View
234
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Spuneam anul trecut că treptat, cu
consecvență și dăruire am devenit ceea ce ne-am
propus împreună: o școală de elită, o școală
deschisă, o școală europeană. Cultura
organizațională, valorile în care trebuie să credem,
principiile sunt elemente fundamentale în
dezvoltarea școlii, în deschiderea ei către
comunitate, în afirmarea noastră ca o instituție de
educație cu renume european.
În fiecare an, de 6 Decembrie sărbătorim
Ziua Școlii. În ultimii ani acest moment de
sărbătoare pentru elevi și pentru noi toți cei care
lucrăm cu ei, l-am transformat în zilele
comunității, în zilele partenerilor, a voluntarilor, în
zilele părinților. Este un moment de sărbătoare
pentru toți cei care, mai mult sau mai puțin
intervenim în destinele acestor copii speciali.
După 37 de ani de învățământ special
pășcănean, decembrie 2013 a însemnat pentru noi
un moment important deoarece ne-am consolidat
identitatea și imaginea. Astfel, subprefectul
Bogdan Abalași a fost cel care, împreună cu patru
elevi a arborat pentru prima dată steagul școlii
noastre, în timp ce se intona imnul școlii, un imn
izvorât din dragostea pentru elevi și din candoarea
specialilor de pașcani.
Zilele școlii din decembrie 2013 au stat sub
semnul recunoștinței. Recunoștință pentru toți cei
care ne-au sprijinim să devenim o școală reper
pentru învățământul special: parteneri, finanțatori,
voluntari, părinți, mass-media. Distincțiile oferite
au fost doar un mic gest de recunoștință față de
întreaga prețuire pe care le-o purtăm.
”Pentru întreaga activitate” ca dascăl,
pentru întreaga carieră didactică, pentru
profesionalismul și devotamentul demonstrat,
distincția a fost înmânată de domnul senator Florin
Constantinescu, domnului învățător Gheorghe
Ciubotariu.
Distincția „Școli partenere” a fost
acordată cu sprijinul domnul inspector școlar
Bogdan Neculau acelor școli cu care am colaborat
și cu care am obținut și performanțe la nivel
național: Liceul Tehnologic Valea Seacă, Liceul
Tehnologic „Mihail Busuioc” Pașcani, Școala
Gimnazială Lunca Pașcani, Liceul Teoretic
„Miron Costin” Pașcani, Colegiul Național
„Mihail Sadoveanu” Pașcani, Colegiu Tehnic CF
Unirea Pașcani, Liceul Economic „Nicolae Iorga”
Pașcani.
Zilele școlii, Zilele Special de Pașcani
1
Distincția pentru ”Voluntariat” am
acordat-o uni om cu suflet deosebit, doamnei Hen
Lucia cu sprijinul căreia am reușit implementarea
Terapiei 3C la nivel de școală, terapie care și-a
dovedit eficiența în mod special în cazul copiilor
cu autism. Distincția a fost oferită de doamna
director DGASPC Iași, Niculina Karaksoni.
Domnul Eugen Moldovanu, pentru
participarea la instruirea artistică a formației de
aur „Busuiocul” care a obținut numeroase premii
naționale, a obținut Distincția „Sprijin pentru
performanță”, distincție înmânată de doamna
director Vasiliu Coca de la Liceul Tehnologic
Special ”Vasile Pavelcu” Iași.
Distincția „Sprijin pentru dezvoltare
instituțională” a fost acor dată Fundației Pentru
Comunitate reprezentată de domnul Andras Imre
pentru finanțarea proiectelor „Artiștii speciali” și
„Simt și zâmbesc ca voi”, dar și pentru calitatea de
prieten al școlii noastre, distincție oferită de
vicepreședintele Consiliului Județean Iași, domnul
Victorel Lupu.
Distincția ”Partener ONG” înmânată de
domnul inspector școlar Vasile Sorohan am oferit-
o Fundației „Vatra Pașcanilor” pentru modul în
care, împreună, am implementat la nivel de școală
trei proiecte care au o mare contribuție la
dezvoltarea instituțională: „Bucătarii speciali”,
„Artiștii speciali” și „Simt și zâmbesc ca voi”.
Distincția pentru ”Implicarea părinților
în viața școlii” înmânată de domnul pr imar
Dumitru Pantazi a fost acordată unui părinte a unii
copil special, doamna Vasilca Erbiceanu pentru
devotamentul și lupta constantă pentru drepturile
copiilor cu dizabilități și pentru modul de
implicare activă în viața școlii.
Distincția pentru „Promovarea imaginii
școlii” a fost acor dată par tener ilor media care
au promovat constant toate activitățile noastre:
Ziarul Orizont și TV BIT, Bună Ziua Iași, Ziarul
Obiectiv și Actualitatea TV, distincții înmânate de
domnul deputat Rățoi Neculai.
Distincția „Sponsorul școlii” înmânată de
domul consilier județean Mihai Popescu a fost
acordată următorilor agenți economici care ne-au
fost sprijin în derularea multor activități: SC
Avastar, SC Romelada, SC Proinvest Group, SC
Agrocomplex Lunca, SC Proconsil Grup, SC
Adems, SC Lorimer.
La 37 de ani școala noastră capătă
identitate arborând cu mândrie steagul, cântând cu
bucurie imnul, afișându-se alături de prieteni,
devenind distinctă prin Specialul de Pașcani clădit
nu între zidurile școlii ci în fiecare copil, profesor
sau prieten ce trece pe la noi.
2
Muzicoterapia în România – uz și abuz
Conferențiar doctor Cristina Neamțu
Universitatea ʺAl. I. Cuzaʺ Iași
Am avut de nenumărate ori prilejul să
constatăm, asistând la activitățile educaționale
specifice obținerii gradului didactic I în școlile din
învățământul special, cu cât entuziasm unii
profesori psihopedagogi afirmă că includ
muzicoterapia în programele desfășurate cu elevii
lor. De cele mai multe ori, ceea ce se prezenta
drept muzicoterapie consta în asigurarea unui fond
muzical la activitatea elevilor. Este o practică
educațională frecventă, bazată mai puțin pe
abordarea riguroasă specifică muzicoterapiei și
mai mult pe observațiile empirice acumulate de-a
lungul experienței profesionale vizând efectele
muzicoterapiei asupra comportamentului,
dispoziției afective și randamentului cognitiv al
elevilor.
Din păcate, la ora actuală practica
muzicoterapiei în țara noastră se bazează mai mult
pe bune intenții și pe improvizație, decât pe o
planificare sistematică a intervenției muzicale,
pornind de la o evaluare care să pună în evidență
nevoile subiectului, sensibilitatea sa față de sunete
și decantând obiectivele și tehnicile necesare.
Întrucât preconizăm realizarea în curând a unui
dispozitiv de formare profesională pentru
terapeuții muzicali, considerăm oportună
prezentarea a ceea ce reprezintă în momentul
actual practica muzicoterapiei la nivel mondial.
Muzicoterapia este un domeniu de
activitate aflat la intersecția dintre artă și știință,
interesând deopotrivă arta muzicii, științele
medicale și psihologia. Diversele aspecte legate de
relația complexă dintre muzică și sănătate au făcut
obiectul cercetărilor din psihologie, psihiatrie,
fiziologie, neurologie; psihofiziologia și
psihoacustica au o istorie îndelungată a cercetării
mecanismelor de acțiune a sunetelor asupra
organismului uman. Sonologia ar fi ʺștiința
generală a sunetelor, având ca obiect de studiu
efectele fizice, chimice, biologice și psihice ale
sunetelor asupra omuluiʺ (C. Corneliu, 1984, p.
42) Aceste efecte sunt atât de numeroase și cu
implicații atât de diverse și profunde încât
muzicoterapiei i s-au alocat structuri
organizaționale de cercetare specifice, cu
manifestări științifice proprii – congrese și
simpozioane internaționale – cu publicații de o
mare vizibilitate științifică, cu circulație
internațională, dintre care merită amintite Journal
of Music Therapy, Music Therapy Perspectives,
The International Journal of Arts Medicine.
Rezultatele cercetării din domeniu
legitimează specialiștii să afirme că muzicoterapia
poate fi utilizată eficient în următoarele domenii:
1. În domeniul medicinei muzicoterapia
oferă suport în practica stomatologică,
obstreticală, în recuperarea după orice fel de
traumă, accident sau intervenție chirurgicală, în
reabilitarea motorie, în geriatrie (V.Preda, 2004,
3
pp.124-125)
2. În psihoterapie, muzica este un mijloc
eficient în tratarea depresiei, nevrozelor,
insomniilor, anxietăților, autismului, tulburărilor
alimentare, în tratarea adicției, in terapiile
individuale și de cuplu – într-un cuvânt, în
restabilirea echilibrului psihic al persoanelor.
Efectul psihologic al muzicii depinde de
caracteristicile ritmului, armoniei și melodiei,
asigurând o plajă diversă de posibilități de
intervenție pentru reducerea tensiunii nervoase,
pentru calmare sau activizare, pentru trăirea unor
afecte pozitive, pentru diminuarea anxietății,
stimularea autocunoașterii, a comunicării cu
ceilalți și dinamizarea resurselor subiectului.
3. În pedagogia de susținere, muzicoterapia
devine o ramură de sine-stătătoare. Persoanele cu
nevoi speciale – copii sau adulți – au în muzică un
mecanism compensator sui-generis, care
diminuează sentimentul de frustrare, favorizează
autocontrolul și contribuie la dinamizarea tuturor
proceselor psihice implicate în recuperare. Mai
structurat, muzicoterapia poate atinge următoarele
categorii de obiective:
obiective psihomotorii: ameliorarea
competențelor motorii prin obținerea unui control
muscular mai bun, reglarea tonusului muscular,
coordonarea mișcărilor, stimularea vitezei, puterii
și flexibilității, ameliorarea coordonării ochi-mână,
ureche-mână, a echilibrului, lateralității, creșterea
gradului de conștientizare a propriului corp,
creșterea vitalității și rezistenței etc.
obiective cognitive: ameliorarea
abilităților perceptive – auditive, vizuale,
kinestezice, tactile – ameliorarea competențelor
cognitive (cu toate componentele implicate, de la
educarea perceptiv-senzorială, la stimularea
memoriei, controlul impulsurilor, formarea
abilităților de diferențiere și clasificare),
îmbunătățirea comunicării, atât la nivel receptiv,
cât și expresiv, ameliorarea atenției și a orientării
spațio-temporale etc.
obiective afective: conștientizarea și
gestionarea emoțiilor, reducerea anxietății,
stresului, fricii, creșterea stimei de sine,
dinamizarea voinței și a motivației, creșterea
toleranței la frustrare, scăderea frecvenței
comportamentelor inadecvate, trăirea unei game
de sentimente pozitive, care induc o stare de bine
generalizată.
Deși tabloul efectelor muzicoterapiei este
vast, acestea nu se obțin prin simpla ascultare a
oricărei bucăți muzicale. Acțiunea muzicii va avea
o eficiență mai mare și va realiza scopul terapeutic
urmărit numai dacă persoana care aplică metoda
are cunoștințele necesare despre muzică, despre
sănătate, boli și relația dintre ele. La fel de
necesare pentru asigurarea eficienței
muzicoterapiei sunt și cunoștințele despre
indicațiile și contraindicațiile metodei terapeutice,
cât și despre condițiile necesare pentru realizarea
optimă a audiției muzicale sau a interpretării
muzicale. Preocupările terapeuților au depășit faza
reactivă și s-au concentrat în ultimul timp pe faza
proactivă, în sensul identificării unor mecanisme
prin care muzica poate crește imunitatea
organismului la diverse boli și a modului în care
poate fi utilizată în scopul profilaxiei bolilor. S-a
observat faptul că reacțiile la mesajul muzical au
un caracter și un efect difuz la subiecții fără
cultură muzicală, în timp ce la cunoscători
manifestările psihofiziologice se ajustează la
particularitățile discursului muzical, producându-
se o reglare a ritmurilor biologice în funcție de
acestea. Principala consecință vizând asigurarea pe
o scară largă a efectului profilactic al muzicii este
realizarea unei educații muzicale pentru toți.
Aplicarea muzicoterapiei, adică urmărirea
realizării unui set de obiective specifice prin
muzică presupune elaborarea unui program
special, pe baza evaluării complexe a situației
subiectului și a preferințelor sale muzicale. Muzica
4
are eficiență terapeutică dacă alegerea pieselor este
adaptată la puterea de înțelegere a subiecților și la
pragurile lor senzoriale. Aspectul tehnic al
muzicoterapiei este important – arta muzicii ia
locul dialogului verbal în relația terapeutică clasică
(E.Lecourt, 2010) – însă indiferent care sunt
tehnicile și metodele disponibile, ele trebuie
selectate și aplicate ca să răspundă unor obiective
orientate către nevoile subiectului. Obiectivele pot
fi de scurtă durată – ameliorarea stării subiectului
– sau de lungă durată - ʺreorganizarea
personalității, adecvarea comportamentului și
creșterea disponibilităților de relaționare și
integrareʺ (G.Ionescu, 1991, p. 31)
Prescrierea muzicii terapeutice ține cont de
faptul că muzica este o formă de terapie non-
verbală, bazată pe un limbaj al sunetelor, care sunt
articulate conform legilor compoziției și se
adresează unui ascultător, care-l traduce în funcție
de sentimentele și gândirea proprie și de aceea
muzica are eficiență atât în scop diagnostic, cât și
terapeutic. O bună comunicare cu subiectul pentru
obținerea unei intervenții terapeutice optime cere o
evaluare prealabilă a subiectului.
ʺMuzicodiagnosticulʺ (Luban-Plozza, I.B.
Iamandescu, 1997) este folosit pentru cunoașterea
nivelului socio-cultural și educațional care au
structurat o anumită constelație a preferințelor
muzicale ale subiectului, precum și pentru
evidențierea trăsăturilor de personalitate care le
influențează. Reușita terapiei muzicale presupune
relaționarea dintre personalitatea subiectului cu
caracteristicile pieselor muzicale și cu mesajul
transmis de muzică. Tehnic, realizarea profilului
psihomuzical al subiectului, se realizează prin
interviu și prin evaluarea reacțiilor sale la
ascultarea diverselor genuri muzicale. Numai pe
această bază se poate determina apoi ce gen/piesă
muzicală poate fi folosită cu un anume subiect.
Programul de intervenție muzicoterapeutic
presupune stabilirea, pe baza bilanțului
psihomuzical al subiectului, a tipului de efect al
muzicii de care are nevoie subiectul (de exemplu,
liniștitor sau excitant), alegerea genului și a
pieselor care asigură tipul de efect urmărit,
stabilirea dozei (durata activității și intensitatea
sonoră) dar și a posibilelor efecte secundare
asociate, atunci când muzica se combină și cu alte
intervenții terapeutice. Literatura de specialitate
oferă numeroase modele de abordări și practici
(I.B.Iamandescu, 2004) de natură să orienteze
terapeutul în stabilirea programului terapeutic
adaptat.
Și alegerea metodei – receptivă, activă sau
mixtă – se bazează tot pe evaluarea riguroasă a
subiectului; înainte de alegerea metodei, terapeutul
trebuie să cunoască nu numai preferința pentru
stilul sau genul muzical, compozitorul preferat,
timbrul sunetelor sau orientarea către muzica
vocală versus cea instrumentală, ci trebuie să
determine și nivelul de activism fizic al
subiectului, abilitățile motorii care-i permit sau nu
să cânte la un instrument muzical. Dacă se decide
aplicarea formei receptive, pașii următori în
stabilirea programului muzicoterapeutic vor pune
în evidență condițiile în care această abordare
poate fi cea mai eficientă pentru subiect: audiția
muzicală se va realiza individual sau colectiv, la
un anumit nivel de intensitate sonoră, într-o
ambianță special creată pentru a amplifica efectele
psihofiziologice ale muzicii (ne referim la
intensitatea luminii și tipul de lumină, la
temperatură, la distanța față de sursa sonoră etc).
Aceeași atenție la condițiile de realizare trebuie
acordată și atunci când se optează pentru forma
activă a muzicoterapiei, cu accent pe selectarea
surselor sonore (pseudoinstrumente, surse sonore
primare, instrumente accesibile subiectului) și pe
crearea climatului necesar în interpretare sau în
improvizație și manifestarea creativității.
Am trecut în revistă câteva aspecte care
jalonează practica muzicoterapiei, cu scopul de a
evidenția faptul că proiectarea activităților de
terapie muzicală cer un demers complex, calificare
5
înaltă și, nu în ultimul rând, resurse materiale consistente. Ne exprimăm speranța ca cele prezentate să
alimenteze interesul practicienilor din școlile românești pentru aprofundarea domeniului, începând cu
observarea sistematică a preferințelor elevilor față de muzică și terminând cu identificarea a noi forme de
integrare a copiilor cu CES în adevărate comunități muzicale.
Bibliografie
Corneliu, C.(1984) Introducere în sonologie, Editura Muzicală, București.
Iamandescu, I,B. (2004) Muzicoterapia receptivă, premise psihologice. Aplicații profilactice și
terapeutice, Editura Info Medica, București.
Ionescu, G (1991) Psihoterapia, Editura Științifică, București.
Lecourt, E (2010) La musicothérapie, Ed. Eyrolles.
Luban-Plozza, B, Iamandescu, I.B (1997) Dimensiunile psihologice ale muzicii. Introducere în
muzicoterapie, Editura Romcartexim, București.
Preda, V. (2004) Terapii prin mediere artistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Reziliență și artterapie
Reziliența este definită ca o funcție de
dezvoltare a abilităților psihologice de adaptare
rapidă la diverse situații traumatizante și în același
timp de a se recupera după astfel de situații.
Reziliența este un proces complex care implică
interacțiune între subiect și mediul său, un proces
care implică factori de protecție individuali,
familiali și de mediu, precum și moderarea riscului
de adversitate.
În accepțiunea psihologului american Al
Siebert, cel care a introdus conceptul de reziliență
ca abilitate umană, acest concept explicat în
termeni foarte simpli reprezintă capacitatea unei
persoane de a-și reveni în urma unor experiențe de
viață copleșitoare. Reziliența sau a fi rezilient
înseamnă: a face față cu succes unor schimbări
continue și majore, capacitatea de a-ți păstra
sănătatea și energia când te afli sub presiune
constantă, capacitatea de a-ți reveni rapid după
eșecuri, capacitatea de a depăși adversitățile
capacitatea de a face toate acestea fără a acționa
într-o manieră distructivă sau disfuncțională.
Reziliența copilului este determinată de
relații bune cu familia, prietenii, colegii, de o
imagine de sine pozitivă, de abilitățile de
comunicare, precum și de toleranța la frustrare.
Școala Gimnazială Specială Pașcani oferă
servicii educaționale și terapeutice elevilor ce
prezintă deficiență mintală, de toate gradele. În
ultima perioadă, cazurile de elevi care prezintă
deficiențe severe și asociate sunt într-o creștere
alarmantă, cazuistica fiind diversă și complexă.
Acest lucru a determinat adaptarea și
diversificarea metodelor de intervenție terapeutică
și recuperatorie, dezvoltarea de modele de
intervenție pozitivă pentru elevii cu deficiență
mintală, bazat pe susținerea rezilienței acestora, ce
poate favoriza o mai bună incluziune școlară și în
societate. Profilul psihologic și social al elevilor cu
deficiență mintală este dominat de un număr mare
6
de factori de risc, care pot afecta grav integrarea
socială a acestora (marea majoritate provin din
familii cu risc social ridicat, imaginea de sine este
una scăzută, abilitățile de comunicare sunt în
general limitate, etc.). Nivelul de reziliență la
acești copii este unul scăzut, ceea ce ne-a
determinat să alegem diferite metode practice
pentru sprijinirea și îmbunătățirea dezvoltării
rezilienței copilului cu dizabilități, în vederea
creșterii abilităților de gestionare a diferitelor
situații, fapt care le facilitează incluziunea socială.
Una din metodele prin care am încercat să
creștem gradul de reziliență a elevilor noștri a fost
înființarea unui cabinet de artterapie prin tehnica
olăritului, proiect finanțat de Fundația Pentru
Comunitate și MOL România. Atelierul de olărit
al școlii a devenit un spațiu securizant pentru
copii, modelarea lutului și obținerea obiectului de
ceramică în forma finală reprezintă modele de
intervenție pozitivă și suport pentru elevi, ceea ce
a condus la creșterea stimei de sine, au stimulat
creativitatea și au facilitat comunicarea. S-a
observat o îmbunătățire a capacității elevilor de a
face față situațiilor frustrante și o mai bună
incluziune în spațiul școlar.
Acest proiect de succes prin rezultatele
deosebite obținute la nivelul creșterii gradului de
reziliență a fost considerat un exemplu de bună
practică și un model de intervenție eficient în cazul
copiilor cu dizabilități. Rezultatele proiectului au
fost diseminate la nivel internațional prin
participarea la al doilea Congres
Mondial Consacrat Rezilienței: De la
Persoană la Societate, congres care în
acest an a avut loc în România, la
Universitatea de Vest din Timișoara (8-
10 mai 2014). Reunind practicieni şi
cercetători care intervin în domeniul
rezilienţei individuale (abordată din
perspectiva ciclului vieţii), în cel al
rezilienţei familiale, comunitare şi
societale, cel de al doilea Congres Mondial a
contribui la progresul etapei actuale a cercetării
asupra rezilienţei – etapă definită ca al ”patrulea
val” – care se caracterizează printr-o analiză, la
multiple niveluri, a modului în care se modelează
rezilienţa.
profesor Gabriela Nedelcu
profesor Oana Hogaș
7
Legământ
Decalogul profesorilor din Școala Gimnazială Specială Pașcani
Ninge! Ninge cu amintiri.
Fiecare om poartă în desaga sa cu amintiri
imagini neșterse despre copilărie și tinerețe,
despre anii de școală. Acei ani s-au scurs ca o
clipă și amintirile s-au înghesuit și ele cum au
putut. Eh! Copilăria și școala nu au egal în
amintirea noastră.
Ca om a cărui pregătire de bază s-a
desfășurat în Școala Normală „Vasile Lupu” din
Iași, pe care o prețuiesc și de care mă simt legat
sufletește și acum la mai bine de 40 de ani de la
absolvire, nu pot să nu-mi amintesc necesitatea
încadrării de atunci, care cred că este valabilă și
azi, a comportamentului viitorilor educatori în
prevederi regulamentare clare. Aceste trăsături de
personalitate trebuie să caracterizeze pe toți cei
care doresc să facă educație. Integritatea morală și
verticalitatea caracterială, iubirea de profesie și de
țară, spiritul gospodăresc, empatia și dragostea
față de copii, atunci și acum trebuie să ne
definească pe toți.
Propun, conducerii școlii noastre și
colegilor, ca an de an la începutul anului școlar
sau pe parcursul lui, de ziua școlii, în atmosferă de
sărbătoare corpul profesoral să depună următorul
legământ care să rămână în tradiția școlii noastre.
Decalogul profesorilor din Școala
Gimnazială Specială Pașcani
„Mă leg:
Să-mi țin cuvântul dat;
Să depun toate eforturile cu bunăvoință și
cuviință pentru elevii ce-i îngrijesc și să le dau
învățătură și bună creștere;
Să nu tăinuiesc adevărul;
Să fiu drept și cu mine și cu alții, măsurându
-mi vorbele și faptele;
Să cruț pe cei ce suferă și să ajut, pe cât pot,
pe cei căzuți prin nedreptatea sorții;
Să fiu curat la port și la vorbă;
Să fiu ordonat și stăruitor la muncă;
Să cinstesc obiceiurile strămoșești și legile
țării mele;
Să-mi iubesc țara și neamul;
Să-mi amintesc că viața nu începe și nici nu
se isprăvește cu mine, ci este o răsplată pentru toți
și toate.”
Dragi colegi, să fiți optimiști și să vă
bucurați de izbânzile voastre dar și de ale
celorlalți, să vă bucurați de frumusețile naturii, de
un cer înstelat și să știți să oferiți bucurii celor din
jur. O societate normală trebuie să ajute meritul să
se transforme în succes. E ușor să definești
succesul la modul sublim, dar dacă ne uităm în jur
realizăm că el se realizează în special prin relații,
prin obrăznicie și oportunism. Succesul adevărat
este cel oferit de creație. Pe acesta vi-l doresc
vouă.
profesor Victor Vâncă
8
Profesor psihopedagog la Paşcani, atât ştiam
pe 4 august 2014. Această idee îmi aducea bucurie
în suflet şi mulţumire pe chip. La început, mă
gândeam că este o realizare personală, o evoluţie
profesională, un pas mai aproape de debutul ca
dascăl… Un imbold insuflat de Şcoala
Normală ,,Vasile Lupu” din Iaşi şi nuanţat la
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
din Iaşi. Două instituţii care au clădit la
construcţia devenirii mele ca OM şi, care m-au
orientat spre cariera didactică.
În liceu, ştiam că sunt un mic filolog
perseverent, în facultate am obţinut specializarea
de mic pedagog. Apoi, am pornit spre drumul
anevoios, dar plin de satisfacţii sufleteşti al
lucrului cu şi pentru copiii cu autism. Acum pot
continua şi sprijini activitatea terapeutic-
recuperatorie a copiilor speciali din Paşcani. Nu
este o sintagmă fără noimă; aceşti copii chiar sunt
speciali prin zâmbetul pe care ţi-l oferă
necondiţionat, prin îmbrăţişările prin care te
încurajează să le fii alături în orice moment şi prin
dorinţa de a participa activ şi voluntar la orele de
la cabinet. Şcoala Gimnazială Specială din Paşcani
este un topos magic în care primeşti speranţa de
care ai reală nevoie atunci când păşeşti treptele
şcolii după ora de navetă.
Gânduri, idei, sentimente ţi se transmit de
către personalul didactic şi… niciodată nu te poţi
simţi singur, şi dacă te vei simţi singur, nu căuta
motive extrinseci la cei din jur! Rumoare de copii
pe hol … cum ai putea rămâne indiferent la
farmecul inocenţei şi căldura sufletească care te
copleşesc, fără să ai puterea de a rămâne
distant?! ,,Doamna, vreau şi eu la cabinet!”, o
frază constantă care denotă poate aprecierea, dar şi
mai mult o educaţie îndreptată spre motivaţia
intrinsecă pentru învăţare/ dezvoltare/ pregătire
pentru viitor.
Şi ideea potrivit căreia tinerii nu mai citesc,
o ipoteză neconfirmată în această şcoală. Am
întâlnit copii care citesc poveşti în pauză sau copii
care ştiu mai multe aspecte despre dinozauri sau
sconcşi decât mine. Copii speciali de la care şi
alături de care poţi învăţa. Nu este uşor ... Debutul
este o provocare, dar şi un succes care apare atunci
când perseverenţa şi performanţa se întrepătrund.
Oameni şi nu profesori întâlneşti la şcoală, care te
încurajează şi îţi oferă imboldul necesar pentru a-ţi
aduce contribuţia la realizările copiilor în cadrul
echipei interdisciplinare.
Şi… da! Simt entuziasmul începătorului,
însă astfel îmi doresc să rămân mereu! Iar pentru
sceptici, mă pregătesc să mă (re)definesc mereu
pentru a fi mereu mulţumită cu mine însămi şi cu
activitatea pe care o efectuez!
profesor Alina Dabija
Epistolă de debut
9
Acum, în prag de Crăciun, sufletul ne este
învăluit de bucuria acestei sărbători. Mantia
argintie care acoperă totul este prilej de mare
bucurie pentru copii, dar şi pentru noi toţi.
Crăciunul se „cântă” în toate limbile, fiind o
sărbătoare a întregii lumi. În Franţa, Crăciunul se
sărbătoreşte în mod diferit de la o regiune la alta.
De asemenea, Moş Crăciun are mai multe
denumiri: Homme Noël, père Chalande,
Bonhomme Noël, père Janvier, Barbassioné, saint
Nicolas.
Pentru sfânta sărbătoare a Crăciunului,
francezii preferă motivul ornamental al ieslelor.
Colindele ocupă şi ele un loc important în cadrul
acestei sărbători, în regiunea Provence fiind
specific colindul S-a născut Pruncul ceresc.
În ceea ce priveşte arta culinară, pe durata
sărbătorilor de iarnă, în Franţa se mănâncă curcan,
castane, şuncă, friptură de porc, gâscă, stridii şi
ficat gras. Ca şi în ţara noastră, copiii îşi primesc
cadourile în noaptea de Crăciun, în timp ce adulţii
îşi fac multe surprize în prima zi a noului an. În
Franţa, în regiunea Picardia, se practică un obicei
pitoresc: un miel viu era împodobit cu panglici şi
alte podoabe, aşezat apoi într-un coş şi dus la
biserică de un alai de păstori şi păstoriţe, toţi
îmbrăcaţi în cojoace albe, pufoase şi care intonau
colinde. Mielul era binecuvântat de către preot şi
apoi readus la stână; el nu era niciodată sacrificat,
fiind considerat protectorul magic al turmei, un fel
de animal sacru. Acest obicei era practicat şi în
provincia Franche-Compé, de copii care
interpretau rolul magilor.
În regiunea Provence, în seara primei zile de
Crăciun, familia se aduna în casa celui mai în
vârstă din familie şi se bucura de bucatele
tradiţionale: legume, Morne en brandade, o
mâncare de peşte cu diverse mirodenii: usturoi,
untdelemn, pătrunjel, lămâie şi nelipsitul vin fiert.
Aşadar, sărbătoarea Crăciunului înglobează
o multitudine de obiceiuri, de care se bucură
întreaga familie.
Joyeux Noël!
profesor Carmen Onofrei
Sărbătoarea Crăciunului în Franţa
„La plus belle nuit du monde
C’est cette nuit de Noël
Où les bergers étonnés
Ont levé les yeux vers le ciel.
Une étoile semble dire:
-Suivez-moi, je vous conduis,
Il est né cette nuit!
-La plus belle nuit du monde,
C’est cette nuit de Noël!
Dans le cœur de tous les hommes,
Un peu d’amour descend du ciel!
Tant de choses nous séparent,
Cette étoile nous unit,
Il est né cette nuit!”
10
Îmi era dor să scriu un articol într-o revistă
a școlii și m-am gândit să transmit un mesaj despre
FAIR PLAY o expresie folosită astăzi în special
în domeniul sportiv dar nu numai...
Fair play înseamnă joc corect, a respecta
regulile jocului, adversarul, a recunoaște atunci
când greșești, a fi cinstit cu tine însuți și cu ceilalți.
Am putea să-i găsim o asemănare și cu proverbul
românesc ,,ce ție nu-ți place altuia nu-i face”.
A fi fair play înseamnă și să te bucuri
pentru altul nu numai pentru tine - practic să nu fii
invidios, să ajuți pe celălalt atunci când este
nevoie - să nu fii egoist, să știi și să pierzi, nu
numai să câștigi.
De multe ori dăm vina pe alții pentru
greșelile noastre sau căutăm scuze pentru nereușite
în loc să acceptăm realitatea și să mergem înainte.
Îmi vin acum în minte niște versuri: ,,Nu ești
înfrânt atunci când sângeri, nici ochii când în
lacrimi-ți sunt, adevăratele înfrângeri sunt
renunțările la vis”. Așadar, indiferent de ce ne
oferă viața, trebuie să ne luptăm și să fim FAIR
PLAY.
Din păcate, uneori auzim în rândul elevilor
diverse expresii jignitoare la adresa celorlalți
colegi, etichetări sau întâlnim atitudini inadecvate,
chiar în timpul unor activități sportive. Toate
acestea nu arată decât lipsa fair play-ului, iar o
activitate ce se anunța frumoasă, prin asemenea
gesturi nesportive devine o activitate neatractivă, o
pierdere de timp chiar. Deci dacă iubim cu
adevărat sportul indiferent care ar fi, trebuie să
iubim fair play-ul, iar ca o încheiere: ,,Cred că a
fi corect este o trăsătură esențială a oricărui sportiv
și a oricărui om”.
profesor Constantin Mugurel Chiurlea
Despre fair play și nu numai...
Motto:
”Un sportiv se va comporta în spirit de fair-play atunci când se va gândi şi la ceilalţi."
(Extras din "Declaraţia Comitetului Internaţional pentru Fair-Play")
11
Emoții de început de an școlar... din partea
mea, din partea voastră. Poate mai mari la mine ca
niciodată, deoarece, de acum înainte, urma pentru
mine un drum nou, necunoscut, dar foarte așteptat.
Totul era nou pentru mine, însă această noutate mă
atrăgea foarte mult fiindcă știam că o să descopăr
multe lucruri noi și folositoare, alături de acești
elevi speciali , cum este fiecare în parte.
Începutul a fost greu ca orice început, dar
timpul a trecut, iar alături de copiii din grupa I ,
am reușit să ne cunoaștem, să formăm o adevărată
„familie”, așa cum îmi place mie să îi spun,
deoarece ei sunt “copii mei de la școală”.
Din acest cadru fac parte și colegii mei, un
colectiv didactic care își face cu dăruire și pasiune
meseria și la care am găsit răspuns la solicitările
mele, la început de drum, care au venit din
experiență și din respect pentru meseria aceasta.
Astfel, tot ce mi s-a părut greu, a început să
se aşeze pe drumul dorit, împreună să funcționăm
ca un adevărat „ceas elvețian”, iar rezultatele în
ceea ce privește progresele elevilor să fie pozitive
când vom trage linie la sfârșitul acestui an școlar.
profesor Roxana Panțâr
„ Un nou început... ”
“Nu trebuie să-ți fie frică de nimic în viață. Trebuie doar să înțelegi. ”
(Marie Curie)
Pentru prima oară la Școala Gimnazială Specială Pașcani
Fac parte dintr-un colectiv bine organizat,
în care fiecare cadru se dedică în totalitate elevilor
cu deficiențe. Conducerea școlii este mereu alături
de elevi, susținându-i și sprijinindu-i la nevoie în
diverse activități împreună cu cadrele didactice.
Nu mi-am închipuit că la școala specială
voi face parte dintr-un asemenea colectiv, atât de
devotat elevilor, cât și muncii pe care o depun, atât
de conștiincioși și prietenoși chiar cu noile cadre
didactice.
profesor inginer Silvia Gemene
12
15 septembrie! Mă emoționez de parcă
zici că am copil la școală sau nu am terminat-o eu
încă… Are ceva special ziua asta, are un farmec
aparte, ceva cu parfum de toamnă și fără să vreau
mă cuprinde nostalgia... Îmi amintesc că abia
așteptam să vină odată Ziua cea Mare după o
vacanță luuuungă, frumoasă dar lungă și când
venea, mă emoționam atât de tare de nici nu știu
cum trecea. Eram adunați toți acolo în careul școlii
și eram preocupată să-mi găsesc colegii și să stăm
la povești de ,,cum mi-am petrecut vacanța", și de
fiecare dată lucrul asta era cel mai dificil, eram
Bine v-am regăsit!
Încep acest articol cu emoție, dar și cu o
bucurie imensă deoarece după o pauză de aproape
3 ani în care am profesat doar în meseria de mamă
mă întorc la meseria pentru care m-am pregătit ani
de zile.
Deși din facultate m-am pregătit pentru
meseria de profesor la o școală de masă,
Dumnezeu mi-a schimbat drumul și am ajuns în
2010 în Școala Gimnaziala Specială Pașcani.
Primele zile au fost încărcate de emoție
deoarece pătrundeam într-un mediu total
necunoscut, dar când copiii din această școală m-
au primit cu atâta căldură și dorință de nou mi-am
dat seama că de fapt aici trebuia să fiu și că
destinul a ales bine pentru mine.
Copiii cu CES sunt copii care necesită
atenție, dragoste dar și pedagogi buni care să-i
îndrume în viață. Sunt mandră că fac parte din
colectivul profesorilor din Școala Specială
Gimnazială Pașcani, care au dovedit prin toate
acțiunile lor că sunt pedagogi excepționali, dar în
primul rând o familie pentru elevii lor.
M-am întors cu forțe proaspete și dorința de
a realiza mai mult decât în anii trecuți.
Vă mulțumesc pentru primirea frumoasă și
pentru încrederea acordată.
Cu respect,
profesor Simona Creangă
Altă toamnă, alte începuturi, alte generații
13
mulți și greu ne mai găseam, dar și când ne
găseam era ceva nemaipomenit, o veselie de
nedescris. Fiecare dintre noi avea câte un buchețel
de flori și-l purta cu drag în mană spre a fi înmânat
doamnei învățătoare și mai târziu doamnei
diriginte.
Îmi amintesc de asemenea acele zile de
început de toamnă, zile încă însorite și călduțe care
aminteau de vara ce a trecut dar și unele care erau
însoțite de câte o ploaie răzleață care ne prevenea
de ceea ce urma să vină, Toamna. Și uite așa au
trecut anii, frumoșii ani de școală, plini de
experiențe și schimbări de tot felul. Bineînțeles că
nici eu nu puteam face excepție și din copil am
devenit adult, din învățăcel am devenit cea care
învață pe alții. Acești ,,alții" sunt copii cu
adevărat ,,speciali", copii care se bucură de
întâlnirea cu colegii lor și care povestesc
despre ,,cum mi-am petrecut vacanța" în felul
lor ,,special".
profesor Simona Cojoc
În ultimele zile m-am tot întrebat despre ce
aş putea scrie în revista şcolii. Îmi veneau în minte
poveşti de viaţă sau experienţe trăite în activitatea
mea zilnică sau întâmplări amuzante şi pline de
adrenalină din munca de teren. Apoi mi-au venit în
minte sutele de îmbrăţișări pe care le primesc de la
copiii din şcoală. Despre dragoste trebuie să
vorbesc.
Dragostea este un sentiment, o stare, o
nevoie. Poate avea o multitudine de forme de
manifestare şi tot atâtea definiţii.
În spaţiul nostru, al Şcolii Speciale, se simte
dragostea de la primii paşi făcuţi în aria acestei
instituţii. Şi poate un străin care vine şi nu găseşte
uşa larg deschisă fiind nevoit să acceseze sistemul
securizat de deschidere nu îi înţelege în primă fază
utilitatea dar, după ce va face câţiva paşi printre
copii realizează că acest sistem este, de fapt, o
manifestare a dragostei pentru copilași.
Pe holurile şcolii dragostea pluteşte în aer şi
este prezentă de la primele ore ale dimineţii când
suntem întâmpinaţi de chipuri zâmbitoare şi braţe
larg deschise care pe lângă „bună dimineața!”
respectuos oferă şi îmbrăţișări bonus doar pentru a
ne face ziua mai frumoasă. Şi toate acestea nu vin
ca automatisme, sunt manifestări ale nevoii de
dragoste şi de afecţiune, este semnalul că în
braţele noastre aceşti copii se simt în siguranţă şi
poate fi şi nota dată nouă de aceşti copii.
Despre dragostea specială
14
Aici totul se rezumă doar la a vrea să
primeşti şi să oferi dragoste, aceasta este calea
spre succesul în lucrul cu copiii speciali. Ei oferă
zilnic lecţii de dragoste celor care le stau alături şi
care încearcă să descopere acea fantă a sufletului
favorabilă educaţiei şi formării lor ca viitori adulţi.
Ni se spune de multe ori că munca noastră e
dificilă, că presupune multă răbdare. Nu aş
contrazice această afirmaţie ci doar aş adăuga
faptul că în această muncă este nevoie de dragoste,
să primeşti şi să dăruieşti dragoste. Este o muncă-
ca un drog. Odată ce ai început să îi simți farmecul
e dificil să mai renunţi. Substanţa activatoare a
succesului nostru este dragostea şi orice doză este
binevenită. În spaţiul Şcolii Gimnaziale Speciale
Paşcani se găseşte afecțiune în cantităţi mari, în
fiecare spaţiul al instituţiei şi la fiecare persoană
de aici. Avantajul este că nu sunt limite în
utilizarea acesteia, nu sunt interdicţii iar singurul
efect secundar este dependenţa. De aceea am
îndrăznit să vă împărtăşesc câteva idei despre
dragoste. Sper să nu fiu acuzată de trafic, iar dacă
acest lucru se va întâmpla aş vrea să fiu
condamnată iar pedeapsa mea să fie aceea de a
lucra mereu în acest domeniu greu şi frumos
pentru a primi şi dărui dragoste specială de la/şi
pentru copiii speciali.
asistent social Mihaela Hobincă
Despre dragostea de a fi profesor
.
John C. Maxwell spunea că „Toată visarea
din lume nu va conta dacă nu eşti gata să te
trezeşti şi să te pui la treabă.” Acest citat mă
trimite în timp, în perioada copilăriei mele pe care
mereu am considerat-o un cufăr cu amintiri
prețioase, majoritatea lor fiind legate de dorința
mea de a deveni profesor. Toți vecinii din cartier
mă remarcau pentru creativitatea cu care îmi
organizam jocurile cu prietenii. Îmi amintesc cu
drag că îmi rezolvam temele de la școală jucându-
mă de-a profesoara și elevii. Astfel, toate scaunele
din casă deveneau pupitre, grădina blocului era
sala de clasă și prietenii din cartier îmi erau elevi.
Le predam cu mare pasiune lecțiile pe care le
învățam în ziua respectivă la școală și rezolvam
împreună exercițiile ce mi le oferea doamna
învățătoare ca temă pentru acasă. Acele momente
magice îmbinau utilul cu plăcutul. De se întâmpla
ca vremea rea să-mi strice planurile sau prietenii
mei să nu fie disponibili, atunci rămâneam
singură în casă. Mă așezam frumos în fața oglinzii,
cu un caiet alături pe post de catalog, și începeam
„activitatea didactică”. Partea interesantă e că eu
jucam rolul de profesor și totodată rolul a 30 de
elevi. Astfel, în calitate de profesor îmi adresam
întrebări din lecția de la școală și în calitate de elev
răspundeam din amintiri.
15
Apoi verificam răspunsurile în carte și în funcție
de corectitudinea și complexitatea răspunsului îmi
puneam note în propriul „catalog” după care
reformulam răspunsul corect și complet pentru
consolidare. Sunt mii de astfel de exemple de
amintiri plăcute pe care le-am trăit în dulcea mea
copilărie.
Timpul a trecut iar eu am decis ca acest cufăr
cu amintiri să nu rămână doar un vis. Deși inițial
pornisem pe un alt drum profesional, destinul m-a
oprit la timp și mi-a îndrumat pașii spre cariera
didactică. Astfel, am urmat din pasiune Facultatea
de Psihologie și Științe ale Educației,
specializarea Psihopedagogie specială, și masterul
Diagnoză și intervenție la persoanele cu cerințe
speciale de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza
din Iași. Fiecare zi de curs era o plăcere de a învăța
ceva nou și de a aplica în activitățile de practică
sau voluntariat.
Mi-am început activitatea didactică la Școala
Gimnazială Specială Pașcani în anul 2013, an cu
noroc, cu copii cu deficiențe mintale severe,
profunde și/sau asociate. Chiar dacă au fost și zile
foarte grele, în care rămâneam fără energie,
dragostea pentru elevi și visul din copilărie nu mi-
au permis să îmi imaginez o altă cale profesională.
Mărturisesc cu sinceritate că îmi place enorm să
fiu profesor în învățământul special și că zilnic
învăț multe de la elevii mei. Ei mă ajută să mă
dezvolt profesional, să descopăr noi metode de a le
atinge mintea și sufletul. Pentru mine, acești
copilași cu dizabilități nu sunt cu nimic mai prejos
decât copilașii fără dizabilități, pentru că, așa cum
afirma și Albert Einstein „Toți suntem genii. Însă
dacă judecăm un pește după abilitatea sa de a se
urca în copaci, el va trăi toată viața cu impresia că
nu este deștept”. Astfel, raportându-mă la vorbele
marelui savant, obiectivul meu profesional este de
a-i face pe elevii mei cu dizabilități să realizeze că
sunt deștepți deoarece pot rezolva foarte bine
sarcinile de lucru adaptate la nivelului fiecăruia.
Pentru unii poate sună a nebunie ceea ce am
afirmat, însă dragostea pentru meseria și elevii mei
m-a făcut să sparg zidul dizabilității și să-i ajut pe
elevi să redefinească „normalitatea” în care se
respectă libertatea aproapelui și individualitatea sa.
Până și Nietzshe spunea „întotdeauna există puțină
nebunie în dragoste, chiar dacă întotdeauna există
puțină rațiune în nebunie”.
Și cum fiecare trebuie să fie schimbarea pe
care o dorește în lume, m-am decis ca liantul între
trecutul, prezentul și viitorul meu să fie dragostea
pentru meseria de profesor pe care să o
condimentez cu entuziasm, stabilitate și progres.
Și dacă cineva mă întreabă de când sunt profesor,
le voi răspunde „De-o viață!”.
Nuanțe
Natura este surprinzătoare prin nuanțele sale.
Poate cel mai bine ar fi ca despre nuanțe să
ne vorbească un pictor sau un muzician.
Dar aprofundând problema mi-am dat
seama că nuanțele au pătruns în orice domeniu de
activitate. Dacă și legiuitorul prin legile sale
restrictive a găsit modalitatea de a nuanța prin
elaborarea de norme pentru punerea în practică a
16
legilor, de fapt o nuanțare a termenilor rigizi.
Ce rol au nuanțele în viața de zi cu zi?
Foarte mare aș putea spune. Știința
progresând de la zi la zi s-a ajuns la nuanțări foarte
fine. Dacă acum un secol erau trei boli și trei
medicamente cu care se tratau, acum, prin
nuanțarea fiecărei boli s-a ajuns la trei mii de boli
și tot la atâtea medicamente pentru tratarea lor.
Cel mai bine se folosesc politicienii de
nuanțări. De la pâinea foarte albă pe care ne-o
oferă în preajma alegerilor ajuns spre sfârșitul
mandatului să nu mai găsim acea pâine ci un mic
covrig, dar prin nuanțare iar încep să o albească
când se apropie noul mandat. Autostrăzile cu
multe benzi și luminate ajung prin nuanțare în
drumuri expres, iar apoi în piste pentru biciclete.
Nuanțarea se produce și invers și, iarăși sunt
transformate în autobenzi, de ne mirăm cum de
nemții sau americanii nu iau modelul de la noi.
În natură nuanțările sunt imperceptibile atât
timp cât nu intervine omul. De la lumina zilei
puternică ajungem treptat la întunericul
pătrunzător al nopții. De la căldura toridă a verii la
gerul năprasnic al iernii.
Fenomenele sunt foarte multe, poate nici nu
le sesizăm noi pe toate.
Un bun prieten mi-a mărturisit că este
cunoscut termenul de roșu și verde, dar nuanțele
acestora nu le recunoaște în natură. M-am străduit
să-i explic, dar degeaba. Nu reușesc să ajung pe
aceeași lungime de undă să mă poată înțelege.
Atunci m-am gândit că natura păstrează multe
nuanțe la care numai unii pot să ajungă sau la
altele nimeni niciodată. Poate de aceea Ionel se
uită lung la mine și nu-mi răspunde la toate
comenzile.
Nuanțarea este diferită, nu-i percep eu
totdeauna ceea ce vrea să-mi transmită, dar nici el
pe a mea. Bogdănel este o fire veselă, nu plânge
niciodată, ceea ce-mi dă de gândit. Poate el
primește alte nuanțări de la natură. Îi place să i se
strecoare firele de nisip printre degete. Poate el
reușește să le numere sau primește anumite
informații de la acele corpuri minuscule, dar pe
care noi nu reușim să le detectăm. Bogdănel ia de
la noi informația simplă fără nuanțări. Dacă într-o
zi vom reuși să comunicăm foarte bine, va trebui
ca unul dintre noi să urce la nivelul celuilalt.
Nuanțarea este că trebuie să coborâm sau să urcăm
la nivelul lui Bogdănel. Deocamdată pe Bogdănel
nu-l preocupă acest aspect, văzând că lumea lui
este mai bună.
De ce nuanțe? Pentru că este un tablou viu
colorat cu toate nuanțele. Nu toți privitorii vor
vedea același peisaj din tablou.
Sigur prietenul meu care nu distinge
nuanțele de roșu și verde va rămâne mult timp în
fața tabloului străduindu-se să înțeleagă ceea ce
alții par să fi înțeles de mult timp.
Cu prietenie,
învățător Gheorghe Chiperi
17
O experienţă de neuitat
În rândurile care urmează vă voi relata
experienţa mea din ziua inspecţiei speciale şi a
susţinerii lucrării metodico-ştiinţifice în vederea
acordării gradului didactic I.
A fost o zi încărcată din toate punctele de
vedere, dar mai ales emoţional. A fost cea mai
emoţionantă zi din cariera mea didactică, dar pot
spune că au fost emoţii constructive. În aşteptarea
comisiei de examinare, îmi treceau prin minte tot
felul de idei legate de modul în care se vor
desfăşura activităţile din această zi. Timpul avea
pentru mine o dimensiune ireală, dându-mi
impresia unei infinite aşteptări. Emoţiile s-au mai
estompat atunci când i-am văzut atât pe elevii mei
că au reuşit să ajungă la timp la şcoală, că erau
îmbrăcaţi frumos, ca pentru o ocazie specială, dar
şi pe membrii comisiei care mi-au transmis o stare
de relaxare, o emoţie pozitivă, încă de la început.
Membrii comisiei de examinare au fost:
preşedinte, lector universitar doctor Daniela
Muntele Hendreş, coordonator, conferențiar doctor
Cristina Neamţu, metodist, profesor Viorica
Ignăteanu şi doamna director, profesor Gabriela
Nedelcu.
După cele 4 activități desfășurate împreună
cu elevii mei a urmat susţinerea lucrării în clubul
şcolii, alături de colegi, care m-au susţinut şi
cărola le mulţumesc şi pe această cale.
După ce totul s-a încheiat cu bine, am simţit
o bucurie imensă pentru că am trecut cu bine de
acest capitol important din viaţa mea profesională.
Chiar dacă au trecut 10 ani de când am
început acest demers de perfecţionare continuă
prin grade didactice, nu e o muncă în zadar şi
rezultatele nu contenesc să apară, dar în special,
împlinirea sufletească e mai mare şi cea care
contează, şi de aceea îi sfătuiesc pe toţi colegii
tineri care sunt la început de drum, să persevereze
în parcursul lor didactic.
profesor Alina Mihaela Tătaru
18
Terapia 3C la Speciali
Auzisem și eu, ca toată lumea, de persoane
cu dizabilităti, de autism, de sindrom Down, fără a
ști foarte exact cum se manifestă. Știam că sunt
afecțiuni cu șanse mici de vindecare, că pot fi
rezolvate cu tratamente complexe, scumpe și de
lungă durată. Lucram cu copii obișnuiți la sala de
sport și în cadrul unei organizații de voluntariat și
nici nu-mi închipuiam că aș putea lucra cu copii cu
dizabilitați.
În toamna anului 2012 am aflat că un coleg
de-al nostru din Qwan Ki Do pe care îl știam de
multă vreme, a fost premiat la o gala din Canada
pentru rezultatele unei terapii psiho-motorii la care
lucra de 5 ani și care a dat rezultate în cazul multor
copii cu tulburări din spectrul autist din toată
lumea. Colegul meu, Paul Cojocaru posta
exercițiile pe internet. Am auzit apoi că o colegă
din Brașov lucrează la o fundație aplicând metoda
lui Paul. Am vizionat un filmuleț de prezentare pe
Facebook și nu am văzut nimic deosebit în
exercițiile lucrate, erau pentru noi, practicanți de
douăzeci și ceva de ani de qwan ki do ceva simplu.
A fost momentul când mi-am pus întrebarea: așa
exerciții simple pot ajuta niște copii? Oare aș putea
și eu ajuta niște copii cu aceasta metodă? Și am
început sa mă întreb unde i-aș putea găsi. Trec
peste nenumăratele telefoane date, peste
expedierile politicoase, important e că am ajuns în
urma tuturor acestor demersuri la Școala Specială
din Pașcani. Aici am găsit un colectiv tânăr și
receptiv în frunte cu doamna Gabriela Nedelcu ce
și-a chemat de îndată colaboratorii, au văzut
despre ce este vorba și au decis că merită să
încercăm.
Am pornit cu mult entuziasm alături de
Ștefan Vîncă, profesor kinetoterapeut la această
școală. Mi-au spus domnii profesori că va fi greu
și că e nevoie de răbdare, dar s-a dovedit a fi mult
mai greu decât mi-am imaginat. Copiii nici nu se
uitau la mine, nu stăteau în formație ca cei de la
sală, țipau, se trânteau pe jos și alte moduri de
manifestare ce-mi erau cu totul străine… După o
ședința de o oră mă simțeam complet lipsită de
energie. Am început să mă documentez despre
afecțiunile de care sufereau copiii, despre modul
lor de viață și apoi despre fiecare în parte am
vorbit cu domnii profesori care m-au ajutat cu
multă amabilitate să le înțeleg reacțiile.
După câteva luni au început să apără și
timide rezultate. Copiii au început să mă cunoască
și să se bucure atunci când mă vedeau. Unii dintre
ei au început să lucreze fără a fi promptați. Unii și-
au învins teama de mers la înălțime și au învățat să
meargă peste obstacole ridicând singuri piciorul.
19
Ședințele au devenit mult mai interesante
după ce conducerea școlii ne-a dotat cu un set de
obiecte colorate pe care le utilizăm pentru
realizarea unor circuite de lucru. Am avut apoi și
alte surprize. Copiii ce refuzau categoric să
execute exercițiile s-au apucat singuri să le facă
după ce i-au urmărit pe ceilalți. Alții au început să-
i ajute pe cei mai mici ca ei, lucru ce mie mi s-a
părut extraordinar.
Cred că cea mai mare bucurie am simțit-o
atunci când profesorii de la clasele lor mi-au spus
că se vede o schimbare în bine a copiilor ce urmau
Terapia 3C și la activitatea de la ore. Mi-am dat
seama atunci că munca noastră nu a fost în zadar.
Mulțumesc în primul rând doamnei psiholog
Gabi Nedelcu pentru încrederea acordată și tuturor
cadrelor didactice din școala, celor care mă
sprijină în această activitate nouă pentru mine.
Am descoperit aici un colectiv de oameni
deosebiți (pe mulți dintre ei ii cunoșteam fără a ști
cu ce se ocupă). Vă apreciez și vă respect mai mult
munca, acum când văd de unde plecați cu copiii și
la ce rezultate ajungeți. Sunteți într-adevăr cu toții
Speciali!
Lucia Hen
Copiii generaţiilor de azi, viitorul nostru de mâine
Familia reprezintă punctul de plecare în
educaţia copiilor. Relaţiile familiale, stilul de
lucru, liniştea, calmul îl influenţează pozitiv pe
copil, dar şi erodarea acestui echilibru îl derutează
şi-i marchează pe termen lung personalitatea.
În şcoala de masă, copilul este influenţat
foarte mult de familie, datorită faptului că aceasta
preia necondiţionat, eronat multe din sarcinile
acestuia. Ajunşi în clasă, în prezenţa elevilor de
aceeaşi vârstă aceşti copii nu se mai descurcă, nu
pot rezolva toate sarcinile care se impun,
comparativ cu cei care au fost lăsaţi independenţi
în muncile specifice vârstei. Atunci pentru unii
apare un imbold de a face mai mult, din dorinţa de
a nu se lăsa mai prejos de colegi, iar la alţii apare
descurajarea. Aceştia din urmă nu au forţe să mai
încerce şi acumulează treptat goluri, atât în
comportament cât și intelectual, ajungând în a
avea nevoie de sprijin specializat şi de consiliere
psihopedagogică, terapie specifică.
Sistemul actual de învăţământ încearcă o
apropiere a învăţământului de masă cu cel special.
Elevul din şcoala de masă trebuie să conştientizeze
că semenii lor nu sunt identici, că aceştia din urmă
au propriile dorinţe şi nevoi care se pot îndeplini
prin colaborare, schimb de opinii, de experienţe
pozitive, de tehnici de lucru. Referitor la aceste
tehnici, elevul trebuie înarmat cu unele metode şi
procedee de lucru în grup, dar şi individuale.
Atitudinea pozitivă este influenţată de atmosfera
20
generală de muncă din clasă sau şcoală, de
programul zilnic al elevului, de preocupările celor
din jur, implicit ale educatorului. Treptat,
învăţând, elevului începe să-i placă, face anumite
lucruri cu uşurinţă şi devine tot mai ataşat de
profesor.
Legătura dintre şcolile de masă şi cele
speciale este realizată cu succes de profesorii de
sprijin. Aceştia desfăşurând activităţi în şcolile de
masă sunt de un real folos pentru copiii cu
probleme de învăţare. Beneficiind de o programă
adaptată elevii parcurg materia în ritm propriu,
sunt ajutaţi la nevoie în funcţie de capacităţile lor
intelectuale. Prin intermediul unor fundaţii pot fi
sponsorizate activităţi comune şcoală-copii-părinţi.
Elevii şcolilor speciale, care nu au
diagnostice medicale severe, se pot integra bine în
şcolile de masă, beneficiind de sprijin specializat.
Acest lucru este benefic din mai multe
puncte de vedere: dezvoltare relaţiilor sociale,
formarea unor deprinderi şi obişnuinţe pentru o
integrare ierarhică în scara socială în viaţa
viitorului adult. Cunoaşterea de sine este
importantă, ea se dezvoltă prin comparaţie cu
ceilalţi, prin joc, prin activităţi de colaborare şi
întrajutorare, având drept sprijin condiţiile
materiale asemănătoare cu cele familiale.
Conchidem în a remarca problematica
diversă şi interesantă a acestei teme provocatoare,
care poate fi înţeleasă şi dezvoltată numai prin
lucru direct cu copiii din ambele sisteme de
învăţământ, fapt suplinit de o experienţă didactică
de înalt nivel, profesionistă.
profesor învățământ primar Liliana Catrinescu,
Şcoala „Ion Creangă”, Iași
învățător Dana Andreea Catrinescu ,
Școala Valea Lupului, Iași
Cu un zâmbet mai aproape de suflet
A fost odată - pentru că aşa începe orice
poveste - un grup de copii sufletişti şi dascăli
dornici să le arate că viaţa înseamnă implicare şi
iubire pentru semeni. Astfel am păşit pentru prima
dată pragul Şcolii Speciale alături de elevii mei,
pentru o activitate din cadrul proiectului Zâmbetul
Speranţei.
Prima surpriză a fost entuziasmul sincer pe
21
care l-au manifestat
copiii, şi ai mei şi ai
gazdelor. Era o adevărată
sărbătoare a prieteniei.
Grupul de elevi care mă
însoţea era format din
copii de liceu la vârsta la
care viaţa pare a oferi
totul şi când ceea ce este
mai puţin plăcut este
evitat din instinct de
conservare. Atunci au
avut conştiinţa rolului pe care trebuie să-l aibă într
-o comunitate, a faptului că a trăi este egal cu a te
implica.
Pentru următoarele activităţi m-au zorit ei să
iau legătura cu cei implicaţi în proiect. Veneau cu
idei, luau iniţiative, organizau ca şi cum ar fi făcut
acţiuni de voluntariat în toţi anii de până atunci şi
totul ar fi intrat în ordinea lucrurilor. Atunci am
început să învăţ eu de la ei, să realizez că niciun
efort nu e prea mult, să înţeleg faptul că formarea
ca membru al unei comunităţi trebuie să înceapă
cât mai devreme.
În ceea ce-i priveşte pe cei mici, nu cred că
am întâlnit vreodată suflete mai deschise şi copii
mai dornici de apropiere. Ne întâlnim pe stradă şi
salută cu feţele deschise
şi îmi spun că ne aşteaptă
să venim să facem
împreună desene şi
prăjituri. Au simţit că nu
sunt singuri şi că au o
şansă la viaţă printre
ceilalţi.
Copiii mei de
atunci au mers pe drumul
lor şi nu mai sunt de mult
copii. Au venit alţii şi
încerc să-i atrag spre acţiuni de voluntariat.
Gândul îmi zboară la prima colaborare cu doamna
Galan şi apoi la activităţile realizate cu doamna
Mocanu, dar şi la alţi dascăli care m-au primit
alături de ei.
Vă mulţumesc, dragi colegi, că ne-aţi
deschis porţile şcolii dumneavoastră şi că ne-aţi
dat şansa să descoperim pe viu cât de importantă
este munca dumneavoastră de fiecare zi, de fiecare
clipă!
profesor Ana Iftimi,
Liceul Teoretic Miron Costin Pașcani
22
Vreau să ajut!
Voluntariatul reprezintă nu numai o
activitate desfăşurată pentru împlinirea unui scop
umanitar ci şi o experienţă prin intermediul căreia
am avut posibilitatea să vedem o altă latură a lumii
şi astfel să ne dezvoltăm din punct de vedere
sufletesc.
Cu ajutorul doamnei profesoare Rangu
Daniela, care a fost unul dintre profesorii
coordonatori ai acestei activităţi desfăşurate la
Şcoala Gimnazială Specială Paşcani, am avut
ocazia să cunoaştem o altfel de lume, o lume cât se
poate de frumoasă în care lucrurile simple devin
măreţe în însăşi simplitatea lor. În această zi
petrecută alături de copii, odată cu venirea
Moşului Nicolae, ne-am rezervat ocazia să
împărtăşim anumite cunoştinţe, să asistăm la
spectacolul pregătit cu minuţiozitate de „copiii
speciali” îndrumați de către profesoarele lor, să le
oferim câte ceva în dar din puţinul nostru.
Ne-a impresionat în mod plăcut modul în
care au fost organizate diferitele jocuri, cântecele
şi poeziile interpretate de aceşti copii care percep
viaţa diferit de noi.
A fost o experienţă unică şi sperăm să se
repete cât de curând!
eleva Costan Andreea
Clasa a XI-a
Colegiul Naţional “ Mihail Sadoveanu “ Pașcani
Mamă și profesor voluntar
Nimic nu e mai frumos decât zâmbetul unui
copil. Îți luminează viața, îți încălzește inima, te
face să simți că trăiești. Ei bine, în cazul unor copii
speciali, cum sunt cei care au tulburări din spectrul
autismului, un zâmbet se obține doar după ani grei
de terapie.
Nu este ușor să fii părintele unui copil autist!
Numai cine trece prin această experiență știe că în
fiecare zi trebuie să o iei de la capăt. Este o luptă!
E o luptă cu birocrația statului, uneori o luptă cu
cei din jur.
În Școlile Speciale, profesorul psihopedagog,
psiholog sau logoped sunt aproape de acești copii
minunați, chiar dacă uneori copiii trăiesc în lumea
lor. Prin joc, cântec sau dans, copiii se bucură,
uneori se exteriorizează prin strigăte, bătăi din
palme și zâmbesc în semn de mulțumire pentru cei
care îi ajută zi de zi prin diferite terapii.
Sunt mamă și profesor, dar cel mai mult sunt
mândră că sunt profesor voluntar la Școala
Specială. Generozitatea copiilor, bucuria,
autenticitatea și intensitatea cu care trăiesc fiecare
clipă, m-a apropiat și mai mult de acești „copii
speciali", căutând fonduri, profesori și elevi
voluntari, desfășurând activități în cadrul
proiectelor de voluntariat „Vreau să ajut" și
„Copiii - parteneri și prieteni".
profesor Rangu Daniela
23
A fi voluntar
Oamenii au devenit, odată cu trecerea
timpului, din ce în ce mai egoiști.
Cum noi avem nevoie de atenție maximă,
ajutor, sprijin, așa au și ei nevoie.
Toți simțim nevoia să fim iubiți. Vrem să-i
ajutăm să le redăm zâmbetul pe buze. Consider că
pentru a dori să te implici într-o acţiune de
voluntariat, ai nevoie de un motiv întemeiat, ceva
trebuie să te stimuleze. Trebuie să fii conștient de
faptul că nu vei primi nici o recompensă materială
în urma desfăşurării acestei acţiuni. Sunt sigură că
prin voluntariat îți dezvolţi anumite competenţe,
atitudini şi aptitudini, cum ar fi: generozitatea,
bunăvoinţa, bunătatea, acceptarea celorlalţi. În
momentul în care lucrezi pentru alţii, în situaţia
mea, pot vorbi despre nişte copii minunaţi, care de
la prima întâlnire mi-au sărit în braţe şi mi-au
transmis acele emoţii, acele bucurii pe care ei le-
au simţit. Sinceră să fiu, în acel moment am uitat
de tot, am uitat de mine; am intrat în grupul lor,
am intrat într-o nouă familie. A fi voluntar nu
înseamnă doar să lucrezi fără să primeşti bani, ca
apoi să primeşti o diplomă de participare, a fi
voluntar înseamnă să lucrezi din plăcere, ca apoi
să simţi bucuria celuilalt ca şi cum ar fi a ta; să
simţi acei fiori, ori de câte ori se deschide uşa
încăperii unde urmează să îţi petreci următoarele
câteva ore alături de copii minunaţi care te roagă
din toată inima să mai rămâi măcar cinci minute
sau „te rog, vino şi mâine !”
Faptul că știm că cineva ne așteaptă cu
brațele deschise ne dă o stare de bine. Noi îi
numim prietenii noștri.
Prietenii fac lucruri împreună își găsesc timp
să se ajute unul pe celălalt. Noi desenăm
împreună, cântăm, dansăm, citim,
învăţăm lucruri noi cu mare drag.
Mereu avem idei pe care le
punem în practică pentru a-i
vedea pe copii fericiţi. Pe zi ce
trece suntem tot mai mândri de ei,
mândri că putem să le dăm o
şansă la fericire, un motiv în plus
pentru a zâmbi.
Prietenii se acceptă așa cum sunt, cu toate
calitățile și defectele lor.
„Iubește-ți aproapele” spune Dumnezeu,
iubește-l mai presus decât pe tine și pune nevoile
lui înaintea nevoilor tale, trăiește pentru el și nu
pentru tine și atunci vei ști ce e fericirea adevărată.
Eticheta ne-o punem noi singuri după modul
cum ne comportăm în societate.
eleva Băiceanu Mihaela
eleva Macovei Daniela
Colegiul Tehnic ,,Căi Ferate Unirea" Pașcani
24
Scrisoare deschisă adresată doamnei învățătoare Silvia Galan
Pașcani, 24 noiembrie 2014
Stimată doamnă învățătoare,
Au trecut aproape patru ani de când ne-am despărțit de dumneavoastră.
Noi am crescut mai mari și în scurt timp vom părăsi școala. În aceste momente ne amintim cu
plăcere de orele petrecute împreună, de cât eram de mici și de câtă răbdare ați avut cu noi. Vrem să vă
mulțumim pentru că ne-ați sprijinit, ne-ați învățat numai de bine, ne-ați implicat în activități, și, nu în
ultimul rând, pentru că ați fost atât de bună și de darnică cu noi și familiile noastre.
Vă dorim multă sănătate și putere în toate!
Cu mult drag,
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Specială Pașcani: Butnaru
Marian, Costaș Ana-Maria, Costan Ionuț, Coștiug Maria, Erbiceanu Mihnea, Frăsilă
Maria, Ichim Gabriel, Olariu Răzvan, Puiu Gabriel, Roșu Ilie, Rotariu Marius, Roznovăț
Gabriela
25
schimbă vieți, deschide minți
Erasmus+ este noul program al Uniunii
Europene pentru educație, (educația școlară,
învățământ superior, educația adulților), formare
profesională, tineret și sport.
Se derulează pe o perioadă de 7 ani, din
2014 până în 2020, având alocat un buget de 14.7
miliarde de euro care va contribui la dezvoltarea
competențelor și angajabilității (capacității de
inserție profesională) prin oferirea
unor oportunități de educație, formare și activități
de tineret sau sport. Acest buget reflectă
importanța pe care UE o acordă acestor domenii și
angajamentul de a investi în ele.
Erasmus+ va oferi unui număr de peste 4
milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a
se forma, de a câștiga experiență profesională și de
a participa la programe de voluntariat în alte țări.
Totodată va finanța parteneriate
transnaționale între diferite organizații și instituții
de educație, formare și tineret, cu scopul de a
coopera și de a construi punți între sistemul
educațional și câmpul muncii prin care să
faciliteze acoperirea deficitului de competențe
necesare astăzi.
De asemenea, va susține eforturile de
modernizare a sistemelor de educație, formare
profesională și tineret. În ceea ce privește sportul,
programul va finanța activități sportive de masă
accesibile publicului larg și proiecte
transfrontaliere destinate promovării fair-play-ului
și combaterii aranjării meciurilor, dopajului,
violenței și rasismului.
Erasmus+ propune o abordare cu accent pe
impact la nivelul beneficiarilor - prin dezvoltare
profesională și personală, la nivelul organizațiilor -
prin dezvoltarea capacității organizaționale și la
nivelul comunității - prin a răspunde cât mai bine
nevoilor identificate.
Cine pot fi beneficiarii? Beneficiarii pot fi
tinerii şi adulţii din toate sectoarele educaţiei:
învăţământ preuniversitar, educaţia adulţilor,
învăţământ universitar, formare profesională şi
tineret.
Elevii pot par ticipa în proiecte de
mobilitate pentru formare profesională (mobilităţi
de formare) în calitate de elevi ai unor instituţii de
formare profesională VET. Pot participa și în
proiecte de parteneriate strategice care pot
presupune inclusiv mobilităţi de învăţare, de scurtă
sau lungă durată. Profesorii din învățământul
preuniversitar pot par ticipa în proiecte de
mobilitate pentru formare continuă în domeniul
educației școlare. În cazul profesorilor de
discipline de specialitate în instituții școlare VET,
pot participa și în proiecte de mobilitate în
domeniul formării profesionale VET. Pot participa
în proiecte de mobilitate în sectorul educației
adulților, ca membri ai unui ONG activ în educația
adulților. Pot participa și în proiecte
de parteneriate strategice care pot presupune
27
inclusiv mobilităţi de predare sau formare, de
scurtă sau de lungă durată.
Lista beneficiarilor se completează cu
lucrătorii de tineret, reprezentanţii instituţiilor
publice/private active pe piaţa muncii sau în
educaţie, formare şi tineret, profesori universitari,
studenți tineri.
În cadrul programului Erasmus+
persoanele nu pot candida pe cont propriu, ci
numai ca parte a unei instituţii/organizaţii
eligibile.
Care pot fi organizațiile? Acestea pot fi
organizaţiile, instituţiile, autorităţile publice şi
companiile din toate sectoarele educaţiei:
învăţământ preuniversitar, educaţia adulţilor,
învăţământ universitar, formare profesională şi
tineret. Organizaţiile/instituţiile eligibile pot derula
activităţi specifice sectorului în care activează, dar
şi activităţi intersectoriale, pe teme relevante
pentru educaţie.
„Actorii” Erasmus+ sunt beneficiarii finali,
organizaţiile, Agenţia Naţională pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educației și Formării
Profesionale (ANPCDEFP) și Comisia Europeană.
Organizaţiile pun în practică proiecte
Erasmus+ prin implicarea beneficiarilor finali
pentru dezvoltarea competenţelor acestora.
Organizațiile pr imesc spr ijin financiar din
partea agenţiei naţionale pentru implementarea
proiectelor în comunitate în baza unui dosar de
candidatură, contract de finanțare şi raport final.
Agenţia Naţională pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educației și Formării
Profesionale (ANPCDEFP), evaluează dosarele,
finanţează aceste proiecte distribuind bugetul
naţional pus la dispoziţie de Comisia Europeană şi
monitorizează respectarea principiilor si regulilor
programului.
Comisia Europeană administrează
programul la nivel european şi susţine strategiile
europene în domeniile educaţie, formare
profesională, tineret şi sport, strategii care vizează
beneficiarii finali.
Erasmus + propune 3 linii de finanțare:
- proiecte de mobilitate;
- parteneriate strategice;
- sprijin pentru politici.
Proiectele de mobilitate subt pr oiectele
instituţionale prin care se realizează activităţi care
implică parteneri din mai multe ţări (trans-
naţionale). Poate cuprinde cursuri de formare,
plasamente, activităţi de predare, stagii pentru
studiu sau voluntariat, schimburi de tineri,
activităţi de tip job-shadowing.
Proiectele de mobilitate vizează:
- dezvoltare personală, profesională şi
socială prin dezvoltarea de competenţe
(cunoştinţe, abilităţi, atitudini) într-un context
internaţional precum şi recunoaşterea acestor
competenţe;
- îmbunătăţirea procesului de predare,
formare şi învăţare a profesioniştilor din domeniile
educaţie, formare şi tineret;
- învăţarea sau aprofundarea unor limbi
străine (creşterea competenţelor lingvistice),
- conştientizarea importanţei şi înţelegerea
unor culturi şi ţări noi, dezvoltând astfel
sentimentul de apartenenţă la valorile europene şi
implicarea activă în comunitate;
- dezvoltarea capacităţii organizaţionale în
contextul cooperării europene şi internaţionale;
- crearea de legături între educaţia formală,
învăţarea nonformală şi formarea profesională.
Parteneriatele strategice completează
28
proiectele de mobilitate punând accent în special
pe dezvoltare organizațională. Acestea creează
"punți" de legătură între parteneri din mai multe
țări cu scopul de a crește cooperarea internațională
prin dezvoltarea de produse educaționale de
calitate și inovatoare. Vizează:
- dezvoltarea de abordări noi și inovatoare
pentru creșterea calității și relevanței ofertei
educaționale, de formare și pentru lucrul de tineret
a actorilor implicați;
- asigurarea de sprijin personalizat, învățare
colaborativă, gândire critică, resurse educaționale
deschise, mobilitate virtuală sau alte metode
inovatoare de învățare;
- crearea de legături între educația formală,
învățarea nonformală și informală, formarea
profesională, lucrul de tineret și conectarea lor cu
piața muncii prin dezvoltarea de competențe și
calificări;
- promovarea unei culturi colaborative inter-
sectoriale și internaționale;
- dezvoltarea capacității organizaționale;
- promovarea egalității și includerii în
educație, formare și tineret pentru a preveni
abandonul școlar și pentru a stimula participarea în
comunitate a grupurilor dezavantajate;
- stimularea culturii antreprenoriale (inclusiv
anteprenoriatul social) pentru a dezvolta cetățenia
activă și angajabilitatea;
- creșterea participării la învățare și
angajabilitate prin consiliere de carieră și servicii
de suport.
Sprijinul pentru politici de tineret se
referă la finanțarea activităților care sprijină
dialogul structurat sub forma întâlnirilor dintre
tineri și responsabilii de politici de tineret. Această
acțiune finanțează proiecte prin care se
organizează întâlniri, conferințe, consultări sau
evenimente care promovează participarea activă a
tinerilor prin interacțiunea acestora cu decidenții,
făcându-și astfel vocea auzită. Evenimentele pot fi
naționale sau internaționale. Este singura linie de
finanțare în care nu este obligatoriu ca proiectul să
se desfășoare într-un parteneriat transnațional.
Cele 3 etape distincte prin care trece un
proiect sunt:
1. Pregătirea
identificarea nevoilor la nivel de beneficiari
finali şi în comunitate corelate cu strategia
organizaţională;
identificarea partenerilor care se potrivesc
strategiei organizaţionale şi stabilirea
legăturilor cu aceştia;
agrearea unui plan de acţiune comun care să
răspundă nevoilor tuturor actorilor implicaţi,
selecţia participanţilor, încheierea de
acorduri cu partenerii şi cu participanţii;
activităţi legate de pregătirea lingvistică şi/
sau interculturală a participanţilor înainte de
plecarea în mobilitate.
2. Punerea în practică a activităţilor
propriu zise
desfăşurarea activităţilor prevăzute în
proiect;
urmărirea obiectivelor de învăţare şi a
rezultatelor planificate;
comunicare continuă cu partenerii şi
beneficiarii finali (inclusiv informare cu
privire la aspectele prevăzute de contract);
promovare a proiectului;
activități de diseminare şi exploatare a
rezultatelor;
monitorizare şi evaluare a activităţilor,
reajustare a acestora dacă este cazul;
pregătirea şi depunerea raportului final.
3. Activităţi de continuare (follow-up)
evaluarea activităţilor realizate;
recunoaşterea formală (acolo unde este
cazul);
diseminarea şi exploatarea rezultatelor;
integrarea experienţei obţinute la nivel
organizaţional şi pregătirea pentru noi
activităţi (dacă este cazul).
Sursa: http://www.erasmusplus.ro/
profesor Oana Monica Plaiu
29
Suntem beneficiarii unei finanțări pentru implementarea unui proiect
Erasmus+ mobilități
Școala Gimnazială Specială Pașcani este
câștigătoarea unei finanțări din cadrul fondurilor
aferente Programului Erasmus+, Acțiunea Cheie 1
- proiecte de mobilitate, domeniul Educație
Școlară în valoare de 54080 Euro pentru proiectul
„Realizarea dimensiunii europene a școlii prin
integrarea de modele europene în școlarizarea
copilului cu dizabilități” cu ID 2014-1-RO01-
K101-001402. Acesta se va derula pe parcursul a
doi ani începând cu 10 septembrie 2014 și își
propune să continue direcțiile europene de
dezvoltare a școlii inițiate prin proiectele Leonardo
Da Vinci derulate în anii anteriori.
Proiectul se adresează cadrelor didactice
care lucrează cu copii cu cerințe educaționale
speciale, în vederea dezvoltării lor profesionale.
Prin acest proiect ne dorim ca specialiști în
psihopedagogie specială, kinetoterapie, psihologie,
logopedie, din școala noastră să se perfecționeze în
tehnici specifice specialității folosite de parteneri
europeni.
Un număr de 24 de cadre didactice vor
participa la cursuri de formare în Italia, Spania și
Finlanda. Competențele dobândite vor fi
recunoscute la nivel european prin Certificatul
Europass Mobility pe care îl vot obține.
În urma acestor mobilități specialiștii
participanți se vor întoarce în școală cu bagaj
important de informații în urma cunoașterii
experienței specialiștilor europeni. Prin
diseminarea rezultatelor, de aceste informații vor
beneficia și celelalte cadre didactice din școală
care vor integra în activitate noile modele și
tehnici, precum și alte cadre didactice din întreaga
țară. După parcurgerea acestor cursuri, specialiștii
din școala noastră vor căpăta competențele
necesare dezvoltării unor acțiuni strategice și
programe la nivelul școlii și comunității pentru
ameliorarea deficitelor de politici educaționale,
implicarea familiei ca factor activ în educația
copilului, scăderea cazurilor de violență la nivel de
școală și îmbunătățirea considerabilă a actului
educațional și terapeutic.
Abordarea cazuisticii tot mai diverse din
învățământul special, precum și acordarea de
servicii educaționale de o bună calitate se poate
face prin împrumutarea modelului european și
adaptarea acestuia la nevoile și specificul
învățământului românesc. Creșterea calității
serviciilor educaționale, recuperatorii și
terapeutice precum și abordarea cazurilor
deosebite se va face prin prisma experienței
europene. Specialiștii participanți la cursurile de
formare vor dezvolta noi aptitudini, competențe de
prevenire și combatere a abuzurilor asupra
copilului, vor recunoaște și identifica mai ușor
cazurile de violența asupra copiilor.
Specialiștii participanți la cursurile de
formare în state ale uniunii europene vor deveni
persoane resursă la nivelul școlii și a celorlalte
30
școli în județ cu o capacitate crescută de a
declanșa o modernizare și deschidere a școlii spre
practicile europene. Aceștia vor avea cunoștințe în
politici educaționale europene pentru o abordare
modernă a educației speciale în cadrul comunității
locale și județene. Competențele dobândite vor
ajuta la dezvoltarea și îmbunătățirea practicilor
educaționale și terapeutice prin noi abordări ale
copilului cu dizabilități, oferindu-i acestuia o
paletă mai largă de servicii și folosind instrumente
moderne adaptate după specificul european.
Principala contribuție a acestora se va referi la
ajustarea metodelor și practicilor pedagogice la
nivelul clasei și grupei de elevi cu noile informații,
îmbunătățirea și eficientizarea lucrului terapeutic
din cadrul cabinetelor, adaptarea curriculară și a
celorlalte instrumente didactice. Experiența
europeană va contribui la o abordare eficientă în
ameliorarea violenței în școală prin realizarea unui
program instituțional pilot de identificare,
prevenire, combatere și ameliorare a cazurilor de
violență. Acest program poate fi propus ca model
pentru școlile similare din județ.
Pentru o mai bună relaționare cu familiile
elevilor înscriși la noi în școală se va realiza un
program de tip „Școala familiei” în care părinții
vor fi parteneri în educarea propriilor copii.
Parteneriatele realizate în urma mobilității
între specialiștii noștri și specialiștii europeni va fi
o punte de comunicare permanentă în abordarea
altor teme educaționale viitoare atât ale școlii
noastre cât și a instituțiilor partenere. O
comunicare permanentă cu aceștia ne va aduce ca
viitori parteneri în viitoare posibile proiecte.
Ca un rezultat deosebit al proiectului este
modificarea atitudinii și mentalităților față de
învățământul special și față de copii cu deficiențe
severe.
Înainte de plecarea în mobilitate fiecare
participant va urma cursuri de pregătire
lingvistică, pedagogică, culturală. Acest lucru va
contribui în foarte mare măsură la dezvoltarea
personală a cadrelor dar și la dezvoltarea de
importante resurse umane necesare în dezvoltarea
școlii și în accesarea unor viitoare proiecte.
Rezultate așteptate la nivelul instituției
școlare în urma finalizări acestui proiect se referă
la:
-însușirea de noi tehnici, metode, strategii de
lucru cu copiii cu dizabilități mintale, copii cu
autism, copii cu Down și copii cu deficiențe
asociate, dobândirea de noi abilități, competențe
de lucru cu aceștia;
-scăderea ratei violenței în comunitatea
școlară, în relația dintre elev-elev, profesor-elev,
în cadrul familiei de proveniență a educaților în
relația dintre părinte-copil, părinte-părinte și la
nivel comunitar ca rezultat al îmbunătățirii actului
educațional;
- implicarea familiei în educația propriilor
copii prin programul ”Școala familiei” ceea ce va
duce la scăderea ratei de abandon școlar;
31
-stabilirea și dezvoltarea de contacte și
legături cu alți specialiști din domeniu;
-dezvoltarea competențelor lingvistice și
multiculturale a participanților la mobilitate;
-membrii grupului țintă vor deveni persoane
resursă la nivel de instituție, vor putea fi consultați
de colegii lor;.
-organizarea celor 2 simpozioane regionale
unde vor participa specialiști din toată regiunea
Moldova va multiplica rezultatele preconizate la
nivel regional deoarece vor fi prezentate proiectul
activitățile, rezultatele și lucrări de specialitate ce
au la bază experiența europeană;
-membrii grupului țintă vor păstra contactul
cu colegii lor din statele gazdă și după terminarea
proiectului;
-crearea și actualizarea blogului proiectului;
-crearea subpaginii proiectului în cadrul site-
ului școlii www.scoalaspecialapascani.ro;
-realizarea unui ghid metodic pe baza
experiențelor profesionale acumulate pe perioada
mobilității, ghid ce va fi multiplicat și distribuit
tuturor cadrelor didactice din școală și în școlile
speciale din județ;
-obținerea certificatelor de mobilitate
Europass și a certificatelor lingvistice;
-programul pilot pentru reducerea
abandonului și prevenirea violenței asupra copiilor
și programul „Școala familiei”, ce vor fi avizate de
ISJ Iași;
-îmbunătățirea imaginii școlii prin
promovarea noilor politici educaționale pentru
copii cu dizabilități, implicarea familiei în educația
propriilor copii, dezvoltarea relațiilor
instituționale;
-îmbunătățirea percepției comunității aață de
persoanele cu dizabilități.
Este un proiect foarte important, un proiect
care dorește să continue dezvoltarea școlii după
implementarea proiectelor Leonardo Da Vinci din
anii trecuți, un proiect care trebuie să fie o punte
de legătură pentru viitoarele proiecte.
profesor Cătălin Condrea
32
Partenerii europeni din cadrul proiectului Erasmus+ „Realizarea
dimensiunii europene a școlii prin integrarea de modele europene în
În cadrul proiectului Erasmus+ „Realizarea
dimensiunii europene a școlii prin integrarea de
modele europene în școlarizarea copilului cu
dizabilități”, Şcoala Gimnazială Specială Paşcani
are trei parteneri europeni ce vor fi şi furnizori de
curs şi anume Spania, Finlanda şi Italia.
Partenerul din Spania este Cervantes
Training. Acesta este un
furnizor de cursuri înregistrat
de către Comisia Europeană.
Deținut și condus de către
profesori, Cervantes Training
are o bogată experiență în
domeniul proiectelor europene.
Cursul “Antrenarea în contexte educaţionale
pentru a reduce abandonul şcolar timpuriu” se va
derula în perioada 13 aprilie – 22 aprilie 2015 şi
vor participa 8 cadre didactice. Cursul se va ţine în
Alcalá de Henares.
Printre obiectivele cursului se numără:
rezolvarea şi reducerea nivelului de stres şi
dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a gestiona
emoţiile, crearea de strategii privind modul de
gestionare şi eliminare a unui comportament
violent sau agresiv, analizarea agresiunii, a
comportamentului agresiv şi a violenţei, atât fizice
cât şi verbale, reducerea abandonului şcolar,
depăşirea anxietăţii în sala de clasă, îmbunătăţirea
relaţiilor interpersonale din mediul educaţional.
Competenţele ce vor fi însuşite pe durata
cursului sunt: tehnici de energie psihologică,
tehnici de libertate emoţională, tehnici de reducere
a stresului, strategii de reducere a abandonului
şcolar, metode şi tehnici de îmbunătăţire a relaţiei
elev-profesor, metode şi tehnici de reducere a
comportamentelor agresive.
Un alt partener şi furnizor de curs din cadrul
proiectului este
EduKarjala din
Finlanda.
Scopul principal
al instituţiei este de a
oferi cursuri de formare
profesională şi servicii
de consultanţă la un nivel foarte înalt. Motto-ul
instituţiei este “Zâmbeşte cu noi”. Cursul se
intitulează “Fiecare copil este important-
învăţământul special din Finlanda şi Europa” şi se
va derula în localitatea Joensuu. La acest curs vor
participa 9 cadre didactice, iar perioada de
desfăşurare este 5 octombrie – 9 octombrie 2015.
Tematica formării din Finlanda va consta în
prezentarea sistemului de învăţământ din Finlanda,
prezentarea sistemului de învăţământ special în
şcoala primară şi gimnazială, educaţia timpurie şi
învăţământul profesional.
Competenţele care vor fi dobândite în urma
parcurgerii cursului sunt: metode şi tehnici de
lucru cu elevii cu dizabilităţi în grădiniţe, şcoli
primare, gimnaziale şi vocaţionale, tehnici de
suport timpuriu, metode de lucru cu elevii
supradotaţi, metode şi tehnici de adaptare
curriculară.
profesor Sînziana Munteanu
33
Îmi aduc aminte şi astăzi cum a început toată
aventura europeană la Şcoala Gimnazială Specială
Paşcani. În primul meu consiliu profesional se
căutau profesori cunoscători de limbi străine.
Timid am ridicat mâna, cunoşteam limbile engleză
şi spaniolă. Ce a urmat mai apoi? A fost mult de
muncă, multe materiale, prezentări, studii,
chestionare, rapoarte, reviste făcute în limba
română apoi traduse în engleză şi invers. Sute
poate mii de email-uri trimise partenerilor din
cadrul proiectelor avute. Împreună cu colegii de la
Şcoala Gimnazială Specială am reuşi în 4 ani să
ducem la bun sfârşit 2 proiecte europene care au
fost date ca exemple de bună practică la nivel
naţional, am reuşit să aducem din experienţa
europeană la nivelul şcolii noastre, să îmbunătăţim
serviciile educaţionale oferite copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale.
Pentru că la noi deja a devenit un obicei, în
perioada iulie 2014 - iulie 2016, Școala
Gimnazială Specială Pașcani va derula un proiect
de mobilitate Erasmus + Realizarea dimensiunii
europene a școlii prin integrarea de modele
europene în școlarizarea copilului cu
dizabilităţi. Proiectul se adresează cadrelor
didactice care lucrează cu copiii cu cerințe
educaționale speciale, în vederea dezvoltării lor
profesionale. Prin acest proiect ne dorim ca
specialiști în psihopedagogie specială,
kinetoterapie, psihologie, logopedie, din școala
noastră să se perfecționeze în tehnici specifice
specialității folosite de parteneri europeni.
Programul european de mobilități propus de școală
cuprinde organizarea a trei fluxuri în țări europene
(Finlanda, Italia, Spania) în urma cărora vor fi
realizate un număr de 24 de mobilități. În Finlanda
un număr de 9 specialiști vor studia sistemul de
învățământ finlandez cu particularitățile sale
pentru învățământul special și special integrat,
intervenția timpurie la copilul cu dizabilități,
structura instituțiilor școlare și a claselor de elevi,
modul de structurare a curriculumul pe categorii
de elevi și pe nivel de clasă precum și observarea
Despre începuturile unui nou proiect european
34
mijloacelor de învățământ folosite de specialiști pe
perioada mobilității. În Italia un număr de 7
specialiști vor acumula informații referitoare la
sistemul italian de incluziune a copiilor cu
dizabilități în școlile publice, metodele și
mijloacele de învățământ folosite de specialiști pe
perioada mobilității în lucrul cu copii cu
dizabilități. În Spania un număr de 8 specialiști vor
avea ca obiective: însușirea unor metode de
reducere a nivelului de stres și dezvoltarea de
abilități de management emoțional, crearea de
strategii pentru eliminarea comportamentelor
violente și agresive din școală, creșterea
abilităților de interrelaționare din mediul
școlar, dezvoltarea abilităților de identificare a
gândirilor și atitudinilor negative și transformarea
lor în unele pozitive, formarea de abilități de
analiză a comportamentelor agresive, abilități de
gestionare a anxietății elevilor, tehnici de
intervenție pentru prevenirea abandonului școlar
timpuriu.
profesor Andrei Barbir
Realizarea dimensiunii europene la Școala Gimnazială Specială Pașcani -
Mobilitate Italia 27 octombrie-31 octombrie 2014
Jurnal de curs
Prima zi de curs cu Lisa Vescogni
Progetto Crescere, furnizorul nostru de curs,
este o organizație non-guvernamentală ce oferă
servicii de formare pentru adulți în domeniul
persoanelor cu nevoi speciale, dar și de diagnoză
și terapii pentru copiii cu cerințe educative
speciale (CES). Gazda noastră ne oferă cursul
„Nevoi speciale și probleme de învățare; cum ne
descurcăm cu ele? Experiențe teoretice și
practice.”
35
Așa că luni 27 octombrie la ora 9, Lisa ne-a
condus la sediul Progetto Crescere pentru prima zi
de curs. Pentru început ne-am familiarizat cu
formatorul și colegii de curs prin două joculețe de
cunoaștere de tip ice-breaking: „If I was... a place,
animal, hobby” și „Interviul în perechi”. Ne-am
amuzat copios și am trecut mai departe.
Deși pregătisem prezentarea grupului țintă
de acasă, jocurile propuse de Lisa, gazda și
trainerul nostru din această zi, au reușit să ne
scoată din formal și să bine dispună pe toată
lumea.
Deși pregătisem prezentarea grupului țintă
de acasă, jocurile propuse de Lisa, gazda și
trainerul nostru din această zi, au reușit să ne
scoată din formal și să bine dispună pe toată
lumea.
Alături de Specialii de Pașcani din grup mai
fac parte două specialiste din Suedia, Veronica și
Leena, care, după primele două jocuri au dovedit a
avea un simț al umorului deosebit de dezvoltat pe
de o parte, dar și multă rigoare în a-și însuși noile
noțiuni.
Pe un document comun Lisa a trecut toate
așteptările noastre, atât personale, cât și motivul
principal al proiectului nostru, așteptările
profesionale. Lista rezultată la final a fost destul
de lungă și după cum am văzut mai târziu,
satisfăcută prin program și conținuturi.
Prezentarea instituțiilor reprezentate în grup
au animat atmosfera, fiecare încercând să ceară cât
mai multe detalii și să ofere o gamă cât mai mare
de informații. Schimbul de experiență a fost de
mare succes pentru fiecare dintre membrii
grupului și gazde, astfel am uitat noțiunea timpului
și am întârziat la masa de prânz .
De altfel, un prânz savuros ca toată bucătăria
locală: tortellini alla panna (niște paste grozave) și
Carne alla pizzaiola and salad. Un prânz mai mult
decât bogat care nu ne-a împiedicat ca după
amiază să ne bucurăm de un program deosebit
oferit de gazdele noastre de la Crescere.
Ziua a doua cu Graziana Porro
În prima parte a cursului, Graziana a făcut
prezentarea sistemului educațional din Italia (In
school: Inclusion steps for children with special
needs), un sistem educațional inclusiv total care se
practică încă din anul 1973. Modificările
legislative din anul 1992 au determinat ca această
formă de educație a elevilor cu nevoi speciale să
fie una performantă. Copiii cu CES sunt incluși în
școlile de masă, în clase normale, nu există școli
36
speciale.
S-au prezentat pașii prin care elevii cu
dizabilități sunt integrați în clase de masă începând
de la grădiniță. Strategia de integrare se bazează
pe câteva concepte: libertatea copilului (freedom
concept), tranziția și conceptul de proiect pentru
viață (life concept). Succesul integrării este
asigurat de o bună colaborare între: școală,
familie, autoritate locală și organizații non-profit.
Masa de prânz a fost un amestec bogat de
gust și aromă: Spaghetti ala tono și Capresiana
grill vegetables.
După prânz ni s-a prezentat un proiect foarte
interesant „Life project” ce ne-a impresionat prin
ideea îndrăzneață a Universității din Bologna de a
implica în administrarea unor afaceri comerciale
persoane cu CES (cu autism, sindrom DOWN
etc.). Proiectul a fost implementat în sudul Italiei
într-o zonă turistică. Profesorii de sprijin aveau
rolul de a-i îndruma pe cei din grupul țintă, iar
acestora le reveneau sarcinile de a amenaja,
întreține și a desfășura activitatea comercială
propriu-zisă. Relaționarea cu clienții era una din
sarcinile cele mai importante. Un proiect
interesant care ne-a provocat la a dezvolta
imaginar propriile noastre proiecte pentru
integrarea persoanelor cu dizabilități.
Seara a fost continuată tot în spirit italian cu
câte o pizza asortată cu Lambrusco specific zonei
Reggio Emilia.
Ziua a treia, exerciții și metacogniție
Am fost plăcut impresionați de primele două
zile și aici mă refer la calitatea informațiilor oferite
dar și la calitatea celor trei specialiști care au venit
în fața noastră ca să ne vorbească despre modelul
italian de incluziune a copilului cu dizabilități dar
și despre cultura și istoria orașului.
A treia zi de curs a păstrat aceeași calitate a
informațiilor oferite. Alături de noi în această zi
am avut-o pe Mariachiara Canovi, care ne-a vorbit
despre dizabilitățile de învățare. Prin dizabilități de
învățare ne referim la dislexie, disgrafie,
disortografie (care poate fi inclusă în disgrafie) și
discalculie. Acestea apar la copiii fără întârziere
intelectuală, pe un anumit fond neurologic și care
37
nu pot fi ameliorate fără o intervenție terapeutică
eficientă.
A fost interesant. Pentru început ne-a
captat atenția printr-o serie de jocuri/ exerciții: fără
să ne mișcam capul a trebuit să urmărim doar cu
ochii un capac de pix care zbura foarte elegant
prin fața noastră, apoi am încercat să ne
”împușcăm” între noi. Am aflat ulterior că aceste
două jocuri au rolul de a determina acuitatea
vizuală și de a analiza gradul de dezvoltare a
musculaturii ochilor. Pe lângă aceste exerciții
simple, se acordă o atenție deosebită vârstei
copilului. În Italia, în ceea ce privește dizabilitățile
de învățare, se începe evaluarea din clasa a III-a,
fiind urmărit nivelul educațional dar și nivelul
cognitiv folosindu-se scale standardizate (de ex.
Weschler Scale).
Toate acestea sunt realizate de către
neuropsihiatru, psiholog, profesor, familie și se
referă la viteza cu care copilul citește/scrie,
acurateța, gradul de înțelegere, alți indicatori
generali. Datele sunt centralizate într-o serie de
măsuri compensatorii/facilități oferite copilului
(mai mult timp alocat pentru citirea/scriere/calcul,
accesul la un calculator, folosirea unui sofware
specializat Reader, Leggi per me, etc.).
Partea a doua a zilei a constat în
prezentarea metodei metacognitive. Mai precis
cum să învățam eficient, cum să ne structurăm
materialul pentru a avea o mai bună eficiență, cum
să folosim hărțile mentale în activitățile educative
cu elevii noștri. La acestea mai adăugăm niște
strategii de evidențiere a informației precum
folosirea diferitelor culori, utilizarea simbolurilor
și a comentariilor dar și îmbinarea cu diferite
tehnici de memorizare precum repetiția,
vizualizarea, realizarea de asociații. Toate acestea
au contribuit la rețeta pentru o altă zi plină de noi
informații cu specific italian.
Ziua a V-a, Evaluarea și înmânarea diplomelor
de participare
După o săptămână plină, în care am
acumulat informații, am făcut schimb de
experiență, am vizitat școli și locuri reprezentative
din regiune, iată că am ajuns și la final.
Când am ajuns la sediu, ne-am îndreptat
către sala de curs dar am avut surpriza că Lisa ne
invitase într-o sală, pe care o vizitasem în turul
instituției, unde copiii desfășurau activități de
terapie ocupațională. Am simțit că ni se pregătise
ceva special.
Lisa, pe lângă evaluarea clasică, ne-a
pregătit și o parte inedită de evaluare, care ne-a
solicitat capacitatea de reflecție și spiritul de
echipă. Mai întâi, fiecare a trebuit să se gândească
la trei cuvinte care să exprime trăiri pe parcursul
perioadei de training. Dar pentru ca sarcina să se
complice, a trebuit să completăm apoi cu trei
metafore care în viziunea fiecăruia au definit
săptămâna. Toate acestea au fost notate pe două
38
planșe expuse pe perete.
Munca de echipă a început prin alegerea
unanimă a celei mai potrivite trăiri și a celei mai
reușite metafore care au definit experiența acestui
curs. După multe negocieri, s-a ales sentimentul de
„îmbogățire” și metafora „punte – pod,” pe baza
cărora, am fost solicitați să realizăm o creație
artistică.
A urmat o avalanșă de idei, care s-au
concretizat în final într-un pod care avea 9 piloni
auriți, simbol al celor nouă membri ai grupului,
fiecare valoros. Podul venea din trei direcții
diferite, simbol al celor trei țări care au făcut
schimb de experiență în cadrul cursului: Italia,
România și Suedia. Punctul de convergență era un
suport unde arborau steagurile celor trei națiuni.
Pentru ca totul să fie desăvârșit am redat și peisaje
din cele trei țări.
Lisa a fost încântată de creația colectivă și
pentru ca să imortalizăm momentul, am făcut un
selfie în oglindă.
Apoi am completat evaluarea în scris și la
final, într-un cadru emoționant, diplomele de
participare au fost înmânate de doamna președinte
a Progetto Crescere, Patrizia Fantuzzi, care a
apreciat foarte mult școala noastră și activitățile
desfășurate la Pașcani.
Clipul școlii a avut un impact puternic asupra
colegilor din celelalte țări, pentru că sintetizează
multe din activitățile școlii și pun în evidență
munca desfășurată de profesori pentru copiii cu
dizabilități.
39
profesor Gabriela Nedelcu
profesor Cătălin Condrea
profesor Andrei Barbir
profesor Elena Puiu
profesor Corina Ancuța
profesor Ana - Maria Caras
profesor Ștefan - Alexandru Vîncă
40
Reggio Emilia, oraş din nor dul Italiei, a
devenit celebru în toată lumea pentru o metodă
originală de educaţie timpurie, dezvoltată pe
parcursul a peste 40 de ani, fundamentată de către
Loris Malaguzzi, pedagog, filosof şi inovator în
educaţie.
În acest sistem de educaţie se poate observa
amestecul mai multor teorii complementare legate
de dezvoltarea copilului şi a metodei de învăţare,
ca de exemplu: influenţa educaţiei progresiviste,
teoriile lui Piaget despre dezvoltarea cognitiva la
copil, teoriile lui Vygotsky despre
constructivismul social, teoria inteligentelor
multiple a lui Howard Gardner, etc. Abordarea
Reggio subliniază importanţa relaţiei dintre copii,
a relației dintre familie și profesori.
Obiectivul acestei metode îl reprezintă
dezvoltarea intelectuală a copiilor până la vârsta
de 6 ani, prin intermediul focalizării sistematice
asupra reprezentării simbolice, Copiii sunt
îndrumaţi să exploreze senzorial, natura şi
universul înconjurători, acţionând asupra unor
obiecte şi materii precum: lut, lumină, apă, pietre,
scoici, beţe, culori, pene, hârtie, fire textile, etc.
Copiii nu învaţă pe bază de modele, prin
imitaţie sau prin completarea unor fişe de lucru pe
teme exacte, cum se întâmplă la noi, ci prin
explorarea mediului şi exprimarea de sine, cu
ajutorul celor “100 de limbaje“ şi modalităţi de
expresie, printre care cuvintele, mişcarea, dansul,
pictura, sculptura, jocurile de umbre, colajul,
muzica, teatrul şi modelajul în lut.
În viziunea lui Loris Malaguzzi, copilul este
“puternic, competent, cu potenţial deosebit, fiind
Abordarea Reggio Emilia- un model permisiv de educaţie
41
conectat cu ceilalţi copii şi cu adulţii”. Acesta
spunea despre copil ca “este făcut din o sută de
părţi. Are o sută de limbaje, o sută de mâini, o
sută de gânduri, o sută de moduri de a gândi, de a
se juca, de a vorbi…”.
Acest model educaţional îl aduce pe copil
la un înalt nivel de abilitare simbolică şi
creativitate. Copilul este un participant activ la
procesul de cunoaştere, dornic să interacţioneze
(nu să primească informaţii pasiv, precum în alte
sisteme de învăţământ) şi să-şi aducă propria
contribuţie la cunoaştere. Părinţii, educatorii şi
copiii sunt parteneri ai acestui proces, dornici să
înveţe împreună, unii de la alţii. Este o filosofie ce
pune accent pe documentare, emergența
curriculară, respectul acordat spațiului de învățare
al copilului, colaborarea cu comunitatea, mediul
înconjurător.
Abordarea educaţională Reggio are la bază
următoarele principii:
imaginea copilului - adultul vede copilul ca
pe o entitate competentă, plină de potenţial
în construirea propriilor cunoştinţe prin
interacţiune cu ceilalţi. Copilul este văzut ca
o persoană curioasă, independentă, capabilă
şi plină de imaginaţie, iar adulţii încearcă să
înţeleagă cât mai mult punctul de vedere al
copilului si abilităţile acestuia;
profesorul - este un partener al copilului în
procesul de învăţare, ascultând, observând şi
documentându-se asupra muncii copilului,
este dispus să ghideze experienţele de
învăţare ale copilului şi să faciliteze
cunoaşterea;
părinții - abordarea Reggio încurajează
implicarea părinţilor în procesul de învăţare
al copilului Părinţii sunt încurajaţi să îşi
exprime ideile legate educaţia propriilor
copii, să ia parte la diferite proiecte,
evenimente speciale cât şi la viaţa de zi cu zi
a grădiniţei;
mediului înconjurător - este considerat al
treilea profesor. Elementele precum lumina
şi transparenţa, culoarea şi textura, materiale
naturale şi reciclabile sunt puternic
valorificate. Mediul educaţional (clasele,
spaţiile comune, locul de joacă) are puterea
de a stimula curiozitatea, învăţarea şi de a
încuraja interacţiunea;
documentarea - fiecare copil are un
portofoliu propriu ce cuprinde lucrările lui,
fotografii, citate, mostre de scris sau desenat,
42
informații referitoare la etapele sale de
dezvoltare, ș. a;
curriculum emergent - profesorul observă şi
notează discuţiile, interacţiunile şi fanteziile
copiilor, dezvoltând oportunităţi de învăţare,
iar programul de studiu se va contura
pornind de la interesele, aptitudinile și ideile
copiilor. Acest lucru îi ajută pe copii să-şi
conştientizeze propria importanță, efortul pe
care îl fac în procesul de învăţare, iar
răspunsul acestui demers va fi un copil
curios, conştiincios şi dornic de cunoaştere
pe termen lung.
profesor Elena Puiu
Orizonturi necunoscute - experiențe noi
În urma participării la acest proiect de
mobilitate Erasmus + Realizarea dimensiunii
europene a școlii prin integrarea de modele
europene în școlarizarea copilului cu dizabilităţi,
prin activitățile zilnice realizate în cadrul primului
flux, prin accesul ce ni s-a asigurat în instituțiile
publice, prin discuțiile cu specialiștii din domeniu
ne-am familiarizat cu sistemul de învățământ
Italian. Este de apreciat faptul că, deși în Italia nu
există școli speciale, copiii cu cerințe educative
speciale nu sunt ignorați ci, dimpotrivă, întreaga
comunitate este mobilizată în vederea integrării cât
mai eficiente a acestora, acordându-se cu adevărat
șanse egale tuturor elevilor. Demersurile necesare
procesului de integrare nu sunt atât de greoaie, iar,
în ce privește sistemul de predare, acesta se pliază
pe nevoile reale de dezvoltare ale fiecărui elev.
Cu o impresie deosebită am rămas în urma
vizitei la grădinița publică "Giardino della
Fantasia" din Castellarano. Acolo am descoperit că
grădinița reprezintă un important mediu în care
copiii își pot dezvolta independența, abilitățile și
identitatea personală. Caracteristica sa principală,
legată de relații și abilitățile de învățare, este
dezvoltarea personală și socială a copiilor prin
interacțiunea cu cei de aceeași vârstă, cu adulți
competenți și cu aspecte ale propriei culturi.
Copilul este centrul proiectării educative, care este
43
una deschisă, dinamică și flexibilă, considerată un
mod de pregătire, comparare și reinterpretare a
întregii experiențe educative a copiilor.
Faptul că grădinița „Giardino della
Fantasia" oferă un context global ce ajută copilul
să-și formeze o autonomie și o personalitate
echilibrată are drept urmare (prin întâlnirile dintre
copii) stimularea empatiei, comunicării, atenției,
cât și a conviețuirii, a conlucrării. În grădiniță
spațiile sunt structurate diferit și specific astfel
încât să fie promovate experiențe particulare și să
încurajeze copiii să devină independenți,
dezvoltându-și abilitățile prin joc. Astfel, ei sunt
motivați și li se oferă posibilități multiple de
explorare în vederea favorizării învățării conform
cu nevoile copiilor.
Activitățile din afara spațiilor de clasă sunt
organizate pe ateliere sau ca activități motorii, ce
pot fi complementare activităților realizate în
clasă. Este important ca în grădiniță să se
desfășoare activități diverse cu scopul de a
determina adulții și, în particular, părinții să
conștientizeze care sunt nevoile specifice copiilor
și să manifeste interes pentru problemele
educative. Pe parcursul anului, au loc mai multe
întâlniri cu familiile copiilor: discuții individuale,
întâlniri la nivel de clasă, petreceri, proiecte cu
părinții. Scopul este de a stimula comunicarea și
colaborarea cu familia, organizându-se diferite
dezbateri ale unor subiecte alese de părinți (despre
nivelul de cunoștințe ale copiilor, competențele
lor, nevoile cât și modurile lor de exprimare și
comunicare).
Grădinița publică „Giardino della Fantasia"
din Castellarano este, cu adevărat, un centru care
răspunde tuturor nevoilor și direcțiilor de
dezvoltare ale copiilor datorită unei preocupări
permanente a tuturor factorilor implicați în
educația copiilor în vederea descoperirii
potențialului fiecărui copil spre a-l valorifica în
procesul construirii unei personalități armonioase.
Activitățile din afara spațiilor de clasă sunt
organizate pe ateliere sau ca activități motorii, ce
pot fi complementare activităților realizate în
clasă. Este important ca în grădiniță să se
desfășoare activități diverse cu scopul de a
determina adulții și, în particular, părinții să
conștientizeze care sunt nevoile specifice copiilor
și să manifeste interes pentru problemele
educative. Pe parcursul anului, au loc mai multe
întâlniri cu familiile copiilor: discuții individuale,
întâlniri la nivel de clasă, petreceri, proiecte cu
părinții. Scopul este de a stimula comunicarea și
colaborarea cu familia, organizându-se diferite
dezbateri ale unor subiecte alese de părinți (despre
nivelul de cunoștințe ale copiilor, competențele
44
lor, nevoile cât și modurile lor de exprimare și comunicare).
Grădinița publică „Giardino della Fantasia" din Castellarano este, cu adevărat, un centru care
răspunde tuturor nevoilor și direcțiilor de dezvoltare ale copiilor.
profesor Corina Ancuța
În după-amiaza zilei de joi, 30 octombrie,
am vizitat Centrul Internațional Loris Malaguzzi
din Reggio Emilia care oferă o deschidere spre
viitor pentru toate vârstele indiferent de cultură,
idei, aspirații și imaginație. Centrul poartă numele
renumitului pedagog italian Loris Malaguzzi (29
februarie 1920- 30 ianuarie 1994), fondatorul
abordării Reggio Emilia, un sistem de educație
care are la bază aspectele fundamentale ale
studiilor marilor psihologi Dewey, Piaget şi
Vygotski. Imaginea copilului este punctul central
al acestui sistem de educație. Copilul nu reprezintă
un vas gol ce trebuie umplut cu informații, ci mai
degrabă este văzut ca fiind plin de potențial.
Educația timpurie a copilului, din această
perspectivă, se bazează pe trei valori esențiale
copil-mediu-părinte:
copilul este un participant activ în învățare și
este văzut ca un inițiator care interacționează
cu mediul înconjurător;
mediul înconjurător este esențial;
părinții reprezintă o resursă de bază în
procesul de învățare al copilului.
Abordarea Reggio tratează copiii în mod
individualizat și este foarte interesant că proiectele
în care este implicat copilul pornesc de la o idea de
a lui, de la dorința acestuia de a studia un anumit
domeniu de interes, iar profesorii sunt cei care îl
ghidează.
Centrul Internațional Loris Malaguzzi pune
la dispoziție spații cu diferite materiale care
contribuie la stimularea, exersarea celor o sută de
limbaje. Loris Malaguzzi descrie copiii ca având o
sută de căi de a gândi și învăța prin muncă, la fel
de bine ca și prin joacă. Prin limbajele simbolice
care includ: desenul, sculptura, pictura, modelajul,
scrisul, vorbirea, mișcare, cântul, arta dramatică,
etc., copilul comunică, învață, își poate exprima
Vizită la Centrul Internațional Loris Malaguzzi din Reggio Emilia
45
emoțiile și cunoștințele. Cele o sută de
limbaje reprezintă numeroasele fațete ale
unui copil, ale abilităților lui de a investiga,
ne amintesc că există multiple căi de a
vedea și multiple căi de a fi.
profesor Elena Puiu
Italia 27 octombrie-31 octombrie 2014
46
Vă spuneam și în edițiile anterioare că în
anul școlar 2011-2012, plăcerea și bucuria de a
dansa au dat naștere proiectului educațional
extrașcolar „Dansatorii speciali”, proiect cu o
durată de 4 ani, înscris în Programul de dezvoltare
instituțională al Școlii Gimnaziale Speciale
Pașcani.
Astfel, anul școlar 2013-2014 a însemnat al
treilea an de ființare a cercului școlar de dans
„Magia dansului” și în cadrul cercului a trupei de
dans tradițional „Busuiocul” și a trupei de dans
modern „Iris”.
Cercul școlar s-a adresat și în acest an atât
copiilor din școala specială cât și semenilor lor din
școlile de masă. Astfel am avut ca parteneri Liceul
Teoretic Miron Costin Pașcani, Liceul Tehnologic
Valea Seacă Structura Conțești și Școala „Iordache
Cantacuzino” Pașcani.
Noii membri ai trupei de dans tradițional
„Busuiocul”, Ababei Florentina, Balan Ancuța,
Muraru Claudia, Roșca Maria, Samson Giulia,
Olariu Alexandra, Roznovăț Gabriela, Pașcu
Vasilică, Gurgu Alexandru, Bălău Ionuț, Ilinca
Marian, Marcu Valentin, Nistor Marian, Miron
Andrei, Ionescu Ionuț, au fost puși în situația de a
simți și înțelege frumusețea dansurilor populare
românești, de a le juca cât mai autentic, de a le
păstra și promova însoțite de costumele
corespunzătoare și de melodiile adecvate, care le
sporesc frumusețea și le armonizează perfect.
Cu un palmares bogat în anii precedenți și cu
așteptări mari din partea celor din jur am muncit
din greu, săptămână de săptămână, oră de oră, am
râs, am plâns, ne-am enervat, ne-am supărat,
Dansatorii speciali - au scris istorie
în filele Concursului Național „Împreună pentru viitor”
47
ne-am împăcat, ne-am bucurat și… am reușit. Vă
întrebați ce am reușit? Am reușit să devenim o
echipă și să reprezentăm cu mândrie și succes
școlile noastre, comunitatea, județul și chiar
regiunea de N-E a Moldovei în concursuri și
festivaluri: am obținut locul I la Concursul
Regional de folclor „Drag mi-i cântecul și jocul”
la Pașcani, locul I la Festivalului Regional de
folclor „De la moșii noștri noi am învățat” la
Tătăruși; locul I la Festivalul egalității șanselor
pentru copii și tineret „Inimi la unison” la
Botoșani, locul I la Concursul Național „Pe aripile
prieteniei și dansului” la Pașcani, locul II la
Festivalul Cultural Miraje la Cluj Napoca, am
participat la spectacolul caritabil ,,Rază de soare”
în cadrul campaniei de strângere de fonduri
„Diferiți dar împreună” la Iași, la Gala Sportului
Pașcani și la serbări școlare.
Suntem și mai mândri că în acest an ne-am
calificat pentru a treia oară consecutiv la faza
națională a Concursului Național de Dans
„Împreună pentru viitor” din cadrul strategiei
Naționale de Acțiune Comunitară.
În cei trei ani școlari de funcționare, 2011-
2012, 2012-2013, 2013-2014, după o muncă
susținută și cu dorință de progres și afirmare, trupa
de dans tradițional „Busuiocul” a obținut locul I la
fazele județene (Iași) și regionale ale Concursului
Național „Împreună pentru viitor” (Piatra Neamț,
Comănești, Negrești Vaslui) și a reprezentat cu
mândrie și profesionalism regiunea de N-E a
Moldovei la fazele naționale ale concursului
(Craiova, Piatra Neamț, Brăila).
În acest an școlar s-au alăturat Busuiocului
și mezinele cercului școlar, trupa de dans modern
„Iris”. Cu aceeași poftă de dans și dorință de
succes piratele, Zodieru Ancuța, Zodieru Bianca-
Mihaela, Muraru Lavinia, Balan Ancuța, Câtea
Costina, Huțanu Alexandra, Păuleț Ana Maria,
Creangă Cristina, Bîrsan Elena, Hriscu Iustina
Melisa, Irimia Denisa, Gîrbu Măriuca, au vâslit și
luptat până la faza națională a Concursului
Național de Dans „Împreună pentru viitor” din
cadrul strategiei Naționale de Acțiune Comunitară,
de la Brăila. Au impresionat cu gingășia lor, cu
coregrafia, cu recuzita, cu costumele, cu veselia și
pofta lor de dans. La fiecare reușită emoția și
bucuria le-au copleșit pe ,,Pirații din Caraibe".
Peripețiile nu le-au ocolit: în tumultul
întâmplărilor au rătăcit ba steag, ba cufăr, dar cu
toate astea finalul a fost mereu fericit.
A fost pentru prima oară în istoria școlilor
speciale când la faza națională a concursului
48
„Împreună pentru viitor” regiunea de Nord-Est a
Moldovei a fost reprezentată la ambele secțiuni de
dans tradițional și modern, de către două formații
de dans din aceeași școală specială.
Trupa de dans modern „Iris” și-a trecut în
palmares locul I și trofeul Concursului Național de
Dans „Pe aripile prieteniei și dansului” la Pașcani,
locul I la Concursul Județean de Coregrafie
Pașcani, locul I și Trofeul la Festivalul Cultural
Miraje la Cluj Napoca, participări și aplauze la
Gala Sportului Pașcani, Spectacolul Caritabil
„Rază de soare” la Iași, la serbări și alte activități
școlare.
Ca o încununare a succeselor celor două
trupe de dans „Busuiocul” și „Iris”, cu sprijinul
școlilor partenere (Școala Gimnazială Specială
Pașcani, Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcanii,
Școala Gimnazială Conțești), al sponsorilor (SC
Proinvest Group SRL, SC Avastar SRL, SC
Autotrax Plus SRL), al doamnei profesor Cristina
Barcău, a preotului Cristea Dumitru și al părinților
deplasarea la Brăila am continuat-o cu o zi și o
noapte petrecute pe malul Mării Negre în tabăra
școlară din Eforie Sud. Copii și adulți au fost
fascinați de magia mării pe care au descoperit-o
pentru prima dată. Si ce dacă era 1 iunie și apa era
încă rece iar soarele se juca de-a v-ați ascunselea
printre nori, cu mic cu mare am intrat până la
glezne apoi până la genunchi în apă, alții chiar mai
mult. Ce delicioasă a fost înghețata savurată pe
faleza din Constanța! Ce mult ne-a impresionat
portul văzut din turnul moscheii, Muzeul Marinei
Române, podul de la Cernavodă, acvariul,
vapoarele și totul din jurul nostru.
A fost o experiență de neuitat.
De neuitat este însă și că Dansatorii
speciali au scris istorie în filele Concursului
Național „Împreună pentru viitor”.
profesor Oana Monica Plaiu
profesor Adriana Gârbu
profesor Mirela Mihaela Puiu
49
Cum am ajuns să dansez
Totul a început într-o simplă zi din clasa I.
Urma pauza mare şi doamna învăţătoare ne-a
anunţat că doamna Adina care este profesor la
Școala Gimnazială Specială Pașcani va veni să
selecteze un număr de cinci fetiţe care urmau să
danseze în parteneriat cu fetele din acea şcoală.
Eram emoţionate, nu ştiam pe cine va alege, dar
nici ce vom avea de făcut.
Cele cinci fetiţe care au avut norocul să fie
selectate au fost: Cristina, Elena, Denisa, Raluca şi
Ana. După ce am terminat orele am început şi
repetiţiile. Aveam emoţii deoarece nu ştiam prea
multe despre copiii din şcoala specială, ştiam doar
ca suntem voluntari şi că alături de noi şi ei vor
avea şansa să urce pe o scenă, să danseze şi să se
bucure împreună cu noi.
Am început repetiţiile şi se pare că eram
nişte buburuze. Ne plăcea foarte mult acolo, iar
când venea vremea să plecăm acasă, nu mai
vroiam.
A sosit şi ziua când participam la primul
concurs. Acesta se desfăşura la Iaşi unde era faza
judeţeană, concursul se numea “Împreună pentru
viitor”. Am urcat pe scenă şi am strălucit ca nişte
stele, am fost aplaudate şi felicitate pentru dansul
nostru şi premiate cu locul I.
După dansul buburuzelor a urmat dansul
păpuşilor, balerinelor, piraţilor. Echipa a devenit şi
mai bună şi am participat la toate concursurile de
unde ne-am întors cu nenumărate premii, medalii,
diplome si trofee.
Participând la concursuri am avut norocul să
vizităm şi multe locuri noi şi frumoase.
Am legat prietenii cu fetele de la Școala
Gimnazială Specială Pașcani şi mă bucur mult că
fac parte din acestă echipă.
Vreau să le mulţumesc doamnei învăţătoare
Pasat Carmen şi doamnei profesor Adina Gîrbu
pentru ca m-au îndrumat să fac dans şi acum
dansul este una dintre pasiunile mele.
eleva Creangă Cristina-Elena
Liceul Teoretic „Miron Costin” Paşcani
50
Prietenie, muncă, dragoste, lacrimi, emoţii... dans
Toate le-au trăit trupele de dans popular
BUSUIOCUL şi dans modern IRIS, două echipe
inimoase formate din prieteni, care învaţă în şcoli
diferite. Aceştia au avut parte de o săptămână cu
adevărat altfel participând în perioada 7-10 aprilie
2014 la Festivalul Cultural MIRAJE, ediţia a VII
a, la Cluj Napoca.
Realizările noastre anterioare ne-au
recomandat şi am ajuns să participăm în direct la
activităţile festivalului.
Un drum lung şi frumos... Un festival al
copiilor speciali şi nu numai, care oferă lecţii de
viaţă cu fiecare moment prezentat, o gazdă
primitoare - Liceul Special pentru Deficienţe de
Vedere - Cluj Napoca.
A fost şi rândul nostru să urcăm pe scenă, o
scenă impresionantă, în Sala Auditorium
Maximum a Universităţii Babeş Bolyai. Fiecare
moment artistic a fost deosebit şi a emoţionat
spectatorii, dar spectacolul oferit de evoluţia
Piraţilor din Caraibe, precum şi dansul popular
moldovenesc au făcut ca juriul să acorde cele mai
râvnite premii: Trofeul festivalului şi locul I la
secţiunea dans, celor două formaţii.
Am întâlnit tineri studenţi şi nu numai,
cadre didactice, profesori universitari, care au
făcut din voluntariat un model de implicare şi
solidaritate. Ei, in ciuda vieţii aglomerate, aleg să-
şi petreacă puţinul timp liber cu cei mai puţin
avantajaţi de viaţă, învaţă în egală măsură şi unii
şi alţii şi se bucură împreună de lucruri mărunte:
un joc, o glumă, un zâmbet...
51
Şi cum puteam să ajungem în Cluj şi să nu
vizităm Grădina Botanică în prag de primăvară, să
nu ne bucurăm de explozia de lumină şi culoare
oferite de aceasta? Am coborât şi în salina Turda,
unul din primele zece cele mai frumoase locuri
subterane din lume, vizitând apoi la întoarcere şi
Grădina Zoologică de la Târgu Mureş.
Au fost patru zile în care am descoperit
oameni şi locuri noi, ne-am făcut prieteni, am
transmis emoţiile noastre şi celor din jurul nostru.
Am ajuns la capăt de drum?! Nicidecum,
visăm în continuare să mai câştigăm alţi prieteni,
şi alte premii, să mai călătorim şi, pentru acest
lucru nu vom înceta să fim încrezători.
profesor Adriana Gîrbu
profesor Mirela Puiu
profesor Oana Plaiu
52
Deja a devenit o tradiție ca la finele anului
școlar, specialiștii din sistemul de învățământ
special și special integrat să participe la un
simpozion dedicat acestora. A V-a ediție a
simpozionului a avut organizare regională fiind
prins în Catalogul Activităților Educative
Regionale (CAER) la poziția a 765.
Simpozionul Regional „Abordări moderne
în educarea, recuperarea și integrarea elevilor cu
CES” realizat în parteneriat cu Inspectoratul
Școlar Județean Iași, Inspectoratul Școlar Județean
Bacău, Inspectoratul Școlar Județean Neamț,
Inspectoratul Școlar Județean Suceava,
Inspectoratul Școlar Județean Botoșani,
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Inspectoratul
Școlar Județean Galați și „Liceul Tehnologic
Special „Trinitas” Târgu Frumos s-a desfășurat în
data de 17 iunie 2014 începând cu ora 9. Acesta
s-a adresat profesorilor din școlile speciale și din
școlile integratoare din județele Iași, Bacău,
Neamț, Suceava, Botoșani, Vaslui și Galați.
Printre obiectivele simpozionului se numără teme
principale ale sistemului de învățământ special și
special integrat, paleta propusă încearcă să aducă
soliții la problematicile sistemului aflat în plină
reformă: prezentarea exemplelor de bune practici
în terapia elevilor cu CES; indentificarea de noi
soluții terapeutice pentru elevilor cu CES în urma
unui schimb de experiență între specialiști din
școlile speciale din România; identificarea
punctelor tari și a punctelor slabe ale sistemului
educațional special și special integrat românesc;
familiarizarea cu metode terapeutice moderne din
școli similare din România și UE; identificarea
obstacolelor în calea educației incluzive și găsirea
de posibile soluții; crearea unei rețele de
parteneriat între școli la nivel regional.
Simpozionul a debutat cu lucrări în plen
unde invitații de la ISJ Iași, Universitatea „Al. I.
Cuza” Iași Facultatea de Psihologie și Științe ale
educației, Organizația Salvați Copiii Iași, au
susținut prelegeri în concordanță cu tematica
propusă. Formatorii au fost: Conferențiar
Universitar doctor Florin Frumos, Universitatea
„Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației; Inspector Școlar pentru
Învățământ Special și Special Integrat, Gabriela
Raus; profesor Gabriela Nedelcu, Școala
Gimnazială Specială Pașcani; doctor Florin
Botoșineanu, Organizația „Salvați Copiii” Iași;
profesor Cătălin Condrea, Școala Gimnazială
Specială Pașcani; profesor Iosif Judeanu, Liceul
Tehnologic Special „Trinitas” Târgu Frumos.
Abordări moderne în educarea, recuperarea și integrarea elevilor cu CES
în cadrul ediției a V-a a Simpozionului Regional
derulat la noi în școală
53
Lucrările în plen s-au centrat în special
asupra practicii implementării la nivel instituțional
a unor terapii moderne, promovând în special
schimbul de experiență și aplicativitatea acestora
în practica de zi cu zi: „Stimularea senzorială în
recuperarea și integrarea copilului cu CES”,
profesor Barbir Andrei, Școala Gimnazială
Specială Pașcani; „Influența artterapiei asupra
psihomotricității și afectivității copiilor cu
dizabilități mintale”, profesor Condrea Cătălin,
Școala Gimnazială Specială Pașcani; „Abordări
moderne integrate în activitățile educativ
recuperatorii la elevii cu deficiențe intelectuale și
asociate de la clasa pregătitoare” profesori
Alexandra Diaconescu și Roxana Holic, Școala
Gimnazială Specială Pașcani; Abordări
comportamentale în educarea, recuperarea și
integrarea elevilor cu CES” Daniela Rangu și
profesor Nechifor Anca, Școala Lunca Pașcani;
„Dansatorii Speciali-exemplu de bună practică în
dezvoltarea personalității copilului cu CES”,
profesor Plaiu Oana, Școala Gimnazială Specială
Pașcani.
Momentul artistic cu trupa de dans
tradițional ”Busuiocul”, coregrafi Oana Plaiu și
Mirela Puiu și trupa de dans modern „Iris”,
coregrafi Gârbu Adina și Oana Plaiu a încheiat o
primă parte a lucrărilor.
După amiază simpozionul s-a continuat cu
prezentarea proiectelor cu finanțare extrabugetară
implementate în școlile județului Iași în cadrul
Atelierului „Proiectele vii”.
Organizatorii acestui eveniment sunt:
director Gabriela Nedelcu, profesor Cătălin
Condrea și profesor Hogaș Oana Elena.
Au participat un număr de 19 instituții școlare:
Școala Gimnazială Specială Pașcani, Școala
Gimnazială Specială „Emil Gârleanu” Galați,
Școala Gimnazială Specială „Maria Montesori”
Bacău, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă
Tîrgu Neamț, Școala Gimnazială Specială „M.
David” Negrești Vaslui, Școala Gimnazială
„Alecu Russo” Iași, Liceul Tehnologic „Trinitas”
Tîrgu Frumos, Liceul Special „Moldova” Tîrgu
Frumos, Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani,
Colegiu Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani,
Liceul Tehnologic „Vasile Pavelcu” Iași, Școala
Gimnazială Lunca Pașcani, Colegiul Tehnic CF
„Unirea” Pașcani, Liceul Economic „Nicolae
Iorga” Pașcani, Liceul Special ”Moldova” Tîrgu
Frumos, Liceul Tehnologic Valea Seacă Structura
Conțești, Școala Gimnazială Topile, Palatul
Copiilor Iași Structura Podu Iloaiei, Școala
Gimnazială „Al. I. Cuza” Podu Iloaiei și 6
instituții județene: ISJ Iași, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” Iași, CCD Iași, DGASPC
Iași, Centru de Plasament „C.A. Rosetti” Iași,
Centrul de Plasament Pașcani.
Invitați din partea presei au fost
Actualitatea TV Pașcani și Bit TV Pașcani din
partea televiziunilor și Ziarul Orizont, Ziarul
Obiectiv și Bună Ziua Iași.
Lucrările au fost publicate într-un volum al
Simpozionului înregistrat cu ISBN. S-au acordat
diplome tuturor cadrelor didactice care au
participat la simpozion.
Obiectivele propuse au fost realizate în
totalitate. Au participat cu lucrări un număr de 35
cadre didactice, fără lucrări un număr de 52 cadre
didactice. Tematica simpozionului a fost bine
aleasă, a avut un impact deosebit asupra cadrelor
didactice, elevilor și a celorlalți invitați.
profesor Gabriela Nedelcu
profesor Cătălin Condrea
54
Școala Gimnazială Specială Pașcani în
parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași, a
organizat în data de 8 aprilie 2014, începând cu
ora 9, competiția județeană „Cupa primăverii” la
tenis de masă ediția a VI-a. Competiția se
adresează școlilor din județul Iași și face parte din
categoria activităților din domeniul sportiv.
Scopul principal al concursului este acela de
a transmite copiilor de toate vârstele cu putință,
beneficiile pe care le pot avea prin practicarea
tenisului de masă, în special, și a sportului, în
general, asupra dezvoltării fizice și psihice
armonioase organismului, dar și verificarea
nivelului de pregătire tehnică, fizică, tactică,
psihologică cu aplicarea acestora în condiții reale
de concurs.
Concursul a devenit din ce în ce mai
cunoscut și mai popular, ca urmare și numărul de
echipe participante de la an la an: astfel, dacă în
prima ediție au participat patru echipe, în anii
următori au participat cinci echipe, șapte echipe,
pentru ca anul acesta să ajungem la o participare
de nouă echipe.
Regulamentul și formalitățile de înscriere au
fost popularizate pe site-ul școlii și prin
comunicate de presă, astfel încât un număr cât mai
mare de elevi și profesori să aibă acces la
informații.
Programul de concurs a început la ora 9,
odată cu primirea invitaților, apoi a continuat cu
ședința tehnică, unde s-au și tras la sorți
competitorii pe categorii. O condiție din
regulamentul de participare a fost aceea că
echipele de tenis de masă să aibă minim un sportiv
pe fiecare categorie : I-IV băieți, V-VIII băieţi, I-
VIII fete, maxim 6 sportivi și două rezerve. O altă
Echipa Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani a reușit să mențină acasă
trofeul „Cupa primăverii” la tenis de masă și în anul 2014
55
categorie cu tradiție în acest concurs a fost
Special Olympics la care au participat copii cu
dizabilități severe. De asemenea s-a derulat și
categoria dublu dar și pe echipe, unde concurenții
și-au demonstrat pregătirea tehnică, dar și spiritul
de echipă.
Au participat astfel echipe din școlile
speciale din județ, dar și din școlile din
învățământul normal, ceea ce a făcut competiția
mult mai strânsă, iar elevii școlii noastre au fost
încântați să cunoască colegi noi de la alte școli, dar
mai ales ne mândrim cu faptul că echipa școlii
noastre au reușit să mențină trofeul competiției
acasă, ceea ce a devenit tradiție în ultimii ani.
Trofeele de anul acesta au fost speciale deoarece
au văzut lumina zilei în atelierul de olărit al școlii,
ca urmare a unei idei creative a echipei de
organizare, de a realiza un brand nou, valorizând
resursele școlii. profesor Vîncă Ștefan Alexandru
Împreună facem ȘCOALA ALTFEL
Săptămâna 7-11 aprilie 2014 a fost pentru
copiii Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani prilej de
bucurie și destindere. Luni, 7 aprilie, elevii
claselor a VII-a B și a VI-a B au fost în excursie în
parcul de joacă al Fundației Ancora Salvării Iași -
locația Strunga. Aici am fost întâmpinați cu mare
drag de către colaboratorii noștri, iar elevii s-au
relaxat mergând cu biciclete, triciclete, sărind la
trambulină și au beneficiat de terapie prin mișcare
și terapie ocupațională - dans și desen.
Marți, 8 aprilie, a fost ziua destinată
sportului, iar, dacă unii elevi au participat la
concursul de tenis ,,Cupa Primăverii”, alți elevi, de
la clasele pregătitoare A și B, clasa a IV-a A și a
VII-a B, au participat la jocuri în aer liber:
jocul ,,Cercul mare”, ,,Ștafetă - Cursa în saci”
și ,,Ștafetă cu greutăți”. Am remarcat dor ința
56
de implicare a tuturor copiilor, sprijinul pe care
elevii mai mari l-au acordat celor mici și nevoia de
mișcare a copiilor noștri.
Miercuri, 9 aprilie a fost o zi deosebită
pentru că am fost vizitați de elevi ai Școlii
Gimnaziale ,,Iordachi Cantacuzino” Pașcani.
Împreună s-au desfășurat mai multe activități:
,,Lumea poveștilor lui Ion Creangă,, elevii
bucurându-se și de un moment artistic-joc de rol;
,,Povestea unui om leneș” susținut de elevii
clasei a VII-a B.
Activitatea ,,Micul grădinar” s-a desfășurat
în curtea școlii, musafirii noștri plantând flori cu
multă migală. Le mulțumim încă o dată pentru
darul lor.
A urmat vizita în atelierul de artterapie, unde
au fost dornici să modeleze lutul, să descopere
modul de lucru și să aprecieze lucrări ale elevilor
noștri.
A urmat relaxarea în camera de stimulare
senzorială, pe care elevii parteneri și-o doresc și în
școala lor, și vizita la bucătărie. Aici au fost
așteptați cu clătite de elevii noștri. Ziua s-a
încheiat cu dans și cu un mesaj optimist.
Ziua de joi, 10 aprilie, a fost petrecută în
grădină, desfășurând activități de autogospodărire.
Elevii noștri au arătat că au însușite deprinderi de
lucru: au pregătit terenul pentru semănat, au
semănat și au plantat.
Ultima zi, 11 aprilie, a fost petrecută în
bucătărie. Elevii noștri au preparat o prăjitură de
post, împreună cu o mămică, căreia îi mulțumim
pentru tot sprijinul acordat în anul trecut școlar.
Toate aceste activități au fost cuprinse într-
un material ce a participat la proiectul
național ,,ÎMPREUNĂ FACEM ȘCOALA
ALTFEL,, pr opus de Asociația PRO ARTA,
DEZVOLTARE ȘI CUNOAȘTERE și aprobat
57
la secțiunea ONG de Ministerul Educației
Naționale și la care școala noastră a primit un
premiu de excelență, iar alte premii au fost
acordate profesorilor coordonatori și elevilor.
Credem că a fost o săptămână rodnică, cu
activități frumoase, diverse și care au creat
plăcere tuturor celor implicați.
profesor Verginica Mocanu
profesor Tătaru Alina
Diferiţi, dar egali!
În perioada 8 - 11 mai 2014 în școala noastră
s-au desfășurat activități ce-au avut ca scop
atragerea atenției opiniei publice și a factorilor de
decizie asupra faptului că dreptul la educație
aparține fiecărui copil, iar dizabilitatea nu
trebuie să reprezinte o barieră. Diferiţi, dar
egali! este un proiect educaţional desfăsurat în
cadrul Campaniei Globale pentru Educație -
dreptul la o educație de calitate pentru copiii cu
dizabilități, propusă de Organizaţia Mondială ,,
Salvaţi Copiii” .
S-a urmărit conștientizarea egalităţii de
drepturi pentru toţi copiii, limitarea marginalizării
severe a copiilor cu dizabilități, dezvoltarea de
abilităţi de lucru, a abilităţilor de relaţionare prin
joc, activităţi de informare, activităţi practice.
Partenerii noștri au fost Fundaţia ANCORA
SALVĂRII Iaşi, Liceul Teoretic ,,Miron Costin”
Paşcani, Liceul Tehnologic ,,Mihai Busuioc”
Paşcani, reprezentanţi ai autorităţilor locale,
reprezentanţi mass-media, reprezentanți ai
centrelor de plasament. Beneficiari ai acestui
proiect au fost elevii școlii noastre, dar și elevii
şcolilor partenere, părinţi, profesori, consilieri
şcolari.
Programul a cuprins: 8 mai 2014,
activitatea ,,Să ne cunoaştem între noi, să ne
cunoaştem drepturile!”- prezentarea drepturilor
copiilor, prezentarea de gânduri, impresii, dorinţe
prin joc, pentru susținerea drepturilor tuturor
copiilor și, mai ales, ale copiilor cu nevoi speciale.
Elevii școlii noastre împreună cu elevi ai clasei
pregătitoare A, profesor Onofrei Ioana, de la
Liceul Tehnologic ,,Mihai Busuioc Pașcani, și cu 5
58
coordonatori ai proiectului beneficiind în
organizarea și desfășurarea activităților de
sprijinul colegilor psihopedagogi, profesorilor
educatori, profesorilor itineranți.
De asemenea, zece elevi voluntari de la
Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani,
coordonați de domnul profesor Ion Cazacu, ne-au
transmis mesajele lor de susținere pentru copilul
special, au fost alături de noi și au făcut cunoscute
aceste mesaje în școala lor și în alte medii sociale.
În data de 9 mai 2014 partenerii noștri -
specialiștii Fundației Ancora Salvării Iași au
desfășurat cu copiii speciali activități terapeutice –
terapie prin mișcare Veronica Sherborne, cu
sprijinul profesorilor noștri. Elevii au fost relaxați
și s-au simțit minunat.
Ultima activitate a proiectului - Lumea
Copilului Special s-a desfășurat în data de 12
mai 2014 și a fost dedicată părinților, autorităților
locale, reprezentanților Centrelor de Plasament,
reprezentanților mass-media. S-au prezentat
materiale realizate în cadrul campaniei Diferiți dar
egali!, s-a prezentat oferta educativă a școlii și
alte tipuri de activități desfășurate în școală și-n
afara școlii.
Putem considera că prin această campanie
am realizat un pas important în promovarea
drepturilor tuturor copiilor și mai ales ale copilului
special, care are nevoie de îngrijire specială, de
sprijin, dar și de acceptare, toleranță, umanism.
profesor Verginica Mocanu
profesor Zinica Lungu
Strada mea - machetă 3D
Proiect educațional în cadrul Comisiei de educație rutieră
Educaţia rutieră reprezintă educaţie pentru
viaţă, la fel de importantă în sprijinirea elevului
pentru a dobândi cunoștințe, a-şi forma şi dezvolta
capacităţi şi atitudini necesare în viitor. Pe lângă o
bună cunoaştere a regulilor de circulaţie, copiii
trebuie să ştie cum să circule singuri şi în grup,
cum să traverseze strada, să nu folosească strada
ca loc de joacă, să cunoască şi să înţeleagă
consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie,
să cunoască culorile semaforului şi semnificaţia
lor.
Ideea implicării elevilor în realizarea
machetei 3D a străzii a plecat de la necesitatea
unei cunoașteri cât mai aprofundate a elementelor
59
care apar pe stradă în drumul lor de la școală către
casă, la cumpărături sau chiar în timpul unei
plimbări. Este nevoia de a se conecta la realitatea
înconjurătoare și de a realiza că deplasarea pe
stradă nu constă doar în a circula în sine dar este și
un proces social pe care elevii nu-l pot ocoli.
Activitatea s-a desfășurat pe mai multe etape,
iar grupele a VI-a B și a VIII-a A s-au întâlnit câte
o oră pe zi, timp de 7 zile.
Realizarea machetei a pornit de la ideea de a
avea un model concret al unei străzi care să poată
fi utilizat în deplină siguranţă, fără a necesita
deplasarea pe o stradă reală. Prima etapă și-a
propus anunțarea temei și a obiectivelor,
întocmirea împreună cu elevii a unei liste de
materiale necesare pentru realizarea machetei în
ideea unei reprezentări cât mai fidele a unei
porțiuni a străzii.
Elevii au identificat o listă cu elementele
întâlnite pe o stradă, cum ar fi maşinile, casele,
pietonii, semnele de circulaţie, elemente ambiante,
instituții, precum și o listă de materiale necesare
reprezentării acestora: plastilină, hârtie, foarfece,
lipici, acuarele, pensoane, lut pentru modelat,
carton, placa de polistiren, jucării mici adecvate
contextului, scobitori, hârtie creponată.
Următoarea etapă în realizarea machetei a
constat în decuparea suportului din polistiren,
lipirea unui carton, conturarea străzii şi modelarea
în lut a unor maşini, case şi copaci. Discuţiile din
timpul lucrului au avut drept subiect reamintirea
regulilor de circulaţie în care pot fi implicaţi
pietonii, dar şi regulile pentru maşini, pentru a şti
unde vor fi acestea poziţionate pe machetă.
În acest sens elevii au primit sarcina de a
identifica semnele de circulație de pe un suport
dat, de a le denumi corespunzător și de a le desena
pe tablă folosind cretă colorată pentru a face
corespondența semnului grafic cu semnificația sa.
În următoarele etape s-a amenajat suportul
străzii, cu elementele caracteristice s-au pictat
casele, s-au modelat mașinuțe. Tot atunci elevii au
fost implicați într-un joc de rol pe baza unor poezii
și situații privind circulația pietonală. Apoi au fost
aplicate casele, maşinile, se va amenaja locul de
joacă, au realizat din cutii de carton instituțiile
publice, apoi marcate cu semne corespunzătoare.
Asemenea pentru parcul de joacă s-a folosit un
element de semnalizare pentru șoferi.
Pentru ca totul să fie cât mai corect, a urmat
aranjarea detaliilor finale, respectiv poziționarea
60
pietonilor pe trotuar sau la semafor. Fiecare elev a
poziționat un indicator rutier sau un element
pentru a finaliza macheta 3D a străzii.
Pentru feedback, am gândit o oră de evaluare
a activității, în care elevii au răspuns unor
întrebări, și-au consolidat anumite noțiuni neclare,
au participat la un joc de rol și au dezlegat
ghicitori. De asemenea au fost întrebați ce le-a
plăcut la activitate, iar marea majoritate a răspuns
că apreciază munca în echipă și modul mai lejer de
desfășurare a activităților, dar care au fost atractive
și folositoare.
Pe parcursul activității s-au realizat
fotografii, care vor fi atașate la dosarul comisiei și
în clase.
profesor Caras Ana Maria
profesor Luca Cristina
Se consideră că anii din copilărie reprezintă
cea mai fericită şi fără griji perioadă din viaţa
omului. Însă din păcate, în ziua de astăzi, viaţa
unui copil (mare sau mic), mai ales dacă el
locuieşte într-un oraş mai mare, este departe de a fi
o poveste: se confruntă cu o mulţime de oameni în
transportul public, maşini care circulă prin
preajmă cu o viteză ameţitoare, situaţii rutiere în
care nu ştie ce ar trebui să facă... Oriunde ar merge
copilul (în parc, la şcoală, la magazin sau în vizită
la prieteni), trebuie să ştie cum să se descurce în
planul teoretic şi practic rutier. De aceea, în cadrul
comisiei de educaţie rutieră din şcoala noastră s-au
realizat activităţi şi cu copiii mai mici, pentru că şi
aceştia trebuie să realizeze pericolul diferitelor
comportamente de pe stradă (mai ales dacă sunt
singuri), să ştie că se pot baza pe un adult să-i
ajute. În cadrul acestor activităţi copiii mai mari au
avut rol de îndrumători pentru cei mici, i-au
pregătit pe aceştia pentru diferite situaţii, atât cât
au putut cei mici să asimileze.
Deprinderea copiilor cu respectarea strictă a
regulilor de circulaţie, fie că circulă cu mijloace de
transport în comun sau că merg pe jos, ca pietoni,
este foarte necesară de la o fragedă vârstă pentru
Copiii şi educaţia rutieră
61
a evita toate pericolele existente. Educaţia rutieră
îmbogăţeşte cunoştinţele privind normele de
conduită preventivă, stabileşte reguli de
comportament civic reprezentând o latură esenţială
privind integrarea în civilizaţia modernă a copiilor.
Indiferent de vârstă şi nivel intelectual, regulile
referitoare la traficul pe drumurile publice impuse
de societate pietonilor şi vehiculelor trebuie
cunoscute şi respectate cu consecvenţă şi
responsabilitate (chiar dacă în cazul copiilor cu
deficienţe trebuie făcute eforturi suplimentare în a
simplifica şi a adecva prezentarea acestor reguli
pentru a putea fi asimilate de către aceştia).
Educaţia rutieră reprezintă o componentă
importantă a activităților educaționale derulate în
școală. Educația rutieră în cazul elevilor cu
dizabilități are o importanță deosebită deoarece
aceștia sunt mult mai expuși pericolului a fi
victimele unui accident rutier. La fel de importante
sunt și acele activități concrete care vin în sprijinul
elevului pentru a dobândi cunoştințe, a-şi forma şi
dezvolta capacităţi şi atitudini necesare în viitor.
Educaţia rutieră are ca scop prevenirea
vătămării copiilor şi adolescenţilor prin accident
rutier, prin formarea abilităţilor, competenţelor şi
comportamentului rutier responsabil, în calitate de
pietoni.
Subsumată educaţiei pentru formarea
abilităţilor de viaţă, educaţia rutieră întreprinsă în
cadrul acestor activităţi sau, mai degrabă, educaţia
pentru prevenirea riscului rutier, a urmărit, de fapt,
formarea abilităţilor şi competenţelor rutiere
personale, de grup şi sociale în rândul preşcolarilor
sprijiniţi de şcolarii mai mari.
Prin intermediul acestor activităţi teoretice şi
practice, aplicative, copilul interacţionează,
investighează, deconstruieşte spre a reconstrui,
experimentează, descoperă, găseşte soluţii, îşi
asumă responsabilităţi, pentru ca, ulterior, să
devină independent, în siguranţă.
Obiectivele activităţilor desfăşurate cu elevii
(mici şi mari) au fost: creşterea încrederii în sine
prin participare, implicare şi înţelegere a celor
prezentate; atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de
situaţii noi în medii rutiere; interacţiunea cu
ceilalţi copii dornici de a şti cât mai multe despre
educaţia rutieră; echilibru între a fi atent la
persoana de lângă ei și la maşinile de pe stradă;
creşterea motivaţiei de a fi informat cât mai mult
şi mai bine prin imitarea unui spaţiu real (cum a
fost jocul de rol reprezentat de trecerea elevilor pe
nişte fâşii albe de carton-zebră); acumularea de noi
informaţii, precum şi formarea abilităţilor prin
experienţe personale şi de grup; dezvoltarea
creativităţii elevilor; conştientizarea riscului rutier.
Alegerea corectă a locului de trecere şi
răbdarea până se apropie culoarea verde a
semaforului diminuează semnificativ riscul unor
accidente rutiere.
62
În acest sens activităţile cu clasele mici au avut
rolul de a încuraja copiii să aibă încredere în
adulţii de lângă ei, să înţeleagă faptul că simpla
traversare a străzii cu neatenţie poate duce la
accidente. În cadrul acestor activităţi copiii mai
mari au avut rol de îndrumători pentru cei mici,
i-au pregătit pe aceştia pentru diferite situaţii, atât
cât au putut cei mici să asimileze. Dacă au învăţat
pe care culoare a semaforului se poate traversa sau
că liniile albe de pe stradă (zebra din fâşii de
carton pe mochetă) le asigură securitatea, atunci
lecţiile şi-au atins scopul. Cu ajutorul jocurilor de
rol înţelegerea situaţiilor prezentate s-a realizat
mai uşor de către copii.
De exemplu, am realizat o activitate care a
cuprins următoarele conţinuturi: copiii au ascultat
o poezie simplă care includea, de fapt, ideea de
semafor, culorile acestuia, semnificaţia fiecărei
culori şi regulile importante de respectat
întotdeauna. Apoi elevii au colorat fişe de lucru
sugestive cu zebra şi semaforul, cu copii atenţi la
semafor şi zebră, iar la final nu au trebuit decât să
realizeze un joc simplu de rol în care să simuleze
trecerea pe zebră indicată de culoarea semaforului:
pe roşu se stă, pe verde se trece.
Elevii au putut învăţa că zebra este un
marcaj de trecere a străzii pentru pietoni, format
din linii paralele albe, ceea ce au putut observa şi
deduce cu uşurinţă din activitatea realizată.
Pietonii sunt cei care se deplasează pe jos, pe
trotuarul unei străzi sau pe un drum public, iar
semaforul este cel care semnalizează cu lumini
colorate (roşu şi verde pentru pietoni) şi dirijează
circulaţia.
Semnul exclamării l-am accentuat pe toată
durata activităţii în ceea ce priveşte următoarea
idee: copilul va traversa numai pe zebră şi pe
culoarea verde a semaforului; se vor juca numai
în locurile unde nu circulă maşini: parcuri, curtea
şcolii, teren de sport etc, şi vor traversa în grupuri
mai mari care pot fi uşor văzute de şofer.
profesor Cristina Luca
profesor Loredana Botez
Rămas bun clasa a VIII- a
,,Profesorul este cineva care vorbeşte în visul unui copil." – W.H. Auden
Gândindu-mă cum să încep acest articol, am
retrăit emoțiile și bucuria din prima zi în care am
aflat că voi avea primii mei "pitici", singura clasă
de a VII- a din școală. Nu știam la ce să mă aștept,
fiind prima generație, așa încât am pornit cu inima
strânsă să-i cunosc. Erau nouă copii frumoși: trei
fetițe și șase băieței, fiecare cu așteptările și
provocările lor. Atunci am înțeles care era visul lor
în ceea ce mă privește: să le fiu "sora mai mare".
63
Primul an a trecut precum un gând și ne-am
trezit în clasa a VIII-a, iar asta ne-a făcut să
apreciem mai mult timpul ce ne rămăsese. Acest
an ne-a rezervat surprize, căci un băiețel și-a ales
altă cale, iar alții doi copilași ni s-au alăturat spre
sfârșit, făcând despărțirea și mai grea.
A fost un an plin de realizări, în care am
fructificat timpul, bucurându-ne de fiecare
activitate extrașcolară, ambiționându-ne să gătim
produse gustoase sau chiar pregătindu-ne pentru
diferite concursuri. Ne-am jucat, am glumit, le-am
fost confidentă, asigurându-i mereu de sprijin, dar
totodată un ghid în însușirea cunoștințelor și
atitudinilor necesare unui elev. Cu toate acestea,
au fost momente când am crezut că o să cedez, în
care am suferit pentru că nu înțelegeam unde am
greșit, dar toate problemele dispăreau atunci când
îmi săreau în brațe.
Alături de ei am învățat ce este răbdarea,
perseverența și am început să apreciez gesturile
mărunte pe care mi le ofereau. Veneam cu
bateriile încărcate, uneori le ,,consumam" pe
parcursul desfășurării activităților, dar la sfârșit
plecam împlinită că am atins măcar unul dintre
obiectivele propuse.
Și... cum tot ce este frumos trece repede,
clipa despărțirii a venit, iar cursul festiv a
reprezentat prilejul potrivit pentru a depăna
amintiri frumoase, pentru a sublinia calitățile
fiecărui elev și a-i motiva să continue drumul spre
împlinirea și realizarea lor ca membri ai societății.
Ne-au fost alături doamna director, doamna
dirigintă, educatori, dar și profesori, cu toții
contribuind la amplificarea emoțiilor. Profit pentru
a vă mulțumi tuturor pentru gândurile și urările
frumoase!
64
Când ești la început de drum
Realizezi că n-ai destul
Fie răbdare, fie n-ai timp,
Dar ei te-așteaptă să te schimbi
Și își oferă zi de zi
Iubirea lor – de speciali copii.
Așa pășești ușor, ușor
Ajungi să fii de ajutor
Să-i prețuiești, să-i ocrotești
Iubire să le dăruiești
Știința faci să par-o joacă
Iar cartea să le fie dragă.
Și când un drum tu le creezi
Descoperi că începi să- i pierzi
Căci basmul lor nu are- n veci
O ușă prin care tu să treci.
Ei își vor face - un viitor
Și tu vei fi doar umbra lor.
Iar eu, cu ei în gând doresc
Tuturor să amintesc
Că oricât ar fi de greu
Iubește-l pe specialul tău.
profesor Mihaela Munteanu
Pentru ei...
65
Contribuţia activităţilor extraşcolare la dezvoltarea
personalităţii elevilor
Oricât ar fi de importantă educaţia
curriculară realizată prin procesul de învăţământ,
ea nu epuizează sfera influenţelor formative
exercitate asupra elevului. Rămâne cadrul larg al
timpului liber al acestuia, în care viaţa capătă alte
aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară.
În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează,
pozitiv sau nu, asupra dezvoltării lor.
Educaţia extracurrriculară, realizată dincolo
de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul
bine stabilite în formarea personalităţii elevilor.
Educaţia prin activităţile extracurriculare
urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare,
atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În
cadrul acestor activităţi elevii se deprind să
folosească surse informaţionale diverse, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că
în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest
tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal al școlii şi al învăţământului
primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi
locuri istorice, case memoriale – organizate
selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui
66
valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a
observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa,
operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei
şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre
oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor,
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi
desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.
Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările
oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au
creat opere de artă.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt
atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic,
operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii
se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea
activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin
acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos
obiectivul principal - pregătirea copilului pentru
viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în
primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de
abordare a temelor, prin punerea în valoare a
posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de
elevi .
profesor Barcău Cristina
Excursia- activitate extracuriculară în topul preferințelor elevilor
Putem afirma cu certitudine că dintr-o listă
cu oferte de activități extracuriculare orice elev al
școlii noastre ar alege în topul preferințelor
excursia. De ce excursia? Pentru oricare excursia
este asociată cu noutatea, cu plimbarea în general,
cu plimbarea cu microbuzul sau trenul în special,
cu buna dispoziție, cu petrecerea timpului în altă
parte decât centrul de plasament, școală sau
familie, cu depășirea graniței localității natale, este
altceva decât rutina zilnică.
Adevărul este că pentru cei mai mulți este un
vis care de cele mai multe ori nu se poate
materializa deoarece aspectul financiar primează și
contează foarte mult. Este ușor pentru un cadru
didactic să organizeze o excursie când copiii sunt
sprijiniți financiar de către părinți, dar foarte greu
67
este când părinții sau centrul de plasament nu pot
sprijini financiar copiii. Este greu, dar nu
imposibil și pentru că școala își oferă de fiecare
dată sprijinul. Aici mai intervine și disponibilitatea
cadrului didactic de a solicita sprijin la unii agenți
economici, în numele acestor copii. Cu toate
obstacolele, în şcoala noastră s-au organizat mereu
excursii, drumeţii care au adus un plus de bucurie
şi relaxare elevilor noştri, le-au îmbogățit
cunoştinţele şi le-au stârnit dragostea de natură,
istorie, religie, etc.
Ce este de fapt excursia școlară? Excursia
școlară este o activitate educativă bazată pe
transdisciplinaritate şi munca în echipă. Conţinutul
didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai
variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de clasă,
elevii participând cu multă bucurie şi optimism la
aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de
cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea. Prin
mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziţie,
excursia înviorează activitatea şcolară, stimulează
curiozitatea de a descoperi noi fenomene,
formează o atitudine ecologică pozitivă,
prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente
patriotice, este modalitate de intercunoaștere și
închegare a unor realații. Excursiile constituie o
importantă metodă de instruire pentru că oferă
elevilor posibilitatea să observe, să cerceteze şi să
cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte
din natură, de ordin biologic sau geografic, le
dezvoltă spiritul de echipă, simţul civic şi estetic.
De asemenea, excursiile reprezintă o modalitate
interactivă de a-şi însuşi informaţii variate din
diverse domenii, într-un cadru diferit de cel al
clasei.
Organizarea oricărei excursii presupune
parcurgerea a trei etape: pregătirea, desfăşurarea şi
finalizarea.
În etapa de pregătire profesorul stabilește
scopul, itinerariul, programul, le aduce la
cunoștința părinților sau tutorilor legali ai copiilor
și obține consimțământul lor, obține aprobările din
partea conducerii și a inspectoratului școlar,
identifică sursele de finanțare, se documentează cu
privire la traseu și obiectivele turistice de vizitat,
trasează unele sarcini de documentare elevilor,
pregătește resursele materiale necesare. Înainte de
plecarea în excursie se realizează și se insistă pe
instruirea elevilor şi semnarea de către aceştia a
procesului verbal de protecţie a muncii și
deplasării.
Și sosește momentul mult așteptat:
întâlnirea, îmbarcarea, startul excursiei și
derularea activităților propuse. După finalizarea
itinerariului și activităților propuse achizițiile
acumulate trebuie valorificate în activitățile
educative ulterioare.
Parcurgând etapele menționate, în luna iunie,
la finele anului şcolar 2014-2015, împreună cu
clasele a V-a A şi a V-a B am organizat o excursie
68
în Județul Neamţ vizând mai multe obiective
turistice: Casa Memorială „Ion Creangă”
Humuleşti, Parcul Tematic „Ion Creangă”,
Zimbrăria „Dragoș Vodă”, Mănăstirea Cărbuna,
Mănăstirea Neamțului, Cetatea Neamţului.
Pe lângă relaxare, scopul a fost și
cunoaşterea „pe viu” a frumuseţilor patriei, a
trecutului istoric al neamului românesc, am călcat
pe urmele marelui povestitor Ion Creangă, a fost și
o lecție de zoologie în mijlocul animalelor din
Zimbrărie, dar și o lecție de religie oferită de
călugări din cele două mănăstiri. Astfel pe
parcursul unei zile am combinat istoria, literatura,
biologia, religia cu activitățile ludice organizate în
mijlocul naturii. Copiii au avut ocazia de a exersa
comportamente adecvate în diferite obiective
turistice, de a respecta regulile fiecărei instituții
vizitate, de a asculta cu atenție cele povestite, de a
observa cu atenție aspecte din mediul înconjurător.
Ne amintim cu drag de acea zi pentru că a fost un
prilej de bucurie, de relaxare, de cunoaştere, de
adâncire a relaţiilor elev-elev, elev- profesor.
Ultima curiozitate a elevilor din acea zi a
fost: „Când mai mergem în excursie?”
profesor Oana Monica Plaiu
profesor Cristina Barcău
Integrarea copiilor cu CES prin activităţile extracurriculare
,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru
lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum
va fi lumea lor…” (Maria Montessori -
,,Descoperirea copilului”)
Problematica educaţiei dobândeşte în
societatea contemporană noi conotaţii, date mai
ales de schimbările fără precedent din toate
domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe
informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi
valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un
curriculum unitar nu mai poate răspunde singur
diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei
permanente tinde să devină o realitate de
necontestat.
Procesul educaţional din şcoală presupune şi
forme de muncă didactică complementară
activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi
desfăşurate în şcoală în afara activităţilor
obligatorii sau activităţilor desfăşurate în afara
școlii. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se
desfăşoară sub îndrumarea atentă a cadrelor
didactice. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei
de tip curricular, devine tot mai evident faptul că
educaţia extracurriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii
copiilor.
69
Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă
într-o lume dominată de mass-media şi ne referim
la televizor, calculator şi internet, care nu fac
altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se
controla comportamental, emoţional şi mai presus
de toate slab dezvoltaţi intelectual. Se ştie că
începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură.
Indiferent de tipul de educaţie: specială,
integrată/incluzivă sau de conceptele utilizate,
problema personalităţii elevului trebuie să ocupe
locul principal. Acţiunea educativă cea mai bună
este aceea „care modelează eul”, permiţând
deficienţilor mintali învăţarea realităţii sociale,
pentru că ei se vor integra în realitatea socială
normală. Ca urmare, profesorul trebuie să
sensibilizeze în elevi propriul „eu”, conştiinţa
posibilităţilor, capacitatea de a lua decizii, de a fi
stăpâni pe ei. Acest lucru se poate realiza nu
numai prin activităţi educative şcolare, ci şi prin
activităţi extracurriculare. Este necesară o
riguroasă planificare, organizare şi desfăşurare a
acestor tipuri de activităţi în relaţie directă cu
posibilităţile reale ale elevilor şi pentru a veni în
întâmpinarea cerinţelor pe care elevii respectivi le
resimt în raport cu actul educaţional.
Rolul terapeutic al activităţilor
extracurriculare constă în faptul că prin ele se
poate realiza mai uşor socializarea copiilor cu
CES. În funcţie de specificul lor, aceste activităţi
dezvoltă la elevi priceperi, deprinderi şi abilităţi
cognitive şi comportamentale, mult mai solide,
pentru că, desfăşurându-se în afara cadrului
tradiţional al sălii de clasă, ele permit contactul
direct cu realitatea socială.
Activităţile extracurriculare de tipul
vizitelor, excursiior şi drumeţiilor, permit
dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi o mai bună
relaţionare a copiilor cu societatea; sporirea
interesului de cunoaştere a frumuseţilor naturale şi
de patrimoniu; formarea şi dezvoltarea unor
sentimente de preţuire a mediului natural, în
vederea adoptării unui comportament ecologic
adecvat. Plimbările prin parc din această toamnă,
frunzele ruginii, stolurile de păsări care se
pregăteau de plecare, frumuseţea deosebită a
acestui anotimp le va rămâne în suflet celor mici,
creându-le emoţii estetice. La această vârstă copiii
sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se
spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens. Ca profesori trebuie să
oferim în mod gradat, în acord cu particularităţile
de vârstă, cunoştinţe ştiinţifice, să organizăm
activităţi educative privind protejarea mediului
înconjurător: curăţarea parcului, a mediului de
joacă, ocrotirea unor animale.
Concursurile cu tematică diferită (sportive,
artistice, pe discipline de studiu, etc.) dezvoltă la
elevii cu CES spiritul de competiție, de echipă, îi
70
mobilizează la cooperare şi le dezvoltă încrederea
în forţele proprii. Desfăşurarea de competiţii între
elevii cu CES şi cei din şcolile de masă facilitează
depăşirea sentimentului de marginalizare şi
permite valorizarea potenţialului aptitudinal al
copiilor cu deficit de intelect.
Participarea copiilor cu CES la activităţi
cultural-artistice constituie puncte de referinţă,
jaloane care-i duc spre autocunoaştere, matricea
spirituală în care un copil îşi descoperă treptat
propria sa identitate, rostul său în lume. Serbările
de Crăciun, de 8 Martie sau 1 Iunie, permit
socializarea şi valorizarea acestor copii. Excursiile
şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul de
ţară, natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat
înaintaşii lor învăţând astfel să-și iubească țara, cu
trecutul și prezentul ei. Prin excursii copiii pot
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au
născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi
artişti.
Serbarea este modalitatea eficientă de
cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor
contribuind la dezvoltarea armonioasă a
personalităţii copiilor.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi
locuri istorice, case memoriale constituie un
mijloc de a preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru.
Vizionările şi spectacolele constituie o altă
formă de activitate extracurriculară în grădiniţe și
școli, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea
minunată a artei.
Terapia prin teatru nu vindecă deficienţa, dar
schimbând mediul pentru copil, efectul deficienţei
este mai puţin evident, artterapia creează la elevii
cu dizabilităţi, puternice emoţii şi sentimente,
dezvoltă autonomia personală şi favorizează
socializarea. Pus în situaţia de a practica o
diversitate de comportamente, de a se transpune în
„pielea” unor personaje, copilului i se solicită un
anumit mod de comportare, i se oferă prilejul de a
acţiona efectiv pe baza unor reguli de comportare
civilizată, de a exersa în mod direct deprinderi,
comportamente, relaţii sociale.
Deci, formarea personalităţii copilului cu
CES se face în cadrul obiectivelor educative
generale, comune tuturor elevilor, numai că
mijloacele de realizare sunt diferite.
În concluzie putem spune că activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic
trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul
rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să
permită stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie
Carasel, A; Lazăr, V. (2008) , Psihopedagogia
activităţilor extracurriculare, Editura Arves.
Popovici, D. (1998), Învăţământul integrat sau
incluziv, Editura Corint, Bucureşti.
Popescu, G., Pleşă O.(1998), „Handicap,
readaptare, integrare” Pro Humanite, Bucureşti.
profesor itinerant Zinica Lungu
71
Dăruind vei dobândi
Proiectul educaţional ,,Dăruind vei dobândi”
face parte din cadrul Strategiei Naţionale de
Acţiune Comunitară. Prima acţiune din cadrul
acestui proiect s-a desfăşurat la Centrul
Rezidenţial pentru Persoane Vârstnice din
Mirceşti.
Elevii din clasele a IV-a A şi a IV-a B de la
Şcoala Gimnazială Specială Paşcani şi-au dorit să
fie primii vestitori ai Naşterii Domnului. Pentru a
aduce un zâmbet pe chipurile bătrânilor, copiii au
susţinut un scurt program artistic ce a constat în
poezii şi colinde. De asemenea, bătrânii au primit
felicitări confecţionate de către copii, au vorbit şi
au depănat împreună amintiri.
Pe chipurile bătrânilor se putea citi bucuria şi
au fost foarte încântaţi de vizita elevilor, iar
Nicoleta le-a făcut o bucurie şi mai mare când i-a
îmbrăţişat pe fiecare în parte, iar emoţia stârnită de
către ea a dus la apariţia unor lacrimi.
Bătrânii au cântat împreună cu elevii şi şi-au
amintit de copilărie, au petrecut timpul ca şi cum
ar fi fost în vizită proprii nepoţi.
Întreaga activitate a avut un puternic impact
pozitiv emoțional atât asupra copiilor, cât și asupra
vârstnicilor.
profesor Sînziana Munteanu
72
Școala noastră, membră a rețelei Fundaţiei ERSTE
În anul 2012 am aplicat cu proiectul
“Bucătarii speciali” pentru Premiul Fundaţiei Erste
pentru Integrare Socială. Dintr-un total de aproape
2.000 de aplicaţii provenite din 13 ţări din Europa
Centrală şi de Sud-Est, Comitetul de Selecţie a
ales 130 de finalişti printre care şi şcoala noastră.
Din cei 130 de organizaţii finaliste, juriul
internaţional a ales cei 33 de câştigători. Din
păcate nu ne-am numărat printre câştigători, dar
totuşi am avut şi încă avem foarte multe de
câştigat doar pentru faptul că am fost finalişti.
Dintre beneficii aş aminti integrarea Şcolii
Gimnaziale Speciale Paşcani în Erste Foundation’s
NGO Academy, o platformă ce ne permite
dezvoltarea diverselor competenţe organizaţionale,
cum ar fi: aptitudini de relaţionare cu mass-media,
dezvoltarea de întreprinderi sociale ca alternativă
de finanţare, dobândire de aptitudini în zona de
donaţii, dezvoltarea identităţii organizaţionale şi
promovarea în Reţeaua de Integrare Socială a
Fundaţiei Erste, participarea la diverse tipuri de
cursuri atât în România cât şi în străinătate.
Finaliştii Premiului Fundaţiei Erste pentru
Integrare Socială au posibilitatea de a participa la
diferite cursuri din cadrul Programului Regional al
Fundatiei Erste pentru anul 2014.
În perioada 29 octombrie-30 octombrie am
avut şansa de a participa la cursul de “Planificare
strategică” de la Bucureşti.
Obiectivul acestui curs a fost să ofere
participanţilor o înţelegere a ceea ce înseamnă
planificare strategic, care este corelaţia între
viziunea organizaţiei, contextual extern în care ea
îşi desfăşoară activitatea şi ceea ce este mai
important de făcut pentru a asigura pe deoparte o
eficientizare a muncii şi pe de altă parte pentru a
crea premizele dezvoltării organizaţiei/instituţiei
având ca scop creşterea impactului.
Printre subiectele abordate au fost:
introducerea noţiunii de “Business Model Canvas”
şi adaptarea modelului la realităţile unei
organizaţii, analiza contextului extern, analiza
viziunii şi modelului de operare al organizaţiei,
analiza stakeholder-lor cărora organizaţia se
74
adresează, identificarea zonelor de creştere precum
şi a factorilor care pot genera dezvoltare,
identificarea paşilor cheie în implementarea unor
noi strategii.
Acest curs mi-a oferit posibilitatea să
folosesc instrumente de planificare şi inovare, fapt
ce a facilitate o şi mai bună înţelegere a procesului
de planificare strategică. A fost o ocazie foarte
bună de a vedea diferite modele de funcţionare şi
de dezvoltare, punctele forte şi cele slabe din
practică şi un bun prilej practic de a lucra timp de
două zile pe ceea ce înseamnă strategie
organizaţională.
profesor Sînziana Munteanu
Târgul de Crăciun la Iaşi
Târgul de Crăciun al Consiliului Judeţean a
fost deschis vineri 13 decembrie 2013, cu
discursuri, dans şi colinde. La evenimentul
programat la ora 9.00 în faţa sediului Consiliului
Județean au fost convocaţi toţi angajaţii instituţiei,
consilierii judeţeni şi directorii instituţiilor
subordonate. Evenimentul a fost organizat de
Consiliul Județean Iași în parteneriat cu Primăria
Municipiului Iași s-a desfășurat pe Bulevardul
Ştefan cel Mare şi Sfânt și Strada Costache Negri,
zilnic, între orele 9.00-20.00, până pe 22
decembrie 2013. Conducerea Consiliului Județean
îşi doreşte să transforme evenimentul într-o
tradiție, ieşenii astfel, an de an, să se bucure de
minunatele obiecte şi produse tradiționale care să
le aducă un strop de fericire în suflete.
Școala noastră, Şcoala Gimnazială Specială
Paşcani, a ocupat căsuța 48 alături de celelalte
75
școli speciale din județ. Doritorii puteau să
cumpere obiecte făcute cu drag de elevii noștri.
Alături de produse de ceramică, am avut lumânări
viu colorate, coronițe, globuri din pânză, trăistuțe
pentru cadouri, fulgi ornament, brățări magice,
toate speciale de Pașcani pentru sărbători. Cu banii
adunați din vânzarea obiectelor elevii au primit
daruri de Crăciun.
Ne-am dorit să prezentăm tuturor cât de
talentați sunt elevii noştri, să le transmitem prin
intermediul acestui eveniment la care am participat
cu drag, sărbători fericite, pline cu voioşie alături
de cei dragi.
profesor Daniela Huștiuc
Entuziasm şi provocare
Miercuri dimineaţă, o zi ca oricare alta? Nu,
o zi în care ne-am propus să mergem în excursie.
Gândul plecării ne îndeamnă să începem
pregătirile pentru ca activitatea noastră să
dăruiască bucurie, entuziasm, dezvoltare şi
provocare. Astfel, cu mic, cu mare, însoţiţi de
zâmbete răzleţe, zgomotoase, dar în acelaşi timp
frumoase, pentru că reflectau fericirea copiilor, am
plecat în excursie.
Specialii de Pașcani de la clasele a VII-a B și
a VIII-a B, împreună cu noi, profesorii Huștiuc
Daniela, Munteanu Mihaela și Chelaru Cristian,
am declanșat acțiunea ,,Parfum de toamnă". Prima
vizită a fost la Grădina Botanică Iași, unde am
admirat expoziția ,,Flori de toamnă", apoi în
continuare am mers pe urmele celei mai mari
76
civilizații din preistoria europeană, în cadrul
Muzeului Universității din Iași, unde se află cele
două secții Muzeul Civilizației Cucuteni și Muzeul
Academiei.
La încheierea expediției, s-a urmărit crearea
unei atmosfere speciale, explorând perimetrul
complexului Palace de la înălțime.
Entuziasmul domina atmosfera excursiei, a
călătoriei. Bucuria copiilor era nespusă, cu bujori
în obrăjori, cu zâmbetul larg, ne priveau vioi şi
fericiţi. Poţi să nu trăieşti clipele frumoase
încărcate de sinceritate? Poţi să nu te bucuri
alături de ei? Cine le poate rezista? Când
vioiciunea, gingăşia, tandreţea emoţională îţi
străbat sufletul, fremătându-ţi inima. Ne-am
plimbat-ne-am relaxat, am vizitat-am învăţat, am
comunicat-ne-am dezvoltat.
Cât de frumos e să fii elev! Să ai vivacitatea
şi spiritual cooperării, al exprimării şi comunicării
nevinovate presărată de curiozitate. E ceea ce
vedeam, uitându-mă la ei, ceea ce ne dădea şi nouă
un entuziasm cald, dar în acelaşi timp responsabil,
provocator. Eram cu toţii într-un spectru al
bucuriei, cu nuanţe din ce în ce mai viu colorate.
A fost o zi splendidă, ce a lăsat în urmă clipe
memorabile, trainice şi frumoase, prin trăirile,
imaginile şi locurile prin care am trecut, le-am
străbătut şi le-am apreciat, îmbogăţindu-le astfel şi
sfera cunoaşterii, a dezvoltării, dând naştere unor
noi provocări.
profesor Cristian Chelaru
77
Zilele școlii, Zilele Special de Pașcani, profesor Gabriela Nedelcu………………………………
Muzicoterapia în România – uz și abuz, conferențiar doctor Cristina Neamțu……………………
Reziliență și artterapie, profesor Gabriela Nedelcu, profesor Oana Hogaș………………………..
Legământ- Decalogul profesorilor din Școala Gimnazială Specială Pașcani, profesor Victor
Vîncă………………………………………………………………………………………………
Epistolă de debut, profesor Alina Dabija………………………………………………………….
Sărbătoarea Crăciunului în Franţa, profesor Carmen Onofrei……………………………………..
Despre fair play și nu numai… , profesor Constantin Chiurlea…………………………………...
„Un nou început... ”, profesor Roxana Panțâr…………………………………………………….
Pentru prima oară la Școala Gimnazială Specială Pașcani, profesor Silvia Gemene……………..
Bine v-am regăsit!, profesor Simona Creangă…………………………………………………….
Altă toamnă, alte începuturi, alte generații, profesor Simona Cojoc………………………………
Despre dragostea specială, asistent social Mihaela Hobincă………………………………………
Despre dragostea de a fi profesor, profesor Alexandra Diaconescu……………………………….
Nuanțe, învățător Gheorghe Chiperi………………………………………………………………..
O experienţă de neuitat, profesor Tătaru Alina…………………………………………………….
Terapia 3C la Speciali, Lucia Hen………………………………………………………………….
Copiii generaţiilor de azi, viitorul nostru de mâine, profesor Liliana Catrinescu, învățător
Andreea Catrinescu…………………………………………………………………………………
Cu un zâmbet mai aproape de suflet, profesor Ana Iftimi………………………………………….
Vreau să ajut! eleva Costan Andreea……………………………………………………………….
Mamă și profesor voluntar, profesor Rangu Daniela……………………………………………….
A fi voluntar, eleva Băiceanu Mihaela, eleva Macovei Daniela, Colegiul Tehnic ,,Căi Ferate
Unirea" Pașcani…………………………………………………………………………………….
Scrisoare deschisă adresată doamnei învățătoare Silvia Galan Pașcani, 24 noiembrie 2014,
elevii clasei a VIII– a A, Școala Gimnazială Specială Pașcani……………………………………
Erasmus+ schimbă vieți, deschide minți, profesor Oana Monica Plaiu…………………………….
Suntem beneficiarii unei finanțări pentru implementarea unui proiect Erasmus+ mobilități,
profesor Cătălin Condrea…………………………………………………………………………
Partenerii europeni din cadrul proiectului Erasmus+ „Realizarea dimensiunii europene a școlii
prin integrarea de modele europene în școlarizarea copilului cu dizabilități”,profesor Sînziana
Munteanu……………………………………………………………………………………………
Despre începuturile unui nou proiect european, profesor Andrei Barbir…………………………
Realizarea dimensiunii europene la Școala Gimnazială Specială Pașcani - Mobilitate Italia 27
octombrie-31 octombrie 2014, profesor Gabriela Nedelcu, profesor Cătălin Condrea, profesor
Andrei Barbir, profesor Elena Puiu, profesor Corina Ancuța, profesor Ana - Maria Caras,
profesor Ștefan - Alexandru Vîncă………………………………………………………………….
Abordarea Reggio Emilia- un model permisiv de educaţie, profesor Elena Puiu…………………..
Orizonturi necunoscute - experiențe noi, profesor Corina Ancuța………………………………….
Vizită la Centrul Internațional Loris Malaguzzi din Reggio Emilia, profesor Elena Puiu…………
Cuprins
1
3
6
8
9
10
11
12
12
13
13
14
15
16
18
19
20
21
23
23
24
25
27
30
33
34
35
41
43
45
78
Dansatorii speciali - au scris istorie în filele Concursului Național „Împreună pentru viitor”,
profesor Oana Monica Plaiu, profesor Adriana Gârbu, profesor Mirela Mihaela Puiu…………….
Cum am ajuns să dansez, eleva Creangă Cristina-Elena, Liceul Teoretic „Miron Costin” Paşcani..
Prietenie, muncă, dragoste, lacrimi, emoţii... Dans, profesor Gîrbu Adriana, profesor Puiu
Mirela, profesor Plaiu Oana………………………………………………………………………
Abordări moderne în educarea, recuperarea și integrarea elevilor cu CES în cadrul ediției a V-a a
Simpozionului Regional derulat la noi în școală, profesor Gabriela Nedelcu, profesor Cătălin
Condrea……………………………………………………………………………………………..
Echipa Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani a reușit să mențină acasă trofeul „Cupa primăverii”
la tenis de masă și în anul 2014, profesor Ștefan Vîncă……………………………………………
Împreună facem ȘCOALA ALTFEL, profesor Verginica Mocanu, profesor Tătaru Alina……
Diferiţi, dar egali!, profesor Verginica Mocanu, profesor Zinica Lungu………………………...
Strada mea - machetă 3D, Proiect educațional în cadrul Comisiei de educație rutieră, profesor
Caras Ana Maria, profesor Luca Cristina…………………………………………………………..
Copiii şi educaţia rutieră, profesor Luca Cristina, profesor Botez Loredana……………………...
Rămas bun clasa a VIII- a, profesor Mihaela Munteanu…………………………………………..
Contribuţia activităţilor extraşcolare la dezvoltarea personalităţii elevilor, profesor Barcău
Cristina……………………………………………………………………………………………...
Excursia - activitate extracuriculară în topul preferințelor elevilor, profesor Cristina Barcău
profesor Oana Monica Plaiu………………………………………………………………………...
Integrarea copiilor cu CES prin activităţile extracurriculare, profesor Zinica Lungu……………...
Prăjitură ,,O zi liniștită", eleva Ursu Adina, Școala Gimnazială Specială Pașcani………………..
Școala noastră, membră a rețelei Fundaţiei ERSTE, profesor Sînziana Matei…………………
Târgul de Crăciun la Iaşi, profesor Daniela Huștiuc……………………………………………….
Entuziasm şi provocare, profesor Cristian Chelaru………………………………………………...
Cuprins……………………………………………………………………………………………..
Sponsori și parteneri media………………………………………………………………………...
47
50
51
53
55
56
58
59
61
63
66
67
69
73
74
75
76
78
80
79
Recommended