View
452
Download
0
Category
Preview:
DESCRIPTION
2001. Adrian Baboi Stroe și alții. Accesul la informația de interes public în România. Transparency International România
Citation preview
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
SUMAR
I. Introducere …………………………………………………….……..…………….... 2
II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România …….... .2
IV. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public ……...… 4
V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul accesla informaţiile de interes public ……………………………………………..…...…….. 6
IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru ………………………………………………………...…… 9
ANEXA
Prezentarea şi analiza rezultatelor experimentului de solicitare a informaţiilor de interes public………………………………………...…………………….......................………….. 14
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
I. Introducere
Accesul la informaţia de interes public poate fi definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obţineinformaţii aflate în posesia instituţiilor statului. Accesul la informaţia de interes public a devenit în ultimii ani unuldin criteriile cele mai importante în funcţie de care o societate este sau nu considerată democratică. Indiferent devariantele terminologice diverse prin care este exprimat (“libertate de informare”, “transparenţă administrativă”,“guvernare deschisă”), accesul la informaţia de interes public este acum parte dintr-un acquis democratic pe careorice ţară care pretinde că deţine o guvernare responsabilă îl aplică într-o măsură cât mai mare.
Instituţiile publice, în ansamblul lor, generează, administrează şi stochează o cantitate impresionantă deinformaţii. Aceste informaţii pot privi fundamentarea unor decizii (statistici, studii de fezabilitate etc), procesul deluare a deciziilor, conţinutul însuşi al deciziilor, implementarea şi efectele actului decizional. În mod tradiţional,instituţiile publice au avut şi încă mai au tendinţa de a ascunde o bună parte a acestui corp masiv de informaţii,invocând raţiuni de stat şi, cel mai adesea, raţiuni de siguranţă naţională. În pofida faptului că în zilele noastredreptul publicului de a fi informat cu privire la funcţionarea instituţiilor publice este din ce în ce mai larg acceptatşi este consfinţit în constituţiile şi legislaţia unui număr crescând de ţări, recunoaşterea şi respectarea acestui drepteste mai degrabă de dată recentă, fiind departe de a constitui o evidenţă de la sine înţeleasă.
Există importante raţiuni de principiu pentru care accesul la informaţie este important într-o societate.
- Informaţia este un prim element pe care îl presupune cunoaşterea.- Informaţia este un ingredient esenţial al formării atitudinilor care susţin sau inhibă schimbarea într-o
societate.- Informaţia este necesară grupurilor active pentru a le permite să se angajeze în dezbateri deschise cu
autorităţile publice pe teme care afectează interesele lor sau ale unor categorii mai largi.- Accesul la informaţie reduce dezechilibrul de putere dintre guvernanţi şi guvernaţi.- Accesul la informaţie impune constrângeri asupra comportamentului birocratic, descurajând, într-o
anumită măsură, ineficienţa, abuzurile şi corupţia din instituţiile publice.
II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România
Accesul la informaţia de interes public s-a detaşat relativ târziu ca o temă distinctă în dezbaterea publicăasupra democratizării României. În primii ani ai tranziţiei, accesul la informaţie a fost prezent indirect, ca unsubiect subordonat unor preocupări precum accesul la dosarele Securităţii şi înfiinţarea unor mijloace independentede informare în masă, cu un accent deosebit pus pe existenţa unei televiziuni independente (a se vedea “bătălia”pentru SOTI, un post de televiziune efemer, al cărui impact a fost departe de aşteptările suporterilor săi).
Aceste priorităţi iniţiale au subsumat problematica accesului la informaţie nevoii de clarificare a trecutuluitotalitar, pe de o parte, şi au accentuat importanţa presei libere ca vehicul mediator de informaţie între stat şisocietate, pe de altă parte. În acelaşi timp, ele au întârziat pentru un timp generalizarea dezbaterii publice asupraaccesului la informaţie ca o problemă a democratizării societăţii româneşti, oferind adversarilor transparenţeiinstituţionale pretextul “acaparării” acestei teme de către grupuri considerate radicale sau adversare politic. Fără afi formulată explicit, exigenţa accesului la informaţie a rămas în primii doi ani ai tranziţiei (1990-1991) în umbraintenselor confruntări ce vizau îndepărtarea spectrului poliţiei politice şi exercitarea dreptului la liberă exprimare.
În acest context marcat de neclaritate, noua Constituţie din 1991 aducea, prin articolul 31, o formularesurprinzător de liberală a dreptului de acces la informaţie: “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie deinteres public nu poate fi îngrădit. (…) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate săasigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.Totuşi, din dezbaterile Adunării Constituante nu putem reţine nici un argument semnificativ legat de adoptareaacestui articol, acesta fiind mai curând indiciul unui import constituţional într-o arie considerată secundară, decâtsemnul unui consens generalizat asupra importanţei transparenţei instituţiilor publice.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Dezangajarea politică va deveni evidentă în anii următori, când legislativul avea să fie mai preocupat delegiferarea secretului decât de concretizarea dreptului constituţional de acces la informaţia de interes public. În1993, patru senatori ai coaliţiei majoritare iniţiau un proiect de lege privind protejarea secretului de stat, care urmasă înlocuiască vechea lege 23/1971. În pofida reacţiei extrem de critice a organizaţiilor de apărare a drepturiloromului, acest proiect de lege primea avizul favorabil al Comisiei Juridice şi era transmis Comisiei pentru Apărare aSenatului. În raportul său anual din 1993, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – ComitetulHelsinki (APADOR-CH) avea să caracterizeze acest proiect de lege drept “cea mai gravă ameninţare la adresadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de după căderea regimului comunist1”.
Departe de a fi o tendinţă izolată, încercarea de adoptare a unui cadru legislativ care impunea secretul dreptregulă era perfect coerentă cu alte iniţiative similare, precum acele amendamente la Codul Penal şi Codul deProcedură Penală care, începând cu anul 1993, când au fost prima oară înaintate spre dezbatere SenatuluiRomâniei, au ameninţat grav libertatea de expresie a jurnaliştilor.
Pe acest fond, într-un deceniu marcat de un proces legislativ şi de politici publice ostile transparenţeiinstituţionale, tema accesului la informaţia de interes public, după ce a apărut în spaţiul dezbaterii civice ca unelement colateral, a devenit treptat un reper important în discursul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului.Paralel cu legitimarea sa ca temă favorită a militantismului civic, liberul acces la informaţie şi-a făcut mult maigreu loc în discursul politic şi administrativ, fiind perceput de majoritatea demnitarilor şi funcţionarilor publici,indiferent de orientarea lor politică, drept un instrument de presiune al presei şi al societăţii civile, atunci când nuera considerat o ameninţare directă la adresa instituţiilor statului.
Accesul la informaţie era o temă “exotică” atât pentru politicieni cât şi pentru cetăţeni în anul 1996, cândNicolae Manolescu, candidat la Preşedinţia României, îşi construia discursul de la finalul dezbaterii televizate înjurul acestui drept fundamental. Tema nu a părut să intereseze prea mult nici pe contracandidaţi şi nici electoratul2.
Schimbarea de atitudine a clasei politice avea să se producă abia peste patru ani, când senatorul EugenVasiliu va iniţia şi va promova prin intermediul presei un proiect de lege privind accesul la informaţia de interespublic. Deşi criticat în mod justificat de analişti ai politicilor publice3, proiectul Vasiliu (asumat după alegerile din2000 de către deputata Mona Muscă), a marcat în premieră un angajament politic public4 şi explicit faţă deprincipiul conform căruia accesul la informaţie trebuie să devină regula.
Anul 2001 a marcat, într-o succesiune rapidă de evenimente, convergenţa între agenda grupurilorindependente de analiză şi acţiune civică şi cea a unei părţi a clasei politice. Ambele Camere ale Parlamentului auadoptat un proiect de lege privind liberul acces la informaţiile publice care sintetizează compromisul între proiectulguvernamental, iniţiat de Ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dîncu, şi vechiul proiect liberal, încorporând înacelaşi timp observaţiile organizaţiilor neguvernamentale şi ale reprezentanţilor presei.
Deşi considerată finalmente o “poveste de succes” a consultării societăţii civile în procesul legislativ,istoria adoptării legii liberului acces la informaţia de interes public în Parlamentul României ascunde, totuşi, totatâtea avertismente pe câte motive de satisfacţie. În fapt, ceea ce a declanşat mobilizarea fără precedent agrupurilor independente interesate în promovarea legii accesului a fost rapida adoptare, la începutul anului 2001, decătre aceleaşi Camere ale Parlamentului, a proiectului de lege privind protecţia informaţiilor clasificate, ale căruiprevederi consfinţeau preeminenţa secretului definit discreţionar asupra dreptului constituţional de acces lainformaţia de interes public5. Această împrejurare nu face decât să relativizeze angajamentul politic real faţăstandardele unei guvernări transparente.şi să îndemne la prudenţă în evaluarea şanselor de aplicare satisfăcătoare alegii accesului.
Există şanse ca Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public să fie promulgată până lasfârşitul anului 2001. Pe măsură ce acest moment se apropie, accentul dezbaterii publice se va muta de pe textulpropriu-zis al actului normativ asupra calităţii normelor de aplicare şi a evaluărilor capacităţii administrative deimplementare a legii. Nevoia de resurse financiare şi umane, de instruire şi asistenţă tehnică a instituţiilor publicecare vor aplica legea accesului nu poate fi subestimată. În acelaşi timp, există o disponibilitate remarcabilă asectorului neguvernamental de a acţiona ca partener al efortului de construcţie instituţională a transparenţei. 1 APADOR-CH, Raport Anual, 19932 Interviu cu Nicolae Manolescu3 Ciprian Fartuşnic, Romaniţa Elena Iordache, Liberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe margineaproiectului liberal privind liberul acces al cetăţenilor la informaţia publică, Societatea Academică din România, 2001.
4 A mai existat un proiect de lege privind accesul la informaţie redactat de Secretariatul General al Guvernului în legislatura 1996-2000, rămas fără urmări în plan legislativ.5 Curtea Constituţională, sesizată asupra neconstituţionalităţii legii informaţiilor clasificate, a pronunţat un aviz negativ pe temiuriprocedurale; în luna septembrie 2001 ambele Camere ale Parlamentului au admis decizia Curţii, urmând ca un nou proiect de lege săfie redactat.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
De această dată, însă, este vital ca întâlnirea agendelor publice şi private să fie mai puţin rezultatulconjuncturii şi al reacţiei la maniera imprevizibilă de legiferare, atât de obişnuită în România.
III. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public
Dreptul oricărei persoane de acces la informaţiile de interes public este prevăzut de Constituţia României prin Art.31, care stipulează:
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă acetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţanaţională.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă aopiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor socialeşi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlulparlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
În plus, Constituţia României prevede la Art. 20 principiul priorităţii reglementărilor internaţionale în materiadrepturilor omului:
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţnilor vor fi interpretate şi aplicate înconcordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la careRomânia este parte.(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.
Art. 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului adoptată de Naţiunile Unite în decembrie 1946 conţine oformulare a dreptului la informaţie ca un drept corelativ libertăţii de exprimare:
Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de susţineopinii fără nici o interferenţă şi de a căuta, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace,indiferent de frontiere.
Art. 19 al Pactului Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (1966) reia şi precizează aceastăformulare:
Orice persoană va avea dreptul de a susţine opinii fără nici o interferenţă din partea autorităţilor publice.
Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de aprimi şi de a răspândi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă,tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc la alegerea sa.
Exercitarea drepturilor prevăzute în paragraful 2 al acestui articol comportă datorii şi răspunderispeciale. În consecinţă, ea poate fi supusă anumitor limitări, care trebuie însă stabilite în mod expres prinlege şi care sunt necesare:
a) respectării drepturilor sau reputaţiei altora;
b) apărării securităţii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralităţii publice.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
România mai este parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, în calitate de membră a ConsiliuluiEuropei, este obligată să respecte documentele adoptate de această organizaţie, inclusiv în materia dreptului lainformaţie şi a libertăţii de expresie.
Exemple de reglementare a accesului liber la informaţia de interes public în legislaţiile naţionale
Tot mai multe ţări au adoptat sau sunt pe cale de a adopta acte normative menite să asigure exercitarea efectivă adreptului la informaţie. Deşi majoritatea acestor ţări dispun de prevederi constituţionale care garantează accesulliber la informaţia de interes public, s-a constatat că respectarea acestui drept este problematică în absenţa uneilegislaţii speciale, care să trateze într-o manieră uniformă şi coerentă accesul la informaţiile aflate în posesiainstituţiilor publice.
SuediaSuedia este prima ţară din lume al cărei Parlament a adoptat o lege a accesului la informaţia de interes
public (Legea Libertăţii Presei, 1766). Legea prevedea că documentele oficiale trebuie “la cerere, puse la dispoziţiaoricărei persoane”, fără perceperea vreunei taxe. Deciziile autorităţilor de a refuza accesul la documente oficialepoate fi atacată la tribunalele administrative generale şi, în ultimă instanţă, la Curtea Supremă Administrativă.Avocatul Poporului (Ombudsman) care funcţionează pe lângă Parlament deţine anumite funcţii de supraveghere îndomeniul liberului acces la informaţie6.
UngariaÎn Ungaria sunt reglementate în cadrul aceluiaşi act normativ (Legea 63/1992) atât accesul liber la
informaţiile de interes public cât şi protecţia datelor personale7. Comisarul Parlamentului pentru Protecţia Datelorşi Accesul la Informaţie supervizează aplicarea Legii 63/1992, acţionând în acelaşi timp ca un Ombudsman pentruprotecţia datelor personale şi pentru liberul acces la informaţia de interes public. El este responsabil pentruîntocmirea şi întreţinerea Registrului pentru Protecţia Datelor Personale şi pentru pronunaţarea unor opinii juridiceprivind legislaţia relevantă şi asupra fiecărei categorii de secrete de stat. În conformitate cu Legea Secretului de Statdin 1995, Comisarului Parlamentului i s-a mai conferit şi prerogativa de a schimba încadrarea unor documenteclasificate drept secrete de stat.
Republica CehăParlamentul Republicii Cehe a adoptat în 1999 o lege a accesului liber la informaţie inspirată după modelul
legii similare din Statele Unite. Legea garantează accesul cetăţenilor la toate documentele instituţiilor publice, aleadministraţiilor locale şi ale altor instituţii precum Camera Avocaţilor şi Camera Medicilor, fiind exceptateinformaţiile clasificate, secretele comerciale şi datele personale.
FranţaLegea cadru care reglementează accesul la informaţie este Legea nr. 78-753/17.05.1978 privind libertatea
accesului la documentele administrative, care garantează dreptul de acces la documentele instituţiilor publice.Conform legii, toate documentele sunt publice, cu excepţia datelor ce conţin deliberări ale instituţiilorguvernamentale, a datelor privind siguranţa naţională, a informaţiilor protejate prin legea protecţiei datelorpersonale şi a altor documente protejate prin lege. Comisia pentru accesul la documentele administrative are funcţiade a superviza aplicarea legii.
Statele Unite ale AmericiiLegea Libertăţii Informaţiei (Freedom of Information Act- FOIA) a fost adoptată în anul 1966, în urma unei
intense dezbateri publice care a pus în evidenţă carenţele Legii privind Procedurile Administrative în materie deasigurare a accesului public la informaţia aflată în posesia agenţiilor guvernamentale.
6 http://www.riksdagen.se/arbetar/grundbok_en/FPA02.htm#E11E277 http://www.obh.hu
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
În anul 1996, Congresul a îmbunătăţit cadrul legislativ al accesului la informaţie prin adoptarea unoramendamente cunoscute sub denumirea Electronic Freedom of Information Act Ammendments. Ceea ce conferăspecificul legislaţiei americane în domeniu este adaptarea continuă la exigenţele dezbaterilor publice vizând liberulacces la informaţia de interes public.
V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul acces la informaţiile de interes public
La data redactării acestui raport (septembrie 2001), proiectul legii privind liberul acces la informaţiile deinteres public se află într-un stadiu avansat al procedurii de adoptare în Parlamentul României, fiind deja depăşităfaza dezbaterii sale în Comisia de mediere. Evaluarea care urmează se bazează pe textul proiectului lege rezultat înurma procedurii de mediere.
Pentru evaluarea proiectului de lege ne vom folosi de un set de criterii şi standarde larg acceptate pe planinternaţional, elaborate de organizaţia neguvernamentală Article 19 în lucrarea The Public’s Right to Know:Principles on Freedom of Information Legislation. În cele ce urmează, vom încerca să analizăm măsura în careproiectul de lege privind accesul la informaţie adoptat de Parlamentul României satisface aceste criterii.
În lucrarea menţionată, organizaţia Article 19 defineşte următoarele principii care ar trebui să stea la bazaunei legi a accesului la informaţie:
1. principiul accesului maxim la informaţie - orice informaţie deţinută de o instituţie publică trebuie săfie accesibilă publicului iar excepţiile trebuie precis definite.
2. obligaţia publicării informaţiei - instituţiile publice nu trebuie doar să facă accesibile informaţiile lacerere, ci şi să dea publicităţii documente de interes public, în limita capacităţii şi resurselor de caredispun.
3. promovarea transparenţei administrative - guvernul şi instituţiile publice trebuie să încurajeze ocultură civică şi instituţională a transparenţei şi să asigure resursele necesare pentru promovareapublică a următoarelor obiective:
• campanii de informare publică privind dreptul de acces la informaţie• programe de educaţie publică privind exercitarea acestui drept• diminuarea culturii secretului în instituţiile publice prin programe de instruire a funcţionarilor
pentru aplicarea legislaţiei privind accesul la informaţie4. definirea limitativă a excepţiilor – informaţiile exceptate de la accesul public trebuie să fie strict
definite de la caz la caz, refuzul de a permite accesul la informaţie trebuie să satisfacă un test cu treidimensiuni:
(a) informaţia respectivă este legată de un scop legitim menţionat prin lege(b) accesul la informaţia respectivă periclitează protejarea acelui scop(c) periclitarea acelui scop este mai importantă decât interesul public de a avea acces la
informaţia respectivă5. introducerea unor proceduri de facilitare a accesului la informaţie – solicitările de acces la
informaţie trebuie procesate rapid, de compartimente specializate şi existenţa sancţiunilor şi aposibilităţilor de apel împotriva refuzării accesului trebuie asigurată.
6. nivelul rezonabil al costurilor accesului la informaţie – accesul la informaţie nu trebuie descurajatprintr-un nivel excesiv al taxelor percepute solicitanţilor.
7. caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice – şedinţele instituţiilor publice trebuie anunţateîn prealabil şi să fie deschise publicului, excepţiile de la această regulă trebuie să fie definite precis şilimitativ.
8. prioritatea accesului la informaţie – legea privind accesul la informaţie trebuie să stipuleze că oricealt act normativ va fi interpretat în conformitate cu prevederile sale şi să prevină riscul ca regimulexcepţiilor să fie extins în mod arbitrar prin alte reglamentări.
9. protecţia “avertizorilor” (a persoanelor care avertizează asupra comiterii unei ilegalităţi) –persoanele care semnalează public comiterea unor ilegalităţi trebuie protejate de sancţiuni penale,
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
administrative sau disciplinare, chiar dacă în acest fel dau publicităţii informaţii exceptate de laaccesul public.
Nr.Crt.
Criteriu deevaluare
Satisfacerea criteriului de către proiectul de lege De ce depinde satisfacereacriteriului
1.Accesulmaxim
ART. 1 prevede accesul liber şi neîngrădit alpersoanelor la informaţiile de interes publicdeţinute de autorităţile publice.
2.Obligaţiapublicării
ART. 5 (2) prevede obligaţia instituţiilor publicede a publica şi actualiza anual un buletininformativ al cărui conţinut este indicat în lege.
- Alocarea fondurilor necesare prinlegea bugetului
3.
Promovareatransparenţei
Legea nu conţine prevederi relevante. - Normele metodologice de aplicare
- Alocarea fondurilor necesare pentruinstruire şi campanii publice prinlegea bugetului- Reglementari privind anunţurile deutilitate publică
4.
Definirealimitativă aexcepţiilor
ART. 12 (1) enumeră limitativ categoriile deinformaţii care sunt exceptate de la accesul liber.Nu este eliminat riscul ca, în practică, excepţiilede la acces să fie stabilite prin definirea unorcategorii largi de informaţii şi nu prin decizii de lacaz la caz.
- Normele metodologice de aplicare- regulile de clasificare şideclasificare ce vor fi prevăzute deviitoarea lege a informaţiilorclasificate
- prevederile legii privind protecţiadatelor personale
5.
Procedurilede facilitare aaccesului
ART. 4 prevede obligaţia instituţiilor publice de aorganiza compartimente specializate de informareşi relaţii publice sau de a desemna persoane cuaceste atribuţii.
ART. 7 stabileşte termene precise de răspuns lasolicitările de informaţii.
ART. 21 prevede aplicarea unor sancţiunidisciplinare împotriva funcţionarilor care refuză înmod nejustificat accesul la informaţii.
ART. 22 prevede recursul la justiţie pentrucontestarea unei decizii de refuz al accesului lainformaţie.
- Normele metodologice de aplicare
- Actualizarea procedurilor şiregulamentelor interne aleinstituţiilor publice- Independenţa puterii judecătoreşti
6.
Nivelulrezonabil alcosturilor
ART. 9 prevede că solicitantul va suporta costulserviciilor de copiere, dacă solicitarea deinformaţii implică realizarea de copii ale unordocumente.
Legea nu ia în considerare alte tipuri de costuridecât cele de multiplicare (de ex. costuri legate dedocumentare, prelucrarea datelor etc), ceea cepoate conduce la imposibilitatea instituţiilorpublice de a onora cereri complexe de informaţie.
- Normele metodologice de aplicare- Proceduri şi regulamente interne
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
7.
Şedinţepublice
Legea nu conţine prevederi relevante.
- Legea administraţiei publice locale– legislaţia şi reglementările specificealtor tipuri de instituţii publice(Parlament, instanţe judecătoreşti,Guvern, agenţii guvernamentale etc)
- formalizarea mecanismelor deconsultare publică a grupurilor deinterese (audieri publice, lobby etc)
- regulamente şi proceduri interne aleinstituţiilor publice
8.Prioritateaaccesului
ART. 25 prevede abrogarea oricărei reglementăricontrare dispoziţiilor legii accesului.
- prevederile legii privindinformaţiile clasificate nu trebuie sădea posibilitatea restrângerii arbitrarea dreptului de acces
9.
Protecţia“averizorilor”
ART. 13 prevede că informaţiile care favorizeazăsau ascund încălcarea legii de către o autoritatesau instituţie publică constituie informaţii deinteres public şi nu pot fi clasificate. Implicit,persoanele care avertizează asupra comiterii unorasemenea ilegalităţi sunt protejate de consecinţeledivulgării unor astfel de informaţii.
- Independenţa puterii judecătoreşti
Concluzii:
Proiectul de lege privind accesul liber la informaţiile de interes public satisface formal cea mai mare parte acriteriilor inspirate de cele nouă principii elaborate de organizaţia Article 19. Din păcate proiectul de lege nureuşeşte să impună aplicarea consecventă a testului cu trei dimesiuni (invocarea scopului legitim, demonstrareaefectului negativ şi a insuficienţei interesului public) ca temei pentru a decide asupra informaţiilor exceptate de laaccesul public. Există două criterii în raport cu care textul actului normativ nu conţine prevederi relevante şianume cele privind promovarea unei culturi a transparenţei instituţionale şi accesul public la şedinţele instituţiilorpublice.
În legătură cu ultimul aspect nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că există alte acte normative careprevăd caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice (cum ar fi legea administraţiei publice locale). În acelaşitimp, accesul public la şedinţele altor instituţii publice ridică încă probleme (a se vedea cazul comisiilor Senatului),fapt care atrage atenţia asupra nevoii de a defini o practică uniformă în acest domeniu. Raţiunea pentru careproblema accesului la şedinţele instituţiilor publice trebuie discutată în contextul dreptului la informare este aceeacă accesul la informaţie nu priveşte doar documentele aflate în posesia unor instituţii ci şi procesul însuşi de luare adeciziilor, în măsura în care publicitatea acestuia nu este în mod legitim restricţionată.
Într-o ţară cu serioase constrângeri bugetare cum este România, realizarea unor campanii de informare şieducare publică, pe de o parte, şi dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de instruire a funcţionarilor publicipoate părea o sarcină extrem de dificilă. Chiar dacă legea nu se referă la asemenea programe, proiectarea lor vatrebui să se regăsească în normele metodologice de aplicare. Mobilizarea fondurilor necesare se poate realiza nunumai din surse bugetare, ci şi prin parteneriate public – privat, în special cu organizaţiile neguvernamentaleinteresate de o bună aplicare a legii.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Deşi proiectul de lege respectă formal cea mai mare parte a criteriilor enumerate, riscurile unei aplicăridefectuoase nu sunt cu totul eliminate. Aceste riscuri sunt în mod deosebit legate de forma pe care o va avea legeainformaţiilor clasificate. Dacă legislativul nu va rezista presiunii grupurilor interesate de promovarea fără măsurăa secretului şi “confidenţialităţii” în sectorul public, blocarea aplicării legii accesului la informaţie poate deveni unfapt împlinit.
IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru
Asociaţia Română pentru Transparenţă a dezvoltat un instrument de evaluare a accesului la informaţia deinteres public în condiţiile în care acest drept nu este reglementat printr-o lege cadru corespunzătoare. Acesta aconstat în realizarea unui experiment de solicitare de informaţii unei diversităţi de instituţii publice. Am urmăritatât evaluarea disponibilităţii de răspuns a instituţiilor publice cât şi a calităţii răspunsurilor oferite.
Cererile de informaţii au fost adresate de diferite categorii de solicitanţi:- persoane fizice- organizaţii neguvernamentale- instituţii de presă- firme private
În cadrul primei etape a experimentului s-a realizat o evaluare a calităţii interacţiunii cu instituţiile întermeni de relaţii publice pe parcursul primului contact telefonic, rezultatele fiind prezentate în Tabelul 1 (notelesunt acordate pe o scară de la 1 – calitate minimă - la 6 – calitate maximă). Detaliile privind elementele luate înconsiderare pentru determinarea acestor scoruri pot fi consultate în Anexă.
Este important de reţinut că scorurile obţinute pentru calitatea relaţiilor publice nu anticipează în modnecesar performanţa instituţiilor în ceea ce priveşte furnizarea informaţiilor solicitate; aceste scoruri trebuie privitemai curând ca nişte note acordate pentru “stilistica” interacţiunii iniţiale. Există totuşi un element luat înconsiderare în această fază, care priveşte într-un mod mai direct problema accesului la informaţie: tendinţafuncţionarilor de a cere solicitanţilor o justificare a cererii lor. Reprezentanţii a 9 instituţii publice abordate,dintr-un total de 17, au considerat potrivit să îi chestioneze pe solicitanţi cu privire la motivaţia cererii deinformaţie, chiar în situaţia în care erau cerute doar datele de contact ale instituţiei.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Tabelul 1
Instituţia
Nota
Interacţiuneşi relaţii cupublicul
Parlamentul României, Camera Deputaţilor 6
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii 5
Parlamentul României, Senat 5
Prefectura Judeţului Olt 5
Prefectura Judeţului Timiş 5
Instituţia Avocatul Poporului 5
Primăria Generală a Capitalei 5
Direcţia Generala a Penitenciarelor, Min. Justiţiei 4
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii 4
Ministerul Dezvoltării şi Prognozei 4
Ministerul Finanţelor
Administraţia financiară a sectorului 44
Curtea de Conturi 4
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 3
Ministerul Tineretului şi Sportului 3
Prefectur Judeţului Harghita 3
Ministerul de Interne
Direcţia Generală de Evidenţiere şi Informatizare a Persoanei2
Ministerul FinanţelorDirecţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi PrioritizareaInvestiţiilor
1
Tabelul 2
Instituţia
Solicitant:(ONG, persoana fizică, firma privată, instituţiepresă)Informaţia solicitateScrisori trimise în 25 iunie 2001
Nota
Ministerul pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii şi Cooperaţii
PERSOANĂ FIZICĂ – investigare privindstadiul şi textul ordonanţei prin care sesimplifică formalităţile administrative pentruînregistrarea şi autorizarea funcţionării firmelorprivate (a comercianţilor)
6
Ministerul Dezvoltării şiPrognozei
FIRMĂ PRIVATĂ – informaţii cu privire laprograme de finanţare derulate de minister în2001 şi în care ar putea participa şi societăţi
6
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
comerciale.Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii
ONG – statistici pentru cercetători legate deactivitatea CNSAS 6
Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii
PERSOANĂ FIZICĂ – informaţii cu privire laposibilitatea accesului unei persoane fizice lapropriul dosar de Securitate
6
Curtea de Conturi PRESĂ – procedura prin care un reprezentant alpresei poate accesa informaţii cu privire laactivitatea Curţii de Conturi. Ce tip de informaţiişi cum pot fi ele accesate?
6
Parlamentul României, CameraDeputaţilor
ONG – posibilitatea unui ONG de a participa ladezbaterile de legi din Camera Deputaţilor pedomeniile de interes ale organizaţiei 5
Parlamentul RomânieiSenat
PERSOANĂ FIZICĂ- modalitatea de a obţine oaudienţă la senatorul Petre Roman 5
Ministerul Finanţelor,Direcţia ReglementareaAchiziţiilor Publice şiPrioritizarea Investiţiilor
PRESĂ – posibilitatea de a intra în posesia unorstatistici legate de achiziţii efectuate de instituţiiguvernametale în anul 2000. Cîte firme au fostadmise la licitaţii, cîte dintre acestea au avutdatorii la buget, cîte au cîştigat dintre cele cudatorii la buget?
5
Curtea de Conturi PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare aunui caz de politici preferenţiale promovate de oinstituţie de stat
5
Parlamentul României, CameraDeputaţilor
PRESĂ – modalitatea de acreditare a unui ziaristpe lîngă Camera Deputaţilor 4
Parlamentul României, CameraDeputaţilor
FIRMĂ PRIVATĂ – programul de achiziţiipublice al Camerei Deputaţilor pe anul 2001 4
Ministerul Justiţiei,Direcţia Generala aPenitenciarelor
ONG – posibilitatea unei organizaţiineguvernamentale de a se implica in programelede re-socializare organizate de DGP
4
Ministerul Finanţelor,Administraţia financiară sector 1
PRESĂ – statistici ale Administraţiei Financiaresector 1 privind cauzele de evaziune fiscalăsesizate de aceasta în 2000.
4
Ministerul de InterneDirecţia Generală de Evidenţiereşi Informatizare a Persoanei
PRESĂ – statistici ale instituţiei cu privire lanumărul de flotanţi în municipiul Bucureşti,înregistraţi în 2000.
4
Instituţia Avocatul Poporului PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare aunor încălcări a drepturilor cetăţeanului de cătreo instituţie de stat.
4
Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară centrală
PERSOANĂ FIZICĂ - solicitare informaţii deobţinere a formularului pentru declaraţia deimpozit pe venitul globalTrimisă: 15 iunie 2001
3
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Ministerul Muncii şi ProtecţieiSociale
ONG – statistici cu sumele acordate de MMSSîn 2000 unor organizaţii din domeniul asistenţeisociale, conform prevederii din 1999.
3
Curtea de Conturi ONG - investigare cu privire la activitateaCurţii de Conturi - dacă desfăşoară un audit alproiectelor finanţate de instituţii guvernametaleşi derulate prin ONG-uri.
1
Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară sector 4
ONG – revenire în cazul solicitării de informaţiitrimisă în 27 aprilie 2001, privind obligaţia de aplăti fondul special pentru handicapaţi şi fondulpentru susţinerea învăţămîntului de către oorganizaţie cu descrierea ataşată.
0
Ministerul Finanţelor,Administraţie financiară sectorul3
PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de achitare adiferenţei de impozit pe venitul global sau derecuperare a acestei diferenţe
0
Ministerul Tineretului şiSportului
ONG- statistici cu programele şi sumeleacordate de MTS în 2000 unor organizaţiineguv. De tineret şi sport din ţară.
0
Prefectura Judeţului Harghita FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0
Prefectura Judeţului Olt FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0
Prefectura Judeţului Timiş FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire lastadiul aplicării Legii "Lupu". 0
Consiliul Naţional pentruStudierea Arhivelor Securităţii
PRESĂ – procedura prin care o instituţie massmedia poate accesa dosarele unor personalităţipublice
0
Curtea de Conturi FIRMĂ PRIVATĂ - procedura de verificare saucontrol a Curţii de Conturi în cazul procesului deachiziţii publice şi al licitaţiilor publice.
0
Instituţia Avocatul Poporului ONG – statistică legată de tipul şi numărul desesizări depuse la Avocatul Poporului în 2000 decătre ONG-uri, vizînd ilegalităţi comise deautorităţi publice afectînd drepturile cetăţenilor.
0
Instituţia Avocatul Poporului PRESĂ – statistică din care să reiasă cîtesolicitări au fost depuse la Avocatul Poporului înprimul semestru al acestui an, 2001, ce tip desesizări sau solicitări şi în ce stadiu se aflăacestea?
0
Primăria Generală aMunicipiului Bucureşti –Cabinetul dlui Viceprimar RaduDumbrăveanu
ONG - stadiul dezbaterii în Consiliul General alPrimăriei Generale a Capitalei a propuneriiviceprimarului legată de publicarea pe Internet aanunţurilor de organizare a licitaţiilor pentruachiziţii publice efectuate de primărie.
0
Primăria Generală aMunicipiului Bucureşti
PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de sesizare aunor deficienţe în carosabilul de pe stradaproprie.
0
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Scorurile prezentate în tabelul 2 evaluează pe o scală de la 1 la 6 performanţa instituţiilor publice în ceea cepriveşte răspunsurile propriu-zise la cele 30 de solicitări de informaţii. Un număr de 12 cereri au rămas fărărăspuns. Se remarcă slaba performanţă a unor instituţii publice de la nivel local şi ponderea mare a solicitanţilorpersoane juridice (firme private şi ONG-uri) care nu primesc răspuns. Mai mult, unii reprezentanţi ai instituţiilorpublice de la nivel local au manifestat o suspiciune aparte faţă de solicitările de informaţii ale firmelor private,mergând până la chestionarea acestora cu privire la detalii despre afacerile pe care le derulează.
Detalii suplimentare privind desfăşurarea şi rezultatele experimentului pot fi găsite în Anexă, care maiconţine şi o evaluare a paginilor de Internet ale instituţiilor publice cărora li s-au solicitat informaţii pe parcursuldesfăşurării proiectului.
Principalele concluzii ce pot fi trase din acest sumar exerciţiu de evaluare sunt următoarele:- există o mare doză de arbitrar în modul în care instituţiile publice răspund solicitărilor de informaţii;- calitatea informaţiei pe care o pun la dispoziţie unele instituţii publice este deficitară;- legitimitatea acţiunii de a solicita o informaţie nu este încă un lucru de la sine înţeles de către mulţi
funcţionari publici;- există cazuri în care una şi aceeaşi instituţie răspunde extrem de inegal solicitărilor de informaţii,
lăsând impresia unor reacţii idiosincratice faţă de anumite categorii de solicitanţi, fie pur şi simplu dereacţie aleatoare;
- solicitarea unei informaţii “sensibile din punct de vedere politic” (cum ar fi de exemplu situaţiaretrocedărilor de terenuri în baza legii 1/2000) riscă să provoace reacţii adverse într-o măsură mai maredecât solicitările “neutre” ideologic;.
- există cazuri când instituţiile publice renunţă să mai răspundă atunci când nu pot satisface solicitarea deinformaţii din diverse motive (fie nu deţin acea informaţie, fie informaţia cerută este prea complexăetc.);
- lipseşte un standard cu privire la documentele pe care o instituţie publică trebuie să le producă dinoficiu;
- posibilitatea de a avea acces la documente în scopuri de cercetare depinde în cea mai mare măsură debunăvoinţa conducătorilor instituţiilor publice.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
ANEXA
Prezentarea şi analiza rezultatelor experimentuluide solicitare a informaţiilor de interes public
Experimentul de faţă a plecat de la convingerea echipei de lucru implicată în proiectul Responsabilitateprin transparenţă – Accesul la informaţia de interes public în România şi Iugoslavia că dincolo de analiza unorcercetători ai fenomenului, dincolo de contribuţiile iniţiatorilor legii vizate, dincolo de părerile unor lideri deopinie, există o relevantă experienţă cotidiană a relaţiei cetăţean – instituţie publică, uşor de sondat, care arată înmulte cazuri o perpetuare a modelelor comuniste de opacitate şi susţin nevoia aplicării cît mai urgente a unei legi aaccesului la informaţia publică.
Instituţiile de stat trebuie să dezvolte conştiinţa importanţei unei relaţii de colaborare cu cetăţenii solictanţiai unor informaţii de interes public. Doar aşa vor dovedi că înţeleg şi susţin principiile transparenţei instituţionale şinormalitatea ideii de accountability (de socoteala firească pe care cei plătiţi din banii publici sunt obligaţi s-o deapentru acţiunile lor contribuabililor) pe care se bazează Legea accesului la informaţia de interes public.
Ideea simulării de faţă şi importanţa rezultatelor sale ca argument al unei analize instituţionale ne-a fostsugerată de o iniţiativă similară a Societăţii Academice Române publicată în martie 2001 în cadrul studiuluiLiberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe marginea proiectului liberal privind liberulacces al cetăţenilor la informaţia publică. Rezultatele experimentului Asociaţiei Române pentru Transparenţă suntgrăitoare şi atrag atenţia asupra stării critice a accesului la informaţie în România. E adevărat, au existat şi surprizeplăcute şi sperăm ca făcînd publice aceste modele pozitive, ele să fie multiplicate. Dorim să subliniem căexperimentul de faţă nu este un sondaj, el necuprinzînd un număr suficient de mare de subiecţi. Astfel, concluziilepe care le tragem nu pot fi generalizate şi nu reprezintă cazul tuturor instituţiilor de stat existente. În demersulnostru ne-am concentrat doar pe cazuri singulare, alese arbitrar, urmărind caracterul simptomatic al reacţiiloracestora. Am dorit să descoperim anumite idiosincrasii şi practici instituţionale pentru a evalua măsura în carediferite instituţii publice deţin sau nu capacitatea necesară implementării noii legi a accesului la informaţia deinteres public. De asemenea, simularea ne-a ajutat în găsirea unor idei de eficientizare a implementării legii, pe carele propunem în acest raport şi care vor face subiectul unei viitoare campanii de lobby pe lîngă MinisterulInformaţiilor Publice şi mai ales pe lîngă grupul de lucru miniisterial care se va ocupa de normele de aplicare alelegii.
Simularea s-a derulat în două etape. În primul rînd a avut loc o simplă investigare telefonică asuprainformaţiilor de contact (adresă, fax, email, pagină Internet), a numelui persoanei de contact şi a directoruluiinstituţiei, a tipului de departament care se ocupă de relaţiile cu publicul şi a modalităţii de soluţionare a cererilorscrise. Evaluarea a avut în vedere următoarele criterii punctate: tonul pe care s-a desfăşurat interacţiunea (suspicios– 0, neutru –1, amabil – 2), funcţia persoanei care răspunde la telefon (portar – 0, centralista – 1, secretara,funcţionar birou Relaţii cu publicul – 2), dacă această persoană se prezintă (NU – 0, DA – 1) şi dacă pentru a oferinişte informaţii banale, solicitantul este chestionat cu privire la motivaţia investigării sale (DA – 0, NU –1). Toateinformaţiile au fost obţinute de la fiecare dintre instituţii. Trebuie adăugat că solicitările s-au făcut în numeleAsociaţiei Române pentru Transparenţă şi că atunci cînd se cerea motivul, era invocată crearea unei baze de date.Notarea a fost făcută pornind de la principiul unei anumite normalităţi a relaţiilor cu publicul, care presupun un tonamabil, prezentarea persoanei care răspunde la telefon, importanţa existenţei unui personal specializat în acest tip
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
de relaţii şi oferirea, fără a cere motivul, a unor informaţii cît se poate de publice. Rezultatele acestui primexperiment se găsesc în Tabelul 1. Punctajul este pe o scară de la 0 la 6.
I
DGPMCNSASPRCD
PRS
MpÎMş
MDP
MFAf
Tabelul 1
nstituţia
Tonul folositîn interacţiunede cătrefuncţionarulpublic
Cine răspundela telefon?
Se prezintăpersoanacare seocupă derelaţiile cupublicul?
Se solicitămotivaţia înbaza căreiase facecerereainformaţiilor?
Nr. telefoanelordate pânăreuşeşti săvorbeşti curesponsabilulde relaţii cupublicul
NotaInteracţiune şi relaţiicu publicul
irecţiaenerala aenitenciarelor,in. Justiţiei
Amabil2
Secretara2
NU0
DA0
2 4
onsiliulaţional pentrutudierearhivelorecurităţii
Amabil,
profesional
2
Secretara2
DA1
DA0
1 5
arlamentulomâniei,ameraeputaţilor
Amabil2
FuncţionarBiroul pentruInformaţiiPublice şiRaporturile cuSocietatea Civilă2
DA1
NU1
2 6
arlamentulomâniei,enat
Neutru
1
FuncţionarBiroul pentruRelaţii cuPublicul alSenatului2
DA1
NU1
1 5
inisterulentruntreprinderi
ici şi Mijlociii Cooperaţii
Amabil
2
Centralista,legătura laPurtătorul decuvînt alMinisterului1
DA1
DA0
1 4
inisterulezvoltării şirognozei
Amabil
2
Centralista,legătura laDepartamentulPurtătorului decuvînt alMinisterului1
DA1
DA0
2 4
inisterulinanţelordministraţia
inanciară a
Neutru
1
Centralista,legătura şefSRJC (?) (lasecţia persoanefizice,
DA1
NU1
3 4
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
sectorului 4 funcţionarainformaţii)1
MinisterulFinanţelorDirecţiaReglementareaAchiziţiilorPublice şiPrioritizareaInvestiţiilor
Suspicios
0
Centralista,legătura BirouRelaţii cuPublicul1
NU0
DA0
4 1
MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale
Neutru
1
Poarta, legăturaDirecţiaPurtătorului decuvînt, Relaţii cuMass Media şiRelaţii cuPublicul0
DA1
NU1
5 3
MinisterulTineretului şiSportului
Neutru1
Secretara2
NU0
DA0
2 3
PrefecturaJudeţuluiHarghita
Neutru1
Secretara2
NU0
DA0
2 3
PrefecturaJudeţului Olt
Amabil2
Funcţionar BRP2
NU0
NU1
2 5
PrefecturaJudeţului Timiş
Amabil2
Centralista,legăturaDepartament RP1
DA1
NU1
1 5
Curtea deConturi
Neutru1
Secretara2
NU0
NU1
1 4
InstituţiaAvocatulPoporului
Amabil2
FuncţionarăRelaţii cuPublicul2
DA1
DA0
1 5
PrimăriaGenerală aCapitalei
Amabil2
Centralista1
DA1
NU1
1 5
Ministerul deInterneDirecţiaGenerală deEvidenţiere şiInformatizare aPersoanei
Neutru1
Dispecerat1
NU0
DA0
4 2
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
În afara Camerei Deputaţilor, care pare să acorde o atenţie mai mare relaţiei cu cetăţenii şi, aşa cum va reieşi şidin următoarele etape ale experimentului, întregului proces al transparenţei instituţionale, nici una din instituţii nuatinge scorul maxim în acest prim experiment. Totuşi, cel mai slab punctaj îl obţine, paradoxal, una din instituţiileMinisterului Finanţelor - Direcţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi Prioritizarea Investiţiilor, al cărei numeconţine tocmai cuvîntul “publice”. Toate suspiciunile pe care tema achiziţiilor publice le suscită, după scandalurile decorupţie iscate în jurul acestui subiect, sunt potenţate inutil de accesul extrem de dificil al persoanelor din exterior lainformaţii dintre cele mai banale. E vorba totuşi de achiziţii şi investiţii făcute din banul public, inclusiv dincontribuţia cetăţeanului căruia i se refuză orice informaţie. Această atitudine nu face decât să perpetueze obsesiaopacităţii treburilor “interne”. Funcţionarii şi conducerea Direcţiei se dovedesc incapabili să vadă legătura întrecomportamentul lor şi suspiciunea generală care pluteşte deasupra tuturor celor care desfăşoară activităţi în acestdomeniu.
A doua parte a simulării a constat în expedierea unui set de scrisori prin care se solicitau diverse informaţii deinteres public unui număr de instituţii ale statului. Acest exerciţiu testa capacitatea subiecţilor vizaţi de a reacţionaprompt şi eficient, în acord cu principiile stipulate de încă nepromulgata Lege a accesului la informaţia de interes public.Pentru a evalua eventuale reacţii idiosincratice faţă de anumite tipuri de solicitanţi, am derulat experimentul folosindpatru categorii de expeditori: persoană fizică, firmă privată, organizaţie neguveramentală şi o instituţie de presă.Principalii destinatari ai cererilor de informaţii au fost Parlamentul României, diverse ministere şi instituţii subordonateacestora, Prefecturi, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Curtea de Conturi, Instituţia AvocatulPoporului şi Primăria Generală a Capitalei. În cerere nu era menţionat faptul că solicitarea face parte dintr-unexperiment, deoarece am considerat că această informaţie ar fi modificat ritmul normal de reacţie.
Evaluarea şi punctajul acestei etape din simulare au vizat următoarele categorii de informaţie:a. Dacă s-a răspuns sau nu (DA – 1, NU – 0);b. Dacă răspunsul a fost trimis în timp util – aici am folosit grila care va fi impusă de Legea accesului la
informaţia de interes public: 10 zile pentru un răspuns. Dacă soluţionarea cererii a fost extrem de rapidă, sub 5zile pentru o scrisoare a cărui expeditor nu a fost presa, am acordat un punctaj suplimentar. (sub 5 zile – 2,sub 10 zile – 1, peste 10 zile – 0);
c. Forma răspunsului – evaluarea informaţiilor din antetul folosit de instituţie (dacă antetul conţinea informaţiilede contact – adresă, telefon, fax – 1, antet fără informaţii de contact – 0)
d. Conţinutul răspunsului – (răspuns VALID, respectînd acurateţea şi completitudinea informaţilor solicitate – 2,răspuns SATISFĂCĂTOR, care nu răspunde la întreaga solicitare sau face trimitere la alte departamente dininteriorul aceleiaşi instituţii deşi ar fi putut să predea ei mai departe scrisoarea – 1, NESATISFĂCĂTOR,răspunsul care face, de exemplu, trimiteri la texte de lege şi regulamente de funcţionare pentru a argumentarefuzul de a oferi datele cerute, fără a da detalii despre subiectul acestor prevederi şi ce altă modalitate deobţinere a acelor informaţii există – 0)
Rezultatele acestei a doua părţi sunt prezentate în Tabelul II. Punctajele sunt pe o scară de la 0 la 6.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
Nr.Crt.
Instituţia
Solicitant:(ONG, persoanăfizică, firmăprivată, instituţiepresă)InformaţiesolicitatăScrisori trimise în25 iunie 2001
Răspuns?
Datarăspun-sului(nr. zile)
Ce tip desuporta fost folosit?Comentarii+
Dacă s-a primit unrăpuns valid?Au sugerat o alta institutieîn cazul în care solicitareanu facea obiectul lor deactivitate?Comentarii+
Nota
1 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor
ONG –posibilitatea unuiONG de aparticipa ladezbaterile de legidin CameraDeputaţilor pedomeniile deinteres aleorganizaţiei
DA1
28.06.2001(3 zile)2
Fax antet,secretariatulgeneral, semnatsef birouMirceaDunărinţu+ antet fără datecontact0
VALID- trimitere laRegulamentul defuncţionare al CamereiDeputaţilor, art. 50,“şedinţele comisiilor despecialitate nu suntpublice şi art. 52,comisiile pot invita laşedinţe persoaneinteresate, reprezentanţi aiONG şi specialişti.Persoanele fizice şijuridice interesate potsolicita participarea printr-o cerere, care se aprobă decătre comisie. Persoanelea căror prezenţă seacceptă, pot fi ascultate,neavînd însă drept de vot.- 2
5
2 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor
PRESĂ –modalitatea deacreditare a unuiziarist pe lîngăCameraDeputaţilor
DA1
28.06.2001(3 zile)2
Fax antet,secretariatulgeneral, semnatconsultantAdriana Dogaru+ antet fără datecontact0
SATISFĂCĂTOR- trimitere cătredepartamentul despecialitate care se ocupăcu acreditarea ziariştilor şinr. de telefon al acestuia.- 1
4
3 ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor
FIRMĂ PRIVATĂ– programul deachiziţii publice alCamereiDeputaţilor pe anul2001
DA1
28.06.2001(3 zile)2
Fax antet,secretariatulgeneral, semnatsef birouMirceaDunărinţu+ antet fără datecontact0
SATISFĂCĂTOR- trimitere către DirecţiaComercială a CamereiDeputaţilor şi nr.detelefon al acesteia.- 1
4
4 ParlamentulRomânieiSenat
PERSOANĂFIZICĂ-modalitatea de aobţine o audienţăla senatorul PetreRoman
DA1
26.06.2001(1 zi)2
Scrisoare antet,semnată şefbirou senatorialOzana Strâmbei+antet fără datecontact0
VALID- expunerea procedurii deînscriere la audieneţe. Semenţionează nr. de telefonşi adresa de contact pentruinformaţii suplimentare.- 2
5
Tabelul 2
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
5 MinisterulJustiţiei,DirecţiaGenerala aPenitenciarelor
ONG –posibilitatea uneiorganizaţiineguvernamentalede a se implica inprogramele de re-socializareorganizate de DGP
DA1
02.07.2001(7 zile)1
Scrisoare antet,Cabinetuldirectoruluigeneral, semnatDir. GenMagistratEmilianStănişor+ antete fărădate contact0
VALID- expune interesul DGPpentru colaborarea cuONG-uri în vedereadezvoltării unor programede re-socializare.Informează asuprafaptului că în primele 6luni ale acestui an unnumăr de 3000 depersoane din org.neguvernamentale au avutacces în locuri de detenţiepentru astfel de programe.Sugerează ideea unuicontact direct cu DGPpentru a sonda posibilitateunor proiecte comune.Oferă datele de contact.- 2
4
6 MinisterulpentruÎntreprinderiMici şiMijlocii şiCooperaţii
PERSOANĂFIZICĂ -investigare privindstadiul şi textulordonanţei princare se simplificăformalităţileadministrativepentruînregistrarea şiautorizareafuncţionăriifirmelor private (acomercianţilor)
DA1
28.06.2001(3 zile)2
Scrisoare antet,semnatăsecretar generalEugen Popel+ antet cu datecontact1
VALID- dă numărul Ordonanţeide Guvern vizate şi data încare ea a fost publicată înMonitorul Oficial.Ataşează textul legii!- 2
6
7 MinisterulDezvoltăriişi Prognozei
FIRMĂ PRIVATĂ– informaţii cuprivire la programede finanţarederulate deminister în 2001 şiîn care ar puteaparticipa şisocietăţicomerciale.
DA1
28.06.2001(3 zile)2
Fax antet,semnat purtătorde cuvînt OanaGrigore+ antet cu datecontact1
VALID- referinţă directă laprogramul Phare 2000,Componeneta deCoeziune Economică şiFinanciară, care vizeazădirect iniţiativele privatesub 249 angajaţi.Trimiterea pentru maimulte detalii la pagina deInternet a MDP sau laDepartamentulPurtătorului de Cuvînt, nr.telefon şi fax.- 2
6
8 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăsector 4
ONG – revenire încazul solicitării deinformaţii trimisăîn 27 aprilie 2001,privind obligaţiade a plăti fondulspecial pentru
NU0
0
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
handicapaţi şifondulpentru susţinereaînvăţămîntului decătre o organizaţiecu descriereaataşată.
9 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăsectorul 3
PERSOANĂFIZICĂ -procedura deachitare adiferenţei deimpozit pe venitulglobal sau derecuperare aacestei diferenţe
NU0
0
10 MinisterulFinanţelor,Administraţie financiarăcentrală
PERSOANĂFIZICĂ - solicitareinformaţii deobţinere aformularuluipentru declaraţiade impozit pevenitul globalTrimisă: 15 iunie2001
DA1
22.06.2001(7 zile)1
Mail -Fara numelepersoanei carerăspunde,sender:Asistenţa, existănumăr deînregistrare0
SATISFĂCĂTOR- se specifică posibilitateade a procura formularul dela orice Admin. Financiarăde sector. (Nu se dauadresele)- 1
3
11 MinisterulFinanţelor,
DirecţiaReglementareaAchiziţiilorPublice şiPrioritizareaInvestiţiilor
PRESĂ –posibilitatea de aintra
în posesia unorstatistici legate deachiziţii efectuatede instituţiiguvernametale înanul 2000. Cîtefirme au fostadmise la licitaţii,cîte dintre acesteaau avut datorii labuget, cîte aucîştigat dintre celecu datorii la buget?
DA1
02.07.2001(7 zile)
1
Fax antetDirecţia deRelaţii Publice
şi Comunicare,semnat şefServiciu Relaţiicu Mass Media,Dorin Ţigănaş+ antet cu datecontact1
VALID- conţine prevederile legate de achiziţiilepublice, trimiteri şi textdin Ordonanţa de Guvern12/1993. Specifică faptulcă doar persoana juridicăcare achiziţionează eobligată să ceară şi săverifice documentaţia cuprivire la plata taxelor şiimpozitelor celor caredoresc să participe lalicitaţie. Se face deasemenea trimitere la nouaOrdonanţă de urgenţă aGuvernului nr.60/2001privind achiziţiile publice,care prevede aceleaşireglementări. Din răspunsreiese că MinisterulFinanţelor nu deţinestatistici ale datelorsolicitate.- 2
5
12 MinisterulFinanţelor,Administraţia financiară
PRESĂ – statisticiale AdministraţieiFinanciare sector 1privind cauzele de
DA1
02.07.2001(7 zile)1
Fax antetDirecţia deRelaţii Publiceşi Comunicare,
SATISFĂCĂTOR- deşi răspunsul conţineimpresionante date şistatistici, dovedind faptul
4
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
sector 1 evaziune fiscală
sesizate de aceastaîn 2000.
semnat şefServiciu Relaţiicu Mass Media,Dorin Ţigănaş+ antet cu datecontact1
că au o evidenţă foartebună a
cazurilor soluţionate, perol, înregistrate etc, nu seînţelege dacă sumelevehiculate, au fostrecuperate. E vorba de miide miliarde lei şiîntrebarea dacă au fostrecuperate sau pierduteeste chiar relevantă.- 1
13 MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale
ONG – statistici cusumele acordate deMMSS în 2000unor organizaţiidin domeniulasistenţei sociale,conformprevederii din1999.
DA1
26.07.2001(31 zile)0
Scrisoare antet,semnatăDirector generalDumitruCălinoiu,+antet fără datecontact0
VALID- invocă principiultransparenţei respectat deMMPS, conform legii 34/1998 (prevederea la carese făcea eronat trimitereaîn solicitare) şi ataşeazălistele cerute, publicate înMonitorul Oficial cunumele instituţiilor,judeţul şi sumele primite.- 2
3
14 Ministerul deInterneDirecţiaGenerală de
EvidenţiereşiInformatizarea Persoanei
PRESĂ – statisticiale instituţiei cuprivire la numărulde flotanţi înmunicipiulBucureşti,înregistraţi în2000.
DA1
13.07.2001(18 zile)0
Scrisoare antetsemnată ŞefulDirecţieiGenerale, col.Nicolae Ionel
+ antet cu datecontact1
VALID- răspuns studiu de caz:potrivit HG 113/1997"beneficiarii datelor din
Registrul permanent deevidenţă a populaţiei pot fi agenţii economici şi altepersoane fizice, însituaţiile în care prezintădovada unui temei legaljustificat". Scrisoarearăspuns solicităprezentarea temeiuluilegal justificat pentru a dacurs cererii. Rămîne devăzut dacă această HG vafi anulată în momentulintrării în vigoare a Legiiaccesului la informaţia deinteres public.- 2
4
15 MinisterulTineretului şiSportului
ONG- statistici cuprogramele şisumele acordate deMTS în 2000 unororganizaţii neguv.De tineret şi sportdin ţară.
NU0
0
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
16 PrefecturaJudeţuluiHarghita
FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii "Lupu".
NU0
0
17 PrefecturaJudeţului Olt
FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii"Lupu".
NU0
0
18 PrefecturaJudeţuluiTimiş
FIRMĂ PRIVATĂ- informaţii cuprivire la stadiulaplicării Legii"Lupu".
NU0
0
19 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii
ONG – statisticipentru cercetătorilegate deactivitatea CNSAS
DA1
29.06.2001(4 zile)2
Scrisoare antet,semnata depreşedinte Gh.Onişoru+ antet cu datede contact1
VALID- apreciază interesulorganizaţiei faţă deactivitatea CNSAS.Solicită delegarea uneipersoane acreditate deorganizaţie pentru adiscuta cu reprezentanţiiCNSAS în vedereastabilirii posibilităţilor desatisfacere a cererii.- 2
6
20 ConsiliulNaţionalpentruStudierea
ArhivelorSecurităţii
PERSOANĂFIZICĂ –informaţii cuprivire laposibilitateaaccesului unei
persoane fizice la propriul dosar deSecuritate
DA1
29.06.2001(4 zile)2
Scrisoare antet,direcţia decomunicare,semnatăDirector
Comunicare N.Popescu+ antet cu datecontact1
VALID- se cere lista deinformaţii şi documentenecesare pentru accesareadosarului personal
+ o a doua scrisoare,20.07.2001 prin care seanunţă declanşareaprocesului de solicitare adosarului de la SIE, SRI şiMapN. Se solicită din nouinformaţiile personalepentru satisfacerea cererii(2 scrisori!)- 2
6
21 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii
PRESĂ –procedura princare o instituţiemass media poateaccesa dosareleunor personalităţipublice
NU0
0
22 Curtea deConturi
PERSOANĂFIZICĂ -procedura desesizare a unui cazde politici
DA1
27.06.2001(2 zile)2
Scrisoare antet– semnatapreşedinteleCurţii deConturi, Ioan
SATISFĂCĂTOR- invocă insuficienţadatelor furnizate desolicitant. Face trimiterecătre Consiliul
5
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
preferenţialepromovate de oinstituţie de stat
Condor+antet cu datecontact1
Concurenţei pentrusoluţionarea unor astfel dcazuri.- 1
23 Curtea deConturi
FIRMĂ PRIVATĂ– procedurade verificare saucontrol a Curţii deConturi în cazulprocesului deachiziţii publice şial licitaţiilorpublice.
NU0
0
24 Curtea deConturi
ONG - investigarecu privire laactivitatea Curţiide Conturi - dacădesfăşoară un audital proiectelorfinanţate deinstituţiiguvernametale şiderulate prinONG-uri.
DA1
11.07.2001(16 zile)0
Scrisoare antet– Direcţia deControl UlteriorII, Divizia a IV-a demetodologie decontrol-audit,raportare şiperfecţionare apregătiriiprofesionale,semnatăconsilier deconturi, MarinŢole+ antet fără datecontact(s-a primit un
telefon anterior,pe 4.07 princare se solicitaudatesuplimentare)0
NESATISFĂCĂTOR- face trimitere la legea defuncţionare a Curţii deConturi, 94/1992 şi lacapitolul III, Secţiunea 1 aactului menţionat. Nuexplică prevederile acestuiact şi ale secţiuniiinvocate. Nu se înţelegelegătura cu solicitarea deinformaţii.- 0
1
25 Curtea deConturi
PRESĂ –procedura princare unreprezentant alpresei poate accesainformaţii cuprivire laactivitatea Curţiide Conturi. Ce tipde informaţii şicum pot fi eleaccesate?
DA1
26.06.2001(1 zi)2
Scrisoare antet– semnatapreşedinteleCurţii deConturi, IoanCondor+antet cu datecontact1
VALID- trimitere la paginaInternet. Pentru informaţiisuplimentare, e necesar cainstituţia de presă săsolicite prin cerereacreditarea unei persoanecare să poată contactadirect conducerea Curţiide Conturi.- 2
6
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
26 InstituţiaAvocatulPoporului
ONG – statisticălegată de tipul şinumărul desesizări depuse laAvocatulPoporului în 2000de către ONG-uri,vizînd ilegalităţicomise deautorităţi publiceafectînd drepturilecetăţenilor.
NU0
0
27 InstituţiaAvocatulPoporului
PERSOANĂFIZICĂ -procedura de sesizare a unor încălcări adrepturilorcetăţeanului decătre o instituţie destat.
DA1
26.07.2001(31 zile)0
Scrisoare antet– semnatăAvocatulPoporului, PaulMitroi+antet cu datecontact1
VALID- trimitere la Legea35/1997de funcţionare a instituţieiAvocatului Poporului.Explicitarea modalităţii desesizare a încălcărilordrepturilor sau libertăţilorcetăţeneşti ale persoanelorfizice de către autorităţileadministraţiei publice.Programul de audienţe.Ataşată o broşură desprerolul şi competenţeleAvocatului Poporului.- 2
4
28 InstituţiaAvocatulPoporului
PRESĂ – statisticădin care să reiasăcîte solicitări aufost depuse laAvocatulPoporului înprimul semestru alacestui an, 2001,ce tip de sesizărisau solicitări şi înce stadiu se aflăacestea?
NU0
0
29 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti –CabinetuldluiViceprimarRaduDumbrăveanu
ONG - stadiuldezbaterii înConsiliul Generalal PrimărieiGenerale aCapitalei apropuneriiviceprimaruluilegată depublicarea peInternet aanunţurilor deorganizare alicitaţiilor pentruachiziţii publiceefectuate deprimărie.
NU0
0
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
30 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti
PERSOANĂFIZICĂ -procedura desesizare a unordeficienţe încarosabilul de pestrada proprie.
NU0
0
Din 30 de cereri de acces la informaţie de interes public, am primit răspuns la 18, adică la 60%. Printre celecare nu au răspuns se numără Prefecturile judeţelor Harghita, Timiş şi Olt şi Primăria Generală a MunicipiuluiBucureşti. Instituţia Avocatului Poporului a dat un răspuns întîrziat, deşi foarte bine documentat. Totuşi faptularuncă o lumină defavorabilă asupra eficienţei activităţii acestei instituţii a cărei raţiune de a exista constă tocmai înrelaţia cu cetăţeanul. Toate instituţiile cotate cu 0 puncte în Tabelul II, în care sunt prezentate rezultatele prezenteisimulări, ar trebui să-şi înfiinţeze sau să-şi îmbunătăţească birourile de relaţii cu publicul, pentru a putea face faţănoilor reglementări ale Legii accesului la informaţia de interes public.
Punctaj maxim au obţinut instituţii ca Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii,Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Curtea deConturi. Acesteau au răspuns într-un timp extrem de scurt, pe un suport cu antet avînd datele de contact şi oferindinformaţia solicitată. Acolo unde aceasta presupunea un text de lege, documentele erau ataşate. Scoruri de 5 şi 6,adică punctaje care indică o anumită prestaţie conformă cu performaneţele cerute de la instituţiile publice de Legeaaccesului la informaţia de interes public, au avut doar 8 răspunsuri din 17, adică doar 47,05%. De remarcat ar fifaptul că aceleaşi instituţii fac punctaje diferite pentru solicitanţi diferiţi: CNSAS atinge scorul 6 în două din treicazuri – răspunzînd doar organizaţiei neguvernamentale şi persoanei fizice, nu şi reprezentantului presei. Curtea deConturi atinge de asemenea 5 şi 6 puncte în două cazuri, în celelalte două unde e vorba de firma privată şi deorganizaţie neguvernamentală are doar 0 şi 1 punct. Acestea sunt reacţii idiosincratice şi probabil revelă maidegrabă anumite relaţii ale respectivei instituţii cu categoria din care provine solicitantul, decît incapacitatea lui dea răspunde conform normelor accesului la informaţia de interes public.
A treia parte a evaluării instituţionale întreprinse din perpectiva prevederilor Legii accesului la informaţiade interes public este o trecere în revistă a calităţilor şi defectelor paginii de Internet a respectivelor instituţii. Amfolosit pentru aceasta o parte din criteriile din art. 5, al.1 al legii mai sus numite, care stipulează că fiecare instituţieare obligaţia de a comunica din oficiu următoarele informaţii:
a. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţieib. structura şi organizarea instituţiei, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare şi programul
de audienţec. numele şi prenumele persoanelor din conducere, numele şi prenumele funcţionarului responsabil cu
difuzarea informaţiilor de interes publicd. coordonatele de contact ale instituţiei, denumire, adresă, telefon, fax, email, pagină Internete. sursele financiare, bugetul, bilanţul contabilf. programul şi strategiile propriig. lista documentelor de interes public pe care le deţin
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
h. lista categoriilor de documente produse şi/sau gestionate potrivit legii (inclusiv cele secrete)i. modalităţile de contestare a deciziilor autorităţii pentru persoane ce se consideră vătămate în privinţa
dreptului de acces la informaţie.Avînd în vedere că ultimele două puncte ţin mai degrabă de consecinţele implementării legii, fiind nerealist
să ne aşteptăm ca ele să fi existat anterior, şi pentru că multe din paragrafe conţin o întreagă serie de criterii deevaluare, am acordat atenţie doar unora dintre aceste prevederi. Am urmărit în primul rînd dacă instituţiile dinTabelul II au sau nu pagină de Internet. Apoi s-au evaluat date precum informaţiile de contact; prezenţaprogramului de audienţe şi al datelor legate de persoana de contact; dacă au sau nu o adresă de email pe care se pottrimite cereri, plîngeri ect.; dacă există publicată electronic legislaţia sau regulamentele de funcţionare aleinstituţiei; dacă există documentaţie online; organigrama; bugetul instituţiei; anunţul licitaţiilor publice programatede instituţie; dacă pagina este actualizată; dacă site-ul are şi versiune engleză. Fiecare dintre aceste categorii deinformaţii au fost cotate cu 1 punct dacă îndeplineau condiţiile şi cu 0 dacă ele lipseau. Punctajele sunt pe o scarăde la 0 la 10, nici una din instituţii neatingînd scorul de 10. Cea mai bună pagină de Internet, la o distanţă calitativădestul de mare de celelalte o are Camera Deputaţilor a Parlamentului României.
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
N
Cr
1
2
3
4
5
6
7
8
Tabelul 3
r.t.
Instituţie Pg.Interne
t
Infocon-tact
Program
audienţe şi
numelepersoan
ei decontact
Legisla-ţie /Regul
a-ment
defuncţio-nare
Documen-taţieonline
specificăactivităţiiinstituţiei
Orga-
nigra-mă
Buge-tul
institu-ţiei
Anun-ţul
licita-ţiilor
publice
Actu-
ali-za-repg.
Versi-uneengle-ză apagi-
nii
Nota
ParlamentulRomâniei,CameraDeputaţilor
www.cdep.ro
DA-doar
e-mail1
DA1
DA1
DA1
DA+ text legi
votate1
DA+memb
rii1
NU0
NU0
DA1
DA+france-ză1
8
ParlamentulRomânieiSenat
www.senat.ro
DA1
DA1
DA1
DA1
NU+ o listă aproiectelor votate
0
DA1
NU0
NU0
DA1
DA+france-ză1
7
MinisterulJustiţiei,DirecţiaGenerala aPenitenciarelor
www.anp.ro
DA1
NU0
DA+listăemail1
DA +
norme
europene1
DA1
DAneno
mi-nală1
NU0
NU0
DA1
DA1
7
MinisterulpentruÎntreprinderiMici şiMijlocii şiCooperaţii
www.mimmc.
ro
DA1
DA1
DA1
DA1
DA+ legi,
consultanţă1
NUsecretari destat
0
NU0
NU0
DA1
NU0
6
MinisterulDezvoltării şiPrognozei
nuexistă
0
MinisterulFinanţelor(nu existăpagini deInternet aleAdministraţiilor Financiaresau ale altordirecţii)
www.mfinant
e.ro
DA1
NU0
NU0
NU0
DA+
consultanţă
contribuabil1
NU0
NU0
DA1
DA1
DA+
france-ză1
5
MinisterulMuncii şiProtecţieiSociale
nuexistă
0
Ministerul deInterne,DirecţiaGenerală deEvidenţiere şiInformatizare
nuexistă
0
A C C E S U L L A I N F O R M AŢ I A D E I N T E R E S P U B L I C Î N R O M Â N I A
a Persoanei9 Ministerul
Tineretului şiSportului
www.mts.ro
DA1
NU0
NU0
DA1
DA+
legislaţie1
DA1
NU0
NU0
DA1
DA1
6
10 PrefecturaJudeţuluiHarghita
nuexistă
11 PrefecturaJudeţului Olt
nuexistă
PrefecturaJudeţuluiTimiş
www.banat.roprefectu
ra
NU0
NU0
DA1
NU0
NU0
DAcondu-cerea1
NU0
NU0
DA1
NU0
3
13 ConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhivelorSecurităţii
nuexistă
0
14 Curtea deConturi
nuexistă
0
15 InstituţiaAvocatulPoporului
www.avp.ro
DA1
NU0
DA1
DA1
DA1
NU0
NU0
NU0
DA1
DA1
6
16 PrimăriaGenerală aMunicipiuluiBucureşti
www.pmb.ro
NU0
NU0
DA1
NU0
NU0
DAcondu-cerea1
NU0
NU0
DA1
NU0
3
Recommended