asigurarea solvabilităŃii societăŃilor prin determinarea nivelului optim de capital în funcŃie de
gradul de risc al activelor. Considerăm că în acest context are loc şi o mai bună gestionare a
garanŃiilor şi a calităŃii acestora. Basel II aduce modificări în activitatea băncilor şi
managementului riscului bancar impunând cerinŃe obligatorii de capital în funcŃie de profilul
de risc al societăŃilor şi implementarea unor seturi de instrumente şi metode pentru evaluarea
în timp real a riscurilor.
Sistemul bancar românesc parcurge un proces de adaptare accelerată la condiŃiile
acordului de capital pentru a face faŃă cerinŃelor de ordin prudenŃial, monitorizării şi
exigenŃelor rezultate din competitivitatea tot mai mare în domeniu. Adoptarea acestor norme
presupune o evaluare mai bună a riscului de credit chiar dacă sunt necesare majorări de
capital şi cantităŃi de date mai mari. S-a demonstrat prin diferite teste empirice că
implementarea acordului de capital nu determină reducerea volumului de credite acordate.
18
Capitalul propriu mediu necesar societăŃilor bancare pentru asigurarea creditelor va rămâne
constant, dacă expunerea la risc rămâne aceeaşi.
Criza economico – financiară mondială actuală a determinat şi va determina pe viitor
modificări ale regulamentului Basel II pentru a adapta acest acord la noile cerinŃe în
managementul riscului bancar. Remarcăm faptul că în contextul crizei actuale specialiştii în
domeniu cer abrogarea cel puŃin temporară a acordului de capital datorită caracterului
prociclic al acestuia: creşterea volumului de credite în condiŃii de boom economic şi
reducerea acestuia în condiŃii de criză. Actual au loc discuŃii în vederea dezamorsării
pericolului de falimente mai ales în cazul societăŃilor bancare de importanŃă sistemică. Se
urmăreşte tratarea problematicii băncilor ce sunt „to big to fail” în vederea reducerii riscului
sistemic de exemplu prin simplificarea structurilor organizaŃionale. În acest scop se propune
o influenŃă mai mare a organelor de supraveghere naŃionale astfel încât falimentul
societăŃilor să nu mai destabilizeze sistemele financiare la nivel mondial.
În practica de specialitate se consideră că atât organele de supraveghere bancară cât şi
agenŃiile de rating au eşuat în activitatea lor şi sunt în mare parte răspunzătoare de
declanşarea crizei economico – financiare mondiale actuale. Datorită complexităŃii
tranzacŃiilor şi produselor financiare precum şi a dereglementării pieŃelor financiare din
ultimii ani a devenit foarte dificilă supravegherea în totalitate a sectorului financiar. Există
critici care susŃin faptul că organele de supraveghere şi control s-au concentrat în primul
rând pe societatea bancară individuală ignorând interacŃiunile existente şi repercusiunile
posibile asupra întregului sistem financiar.
În opinia noastră devine imperativ ca regulamentele în vigoare să ia în considerare
riscul sistemic şi creşterea necesarului minim de lichiditate a unei societăŃi. De asemenea
este necesară o colaborare mai intensivă şi eficientă între naŃiuni şi implementarea unor
instrumente adecvate de coordonare. SocietăŃilor bancare li se impune elaborarea unor
planuri de criză mai ales pentru situaŃii de faliment. Rămâne de văzut în ce măsură institutele
vor accepta aceste modificări ale acordului Basel II.
Considerăm că în lumea contemporană rolul statului în perfecŃionarea
politicilor monetar - financiare şi gestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa
de capital în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale s-a amplificat.
ExperienŃa noastră profesională precum şi cercetarea ştiinŃifică selectivă, a cărei rezultate
validează opiniile noastre, ne-au permis identificarea unor măsuri necesare a fi aplicate de
stat în acest domeniu, Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane. Dorim să
facem referinŃă mai întâi la măsurile adoptate de guvernele naŃionale precum relaxarea
politicii monetare şi fiscale combinate cu adoptarea programelor de susŃinere a sectorului
bancar şi a unor segmente din sectorul industrial şi comercial. În opinia noastră aceste
măsuri au fost fără îndoială necesare pentru a se evita un dezechilibru mai profund al
pieŃelor financiare. Reducerea ratei dobânzii pe pieŃele interbancare de către băncile centrale
au permis societăŃilor bancare accesul la surse de refinanŃare ieftină mai ales din perspectiva
stopării procesului de creditare interbancar. De asemenea injecŃiile de capital şi garanŃiile
acordate de guvern au evitat un dezastru mai mare. Însă considerăm că măsurile amintite
19
vor avea consecinŃe pe termen lung fiind necesar un volum mare de fonduri pentru a acoperi
aceste cheltuieli.
Prin urmare propunem mai ales pentru viitor corelarea optimă şi armonizarea politicilor
monetare, fiscale şi bugetare. De asemenea este necesară o reglementare şi supraveghere
mult mai severă a tranzacŃiilor cu instrumente financiare complexe pe pieŃele de capital, a
volumului tranzacŃionat precum şi a evaluării şi contabilizării acestora. Considerăm că
asigurarea transparenŃei pieŃelor financiare prin reglementări adecvate este o consecinŃă
fundamentală a crizei economico – financiare mondiale actuale.
Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, în ceea ce priveşte
statul român constă în faptul că soluŃiile de optimizare a politicilor monetare şi fiscale
trebuie realizate în strânsă colaborare cu banca naŃională, urmărindu-se un ritm de creştere
economic sustenabil, diminuarea ratei inflaŃiei, stabilizarea cursului valutar şi a deficitului
bugetar. Se impune de asemenea predictibilitatea şi performanŃa politicilor fiscale pe termen
mediu şi lung precum şi utilizarea eficientă şi prudentă a fondurilor UE în proiecte de
creştere economică.
Suntem convinşi că o altă măsură imperativă pe care statul este nevoit să o adopte,
Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane este stimularea investiŃiilor în
infrastructura tehnică şi tehnologică pe pieŃele de capital şi monetară pentru a asigura
competitivitatea acestora pe plan internaŃional. Crearea unui mediu legislativ previzibil este
o condiŃie fundamentală pentru reducerea riscului de Ńară şi trezirea apetitului investitorilor
pentru afaceri pe teritoriul românesc.
Gradul de adaptare al managementului bancar actual la problematica
generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului este
evaluat în practica de specialitate diferit. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite să
opinăm că acesta este mare. Suntem în mare parte de acord cu rezultatul obŃinut deoarece se
poate observa în sectorul bancar o tendinŃă continuă de îmbunătăŃire a practicilor de
management din perspectiva efectelor şi consecinŃelor crizei economico – financiare
mondiale actuale. Dar suntem însă şi de părere că acest proces va fi de lungă durată iar
succesul nu este garantat în totalitate. Vor exista şi pe viitor unele societăŃi bancare care vor
încerca să continue într-o măsură mai mare sau mai mică practicile speculative şi goana
după profituri riscante. În acest context am analizat două elemente de noutate pe care le
considerăm esenŃiale şi a căror implementare în managementul riscului bancar este iminentă:
strestestul şi managementul activ al portofoliului de credite.
Consolidarea stabilităŃii sistemului financiar internaŃional este un proces de actualitate
şi de mare importanŃă pentru organele regulatorice bancare, stabilind implementarea unor
metode de evaluare a riscurilor bancare. Strestestul trebuie privit ca un instrument
complementar în cadrul managementului riscului, ce evaluează efectele unor potenŃiale crize
asupra valorii portofoliului bancar. Strestestul este un proces de învăŃare pentru societăŃile
bancare, ce apropie managementul riscului de realitatea economică.
Managementul activ al portofoliului de credite (active credit portfolio management -
ACPM) urmăreşte evitarea formării unor riscuri de concentraŃie prea mari în portofoliul
20
bancar. Este necesară implementarea ACPM-ului în procesele decizionale ale băncii prin
delimitarea clară a mandatului, prin competenŃa de măsurare a riscului şi crearea de structuri
organizaŃionale necesare.
Partea a treia a tezei de doctorat prevede abordarea managementului şi gestiunii
riscului de firmă, identificând în acest context o serie de obiective importante.
În lumea contemporană mutaŃiile previzibile în firma secolului XXI şi
implicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului de firmă sunt aspecte
fundamentale. Considerăm că evoluŃia firmelor în calitatea lor de clienŃi ai băncilor şi
efectele acestor mutaŃii asupra existenŃei acestora sunt foarte importante având implicaŃii
majore asupra portofoliului de credite, asupra profitabilităŃii şi nu în ultimul rând chiar
asupra existenŃei societăŃilor bancare.
Considerăm că succesul firmelor în viitor este garantat doar de rapiditatea acŃiunii şi
schimbării acestora pe piaŃă. Astfel este necesar ca firma să fie flexibilă, să se adapteze
uşor la schimbările economice chiar dacă există structuri birocratice, care trebuie depăşite.
De asemenea urmărirea vitezei şi mai puŃin scopul, irosind resurse şi timp creează probleme
majore omenirii. Aceste probleme rezultă şi din dezechilibrul dintre interesele utilizatorilor
resursei umane şi interesele personalului. Însă performanŃa presupune prezenŃa şi utilizarea
factorului uman, cu toate disponibilităŃile lui: calificarea, dăruirea, inteligenŃa, inventivitatea
şi inovaŃia care sunt valenŃe importante ale personalului dintr-o firmă. De asemenea
organizaŃiile de succes sunt cele care utilizează informaŃia şi implementează noile tehnologii
în scopul maximizării valorii sustenabile şi nu doar a profiturilor. InformaŃia devine
simbolul puterii, fiind materia primă şi elementul strategic pentru societatea viitorului.
Una din mutaŃiile principale este orientarea firmei către clienŃi fiind o componentă
esenŃială a schimbării. Optimizarea relaŃiilor firmă – client este fundamentală pentru
existenŃa organizaŃiei şi păstrarea încrederii clienŃilor. De asemenea organizaŃia viitorului
urmăreşte maximizarea valorii acŃionarilor (shareholder value), aceasta fiind o strategie de
majorare a capitalului propriu şi implicit o strategie de protecŃie împotriva preluărilor ostile
de către alte firme. După cum afirmă Peter Drucker este necesară reorientarea
managementului spre „valoare” depărtându-se de universul „profitului”. Nu trebuie
ignorată modelarea firmei în funcŃie de obiectivele, oamenii şi relaŃiile interculturale mai
ales din perspectiva internaŃionalizării organizaŃiilor şi globalizării afacerilor. Trecerea la
gândirea globală şi la concurenŃa internaŃională presupune un management caracterizat prin
responsabilitate, autonomie, risc şi incertitudine, fiind necesară crearea unui management
adecvat al organizaŃiei care învaŃă.
Globalizarea şi internaŃionalizarea lumii afacerilor au impact de profunzime
şi asupra managementului riscului de firmă. Acestea se materializează prin extinderea
unor organizaŃii pe piaŃa mondială dincolo de pieŃele lor locale, fiind o decizie complexă ce
presupune realizarea unui diagnostic de identificare a potenŃialului propriu. Sporirea
21
eficienŃei economice pe plan naŃional şi internaŃional implică accelerarea procesului de
învăŃare al fiecăruia. Considerăm că pentru această ieşire firmele româneşti trebuie să se
pregătească riguros, fiind necesară totodată flexibilitatea şi capacitatea de adaptare rapidă,
altfel societăŃile sunt supuse unor riscuri greu de anticipat, de evaluat şi de gestionat.
De remarcat este faptul că structura geografică a acestor investiŃii s-a modificat în ultimii
ani, pieŃele emergente devenind tot mai interesante şi mai atractive. Suntem de părere că
este deosebit de importantă compatibilitatea culturilor dintre organizaŃii. Nu trebuie
ignorată diversitatea culturală, fiind o condiŃie absolută pentru crearea de valoare în diferite
Ńări. Flexibilitatea şi viteza de adaptare la schimbare sunt caracteristici fundamentale ale
unei organizaŃii de succes ce acŃionează pe pieŃele globale. În acest context este necesară
existenŃa unui manager global care să reacŃioneze flexibil şi iminent la schimbare, să
recunoască şi să valorifice oportunităŃile firmei. După cum afirmă şi marele Peter Drucker:
„Nu trebuie căutată o firmă ideală, ci una modulată pe scopuri, oameni şi culturi. Este
nevoie de o firmă reconfigurabilă, care poate trece, continuu, de la o strategie la alta”. Trebuie avut în vedere faptul că schimbarea este premisa globalizării pieŃelor şi
internaŃionalizării organizaŃiilor, care la rândul lor implică: modernizarea rapidă a
managementului, un comportament managerial cu caracter internaŃional şi bazat pe
asimilarea de elemente noi de cultură managerială. Misiunea unei organizaŃii trebuie
regândită şi remodelată, astfel încât aceasta să profite de noile oportunităŃi şi să se adapteze
la noile riscuri şi cerinŃe pentru a-şi asigura, menŃine şi majora avantajele competitive în
mediul economic internaŃional.
Managementul afacerilor internaŃionale ca subsistem al managementului general a
dezvoltat şi adoptat în acest context funcŃiile tradiŃionale de previziune, organizare,
coordonare, antrenare, control şi evaluare, combinate şi completate cu cele ale economiei,
organizaŃiei şi managementul bazat pe cunoştinŃe pentru a putea fi previzionat, asigurat şi
consolidat necesarul de cunoştinŃe. Acesta este un management direct şi tratează afacerile în
medii culturale diferite şi între organizaŃii diferite. În opinia noastră mutaŃiile prezentate se
pot gestiona cu succes numai printr-un management al afacerilor internaŃionale performant
şi integrat în managementul general al firmei.
În continuare am abordat problematica riscului bancar în corelaŃie cu riscul de
firmă din perspectiva internaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor. Cercetarea
ştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că această corelaŃie este foarte
mare. Prin urmare considerăm necesară implementarea în cadrul parteneriatului de afaceri
bancă – firmă a unor metode performante de evaluare a bonităŃii şi solvabilităŃii firmelor în
calitatea lor de clienŃi. Globalizarea şi internaŃionalizarea sunt fenomene ce au modificat
profilul şi volumul riscurilor. Evaluarea situaŃiei economico – financiare a firmei presupune
determinarea unui rating conform acordului de capital Basel II bazat pe o analiză cantitativă
şi calitativă.
În cadrul crizei economico – financiare mondiale actuale firmele se confruntă cu
dificultăŃi în accesarea surselor de finanŃare şi refinanŃare datorită deteriorării încrederii
societăŃilor bancare în capacitatea acestora de a-şi îndeplini obligaŃiile. Ne exprimăm
22
convingerea însă că reducerea volumului de credite nu rezultă din faptul că societăŃile
bancare nu sunt dispuse să ofere credite ci mai degrabă datorită deteriorării bonităŃii şi
solvabilităŃii firmelor, ce nu mai corespund cerinŃelor adecvate de creditare.
În ceea ce priveşte definirea riscului de firmă lucrurile nu sunt atât de avansate în
comparaŃie cu riscurile bancare. Dorim să menŃionăm că în ultimii ani mediul economic al
acestora a devenit mult mai volatil iar turbulenŃele pe pieŃele mondiale au determinat
pierderi de capital foarte mari. Astfel riscul de firmă şi managementul acestuia a intrat tot
mai mult în atenŃia practicii de specialitate şi a organelor legislative. Din materialul
bibliografic studiat se poate concluziona că riscul de firmă reflectă probabilitatea ca
obiectivele organizaŃiei să nu fie realizate sau să fie depăşite datorită deciziilor luate.
Riscurile implică adesea faptul că strategiile nu sunt implementate corespunzător şi prin
urmare obiectivele operative nu sunt realizate. Profilul riscului de firmă a fost influenŃat în
ultimii ani de mediul de afaceri în continuă schimbare, ceea ce implică necesitatea unei
reacŃii rapide şi adecvate a organizaŃiilor. Acest fenomen reprezintă atât şanse cât şi risc.
În literatura de specialitate sunt întâlnite diferite modalităŃi de clasificare ale riscului de
firmă. În acest context ne-am oprit la o sistematizare a acestuia realizată de un specialist
german pe care am considerat-o relevantă şi care clasifică riscul de firmă în două categorii
generale: riscuri financiare şi riscuri operaŃionale.
Determinarea indicatorilor de performanŃă relevanŃi în managementul
firmelor aplicabili în managementul riscului bancar este unul din obiectivele importante
tratate în cadrul tezei de doctorat. MenŃionăm că evaluarea performanŃei unei firme este
relevantă mai ales din perspectiva procesului de creditare şi a determinării notei de rating de
către bănci. Analiza financiară presupune realizarea unui diagnostic existent la un moment
dat cu ajutorul indicatorilor de performanŃă de natură diferită.
Am identificat în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃei
profesionale proprii o serie de indicatori ce au fost analizaŃi pe larg în continuarea
demersului nostru. În opinia noastră în parteneriatul bancă – firmă este nevoie de metode de
evaluare performante precum şi o pregătire adecvată a personalului bancar. Aceşti indicatori
nu trebuie analizaŃi izolat. Este necesar să privită interdependenŃa şi interacŃiunea dintre ei şi
mediul de afaceri al firmei evaluate în determinarea performanŃei actuale şi viitoare a
acesteia.
Partea a patra a tezei de doctorat vizează elemente de gestiune şi management al
riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare.
Un rol fundamental îl deŃine piaŃa de capital şi monetară în contextul crizei
economico – financiare mondiale actuale şi a principalelor cerinŃe de perfecŃionare a
managementului riscului pe aceste pieŃe, pe care societăŃile bancare au devenit tot mai
active în ultimii ani. PiaŃa monetară şi de capital sunt realităŃi întâlnite în orice economie
modernă, a căror necesitate nu este contestată, având o structură dinamică şi inovativă.
23
Acestea se adaptează permanent la mediul economic şi generează atât oportunităŃi cât şi
riscuri pentru instituŃiile financiare.
Într-un prim pas a fost abordat conceptul pieŃei de capital în contextul crizei actuale şi
am identificat principalele zone de risc ale acesteia. PiaŃa de capital ca formă a pieŃei
financiare are rolul de a direcŃiona capitalurile pe termen mediu şi lung sub diferite forme de
finanŃare. În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale s-au înregistrat
turbulenŃe majore devenind imperativă redefinirea condiŃiilor de calitate şi eficienŃă a
managementului riscului pe această piaŃă.
PiaŃa de capital este activă mai ales în Ńările în care statul se refinanŃează prin intermediul
ei. Prin urmare putem concluziona că o piaŃă de capital funcŃională este oglinda încrederii
investitorilor în stabilitatea unei Ńări. O funcŃie pe care o considerăm importantă a acestei
pieŃe este alocarea şi prelucrarea informaŃiilor. Mai ales piaŃa secundară se caracterizează
printr-o reacŃie rapidă privind informaŃiile noi şi printr-o concurenŃă intensivă. În acest
context dorim să atragem atenŃia asupra influenŃei reputaŃiei şi rezultatelor economice ale
emitentului asupra preŃurilor titlurilor financiare emise pe piaŃa de capital. Dacă societatea
emitentă prezintă rezultate economice în scădere, nesatisfăcătoare atunci probabilitatea ca şi
dobânda aferentă acestor titluri să se reducă este mare. Acest fenomen va avea un efect
imediat asupra cererii şi ofertei titlurilor financiare emise de societate. Analiza zonei de risc
identificată va fi aprofundată în demersul nostru privind calitatea titlurilor financiare ca
performanŃă supremă pe piaŃa de capital şi monetară.
În condiŃii normale tranzacŃiile de pe pieŃele de capital sunt generatoare de lichiditate.
Titlurile financiare din portofoliul de investiŃii deŃin un rol important în managementul şi
gestiunea riscului activelor bancare, deoarece permit utilizarea fondurilor disponibile fiind o
sursă de lichiditate necesară. De asemenea diversificarea portofoliului de investiŃii este un
instrument eficient de management şi gestiune a riscului mai ales din perspectiva crizei
economico – financiare mondiale actuale, diminuându-se mai ales riscul de concentraŃie.
Considerăm că structura portofoliului de investiŃii prezintă o zonă de risc, fiind necesară
corelarea acesteia cu planul de lichiditate al societăŃii. Progresul tehnic şi tehnologic precum
globalizarea pieŃelor a indus necesitatea capitalului real şi de cunoştinŃe. Mai ales produsele
financiare cu structuri complexe au devenit o problemă majoră şi zonă mare de risc.
În opinia noastră, având în vedere zonele de risc pe piaŃa de capital identificate şi tratate
în cadrul tezei de doctorat rezultă că această piaŃă este deosebit de sensibilă şi dependentă
de reputaŃia emitenŃilor originali, de psihologia investitorilor şi de informaŃiile reflectate de
volatilitatea cursurilor titlurilor financiare, acestea având un impact major în
managementul riscului bancar. Prin urmare recomandăm ca managementul riscului să
acorde o importanŃă deosebită comportamentului băncilor pe piaŃa de capital şi
implementarea unor metode de evaluare performante pentru a reflecta cât mai corect
riscurile potenŃiale.
În acest context este necesară abordarea importanŃei resurselor umane din
perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi a impactului în managementul
riscului pe piaŃa monetară şi de capital. Din rezultatele obŃinute în cadrul cercetării
24
ştiinŃifice selective am putut opina că devine tot mai imperativă cerinŃa de implicare a
resurselor umane în procesul de conştientizare a riscului prin extinderea managementului
participativ în cadrul societăŃilor bancare. Această măsură are ca rezultat creşterea loialităŃii
personalului faŃă de organizaŃie şi a încrederii în organele de conducere, se simte respectat
iar procesul decizional este mai transparent.
După cum s-a mai afirmat în decursul demersului nostru cunoştinŃele sunt cea mai
valoroasă resursă pe care o deŃine organizaŃia mai ales pe pieŃele financiare. Considerăm că
investiŃiile în pregătirea adecvată, informarea personalului şi managementului sunt de viitor
şi asigură pe termen lung venituri sustenabile. Nu trebuie ignorată importanŃa cunoaşterii
mediului de afaceri în care personalul îşi desfăşoară activitatea şi a partenerilor de afaceri în
vederea evaluării corecte a riscurilor.
De asemenea considerăm necesară implicarea mai activă a personalului printr-o
componentă variabilă a salariului în asigurarea sustenabilităŃii veniturilor şi profiturilor unei
organizaŃii dar şi în procesul de răspundere. După cum am afirmat şi în prima parte a tezei
de doctorat în centrul atenŃiei opiniei publice, a guvernelor şi a organelor de supraveghere se
află în prezent primele exorbitante plătite în ultimul timp de către societăŃile financiare
managerilor şi conducerii băncilor. Prin urmare convingerea noastră este că delimitarea din
punct de vedere legal al volumului posibil pentru prime acordate atât conducerii cât şi
personalului a devenit iminentă. Etica bancară trebuie să îndeplinească în continuare un rol
central în cadrul organizaŃiilor.
Prin intermediul cercetării ştiinŃifice selective am evidenŃiat faptul că relaŃia
dintre piaŃa monetară şi de capital din perspectiva managementului riscului bancar
este foarte mare. InternaŃionalizarea societăŃilor şi globalizarea afacerilor au intensificat
interdependenŃele între pieŃele financiare. Criza economico – financiară mondială actuală
rezidă din aceste structuri complexe cu repercusiuni profunde în managementul riscului
bancar. Considerăm că amplificarea afacerilor societăŃilor bancare pe pieŃele de capital au
determinat creşterea complexităŃii structurii riscurilor bancare şi apariŃia de inovaŃii
financiare dificil de evaluat. Crearea unor produse derivate ce au la bază credite de calitate
scăzută (practica de securitizare) şi vânzarea lor pe pieŃele de capital şi monetară a
intensificat interdependenŃele dintre aceste pieŃe. Spargerea bulei financiare imobiliare a
avut un efect de domino cuprinzând nu numai piaŃa creditelor bancare ci şi piaŃa monetară şi
de capital. În acest context dorim să amintim una din legile de piaŃă ale lui Murphy, ce
constituie şi motoul acestei părŃi a tezei de doctorat: „Pierderile maxime posibile într-o zi
sunt mult mai mari decât câştigurile maxime posibile într-o zi.” Considerăm că esenŃa
acestei legi este reflectată de distrugerea masivă de capital în cadrul crizei economico –
financiare mondiale. Prin urmare recomandăm reorientarea managementului şi considerarea
acestor implicaŃii în evaluarea şi gestiunea riscurilor bancare pe toate pieŃele financiare.
În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale suntem de părere că o
abordare separată a pieŃei de capital şi monetară nu este posibilă, deoarece relaŃia dintre
acestea este foarte profundă iar interdependenŃele nu trebuie ignorate. Măsurile aplicate de
băncile centrale pe piaŃa monetară în vederea susŃinerii procesului de creditare în economie
25
urmăreşte restabilirea încrederii societăŃilor bancare şi a investitorilor în piaŃa creditelor,
monetară şi de capital la nivel mondial.
Prin urmare sunt necesare metode de evaluare şi gestiune a riscurilor pe piaŃa
de capital performante. Titlurile financiare sunt surse de lichiditate dar şi zone de risc.
Structura complexă şi dificil de evaluat a unor categorii de titluri financiare este una din
cauzele majore ale crizei economico – financiare mondiale actuale. De asemenea titlurile de
valoare se confruntă cu riscul de piaŃă, de lichiditate, operaŃional şi legal. MenŃionăm că
expunerea la risc nu este determinată de valoarea nominală ci de valoarea lor de piaŃă. În
acest context ne exprimăm convingerea că instituŃiile bancare trebuie să conştientizeze
necesitatea dezvoltării şi utilizării unor metode adecvate de evaluare şi gestionare a riscurilor
rezultate din aceste titluri financiare. De asemenea considerăm că un rol important îl deŃine
factorul uman şi comportamentul său în afacerile bancare, deoarece prin atitudinea sa acesta
poate expune societatea bancară la un risc inacceptabil. Astfel printre cauzele principale ale
crizei economico – financiare actuale se numără practicile speculative şi goana după profit.
Din această perspectivă am analizat în partea a patra a tezei de doctorat unele elemente
de gestiune şi management pe piaŃa de capital utilizate în practica de specialitate precum
sunt: impunerea unor limite de risc, implementarea metodei statistico – matematice valoarea
la risc (value at risc), a testelor de stres, diversificarea portofoliului de investiŃii, etc. Având
în vedere şi experienŃa profesională proprie opinăm că aceste metode de evaluare deŃin un
rol important în procesul investiŃional şi recomandăm utilizarea lor şi în managementul
riscurilor în sectorul bancar românesc.
Nu trebuie ignorat însă cadrul inter - şi multicultural în care se derulează
afacerile pe piaŃa monetară şi de capital în contextul internaŃionalizării şi globalizării
afacerilor. Globalizarea şi internaŃionalizarea afacerilor precum şi digitalizarea comunicării
au dus la dispariŃia barierelor dintre economiile naŃionale determinând interacŃiunea cu
diferite culturi ale lumii. În acest context am evidenŃiat în cadrul cercetării ştiinŃifice
selective unele implicaŃii ale multiculturalităŃii asupra pieŃei de capital şi monetare. Putem
concluziona că implicaŃiile acesteia au devenit de mare actualitate mai ales în ultimii ani ca
urmare a intensificării proceselor de fuzionare în contextul globalizării afacerilor şi
internaŃionalizării organizaŃiilor. Considerăm că nu trebuie ignorate diferenŃele culturale din
cadrul unei societăŃi, a specificului cultural al fiecărei zone, a diferenŃelor comportamentale
la nivelul clienŃilor, psihologia investitorilor, orientările diverse ale politicilor statale,
financiare, fiscale şi bancare, etc. În opinia noastră cultura organizaŃională constituie o
componentă majoră a funcŃionalităŃii şi performanŃei fiecărei societăŃi bancare pe piaŃa de
capital şi monetară internaŃională.
În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale identificarea
principalilor indicatori de performanŃă ai pieŃei de capital şi rolul lor în managementul
şi gestiunea riscului bancar, este de mare actualitate şi fundamentală pentru economia
acestei teze de doctorat. SocietăŃile bancare sunt dispuse să acorde credite sau să investească
în titluri financiare emise de organizaŃii ale căror rentabilitate şi creştere economică sunt
26
sustenabile. Prin urmare mai ales din perspectiva crizei actuale este nevoie de un sistem de
indicatori adecvat care să ofere o imagine reală a performanŃei acestora pe piaŃa de capital.
Din cercetarea ştiinŃifică selectivă şi din experienŃa profesională proprie am identificat
unii indicatori consideraŃi mai relevanŃi. Suntem de părere că aceştia stau la baza procesului
decizional şi investiŃional al agenŃilor economici respectiv al societăŃilor bancare în calitatea
lor de investitori. EsenŃa analizei indicatorilor este determinarea valorii societăŃii pe piaŃa de
capital şi a probabilităŃii realizării de profit. Amintim în acest context că este nevoie de o
analiză de ansamblu a organizaŃiei şi nu doar evaluarea exclusivă a acestor indicatori priviŃi
individual.
Este de reŃinut faptul că mediul economic internaŃional se caracterizează prin
diferite politici individuale specifice fiecărei naŃiuni. Un regim politic şi social stabil asigură
şi un mediu de afaceri solid. Din perspectiva internaŃionalizării societăŃilor şi globalizării
afacerilor, riscul de Ńară a devenit un element esenŃial ce nu trebuie neglijat şi exclus dintr-un
management al riscului bancar performant. În continuare am analizat pe larg unele aspecte
importante ale riscului de Ńară mai ales din perspectiva relaŃiei piaŃă monetară – piaŃă
de capital în contextul crizei economico – financiare mondiale actuale. Rezultatele
obŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective în ceea ce priveşte mutaŃiile majore în riscul
de Ńară generate de acest fenomen complex, sunt integrate în continuarea demersului nostru.
Riscul de Ńară este sursă de influenŃă mai ales în contextul globalizării pieŃelor de
capital şi monetare pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaŃiilor rezultate din titlurile
financiare (derivate) tranzacŃionate pe aceste pieŃe. Această constatare rezultă din faptul că
în caz de criză societăŃile se pot confrunta cu insolvabilitatea (incapacitatea de a îndeplinii
obligaŃiile contractuale) rezultată din factorii economici, politici şi sociali de influenŃă,
determinaŃi de localizarea geografică. Considerăm că riscul de Ńară şi riscul de creditare
trebuie analizate împreună considerându-se interdependenŃele dintre acestea în procesul de
creditare şi investiŃional pe piaŃa de capital şi monetară.
În opinia noastră criza economico – financiară mondială actuală a amplificat riscul de
Ńară mai ales din perspectiva creşterii datoriilor statelor, rezultate din măsurile şi programele
anticriză de susŃinere a economiei. Acestea sunt foarte costisitoare cu efect negativ asupra
bonităŃii şi solvabilităŃii unui stat, mai ales dacă sunt combinate cu politici fiscale şi
monetare inadecvate. Amplificarea riscului suveran şi de transfer afectează negativ riscul de
Ńară, având ca rezultat reducerea volumului investiŃiilor străine datorită pierderii încrederii
investitorilor în statul respectiv. Prin urmare propunem regândirea mixtului de politici, fiind
necesare politici macro-economice prudente bazate pe disciplină fiscală şi monetară
adecvată şi orientate spre investiŃii sustenabile.
Lichiditatea instituŃiilor pe piaŃa monetară şi de capital mai ales din
perspectiva cauzelor care au generat criza economico – financiară mondială actuală este una dintre cele mai semnificative probleme ale realităŃii actuale. Cercetarea ştiinŃifică
selectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că importanŃa lichidităŃii ca indicator de
esenŃă pe piaŃa monetară cu impact în managementul riscului pe această piaŃă este foarte
mare.
27
Ne exprimăm convingerea că lichiditatea societăŃilor bancare pe pieŃele financiare este
premisa fundamentală pentru existenŃa acestora precum şi pentru succesul în afaceri.
Îndeplinirea obligaŃiilor contractuale presupune existenŃa unui necesar suficient de
lichiditate pentru a păstra intact capitalul de încredere. MenŃionăm că băncile sunt active pe
pieŃele de capital şi monetare pentru a asigura o lichiditate adecvată prin surse de finanŃare şi
refinanŃare sustenabile. Această practică este cunoscută sub denumirea de management al
lichidităŃii.
ExistenŃa necesarului de lichiditate induce existenŃa riscului de lichiditate, fiind unul
dintre cele mai importante riscuri mai ales din perspectiva crizei economico – financiare
mondiale actuale. Riscul de lichiditate cuprinde riscul incapacităŃii de plată şi riscul
modificării scadenŃelor lichidităŃilor. Multitudinea activităŃilor bancare au determinat
amplificarea complexităŃii fluxurilor monetare bancare şi a interacŃiunii acestora.
Suntem convinşi că acest risc a fost ignorat în mare măsură şi gestionat
necorespunzător în practica de specialitate ceea ce a avut consecinŃe grave în sectorul
bancar. Lichiditatea insuficientă a indus falimentul unor instituŃii bancare de renume
mondial, ceea ce a avut repercusiuni asupra întregului sistem financiar. Scumpirea surselor
de refinanŃare şi diminuarea bonităŃii societăŃilor au erodat lichiditatea existentă, aceasta
fiind premisa esenŃială pentru succesul oricărei societăŃi bancare. Propunerea noastră în
contextul crizei economico – financiare mondiale actuale, validată şi de cercetarea ştiinŃifică
selectivă o eficientizare a managementului lichidităŃii, crearea unei rezerve minime de
lichiditate, identificarea de noi surse sustenabile de finanŃare şi diversificarea acestora,
reevaluarea portofoliului de credite şi de investiŃii, asigurarea calităŃii adecvate a garanŃiilor,
etc. pentru a se evita situaŃii catastrofale cum a fost în cazul băncii americane de investiŃii
Lehman Brothers. Organele de supraveghere bancară au propus unele principii pentru un
management al lichidităŃii adecvat şi pentru asigurarea gestionării corespunzătoare a
necesarului de lichiditate. Aceste principii propun luarea în considerare şi a costurilor de
lichiditate, element ce a fost ignorat până în prezent.
În ceea ce priveşte problematica bonităŃii clienŃilor din perspectiva cauzelor
care au generat criză economico – financiară mondială actuală a rezultat în cadrul
cercetării ştiinŃifice selective că importanŃa acesteia ca indicator de esenŃă pe piaŃa
monetară şi impactul în managementul riscului bancar este foarte mare. RefinanŃarea pe
termen scurt a băncilor are loc pe piaŃa monetară. Volumul unui credit acordat unei societăŃi
bancare în calitate de client, este determinat în funcŃie de diferiŃi factori, ca de exemplu
bonitatea.
Considerăm că din perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale
deteriorarea bonităŃii este una dintre cele mai importante cauze ale acestei crize. Goana după
profituri rapide a determinat acordarea de credite unor categorii de clienŃi cu bonitate practic
inexistentă, nerespectarea standardelor de creditare adecvate şi monitorizarea insuficientă a
comportamentului de plată, acestea sunt doar unele aspecte care au generat criza actuală.
Bonitatea şi solvabilitatea clienŃilor este determinată pe baza analizei cantitative şi calitative,
determinându-se nota de rating. De asemenea evaluarea bonităŃii nu poate fi redusă doar la
28
analiza lichidităŃii şi veniturilor societăŃilor. Suntem însă de părere că este foarte dificil să se
asigure transparenŃa necesară datorită metodelor de contabilizare internaŃională foarte
complexă şi în continuă schimbare.
Am identificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃei
profesionale proprii unele măsuri urgente ce se impun din perspectiva cauzelor care au
generat criza economico – financiară mondială actuală. Concluzionăm că este necesară o
privire de ansamblu a mediului de afaceri, a evoluŃiei economice viitoare, a potenŃialelor de
succes ale firmelor, calitatea şi structura resurselor umane şi capacitatea inovativă a
societăŃii. În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă au devenit
imperative pentru viitor evaluarea mai riguroasă a bonităŃii şi solvabilităŃii clienŃilor, norme
de creditare mai severe precum şi a calităŃii garanŃiilor în procesul de creditare şi de
investiŃii bazate pe cunoştinŃe şi expertize adecvate ale personalului bancar pentru a se evita
repetarea erorilor din trecut. De asemenea considerăm necesară dezvoltarea şi perfecŃionarea
continuă a sistemelor de rating în vederea reflectării cât mai corecte a profilului de risc şi a
reacŃiei mai rapide la modificări neaşteptate ale bonităŃii clienŃilor din portofoliul bancar.
Capitalul de încredere este performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi de
capital. SocietăŃile bancare se confruntă cu o problemă deosebit de gravă. Pierderea
încrederii investitorilor în pieŃele financiare au determinat îngheŃarea unor segmente de piaŃă
şi generarea de pierderi mari. Investitorii şi-au retras capitalul de pe pieŃe, ceea ce a creat
probleme de lichiditate greu de soluŃionat pentru societăŃile în cauză.
CerinŃe urgente ce se impun din perspectiva crizei economico – financiare actuale
identificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective au fost integrate în continuarea
demersului nostru şi completate cu opinii proprii. Suntem convinşi că reputaŃia şi încrederea
investitorilor într-o societate sunt capitalurile valoroase. Încrederea investitorilor este
necesară pentru amplificarea interesului acestora în produsele financiare emise de societăŃile
bancare. De asemenea recomandăm cultivarea intensă a relaŃiei bancă – client în vederea
menŃinerii încrederii acestora asigurând astfel un volum de depozite adecvat ca sursă de
refinanŃare stabilă. Accesul pe piaŃa de capital şi la surse de finanŃare ieftine este condiŃionat
de reputaŃia intactă a institutului financiar. Capitalul de încredere este indispensabil pentru
dezvoltarea economică a unei Ńări fiind condiŃie fundamentală pentru atragerea de investiŃii
străine. TransparenŃa pieŃelor monetare şi mai ales de capital este o permisă principală a
existenŃei capitalului de încredere. Prin urmare în opinia noastră acesta se află în relaŃie de
condiŃionare directă cu reputaŃia societăŃilor pe pieŃele financiare.
Managementul riscului de reputaŃie şi al capitalului de încredere trebuie să deŃină un rol
central în procesul de gestiune al riscului bancar. Considerăm că refacerea capitalului de
încredere şi a reputaŃiei este un proces anevoios şi costisitor. Acordul Basel II recunoaşte
dificultatea măsurării şi cuantificării acestui tip de risc recomandând societăŃilor dezvoltarea
şi implementarea unor instrumente adecvate de gestiune şi management în acest sens. Astfel
devine imperativă integrarea riscului de reputaŃie în managementul bancar al instituŃiilor
financiare, mai ales dacă deteriorarea renumelui periclitează existenŃa societăŃii.
29
Calitatea titlurilor financiare este esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital. Din
cercetarea ştiinŃifică selectivă efectuată în cadrul tezei de doctorat rezultă că impactul
acesteia în managementul riscului pe piaŃa monetară este mare. Calitatea titlurilor
financiare influenŃează direct comportamentul investitorilor pe pieŃele financiare, ceea ce ne
determină să considerăm că impactul acesteia este chiar foarte mare.
Mai ales criza economico – financiară mondială actuală a demonstrat importanŃa
fundamentală a calităŃii titlurilor financiare tranzacŃionate pe pieŃele de capital, având
repercusiuni şi pe piaŃa monetară. În opinia noastră calitatea intactă a titlurilor financiare
este premisa fundamentală pentru o piaŃă lichidă pe care cererea şi oferta funcŃionează
corect. În procesul investiŃional investitorii, ca sursă de capital şi lichiditate importantă, se
orientează în funcŃie de performanŃa, reputaŃia şi bonitatea societăŃilor emitent şi care au
nevoie de capital. Prin urmare se evită achiziŃionarea de titluri nelichide emise de societăŃile
cu bonitate slabă. Analog organizaŃiilor se calculează un rating bazat pe performanŃa
societăŃii emitente şi pe cea a titlurilor de valoare.
Considerăm că globalizarea pieŃelor financiare şi prin urmare intensificarea concurenŃei
a determinat detaşarea societăŃilor de creditarea clasică şi implicarea tot mai mult în
tranzacŃii cu inovaŃii financiare complexe amplificând volumul portofoliului bancar de
investiŃii. În ultimii ani identificarea riscurilor rezultate din aceste produse a devenit tot mai
dificilă şi greu de realizat, ceea ce a indus deteriorarea calităŃii titlurilor financiare.
Cauzele crizei economico - financiare mondiale actuale se regăsesc la începutul
secolului XXI dezvoltându-se în mai multe etape. Originea sa o constituie piaŃa imobiliară
americană care a cunoscut o creştere remarcabilă precum şi nivelul scăzut al ratei dobânzii
practicate pe piaŃa monetară de banca centrală. Inundarea acestei pieŃe cu lichiditate a
favorizat creşterea volumului de credite imobiliare mai ales cele acordate unui segment de
populaŃie cu bonitate aproape inexistentă. De asemenea mentalitatea de consum americană,
finanŃarea creditelor cu alte credite, a creat un cerc vicios. Scoaterea acestor credite din
activul bancar prin „împachetarea” lor în produse financiare derivate şi vânzarea pe pieŃele
de capital şi monetare a creat o interdependenŃă strânsă între pieŃele financiare la nivel
mondial. În opinia noastră procesul de conştientizare a riscului nu a făcut parte din
priorităŃile societăŃilor bancare în goana după profituri rapide. O dată cu spargerea bulei
imobiliare în 2007 această criză s-a propagat fulgerător pe toate pieŃele la nivel global.
Ultimele două obiective tratate în cadrul acestei teze de doctorat se referă la:
problematica principalelor cauze ale crizei economico – financiare mondiale
actuale şi consecinŃele acesteia pe pieŃele financiare şi în managementul riscului
bancar,
măsurile urgente, esenŃiale, necesar a fi implementate pe piaŃa monetară şi pe
piaŃa de capital ca urmare a efectelor acestei crize, din perspectiva managementului
riscului pe piaŃa monetară.
Considerăm că este deosebit de dificilă identificarea în totalitate a cauzelor şi a
principalelor cerinŃe care decurg din consecinŃele acesteia în managementul riscului bancar
şi pe pieŃele financiare. Încă nu se cunosc în totalitate dimensiunile şi implicaŃiile crizei
30
actuale. Cert este că sunt necesare măsuri urgente, a căror implementarea în managementul
riscului bancar şi pe piaŃa monetară şi de capital nu trebuie întârziată. În acest context am
utilizat rezultatele cercetării ştiinŃifice selective precum şi experienŃa profesională proprie
pentru a identifica unele cerinŃe şi măsuri mai performante integrate în demersul nostru
privind soluŃionarea acestor obiective.
Asigurarea necesarului de lichiditate şi diversificarea surselor de finanŃarea mai ales din
perspectiva scumpirii acestora sunt în opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică
selectivă, doar două dintre cerinŃele ce se impun. În atenŃia organelor de reglementare se află
necesitatea supravegherii mai severe a pieŃelor financiare la nivel global şi mai ales a
tranzacŃiilor cu produse financiare complexe. Suntem de părere că o politică de creditare
prudentă axată pe criterii de calitate, cu accent pe bonitatea clienŃilor ar avea ca rezultat
îmbunătăŃirea calităŃii portofoliului de credite şi relaxarea relaŃiilor interbancare.
Însă ne exprimăm convingerea că una dintre cele mai importante cerinŃe ce se impun ca
urmare a crizei economico – financiare mondiale actuale este sensibilizarea în ceea ce
priveşte riscul şi conştientizarea lui, fiind necesar ca acestea să devină o prioritate maximă în
cultura organizaŃională şi de risc a societăŃilor bancare. Fiecare criză este şi o şansă,
respectiv şansa de a învăŃa pentru viitor. După cum afirmă şi marele Albert Einstein:
„Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte. În perioada
crizei se nasc invenŃiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte
pe sine însuşi, fără a rămâne depăşit”.
Finalul tezei de doctorat cuprinde sinteza concluziilor şi opiniilor identificate pe
parcursul demersului nostru, evidenŃiind contribuŃiile personale pe care le-am încercat să le
aducem în vederea soluŃionării obiectivelor fixate.
Datorită complexităŃii şi dinamicii acestor obiective nu putem avea pretenŃia ca
abordarea şi soluŃionarea lor să fie epuizată în totalitate. Însă nutrim speranŃa că în acest
context am reuşit să oferim o analiză coerentă şi soluŃii viabile în ceea ce priveşte
obiectivele identificate.
Aş mai dori să menŃionez că pe tot parcursul elaborării tezei de doctorat au fost
determinante îndrumările şi sugestiile profesionale ale conducătorului ştiinŃific, distinsul
profesor universitar doctor D.H.C Ioan Bogdan. Pentru contribuŃia valoroasă a domniei sale
la realizarea structurii tezei şi dezvoltarea acesteia îi exprim întreaga mea mulŃumire şi
recunoştinŃă.
31
Bibliografie selectivăBibliografie selectivăBibliografie selectivăBibliografie selectivă
I. Lucrări şi articole de specialitate
Akhtar, M. A.: Understanding Open Market Operation, Federal Reserve Bank of New York, 1997, www.ny.frb.org.
Albrecht, P. / Maurer, R.: Investment- und Risikomanagement, ed. Schäfel Poeschel, Stuttgart, 2005.
Ambert, A.-M. ş.a.: Understanding and evaluating qualitative research, în: Journal of Marriage and the Family, 57, 4, 1995.
Andone, I. / Zugui, A.: Sisteme inteligente în management, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
Androniceanu, A.: Managementul public internaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Badrus, Gh. / Rădăceanu, E.: Globalitate şi management, Editura ALL Beck, Bucureşti, 1999.
Banca NaŃională a României: Raport asupra stabilităŃii financiare, Bucureşti, 2009.
Bamberg, G./ Coenenberg, A. G.: Betriebswirtschaftliche Entscheidungslehere, Verlag Vahlen, München 2006.
Basno, C./ Dardac, N.: Management bancar, Editura Economică, 2002.
BC “Investmentbank“ S.A.: Politica cu privire la dirijarea ratei dobânzii, proces verbal nr.153 din 11. august 2003, Chişinău (www.ipb.md/rom/section/134/)
Becker-Melching, M.: Finanzmarktregulierung in der Diskussion, în: Die Bank, Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 2, februarie 2008.
Bentleon, U./ Schorr, G.: Kapitaldienstfähigkeit, IDW Verlag, Düsseldorf, 2004.
Berr, U./ Kersting, S./ Movshyn, L.: Rating im Interbankengeschäft- Spezialität im Risikomanagement, în: Die Bank- Zeitschrift Bankpolitik und Praxis, nr. 4, aprilie 2008.
Besser, A.: Funktion und Dynamik von Finanzinnovationen: internationale Finanzmärkte im Wandel, ed. Gabler, Wiesbaden, 1996.
Blănculescu, I.: Riscul şi cum acesta poate influenŃa afacerea, în Săptămâna Financiară nr. 58, 01.05.2006.
Bogdan, I.: Managementul riscului în afaceri între realităŃile şi cerinŃele lumii contemporane, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.
Bogdan, I. (coordonator): Elemente de metodică a cunoaşterii, cercetării ştiinŃifice şi valorificării cunoştinŃelor, editura Alma Mater, Sibiu, 2007
Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Managementul afacerilor internaŃionale, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.
Bogdan, I.: Managementul eficienŃei investiŃiilor, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.
Bogdan, I.: Management financiar in afaceri, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.
Bogdan, I.: Management Financiar, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004
Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Tratat de Management Financiar- Bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
32
Boggess, W.P.: Screen-Test your Credit Risk, in: HBR, November – December 1967.
Burduş, E. / Căprărescu, G.: Managementul schimbării organizaŃionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Bretzger, Th. M.: Die Anwendung statistischer Verfahren zur Risikofrüherkennung bei Dispositionskrediten, Diss., in: Studienreihe der Stiftung Kreditwirtschaft an der Universität Hohenheim, Bd. 9, Universität Hohenheim, Stuttgart 1991.
Brunnermeier, M.: „Basel II muss ersetzt werden“, interviu realizat de Jürgen Schaaf, în Börsen-Zeitung, 12.05.2009.
Buglea, A./ Crivii, A.: Utilitatea indicatorilor de performanŃă ai întreprinderilor pentru acŃionari, în: Curman, Ioan (coord.): PiaŃa de capital- articole şi studii, editura UniversităŃii de Vest, Timişoara, 2005.
Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS): Totul despre Futures si Optiuni, Sibiu, 1999.
BureŃea, A.: Criza financiară - Islanda este la un pas de faliment, în Cotidianul, 9. octombrie 2008.
Cabat, D.: „Băncile româneşti nu sunt pregătite pentru Basel II”, în revista Wall Street, iulie 2006.
Cade, E.: Managing Banking Risks. Reducing Uncertainty to Improve Bank Performance, editura Glenlake Publishing Company Ltd. şi editura Fitzroy Dearborn Publishers, Chicago, London and New York, 1999.
Chelcea, S.: Metodoligia cercetării sociologice- Metode calitative şi cantitative, Editura Economică, Bucureşti, 2004.
Ciocoiu, C.N.: Managementul riscului în afaceri şi proiecte, Editura ASE, Bucureşti, 2006.
Clarke, Th./ Rollo, Ch.: Capitalising Knowledge: Corporate Knowledge Management Investments, în Creativity and Innovation Management, nr. 3, 2001.
Comaniciu, C.: Managementul finanŃelor publice în profil teritorial, Editura Imago, Sibiu, 2002.
Comaniciu, C.: Impozite, taxe, contribuŃii – probleme şi studii de caz, Editura Universităäii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
Constantinescu, D.: Management Bancar, Editura Bren, Bucureşti 2004.
Coşea, M. / Nastovici, L.: Evaluarea riscurilor- Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi macro economic, editura Lux Libris, Braşov, 1997.
Covey, S. R.: Managementul timpului, Editura ALFA, Bucureşti, 1994.
Creswell, J. W.: Qualitative Inquiry and Research Design: Choosing among Fiv Traditions, ed. Sage Publications Inc., Thousand Oaks, 1998.
Crişan, S.: Management: Elemente fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003.
Dăianu, D.: „What this financial crisis teaches us”, în: European Voice, 09. Mai 2008.
DănăiaŃă, I.: Antrenare, motivare şi participare – elemente de bază ale managementului participativ, în seria ŞtiinŃe Economice a UniversităŃii de Vest „Vasile Goldiş”, nr. 16, volumul 1, Arad, 2006.
33
Denk, R./ Exner-Merkelt, K./ Ruthner, R. (coord.): Corporate Risk Management- Unternehmensweites Risikomanagement als Führungsaufgabe, editura Linde, Viena, 2008.
Denzin, N. K. / Lincoln, Y. S.: Handbook of Qualitative Research , ed. Sage Publications Inc., Thousand Oaks, 1994.
Devenport, Th.: Working Knowledge- How Organizations manage what they know?, Harvard Business School Press, Boston, 2000
Deutsche Bundesbank: Der Markt für DM- Commercial Paper, în: Monatsbericht der Deutschen Bundesbank, Deutsche Bundesbank, Frankfurt am Main, mai 1993.
Dinu, E.: Managementul afacerilor internaŃionale, Editura Prouniversitaria, Bucureşti 2006.
Dobrotă, N.: Economie Politică, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
Dragomirescu, H.: OrganizaŃii bazate pe cunoaştere, Academia de ŞtiinŃe Economice, Bucureşti.
Dreyer, A.: Scoring-Modelle bei Mehrfachzielsetzungen – Eine Analyse des Entwicklungsstandes von Scoring-Modellen, în: Zeitschrift für Betriebswirtschaft, Heft 4, 44. Jg., 1974.
Duduian, M.: Evaluarea riscului de Ńară, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999.
Dumitraşcu, D.: Management strategic - Studiu de caz, Editura UniversităŃii Lucian Blaga Sibiu, 2002.
Dumitraşcu, D.: Management.Elemente fundamentale, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2002.
Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderilor. Metode. Tehnici. Incertitudine. Valoare, Editura Economică, Bucureşti 2000.
Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderi. Lucrări aplicative, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Dumitrescu, L.: Marketingul in asigurări, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.
Dumitrescu, L.: Marketingul serviciilor, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.
Dumitrescu, L.: Bazele marketingului, volumul I şi II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002.
Dunning, J.: Multinatonal Enterprise and Global Economy, Edison Wesley Publishing Wokinghem, 1993.
Durand, D.: Risk Elements in Consumer Instalment Lending, Financial Research Program, Studies in Consumer Instalment-Financing, National Bureau of Economic Research, Inc., New York, Iss. 8, New York 1941.
Eun, Ch.S./ Resnick B.G.: International Financial Management, Editura McGraw-Hill, New York, 2007.
European Central Bank: The Monetary Policy of the ECB, European Central Bank, Frankfurt am Main, 2001.
Feleagă, L./ Feleagă, N.: ConstituŃia contabilităŃii financiare sau matricea ei de referinŃă, Academia de Studii Economice Bucureşti, în: Economie teoretică şi aplicată, Nr. 5, Bucureşti, 2006.
34
Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung im Konsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.
Financial Stability Forum: Report of the Financial Stability Forum on Enhancing Market and Institutional Resilience, 07.04 2008, www.fsforum.org
Feilmeier, M.; Fergel, I.; Segerer, G.: Lineare Diskriminanz- und Clusteranalyseverfahren bei Kreditscoringsystemen, in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 25, 1981.
Fergel, I.: Diskriminanz- und Clusteranalysen bei Creditscoringsystemen, Diplomarbeit, Institut für Rechentechnik, TU Braunschweig 1979.
Ferguson, N.: Market Research- A Perfect Mariage, în: Knowlege Management, sep. 1998.
Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung im Konsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.
Fitch: The Romanian Banking System and Prudential Regulations, 30. mai 2009, www.alacrastore.com, accesat: 18.07.2009.
Fitschen, J.: Produktinnovation als Schlüssel für Wachstum, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 1, ianuarie 2008.
Frăsineanu, C.: PerfecŃionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE, Bucureşti, 2005.
Friedrich, W./ Vetter, B.: Die Forschungshypothese, în: Frieridch, W./ Henning, W.: Der sozialwissenschaftliche Forschungsprozess, ed. D.V.W., Berlin, 1975.
Fritz, W.: Bankfusionen: Wo bleibt der Kunde?, în Der Bundesverband Deutscher Volks- und Betriebswirte e.V., nr. 103, Düsseldorf, 2009.
FundaŃia Drucker: OrganizaŃia viitorului, Editura Teora, Bucureşti 2001.
Galtung, J.: Theory and Methods of Social Research, ed. Universitätsvorlage [1969], Oslo, 1967.
Garz, H./ Günther, S./ Moriabadi, C.: Portofolio-Management: Theorie und Anwendung, Bankakademie Verlag GmbH, Frankfurt 2004
Gaumert, U.: Modelle zur Messung und Steuerung der Reputation: Management von Reputationsrisiken, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 2, februarie 2008.
Gerogescu, F.: „E ca şi cum am trece de la Dacia la Logan şi apoi la Megan“, în: Băncile se vor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10, 16.-22. martie 2005.
Greenbaum, S./ Thakor, A.: Contemporary Financial Intermediation, ed. South Western, Ohio, 1995.
Greenbaum, S.I./ Thakor, A.V.: Contemporary Financial Intermediation, editura South-Western Thomson Learning, Ohio, 1993.
Grigore, L.: Managementul internaŃional, Editura Lumina Lex. Bucureşti, 2002.
Group of Ten: Consolidation in the financial sector, Bank of International Settlement, ianuarie 2001.
Grunke, P./ Spörk, W.: Basel II- Struktur und Auswirkung auf das Kreditgeschäft, în: Kienbaum, J./ Börner, Ch.(Hrsg): Neue Finanzierungswege für den Mittelstand, Editura Gabler, Wiesbaden, 2003.
35
Guvernul României: Anddendum (iulie-august 2004) la Raportul 2004 asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004. Banca Natională a României: Reglementări BNR, webside http://www.bnro.ro
Hagedorn, D.: Die Subprime-Krise und ihre Folgen. Turbulenzen an den Finanzmärkte, în: Die Bank. Zeitschrift für Bilanzpolitik und Praxis, decembrie 2007.
Hager, P.: Corporate Risk Management. Cash Flow at Risk and Value at Risk, Bankakademie Verlag, Frankfurt, 2004.
Hanisch, J.: Risikomessung mit dem Conditional Value-at-Risk: Entscheidungs-theoretische Grundlagen und Implicationen für das Risikomanagement, Dissertation vorgelegt dem Rat der wirtschaftswissenschaftlichen Fakultät der Friedrich Schiller Universität Jena, 2004.
Hannemann, R./ Schneider, A./ Hanenberg, L.: Mindestanforderungen an das Risikomanagement (MaRisk)- Eine einführende Kommentierung, 2. Auflage, editura Schäfer Poeschel, Stuttgart 2008.
Hansen, M./ Nohria, N./ Tierney, T.: What’s your Strategy for Managing Knowledge, în: Harvard Business review, nr. 2, 1999.
Herciu, M.: Managementul comparat, ed. UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.
Hoza, M.-G.: Întreprinderea secolului XXI – întreprinderea inteligentă, Editura Economică, Bucureşti, 2001
Häußler, Walter M.: Empirische Ergebnisse zu Diskriminationsverfahren bei Kreditscoringsystemen, (Ergebnisse), in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 23, 1979.
Heusinger von, R.: „Graf Krockow packt aus”, în: Frankfurter Rundschau, 30.07.2008.
Hull, J. C.: Optionen, Futures und andere Derivate, ed. Person Studium, München, 2006.
Hull, J. C.: Risk Management and Financial Institutions, ed. Pearson Educatio International, New Jersy, 2007.
Hup, P.: Verhaltensscoring. Das Kreditportofolio aktiv managen, (Verhaltensscoring), in: KP, Heft 2, 1993.
Ionescu, C.: ImplicaŃiile adoptării IFRS asupra contabilităŃii româneşi, Universitatea Spiru Haret, International Scientific Symposion, 2006.
Ionescu, L. C.: Economia şi rolul băncilor, Editura Economică, 1997.
Isărescu, M.: Probleme ale convergenŃei reale în drum spre euro, 6. octombrie 2008, www.financiarul.ro, accesat: 18.07.2009
Isărescu, M.: Globalizarea şi integrarea europeană. Cazul României, Colegiul National de Apărare, Bucureşti, 2007.
Istocescu, A.: Managementul comparat internaŃional, Editura ASE, Bucureşti, 2005.
Işfănescu, A. / Băicuş, A.: Analiza economico – financiară, editura a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
Jahreskog, E. / College, B.: Does Size Matter? The Effects of Banks Mergers on Small Firm Financing across United States, în Issues in Political Economy, University of Mary Washington, vol. 8, Washington, 1999.
Johnson, F. P./Johnson, R. D.: Bank Management, Colorado, State University, 1990, American Bankers Association.
36
Jones, A. B.: Knowlege Capitalism-Business, Work and Learning in the New Economy, Oxford University Press, Oxford, 1999.
J.P. Morgan Chase & Co.: Annual Report 2008, 27.02.2009.
Kaminsky, Ch., ş.a.: Risikomanagement: Stresstest in Banken, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 11, november 2007.
Kaiser, H. / Mitropoulos, S.: Internationale Aktienmärkte- Börsen im Zeichen der Globalisierung, în: Die Bank- Zeitrschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 6, iunie 2008.
Kiesse, H.-J.: Zusammenschlüsse- Wie sich das Scheitern von Fusionen verhindern lässt, în WirtschaftsWoche, www.wiwo.de, Düsseldorf, 26.06. 2009.
Klaper, Ch.: Monoliner- Der große Unbekannte, în Credit-Spezial Monoliner, Raiffeisen Research GmbH, Viena, 14. februarie 2008.
Klein, R. / Scholl, A.: Planung und Entscheidung - Konzepte, Modelle und Methoden einer modernen betriebswirtschaftlichen Entscheidungsanalyse, Editura Franz Vahlen München, 2004.
Knief, P.; Monz, H.: Neue Aspekte der Rechtsformwahlentscheidung mit Hilfe von Scoring-Modellen: Bilanzrichtlinien-Gesetz beeinflußt die Gewichtung relevanter Kriterien, in: Sparkasse, H. 8, 103. Jg., 1986.
Kolbert, R. W.: Futures, Options, Swaps, ed. Oxford-Blackwell, 1999.
Krahnen, J. P.: Die Stabilität von Finanzmärkten: Wie kann die Wirtschaftspolitik Vertrauen schaffen?, în Zeitschrift für Wirtschaftspolitik, nr. 55, Frankfurt, 2006.
Kremers, T.: Kreditderivate und Structured Credit, ed. Deutscher Sparkassen, Stuttgart, 2007.
Kuhn, T.: Structura revoluŃiilor ştiinŃifice, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, [1962], 1976.
Laster, M.: Innovation and Knowledge Management, în Creativity and Innovation Management, nr.3, 2001.
Löchel, H./ Piazolo, M.: Internationalizierung; în Kompndium Management in Banking & Finance, 4. überarbeitete Auflage, Bankakademie, 2005.
Manager Magazin: Finanzkrise- Islands Regierung gibt auf, în Manager Magazin, 12.07.2009, www.manager-magazin.de
Manolescu, A.: Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Malakowski, B./ Petry, M.: Operationelle Risiken- Versicherungen als Problemlöser?, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 9, septembrie 2008.
Manolescu, G./ Sîrbea Diaconescu, A.: Management bancar, Ed. FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2001.
Mărgulescu, D.: Analiza economico – financiară, Editura PRINT, Bucureşti, 1999.
Medrega, C.: Fitch: Volatilitatea leului devine un element de risc pentru rating, în: Ziarul Financiar, 29.10.2009, www.zf.ro, accesat: 18.07.2009
Meyer-Mangold, G.: Kreditversicherung aus Sicht der Banken, în: Hirschmann, Stefan/ Romeika, Frank (coordonatori): Kreditversicherungen- Schnittstellen zwischen Banken und Unternehmen, ed. Bank-Verlag, Köln, 2005.
Miehle, P.: Kreditversicherung- Ein Überblick und aktuelle Aspekte, ed. IFA, Ulm, 2003.
37
Miles, M.: Întreprinderea bazată pe cunoştinŃe, în: Nicolescu, Ovidiu: Sistemul organizatoric al firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
Ministerul FinanŃelor Publice: Ref. Program de ConvergenŃă: 2008-2011- forma revizuită, 10. iunie 2009, www.mfinante.ro, accesat: 19.07.2009.
Moore, J. R., Jr. / Baker, N. R.: An Analytical Approach to Scoring Model Design – Application to Research and Development Project Selection, in: IEEET, Vol. EM-16, August 1969.
Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Management, EdiŃia a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
Nicolescu, O.: Managementul general al organizaŃiei, volumul I, Editura Economică, Bucureşti 2003.
Nicolescu, O.: Management comparat, Editura Economică, Bucureşti 1998.
Nicolescu, O.: Sistemul decizional al organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
Nicolescu, O.: Sisteme, metode şi tehnici managerialeale organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Nicolescu, O.: Sistemul informaŃional managerial al organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Nicolescu, O. / Bogdan, I. ş.a.: Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, Bucureşti, 1996.
Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Fundamenetele managementului organizaŃiei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006.
Nicolescu, O. / Nicolescu, L. (coord.): Economia, firma şi managementul bazat pe cunoştinŃe, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
Niculescu, N.G.: România, pe calea integrării economice europene, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Ogrean, A.C.: Coordonate manageriale de competitivitatea firmei, Editura UniviversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.
Ogrean, A.C.: Management strategic, Editura UniviversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2006.
Onaran, Y.: Banks' Subprime Losses Top $500 Billion on Writedowns, Bloomberg, 13.08.2008.
Oprean, C. / łîşu, M.: Management strategic, Editura ULBS, Sibiu, 2002.
Oprean, C.: Studii de caz în managementul strategic, Editura ULBS, 2004.
Oprean, C. (coord.): Managementul calităŃii, Editura ULBS, Sibiu, 2002.
Otte, Max: Der Crash kommt- Die neue Weltwirtschaftskrise und wie Sie sich darauf vorbereiten, ed. Ullstein Buchverlag GmbH, Ullstein, 2008.
Pintea, A. / Ruscanu, G.: Băncile în Economia Românească, editura Economia, Bucureşti 1995.
Popa, I./ Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
Popa, H. L. (coord.): Manual de inginerie economică - Managementul strategic, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
Popa, I. / Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1999
38
Popescu, C.: Băncile se vor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10, 16.-22. martie 2005.
Popescu, C. / Ciucur, D. ş.a.: Metodologia cercetării ştiinŃifice economice, Editura ASE, 2006.
Popescu, D.: Economia politică, Editura Continent, Sibiu, 2000.
Postelnicu, Gh.: Globalizarea Economiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
Prodi, R.: „De la era industrială la societatea informaŃională”, webside: www.ccina.ro.
Riebel, C. / Int-Veen, Th.: Kreditaufnahme und Bilanzanalyse. Erläuterungen und Hilfe für Firmenkunden unter Einschluss des Ratings der Sparkasse Finanzgruppe, Sparkassen-Finanzgruppen Verlag, 2003, p. 28-44.
Romeike, F.: Risikokategorien im Überblick, in: Romeike, Frank (Hrsg): Modernes Risikomanagement. Die Markt- Kredit- und operationellen Risiken zukunftsorientiert steuern, Wiley-Vch Verlag, 2005.
Romeike, F./ van den Brink, G. J.: Corporate Governance and Risikomanagement im Finanzdienstleistungsbereich- Grundlagen, Methoden, Gestaltungs-möglichkeiten, editura Bank-Verlag Köln, 2005.
Romeike, F.: Der Prozess des strategischen und operativen Risikomanagements, în: Romeike, Frank (Hrsg): Erfolgsfaktor Risikomanagement: Chancen für Industrie und Handel, Lessons learned, Methoden, Checklisten und Implementierung, Gabler Verlag, Wiesbaden 2000.
Romeika, F.: Risikomanagement in Versicherungen- Ein Überblick, în: Risikoma-nagement in Versicherungen und Pensionskassen, Wirtschaft und Management- Schriftenreihe zur Wirtschaftswissenschaften Forscung und Praxis, Jahrgang 4, nr. 6, Fachhochschule des BFI, Wien, mai 2007.
Rose, P. S.: Money and Capital Markets- Financial Institutions and Instruments in a Global Marketplace, editura McGraw-Hill Irwin, New York, 2003.
Rossen, J.: Kreditscoring. Genossenschaften setzen auf Scoring im Kreditgeschäft!, in: KP, H. 6, 22. Jg., 1996.
Rosenkranz, F. / Missler-Behr, M.: Unternehmensrisiken erkennen und managen- Einfăhrung in die quantitative Planung, editura Springer, Berlin 2005.
Roxin, L.: Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997.
Sabău, G.: Societatea cunoaşterii. O perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
Săptămâna Financiară: Politicele neokeynesiste amanetează viitorul, interviu cu Valentin Lazea economist şef la BNR, 9. iunie 2009, www.sfin.ro, accesat: 19.07.2009.
Schiller, B. / Tytko, D.: Risikomanagement im Kreditgeschäft- Grundlagen, neuere Entwicklungen und Anwendungsbeispiele, Schaeffer-Poeschel Verlag, Stuttgart 2001.
Schulte, M. / Horsch, A.: Wertorientierte Banksteuerung II: Risikomanagement, 3. Auflage, Editura Bankakademie Verlag GmbH, 2004.
Schinke, C.: Der Geldmarkt im Euro-Währungsraum- Geldmarktgeschäft, Zinsbildung und die Taylor Rule, CEGE- Schriften, ed. Peter Lang, Frankfurt am Main, 2003.
39
Schöne, F.: Erfordernis von Risikomanagement und Rating, in Reichling, Peter (Hrsg): Risikomanagement und Rating. Grundlagen, Konzepte, Fallstudien, Editura Gabler, Wiesbaden, 2003.
Shapiro, A.C.: Multinational Financial Management, Editura J.Wiley & Sons Inc., New York, 2003.
Simonian, H.: Finanzplatz Zürich zerfleischt sich, în: Financial Times Deutschland, 12.07.2008.
Slattner, H.: Marketing-Scoring: Mehr Nutzen aus dem Adresspotential, in: Marketing und Kommunikation, Jahrbuch 1995.
Smith, A.: AvuŃia naŃiunilor, editura politică, Bucureşti 1985.
Smith, Z.: Developing a knowing Strategy, în Calofornia Review, vol. 41, nr. 3, 1999.
Soros, G.: Criza capitalismului global-Societatea deschisă în primejdie, Ed.Polirom Arc, Iaşi 1999.
Spremann, K. / Gantenbein, P.: Zinsen, Anleihen, Kredite, ed. R. Oldenbourg, München, 2005.
Spreman, K. / Gantenbein, P.: Kapitalmärkte, editura Lucius & Lucius, Stuttgart, 2005
Stanciu, L.: Evaluarea riscului global de credit şi tehnici de protecŃie a băncilor comerciale împotriva acestuia. Cazul B.C.R., în: Buletin ŞtiinŃific- PublicaŃie ştiinŃifică de informare a Academiei ForŃelor Terestre, Sibiu, Nr. 1/19, 2005.
Stanciu, L. / Merce, E.: SoluŃii moderne de selecŃie a clientelei bancare în activitatea de creditare, în: Revista Academiei ForŃelor Terestre- Managementul resurselor apărării, numărul 4, Sibiu, 2000.
Stoica, M.: Management bancar, Editura Economică, 1999
Strebel, H.: Forschungsplanung mit Scoring-Modellen, in: Vente, Rolf E. (Hrsg.): Planen, Studieren und Materialisieren zur wirtschafts- und sozialwissenschaftlichen Beratung, Bd. 9, Baden-Baden 1975.
Stegeman, U. ş.a.: Activ Credit Portfolio Management: Die Risiken beherschen, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 4, april 2008.
Süddeutsche Zeitung: „Betrugsermittlungen gegen Deutschland”, 04.08.2008.
Telespan, C.: Managementul in organizaŃia viitorului în Revista Academia ForŃelor Terestre nr.3, Sibiu 2001.
Thamm, B.: Markt-Scoring – Marktanalysen in Theorie und Praxis der Hypo-Bank, in: Bm, H. 8, 19. Jg., 1990.
The World Bank: Global Development Finance 2009- Charting a global recovery, Washington, 2009.
Thomae, H.: Berechnung des Liquidity Value at Risk- Das Risiko exact bemessen, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 12, decembrie 2008.
Tutorial pentru întocmirea unui plan de afaceri, webside www.basepoate.ro
Ulseem, J.: Our 10 principles of the New Economy, în: Business, nr. 5., 2001.
Unger, M. Post Merger Integration, în Polster-Grüll/ Zöchling/ Kranebitter (coord.): Handbuch Mergers & Acquisitions, Linde Verlag, 2007.
40
Urbatsch, R. C./ Kunath, Th.: Credit-Scoring, Grundlagen, Arten, Funktionsweise und Implementierung, Hochschule Mittweida, Mittweida 2000.
Van Greuning, H./ Brajovic Bratanovic, S.: Analiza şi Managementul Riscului Bancar. Evaluarea guvernanŃei corporatiste şi a riscului financiar, ed. Irecson, Bucureşti 2004.
Wallstreet Online: US-Notenbank sieht schwarz bis 2009, 13.08.2008.
Weibel, P. F.: Die Aussagefähigkeit von Kriterien zur Bonitätsbeurteilung im Kreditgeschäft der Banken. Eine empirische Untersuchung, Diss., Zürich 1973 (in: Bankwirtschaftliche Forschungen, Bd. 21, Bern, Stuttgart 1973).
Wiedmann, A.: Die Passivseite als Erfolgsquelle: Zinsmanagement in Unternehmen, Gabler Verlag, Wiesbaden 1998.
Wiehle, U., ş.a.: IFRS Kennzahlen- IFRS Financial Ratios, ed. cometis, Wiesbaden, 2006.
Willnow, J.: Derivative Finanzinstrumente: vom Europaeischen zum Exotischen, ed. Gabler, Wiesbaden, 1996.
Woidich, R. / Kersten, W.-B.: Inkasso-Scoring (II). Offene Forderungen gezielt und ergebnisorientiert bearbeiten, (Inkasso II), in: KP, H. 6, 23. Jg., 1997.
Wolf, M.: Basel II- ein Überblick, in: Becker, Axel (Hrsg.): Praktiker- Handbuch Basel II, Kreditrisiko, operationelles Risiko, Überwachung, Offenlegung, Editura Schäfer-Poerschel, Stuttgart, 2005.
Zeranski, S.: Liquiditätsmanagement im Licht der Suprime-Krise, în: Portfolio Institutionell, nr. 9, noiembrie 2007.
II. LegislaŃie
Association of Financial Guaranty Insurers: Advantage of the Monoline Structure, www.afgi.org/ monoline.htm, 08. octombrie 2008.
Basel Committee on Banking Supervision: Principles for Sound Liquidity Risk Management and Supervision, Bank of International Settlement, junie 2008.
Basel Committee on Banking Supervision: Principles for sound stress testing practices an supervision, Bank of Interantional Settlements, ElveŃia, mai 2009.
Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht: Mindestanforderungen an das Risikomanagement – MaRisk, în: Rundschreiben 5/2007, 30.10.2007.
Financial Stability Forum: Finanzmäkte: Empfehlung des Forums für Finanzstabilität, Monatsbericht des BMF, iulie 2008.
Legea nr. 31/ 2006 privind securitizarea creanŃelor, www.avocatnet.ro
III. Bibliografie electronică
Corpul ExperŃilor Contabili şi Contabililor AutorizaŃi din România, www.ceccar.ro, data: 10.09.2008.
*** http://diasan.vsat.ro (Parlamentul României)
*** www.investopedia.com
*** www.eafacere.ro
41
*** www.fdic.com
*** www. murphys-low.com
*** www.sec.com
*** www.wall-street.ro
*** www.wikipedia.org
42
Glosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeni
Bank of International Settlements: Este o organizaŃie financiară internaŃională
înfiinŃată în 1930. Scopul acesteia era de a administra tranzacŃiile monetare în
conformitate cu Tratatul de la Versailles. În prezent BIS activează ca o bancă
pentru băncile centrale.
bule speculative: reprezintă o piaŃă, ce s-a desprins de dezvoltarea economică reală;
această piaŃă este caracterizată de preŃuri în creştere rapidă a produselor
tranzacŃionate până în momentul în care se recunoaşte valoarea reală a acestor
produse; în consecinŃă se înregistrează o scădere rapidă a cererii, ceea ce va
genera pierderi considerabili pentru speculanŃi.
capitalizarea de piaŃă: Aceasta este valoarea absolută a unei companii calculată ca
produs între valoarea de piaŃă a unei acŃiuni înmulŃită cu numărul de acŃiuni aflate
pe piaŃă.
comitetul Basel: o organizaŃie internaŃionala de supraveghere bancară alcătuită din
bancheri şi autorităŃi de reglementare, care au introdus un cadru de reglementări
cu privire la adecvarea capitalurilor băncilor (acordul de capital Basel II).
credite subprime: acestea sunt credite imobiliare acordate unor clienŃi, care datorită
bonităŃii şi credibilităŃii foarte reduse nu ar obŃine în condiŃii normale un credit.
Dow Jones STOXX 600: Acesta este un indice bursier compus din 600 de adrese,
cuprinzând companii capitalizate mari, mijlocii şi mici din 18 Ńări europene:
Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda,
Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, ElveŃia şi
Anglia.
duraŃia (duration): DuraŃia este schimbarea în valoare a unui titlu de valoare ca urmare
a modificării cu 1% a ratei dobânzii. DuraŃia se măsoară în ani. De exemplu o
duraŃie de cinci ani înseamnă că valoarea unei obligaŃiuni va scădea cu 5% dacă
rata dobânzii va creşte cu 1%. În mod general duraŃia este definită ca fiind un
interval de timp.
efectul de domino: Presupune perpetuarea unei crize dintr-o Ńară în alta; reprezintă o
serie de evenimente ce se condiŃionează reciproc, având de regulă aceeaşi sursă;
fiecare eveniment este cauza celuilalt, determinând astfel o reacŃie în lanŃ.
hedging: Acesta se realizează cu scopul de a transfera efectele negative a fluctuaŃiei
cursului pe pieŃele financiare către o parte care acceptă riscul. EsenŃa acestei
activităŃi constă în compensarea poziŃiilor deŃinute prin cumpărarea altor poziŃii
opuse, care contrabalansează riscul poziŃiei iniŃiale.
43
Federal Housing Administration (FHA): Este o instituŃie americană ce oferă servicii
de asigurare instituŃiilor de credit, ce oferă credite ipotecare. Aceste bănci trebuie
să îndeplinească condiŃiile impuse de FHA.
Financial Stability Forum: Acest forum a fost creat în 1999 şi vizează susŃinerea
stabilităŃii sistemului financiar internaŃional, îmbunătăŃirea funcŃionalităŃii pieŃelor
şi reducerea riscurilor sistemice.
joint venture (JV): JV este cooperarea a două sau mai multe organizaŃii, fiecare
deŃinând o parte din profituri, pierderi şi control într-o anumită întreprindere.
market-to-market: Este metoda de evaluare a instrumentelor financiare în funcŃie de
preŃul zilnic pe piaŃă, pentru a determina profitul şi pierderile rezultate din aceste
instrumente.
merger & acquisitions (M&A): ActivităŃile M&A presupun vânzarea şi cumpărarea
unor organizaŃii, respectiv fuziuni şi preluări de firme.
MSCI All Countries Wold Index: Acesta este un indice bursier al băncii de investiŃii
Morgan Stanley şi cuprinde companii reprezentative pentru structura pieŃelor din
47 de Ńări dezvoltate şi emergentedin America, Europa , Asia/ regiunea pacifică.
produse financiare derivate: aceste produse au la bază diferite active (acŃiuni, cursul
valutar, preŃul materiilor prime etc.) şi urmăresc protejarea faŃă de fluctuaŃiile
preŃurilor şi / sau profituri speculative de pe urma fluctuaŃiilor cursurilor activelor
de bază.
scenariu worst-case: Acesta este un scenariu în care se modelează evoluŃia cea mai
nefavorabilă a unui eveniment în cadrul unei afaceri.
sindicarea unui credit: presupune acordarea acestui credit de către un consorŃiu de
bănci. Prin urmare riscurile sunt divizate între membrii acestui consorŃiu de bănci.
spread: Definit la mod general spread-ul este diferenŃa dintre două preŃuri, de exemplu
cumpărarea unei opŃiuni şi vânzarea simultană a unei alte opŃiuni asemănătoare;
astfel diferenŃa de preŃ dintre aceste două obŃiuni asemănătoare poartă denumirea
de spread.
trader: persoană care în cadrul unei societăŃi de investiŃii efectuează investiŃii financiare.
Wealth Management: Presupune consultanŃă de investiŃii cuprinzând planificarea
financiară, managementul portofoliului de investiŃii şi alte servicii financiare
pentru clienŃi bogaŃi.
44
Lista formelor graficeLista formelor graficeLista formelor graficeLista formelor grafice Figura 1: ConŃinutul managementului riscului 24 Figura 2: Clasificarea deciziilor economice 25 Figura 3: Riscul este cunoscut dar nu s-a Ńinut seama corespunzător de el
(exemplu) 29 Figura 4: Procesul managementului riscului în practică 41 Figura 5: PoziŃia de risc a unui institut financiar 43 Figura 6: FuncŃiile managementului financiar 44 Figura 7: Managementul riscului şi oportunităŃilor în afacerile bancare 82 Figura 8: Procesul crizelor 86 Figura 9: Metoda scoring-ului de credit 111 Figura 10: Conceptul de bază Basel II 113 Figura 11: Etape ale analizei în cadrul strestestului 124 Figura 12: Model de implementare a strestestului 125 Figura 13: Mediul extern al firmei 156 Figura 14: Sistematizarea riscului de firmă 158 Figura 15: Necesitatea instrumentelor de evaluare şi limitare a riscurilor pe piaŃa de
capital 184 Figura 16: Lichiditatea- indicator important în managementul riscului bancar 200 Figura 17: Componentele riscului de lichiditate 202 Figura 18: Bonitatea clienŃilor- indicator edificator în managementul bancar 205 Figura 19: Analiza economico- financiară a clienŃilor 206 Figura 20: Determinarea solvabilităŃii clienŃilor 208 Figura 21: Capitalul de încredere şi reputaŃia 210 Figura 22: Calitatea titlurilor financiare 214 Figura 23: Securitizarea portofoliului de credit 217 Figura 24: Criza economico-financiară mondială şi impactul pe piaŃa de capital şi
monetară 218 Figura 25a: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi per-
sonalul organizaŃiei (întrebarea închisă) 248 Figura 25b: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi per-
sonalul organizaŃiei (întrebarea deschisă) 249 Figura 26: Tipologia generală a riscurilor şi abordarea actuală de către specialişti a
acestui concept 250 Figura 27: MutaŃii principale previzibile în lumea contemporană şi impactul lor în
managementul riscului 253 Figura 28: Noi riscuri previzibile pe piaŃa monetară şi impactul lor în managementul
bancar în contextul internaŃionalizării activităŃii bancare 254 Figura 29: Indicatori de performanŃă bancară mai importanŃi 256 Figura 30: Impactul schimbării ca trăsătură dominantă a secolului XXI în manage-
mentul riscului 257 Figura 31: Impactul economiei, organizaŃiei şi managementului bazat pe cunoştinŃe
în managementul riscului bancar 257 Figura 32: MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în manage-
mentul bancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 258 Figura 33: Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui în
managementul riscului pe piaŃa monetară 260 Figura 34a: Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor
asupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare închisă)
261
45
Figura 34b:
Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor asupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare deschisă)
262
Figura 35: Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul riscului bancar 264
Figura 36: Management bancar actual şi gradul de adaptare la problematica generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 268
Figura 37: Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃiona-lizării firmelor şi globalizării afacerilor 269
Figura 38: Indicatori de performanŃă în managementul firmelor aplicabili în mana-gementul riscului bancar 270
Figura 39: Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi impactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 272
Figura 40: RelaŃia piaŃă monetară- piaŃă de capital din perspectiva managementului riscului bancar 273
Figura 41: PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul multicultural în care se derulează afacerile în contextul internaŃionalizării organizaŃiilor şi globalizării afacerilor 274
Figura 42: Principalii indicatori de performanŃă a pieŃei de capital în managementul şi gestiunea riscului bancar 275
Figura 43: ImportanŃa lichidităŃii şi bonităŃii clienŃilor ca indicatori de esenŃă pe piaŃa monetară şi impactul acestora în managementul riscului pe această piaŃă 277
Figura 44: Măsuri urgente în legătură cu lichiditatea şi bonitatea instituŃiilor pe piaŃa de capital şi monetară din perspectiva actualei crize economico - financiare 279
Figura 45: Măsuri urgente în ceea ce priveşte capitalul de încredere – performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 280
Figura 46: Calitatea titlurilor financiare- esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital şi impactul ei în managementul riscului pe piaŃa monetară 281
Figura 47: CerinŃe esenŃiale care decurg din consecinŃele crizei economico – finan-ciare mondiale actuale cu impact major în managementul riscului pe piaŃa monetară 282
Tabela 1: Cele mai importante fuziuni/ achiziŃii în sectorul bancar internaŃional 96 Tabela 2: Sinteza rezultatelor obŃinute din cadrul cercetării ştiinŃifice 245
46
Lista aLista aLista aLista anexenexenexenexelorlorlorlor
1. Anexa 1: Scrisoare 325
2. Anexa 2: Chestionare 327 Chestionar pentru specialişti din învăŃământul superior 327 Chestionar pentru doctoranzi 331 Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa monetară 335 Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa de capital 339
Recommended