View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
V OSTATIEN
Trustul patdotismuluigi alte grotegti
Prefald de Jan H. Mysjkin
Traducere din neerlandez5 de Doina loanid gi Jan H. Mysjkin
Pnul vAN OsrntJEN
Edituta ParaLela 45
CUPRINS
AncuwNr / 5
A rua iN onnAonnp pENTRU A DERATA MAr BrNp / 7
Tnusrur parnrorrslrurur / 20
BORDELUL LUI IKA LOCH / 60
iNaranarrct / 77
lnchisoarea dtncer / 77
Oragul constructorilor / 95
Poveste / 103
Despre o surprizi pldcuti care fu o nenorocire / 105
Povestea fatidici a lui Scholem \X/eiBbinder / 112
Vicisitudinile lui Mercurius, societate pentru exploatarea
falsificdrii deban / 722
I-zcrali! Economiili! / 729
Caseta. O poveste deloc tainicd in jurul uneitane / 1,37
Convingerea notarului Telleke / I42
Splendoarea gi decdderea unui om pohic / 143
Cheia pierdutS. Cum se intdmpli sau vezi bne / 147
O scunlA DIZERTATIE DESPRE PoLITIcA CoLoNIAIA / 167
A lua in derddere pentru aderaia mai bine
,,La doi ani: catastrofd, feroviard", povestegte Paul
van Ostaijen la incepunrl unei paglni autobiografice.
,,Yiaga me ^
inceput cu o detaiere. Aga cd este de
ingeles cd.vdd viaEa in felui urmiton cum sd detaiezi infelul cel mai avantajos." Teama de o catastrofb feto-
viatd. apare in Conuingerea notarului Telleke, cea mu scurti
dintre grotegtile autorului. Pentru a eitz o inevitabili
deraiete, acest cumsecade burghez se aruncd pe fereastra
trenului care mefge cu tntezd., cu prea mate vttezd pentru
gustul siu. Din fericire pentru el (gi pentru noi), Paul
van Ostaijen) care a trdit int-o perioadd in care rciltta-tea insigi se preschimbase pe de-a integul intr-o gotescd,
a gtiut sd sulprindd. catastrof.ele intt-un fel mai todnic.
Fdrd. a merge p|'nd.la a cahfrca na$tetea sa, pe 22
februarie 1.896,1a Anvets, dtept o c t^sttofl, ea a fost
cel puqin o zguduituri neagteptatd. Leopold (zis Pol sau
Puol) "
fost al gaptelea gi ultimul dintre copii lui Henddk
van Ostaijen, instalator de meserie, gi al Mariei Engelen;
tatd.l siu aloea patwzeci gi patru de ani, tat mama sa,
patrrtzeci gi trei; intre Paul gi fratele siu Constant, cafe
era penultimul n5,scut, eta o diferenli de noud ani. Po-
ffivit normelor pcoiate, a fost un elev exasperant. La
Ateneul Regal - singurul institut de invilimdnt liceal
N.\\J
\)N
d
R\vl
din Anvers, unde cusurile efau pfedate in neeiandezd" -,en capul rdatdElot gi juca rolul de provocator in bandade elevi flamrganzi, chiar pugin ostentativ, dat find cd, a
fost exmatdcuiat inainte de examenul final. in ptrzrnt,Asocia,tia ,,Prietenii lui Paul van Ostaijen" se reunegte
anual in sala de conferinte a acestei instituEii, care se mAn-
dre$te cu faptul ci autod gi-a tocit coatele pe bdncilesale.
Exasperagi de cdtre mezinul lor, tatd) se plAngea de
nenumdrate ori: ,,Pentru mullca fizicd e prea plipAnd,iar pentru cea de func;ionar de birou, scrisul sdu nueste desnrl de lizibil." Ceea ce nu l-a impiedicat si intrein legiunea congopigtilor de Ia Prirmd.'ia din Anvers, pe1.6 martte 1914. Se afla intr-o slujbd aldt:uri' de tineriintelectuali care visau si schimbe lumea - in primulrdnd Flandra - printr-o revoluEie a attelor, pi nu numai.La doar cdteva siptimAni mat t6Ltziu, pe 9 aprthe 1,91,4,
gi-a fdcut debutul cu o relatare despre expozi;ta Axacontemporand,in Carv/us, nat cate avea ca subtidu ,,Weekbhdvan de Vlamingen" f ,,Sdptdmdnalul Flamanzilor", ceea
ce spune totul despre aspiragiile sale politice, intr-o pe-tioadd, in care burgheziz ftancofond domnea in Belgia,
cu un dispreg vddtt faEd. de tot ceea ce era flamand. intimpul anilor de rdzboi, Van Ostaijen a desfdpurat o
activitate jumalistici imensd pi diversificati in mai multeziarc: inft-o seard scria despre un meci de box la ElBardo; a doua zi, asista la o piesi de teatru, iar in seara
urmd,toare relata despre o expoziie. La toate astea se
adaugd" comentariile politice, in cate apdta emancrparea
flamandd".
Ca t6,nfu bdtbat, Paul van Ostaijen era o apaiyeremarcabild pe srdzile orapului portuar. Iatd cum este
evocat tAnfui' dan@t de citre scriitorul anversez Maurice
Gilliams: ,,Seara, pe I(eysedei, il lntdlneam pe Orfeu in
costum Biedermeiet. Oamenii se uitau la el cu gura cis-
cati din canz^ cr^v^tei sale demodate, a itletcil. de cati-
fea togie gi a ciudatelor sale haine negre. Cdteodad putta
ln macferlan de un gri sidefat, 9i dacd vAntul se juca cu
pelerina scurtd de pe umedi sfi, pdtea cd arc aApi, asemeni
unui vultur imperial. Izrna, eta vdzut cu o ciciuld din
bland de nutrie; purta un guler inalt 9i scrobit. Era
dandl-d., lordul sumbrului 9i durului Anvers'" Este
posibil ca Paul van Ostaijen si-gi fi insugit aprecietea
lui Charles Baudelaite: ,,Dand1sm-'i este ultima sttilu-
cite a etoismului in vremuri de decadenld." DePi nu gi-a
vopsit pirul in verde, precum Baudelaire, Van Ostaiien
avea gnjd si nu tteacd neobservat. Pentru femei, era
Domnul 1830. Dupn cAte se pare, doamnelor din Anvers
Ie plicea sd-gi cadoriseasci favorilii cu porecle de exemplu,
in grotesca Lwnalit Economisili!, Evrardus Breeske este
poteclit Domnui cu Mugtigioztahi Frumoapi.
Prin hainele sale exttavagante, era un element tipic
al vieEii urbane, cosmopolite' ceea ce ne duce dtept spre
poezia sa. ln istotia litetatutii needandeze, inceputurile
sale cu Music-Hall0916) sunt considerate drept un prim
exemplu aJpoeziei clar mettopolitane. In afard" de poe-
mul eponim, celelalte Poeme sunt destul de convengio-
nafe ca formd". Nota noui vine mai degrabi din faptul
ci omgul e luat drept subiect pi decor. Intoducete^ atfl-
butelot moderne in poezie este cea carc i-a ftapat pe
contemporanii sii, precum clinchetul electric al unui
ffamvai, zd,ngd,nnil"rlui lan! de bicicleti sau dinamismul
unei otchesue de iazz.Yiaga danfu-riur singuratic se pe-
trece mai mult pdn baruri, la dancing gi nasic-hall, in
\R.
s\$)'.\
%"'\\\\'s.aDNtssNis
.s.b\
t-u.\\
F.r\)*B
s
s
cdutzrte vnei anima una, in ace std" Iume a unui efemeramtJaamefrt colectiv.
Volumul Het Sienjaal/Semnalul aparc in octombde1918, volum in care se regdsesc ecoudle migcdrii expre-sioniste germane, de genul Franz rJTerfel, cu impulsurilesale umanitare, dar pi ecouri din poezia lui Wah \Mhitrnangi influenge ale unanimismului francez, cu convingereaci o noui umanitate universald va apdrea dupi nebuniaucigagd. Acegti poeEi considerzu rdzboiri &ept un catbarsis,
o purificare ce va duce la o renagtere spitituali. Expre-sionismul umanitar poartd. amprcnta unui patetism alsuferingei gi al iubirii, imprumutAnd o mulEime de ima-gini gi formule din Biblie. Dacd rdzboiul era absent dinMusic-Hall, aici, in acest volum, Van Ostaijen, cu o fo4d"juvenild, nutre$te visul ca ,yA.lle Menschen werden Briider',(,,Tolr oamenii vor deveni fuaEt') gi ca o noud lume sd
renascd din cenuga conflagragiei. Poetul se consideri unsoi de Mesia care bineveste$te, gata sd, sufere pentrufia,tii sdi. tnsi, la capituiarea Germaniei, pe 11 noiembrie1918, exemplarele dtn Semnalul au fost poprite de citrejustiga belgiann, in biroul delaAnhaapscbe Courant (Cwrieruldin Anuers), din cauza fervorii sale revoluEionare pi acdtorva efuziuni favorabile flamanztlol
Paul van Ostaijen se afla in colimatorul autoritd-
Eilor din cauza colabotirii sale la periodice antiguver-namentale pi a panicipdri la manifesta,tii politice. innoiembrie 1917, catdinalul Merciet, c^te a compat^tlimba flamanztTor cu un grohiit de porc Ai care se im-potrivea cu inve4unare needandtzdri invdgdmAntr,rluisuperior, se afla in vizitd ia Anvers. Van Ostaije n frceapate dintr-un grup de tined activigti veniEr si-l huiduiepe cardinalul belgian. A fost arestat gi condamnat la
,l0
trei luni de inchisoare strictd. Multumitd intervengiei
guvernului germarq verdicnrl a fost clasat. insd, in de-
vdlmdgia trupelor nemgegti gi a restauritii ptogresive a
atablishment+Iw conservator, materialisg burghez 9i fran-
cofon, al,ti activigti fTamanzi au fost arestaEt 9i inchipi,
pdntre ei aflAndu-se profesori 9i studeni de la universi-
tatea dtn Gand, neerlandtzatd"in 1'91,6, Precrim 9i scriitori
gi iurnaiigti suslinitoti n cauzei flamande. Cei cate vedeau
venind tdzbunarea asuPra lor s-au exilat in numir mate
in Jirile deJos gi in Getmanta.La rAndul sdu, Paul van
Ostaijen a gdsrt cd e mat ingelept si nu agtepte inftin-
getea gi sd plece cu prietena sa Emiiie (zisd Emma sau
Emmeke) Ci6ment - Kiki de pe Keyserlei, daci ar fi' sd
ddm crezare unor mdrturii -, c re s-ar fi afigat pugin
prea mult in compania ofigerilor germani. Ceea ce nu a
impiedicat condamnatea autorului, in abnntia,la opt luni
de inchisoare, pentm articolele din presa flamingzntd.
Paul pi Emmeke au sosit la Betlin pe 23 octombrie
1918, de unde Paul van Oistaijen s-a intots singur, pe
1,2 mai 1.921,. Lndpetrecugi la Berlin au fost marcagr de
revolugii c re aa zguduit temelLile otdinii social-politice'
Van Ostaijen a fost mattorul ocular al acestei vAltori,
cici manifestagile de masd gi confruntirile vioiente se pe-
treceau adesea sub fereastra camerei sale din \)ihlhelmsua8e
38. Asasinii,poemul din deschiderea volumului Defeuten
uan angst en p/n/S,irbdtorile spaimei Si ale dwrerii (1'91'8-1,921),
e scris chiat pe 9 noiembde 1918, in aceea9i ziin carc
revoluia a aiuns din pottul Kiel in capitald'.
La nivel economic, intreaga' nagiune didea faliment,
pradd"unei inflagii galopante - fapt care sti labazz gto-
teSu Yicisitadinele lui Mercuriu't, societate de exploatare a
Nts^s)
S
\sr"\%".\\
S
sN
s
s.rsqc
b\
s.a.\\\-)s
d
S
st
falsfrc,;rii de bani. $omajul, lipsa alimentelor, penutia de
Iocuinge constituiau soairt^ zilntcd. a populagiei; cuplulproaspit sosit n-a scipat nici el de aceasti. soarti.. Emmeke
a obginut o slujbi ca manechin la o casi de modd, dar
Paul, a intAmpinat greutili in a avea un venit stabil; le-
genda spune cd. ar fi. fost, printre altele, liftier, librar pi
vLnzdtor de pantofi de dami. igi va aduce aminte de
aceastd perioadi ca de ,,o luptl pentru existengi. Deloctomanttcd".
La Berlin, cataclismul politic metgez- mAnd inmAni cu revolutia artisticd. Pdmul Rdzboi Mondial a
decimat genenya expresionigtilot, cu umanitarismtil, i la
STerfel. in ianuarie 1917, Richard Huelsenbeck s-a intorsde la Zirich. unde a fost unul dintre protagonigtii de la
CabaretVoltaite gi ai migcdrii Dada.lmpreuni cu Raoul
Hausmann, a fondat o migcare Dada germand, pebazeradicale gi comuniste. Actiunile lor, provocatoate,vizauestablishmentd politic. ,,Dadaistul ipi alege drept profesie
si spatgi ideologia culturaii a germanului, si atace
aceastd culturd prin toate mijloacele de satird, de bluff,
de ironie gi chiar de violengd", scrie Huelsenbeckin Enaaant Dada (1920). Conceperea celui de-al ftetIea volumpublicat de Van Ostaijen, Berytte :tad (1921)/OraS ocwpat,
dd seama despre o cunoa$tere aprofund^td. a pr:a'cttcilot
tipografice Dada.ln phs, tegdsim unele slogane dadaiste
in cdteva dintre grotegti gi in singud scenariu de filmal mi g cirii D ada: D e B a n kro e t-J a ry/ J a q71[a li n n ta l, rcahzat
abiain 2008 de citre needandezul Leo van Maaren.
La nivel artistic, gederea la Betlin a fost cruciald
pentru Paul van Osaijen. Nu mai et^ ar.tas de expresio-
nismul umanitar. Poemele explozive dtn S,irbdtoile spairzei
Si ale darerii sunt revelatoare pentru acei ani de crize
t2
sfAgietoare de dispetare. intt-unul dintre articolele teo-
retice din Self-dnfence/Aato@arare, Van Ostaijen a descris
astfel semnificaga Orasului ocapak,,Nihilismul Omsului
ocapat m-a vindecat de neonestitatea pe care o numeam
onestitate gi de atitudinea de fanfaton fard, de lirism. Apot,
am devenit un poet obignuit, cineva cate face poeme
pentru simpla sa pldcere, tot a$a cum un columbofil igi
iubegte porumbeii. Nu ptetind medalia vittugii civice."
Influenfele unot pictori gi scriitod precum Heinrich
Campendonc( Lyonel Feininger, Georg Gtosz, Vassily
IGndinsky, Paul I(ee, Walter Mehdng Friz Stiickenbetg
gi mulgi a\g:t au fost decisive in conturarca viziuntj at-
tistice a tnnXrului Ostaijen, dornic si cunoascd gi si folo-
seascd in textele sale toate inovagiile ltterare, attistice gi
intelectuale ale epocii.
Van Ostaijefl, ^g cum teiese gi din scrisorile din
zce pefloadi, se imprietenise cu filosoful gi sctiitodMynona. Degi Mynona (pseudonimul lui Salomo
Friedlaender) nu aparEinea grupului Dada,,,grotegtile
sale filozofice fac parte din dieta-Dada", spunea Hans
Richtet, dadaist din prima fazd. ,,Dacd. Mynona scrie
grotegti e doar pentru a ndicuhza lucruri pi situagii."
Absurdul, insolitul, satiricul se gdsesc din belgug in pro-
zele expresioniptilor ca Gottftied Benn giFranzJung, a
fortiori la dadaigti ca Hugo Ball sau Richard Huelsenbeck.
Dupi falimentul idealurilor umanitiEu, nu mai rdmdnea
decAt gluma. ,,Ceea ce numim Dada, scde Bali, fon-
datorul Cabatenrlui Voltaire, este o fatsi veniti din Neant,
in cate toate chestiunile cele mai elevate sunt ameste-
cate; un gest de gladiatori; un joc cu jalnicele tdmipige;
o punere Iz zid a pozei monlei gi a opulengei."
-\s.S
\\
%"
\\N.S
{$N
b\
l3
Recommended