AUNI,

VERSURT.1878-1890.

I a 1.

IL TIPOGRAFIA NATIONALA STR. ALECSANDRI H.

1890.

jk.

.

F,4

A UTO

V 0 L. Y...-a(-f.?:(..-(.9112 4'420 AN U

N o x ERAT.

§i am auzit un alas puternie.Apocalipsul.

noapte... , pe cimpie umbrele-acdm se 'lltins6se,iar pe cer ingerii sPrei candelele aprins6se;peste Mine e tdare, Inirnile odihnesc ;kiar dur6rea incetase in sufletul omenesc.Tótul doarme.... codrii tainici 1-0 ascund cu ingrijirecintar6tii lor mdestri cu-a lor dulce ciripire ;ndmai buhna uriciodsä i cu §onnul rguOtscot din clad in rind in der cite-un tipet amortit.IVIai incólo se intinde 16cul cu inalte mdluri ;neclintite dorm ascunse in noetin a sale vdluri,

resfring in intunéric mil de fUcuri ce clipesecite stéle pe-a sa MO, de pe cer se oglindesc.Muntif negri 'n departdre pe sub gedna 'ntunecdtd,indosesc in yelul noptii fruntea lor cea fulgerátd.Este ()Ara cind in c6ruri ingeri de milostivire,In génunki plecati se raga, pentru-a himei mintuire,§i varsind anhire láciirni Dumnez6ului cerescmai intirzie urgia paceitului stramorsc.

tT. POP U IsiJENATIf

L.

ra

si

4

Este oara cind poOtul, stiipinit de suferinta,1-0 id lira si porneste, singuMtecil fiinta,sa intrébe sinul nopth taeata dumnezeire,despre-a sufletulin soartii, despre-a Omului menire:ce sintem §i unde mergem?... si de uncle no]. ITni111?...,astii terind pentru-ce o lacuna ?...Un minut, o clipit mimaI este vidta noastrd 'n lame,un falg slab edre nu hisa niel o urma, nici un mime,o scintée ce clipqte ea stehltele eazate,raze triste i duiodse ce se sting abid ndseate !Apol Mul care este mdrele stapinitor ;el din fii§it kiar cuprinde pe senuanul muritor,1-1 munceste zi si noapte; el e vieteI aprig

nu-1 lasii, §i nu-1 hisa pan nu-I pane in mormint.Apol moartea §i razbóiul cu-a lor brate de ardnia,umplind lamea cu cadavre §i victime peste sthna ;sfiiciodsele fecioare, en de nuntii, pregatite,Inundind cu a lor singe cdpe§tele pingarite ;Aristid pentru dreptate, din Aténa alungdt.

Socrat pentr'-o iddie cu otrava adapat;iar Hristos pentru fratie §'o mat Una legiuire,rOstignit pe crtlee 'ndittd, chip' o crdda skinginire ;

far de ru§ine, la minciand osindit,in genunki tagadueste adeverul pipait !Apoi vekia tiranie i popodrele 'npildte,turmele fard de numer ce's de veacuri condemmitesit munceasea named crtldui urn pamint neroditUrudind brazdele uscate en sudoarea fruntei lor.Iudea, in robie tirind lantul din SiOn,

'n

jalnica

slot,si

'n

si

Gahlett,

5

crescind cu-a sale lacrimi iipele din Babildn ;Egiptênii cu bicid aprig, silind un intrég popórsa inalte ecatombe pan la cér rdgilor Mr;Apoi Xerxe inginfatul, rége far' de oménie,vrind sil stringa 'n a WI gliitre pe poleita Grecie.Incurind apoi s'aratit Rd= cea nesatioasa ;ea invinge, cotropeste, i dispodie pan' la odse;apoi cavalérii aprigi, Mézul-ev posomórit,inbracat in zdle crete, pan in crestet otelit,timp greilid, far de dreptate, timp de josnica robie,en razbodie nesfirsite, cu popórul in prostie;Mahomet, un sclav din Kline, cu urdiile 'ncruntate,ferécind in lanturi grele perddta crestinatate.Apol Cézarul cel tink ce din Galia porneste,dtice-o natie intredga si la nord o 'ntroeneste,bisa 'n urma sa blestdmul fiilor de mostenire,

popórului ce-1 Chita, o cumplita resplatire.Ce! atitea fapte crfule nesfirsite Ole sint?n'o sa se mai curme-odata pe acest Marin pamint?

planka astd vekie, cuibul de nelegiuire,nu se 'ntoarce dela dinsa sodrele cu otkire !N'a sa vie 'n Idmea asta timp mai vesel, mai sdnin,Mgt mai blinde, infratire, bucurii far de suspin!

De aceste ginduri triste mintea Inca inpovorata,oboseste... lira-mi pe colina spulberdta,

pleodpa mea inkisä, simte intundric mare, ...Incurind furtdna, trasnet, himile in tremurdre...

si

0

$ iN

&Ie.. .

0

Apol o tde6re-adincd, tin hdos nemdsurdt...Ce in depiirtire trimbita a resuntit !...Este ofira judeedtei, e ghisul dumnezeesc,re'spliitirea W,eptdtd, peste nedmul omenesc!Cind deodatA o lumind falnied, nemiirginitase revarsii §i strdbáte prin pleofipa-mi amortitd...Am crezdt cit e noednul de lumina arzdtoare,ce incunjura in spatid put6rea cea creatotire!Am crezdt ett se viide§te ddrul eel fligiiduit,ndui lëgi, and dreptite §i pdmintul inoit...mizerabil ! era ziuoa... eM soarele lucidsinaltind pe-un cer albastru discul sett celiar pe paji§tea 'nverzitd unde tdurii mugetinpa§tedii turmele pestrite, iarTot invie... codril tainiel ascultitti cu fericire,einthretil lor maestri cu-a lor dulce ciripire;nilmal buhna uriciodsd 1 cu §olmul rligqit;fug departe intunérie ; glásul lor ai amutit.Muntil negri 'n depdrtdre pe sub geana inromitd

cu mindrie fruntea lor cea asudtitii;mai departe se intinde hicul cu 'nfiérite mAluri,micInd tainic pe sub unde incretitele lui

resfringe in lumind mil de jerbil ce Meese,cite raze dela mire pe-al s'ett piept se oglindese...

Dar val!... aste mindre rdze i mitrete stdduciri,ascund trista noastra viatit cu-a el veciniceA natdreI frumusetd, kipul el incintätdr

pastoril

'n

1-0 Malta

aid?...

luminis,

mahniri.

7

Indosesc bratul puternic RèuIui triumfittór!Atunci obosit se pleAca, arzëtór sufletul meg,Did prin vis mhctir nu véde dreptatea lui Dunmez6A1

Aegri, somnia.Poem.

A EGRI SOMNIA.

#dése de a Itimei privire zgomotoása,laas al Fardelégei 'al tiref veninoasa,

de patimi furnicar,Ande-o idéie slinta, o mibila simtire,o umbra de drepttite, scintéie de 'nfratire

le ctiuti inzedtir ;

tnde-o fatal, lége, §i lupta cea nedreaptda Bineld cu Ru in inimd-nit desteaptii

un kin nehnpäctit;finde-a pdtruns intótul gindirea omeneascaotava indoélei i moartea sutleteascti,

a vedcului pactit,

EA fug, ducind cu mine anuirul meti desgustdeparte.... in natarti, i pdcea cat sti gust

sub c6rul lucitOr,ande-a zimbit speranta pe-a sutletuluisi finde-a scris dovdda puterniciei

inaltul Creator!

Po

vile,sitle,

12

I.

Eth 'ntr'o zi de vára, cind cimpul striduceste,cind tótul in nattird e vesël i zimbeste

sub cérul limpezit;cind pdserea usotird, zburdalnich,inaltd in dumbrdvd cinthri melodiodse

cu glas neobosit;

Cind spicele de dur in ldnuri indesite,ca valurile indrii de vint rostogolite,

la sodre sd plecád;rédiuri cu verdedta math afunddte,

trecea mi fredni6t duke, s'in unde parfumdtezefiril sa, sciilddd!

Cind jute ca scintéia ndprasnich in zbor,fug rdpezi rindunéle ce modie pliscul lor

in riul incretit;iar pe deasupra vdei, phial de turturéle,s'adapd la izvórul stidt mimai de éle,

s' in codri täinuit.

§'In

voimish,

gin

13

Sub eérul far`a margini, drept sodreleun vultur s 'nvIrteste, hick si maiestós

in falnieul sëi zbor;ci umbrele actima plecate ultra &irkdealüngul pe chnpie ea umbrele de vIra,

cAdean incetisór.

Iar eft care privisem fhptArile miirefe,atita stralueire, s'atite frumusefe

sit las, nu me 'nduram;sub raze de luminO, pierdAt in admiráre,in codru singuratee, urmam pe o duke,

si noaptea asteptam.

Cind Démonu 'ndoeleI ce-ades me vizitedza,noaptea, eh de lung* la lampa mea veghiaza

en okifl neadormit;ea sarpele Scriptarel gindirea oeoleste,

mersul el nesigur, statornic o pindeste,s'o paste pironit.

tn tainele natarel, pe véselace-atita adminishm, c'o rarii ghibacie

contraste 'mi arata;

lueiós,

s'in

eimpie,

si

'mi

14

contraste 'ngrozitoke ce mintea revolteka,si care de dud lamea in lame triumfekii,

yor triumfá !

In iarba zrnMtuitL, un grier singurdtec,ninth skilogita cu glasul sett prostatec,

tot tipa ragu§it;§i mai departe o broasca prin rn1atini s'e tirWe,

fara singe, §i trist orache§tecad §erpele-a simtit.

§'o larva uriciodsa prin flóri face (Ile,minjind limpedea róult cu lungi balele sale,

oarba §kioplitind;§'o pásiire de noapte i cIrn i buhoasit,cu cangile-aseutite, en aripe seamoase

prin umbra filfiind;

§'in scorbura used-tit, nemernicul painjin,se spinzurii ea naiba pe fire lungi de-un stinjin,

§i tese 'n sus §'in jos;iate ca suqlea alearga pe-a liii codte,firul, de se rumpe, un a1tu iate seofite

din g1i6bul sea bidOs.

keinvdei

olotigii,

ill

si

sisi

15

E trist si, yezi cu Okii a§6, nepotriviredeoparte lucruri mindre, a blmei strMucire,

§i falnice fripttiri,dealta lucruri hide, in Una llicuite,cu forme uricioáse, oloAge §i ciuntite.

trilind sub därmatfiri.

Atunce reul Demon, väzind a mea tristéta,din noil me inpresoárä, c'o perfidrt

§i crude maguliri ;peirea 1-1111 argii §i luptele cucolomba sfiisiáta de vultur fCri milli,

qi vecinice mrdmiri.

Respins de-a mea credintrt, mWenire,el strirue, m'atrage cu recea sá privire,

In fata neclintit,me 'ncunjurri c'un zimbet §'o iárii. viclenie,sub fel de fel de forme m'atuca, me inbie,

Protéti neobosit !

El timpul rescole§te din veacuriantice a vremilor trectIte,Sibile i profeti;

blindetti,

silk

pierdtlta

nek:tillte,scriptfirile

16

ardta Universul esit din intinpldre,popoárele läsáte spre crada inpildre

a reilor sumëti.

Abi6 planéta voastrit in spatiu se" iveste,si Apele-o Iueác i Mad o loveste

ca lucru blestArnát!s'in tina acea m5uh, pribaga omenire,remása gra lege i galt ocrotire,

päcalului s'a ddt!

Atunci Incépe Reul pe lame sä domniasca;sub arma nascocitä c'o ür vrajmdsascd,

popoárele cAdeáii;om pe om ucide, o crime neuItate!

kiar fiul pe parinte, kiar frgele pe frAte,cind dol mima1 erati!

nici o providenchl nicI bine, nicI dreptateio 16ge de aram'a: eruda Necesitate,

ce bintue mered!ReligiAnea, virtfitea devetire,yap, o pedeapsa, durerea mostenire,

si Moartea, Dumnez6ii!

§i

§i

fried,

De vret sä mergi cu mine, Voin aratti aciuna,cum tótul e ililuica, cum totite pier ca sptima,

pe-acest bätrin prunint;cum timpul fiira milä, pe hiciul peiret,iii giulgift invile§te vitita oinenirei

s'o culch in mormint!

§i cum, nu stip nimica din ce ü face 'n lame,0 cum tree geneigil intr6gi si fifth mime,

ca vãlul peste val;§'In noaptea astii cradii, ce vitita" se" nume0e,uthirea ve' Online, ea singura cladeste

al vostru ideál!

§i cIt Are omul stiinta cistigtita,\prin munch nentrerupta i veghie necunnatii,

crincene suchirt;nimic nu potite midge din taina nestititii ;ea ttiurul din jdguri pe brazda incepittrt

el incare-adesecirfl

altul de '1 urmetizA acOias soartA are,vécinic ride timpul privind cu nepiisdre

l'a ómulm necfiz!2

17

ii

18

§Invëci r6mine v6lul pe taina cea ascunsd,vecinica enigma de minte nephtrunsiti,

din veticuri pand azi!

Atunci fiórI m6 prinse... gindirea-mi fecioriascd,credinta ce primis6m in cdsa parhgiased,

amdr s'a zguduit !sirnçiiu citi am veninul... i pentrentiiaodriti,speranta mea pierdidd, in sinu-mi s6 strecodrii,

un sarpe... pingiirit!

§i mult avid: atunce citini amdrititi,gindind de-aceasta faptil la maica mea iubita

ce 'n Lége m'a crescdt ;si la speranta sfintä, in suflet zimbitodre;izvórul mingi6rei, cereasca asteptdre,

ce prune am fost avdt!

De-ar fi trait atunce, pe mine sd m6 vdditi,in noaptea astiti tristd a D6monului

s6rmtinii mei parinti;m'ar fi urit din suflet en totitil a lor iubire,mi-ar fi aruncdt blest6mul,, rumplititi urgisire,

sad drepte pocainti.,

si

pri4a,

19

Dar astfel este veAcul; stiinta ne ucide !si pentru totdeaüna, ea cdlea ne inkide,

spre cérifil luminós !Triiind Mr' de credintii, perim in desperare ;

viAta noastra este o lungiti torturare,sfirsitul fiorós!

20

Cdzfis6 adult zitia, plecdse mindrul soare,lilsind vtipdi in urmit de foc stralucitodre

pe-un ceriu netutirginit;o pulbere de dur, de raze Inflactirtita,scadea treptat in umbra sub culmea departatil,

spre largul Asfintit ;

Parea c'arsés'o idine alature cu-a noastrti!a.d se gramddise sub bolta cea albastra

vezdfilml arzka!§i nizele resfrinte, clizind din stinci in stinci,inrubinds6 inuntii §i váile adinci,

§i codrul suntitór ;

Iar mdrea neclintitd cu c6riul se unqte;pe lilciul s'at fillnic ea vdsel oglinde§te

in undo de opal,a lane): blinde raze, i stOlele 'n ividla,se joc pe a sa fttitd ca fire de petedla,

pe-o mash de cristfil!

II.

21

De unfit amurgul srei departe se latisC,turmele pastOril spre staid le pornis6,

si filen 'n eer s'a stins ;odihna, pacea, somnul, prielnica reeofire,parfamul acel duke de Gni mirositodre,

pe lame s'au intins.

Din cind in cind s'atide un maget singuratec;e cerbul din pustie en gláml seu selMtee,

a codrilor mostetin ;s'o stea si; deslipeste din bolta albastrie,

trece ca sagedta pe-a ceriuluic:ide in ocean.

Jar El lila o forma, mareata, zimbitofire,ca ingerii intocina cu. dripi zburatoare,

CU okia patrunzetor,fiinta-aeriana din lami necunoscate,

a tOtulstiutor !

Ca vulturul lui Jae din Frigia antica,pe Ganiméd cind zmulse, cu mine sti

spre falnicul zenit ;actim In neastimper si pita sit m'e iee,bath din a lui zbucni ca o seintCie

si'n dter m'am trezit.

chnpie,§i

Mica

itripi,

22

Italia strabana 0 Latium antic,Romána 'nparatie esita, din nimic,

si la nimic redasd ;religianea Venus : templul paginatatei,

peste ea Maria: róza crestinatatiidar astazi sint repuse.

De-aici pornidu odatti, pe ciii nestrabdtate,spre c6le patru unghiuri a himei cunoseate

en vulturii in cap,fasee consulate cohortele ne 'nvinse ;

acvilele romane cu aripele 'ntinsesub soiire abié 'neap !

De la Britanul aspru, de lame despartit,pana la Persdnul si Skitul neeioplit

si negrul African ;a Reanei donmitoare s6 'ntinde 'nparatia !Cu tóti sinitese atunce puterea si taria

cälcIiülui Roman !

IIL

si

si

23

§'aciun sè obosis6 acvila seculdra,in zbórul sët cel falnic sa poarte 'n a ei ghiar6

hlamidele regesti !si din totpatru unghittri a linnet cucerite,la Willa staft atunce corodnele ticsite,

çi sceptrii piimintesti !

Eróica centisit, de vinturi spulbertita !Priveste-actim poporul ce-a cirmuit odatit

intrOgul Univers !gloria cea mare, virtatea i mindria,

in sfaturi iscusinta, in lupte vitejia,ea umbrele s.aft sters !

Therianul aprig, i GáIul nentikis,Cimbrul, Teutónul i Dacul furios,

Partul iscusit,ce tulburaft Math a sa Inparatie,o las aciun in pace : togata seinintie

inv6ct an adormit !

azi Italidnul, cind ara-acest pamint,plagul sett despica veo rachenteun mormint,

sub ttimulul brazdát,

si

sisi

Fii

24

inghidtd la vedérea giganteeelor odse,s'a armelor greodie si de rugind rotise,

si std inspdimintat !

Priveste Iii tèrind sub muskid inddusite,a falnieelor templuri fruntodne risipite,

colodnele 'n buedti!statnele superbe, antieele paredne,

téatruri, i arcuri, clitdiri ciclopeanea vtielnicei cetitti.

Pe forum -ereste iarba i spinil pe morminte;tdc6rea 'nliteuestè indr6tele cuvinte

a mdrilor tribdni ;s'o bulind citeodAtit, pe-o noapte furtunodsd,mai tulburti odihna ii pacea inaestodsd,

eroilor strilbdni !

Asd sfdrdmit timpul c'o mind zdrobitodre,a odmenilor fapte i lucrwl peritodre,

in lfune ce-aft elddit ;vedeul ce sè dace la eel care soseste,

acea nemienicie povestestece i-a povestit !

i crime-I'nv6cI

si

25

Zicind aceste.vorbe, dinoti se incordetizti,1-mi Mce semn, pornqte, liisind in urniti-o rtizii

pliipindri de fosfOr;ar fi crezat nestine, in ftiga sa cea mare,cii este o stea desprinsti ce picti'n tremurare,

un mindru meteor !

§i filge ca stigetita spre teri. necunosctite,pe uncle stie-ascunse mitririle ctiztite

a velum neam vestit ;iar eft ctitind sit aflu, ec ptimint plecase,uitindu-mè in spatiu, ve'zai cit apuctiscl

spre mindrul 116siirit !

spre

26

IV.

Atena! mindra cane ! lad§ al frumuseteninvetätotirea mama, leigan al libertilth,

al Greciet odor !

cetate fara &titian ! Pe pragul tett odata,itirnitil sta multimea din lame aduntita,

la gMsit-ti §tiutOr !

Ain &mill cuvintul cu duke annonie,marea elocventa, i marea poezie,

§i artele divine ;§tiinta, 'ntelepcianea, ideia nemurirei,inalta cugetttre, nob16ta omenirei,

sint damri de la tine !

azt streinul barbar, c'o mina pingarita,restoarnii-a tale temphin, o umbra =Arita !

pe sfintul ten päinint !hnirea ris a soartei, a himei ironic,uittirea i dispretul i trista

aptisa-al ten mormint !

k3i

'nsfiriteie,

0

27

ApI vorbi DemOnul, lastit pe Propileeatunci vezth ... in umbrA... o falnica femeie

phsind peste mine.Minerva Polikia, din mindrul Parterdiu,AtAna 'nvingritotire, sopti al wed delimit],

uitindu-se la mine:

Ea merge 'n twit6 noaptea la odra tAinuitAeu pAseza i lancea, in peplum InvelitA,

la templu lui Tezed;apoi indreaptii 001 pe-a Ilisuhui apa,spre vékile morminte si mingle in grotipA

pe Fidias al sett!

§i stralueid in cérifin o Idnri argintie,umbrele antice pe jaImc cimpie,

pArea, eh se seulfid;s' in bailie luminofise ca 'n zi de sArbAtoAre,spre termurile mitril, purtind in mini stilpare,

griimthHi alergán!

Venid proeesidnea, eOtil din morminte,avind Ill cap arhontii si riturile sfinte

din terile Aticel ;

si

28

venia cortéjul sacru, Panatenea mire,a Grdciei unite antica sarbiitodre

spre templul Ceramicei !

Yin §iruri de copile cu vOl i albe haine,purtind in mini patere §i vasele de taine,

metece servitotire ;yin mindre canefóre, alese §i menitesa ditch pe-a lor brdte panerele umbrite,

Zeitei domnitotire!

Stet jertfele la mijloc, altarele divine,avind injur meted): cu anforele pline

de untdelemn curat ;§'in urma Peplal sacru, cereasca harazire,e (ILA de visla§iI cu falnica

pe-o nava de useat !

Vededi apoi in ordin cucernicele fete :betrinii din cetate a1i prin fruniuseta,

CU rainuri de maslin ;§'in córuri numerozise, multimea adunatii,cu &surf intonetiza cintzirea minunata

a imuubli divin !

plisire,

29

Lampadodrómii sprintem cu faclele hiciotise,gimnastii i atletii cu bratele vinjoase,

cestiist 'ncepe mindra lupta, Atena e'n s'erbtire,inpart judecAtórii cumlni nemuritotire

la cei biruitOri !

aprinse cutriedt in filgti,tree din minti minti cu imnele de rtigii,

ce vésel auziam!imáginea vietil! simbólul nemurirei ;a sufletului WA in simil omenirei,

trecind din neam in neam !

La stinga vedeam Pnyxul, pustiiii de atite ani,pe care4 sfilreindse cef treizeci de &dui,

acilwa luinintit;0 umbra lui Focion alike maestotisti,mustrind cu a sa yoke multimea zgomotoasA,

d6inul adimAt!

La dreapta se' inalta in intireaskel6tul unui templu pe- stinca fulgeratii,

o dóricti ruinri :

§i lucitini:

Radiate§i 'n

§i

depfirtlitä,

30

e Sdnium ! Aice Platón odinioard,cu farmecul gindirel a scris intiiaoard,

cereasea sa doctriml!

invet;it pe lame sit creddii, sit sper&e ;si órnul, dupii moarte, tot incii sit viéze ;

im sufiet el i-a dat!pe cdre timpul nostru, nemernica stiintd,

crilda Indoiftild, i trista necredintd,invéci l'a sMrilmat I

0 sacru promontórin ! in vaurile tale,atunce brAzduite de luptele nayale

cu mers triumfdth !priveste !... actina sit vOde 0 luntre prabusitd,pe care-abie o mised, c'o mind obositd,

vishisul cersitór !

treptele lucióse, si inindra colonddä,sub care sta atunce Minerva Simiadd,

actim s'an risipit !si sfintele doctrine ce-aice rèsunds6,ce singure parnIntul cu cériu'npreunds6,

uitdte .... nil perit !

iTa

'n§i

31

Caci eel putin atunce, eredeai in nemurireo Grécie cazuta! Noi crédem in peire,

morti sintem nascati !Deacdea, viata noastra e jahic, dearta ;noi n'avem poezie, noi n'avem nici o arta.,

trkem netiuti !

§i astazi ca s'atunce, tahizurile marei,purtate de furtanii Iii voia intimplarel

de stinch' sé lovese ;astazi ca §'atunce, furtani necontenite,

zdrobesc fara de mila, invéci neobosite,pe Negmul omenesc !

Dar ancora sperantei, vat! noui ne lipseste,filosofia noastra de moarte ne vorbeste ;

noi n'avem ce spent !Atunci ne dam peirei fapte, in cuvinte.Peirea dar ave-va profthiele morminte,

cind noi le-om ocupa !

q-in

si

si

32

V.

Silutirea mea adIncä, vedenia serbdreifantaomele, lumina, si kinul cugetiirei

atit me obosise :atit i-mi tinea mintea gindirile aceste,ci n'am stitit nimicii i nici am prins de veste,

cii Demonul pornise.

Fughi ca o ce noapteacind clonal in buimdcire prin vis se arata

mn cliph-apol dispare ;fugia, cum fdge ndrul, gonit de o furtima,pe-a crivetuhii tiripi chid fulgera

cumplit in depiirtáre.

§'In urma mea, la rdza hunineice 'nprästie in spdtiu o ldna albiciodsii,

in noptile de vaxd ;pe Amedele pláiuri i candide ca spdma,depacte mult departe zdridm acama,

Greciei liotdre.

liable& citeodatti,ti

0 Ulna

sfiicioisa,

abiaa

hram deasupra Idel din Créta padurodsa,vestita in vekime prin holdele manodsë,

s'o sutd de cetati ;iar astral' in robie !.. luind martira

pentru totdeadma child lacrimele salepierdiitel lthertati!

'fret lñmI despart aice noednurile 'ntinsede stand Inpestrildte cu virfun neatinse,

drept cdpul Ma ;

urmsd seinteiaza, multime de ordsë ;Cielddele s'arata ca niste panenise

zvirlite pe ocean ;

§i Démonul s'avinta, prin der se strecodrit,stradte peste ape ca paserea usodra,

vazduhul acél rar ;tén sub mine 'n fagii, siodie nestinte,

si turnuri, si parcdne, padari nestrabatateca fantasme dispdr !

§'actim vededm aprodpe prin cedta nourodsd,cimpia Inflorita a Deltei cei miinoase

si ténnul African ;3

33

On

0

elle,gi

34

Alexandria miadra, Cairul semilunkce-a lui Fatioa popodre aice le aching,

sub sceptrul lui Otman !

Nilul care curge pe pdtul sea cel moale,cu undele 'ncretite i falnice ocodle,

cu. luntri 'npodobit ;cu insule 'nflorite, pdpuraunde s scalda ziva sultana sfiicioasä,

la vdlul cel umbrit.

El, care 'n lame vine pe cat necunoscate,pamintului Egiptul en vdile avate,

ca zeu l'a hardzit !El riul fara tërmuri i fard obirsie,misteriósul fltviü, cad nimine nu §tie

de unde a venit !

Al Africei uscdte eereasch Providentd,ca noi o soartã dre, ea noi o existenta,

en mers nefncetat ;precam a luf izvodre pe lame stag ascunsaaã viata noastra e taina nepatrunsa,

ce nimeni n'au afiat!

§i

mladiodsit,

£36

Ca vdlurile sale de vint rostogolite,a§d zilele noastre tree vécinic amArite

pe jalnicul ;

pAn ce 'n sfir0t sosqte eterna incetdre,odra de odilmA ; el trdce-apoi in mare,

noi trdcem in mormint !

A rdgilor reginA, Elefantina tdre,Saiz cea strAlucitd en fruntea pAn la sodre,

de-o stilled de granit ;unde venidd oddtA pe bArcile antice,a lul Etiops nedmuri sh se inkine-aice

la templu lui Neith ;

§i Memfis-Serapdtun cu zdii set eel morti,,0 Téba urid0i cu dna siltd porti,

tainitele-adinci ;en mii de obeliscuri infipte pe cimpie,pe eke 'nvéci le like nAsipul din pustie,

§.1 umbra de pe stinci !

Ca strAjile in §iruri stall sfinxii monolite :enormi §i fArd numdr en fetele palite

de vintul secular ;

gamiest

qi

36

§i mu de peristile, gigantice pilodne,cariatide frinte §i torsele coloane

din pulbere resár

hide lighiodie sapate 'n piatra race,en corpul de lenodica §i edpul de berbéce,

vëki monstri afriedm ! ;

staa vécinic pe-a lor babe suiti peen fata neclintith §i pe la limp:6e

de-atite mil de am !

§i stdtua lui Memnon, granitica, surie,colds, modie fruntea in róna argintie

sub c6ritil lucitOr ;en blinde &Kiri §i sdnete duiodse,

el soarelui ii spfine in §oapte-armoniodse,mist6rele mI Hor !

Preedm ad6s-sii véde prin area lumimita,de hordele du0nane in edlea lor trunkiáta

o falnicd priddre ;a§a vaile templuri sit 011.0 i sa darma

gol femin idolii pe cari-apol ii sfarmaa tinpulm secare !

§i

proyilde,

cell

q'n

h'apdi

37

Trecat-aa peste Ole atite ligI antice,religii i mist(ire ! teogonii aice

ca nëua s'ati topit !läsInd pe a lor urma inbléme nepiitrunse,ieroglife moarte, ciudate i ascunse

ill paturi de granit !

De ambe parti pistiiüi, ocednuri altadata,valea Ratiticirei, i miirea departala

acluna le zèresti :muntiI-Piramide, a WI Cehops cladire,

cu creasta peste rwuri, ce tin in neclintiresecriile regestl!

Giza, Ramzès, Saggarah, morminte uridse,unde-ar intra tóti mortii intrOgilor ordse

a vekifilul Egipt ;ca stincele enorme in cranene thiate,spre unghitirile lamei de vedcuri nemiscate,

ca plumbul s'ati infipt !

Kiar timpul care are putére peste Minh,memória Intreaga si bratul de anima,

si glezna de otel,

si

si

incepe-acinn s uite stravékile lor mime !ca sä le surpe insusi e obosit pe lime!

le hisit-acitm si el

Iar regh lor in ele, intrégi i (WO spitii,prin raclele cioplite in marmura pestrita,

la umbra odilinese ;caci vrind viata 'n molirte, s'in motirte trainicie,

ardtát, set-11)611h, in oarba lor trufleneantul omenesc ! !

Neantul Fara margeni ce n'are incepilt ;marea Dumnezeire ce hunea a Meat ;

singur nemuritór !care cuprinde '11 spAtin, in timp si in duratatot ce in himea voastrit aviit-an vreochita

un suflet s'un mar !

Demonul atunce, c'o fugri indoita,ca glontele sträpunge chupia pustlitii,

cu mine 'mniirmurit ;se lasa ca un vultur c'o nnigich bitajunge si se pleacii, carcera regala,

en sila m'a virit !

38

I

Vail

s'in

Prive§te aceste mfimil au fost odAtA r6g1,sub sceptrul lor avAt'ag popoAre, teri intrégi,

nenum6rAte !qi cai ce mu§cd'n du§mani, fugare dromadere,cetati cu turnuni, fkite, §i turme §i putére,

strAji aprig inarmate !

VerigI de dur groAse la mini §i la picióre,toége lungI de fildq, de róbI multime mare,

nespilse avutii ;paláturi intArite i mantii lungi, testaein Aur mtás In puipurd bAtilte,

odoAre mil de miii

La glAsul lor puternic popoare tremurati,ca la zei intocma prinóse inkinAti

cu fruntea In terinä !farA sh cArtiascA, primiAti cu bucurie,binele i r6u1, i moarte §i robie

din falnica lor mind !

Tar astãzi. vintul annul: Ii maI adace-aminte !Semanul din pustie cu boArea sa ferbinte

suflind necontenit,

g9

...

li o§tI

On

§i

ci

ci.

..

40

mai mingle cu jale ce*a inpietrita,aceor ce odata, c'o fan,

pe lame ail dolma!

Pálida moarte calcit cu-acëiq sumetiea rdgilor paláturi, coliba din cimpie

cu pi i triumfatóri ;ea strajile 'narmate inlaturi le inpinge,r'ezbate pretutindeni, deopotrivil 'nvinge

pre domni i pre pastóri!

La gbisul s6u s plécit o§tirile cu tedma,zavoarele cad toate i turnuri de anima

bratele de mime ;ea frica n'o cunoa§te, o lacrima nu are,ea n'are duiqle, ea n'are indurdre

de nimene pe lame !

nesfirsith,

si

41

VI.

despicind vezdtihul prin spatinl eel mare,zriifl peste priminturi o stea in deptirtire,

apáSa licurind ;lumina sa in trémur phrea sailcloth 'n singe:ca pdra unei lampe aprodpe de a se stinge,

sclipid din cind in cind!

§i mö rugaiii de Demon spre dinsa se me (bled,virtéjul ffigei sale sutlarea i-mi

dar zbor intr'un moment.Aciim eram aprodpe, i mdrea 'n urma noastrii,parea sub velul noptei ca negura albastra

pe negrul continent.

0 cliprt inc'o iete ca prin vis,sosesc i ved sub mine un tainie paraclis

criipat i povirnit :sta de-asupra 'n der cavdla mea turbdtli,

osmdna senthield din culmea spulberatli,defeliti nu m'a zerit.

§i

nsaci,

... gi

si

42

Iar (ilea care dace spre sfinta sahastrie,sa afracam inkisii de spini si de silvie,

si negri maracini ;si nu mai e umblata de nimene pe lame ...eind atragea odatti cucernicul s'ea name

sióie de crestini !

Ierusalimul jalnic, cetate parasita,pentru totdeafina de-acdma vaduvitil

de blind mirele tëtt !priveste 'n cerid cum piere lumina stalei tale,

magii nostri astlizi pornesc pe altit cale,gi cat alt Dumnezki !

0 alta stea cundace i proasta umenire,din nott la ei sii nita in vOkea sa orbire

cu Rif atintiti,nemernica! i créde, skimbind a ei credinta,ca v'a avea pe lame un ceriii mai cu priinta,

si timpi mai fericiti !

Zedarnic 6mul rata ce nimene nu stie,fatala sa gindire devine-o ironic

o cthda fardelége ;

si

'1

si

43

din munca sa nesptish, i oarba sa ciitAre,ee'si (IA i zi i nodpte cu-atita 'nversunAre

nimica nu s'alege !

Atunci intiti inuntru. Pe indeedul pArdtesta cracea riizAmAtA, o trestie, un buréte,

mama cea de spini ;naframa sta intinsA pe pieatra rdsturmitA;ea la proluid hitocmai a ingerilor ceAtil

avea fc1ii in mini!

Ca slugi prea credincioAse stiipinul cind ii moAre,asA plingeail in laerhni privhid cu intristdre

la cdriul pustiit,n'aii mci hainä alliä, nici dripi zburAtodre,nici zimbirea dulce, de binevestitoAre,

niei nimbul mit!

§'In jtirul monastirei, c'o inilit sufleteascAvezAi prin tinterime multimea erestineaseA

acest loc,shrbAtorind cucernic a invidrei taine,popoAre 'ngenunkidte, purtind pe A ion 'mine

al cracei sdnin de foc !

ci

venitit 'n

¢1.

44

Vedeai pe a lor frunte in pulbere plecata,evlavia strabimit, credinta nesactitii

a veacurilor lor ;§'in inima speranta, a sufletului pace,ce pe tot omul i dinteo tunna face

puternic Ufl popOr !

Atunci §itlifi de lacrimi pc MO, mea plecata,ea plinsul diminetei ce cade 'nbelpgata,

mar m'a inundat ;ve'zind aeve 'n giulgin i gata sa se 'ngroapepe-ace ce cu o vorba pamintul peste ape,

odatit a spinzurat.

cel ce peomisésè, ea Mesie venind,a omenirei moárte cu moártea sa caleind,

ea viata va da ;s6 culca §i el astazi in marea vecinicie,litsind pamintul iar6s prectim a fost sit fie,

se'eman de Osank"!

§i Ddmonul me zmulge c'o suit intristata,precinn de pe naselii o rtida 'nduloOta,

pe fiiul desperatzmulge de la sinul pierdatei sale mime!

Apol fugind dispare, pe vinturi MIA mime,spre nordul

'nalta

Inghietat.

1-I

45

VII.

Mergedm ea nhp umbre prin nOri de pidli deka,mergeku pnin intunérec, del hina sè euledse,

mergetim necontenit.Niel sus nici jos in ctile nimic nu se zOre§te,ntimai Denninu 'n sptitiu cu Aripa lovqte

11,zdithul inrisprit,

Cind simt c iar se" Iasi', en 'maul se" cobogrä,§i ve'd adult in ftitii, pnin nëgura u§odrit,

sprinceana (mut munteenorm, ple§dv, o stinch de vedeurice peste hirnea 'ntréagit §i marea nesfirsith,

inaltit a sa fruute.

Pe coama-11 lunecoasii atunce së opre§te,§'un g6m61 de dur6re atizul imi loyeste,

glas jalnie i duiOs;iar de pe creasta vékie, pietrotisele ponodre,ca o fantazmrt neagrä, cu spatula tate zboda

un vultur monstrtnis !

Inegrita,

46

Am vrut sa 'nving destinul eel rè al omenirel,din cer zmulgind himina, speranta ferieirei

in inimi si, sAdese ;prin arte, prin tiint, de kinurile gréle,de erilda stirAcie, en prqul vietii mële,

pre om izbiivese!

Am vrut sh darm in hime fieroasa tiranie,s'adde Drepttitea, LOgea, si a Binelui domnie,

§'-un traiii mai linistit ;am vrut sA sfArm en tótul jfigul Fatalitii4ii !...dar eAre'mi fu respMta ?... Crist al PAgindtatii,

zAdarnic m'am jArtfit !

Cit a tindt domnia lui Joe inuerdtee,s'a Vénerel luméte pe stincA singurtitee,

in lantari ferecattrei mil de aril mai bine ...pedeapsA-neauzitasi zi i noapte-un vultur, en ghiara-i ot6litrt,

pláintiül mi-a seurmat !

mistuit in tier a mOle mAruntaie,ineit genin piimintul de crineena bAtaie

a mArelui Tittin !

sit-I

§'a

Gaeta.

47

s'a 'nfioMt de grodza selbateca Skitie,blondele-oceanide ati plins cu duiosie !

1)611111111 Ocedn !

Pan' ce 'nsfirsit sosit'ait dorita detrondre ;eaza Olimpidnul ! mea saiptire

Timpul triumfatór !pagina temelie adinc se" prabusaste,lëgI nóui se pronunta i Minei sa vesteste

un alt mintuitar !

Dar ce ! a fost mai bine . sub matta 'nvetetara,sermana omenire, pe de tortara,

avat'a yr-un Elwin ?ce n'a putat face erdi en falnic name,

titanidna ginte, era sa fácit 'n lameblindul Nazarinean !

Tot Reul, tot Dur6rea, tot Moartea domnitodre !tot vekia Silnicie s'a dreptulia calcdre !

nimic nu s'a skimbat !tot Omul a mers vécinic pe-acéles cai de kinurl !tot glasul sü zMarnic cu jalnice suspinurf

spre ceria s'a inaltdt !

Aeltima-a

cdlea-I

§i

48

Skimbati de zei, de lege, skimbati once credinta,saü blestemati cu fala, taceti in suferinta,

saü pilingeti amarit!tot una este vóui, ca niri1e profunde,ca idolul de stinca, asa. nu ve respimde,

Destinul inpietrit!

§i sfintrt va fi zitia, de bine voitoare ;clad ltlmea s1 va stinge, acela va fi mare.

Mesie va fi,care 'nvingind a viétii One diynaneascri,scapárea de pe tinmná, peirea omeneascii

in spatift va rosti!

Asa vorbi Titanul ! . . Apoi mina, tacere.In scorbura stincoasii ca tutnetul ce piére

sti stinsa glasul seri :Ecó prin vrti departe blestemul repeteáza,pe mine de durére adinc me 'nduiosazd

sernninul Prometat !

ATEL

La Nord, la Nord spre cragul acelor sapte stele,demkul fri mila de lacrimele mele,

de sufletu-mi mdbnit ;in cercuri MIA margeni pe cdlea neimbldtd,intinde peste noun spirdla infocAtii,

fugind neobosit!

0 Demon, fie--ti milli de trista mea durere;destül atita spaima eft n'am a ta putere,

atit suspin ;destid ai pus in pieptu-mi adincä suferinta,si rani nevindecdte i fried §i cdinta;

aibi mild de-al mieft kin.

Din cdritin pica nein, un vicol aprig bate,ca penele cad 1u1gi i frigid me rezbáte

iar el inversundt,spre plaiürile albe de &Ma lunecodsii,spre codrul fiird margem a Scdniei brumodsd,

me dime 'nsprtimintát!4

49

...destill

...

50

Trecind atunce zóna pamintului vecina,str6punge cu-a liii ftripI a liii Boréa hunina,

un vécinic curcuböa,Indoaie zbaru 'n noapte, i tréce muntI de ghiata,unde natara vécinic, hpsitti de via,

Ii doarme somnul seu!

heck en ghibacie, el inersul potriveste,Intre prunint i cèriari acfnu calatoreste

cu mine, prada sa;apoi cobodra tragul spre culmea scandinava,

intra cu iiitalii in templul cel de slava,In veklill Walhala!

Priveliste grozava cum n'a inai vöztlt nime!Pa latul e de aur de-o falnica 'Matime,

c'o sata cincIzed portI;opt sate de rézboinici cu zale incretite,armari stralucitoare i colfuri otélite,

intraii cu mu de morti :

Pe pragurI de arama, batrinile Walkire,pe patru band infipte Intind a viétel fire,

vésele urzesc;

si

si

51

iar alto, leg la rane in lupta necurmátaeróilor ce pica, si pdn' la glezne 'nodtti

in singe omenese !

Era in noAptea asta, o mare veselieOdin cu lancea 'n tier, In crincenri orgie,

pe ptiturele moistind gala in mistére actima sA se culce,in stinet de timbale bea idronAul duke

in titve de erol!

Doi corbi cu pinteni róii, cu pliscuri ascutite,cu ókii ca de cegra, cu gbiare lustmite

pe inherit' lul stati,vrtijindu-i la urekie c'o voace uriciodsti,uciderea cumplita a Galiei mtmoasti,

si motirtea-1 povestiEt !

Iar jos pe sub portice intraii actim in earO,urdiele Germane, a nordului popotire,

cadavre tiriind;apete multime de crieri deprbite,

in care cu fgele pe spatebegii singe clocotind

'nvingatorifsi

52

CincI 1.60 pe o tipsie de thir lueitfire,adfic legate'n smficuri de kiei multime mare,

ce-o titva le desparte,sint keile depfise cetiitilor robite ;pe titvii-I scris de-asupra cu litere 'negrite :

Titva hit Bonaparte !"

Mullet sa dii semnalul i trimbitele quid :sub bolta de aramti ea tfinetul resIma

fanffira de omor ;ocara ci irtifirfi

se 'fialta pan' la cerIuri, iar palidele Ffiriise prind in dantal lor !

Deodátii ea prin farmec tiicerea se incinseorgia ineeteza luminele se stifise

iar régii coptesc !

DemOnu 'richt se pleach ci-mi spline là urekie :dinnOtt rezbode, moarte, in vrajba lor cea vekie

anima planuesc" !

Nu-I kip de mintuire I A MI Iapetcopii de-acelac singe ca ducmani fari mila,

laved Se vor stirpl ;popoarele 'ntre ele, aline invercumite,in fira lor nestinc'a, perivor blestemate,

pe lame cit vor fi !

cintad nelegiflite,

1-0

prtsild,

58

Ix.

Mi-am amuck atunce privirea-mi aifirita,spre sarbedele pIaiari, cimpia inegrita

a marelui ocean ;Pireniana culme in noaptea 'ntunecoasa,de Mani inpenata, si armele Inciodse,

anled ca tut volctin !

Tar jos ciocniri de arme, a tanurilor tanet,cetatile 'n vapdie darmindu-se en simet ...

cenfisa si pustiiii !mink' pretutindeni ! ... ici fratele pe frtite,cob) ucide 'n umbra' eu mini lusingerate

parintele pe lila!

Fecioarele in céte, sotiile rezletealerg in desperdre en lacritni pe-a lor fëte,

cerind un ajutór !infrunta moartea, spaima, a fi6rului putere,si cat prin intunOrec en glasuri de durere

pe scumpi inbitil lor !

54

Mare le taiete i boldele aprinse,vidta card préget se' afla achm stinsa

in singele friltescpre fiih cu-al seu MO, ce vidta h desparte,in moarte-I vezi alaturi, cad ei nfunai in moarte

'npaca, se ihbesc !

Pe riurile albe la ceriti stralucitodre,odinioara limpezi, de dur purtatoare,

dar mindru, nestimat ;cu mine aciuna tree 16§urI detrimkiate,pe care le ascunde sub undele-I turbate

oceanu 'nspi'dmintat !

Escurial 'n Gbh, Alhambra scinteiziza ;icl lacrimi i malmire, coló lumini si raze

trimbiti de argint ;negru invelita privind fratasca

cii fruntea sa plecdta, plingea pe o minaumbra lui Carol-Quint !

Din munti s'adana, pleach in stólurI numeroasea corbilor multime spre mama zgomotoasii

c'nn jalnic cloncitit !

së

sisi 'n villa,

55

iar dineolo de termun, pe stinca cea surie,a Maurilor mare rideáti cu veselie

de-a Spanid sfir0t !

Iar Démonul i-mi zis'è : Priveste aicela stinga ta ... sub creasta plidarilor antice

spre Ursa stralucitävezi-tu pe-acea eimpie ce-o iJHnt mactir n'a.reunde-a RAU eu moarte, a Morth grea sufláre,

o Tara pustiita?

A test odinioaral... regina 'ntre reginepododba inmindrita a lamei ee-i creSine

in curs de-atita ani teu scut a tot-puternic i stOma lucitoarea Semilunei spaima 0 a bordeIor barMre

de aprigi nutzttImant!

Dar dud h suna oara peri trufii0ta fiilor sel cearta, si ara lor vrajmása

pripira af ei mormint !Din numarul de natii s'a ,0,ers fara, de vestea fost odinioarii ... a fost dar astazI este

un mime pe prunint !

aciun

...

I

cumin,

Pe jalnieele iáiflii ve"zni atunci intiusesub umbra deas'a noppi Mil' de moarte-aprinse

pe-un cimp nemarginit ;nu mai zariiii aice o singura sutlare,vazduhul grea, fierbinte, ardea in tremurare

parnintul catranit !

Nici turnuri, nici palaturi, nici cAse lacuite,eimpia scormolita de a eailor copite,

fusése Mgar mare ;o singura gheréta eu sti*inele roase,pe care, gheinuita, o liana uriciodsa

cobiit en intristare !

0 doamne, ce spectacol ! Cine-a vezat veodatao natie intreaga de vie ingropata

0 crimen trist, lildos !Sermanile popoare !... azi anul altul mine ;din mindrele-ti: eredinte, acam ce-ti mai r6mine,

o veac neomenós!

Cind al venit in lame, ce ne-al Kornis ?... iubire,dorita libertate, dorita infratire,

sperantk ajutor!

46

I

...

57

§i-acdm te dad' mai palid, cu fruntea maY plecatd,mai' &boy de pitcdte decit a fost odata

al tOd predecesk !

Si 'n urma ta 14f, sceptic, sërmana omenire,pe putregidne se" Med phtimireca jalnicul by ;

ni-af dat pull necredintd, ruina sufleteascd,§'ai rësturndt cutótul speranta omeueascii,

scara mi Iacóv !

Pre Cesarii puternici ii 1a0" fard crutdre,sh ie pretutindem in crilda apiisdre

pe shibul piirdsit ;iii sfaramdt in inimi idea mintuirei,popodrelor sCrniline cundna skingidiref

amdr inpletit!

Prin sarbe'da lumina a pálidelor nizece 'n slabh licorire fosfUric scinteidziti

spre boltele cere§ti ;ca valurl ur*e acdm

departe 'ntinse troene reel, ticsitede odse omene§ti ;

vékia-I 'n

li-aa

Ingitibenite,.qzill

58

Un rig de-a lungul hare! spre §tersele hotdrë,un rift de singe negru ce ókiül infioárd.

curged neincettit !De spaimä al mieg suflet Iii pieptul midi so stringe;mi-a inpietrit gindirea vOzind aOve singe

singe nevinovat !

A§ fi dorit mat bine de mh de or! atunce,demoniacul gOnitt in mama sO nfarunce

prin Sirtele-africáne ;sag sti-mi sffirdme cdpul de stincele-ascutite,cind mO afldm deasupra frinturilor cumplite

acroceronidne !

Pe treptele sfaraulte a negrelor ruinein dula antied, hica§uri palatine,

miirOte piindsi pline-odiniodrii tie armele hiciodse,cunfini de biruintä si cOte numerodse

de mindri cavalOri,

VOzdi atunci strilpunsii, de vidtd pgrasitao pdlidd femeie de rani acoperith

de-o MIT). frumuseth;

WA,

69

o Ube de zink cosite lucitodre,en sin de alabastru, o blonda' 'ncintAtodre

cu kip plin de blindéta !

Grumdzii sél cei sfipli de 16bOdii duiodsdmai albi decit zeptida, iar fruntea-i gratiodsd

Ull criu ce strähicid !rege§ti1e-1 pododbe in jfiru-1 sifirdimite,pe paul ei de moarte, a mortei maiestdte

mai mindrd o fileed !

Din rdna sa adincii, de moarte datiitodremu§edil fdrit de mild, mu§cdii cu 'nver§undre

CU fiki rósi decu titve 'neorondte, Tad monstri omenet,i,pe caril-i-au dat lñrnii urgiile cere§ti

trel vulturi biCeMli !

Iar géitiul Peirel in tristul sen vestmintfiiii al Fatalitiitei negrului mormint

ea sfinxul de granit,la cdpul jfinei moarte, en mina sa intinsd,tined deasupra raelei faclia vietei stinsd,

orb, mut §i neclintit

swill,

s'al

!

60

Polónia , cadayru! o nape ere§tinade alp erqtini prin crace redasa iii mina!

0 suvenir barbar !Ea, Tara lui Kopernic, mormint eu falnic mime !nestinsa ecatomba, unde va plinge-o lame,

Ira plinge inzadar !

Oh! cite laerimi trade, difioase suvenire,eraice curajuri, duld taine de iulare,

aice n'a perit !Oh! cite sacrificii, pe a of martira, egle,cite duréri nespase, jale,

de-un veac n'a sufedt !

mers §i merge inca, cu a sale generatiicor trist in negru dolitiproscrisa dintre napi,

i.-§1 dace crticea sa,spre stOpele de ghiata eu spini ineunundta,cueernieii, martira, in haina sf4iata,

ea Hrist spre Golgotha !

...

ne'nkipuita

§'a

61

X.

Please róua zilet o tainict mi§cdrese simte in natiirii un glas iii depiirtAre

in Aer ;

misterele de noapte anima Incetedzit;luminile in cériuri mai palid scinteidzh

Kin 6terul (lira!

De la un pol la altul a vintului suflitrealeargA 'n ondulátii, iar umbrele wi;oáre

s'ascund incetirr ;un freAmet trece ifite prin codri treze§tela orizón o gedniti athie sä ze're§te

ca tflinic meteor!

Iar Demonul inn zise c'o Mi Intristátui;e Ora de§teptilrii. Spirtila 'nfrico§fith

ajunge la sfir§it ;§i lungh a hist diva ! Te las ... a ta durérecu moartea se va stinge, cad moartea-1 mingl6re,

poet nefericit !

...

a

0-1

STELUTA

steluta dragii, spine-nil de uncleCe trepte luminoase, ce hum Ie annonii,

td hi iiriiiit pe cálea ta cereascii,ca sa privqti pe lame thlrerea omeneasca?

Aice suferinta, e trista mostOnire .

ce vkinic mi se pierde ! Senmina omeniredin vedcurile stinse la Me viitoare,necont6nit ingrodpa speranti inOlatofire!

Ascunde-te, stOlutil,, piimintul din vecie,a fost un loc de jtile, s'un cull) de tiranie ;plandta urgisiti blestOm dumnezeesece vkinic se adapii. in singele fratesc !

Aice pe cimpie, o tlofire daca crqte,a crivetului suflu, cu moarte o love§te,

niza de lumina, pe orizón frumOs0 'ntimeca", cu grotizA un nor intunecós !

pane-inT vir?

§i

lasdt-al

63

Ascundd-te, stdlutd, in cdriun chlittodre,nu vdzi cum arde 'n der sitgedta arzetodre?Ea holdele mknodse adult le-a cotropit,privighitodrea'n cringuri cintind, o a lovit !

Aid de-atinge-o lint, a pdetului mindzeita crud' a noptii o culcd in terind;s'un prune de dre-o mina la sin duios sit-1 poarte,1-1 smulge fitrit jiiil nemilostiva moarte !

Ascunde-te, stdlu, flu vezi cum zde dicein pulbere uitgte crediiitele antice ?de la un pol la altul prófeti, sibile, régi,tiesiti stall prin mórminte cu-a lor popodre'ntrdgi !

0 táini cIriigithia, prietesagul stint ?...scintei! iluziune !... pe jalnicul pdmint !

Ascunde-te, stélup, gingasa ta privireme imple de durere, me imple de manire ;mai bine peste nOuri ce-ascund durdrea noastra,inaltd-te, stOlutd, sub bolta cea albastrd ...

61

colo ... sus ... departe pe trepte luminohse,

pc chi inpodobite, prin hirn arinonioáse

unde speranta zimbeteme ie en tine 'n grabh, stehita men, iubith!

§i ...

cold ... ferieitA,

IN MEMORIAM.

DeHcta majoruni immeritus luce.Horatiti.

t)e la portile de stinca, a lin Hercules colciinecan ëd treciml de veacuri návele cucari'nfrunth vintul aprig cu-a Ion creastii seculdräinplintind a lor titine pe-a Theriei ponot1r6

si pe terinul africrin,

Tréce &Iva uri4sä connoriin mestesugit,cu surgliciiil sett de ithur §i cu. pliscul mit;tréce si despicii 'n nude apele scinteitoareCe resfring in solzi de Am' take rdzele din soAre,

minumitul cormoran!...

Trke, §i in mina Msa pe nokinul lucitórmit de brazde luminoase de cristfil si de fosfór;turturi athi, rotate unde, pe cimpiile athastre,jerliii de margilrintire ce ca visurile noastre,

intr'o cliph se topesc!5

miliodne,

66

Trdee cormoranul mindru termurile inverzitepe-amindóui continente parch sint de vint gonite,0 in faga lor cea mare, peste thnedele pbáiürioglindesc eu repejime maurWele seräithi

nu se mai ze'rese.

Fug ord§ele rklOte ea fantasme pribegite,cu-a lor turnuri de anima, cu-a lor ziduri intarite,cu clopotnitele abbe, sprintenele minaréle,semihini i crUel de kir ce se'nalta pan la stele,

fug ca vulturul in zbor!

de-o parte §i de alta, diise pe aripi de vinturi,se ascund in departare dincolo peste paminturi,cu munti verzi, cu stinci ple§five a Esperiel hotdre,§i Alhambra §i Tangérul, musulmanele popoare

sub un cOriti stralueitor !

AcolO perit-ad neimuri aruneate'n invrajbire :Sarazini i Mauri aprigi, a emirilor Wire,Viriat, pastor selbatec ce s'arunca ea o lava,legioanele romane, consulii en laticlava,

Zegrii §i Abenseraji

s'apót

I

67

Nubidaul cu (Alit hicid, al pustiiinui copil,Berbérii ce incunjur pe califul Boabdil ;liiuntrecele certe mai fatale, mai cumplite,

bandele catalonëze cu-a lor piepturi otelitetocit a lor cuthj!

Cétele de la Moréna si din Sierra-Nevtida,addrimea andablza, talierele din Grenada,Numantinil mult rna aprigi decit fearele phdürei,Celtibdril nalti ca bradul vhile Estramaddrei

cu-a lor singe-au Ingthsát!

Visuri de marete fapte i mhrete cuceriri,sperante 'nselatoare, i desarte

jertfe de iubire sfinta i credinti inponcisáte,patiinY omenesti natinge, crdde i ncimpitcate

pentru vki v'atl Ming !

Martor vitejiei tile, a eróilor ti mimedincolo la alte neamuri, alte terinuri, altäSpánio, odinioard pe-a lui váluri zgomotoasele-a dus oceánul mindru de-a ta fi1i glorioasa,

Istoria le-a scris I

00

0-aii

0 amagid,

lime,

§i

68

Iar acam avant ?... inpripa pe altarele uiMte,te't sit vie cu-a lor mini nevinovtite

depaie crini i raze ... flari de pace si iertare,singele fratesc tot striga pan la céritirt rezbuithre

cérial li este deskis!

tamiia reinuscarei sit se 'nalte in spirgle ;fratricida-ti ratacire stearg'o lacrimele tale !

Patrie adinc mahnita, plingi pe-a fiilor oase !

plinsul tea de miserere! Sint cerestI si marl prinoase !lacrimeIe omenesti !

Caci in timpurt de furtanit dupa, ragi, dupit cainta,dintre "'aril desi i negri ies'o razii cu priinta,Pe-a el ciii nepregettite, criminala omenire,pierde steaua ce'o condace dar o scapii din peire

indurtirile ceresti!

Destal singe! destal (IOU! timpul adult se'nplineste ;sus pe ceriari pintre stele dinnoa steaua ta luceste!

pilótul se arata,... sem de pace si iubire,destal daliu! destal singe ! du la templu de'nfratire

pe-al tëü r6ge 'ncoronat !

...copilasit ...sit

§i

tel

si

69

0! 11(11.11E41, dormiti in pace, generath. obosite IIii monuintele inkise undo stati adapostite,n'a sit, vie de acama sit ve" tulbure terinanici o grip, omeneasca, cad Duninezeiasca mina

la repdos v'a kiemat !...

val in lacul vostru heft din capa cea .amara,alçii pe-a plingeril vale, pling ca vol odiniodra,Opt' sint kiemati acama la duréri i lupte noui,

'nplinesc solia! dal iertare, pace voui,hiruitóri, buuitl !

Vol, pe calea suferintei destal lacrimi ati v'ersát,vol atl tras a voastra brazda, at! jithit i v'atl luptat,vol v'ati inplinit solia, v'ati luat partea din lame,pe nt"-!sipul existentel, voi ati scris al vostru name,

mergeti §i ye odihniti!

'n

Alp,

alp §i

BATHYL CATRA LYDIA

Elegie in gustul antic.

ydio, pe inaltimea culmolor ne-apropiate,sad pe valurile märei de furtfina 'nfuriae,Lydio, prin umbra noptei luminati de-a el stele,

vol cu tine ndmai, strinsit in bratele méleca sageata arzeloare in iubirea mea sa zbOr ;

Sad ca vintul care fage cu a lui áripi infocatece 'ntr'o clipa viziteaza pólurile departate,sa me 'nalt peste thria, peste boltele cere§ti,unde nu strabate ókifil reutatif omeneM,

lid invidioasa ura a vre-dnui murihir !

Uncle singur eft cu tine, cu tine, draga Lydie,pe o treapta luminoasa pe-a Eliziei cimpie,sad pe termuri parfumate de-a lor flórY nemuritoare ;sad prin cringurl ce resdna de cintari mingiitoare,

sa stain impredna, timpul, pan ce hlmea s'a sfir§i!

as

71

Acoló blondd Lydie,më jur pe ainOnil midi !a§ prtidd third de sltOle, i-a§ lud azarul sea,§i din purpura de dur ce se 'ntinde luminodsä,Lydio, ti-a§ face tie haine albe de miredsä

ce'n lumina §i splendodre pe Olymp ar covir0

Vino, blinda mea Lydie, nu v6zi tu cum timpul tréce,nu vézi VI cum vidta zboard, nu vézi tu mormintul r6cecum a§teaptd la sfir§it ? 0 Lydia mea iubita,sa, nu rizi de-a mële lacrimi, nicI de inima-milacrimele's mingl6re ómului nenorkit.

Vino, draga mea Lydie, vino scumpul mien tezaur,n'arund un ve'l de Mitt peste visul mieti de kir,0 a luI Bathyl iubire n'o skimba, in suferintd ;al tel suflet lard mild sh va pierde in caIntit

chid in Stixul trist §i negru voiti perl nefdricit !

mabnitd,

DONA CLARA.

C'tItait dans la nuit brune,Sur le eloclier jauni,

La luneComrne no point sur nie I.

A. de Musset.

I.

lub veranda eleganta de metása visinieonduldta de suflarea zéfirului zburatar,sta la umbra ginditoare pe uii jilt de iasomie,Dona Clara, si ingina o romanta de amar.

N'a zimbit pe lame Inca o gurita mai frumodsii,nici vezatu-s'a veodatil mi par mai mititel,si Murillo de-ar mai face pe madóna cea faimodsa,negresit pe Dona Clara ar luti-o de model !

Dona Clara de la Jaen, o mindue andal azai se)." ameri sint de fildes, sinal ei curat de min.dar ce are de e trista i pe ramenea ei bctzitvecinic stä mahnirea neagra, vécinic zboara un suspin ?

73

Dona Clara, zie vécinii, tot mania actlin este ...deeind brtivul Don Fernando a plug la oaste lerl ;ce bleAdin mai sint pe Iiime i rezhodele acesteeii vit0 nu pier in Ole si cIf nóbili cavaléri !

ludt cu el pe paginl Don Pailz din Alcantdra...decind a plecdt la oaste Don Fernando sOtul sett,cite lacrimi nodptea'n taind, intristdta Dona Claraa vOrsdt pe-a ei dantéle stie numai Dumneza!

...

§'-a

74

A trecdt dcdm trei zile si din Mgdr lid o veste.Don Fernando, Don Fernando! cum sti nu me in-

tristez !oh! blestém! blestem pe ldme sint rezbodele aceste !..ea sd ai prin eine scrie n'al ludt pe don Pabz?

Dona Clara, zic vkinii, tot miihnitd actin). este ...decind brdvul Don Fernando a plecdt la odste ;

ce blestem mai sint pe lame si rezbodele aceste !.citi viteji nu pier in ele i cil mindri cavalerr"

Dar ce trópot se wide pe pavedua sundtodre ?pe-o cavald, din Murcia despre portile de Fez,ea un fulger zboaan spa:tin, aduclnd en el serisodre,pentru Dona Clara, sigur, pagial teller Don Paez.

Madrilénele aleargh la bakodne, la ostrete,Don Paez din Alcantdra! esiti, fete, s'al privim !ea o trestie-a lui mijloc, Nide blonde si mustete,a lui pinteni sint de dur, par'ed, e un heruvim !"

led

IL

75

Mita intrk se inkina cu genunkiill la pdmint,numai ókii sel se misch ... ce ail ins'a anAndól"?..Dona Clara 'nm'armurith nu rosteste un cuvint.Don Pa6z II cl'a, scrisogrea si porneste Inapói.

76

Insereaza si amurgul pretutindeni se litte.ste,a Madriduluf parcane acdm noaptea le-a'nvelit ;ca o candela de dur ldna 'n criüri striduceste,iar castélul singuratec iloarme'n umbra adincit.

Nzrnai trópotul s'adde pe pavedua sunathare;pe-o cavala andaluza catra portile de Fez,ca un fulger zboara'n spatiu intorcind cu el scrisoare,pentru Don Fernando, sigur, pagiul ténér, Don Paez.

Dar ce umbra se strecodra sub veranda visinie ?...a saltat cevg In aer ?.. a zburat cevd pe vint ?...noaptea ókiül te insala poate-o ztafie sa fie ...licurici, fantoame, trestil, or un pinten de argint

Oh ! e lima, Idna breazacurioaza,

cumetra... cu-a ei razeimiteaza,

kiar in noptile seninepe ori eine!

si

77

Cu-a ei gene argintii,lana breazaimitedzäbucle crete,§i mustete,

trestil, pinteni Aurii!

Curioázase asázahnui breAza,cu-a ei rázrtindiscretepe parete ;se cobodilipe covotire,

§i strabáte prin zebrele§i cu 'ncetul se lateqte,de colanuri se lipe§te§i. prin colturi se ascunde,

or §i unde,§i se'ndeasii prin perdelesub ale(ivuri se a§terne

pe sub perne!..Clkial sea cel argintiase incurcii prin dantele,sparge grátiile gréle,cind e colo, cind e ice,duh zburdalnic, licurice,parc'ar fi un argint via !

78

Oh ! e luna ! luna bredzii!curiodza !

cumatea cu-a el raze"imitedza

kiar in noptile seninepe or eine !

§i

79

IV.

De =It a 'noptat acama. Luna'n cer calètore§tea Madridului parcane demult noapteaDon Fernando'n Mgr singur foarte rëlli se odihneste,iar cast61u1 singurdtec doarine'n umbra adincit.

Nárnai trópotul s'afide pe paveaua sunatodre,pe-o cavala andahiza catra portile de Fez,ca un fulger calareste inspre tabe'ra cea mareunde a§teapta Don Fernando, elegantul Don Pa 6z.

Nina Clara, zic vecinii, fericita actim este,cad belrinul Don Fernando i-a trimis scrisodre ieri,ce bléstem mai sint pe lame §i rezboaele aceste,cIi vitëji nu mor in ele §i citi mindri cavaléri !"

le-a'nvelit,

BATHYL CATRA LANIA.

Am avid mi vis de dur ... am visa drágh Lanie,ch pe dulcea ta gurith ce zimbid cu gingdsie,pe-al te'd sin alb ca zapdda strins la pieptu-mi cu.

'nfocdre,pe-a th, mind parfumdta . depunedm o sidrutdre ;

Am visat atunci Lank), cd pe 1)6110 (11%014,din bukétul de pe mash zvelliam Gil de topórás,si pe fruntea ta senind fruntea mea o rezOmdmsi in ókii tëi en 'Armee, ókii mel ii oglindkim.

Am visat apdi, Lanio, jurdm a mea Mbirela altar, blind de mdrtur tainica Dumnezeire,

g6mmki m'am pus Atunce, pbn de soapte amorodses'am cuprins cu-a mele bMte tdba td mllidiodsd.

zis en Iderimi, dragd, licrimi dulci de bucuriece zbuenean din al med. siuflet: Te inbesc drágti Lanie,s'am tient in priph drAgh, pat de rke parfumdt,s'acold fdrh 'neetare pe-al mien sin te-am legunat.

ca-ti

ci 'n

tti ti-am

81

Deatunci zi si noapte, vecinic ell gindesc la visul midi,si In rfigd diminetei eft me rog lui Dunmezeti,sara iar me rog, Lanio, cu un dor nemärginit,s 'o sperantd durerodsh sa,nd ved visul implinit !

6

ILUZIONE.

rréce tréce nava cu-a ei dripi zburtitodre .

nici Un term nu se mai vOde singur ndmaimindrul sodre,

din cereasca Indltime cu-a lui raze 'nfldcardte,imple spátiul i skinb in noidnuri infoedte

spumegodsele cimpii.

Cit Mreste Rita tiger pe intinsa suprafdtd,jodcii reskirdte jerbii de lumini albe de ghititd,si vdpiii in brazde-albastre, blinde fdcuri de opal,pe moldtecele unde ltinedi din val in val

peste plitidri azurii.

Pe sub vdluri uriase, ndmolite 'n clatindre,ce greode 'ncét se liaised la a vintului sufldre,tree in stauri, tree rozlete prin prdpastiile-enormeviethti necunoscdte, ce ad fel de fel de forme,

.sOpii, hIdiil scorpidn ;

nava...

83

Cara sfira peste Mehl in zburdalnich saltdre,elcovánif albi i sprinteni filfiind din aripioare,peste maxea 'npodobita cu rubine ;;i topdzuri,pliscuesc cu ghibacie incretitele talazuri,

§i se pierd la orizon ;

AO fug, dispar in spatiii i se pierd fara 'nturndre,urmarite §terse de o jalnica uitare,ca un nor gonit de criv6t sub tariile albastrefage dórul, fug sperante, fug ihIziile noastre,

s'ascund toate'ntr'un mormint,

Existenta noastra este ca o fificara u§odra !cine diipa noi va tr6ce, a tread odinioard !AO a fost scris de soarta ! Oh ! privii cu intristdrepeste Neacuri peste timpuri generatiile care

zac ascunse in pamint !

reap&

N OAPTEA.

tintre stelae ce noaptea stralucesc eu veselie,fhirl de Aur semenáte pe-a cerifilui cimpie

ce IN:'unintului zimbesc :o stelata, anual este stedna mea mingiitoAre,diamant en rAze blinde, en privin incintaohe

en pe dinsa o Mese !

Cu ce dor, cu ce duio0e sufleteasca,cu c1tt nerabdAre Wept noaptea s'a sosiascA

ea s'o in Oka mea !§i cmu iesh stau in umbrA s'o privesc Cu ne'ncetarepan ce treee noaptea 'ntrea.ga, pan ce iesa mindrul soáre,

sorb himina 'n fata sa!

Dar adés, adés, vai mine ! for de moarte rn patrunde...un nor negru se anti"' §i steluta ascunde

sub un vél intunecós ;inzadár me rog Ia vinturi i me rog lui Diunnezéti

iea, mirul de deasupra steel sufletuhd mieueu glas jalnic i &this ;

vaphie,si

ved

mi-o

sh

85

VInturile dorm in 'Ace, mirul aprig se opreste,un zefir mark- nu suffil . Dumnezén inr pArdseste

atunci pling ca un neMinp1M de desnadhjduire contra crtidei m6le soarte,ce de stedua mea iubith fulr milli me disparte,

lacrimelor mole spun :

14crimi (Mei, lácrimi duioAse, lacrimi de sfinthcáre-aduc In al mien suflet a steltitei suvenire,

(Trip timpn'n zbOrtillasap pe-a mële pleodpe ce de piths sInt acilm arse,sã remlie totdeafina suvenirea mea nestearsa

driiga sufletulia mien !

;

iuhire,

sea,

SPINTARUS CATRA LYDIA.

Inprecatiane.

Iti gustul antic.

fost fatala ziva clad pentru 'ntiia oarape-a Ericinel tennuri, fatal te-am intilnit,

nemernica fiinta en inimasirëna mladioasii en zimbet ipocrit !

Perdfisem tot! ... in juru-lhi,... furtfina spulberdsece Joe da pe Mule mai scump, mai adordtpo6tiee1e visuri, sperantele frumoase;Apolon pentru nime era arum nitat!

§i am erezfit in tine, o mintea mea sermand!o!. Lethe, ieami eilinta din tristul mien treedt!...de mil de oni mai bine, ea blonda Lezbiana,in perfidele finde mai bine-a fi cazdt !

de'mi mai remine vr'im dor pe luime idra ;de am vr'o rugacifine la zei a indreptaacesta este ntimal: din mintea mea sa piara

kipul Wu, i name, §i suvenirea ta

warn,

Vacfnu,

1

DORINTA.

Je ne veux pas d'un monde oft tout change oft tout passe ;Ots jusqu'on souvenir tout s'use et tout s'efrace ;Oft tout set fugitif, périssable, incertain,OU le jour de bonheur n'a pas de lendemain.

Lam artine.

e chid din Iiimea astä neagrä, spre eëriUl mindrustriilucitór,

vëziii in lacrinn, eft se ridich un suflet thier i iubitór,läsind in urma doliu i j1e, maniri duiotise in

pieptuldeatunci speranta peri in mine, peri credinta in Dum-

nezeti !

SingurA moartea imi mai remine ! i dticA este adeverát,cA'n foe se skimba" sufletul nostru s'apói in céritiri

arde curk ;atunci mormintul e vis de fiur ! 0 moarte ! vino, nu

'ntitrziácad noaptea v6cinic, o stea friunoás'a luceste vésel in

ccdea mea !

mien,

A MICILOR MEI.

Stante.

Sublata Spa.Sallee a.

I.

Sint oare'n vidta noastra, de-o jalnied tristétd,cind ómul in durére speranta a pierddt ;atunci, o saerilégiii ! bètrin in tinerete,el blasteind momentul in care s'a Misefit !

Dar timpul fulge, fdge, sub boltele albastre,inprtie in spitiii blesternurile noastre !

Fantasinele vietei in córuri zburatodre,a visurilor noastre placfiteaptir, dispár, ne'nsed, eu fe zimbitodre,§'in urma lor ne Lisa chi* i rnliJiniri !

Tar timpul fñge, fage : cu dripele saledorinti, iult1iniri i WHIM le ied in a sa die!

fericirl,

81

M.

Oh 1 ziee dmul.,... potite .. o zi sit tredea inert...au... eine :;;tie ?.. soarta adés s'a inblinzit ;si tree §i ani si zile ... durërea't mai. adinea ...sermanul om suspina si tréce 'nmarmurit !

Dar timpul fage, fage; en aripele sale,suspirmrile nonstre le 'nadusa in cale!

IV.

Ce erivq, ee Manna, ee valuri uriase,in stare sa sfarame intrégul univers !,si éle sint facate sa spulbere din fasiio ging* dintit plapinda'n al seu niers!

Iar timpul fiige, fage, cu aripele sale,restoarna si zdroheste tot re-a gasit in rale !

V.

Se uita'n drill.. day lime... Vai ! nhue nu'l yespunde;mmirea sa se pierde pe aripe de Nint ;euprins de desperare, se 'ntoaree-atunei ... dar uncle ?...privirea sa se pierde pe dmedul prtmint!

§i timpul !lige, fage ; en aripele sale,el sfarma si restoarna tot ce-a gasit in rale !

Credinta ne dA viãa, iar indoiala moarte ;ca sa patrundem cëriill noi nu sintém

minim indoiala de c6riar1 ne desparte,feriti-ve de dinsa, o scumph mei amici!

§i timpul iLige, füge ; cu aripele salecredinth; indokila, le spulberh in (Ile!

VII.

Oh! cit curaj ne trébui, i cita 'ncumAtare !ca sit conbatem I'M, oh ! cite suferim !Viata este-o lupta ce'nvéci sfir§it nu Are,cumina biruintei in cériitri o primim!

§i timpul fage, fage; cu arip6le sale,curaj, incumOtare le aruncii 'n a sa ale !

VIII.

Un zimbet, o ghirie oce vis atunci pe lame cu drag ne 'nkipuim!o noapte treat* i visul inceteaza...himere pe mine a chiliazi gasim !

timpul fage; filge cu aripele sale,realitati i visuri le spulberA iii cale!

s o

si

eunániL.. de ráza,

minim

aid...

k;i

91

Ix.

La Ora ilnel lampe ce'n tr6mur se topeste,Simbólul viéii noastreb6trimil invelat,

Tot me'sura prezentul, treciltul rescoleste,Dar n'a gicit nimica, nbthca, n'a aflt !

§i timpul Mge, Mge, cu aripele sale,stiinth, neSiinta, tot Ana le lea 'n cale!

X.

Dar ascultati ! Ce vnet in spdtiu sa tattle ?..a tresärit pamintul!.. plan6te ciocnit?...

loviri de arme, s'afid blest6muri. crude ...o vêkie 'nperatie adine s'a prabusit!

timpul Mge, ftige, cu aripele sale,tron i zel si arme le spulbera in die!

XI.

alta II iéá lócul pe treptele sfärmate ;in bronz i 'aide tronul 1 porti de diamant,asaza Ia hotare strap aprig inarmateo mina nevOzdta o cuIci in neánt !

timpul fage, fage ; cu aripele sale,porti, si bronz, i straja, le sfararni iii cale!

earls'afid

§'o

si

92

XII.

un puternic sceptru en stennipe cdre-un nObil singe prin singe l'a marit,cu fl imuri gloriodse ce filfie la mire,in mina Anui josnic i stApid ipocrit!

§i timpul füge; fdge cu áripele sale,glOrie i flamuri le-arunarn a sa ale!

XIII.

Colo !... dar ce ce vrajbienfuriata!turbane, casti, thire le spulbera, in vint?...ca porumbita fOge de vultur sphridta,palida libertate pribtigh pe pamint !

timpul fage, ffige; en firip6le sale,liberthti, i nátii le sfarima in cile !

XIV.

Ce fantasmagorie ! ee ciiitlã 'nversundre!ce indoiéli! nesatin! mizthii i stubiri !cind glasu 'ntelepcifinei ne striga en'ndurfire:Traiti, lubiti i credeti, o padifliCi muritori !"

Iar timpul füge, ffige ; sfarmind in a samizëriile noastre cu aripele sale!

lucitolre,

urgie?...

IcY,

si

si

dile,

93

XV.

Dar margenile linnh lima se lumineazä.Din sinul veoniciei ies raze pe pämint;

somnul mIntuiril spre noi se indrepteáza. :a Providentei zimbet: o erfte pe mormint!

Iar timpul ffige; flige i 'n apriga sa die!mormintele le sfarmil cu Aripele sale!

RU GACIU NE.

DI ,

D1,

Romulae genii data remque, prolemque,Hor. Carm. Sec.

topil ! ... destal aciima . .. intrati la rugaciiine .intrati ! e odra noptei, prin crengile de burable mai sufla vintul .. . iar sodrele apt-me,la orizón s'arata luceale'rul de kr !

Intr4i

Doamne, Doamne ! din ceriiiri priveste ;tinerelor mimI triméte-al tëü har !rugacianea noastra, Doamne, o primeste,lacrimi i thmlie, jertfii pe altar !

IzvOr al blindetel si al indurarei,tot (Imul te simte in timpul cel grefi,tu versi pe cimpie cornu 'mbelsugarei,spre glórie dace tare bratul ti1 !

Cind zgfidue ckiul furttina turbatd,bate-ocednul cu bicifiri de foe,

mila ta ascunsii miva sbucifliMtitspre lirnánul Wink dike cu nordc!

Glasul te'd puternic himea o desteaptii ;pe cdlea virtdcei tu o indreptki,arati nelnurirea i Omul mteaptd,cu-a ta vecinicie mintea-1 luminki !

Sodrele paseste lucind pe-a ta cdle,planOtele 'n sptitid le-ai inlantuit,ziva zilei spine mindnele tale,atOul se pledca Si tdce !

Ce fdptdri mdrete, i ce strdlucirechid imbráci ndtura cu al tai vestmint,cind trOc peste dpe prin nemArginirepe aripi de vinturi nouri de argint !

Tu arunci in spatdd pulberea de dui.,dal c6ridlui stOle, primintuluiin piept ai pus thgdcel mai scump tezdur,insecta in iarbd, vulturul in nori !

9;5

si

MA,

96

0! pitzeste, Dotunne, cu-a ta ocrotire,pamintul ce '11 singe atit scitilddt,

sacrele monninte, vekia mostenire,ce pop6rul rége cdzind ne-a 1ist !

Hotdrele noastre toitte ... le 'ntregeste,ferindu-le, Doamne, de barbarul pas,

pe popotire si le infritteste,sd 'nteledgit, cerescul tü glas!

Pe-a Istrului termun pline de marl fapte,Doamne, sit curgit, sit curgit Ia sodre,

riun de miére, si riuri de lapte,diti-ne shcerisuri cu imbelsugdre !

Pacea, 'ntelepcidnea là sh intioriascit,dit Donmului tin6r edget priitOr,martirilor nostri cundna ceriascii,patriei ill d61111, un bun -wadi.- !

lain

Mamafit-le

di,kii

MOZELOR.

A vons, troupe legere,Qui d'aile passagerePar le monde voles,Et d'un sifflant murmureL'ombrageuse verdureDoucement esbranlez,

J'offre ces violettes.Ces lis et ces flourettes,Et ces roses icy,Ces vermeillettes rosesTont freschement eselosesEt ces oeillets aussi.

votre doulce haleineEventez cette plaine,Eventez ce sejour ;Cependant que j'ahanne,A mon bid gue je venue,A la chaleur du jour.

Du Bellay.

#oui umbre dulci §i. blinde, dragaNe zburdtodre" ce pe cdlea viétel méle mi-ati zimbit cu indurdre,

maze, elocvente maze, gratiodse eroine,care singure pe lime, singure mi-ag voit bine,

voI, fiinte ce-am itibit ;7

De

98

Vfi adtketi, voi, aminte cind NUM vintul de skit,cind pe margenea dumbrtivei tremura, creanga upára,and din codrif singurkeci, de pe plaiiiri departke,de prin muntI, de prin prapastii, de prin lócurI neciilcate;

de pe termul pustiit ;

De pe riurile crete, de pe unda'n. clatimire,de pe lkurile albe, din natura'n dormitke,se 'nalta prin umbra noptei ... se'nalta ascuns §i tálnicglas inkluOt in lacrimi ? . . . era glásul ace jalnic

glasul vCcinicei durén !

Safi cind vulturif prädalnici, spfirgind norii ffirA team&biciiiitifi en a lor kipi cdrigrile de ardmä,§i dud paserea furtimel in amurgul trist al séreIde pe stinca detunka tulburd odihna mfireI

cu siabatece strigarI?

Ye adaceti, vol, amintezile de duréd menite,cind a barbarilor hoarde, ca §irotiie catriinite,de la Nordul trist i aprig incAlcki cotropitoke,strAmo§asca mo§tenire, patria nemuritoare,

§i pamintul ei de kin,

99

Oh ! ca frunza care cade din mladita Inca verdeen vedeam atunci aéve cum speranta mea sa pierde,§i 'n tactita-mi desperare, in durerea mea adinca.cauttim departe'n un pustiiii, un term, o stinca,

uncle 'n lacrinil sä suspin!

§i cind singur priviam iare cërifil finei nopti senine,trist §i ca 0 umbra pribegind pintre mine,en vedthu ca se desprinde ca sageata'nflacardtalunecind in intunérec de pe bolta insteldth

un luceafer luminós.

§i credefim atunci ea este §i se pierde'n vecmicie,mindra stea a t6rii méle ca o pfilida Riche ;iar din lira-mi dezmierdata de a zefirilor sutiare,e§id, fuii s'o atinga mina mea tremuratoare,

sfinet jalnic i duiós!

Ve adficeti, voi, aminte (Ind Iii zilele =Are,timid datator de moarte bubuind pintre popodre,zdrumecd sub a mi mate, mistuid sub al sett focfrail in singe, prunci In lacrimi cu parintii la lin loc

sub un sthe plumbuit?

hime,

pilid

lot)

Sad chid dra veninodsa, demagógica birtireato Oen 'n cetäte §i pe frdti la inviajbire,cu a lor báze oträvite inegrind cu'nver§undremodestia §i virttitea, rara dezinteresdre

§i talentul aurit ?

Binecuvintám atunce fard pr6get i caintd,binecuvintdm in sutlet §i'n adinca-mi. con§tiintti,--Ow de duréri tdoltelégea binecuvintdtii,nesfirOta indmire: sd nu trecied ineodatd

ómul pa acest pdmint !"

Iar pe mil de ecatombe din a vecmiciei Mos,la lumina Impel méle pardsind a lor repdos,arelindu-mi semnul muncei §i a mortei avdt,trecedii imul dupd altul tog martiril din tread

tirind giiilgittl din mormint I

Voi atunci din inaltimea culmelor neapropiéte,de pe zérile antice de lumim invapaiéte,din a Tempei mindra vale, de pe naltul Elicón,de pe-a Ericinei cringuri cu luciósul orizón,

din a Castaliei sand,

ce-ati

101

Pe-ale Hesp6rie1 raze, diafiine, lucitodre,alergdp cu duiosie, vol suróri neimiritodre,

in sufletul tined jalnic pirguit de suferinta.tergeátl lacrimele méle, inthriatI a mea credinta

alinind durëri adhici!

Clio, elocuenta Clio, zina a tot tiutodre,omenirei suferinde dart-licit minglitodre,ea ce trónurile astäz1 le restoarnd, le cliideste,mine la mormint, la glóril pe popodre insoteste

povestind a lor tread ;

Neinvinsä, necorupta, priveghind cu ingrijire,cu-at set 6kt de foc patrunde ca un lynx in atintireadormita constiinta a popodrelor desteaptii,ea rezlninh", resplateste i spre gldrie indreapth

ldmea de la incep6t !

Ea a timpurilor stinse marturd nenduplecdtli :de-a et 6k1 mincifina fdge ca o viper% calcátä ;ea, Intelepcifinea viétiI, a memóriei yMtd,far nestins, plin de luminit, ce strabdte neagra cedtd

sol de bine pe pamint,

ci

-

102

Pe eel slab ea 11 ridicä, pe eel mindru'l infrunteaza ;de ea crima se ascunde, pe tirdni I inferedzii;de la margenele lameI preste glabul luminós,sa Ade pretutindem glásul sal cel maiestas,

hiteleptul sea cuvint!

Ea atunci ridicind falnic lumindta sa facliein a mea singuratate, inn zicea en vrednicie :Sa n'atinga calomnia bilza ta neintindta

nici vieleána ponegrire, patina neimpacátasa n'atinga mintea !

Ideal neatim dar vécinic, tel. de mibila simtire,tot mai sus, mai sus te'nalta, spre-o maY nobild mënire(nnul nu-1. facia pe lame o fiinta, tiritotire,de origine cereasca, mintea sa triinufatoth.e

tot spre ethiii se va'ndrepta !"

Nu ! podtul de se pane sub un steag,orcare tie,datór sa-1 cinte, can a lirei armonie,

nu'i facata sit 'nsotiasca pe cai negre i glododsein multimea ntacita factianile hidoase

cu-ai lor §erpi peratori !

gloria-I

tee

103

Nu! de pahabele pátimi injosita clevétire,bardul generas i candid va fugi cu oterire,ea §i ldbeda ce fage spre izvotirele curate,chid pe-a bicului oglindd shute undele patate

cu pa§l grabniel i uOn!

Thalia eu a el mama §i ironica pfivire,Melina, rizind, moravurI, alit de milostivire ;Melpoindna eu pumndrul rezbunare meditind ;§i prin o terodre dint& sufletOle eurdtind

lovid crimenul sperjar,

Euterpe §i Erdto cu accentele u§odre,Polyinnia pan'la c6rifirl inalta a el cintdre,T.Trania-mI duced ókial prin a lameI armonil,Terpsieóra 'ncinged dantul vdcinicilor bucuril

sub a steelor azfir !

Ale Dardaniel. zidiüri i cetatile 'n mind,Elisedna eimpie de atitia er61 plinkCësarii bdtrini in lanturi, 1-16cubea in desperare,§i a zeilor minie §i a lui Neptdn turbare

Caliópe povestid,'mi

104

misterele antico, termurile inegrite,palidele umbre 'nkise sub parcdnele 'ntreite,semizeh mmnciri, aprigi, cu a lor armari intrégi,curatind de monstri lamea, i dind odmenilor legI,

pe chnd legea nu domnid!

Fiti dar bin ecuyIntate, yergure cu vel de dur,act sintett in vidta noastra cel pretios tezaur,

poetul ce se pane sub al vostru falnic scutfericit va cinta vésel ziva 'n care s'a nascat,

si pe vol ve ya marl.

Dar un har ve mat cer Inca, zinc binefticatodre:cind o salcie pletodsa, salcia cea plingetoaremulcom cilitinind prin aer a et frunze de argintva sopa in freamet tamie al midi mime pe pamInt

Mormintu-mi va umbri ;

Pe-ale Hespériei raze, diafiine, lucitodre,sa-nu trimitett, mubre stinte, pe aripl de Vint u§oare,o v01, thee-a Mnemozinei, gratiodse eroine,care singure pe lame, singure yoit bine

mingierile

$i

mai0

0

mi-atiadind.

105

Oh! sa nu mid atunce buhna noapte viforodsiifilfiind pe lingit mine cu-a ei firipe seamogse,nici fanfdra de rëzbodie, jalnic bócetul de imbue,trópotul negrelor hoarde pustihid sfirmána

ghisul cruntilor baskin!...

§i amicilor atunee, zine limit mingiitoke,nimbul de ceresti lilmine sä le dki en indurfire,

paneti cu iubire pe-a lor frunte 'ntineritaa talentuhu clunina, laura nevestejitä

semnul sfintei nemurin.

§i s'add prin somnul v6cinic soapta fipei la imir,mielus6i1 zbierind gingas, lingá pieptul mfimei lor,a Didnei corn de noapte kiemind la vinfitoke,hfiulitul depe munte, cintecele de feciodre,

rfigetul tunnel de boi.

Biziitul de albine, bucifimul depe costiseganguritul turturélei pintre crengi de arinise,freametul codrilor tinen, aprigul müget de tdur,

privighitofirea notistrii, mieria, gangurul de aurtalanca dela oi!

'n

Mine.

§i si

vi

vi

106

SA nu creasca lingO mine nici 0 plintA otravita,painjenul c6se plaza sa cea colhaita,

iar pe paji§tea mea verde sa nu shut tit s'a opritvre o inima vicleana, nici vr'un suflet ipocrit

oh! sa n'aad glAsul sën!

Si dud lima, sus pe bolta pintre non sit va ivi§'ale inagurilor creste tainie le va polei,inia din ale ei raze luminind sA se opriascape mormintul rnieü cu jile, iar in ethiari sit luciasca

steam, sutletului mica!

nid siill

DON PADIL.

I.

Padre mio din Sevilla, Don Padil Saltapadil,un abate bun la suilet §i naiv ea un eopil,e anahorétul nostru. Deeind lamea este lame,nime n'a eunoscat Inca un monah en mai' bun mime :euvi(is i blind i darnic, aplicat la céle sfinte;el eanodnele paze§te ci in fapte s'in cuvinte,en glas dulce alinedza, cind spuI orce

cete§te zi §i noapte viata sfintilor martiri!Traitil petr6ee asprn atm 'n post c'In rugacitine,singura-I deviza este: amór i religidne.La ospeturi nu s'ardta. D'apoi cind oficiaza?...Jan ca e purtat de Ingeri, awl din jarul se'fi ies raze...cj cind sine 'n catedrála pe =Won cite-un euvint,sufietele zbor la edrithi, draciI fug depe pamint!Pentru el daft in laturi velul etigetuluI lor,mielucelele itibite, staulul cuvintatorsi top striga in Sevila adev6rat scandal,Don Saltapadil cum Inca sa nu fie cardinal.

I-1

§1-1

ill

mihniri,si

cdi

108

Dar sa zice ea preldtul Don Inigo din Conflan,pentni mitra meritata a scris ién la Vatican,

Si la 116ma s'a pornitdin Sevilla Don Brandini

Barbariniscribul eel neobosit.

11.

Vol poéti eu mindru efiget ce linbIati dupli nonie,cu lacrimile voastre pribegiti din loc in loc:

dragi copil acaror mimi slut ca róua de curate,frunti senine, dragalase, suflete nevinovate ;vol pe eare-o crada, soarta v'a desmostenit pe lame,

pustiiul viei trécetl Nit parte, farä mime,insalati dar véseli, umbre-a noptilor albastre,

ce tinêti adinc ascunsä táma inimilor voastre;Voi ce p1lngei, voi ce gêmeti de a ómulul dur6resi in kinul mintei voastre, catati o minglAre;vol ce tremurati de Ale si Ye 'ntoarceti hicramindclad din tin6ra mladith vedeti frunzele eäzind,crinul rupt de vintul aprig, niza ce se pierde 'n cer,sufletele cire zboara in a unbrelor mister,voi cuprinsi de facul tdmie, torturati de Indoidlafar' o suvenire 'n lame, fileo piatra mormintala,

0

0mindri,

I-1

109

noi Oedipi MIA speranta, caril vkinic ye gindip,ideálul omenirei, Stinxul yietel sa gIeiçiyoi ce-adds sint6ti victima lacrimei de crocodil,nu y'ati intrebdt Vodtita eine este Don Padil,

Pentru care s'a pornitdin Sevilla Don Brandini

Barbariniscribill eel neobosit?

Depe mama el se trage din Don Jos Saltapadil,depe tart nu stim bine... al Astdriet copil,el a fost luat, de tine'r, i cresca cu ingrijirede o stamt duioasa intr'o sfinta minastire.Dar in Sptinia, sa stie, intlicele nu pot sa creasca,pe copiii cari 'n lame yin in partea barbateasca.A fost dar silitit maica, yarsiml lacrinn inzadar,pe orfanul far& sprijin trimita 'n seminar,cad din mica lui pruncie Don Padil jura ad6se,pentru Crist dea yiata i pentru-a lui mir6se ;cthiul se insarcineaza cu COpili cet orfandDon Padil ayea atunce tocmai optsprez6ceNu putea mai mult copilul sa mai stea in minastire.'Lista a fost i amara odra cea de despartire.

sal

anT.

110

Don Padil, caracter nail, in a sa recuno§tinta,pentru-ack ce se 'ngrijise de plapinda liii fiinta,respindia mare lacrIrni tamic ill sufletul seii ;inima punea la make §i speranta 'n Durnnez6ii!Aá sint facate Mine inimele iffbitoare,mult va zimbi noracul de '1 iübi cu infocare,

At ziced fericitin Sevilla Don Brandini

Barbariniseribul eel neobosit.

IV.

Depe verzile costir i selbatecele creste,ce se 'ntind pe sub Zaimira, uncle Difro fara vestetréce 'n albia stincoasa znaltuita cu safran,stropind Shia, Aranda i pierzindu-se 'n ocean;depe muntil singurateci ce s 'nalta pan' la sofire,ale noptel negre gene se Mind in departare ;intunftecul gone§te ziva ce se pierde 'n cers'acinn steele de sara se arata cu misterincurind lumina raze duki scinteietoarescapara din frunze'n frimze cu o inuitä inginfire,

prin trunkiurf scorboroase, pintre crengile uscates'adfin umbrele prib6ge din pustian departate;

'0'n

141

't

hinei,

c4i

111

61e zbor, se furi§áza, peste pllinri se streeofirii,sint a Maurilor umbre dolunit odiniodra.

Tumid vékiii al miniistirei actin nu sã mai z6re§te,pe titinile et groase, greóin poarta sa 'nvirteste

kiliile inkise en glas blind, incetisór,maicele la rugaciUne, aprind candelele bor.Nürnai singur trist §i palid pe eardrea povirnita,Don Padil calatoreste avind inima zdrobitri.

Cine-atunci puteá gindich la Bóma Don Brandini

Barbarinipentru dinsul va porni ?

Oh! vaziit' ati, far' a plinge in vitita vre odata,un copil care porneste intr'o tag departata,cum se midge dela sinul mit duioasel sale minimcare gape i suspina blestemind aceasta lame ?cam sintém sup11§1 inteinsa, I'm! la l6gi neinpacate;respliitim, far' indoiuihi, striimo§eSI si man piteate !Dad, Eva cea balaie, mult zburdalnicanu s'ar fi pleat la soapta tinui sarpe fàrä mila...un dragon farit de 16ge... scos din ostile ceresti...

CIti dragóm nu sint de-acesth ostile pAminte§ti...

ce-Mi

ropila,

tin

112

nhne insä §i... din fructul cel oprit,cu atita laconne, criula n'ar fi inghitit...Astitzi n'am trrti in hime tot in staxea de 'Ault!Oh! de cite suferinte not atunci am fi sciipdt!Cad abi6 te naV, §i grija kiar din fa,,A te inhata,copil, §coala te inefica, barbát, luptele din viata,un pedant nilting i aprig, kiar in floArea vristei tale,te adApa cu veninul trist al ne§tiintei sale ;mai tirzift te ie amórul, pasitinile te ieu,gloria, ambititinea... §tie mimat Dumnezdtl,nici un leac, nici o sperantrt, vai! a0, a fost sa fie!Sã plecrim grumajii no§tri sub fatala tiranie!

Tot a§a gindiá mahnitCite-odatrt Don Brandini

Barbariniscribul eel neobosit.

VI.

MuritOri, cind alba hinh peste detilun s'a culcdt,chid pastórif cu-a lor turme dela stliul an plecdtcind prin codrii singurateci trOce freametul u§ór,trezind pdserile 'n cuiburi ce dormiati cu püiii lor;cind pe mrtrile intinse, pe sub noun prelungitenávele pornesc §i spintec a lor valun odihnite;

loll

113

cind aft incetat in ceiiiin ingere$ile-armonii,calatórul clad zare§te inrotatele cimpil,sat cind Fans opre§te cáii sei albiti de spiime,

skimbind a sale ósii, pribege§te 'n alta lame;pan' a nu e§1 strigóii MIA' singe din morminte,

yultanii i acalii, pan' nu daft de oseminte,cind luceaferul de kir arata cornul set,in genunki atund ' n lacrIrni ye rugati lui Dumnezeii,ca in mila sa cea mare §i divint i duioasa,sa nu lese niciodata ydra farit Gni frumodse,nici cuciita paräsita de-a a gaTheni canard§i,stapii Zed de albine, casa far' de copil41!Nu pe lime kin mai silnic, nici mai jalnica 'ntristare,o durere mai adinca! At zice-un pOet mare.

Tot a0, gindia manitcite-odata Don Brandini

Barbarini,scribul cel neobosit.

8

I-00

0I-0

'I

114

VII.

Ohl uitat-ati in vecie ziva cea de ()Wire,zi de jale si de hierimi, zi de neagra suvenire !cInd pe (Aka fara, margini, nepatrunsul viitOr,ea pe-o mare furtunodsa a pledt al nostru dor !inzëdtir lucia in cériari aurora gratioasa,umplind spatiul de raze si de unde luminodse ;inz&lar zburad zefiril cu-a lor aripi diaffineeltitinind a-lone crinii i pestritele antine.Sprintenele crisantOme, anemónele alpestreIn kiliile desarte si WWI pela ferestre.

cuprinse de mirdre, nestiind tristul exil,sO 'ntrebaa en ingrijire unde este Don Padil ?SO 'ntrebati ana pe alta Iii limbagifil lor .cel mut :Ce sa fie wire astazi ?... Maicele ce s'aft fault ?Este o nenoroeire ! fara indoidla!Nu vedOt,i ce trista pace, Ce. .. taedre mormintala ?Namai einele se primbla pe cararea parasita,elatinInd pleat la umbra fruntea sa cea ovilita,n§i tot urla in zOstimpuri... iar la tinthim in valeclOpotul neatins de nime, scoate sanete de jale !Dar acam, acilm pe dramul ce prin munti. saprelungestesingur singurOl departe, Don Padil calatoreste.

(Mai

115

Cine-atunci puted gindiea, la Ilóma Don Brandini

Barbarini,pentru dinsul va porni ?

VIII.

Aá vorbiati intre Ole ale Fhirel dulci feciodre,palide de ingrijire §i plecindu-se la scare,cind stejárul dela poarta, mare ca un uria§sentinéla neclintita 0 acestuf sfintfiid ceresc din codrit sacri in poleitd Grecie,

profetica odrasla din Dodóna semintie,tainic respindind in der al set.] fredmet optitór,avind darul pre§tiintei Ia trecat §In viitór;el, pe-a Hesperiei termuri de Hercal a fost sada,cind eróul cu-ai set nmeri dóuI Itimi a despartit.aruncind in spatiti munch §i unind marea cu mare,

admira-vor, cIt vor tréce, vedcurile viitodre !Depe nalta sa tulpina, nolta ca rege§ti palaturi.a vezitt stejdrul falnic cazind staturi peste stand'§i mizCria antica §i cruzimea pagineascapan ce timpul ne anunta mintuirea crWineasca !Atund s'a Limit himina! nu s'a maI veztit deatunce,pe-un stat mic, un altul mare, in selavie sal arunce,Formele ocirmuirei au zmult a lor ideal,pan' §i la Huróni e astäzi stat constitutional!"

§i

heap,

116

Aá scrie multdmitpentru amvon Don Brandini

Barbarini,scribul eel neobtisit !

Ix.

Cind stekirul dela poarta cuprins de'acel sfint fiórce mnplea de grodzd mare pe orcdre murith,

face d. afie innul prin sibilicul suspin,tdinele necunosolte ale orbului Destin ;el care vestise 'n lame nedmurilor spaimintatepentru negr6le lor crime resplittiri drept meritáte,dóliul care asteaptd i nestinselemuncele fard de (*et, ne'npactitele dorintl,spanna ce Infioredza si inperiodsa

sldbiinogita Foame, Betrinqa card mild;ale Infernului fiiice, ce te jail pentru vecie,Remuscarile fatale si zdrentodsa Sdrhcie.Moartea, pdlidele Bodle, cu-a lor jalnie astermItluind régi, feciodre mindre, pruncul de abi6 näscfit,ale Skitiei geroase osti In sirurice'si rastesc asuprd lfiniel a lor endturi

Discordia ce zmulge cu-a ei mtni Inflacaratedepe fruntea sa apriusa limbi de foc Invitpäidte,apoi Timpul rizind, vecinic cu sarcasticul profil,trebuid actim sd spue uncle este Don Padil,

s

cainti,

si

otelite,inplatite,

117

Pentru care s'a pornitdin Sevilla Don Brandini

Barbarini,scribul eel neobosit !

X.

indreptind atunci spre ele voacea sa tremuratoare,0 ! voi, flee-ale Aurórei, zise el eu intristare,

acam din aceste ziduri bucuria a zburat,luati crepul lung de thilia... Don Padil s'a departat IPlingeti! pentru voi deacama orce bine incetegza INu stall mult deasupra Mimi ale Fericirei raze !Vail deacama inainte cine ye va mai MI !Haina voastra de mireasa cine o va resfoi?...Plingeti a lui departare, dragi copile parasite,la singurtitatea trista fara milli osindite !Dar ye mingieti In suflet caci pe marile albastre,rèspindi-vor Eleovánil jalnic lacrimile voastre,iar din Cle, In palatul stralucitului Ocean,ved sirenele'n§irate pe band mindre de margean,eu-a lor degete de nacru cum le-adana pe-un altarprefacindu-le In fire de ales margaritar !Nereidele In lima en naframe de opal,cum impodobesc en ele mitra anui cardinal ;iar la Gnida ved pe Venus pita a-I ineorona,Zeilor, opriti pe Parca firul vietii de-a-I curma!"

118

Tar din toti mai picilitdin Sevilla Don Brandini

Barbarini,scribul eel neobosit !

XI.

Ash cuvinth stejtirul cu profeticul sett glas.singurul profet mai sigur ce deatunci ne-a mai remds,cad de la Hristós incoacecum zic cei drept-cre-

dinci6sitóti prorócii sint pe lame namai niste minciunosi!cind deodäta sä ridica de prin vane mnbroase,de prin pesteri, de prin lacuri, luncile intunecodse,eco durerós spre ceriuri : Oceanidele fete,brimele Hamadridde, i Driddele cokete,priapéele cernite pling prin tninkiarile rodseele, mai cu Mina, elle de amór nesatMse,iar prin cedta ce sit pierde la a soarelui ivire,ana daph alta, triste, vézi venind spre manastire,mdicele in Mine negre ai jurd ca ele sintsfintele mironosite cind se'ntorc de la mormint !ce tacere plumbuith!.. moartea pfitea sit zici,jócul, veselia, parc'a n'ail mai fost pe-aici!namai cinele se primbla pe cardrea! parasith,clatinind incet la umbra fruntea sa cea ovilita,

rinD,

119

§i tot latrii in zestimpuri, iar la tintirim in vale,clópotul ne-atins de nime scodte stinete de jAle !dar actirn pe unda ce la sodre strAluce§tesingur, singurél departe, Don Padil dildtore§te.

Cine-ar fi plaid gindieh la Rdma Don Brandini,

Barbarini,pentru dinsul va porni.

XII.

Valladolid e ord§ul menit pentru 'nvetrititraunde Don Padil, novice, se supfine la tunsdrd,aspre réguli 11 a§teapta; a sa codind lucitodre,sub o foarfecd thiodsd pica far de indurdre;al sett mijloc drept, subtire sub o Mina potrivitd,i-1 inchide trist §i oblu o sutiind mohorita,glfuna, véselele vorbe §i okiadele duiodse,sint oprite, pedepsite de légi aspre, riguroase ;nu mai dAce-aici vidta ce duced la mAndstiredar II intarid credinta §'a prelatului Mire!Valladolid e vestita prin vestitul semindr,vëkia Pintie roma* patria lui EscobAr,nu cunosc altd cetAte mai mdreata, mai frumodsd,cu nardvuri mai curate §i mai mult evlaviodsd.

scam,

120

nveste-aid junimea din provintii depdrtate,opt colégitirl sint ciMite i o universitate ;aid inflori doctrina, comodd, mintuitodre,

.ce-a tinitt atitea veticurI toad lumea'n admirdre,patrikica stiintd i mordla 'ndemandtri, :de a invqk pe lume co ri'aI stiát nicioddtii,

Asd spiThe multAmitdin Sevilla Don Brandini

Batharini,sciibu cel neobosit!

XIII.

Iezuitecele armii aice s'au intocmitde Igattiii Loyóla generdlul iscusit.invqatürile-antice si betrinul Arista

morAla lor cea vekie, aü remas pe jos detót.Aid sit invatit bine cum tin om CU iscusintitpodte lesne sit impdce ne'mphcdta constiintit ;Don Padil invqd lesne latineste Kea curt%avind mare aplecdre spre dormit i spre mincdt.Epitome sanetus liber" §i De viris" maI Intel.

I

tut

121

catihisul totdeat'ma 11 punea sub eapataid.en o Mlle de pine dupa ce se inking:cartea la un loc cu pinea el mai lesne-oapdI incepd sit 'nvt,te tdmul sfintelor canottne,cazuistecele ghise, groasele pedalioane,a sfintului Ulna Sdma, comentaril i sholil,Valladolid e vestitit prin a sale teorii.Ale eruditidnii glorioase resultate,opt colegidri, mt. e glümit, i o universitate !

Tot aid s'a instruitalta-datit Don Brandini

Barbarini,scribul cel neobósit

XIV.

Patru aiil de'nvetatdra §i vr'o opt de prohitire,sint deajuns sit pregatiase it pentru hirotonisireo inteligenta ritrit; §i, cum este cunosedt :hlmea e §coilla cea mare, §coála e un inceptit!§titl ca este mult mai bineluind toate la un loc,sa stii mal putina carte dar sa al mai mult nordc!Don Padil infra in lame pe cat strimte'ntunecogsedus de-o mina nevèzdta spre o culme himinoasa.Al sett mime de blindeta §i vpstitele euvinte,

inghitia!

222

o neprihänitii viái, consacrata célor sfinte,vestea sa de darnicie, si a sa cuviosie,umpled lamea de-admirdre i de-o mare duiosie.intr'un veac, cum e al nostru, veac de materialism,veac de léne, yeac de pofte, veac de tfindav egoism ;veac de desfatari ware, este-un meteor deplin,sä v6zI pe Ull om ce are ca traeste cu putin,iar favórurile soartel peste OW le r6varsRemin6-va, totdeilana, suvenirea tá nestearsa"stareta scrieá ad6se pfin prelatul Don Pamfil,o e rar, e rar aceasta !" Asa era Don Padil.

Tot asd crklea smeritin Sevilla Don Brandini

Barbarini,scribul cel neobosit !

XV.

In Valladolid atunce traida, singure, retrasedont nobile matroane cu naravuri cuvioaseDona Laura HermOza, Dona Linda y Ramire,una grása si balaie, alta barna si subtire.Magdalene 'n pociiinta, lacome de ideal,dusmane neimpacate a c6lui mai mic scandal.Nestiind fina de alta, de mult v6duve pe lame,

123

aminchini cu avere, amindimi cu rename ;si la vrista cind pe fáä, timpul nendurát insamnacu penelul seii sarcastic brazda galbenit de toamna.De a sufletului soarta ingrijite din pruncie,si de dinsa, eu tot pretul singure yoind sa fie,de-o sfintkie nespasä cautind cu infodreeine le-ar puted condace la viata viitotire,un om sigur, demn i tainic inainte mergiltór,constiintelor slabate eardaz ocrotitór;cind la prédica cea mare inaintea lor rostita,amindoui-si zise'n suflet: Mésia dorith"aid, Don Mil tinfise un cuvint De Sancta vita"incepind intei en alfa §i sfirsind apói en vita.

Cuvint bine meditatee'n Sevilla Don Barandini

Barbarini,toata noaptea a luerat!

Incurind din inaltimea eeriarilor domnitotire,al virtutil sale merit, pe-a sa frunte ginditodre,

sem alesilor ill lame,Reul de a obori,ca o jerbie de dur, sfintul dar se cobori

cu el intern mare orb-ce rana-a lecul,

ItA

XYL

121

dahul necurat din trapuri c'un cuvint a izgoni,crada neegalitate ucigind'o pe pamint,patimelor de tot fIiit1 doctor Wit de argintel da célor sco§1 din slujbit mingiiére s;i sperante,demagógilor bugétul i inalte aliante,veduvelor alindre i epitropi la orfaniInsuratilor rabditre, minte ceor gogomani ;idioçilor put6rea pe. blastema(pentruca nu isbutise dupa cum sit astepta) ;in Valladolid stiinta, macar cit de putintica,fételor nemiiritate zestre i alta nimica,zgomotoasei opozitii aspre pronunciamentos,la Los fueros antice vkinicele mocimentos,cum sit scrie, sit cetiasca gazetarilor pov6te,generalilor rësbóinici geográfia sit 'nv6te,pentru el nimic nu tine, §i nimica nu 'Astra,ce lua de la Milne numai tinerilor da.

lar din toti mai folosit,in Sevila Don Brandini

Barbarini,scribul cel neobosit.

XVII.

Spre dovada la aceasta Don Brandini barbarinicu placata Dona Smara nu mai triiiditi a§a, bine

carlktI li

125

Niel un spor, nici stup, lid bare, nici un galbön canal*,dupa atita pofta, nici macar un copilás,

Don Padil, de Don Brandim, dupa ce a fost kiemát,bin ecuvintit cu ddrul ce de sus it era dat.Deatuncl gradina, de tot félitil Uri frumoase,dalbe infloresc la soare kiar de-i vara secetoasa,si'n prisach prin stitibéie vécinic matcele roiesc,prin curate mit de paseri nebunatec ciripesc,dar minimea cea mai mare pentru &it'd omenesc,e Ca 'n cash' copilasit ca puzdëria foiesc !Nina &tiara, citeodata e atita de botitaDon Padil atunci zimbestede copii i neciijita,incit blastema in Mina i 'n thcata-i constiintaalintata i naiva a poétului dorinta ;caci sä iasti prin gradina ea nu mai ma, ragazfar ca tóitil de albine sa n'o piste de obraz,paserile de prin custe zi i noapte-o asurzesc,jar copiii, ca pe-o minge, intre el o haratesc.

Iar din tOti mai picilitin Sevilla Don Brandini

Barbarini,scribul eel neobosit !

Ascultati trompéta sacra sit antic 'n departare Iin Sevilla pretutindeni este bucurie mare !

flórile 'n

pi

126

sail tree purtind flamara zilelor de bucurietot popOrul e pe strade eu stilpdri de veselie.in§irdta trdee 'n stóluri pedestrimea aurita,zuruind eu a el pinteni pe pavedoa lustruitd, ;§i In sfinta eatedrald stall matrottinele tiesitepentru asta zi frumodsa en dantële 'npodobite.Candelabrul sa 'neovodie sub facliile aprinse,salt In spátift heruvimii cu aripele intinse,§i sub gótieele areuri eu 'mpletite mozaiee,sa 'nalt vdluri de tamlie din tripédele antice ;§i tot el6rul din Sevilla preeeddt de erdeea mare,eu preldtul sfint In frunte, top.' a§teapta la altdre.Don Padil marq pdv§te tirind mantia ve'rgata

lovind eu a sa eirja pardosilla marmordta;patru jfini in hdine albe due a ve§tmintelor pale,opt eadelniti lnainte parfumedza a sa die;

pe treptele divine rostind cere§tile vorbiDon Inego 11 prochimd Cardinal urbi et orbi"

Iar din tóti mai pieilit,in Sevilla Don Brandini

Barbarini,scribul eel neobósit!

si

si

ELEGIE.

taliarch, iubite oaspe, de cind nu mai vil la mine,sub povodra intristarel kipul midi s'a of61it,unde's zilele frummise ? .. unde's noptile senine ? ..Parea'n Mitt toed, himea de atunci s'a invëlit !

Vai nu'tl mai addcl-aminte de trecata fericire !Taliarhe Taliarhe ! eit de grabnic te-ai skimMt!Tu jure ca o sa fie ve:cinica a ta Mire;cu ce ti'am gre§it en tie, de atita rife nitat !

Au portita al gäsit'o intr'o zi macar inkisii,cind tacilta mea Lycisca inteamurgu te-a§tepta, ?nu ardeam de-ajuns parfilmuri ?... fea mea se vestejise ?...sail' in jócurile noastre efl ti-am refuzat eel/. ?

Cind a mea gradina in ce stare sa gase§te !copäcdil pli§1 cu tine pan' la eml s'au useat !porumbita mea cea alba, intristata pribege§te ;eine §tie in ce codri sërmänica a zburdt !

I

!

...

at sti...

128

Bine hut ziced atunce siridca vrtijitodre ...Haxo, ce pindid la king dantul cel de Corybantl :nu te'ncréde'n ofike§1 pálizi en privirl ratacitodre,sint ea flaturit zburdalnid §i necredinció0 amanti."

Vino ! lilidcul tiner a scos flodrea lui frtunodsd,turturelele la sodre toad ziva ginguresc,hohotesc prin pe§ted Muni' cu-a lor nimfe pofticiodse,prtstoritele, pristórii tot Weld' M. rezletesc!

Vino! mi-am ludt de noapte o tunicd prevezie,cu myrt verde *i cu ldur pátul l'am impodait 1iar Lycisca tine gdta MO cilpti aurie,anfora cu &tut toarte en vin vékiii peeetluit!

0 GLIND A.

Ce ved! Ce arättire!!Batil.

11 litza.

Amicul mieu Mit!Batil, un veac actima decind ne-am despartit !

Bath!.

Purtare rag samen .. sintett nepricepfite ..Me 16s1 pe asti timpuri... te dad pe nestifite...

A trebuit atunce ...Mitza.

Batil.

§i pana 'ml iei cu tine ...Cutrien todta, lfimea cu .. eine stie eine?

Mina.

Primirea 'I cordifile, !.. tot bolnav cum se vede ! ..*i mintea ta, sermfina, tot nfimai in reit crede.

9

130

Batil.

Pe timpul eel mai darnic de dulce inspirdre,cind fkirile 'ntind mindru gurita lor la Nam..cind recorósii zefiri din vane manodse,zburind, ti-adtic in taina o soapta amoroäsa ..chid salta de Mire la mtigetul de Our ..

Nitza.

Cind salta'n cringuri mierla si gangurul de aur ! ..Cind ...

Batil.

Trista ironie!.. zadarnic te silesti . ..Tot sarbela in ghillie, si tot sprentira esti ! ..

ithiza.

§i tu tot ipocondru, o jalnic muritór ;nemasura in toate si yécinic. cirtitór ! ...Caci ti-ai fixat in minte o lime ideald,in sfëri necunosmite ... teribill gresala!In loc sa rizi, tu blastemi, c'o (Ira 'nyersunata 1Asculta-me pe mine . .. te yei cal odata.Tu stii eft de puternic cu tine m'am certat,si WO ca pentru asta de-aice am jilecat ;yoill remanda cu tine de crezi ca am drept ite.

Ban.

Eu m'am deprins actima cu-a mea singuratite !Dar spline'ini, te rog, unde al colindat de-atunce.

131

Mina.

Unde-a voit noracul §i soarta sa m'arunce !

Bati:P.

A ! umble dupa soarta! alergi dupa norac !Ora azi, in lame, nu ti-al gfisit un loc ?

Mitza.

Def61, defél ! speranta,m6 jur pe-al nostru z6ii,ca te-oiti gasi mai bine, o mizantrapul miefi!dorinta de all spime aidrea ce-am vèzat,§i timpurile grdle prin care a'ti trecat ;§i mila mea cea mare de trista ta fiinta,un dor de Ora .. poke ... o tainica cainp ...

Batil.

Un dor de Ora, 'n tine ! o, limba ipocrita!cind §tiit ca eti in sufiet adinc cozmopolita 1Id6ie ce provoaca §i lira §i scandal !

Ram.Tot far de judecata! tot superficial !

In contra calomniei nu este adapost ! ..

Batil.A ! recunogi actima! dar spane-ml uncle-al fost ?

Ce te'ri! ce näsipi§uri ; ce plaidri locuite,ce termuri §i ce unde, ora§e fericite,al vizitat deatunce ? §i. unde af ajuns ?V6ztit-ai multe lucruri, §i ris' at de ajuns ?

132

111itza,

Am ris, ea totdeaana! A amuluI prostie,are pretutindeni intredg'a sa domnie !

Universdla plinta, adinca roditodre,ea singura-I pe lame invéci neperitodre!Sub minele toride, sub cele temperate,

peste timp i spatiu, ocednuri departate,civilizat sag barbar, or unde-un om traie0e,cu dinsul, fara munca, luxidiotisa crqte.

crivqul, semfinul ce holdele doboarasint vinturi pentru dinsa de duke primavara!

BatH.

Al minunat! imi place ! profunde meditatiiCe limb& eleganta! ce mindre comparatil!Dar uncle? ma rog, unde? unde-al erborizat ?aceste adev6ruri, de undeAI cunoscfit, desigur, vr'un vajnic jurnalist?!te-al ratacit pe dramuri cu vr'un naturalist I.sag al citit vr'o carte acama publicatatiinta e la mada

Da! foarte cantata!Revolutiondra! dintr'insa am OW

c'un momióiü ca Eva in Ráiti s'a cummat,ca din el e§it-a, plodoasa fara mila,

mult ca nasipul maril nemernica prasila,ce astazi guvernedza intrdgul univers!Deatunci spre frumus6ta, ea vésela a mers!

ci

ailát?

Mina.

§i

41

I

le-al

'133

Inc6t, Inca cu timpul, §i fiird, preshine,a dispardt cu tótul strdbana uricidne;

falca cea de cine, §i timpla zvienitodre,§i fruntea cea timpith, pleapa clipitodre,sprincénele de ciclop, tufodse 'ngemrtnate,ce le numim noi astral sprincene inghinate;un 6kid de steclii, stdpid, i titva cea osodsä,compdn acinn o fdtd pldcdtd, gratiodsii;§i vodcea 'nitdusitd, atunci mornaltodre,azI yoke elocuentä, la c6rid cuvintiitodre ;incit pierdtit de spalind i thinic ingrijit,sit MIA inv6tatul i strt incremenit,privind atitea fete de falnicI muritóri,el.& din alte timpuri, marl ocirmuitórI ;momite in principid, dar metamorfozatl,al lfimil seculdre v6kial6se cdpiteniI, vestitl cucerit6r1,f6p-1ogof6t1 cu pl6te, poqi i oratóri,si nu 'nte16ge astralo timid scepticizm!cum maI persistä Inca' fatalul atavizm,

n'a sciipat Cu taul de v6kia sa osinda,posterithtea Evei! .ia uitrt-te 'n oglindä !

Batil.

Dar muzele, din eine-s ? .. a cul posteritate

Nam

A fantaziei voastre fiini neintruplite ;1101 n'am fost en parékia in kivotul liii N6e,

§i

§i

privilegMD,

184

e0m din voi intocma ca Minerva din Joe,sintem sat . nu sintem! §i cugetdrea noastra,timpita sail sublima, e cugetdrea voastra!

Batil.

Impie! sacrilege! .. ce sufletu'ngroze§te !mai bine 'n fundul marell ..

Mitza.

Aceasta ye privqte!Dar am undt a'ti spline: ajunsa la hot:ire,

era sa m'asurziasca teribila fanfdra,a Renumirei gldsuri din cele patru unghitri 1Ce Oruri de ghirlande! ce arcuri de triumfuri !...0 sutit mit de tánuri in tier bubuieda,flamfirele vergate la ceriful filfthia !§i mindre uniforme, arme stralucitodre.ord§ele 'n lumina ca 'n zi de sarbatotire ;se 'nghesuidit pe strdde tribanif elocuenti !. .

Ire felicit anima... sinteti independenti!...Am aclmirdt din suflet trofeele rapite,a consulilor vo0ri cumlni nevestejite,politica 'nteleapta, adinc prevezetoare,ce-asigura de-actima o stare 'nfloritodre ;cum v'ati atrds a himei simpitil indoiodse,prin tactul, prin masara, purtárea generodse,pentru tratáte-a voastra credint,a neclintita,fruntarele ne-atinse 0 patria marita,,.i pácea, 'nbelpgdrea, dorita libertdte,

135

de asthzi inainte sint bfinuri clstigite!Aá voira zéil ! Ce falnich skimbdreN'ajunge 'n todth himea Zeita vestitodre,Popodrelor s'anunte triunful cistigdt!Ferice de aciia ce armele-ati that,

vulturif näprasnici clesfasurind cu fálh,prhphstui 'n thrinh Domnia cea fatálit 1De-aciuna Inainte in Mc de singe, lapte,

marmura i bronzul v'or spfine a voastre fapte !Pe ldn die 'nrosite vor creste pe cimpieédera inlhdiodsh si vita cea de vie !Strimómil, Istrul galben curdti vor serpui ;spre mdrea lésuri hide n'or mai rostogoll IAfárii biruinth, induntru amnestie,

portile lui hnus inkise cu mindrie !Cind titi ch In cetdte staft gata sh zbucniaschdiscordia civild i fira cea fratiasch,fatriile 'narmáte, veninul de partizi,ohlocratia nfitia cu vékii eupatrizi,

fiiiil pe phrinte, phrintele pe fiiii,se sfasiedii acfima ca fidrele 'n pustiill!In atrium ... sub ókii domesticilor zel,atitea perkizitil i zbiri, i paraldi,barbátul de femdie pe strdde aruncdt,fiind actim din slujba sermilaul alungdt

criza cea baniash... eel trdizeci de tirdni,trdizeci i trei aniime nomarhii veterdniprib6gi i tristi i IAEA cum Inca 11 privim,pierdfite instrumente a v6kiuhif regim,

gi

gi

gi

,136

darea 'n judecdta teribila, cumplita,a c61or §apte oameni cu fruntea incretita !Un singe de cerneald pe publicele piece,a patriel privire sta gata s inghiete !

vrajba, turba, setea atitor nóbili fii,eine sa pdie mina pe a Statului mo§ii,prigoana In alegeri

Batil.

Vorbe§te mai inca ..

lláza.

pentru ce aceste ? . . . pentr'un citir de buga!Si Inca in ce stare ! peirdut i istovit . .

Ca vai de el ! de ... misii ... de difirne spircuit I ..Veti recunoa§te dal* o pacinid muritCri!ea mare-a fost iertitrea §i prea induratóribarbatil de la cirma ! . Cad s ereded atuncefiince osindite, in Keada sa v'arunce !Cinci ani de (*mire fusese erimen mare,ee merita pedeapsa, iar nu amnistiare.Ce n'ar fi dat Romdnul in singe inecatpe Marius eu Sila sa-1 vada impacatCe n'ar fi dat Atena in timpiI destrdmPe-Aristofán cu Cldon 'mbrato§ati !0 secoll ! o viata! o mare Vecinicie !Memória aceasta phstrati-o cu mindrie ! !

I

vada

si

si

1 ..

137

Cit pentru month.' no§tri, §iráguri de skelOte,cari-au perit in §anturi de fodme §i de séte,descultI §i gol ca Negril, la crivet tremurind,

rdnele lor crdde in zdrente asculaind,sub fdcul din cetdte de moarte datator,in mla§tina pustie, departe de a lor,sèrmdnele lor umbre ce re'd ne mai pot face !

§i-ad astupdt mormintul et quiescant in pace!

Mai feiicii, o zina! de mil de mil de dig!0 o traddre! vitOjil luptatóri,in groapa Ion cea race, sarmanii n'ad alidtde-a patriel iubite pamint instreindt !Val 1 inima mea plina de indignatidne,nu-§I afla mingliOre nid kiar in rugacidne !

pentru ce, o doamne ! ce avedm a stinge?.Ce rezbunani ! ce sila ?...

Mitza.

Din mibilul Ion singeVa cre§te libertdtea cu rdinura de :tun

a patriel iubite nepretuit tezdur!

Batil.

0 ldinica sumeata! o tarca mult limbdta!Tu nizi de-a mea dunOre, fiinta prefactita I

lacrimi!

un

Bata

...

Batil.

138

In glamh le iel toate §i tótul infruntézi,nimic n'ai stint pe lame, nimic nu respectézi !

Itttiza.

Cad risu-1 a mea armä, §i gluma ironie!cu ële te 'narmefiza! A lor ipocrizie,gindirea lor vicleanh de §erpe-oträvitór,negreata lor din suflet §i scepticizmul lor,exclusivizmul aprig pe chile pittrunse,fanfaronada, tónul, prostia lor ascunshdemasch-le la linne !... thcdrea-I vinovathcind lash In uitare Virttltea insultath;A lui Luciliii armä, a WI Elorat ridich!

Batil

E slabh-a mea putdre §i volicea mea prea mica.Ce sarcina enorma! Ce luptrt uriti§h,§i ce natura trébui pe om sit-I iei din fa§a ;sl..-I rhscole§ti rhrunkii ca marea de adinci.uncle cloce§te it'll ca vipera sub stincl ;s'arunci a sale patirni ca frunzele la vint,§'ntr'un cort6j de vitii sh.-1 dad phn' la mormint!Scalpélul con§tiinteI s'ap6§1 frtrii crutare,sh tab farh de milh! ce oarbh 'ncumhtare !$i pentru ce? Horatiti, Luciliti, Junenal,§i Pers inpiedecat-art la Rama vr'un scandal!Putft-aft sh adach trecdta ei marire,a timpuriltir falnici pierdath mo§tenire?Cumplita iperbólit §i versul lor de foc,

189

pe Mesalina, noaptea putedd s'o tie 'n toe ?Scutit-ail d'infamie rorndna latichivd?pe Traseds, Seneca, pe Bdrus de otravii?Impiedecdt-ad odre Republica sape stoic): de la moarte adese voluntdrä?Minia lor aprinsd i aprigul lor kin,inlaturdt-ad mersul fatálului Destin ?

Periculós i strániu, absurd o ce'mi pretinzi.Actim la bdtrinete o cursä i-mi intinzi,Eil care in vidtit n'am atacdt pe nime,sd-mi compromit blindeta cu-a satirei asprime ;s'aprind, fard de minte, Melia invritjbireiactim, cind stain cu totii, pe margenea peiret,cind viiterul nostru s'a prefiicdt In sfinx,cind dusmanul pthdeste cu @di sei de lynx!Lind fiii rdtacirii, sub masca populara,

intartit discordia amdral0! nu! a tale sfaturt, vicledna ta zimbire,ar aminti trecatul de trista amintire!Nu risul, ci prudenta ne scaph de pericol,SA ne gindim cum trebut...

Musa.

Atunce plingi ridicol!

Batil.

Da! negresit, void plinge, vot suferi in mine,zile mat prospere, void astepta mat bine,

cad s'a vezdt adése un vultur rapiterpe porumbita 'n der gonind'o'n aprig zbor;

Mara,

atita si

140

sermána flige 'n spatie, spre codri se grlibeste,eind un vIrtej nitprasnic pe vultur 11 loveste ;patruns ea de-o shgefitil, el etWe la piimint,iar porumbita zboárii pe aripe de vint !

Apática fiinta, esti grit de parekie,te leAgAna in visuri i dormi pe-aceA urekie,asá al fost in viata, nemernic pe deplin,asteaptrt mIntuirea sreti vie din senin, .

Batil.

Aseultit-me i curm'o, iI mai repetme oboseste-actIma mania tacu satira la mine nu afle addpost,mal bine poveste'mi i spilne unde-ai felst?

Atena i Corintul, i Sibaris vestitit!

Batil.

Mena i Corintul! o, zinit ferieita!o termuril culmi antice! pamint al libertittei !unde-a domnit en slava zeita frumusetei!Oh! sptine-mt povesteste-mice bueurie adincalce fac amiciI nostril? traiesc en tOtii Inca?

Mitza.

0! da traiese en Up, tritiesc i prosperedzA,m'att 1ntreMt de tine.. ei se interesedza...

Math,cifidata

I

141

Batil.

0 duke suvenire ! pe Nicias, pe Fléon?...Pe Mnezilk, Alcandru, Rifas, pe Demoléon ?Pe Hermogën retórul, pe mindrul Calistrat ?...

Da, negrOit, td-oiii spline ; pe tot! i-am vizitat

Batil.

Pe Licisca cea brana, Lania cea bithiJe?A aria cosite ca spicele din cMie,

incintaii Math? . Erato de la FM?

S'aü maritat cu tate §'acilma all copii.

Batil.

TeMm, a citrui coama, rotata, lucitare,Ora cit 'nprumutase a nórilor splendoare I

111áza.

De cinci ori, pan' mama, el s'a casatorit,§i, pentru-a cincea oára legal s'a despartit,cu tact, cu iscusinta, de cite ori se 'nsoara,in WM tescue§te o nOua zestri§oára :apói, Inat cu timpul, §i potrivind'o bine,nevestele le lasa, dar zestrele le tine.Altfe, cu tóti amabil, prea indatoritór,azi lamea 11 sahlta de zestri-antreprenór!

lgáza. :

mO

Maa .

142

Batil.

Pirgofilact din Arta, vèzatu-l'ai vr'oddtd ?Strateg era atunce

Nina

L'am cunoscdt indata.Arhistrat6g acama §i foarte pretuit

ohlocrapei mindre, stilp vrednic §iDe cite óri Atëna silith s'a afldt,armáta sd'0 retragd, pe dinsul l'a kiemdt;cad dre pentru fag o rtira iscusintd !Cit tine lupta, doarme, iar dap& biruintd,indata se arab', §i spane nencetaprin cite marl primejdii, visind s'a strecurdt IApóI a scris o carte in care sprijine§teed. Xenofont cu oastea mered se ratdce§te ;ed. n'are cuno0inta, de dramuri nici habdr !0 el acdm propane un nod itinerdr.Amicil sei in tdind, se WU, i zimbese ;cel mai intimi, pe fdtd, II spun 0 'i dovedescea de-ar fi fost pe timpul retrdgerei faimodsd,din zdce mii nici anul nu s'ar fi'ntors masa.Dar el uimit i mindru, de sine incintat,la alte mdri retrageri se crdde destindt;0 multi curtdni, la curte, §optida prin coridorca Skitil vor i6e la ef ambasaddr !

Baal.

Dar Mnezildc, ce face ? el nu s'a insurat ?

sal

143

Mitza.

Ba da! de treI orl Inca *i este magistrat;dascal de tinbala, in mtizica artist,cintardt la templu, retOr §i jurnalist.

Din zóri §i pana 'n noapte, din noapte pan' in zOrlel Chita, reciteaza poëti §i oratóri ;

totdeatina Are, uritul de'§i omoara,i1i cash o sotie, afard-o sotioara!Cu or §i ce partida se'npaca, se 'nvoie§te,pe tói Ii tamiiaza, pe tótI II proslave§te;cinci posturI, pan'actima, el are §i ocapa,nevOile viétif cu grija le astilpa;

spline pretutindeni, c'o logic& solida,ca. este Omul TereI iar nu om de partida!Skimbtitu-s'ag guvernul, atunci cu acdia§I Emig,§i Hercul §tie alma de cite off se skimbacu. care pan' atunce, prezentultrecfitul ocare§te pastrinduil slujba sa!Cu asta rinduiála, §i potrivind'o bine,partidele le lash dar shtjbele le tine,altfël cu tOtl amabil, prea IndatoritOr,Atëna 11 salata de eujbe antrepreno r !

Iar FlOon mo§tenirea diunki §i-a ;

corintian din suflet! Rifaz mi-a povestitc'a intreprins win taxa o grea calatorie,cu gind ca WO' gasiasca o zestre de sotie ;

§i

laudA,

si

si

144

c'a gilsit'o 'll fine, dar Ca, sgircit cum este,nesatids §i Mem de MO §i de neveste,el plinge-acdm in Wild pierdtita-1 holteie,

ailor sa rodgil ca v'eduv sa rennie !§i spittle despre dinsul batrinul Eurimim!Adult putin II 'Ash, cad Are-un

Alcandru este liber, dar foarte supatht!De-o pátä criminald, sërmdnul a sclipdt :o intrigh ascunsa, o trista-acolisire,pentr'un moment sbircise eterna sa zimbireTräid colik §i v6se1, cu §apte, opt Mite,cu Mindre ekipajuri, ospeturi strälucite,

vinul de la Cipru, strafida din Corint,inpodobidil, la dinsul marl cdpe de argint ;la ipodthm, la teatru, matroanele-t zimbidil,din cduza avërei, de ginere-1chid vdetul naprasnic zbucne§te deoddtd,ca a furdt Alcandru de la parintt o fatit,a liii Candbe filed ce n'fire nici o zestre,ce sta mai toda zina grttita la fereastre.Pariatii el atunce ail mers la tribundl,

denuntAt cu zgómot oribilul scandal,cerind en gravitate onodrea repardtapedeapsh drept exemplu, iar pentru judecdta,cerind despagubire in caz chnd, din mIndrie,ar refuzd Alcandru s'o ieie de sotie.

I

§i

okidil,

si

M

clironam.

In taing, procedfira acfun se pregatia:Alcandru de aceasta nimica nu §tiia;cind Ia citat in foima. Venind la tribunal,el declarà pe MO, ca n'a uimat scandal;ca Chia, din cask cu §tirea lor e§ise,ca tot cu-a lor §tire la el o gazduise.Canabe i Xantipa tiicean la incepfit:Alcandru Med, btinii sub titlu de'nprumfit;nu mult dupa aceasta, copila fug). 'n Cars,unde triiie§te astazi cu skitul Anaxars.Iar martorii depfise sub aspru juramintcum arata Alcandru cuvint catra, cuvint !Au ris judecatórii de-a Xantipei figara,

astfel sa inkise aceastä procedüra.

Iar Nicias, istóric deodata s'a factIt,un tom macar in tail, din ea nu a vindlit!El, pe SemitI 11 §terge din numeiul de natii,§i e semit el insu§...

Batil.

Aá sint renegatil.

Mirza.

Demol6on, politici dezbinapd'nfiintat aduna binrón de avocati.'Was, cum §tii, de vita antica, aristocrat,Demoleón, dincontra, om non O. democrat,

10

146

:

si

146

cuprinsi de focal tainic, zelósi aparittórial vaduvel sarmáne slabilorde multe ori, i ratis, din para banatate,la tribundle Apar femdi kiar maritate ;pledind in despraldnii ; i iaras pentru bine,mai Apar ici i cole, vai ! tinere-orfelinepentru clironomie ! i cum s'a intimplát,Rifas pe-o democrat:a bogata a luat;Demoleón, dincontra, o vaduva matrOna,de la WWI fugita din Tdba epigóna,avind pledre mare a'sl mina barbatii;ea minà deatunce, mai multe gener4i1.Uniti dar prin o soarta comana dar contrara,eu mintea mladioasa, lint)* din cile-afiird,

dupa nóua lége, ei astfel s'aa ginditOrasul nostru este in child inpartitdeoparte eupatrizii, de alta ohlocratii,ori nu sintém atunce din liberele mitil.Tu veY pleda atunce, o scumpe Demoléon,cind Heliatii nostri vor fi dintr'ai lui Cléon,iar eti din inpotriva, si tot ma 'n alëgeri,prin bun& kibzuire i bane intalëgeri,noi vóturi numeroase merOii vom aduná,un centru prea puternie aá vom injghieba ;s'o criza neasteptata, pindind cu iscusinta,inpfine-vom atunce a patriel vointd ;

data d'ntinplaresint multi inpertinenticalomnfind ni-or zice! sintql neconsecuenti,noi vom respunde-atunce, c'o falnica clamoare,

minóri,cal

147

ie mai pre sus de pdtimi a patriei salvdrela fost de vedcuri in tdrile aceste :

partidele se'npacit pericol daca este ;0 tot acdia0 odmeni ce iërI i-am defalmát,shit astazI fi ai çerii, sint tó barbati de stat,ce 'nadu§a deodátii, veninul lor amtirsacrificindu-0 Ara pe-a patriei altar !

Iar Ermogën retórul, mai nmlt calittore0e,de0 nu pentru asta Republica '1 p1ate0e ;

loc sit 'nvdte carte merdii politiciázä:prin ndui coalitii partide noi creidza!Sub forme studidte si gest de orator,e 'n stare sit vorbiasca, linbiltul vorbitór,torent de vorbe multe cu crieril necopti,de la tribfina singur, trei zile §i trel nopti.Vorbe0e despre tate §i vrate i nevrate,atdca, cenzureaza guvernele trecAte ;el de la Joe 'ncdpe discursurileataca, cenzuredza guvernele-actudle ;

tdsa-1 favorita de care 'nvdci vorbe0ee glória, marirea ce patria 'nflore0e ;iar rdul ce'i ucide i lipsa de dreptdte,e ea nu ait la din0i destAla libertáte

Batil.

Ce farsa grosoldna! .. i nime nici un glas ?Pe mina lor Atdna aciima a remás ?

C'a§ti,

sale,

si 'a

I

148

Mtiza.

Pe mina lor, asculth ! multimea Era minte.bezmétich, upára sh ied dupd cuvinteDemagogia proasth prin dimer se inpdue.Ea niciodata mina pe adevér nu pane.nu §tie sá desfire§i lucrul este greilvirtatile din vitiu, nici binele din rel!Nerodnica i tinpa, de pdtimi inbuibata,neshtioash, oarM, se lash guverndta,de-acéla care §tie mai bine s'o pindiasca,

patimile sale mai mult linmiasch IGindirea, cugetdrea ii sint invëci du§nidne I

pasd de §tiinth multimei grosoldne 1Socrat bëà otrdva! pe Grahi II phrhsqte,cu ostracismul aprig pe Aristid love§te !Martin al libertätei de bine 'nflacarati ;in Bdratrum pe dnii, iar aliI lapidati !Sub fel de fel de forme, cozinopolit Protki,hidósul monstru vécmic ridich ctipul seh 1

ce tiran pe lame, ce iscusit soldat,pe bestia aceasta nu ail inchlecat ?

cu trompéta 'n minh n'a ametit cetatea,ch a schpdt popórul, schpind societatea 1

In Sibaris o iarnd fost sä ed,

cetdte mai fence, nu s'a'ntinpla s vëd!Nu-1 utopist pe nici filosóf va fi,

sal

silith-am

lime,

..:

Ce's

149

de la Platt% la Mórus sa podta nascoelo stare mai prospdra, un stat mai priincios !Pe ling& ea Mormanh, Salanta sint pe jos !Sint tog bogati §i mindri ! Ac6la care n'areTraie§te deopotriva in mare 'nbel§ugare !De luesul enigmatic streinul sta uimit,chid afla, maicusama, ca, n'ait nici un venit 1Stapinul este slaga §i slaga este domn ;au izgonit cucó§h cad' i-I treziati din somn ;cucó§ii sca§i din tarkpriveli§tea te 'ncinta !De sine sa 'ntelëgegainile-atunci clad !Petrkere §i baluri : o due inteun benk6t !

Batil.

Cu ce traiesc atunce ?

Maza.

Cu a Statului buga tCind Statul se incuca, multimea '11 opozitil

s'arunca §i poce§te, prin milli coalitii,un alt guvern. Acesta, de criza dindu'§i sama,un noli bugét croie§te §i publica-o programa!Pentru moment atunce poldmica 'nceteaza,iar gazetarii no§tri din nod se intremeaza.De la miniSri tocma §i pan' la baridriun noa guvern sa face cu cei flaminzi de iéri tInteo unire fal§a sperantele 10 pun,§i cit li tine 'n slujbé, guvernul este bun.Dar clack de'ntimplare, n'aii incapat en 00,,

150

nu shit destutle lócuri.. atunce patriótilformeaza-o Una clica, si scot un noti jurnál;ataca cu vigodre strigind ct e scandal,no crada apatie, o crimit neiertatao stáre-asa de lucrun sh fie tolerata;guvern fara-de-lege, ministri tradithirl!Kiar sacra dinastie s'ataca-adesórI ;conspira cu streinil ce-astept cu nerabdare,a patriel cadavru sal cake In picioare !"Cu timpul, daca clica prin vótun se inpdne,guvernul sa tocmeste, i face fuzhinepe eel uzati i-alunga i kiániä pe cei noi;scapind astfel i trónul i am din nevól !Pfin aste sacrificil ca racifnaintetizarëzboaiele civile asa sa 'nlatureaza!

Batil.

Dar bine, acest oameni in intriga experti,n'ati nicl o treaba 'n Mine, industrie, comert ?

Mitza.

Orodre ! sacrilégiu! ar fi o injosiredin meseril sa'si faca o Indeletnicire !

Until.

hranesc atunce? i cine II inbrac ?Nevóile viëth prin satisfdc ?La millet si la lucru el nu sint ?

Mina

Au pentru-aceastä treabit conpanil de sernitl.

cine's1

Cinch

161

Batil.

Am cunoscilt aice trei blonde 'ncintatoáre,erád atunci in &ilia, scintei cotropitoáre :Lania, Frósa, Iris a lui Tithiii copile,spartan din cei trei side ...

illitza

Cazfit la Termopile !Am petrecfit en 61e la bálul de la curte.

Batil.

Erdit atunci copile, purtgii rokite scurte.

111[fiza.

Lania-i marittita c'un Sibarit frunta§§i ea dii, astazi tfinul §i móda in ora§.Activa, libeiglä, sa. inteldge 'n twite;politicä §i arte, ghtélele boglite ;de-al sUii barblit zburdalnic de loc nu e jaltiza;colinclii zi §i noapte: ba Lika e lehfizU,ba i6se pentru tier, caláre, in trAsfira,ba'i nuntä, WI logodnä, ba'i vilegiatfirit ;ba tree streine armii, vre un atlft prin tard,ba-i un concert de noapte, revista militárd,de binefáceri bAluri, pentru räniti o 116td,alearga ca zvirlfiga, vorbind, zimbind cok6ta;tree prin§iI din rösboAie, un oaspe eminent,slat alergäri de toamnä, sau vine-un regiment;sail vinde mhruntfi§uri, deskide-o loterie

152

cu oastea kiar porne§te pe a WI Mars cimpie !Ba astazi a poftit'o vecina sa la masa,ca Providenta 'ntocma n'o mai gase§ti acasa§i cind la teatru noaptea, cu ea te-ai intilnit,CU lacrimi ti s6 plinge cii, moare de urit

Iar Prósa eleganta pe citi n'a mink !S'a despartit aduna de-al patrule WW1 ;cad finul era modle i trist §i cirtitór,

dOile prea iate §i vajnic cartofar ;al treile la oaste pierduse-a lui rename,al patrule, s6rmanul, a pribegit in lame.

Iar Iris, cea a tréia, mezina iiibitoare,eel zic §i Miopita ava o intimpldreciudata, cum imi spase batrina Atropó.

Nu iea nilnic asupra-mi relato rVero.SA zice ca la vrista de §aisprezécecind Inceped copila sa aiba. curtezdnispre toamna, cind sa skimba padarea dragalti§achid mustul fierbe... unfla,... cind nacele ingra§a ;bobacil cind sa namör pe paji§tea uscata

fusése vára lunga i 'n todte 'nbel§ugattisa insemnit ca Iris ce 'n bhluri colinda,c'am trista, c'arn patata, tot dasurile da.Vecinele, ea dra.cul zimbida, §optida, clipidain cash' numai saga §i rn&Iicul venida.

I

1

al

AM,

153

Nu, pentru 'ntiia wird in trista noastrd vidtdmelancolia neagrrt de suflete s'agatii ;nu, pentru 'ntiia mirk in jalnice idile,cad victime pierddte, sërmánele copile !0! crdda calomnie! de (la inbuibátd!Cit rëii nu face 'n lfime o gtirá blestemátd !Simtind atunci Lania cti intriga tot creste,o i. cu binesórul i astfel ii vorbeste :AI fost usodra, draga, prostiile acestepot trdce (Mph' nuntii !... dar spime'mi eine este?Caci taina,... nu te Wine, imi este o datorie...poate '1 putthu constringe la o casatorieDar ea respunse-atunce, clipind a sa pleodpdCum vrei sit tifl aceasta, cind tii ca sint mioapa.

Batil.

Destal! destfil! cad glinna sa skinba'n infamieTe'ntrdcl din cále-aftird... m1'1111 place deldc miea cronicilor voastre birfire scandalodsä,Mei glarna grosoland, mincitina uriciodsd !

Máza

He ! doinnul este Odic ! cu pddica uraie,mtasem stiála sa cea v6kie,

cuviinta i gustul prefactitcu vrista loc sá scAdd, mai tare a cresedt IDar spdne, undel r6u1 o glaind-a publicd,sint lucruri de aitire nu sint din taxa td.

!..

linbagiiil,'n

:

...gingasia....

154

Batil.

Ori cum i oil de unde, e' lived periculoasäo rea intentiime. 0 1MM simceloasAE 'n stare sa prefaca, la altii aplicind,o tristä calomnie ce merge-apei crescind :ca tanetul zbucnqte de-a lungul §i de-a latul.cad uncle este (unul exista i pecatul.

Musa.

A! inteleg acama .. instinct inspiratrice!Inveci, hived cu lamea el nu vra sit' se strice !

Batil.

SA scriti infame lucruri ! de oameni sä me leg !Ba Inca sa i public!., en nu te intelégce aberatiline, ce gind inpelitatpierdiite amicitii destal am numerat!

Miiza

Sart cine qtie poate o scumpul mat poetdorita perspectiva inu§carif din budget ...

In adever! slut pacific, din cale-afara bun ;ar trebul acilma cu fálä sA'mi rezban.Oprgte-te aice! nimic sa nu mai spui,piciórul teii la mine inveci sä nu'l mi mai pill!

m

Batik.

CAINTA.

0u m'ati invetat nimica, invettiti far' de stiinta,filosa natingi si aprigi, suflete far' de credinta 1

Scepticismul vostru sarbed, red fantame ginditoare,amareste si scurteaza, existenta trecatodre.Ce-ati Wilt de-atite Yeacuri resfoind cartile voastre ?...Ati sufiät fail de milli in faclia viétef noastre ;si apói,o räzbunare !eu priviri incremenite,v'ati inspiiimintat voi insusl de ruinele tiesite !Ati wit, voi, universul, ca pe-o minge OA intoarceti,si sa dezvaliti neantul si tacerea luf s'o stoarceti ;peste nouri, peste Ape, ati pornit fait de frici,si-ati remas la suprafata ca o plata usarica !N'ati yezat in intuneric, v'a orbit marea lumina,astrolibul si pendfilul v'aii alunecit din mina !Spineti'mi, o magi nemernici ! ce-ati vezat in min-

drul mire ? ...Un cuptiar aprins de eine ?--dar in Nina lucitoire ? ..§i atite generatil inzadir at asteptit,voi, din cartea mult cetita, un cuvint n'ati descifrit IObositi zadarnic cérial cu sistemurile voastre !Oh ! lisati, lasati in pace soarta existentei noastre !

156

Cine §tie pe ce Mine, sub ceIstined, neatinsii,in ce nor purtdt de vinturi sad in ee plandtd stinsd,sub pecétea neclintirei, sus de fikii omene§ti,Timpul ati aseuns cu grijrt kéia tdinelor cere§ti !Fara de past& nici stául a minds sermána turmit!M6sia nu mai sose§te, niei cuvintul de pe urmd IAi sfdrmat atite lucruri ce durérile alind ;fifirilor ludti podium], stélelor a lor lumina !MI facia din traitil nostru o pierdatt injosire,din amór o intindre, o Walt intilnire !C'o indiferenta tristit edridrile le privim !ati credt din noi caddvre kiar din ledgiin eind e§imDati-ne moulr o rdzt, un Hindi' de a§teptdre,o ilUzie, o sperantA, fie kiar inOldtodre !Inventati o mingii6re, spfmeti-ne un cuvint!unde pdnett viitóriul ? in vezda sail in mormint ?..

. .

pierdüt o vidtit 'ntredgd alma 'n ginduri §i 'nnevói,

Faust au avdt dreptite sit se 16pede de vol !

Nu ierd mai bine, odre, st'mi al6g un crin in lime,sprinten, drAgthi§ §i vdsel, o copilt en blind ntime ?odke§ii, ea mitra coapta saü baldie ca un spic,

cu dinsa, brdte 'n brdte, viitórul sa despic !

I

Mi-am

ei

157

SA1 fAci leaganul din noun' §i din stéle a§ternut,qi s'o culci, cum culed mama, pruncul sëü Intgii.

näscfit !SA, ai linga, tine 'n vidtA o sotie priinciodsä,care §tii Ca, te itibe§te i iti este credinciodsA ;Inger pazitar din cériiiri ce'ti zimbeste cu blincletä,

intirzie, cit podte, mult grdbith tinerëta,Iar, in jdrul Ceti, peurma, noaptea cind s'aprinde

facul,copildsilor in cdsA, sa, le spui la Ott noracul,

sa, le gice§ti ursita, dnigi fetite bAldiodre,cu mandtele de raze, cu cositele 'n Hoare ;copild§i cu óki de vultur, dalbi, ca thua de curdti,ce §titi fel-de-fel de vorbe, vecinic neastemparati !Sä li dai la top porecle, sA'i sitr, sal joci pe brate,

until de-un piciar te trdge, altul trage de mustedtA 10 copila e regind regina domnitodre,iar pApazfele din mind ii sint doamne de onodre ;

ingrijit, tot scurma §i tot cdta inzaddrbetipdrele, ginclacit ce-a pierdfit din buzundr;altul scodte i int;dra regimente de soldall,cart-au fost la batillie,tati erói, toti decordp,incurind apai inc6pe §irul de povesti frumodse,v6ki istarii, halimdle, fapte man i gloriodse,de Iledna Cosinzana, Strinba-Lemne, Barba-Cot,Baba-Cloanta, IsTazdthvanii ce tree mArile in not ;crai, crAiése din vekime, cum Trodda a perit,semizeii i eraii ce pe-acalo aü domnit;catedthlele maréte, cre§tineasca biruinta,

ci

c

si

.

smut,

158

sfintil mueeniei ce atunce aft perit pentru credinta,castelanele inkise cu zid de-jur-inprejar,stind la gratiile negre s'ascultind un trubadar !Hei! legendele-aurite cite-o mama namal stie!Fericirea este numai llama], in casatorie !

Saa sa merg eu inpe'rAtif la rëzbodiele cunplite,cólo'n Orientul mindru, Ora cu minani vestite,sail la Nordul ea zaptia, sau pe Istru, sail pe Rin,la GadOz, la Samarcanda, in Egipet, la Kremlin,inarmat eu lance lunga, zea de dur, coifu'n vint,

calare pe-un cal aprig cu copite de argint !E stiat,- la batälie . ..de-ti-e steaua priincioasA,ai indata biruinta, sail o moarte glorioasa !Uneóri, data Norkul, de copil te-a adoptat,serpele ambitianel inima de ti-a muscat,eind popórul te iubeste... era mare de exemplu,intre un reeratin oste... iëI irn inp6rat din templu 1Ten un &lay la o v6dana sail un biet centurion,astazi un monarh puternic, Mahom6t, Napoleán!Viitórul ! Viitórul! eine alla gindul sea! ...mine nu §-Um ce va face, nepatrunsul Dumnezéu IOh ! ce soarth ferieita! ce zbor falnic, luminós!

norócul este darnic, orb, pribag, capritiós ISI al thite numeroase, armit stralueite multe !de poronca ta inalth, toata lamea sa asculte;sa, al' sable intoarsa cu rubinurI la manunki

§i

159

palâturi, §i castéluri, §i popodre ingenunki !§i cind, noaptea ... la lumina Unei lampe de safir,pe covoAre de la Zmirna odaliscele se 'n§ir ;a§teptind cu drag §i trémur cui vel aruncA basmdma,iar eundcii de pe tine IV i6i1 manta §i cealmdua . .

0 1 atunce cériul mindru riding mie IrnI zimbid,Paradisul cu-a lul hdril erAii inaintea mea

Vail cdinta mea pierdtitit m'am trezit tIrziü petree ca umbra trecAtodre MIA parte, fArd mime ..Cad: acdm... bAtrin §i girbov , rid copilele de

mine!Nu mai sint bun de nimiea, §i in noptile senine(Mill mied nimic nu v6de ! ... nu mai am o zi fru-

modsd!Trist §i singur, mort in vidtA Wept moartea du-

rerodsA !

Sail pe mdrile intinse, in cast6luri plutitoAre,pólurile depdrtAte sA le ieti inteo'ntinsodre ;emisf6rele opfise sit le vintur nencetat:cu kimirul plin de galbeni sa alerg la cunperat ;sa Mac In iitzI Inkise europ6ului avdr,tot ce Are universul mai frumós, mai scump, mai rar,cu cazmAua otelitA §i ca sclavul privigbia,

!...hime

...

160

scormólind, sapind la soare ca un cioc1u'ntlrzi6t,apele sa spintec, riurile se usdc,

aurul, argintul, scoIca, kilinbariul se adde ;de la terile 'nghietAte, sub ploidsul Orion,s'adde blanurile scumpe, portelanul din lapin ;

eu16g margarintarul en lopata i eu sondadin Ca§mir si cunpOr Juri, diamanturi din Golconda;pdnele de struti, ine'rgeanul, colti de filde§a le Asiel parfinnun, a le Africel comdri,

cu preturi inmiite sa le vind pe la craiëse,Aspaziilor moderne, fericitelor mirése;sä trimit cu-a inele nave peste dmedele plaiürldin Georgia copile ce se'ntréb pentru seraiiin;mladioasele Almee, tinerele baiadere,cai ea cerbul iuti §i ageri, rapezele dromadére,

strein apói de lime, ca albina inearcat,ea nababii de pe Indus, te a§ezi intr'un palát,in Estramaddra verde, sat pe Bosfor, sad pe Nil,in ora§ul sad th satul unde te-al jucat copil,din placerile viëii sa nit pierzi nici un momentavutiile fac Omul réce §i indiferent !Da! Seheyloc avea dreptate ! e plactit far' indoiald,sa te nip cum altii lupta 0 cum pier de obosiala !de pe termul nalt §i sigur, en dki pacinief sa prive§tI,vasul bIntuit pe mare de frirtimile cere§ti!ealatórii i vIsIaii, zguduiti ca necromanth,imfit maI galbenf decit ceara In durerile sperantel !

muntil,

sit

lucked,

161

Sag in Tempe recoroAsk, sub colnicele 'nverzite,pe-ale Penéului termuri totdeafina inflorite,in Tezália mänoásä sä mg fac past& de frunte,sä am turma plea intreagg, tagri Incretiti in frunte ;miel zburdalnici, tapi cu barbe, negri izi ca pm de dracI,capre sprintene, upare ce se spinzur de copaci ;van lgptogse, ck§uri albe, cea mai pretiogsk lina :ImI iég flgerul, sarica, plosca rëce la Unlink',ghiga cu merinde plink al mieti cine credinchis,a mea pra§tie 'ncarcátii §i cutitul mieti tahis,§i, In zóridezigh, vésel, pe sui§ul ne§thit,häulind, pocnind din frunze, plec cu tunna la pascat ;§i cind sogrele pe cerign, de-o sägedtii s'a urea,stag .. ascult cu ingrijire, vai, nimica n'a mi§cat 1..Privesc iarba care-a sark ne-a servit de a§ternilt...he ! calciiul Amarilef pe-aice a trecgt.Cind deodata ... de la spate, i-add glásul hihotind,§i zëresc tunica alM pintre silcii alergind I ..Oh ! genunkii el de filde§ §i grumázii, i gurita,minul eT ce se deskide palpitind ca porumbitaprinsg pentru sacrifich ! R6gi ! daca mi-ati da voi mie,Trónul vostru, sceptrul falnic §i a voastrii avutie,n'a§ skinba cu Amarila, fericitul mieg ann5r,libertatea mult inita §i vata de '&01..1

11

HORA MORTILOR.

Plinged cu gldsul sett de jdle,plinged, plinged neogoit,scaldat In lacrimile salepe turnul negru, povirnit,

un muezin ;§i gldsul sed pe vint zbura,duids ecOul l'ingind

sub éterul senin :

Alah ! alah ! ce kin cumplit,ce durere-amára 1

de la Apds la 116s6ritpling sate de popoarë !"

,si

163

Era 'ntr'a murgu noaptea departe sa lapse,pamintul, cériül, unda in unbra s'adincise,s'un neam peri 'n rezbohie cu tristele lui soarte ;iar sceptrul sett i trónul, triunfatoarea Moarte,cum dal o jucarie,cu re'cea sa privire,le inpartia la alth de scurta mostenire !Din tabiile-aprinse ce'n spatiti se zeridil,gramezile de lesuri abie mai fumegaii,

vultun man i aprigi cu prazi timite'n ghiarezburaii cu veselie spre-a Traciei ponoare.

_ De mult actim fugise, de mult peste ocean,pribegi si far de mime, copiii lui Otmán,nu s'auzid nimica in drill lid pe pamint,ci nIimai suflul Mortei purtindu-se pe vint,

'n mijlocul tacérei s'a linistef adinci,talázurile marei lovindu-se de stinci.

Niimal hina, cite-odata, strabatind prin picla dedsa,luminedza lócul hiptel c'o lumina sfiicioasa;dar de crincenul spectdcol, 0E4 inspaimintata,së ascunde cu grabire sus sub bolta inorata.

Din cind in cind in jtiru'ml zbucnesc scinteitodre,lungi jerbii de lumina, ca kind clipitoare,

§i

§i

164

stingindu-se in der ... crededm atunci ea estevre un bolid ce pica pe culmile aceste ;sail fulgerul de vara, vr'o dunga de fosfOr,o stea ce se sfilnima, pe cériü un meteor ;cind aruncindu'im Rif pe-a mortilor cimpie,in tintirimul negru la pdra argintie,vOd mil de mil de buhne pe arboril kireitl,uitindu-se la mine cu Okii lor

tainica mi§care, i glasurl amortite,un vdet de secrie, §i pietre inbrinciteDar nu vededm o umbra, cind mdrea necropóladeodata se incinge c'un cerc de-aureóla ;din fie-edre groapd vezdi inhobotdtefantómele in giillgig e§ind pe jumatáteavedil in cap turbane do pinza resucite,camdp hingl I albe ea 'n marmora cioplite.El par c'ascult cu ttitil in mare venerdre,un glas atotputernic venind din departare ;un glas ce-a fost oddta a ltimilor stapin,iar eil crededm eh este a marilor suspin.

ce stapiniti pamintul, vol califil miesiludtl pálo§ele voastre §i in jilrul mieu veniti,laudind a mea marire, glOria nemuritodre,ca s'o afle i s'o creada nedmurile viitodre !

s'e

Vol inbith

166

Am sfardmat or-ce credhttd, §i erdsuri pe pämint,s'o ldge-am dat mal band !

Coroane, sceptruri am creat cu glas puternic, c'un cuvint,§'am pus in loc,Coranul, sabia de foc,§'o minded semiland !

ce n'a putitt Xerxe face §i Alexandru n'a putat,cu credinciói miei Otmani ea singur namal am facat

0 Iatrib ! cetate sfinta ! o cdpiténii glorioase !Ohód unde-am incins cu slava, hangérul meti invingatocia,o munte sfint, unde un Inger din cdrittrile luminoase,pe inima'mi infiacarata a pus Coranul nemuritória !

De cite ori Halima mea,frumotisti doica'ml povestia,pe tërmul de la Saibar :ca, prune fiind, cind m primblkde soare-un vultur in umbria,Un vultur alb de pe Cedar !

mai tirzia, fecidr viteaz §i mare proordc,cind de la Mdca la Medina, mergind din loc In loc,,

§i decit Crist mult mai vestit,

166

la Semi lima mea de dui trei hliuI acam se inkindaAli, Oting,n, Omar cel tare cu (Wail multe me dada,

ca mdgii de la Reserit !

Lived IIU s'a rostit in jaru'mi. haine soapte'n contra meaca la ghiaari tradari de noapte, ca sa'ml restoarne

trOnulca umbra célui Preainalt, intredga lame me privid !era un DumnezOu in cdriun i eu erdm profétul sea !

Din cériii am zmult splendidul sodre,l'am inkis in rdiul

in Alhambra, stralucitoare,aldh ! me jur pe Dumnezea !

0 Khadjidjd! comoara scunpa ! o kip ceresc, o mindru sin Imai alb, mai alb decit zapMa, mai parfumat decit

un cfin !De cite oil pierdat de grija, de-a liimef soared, 'npovordt,pe fruntea ta mingiitodre eu sufletul mi-am alinat

Herctil la Gréciminane nótaisi, cum zic ei, un semizda,a despagit pdmintu 'n chine,eu l'am unit sub sceptrul mea I

§i mist,

!

..,. .

miefi.

167

Neat ! . .. aedma de-ar tritiemirul franc Bunaberdi,Pas face seraski6r !I-a§ da urdia de spahii§i ienic6ri cincizëci de mil,cu Op din Bend& 1Abenserdjii miei i-as dd,si Zegrii mei din Alhambra,si tdbia de la Semlin ;in sfaul mieil i-a§ dd un loc,si l'as trimite sit dea focla Kursk si la Kremlin ! ..

0 voi, patii miel de slava ! Voi bitilbitili din Oriento tu, Hafiz cu glAsul dulce, tu Ferdusi eel eloeuent Ioh ! spfineti, vol dded veodittit pe-acest pämint a mai trait,cu-atita falnica marire un padisdli mai strälucit !"

Atunci se 'ne6pe dantul c'o fdrie ferbintepe puntea simcelodsit ea visurile zbor,alerg, sosesc pe vinturi, s'abát peste morminte,fantómele in brate cu Hdriile lor !

168

Ilidods& ironie ! califi de altil dpurtind un sceptru falnic i himea cirmuind ;cu purpura pe ca trestia uscata,skel6te acutm goale i putrede avind !

Ace privire duke, a fetei rumenire,sprinceána odaliscei si pe'rul ei de corb,

bratu'l de zapdda ce stringe cu iubire,si (Mid sett cel negru ce inimele sorb,

Sfiala i rusinea aice nu sa 'ncdpe,cad moarteal despoése de mindra'nvelitotire,

sinurile albe sint goale ca hirzodpe,prevezii i negre i infiorAtoáre !

0 ! (Wit d'intimplare, i-ar fi vëziit atuncein Mira lor de noapte, stind gáta sa-s'arunce,pe cind tritidit in ltime din osmanliii vrednici,cu-a lor caftane 'n tiur, in trtinul Mr temeinici:un Al Rasid, un Genghis, pastilele vestite,cu ddui saü trei tdittri, surgacidri strhlucite:Murád, Selim cel tiner, superbul Iiiuprill,sail Ildirim sumetul, Ali Tepeleniin sfáturi cel mai falnic, temdt pan' la Bagthit,

itd,

Innen_

si

11

769

al linnet' muzulmane om eel mai lauddt;Mahmtid ce'l nalt §i otike§, tot inbractit In jddriare 'nteo zi ucise atite ieniedrihien plutid Stambitlul in singele §irói§i Bosforul, de spaimit, se trdse inapdi!safl Mahomdt näprasnie ea timetul cece-a hultuit pe ertice osmdna Semi hind,el cdre-a pus odatii, ostd§ii sei sh" jurecit vor robi tóçi rdgii din Wile ghiatire,§i care-a fost In jócul girediülul vestit,ealdre, eel mai ager §i eel mai iscusit,§i came kiar astdzi pe lóeul At-Meidedupan la genunkl se 'nkind popórul muzulmtin;el care atite trónuri, sfarmindu-le,§i 'n slava sa cea mare streinuM ziced:

Vdzi cite stdle pe cdriti sintatite nave am,

§i Mimi am In Top-Hand,de bronz masif, en ghint ;

eu serisuri de nizam,cite smaragduri, rubinuri are§iraguri de margarintare

,Sultdna Vahdd !"

Sk''§i ldpede-al sett gitilgiii, tot mortul se grabe§te,ei, unul dupa altul, le scot, le-arunc Inca,din éle, intr'o c1ip, un munte sit eldde§tein farmeeele noptei un munte de omdt!

zimbia,

Ulna,

170

Iar lüna pe sub cdritri, pribaga, napustitä,de virgoláci o drodie ea drácii o alung ;

ca pe-o minge 'ntocma din nor in nor zvirlita,ei o mininc in spttiu, o rod si o inpung.

ca znópi uscati de vreascuri a lor coaste se ciocniati,chid in saltul lor bezmdtic,in virtdjul lor de noapte,Orna framintind frendtic,scotind internale soapte,

inelestatele lor brate, piriind se invirtian !

Iar de sub a lor calcite, tropotind cu'nversunare,limbi de foc, jivini aprinse, salamandre aratodre,

ca puzddria zbucnititi,si 'n vapai 'n brazde albastre, pe skeldtele citintite,

prin bosterele titve, mitcede i bortelitesturlubdtec se suitiii !

La Kaaba, la Kaaba!strigatt veniti, cu tótii !

Acólo se vor adundparintii i nepoth !"

171

Dar ciásul rii sk dace ... 'aclun in departdredin culmea lurninodsa, athma sunatodre,in falnice zëstimpuri, mingiitór restina ;la raga diminétei pe credinci41 addnii;

munte1e-§1 ailed sprinc6ne1e i creastasit 'mpra§tie pe vinturi vedênia aceasta!

Luki atunce cálea ce dace spre cetáte,pintre miir6te turnuri §i zidiuri silirAmdte ;nu s'auzil nimica tn c6riti lid pe pamint,ci-a paserei de noapte cint jalnic pe mormint ;§i mijlocul tac6rei §'a 1initeI adinci,talázurile marel lovindu-se de stinci.

§i nfimai vintul inginApe tristele ruine,pe term ecdul repetá,pe mhrile senine:

§i

172

Ald,h! aláli ! Ce kin cumplit!ce durére-aminl!

de la Apds la Merit,pling sdte de popodre !"

IDEAL.

Ideal ascuns in c6riiiri! culme adunbritii'n st6le!rug ce-at ars in al midi suflet ca tamlia pe altar!flacara nemistuita! visul lacrimilor m61e!pintre veácurile stinse eii te cant cu. mar!

Te-am z6rit pe inaltimea crestelor invapaike,pintre sf6re1e aprinse ce in spatiti se rotesc,meteor purtEit de vinturi peste lilmI neapropike,uncle zboáii i domneste géniul dumnezeesc !

Ca un vultur ce infrunta marea soarelui lumina,tu, de paminteasca vale te ascunzi, te depart6zi,dupa ráza ta pierdata plunge 6mul i suspina ;de atingerea profana v6cinic te inlatur6zi.

Rareori, silit de mina nev6ziltà, generoasha Creathinii sfinte, din lacasul teil de foc,heruvim cu 6k1 de fulger, spargi tariile lucioase,pe-a ei ternelii planéta se cutr6mura din loc.

174

Atunci, salt, tresk in spatiti si spre tine se avinta,visurile omenireI cu sperante ce-ad avtit:imnul nasterii resunk universu 'ntrdg H. cinta ;válea plingerilor noastre intr'un raiii s'a prefActit.

Atunci Binele, Frumósul, ies din pulberea antickAdevèrul, infrAtirea se ardta pe pämint ;artele, cerestf fecioare, mindru fruntea lor ridickieti cumina Nemuriref si s6rbatoresc vestmInt!

Atund pe'nverzite Ormuri dulce freamët se atide,harpele eoliáne pintre Weil O. ingin ;un poet sl naste 'n lame, martor vitejiei crade,ante si pAn6, astAzi Ott po6tif se inkin.

Atunci dantall de nahAde la fintini si la izvoarë,soaptele de veselie murmurd prin crengi duiós ;lima dike dantul tainic la a Cipridei altare,iar prin pesterele negre cinta fdunif voios.

Atunci templurile sacre ies la Delphi, la Aténa,propileele se 'nalta cu o daltii, de op,iar pe unde legandta vine Anadiom6na,splendida o ieti din spitme Fidias si Praxit61.

175

Apól fagi disparl prin craguri ca fantasmeleusodre,

iar Tacerea i Uritul pe pamint se 'ntelenesc ;plinge, veduva de tine, omenirea 'n asteptare ;secoli multi Lira de mime, in noian se adincesc!

Cind deoddta o lumina falnica, neperitoare,pe-ale It1ieI ermuri mitiile a orbit ;ca pe Pnyx restin aice rostrele cuvintatoare,pan la ceriari Capitólul pe pamint a stralucit.

Legiodnele sa misca, fara mimer, neinvinse,de a Mbedei accente Mantua a resundt;filfie biruitoare Acuila pe vint Intinsa,pe-a lor trónuri departate régii cutremurdt!

De trel on pe-aceste termuri Intreita-ti maiestate,cu-a el %curl' Iuminedza fericituI orizOn

Guadalcuivirul, Gáliile 'nbelsugzite,mindra te aretl, superba, in superba

Pe ale Rhinulul unde, ape line si albastre,sa 'nalt stincele 'npletite, monumente colosäle ;

pe-a ingerilor aripi aspiráii1e noastrezbor spre caitiff cu speranta de pe'nalte catedrdle.

AlbiOn.

&aft

Tibrul,

je

176

Din Waffle antice, inteleapta cugetare,§i omericele glásuri §i divine sinfonii,cu-a creatidnei vdet inteo mindrd, frdmintdre,ddce omeniasca minte pintr'a himei armonii

A Filosofiei gêniti, frunte pdcinicd, adincti,cu gindirea neinvinsä, mare-a spiritului seu,prdbu§e§te Tirania din puternica sa stincd;ea pe Joe 'nlantue§te dezlegind pe Prometa

Un om cu 'ntreite zale §i cu pieptul de anima,§i de cit Neptfin mai mare CU maretul seu trident,spintech Ocednul falnic ce la luntrea sa se'nhdand,

din fundnrile liuuei ne a runc' un continent !

Fii 041 ai cugetaril ! oaspeta generOsi pe lime!Et popodrele 'nvrhjbite inteun gind le intrunesc ;la a GlOriei alike inscriind mar* ndme,vedcurile totdeadna if salad, §i'i

Iar nol... ce hränim in tama timidele aspiratii,ideal maret §i falnic, lacrimind in cMea td ;no! venith de pe unnä pintre tinerele ndth,la ospetul Nemurirei cind ne vei incorond?

0

Ribose.

177

Cind .. din fócul tku cel sacru, din faclia maiestodsa,demna de a tale darurI, demna de a ta itibire,pintre-a el suróri mardte, flea Rónaei sfiiciodsa,va priml pe a sa frunte ráza ta de stralucire ?

Ideal ascuns In cdriurY, din manunkitil tel de dur,las' o jerbie sa pice pe al patriei altdr!Nu Vasá far de cundna, far de ramura de Mar,generatiile noastre sri te ale In zaddr !

12

I MN *).

topii ai patrieI itibite, senine frunti, curdte brdte,ac(tn cu OW alergatl 1

Addcet1 Uri, addceti Marl, venitI la templul de vidtd,altdrele'l Incundnap.

0 Rominie ! film Rómef! pämInt proteguit de zel,de jügul trist al nestiintd, az ail sch'pdt copiil tenUn mindru viitór te a§teapta, negrul trecdt s'a risipit ;ceritil senin se' dezväle§te, Templul §tiinteI e cladit.

*). Pus In =hid de D. Muzicescu si cintit pentru Intlia millla 26 Innis 1885 cu ocizia aniversèrel de 50 dal a Acadd-mieI Mihailene.

ELEGIE.

Vnde sinteti, zilele mee IVal! pe ce OrmurI a-p zburdt?In ce pustiiii, sub care steefurtana viëtel v'ati. ludt 2...

0 vis plapind de fericire,de tineréta §i am();mult draga1a0 nalucire,cu zimbet dulce 'IOW& !

§i mi-atl rapit cu vol odata,val! fara Dina mi-ati rapitiluziánl, speranta toata,§i. pe eel caril m'aii mit!

§'acilm... pe calm far' de mime,cu pas grealii, Inca p4esc;din cel ce-am cunoscat pe lame,nici finul, val! nu mal zaresc ! ...

i

180

*.i singur merg... pArinti si nide,ce-a fost mai scump s'a dus... nimic ! ..

De mult actim nu mai aildesufletul mid un glas amic!

to

CONTRAST.

#iul curgea incet, En, murmurind la sodre,de-alungul sëii un §ir de salcif plingatodre,prin zéfirii zburdalnici, plecda pan la pamiuttufodsele lor rdmuri cu frunze de argint;iar col°, cólo sus, sub bolta albastrie,pe vinturI leganata, voiodsa ciocirlie,in calea aurareI ce muntiI poleia,nava a sale dripI §i vësel ciripia.Se Ineca tot cimpul In rOua lucitodre,pe fire verzi de iarM cunit margarintare ;nu s'auzid In spatiii un éco neplacut ;se fericid tat amul ca 'n lame s'a nascat ;pared c'atuncI e§ise, mareata, zimbitodrenatfira dragala$ din mina creatoarelChid arunclndu'mI akif pe valea inverzita,In fund spre manastirea de arborl Indositä,vëd o multime trista cu cracea Inainte,cu capul gol, In lacriml p4ind pintre morminte ;§'a clapotuluf dangat, §i. rfigI la Dumnezet,un bacet de durere lovesc aüzul mieil.

to

LI.JI LEOPARDI.

17irtea al Mortei, Leopardi, copil in dóliii zamislit,poet martir, poet de Ale, o suflet vecinic amarit !

in pieptul WI, adinc vulcan al suferintélor lume§ti,ca flacarile arzetoare s6 'nkid durerile omene§ti !Apói, ca lava ce s'arunca, virtej de foc in a sa die,sub cériiil bintuit de vinturi zbucnesc blestemurile tale,§i spulbera fara de min., vai ! far' de preget pustiescMiff, credinti mingiitoare, sperantele ce ne zimbesc,tot ce-a visa!, pe lame limul ; o lacrima, un blind cuvint,tot ce'l mai leaga de viatit, tot ce'l mai tine pe pamint.Tu, ca pe-un prune fara de mama, gol §i de sinu'l parasit,nevinovatul nostru suflet cu akia de sceptic inpietrit.I-I zmulgi, cruzime neauzita, i c'o nespasa bucurie,ca pe-o netrebnica sortire, l'aruncl pe termura pustie ! ..Atunce Reul te salata, Iadul Incepe-a te cinta,sa 'nfiora creatitlnea de infernala crima ta!

0 negre§it! a fost adinca, amara-a trebuit sa fie'Ulna durerilor nespase §i trist' a ta copilarie,de n'ai pastrat macar deatunce, din timpul singur fericit,o suvenire de repaos gindului tel neodihnit !

] 83

Cum ?.. n'ai avtit nimic in viata ? in leagan, prune,n'ai auzit

Incintatórul glas de mama... zimbetul el nu zarit ?...cad pentru ting tot e negru: trecat, prezent §i vat& ;nimic, nimic nu'nvesele§te kipul tëii palid ginditór !Nici ókifll gingari feciodre aprins de f6cultainicul fream6t al dumbravei, al vulturului falnic zbor,nici cintecul privighitoarei cind rózele afl inflorit,natilra 'ntreaga'ntinerita, nici ea nu te-a adimenit ..

fost cu lacrimile tale, in vedcul nostru torturdt,un Dante fail de credinta, un Byron mai ne'npacat

Saltind acinna se coboara prive§te §6su1 este plin,tineri fecióri, tinere f6te cu dulce glas, cu blind suspin,pared ce-ating abi6 pamintul, se string §i zbor d6§I

ca de-un vis,ale Italiei frumoase, gradini frumodse deskis.Prive§te paji§tea"nverzita, inc6t se clatina la vint,§i cite stéle sint pe c6riur1 atite flórl sint pe pamint ;incép mist6rele de noapte, s'adde grierul de sail,zburdalnic se intrdc z6firii, zburind prin pa.pura urara ;iar muntii famega molatec... turma sose§te sub stejár,apimne falnica lumina, f6cul s'aprinde pe altar,umbrele tree ratacitodre prin vaile intunecdte,a land raze stralucesc cu drag pe vkinica cetate.Dar ce ! privirea ta se'ntoárce, ókiül se'nkide cu fi6r,nimic, nimic nu'nsenine6zii kipul t6ii palid, ginditór 1. ,

PM

s'ad

Mbitdr,

!

184

in dósul culmelor brumodse, prive§t' : o niza s'a ivit,misteriodsa 'met patrunde prin spd:tiul intunkit ;lumina vdsela tot vine, ea se mare§te §i tot vine,plutd§ii véseli ridic lantul lasat insiindele senile ;

vezi acilm in departdre pe marl adinci calatórind,iar Scylla geme §i Caribda victime azi ne mai avind.in Orient, o Leopardi, In Orient ! nava porne§teVino cu noi! vino acdm... un vint fence ne'nsote§te :vdsul inalta peste Ape surglicial sea tremuratór,gilgie flimul pan' la cériari ! Vezilv pe mare plutitór,sub pieptul seti unda se plead., el tdie vdlul cu disprët,a§a se plead, cAlul Ager sub iscusitul calar6t !0 vino, Leopardi, vino ! in sferele stralucitodre,lad§ al tdinelor divine §'al unbrelor nemuritodre !Sus... de pe stincile abnipte, pe Osa §i pe Peliónvom admird in departdre inflacanitul origin !Pe lOcurile necalcdte a Pieridelor feciodre,in Tebaidele antice, pe Nilul fara de izvodre,sub zidurile in rale arse de fulgerul lui Joe,uncle 'n genunki §i astazi plinge umbra lacramatodrei

TrOie Iin tdbara de la Scamandru, noi epopda vom ceti !

0 citi erói aici perirë ! cemi§a lor vom rëscoll !Cu Amur! de maslin in mina, In córuri sacre vom cintd,pintre efebi ! La Eleuzina misterele vom celebrd !Apól, spre portile Tebbe, in cAle sfinxul vom gici,ne vom primbla pe sub portice, la Partenón ne vom sul ;invingatóri, ne vom intoarce din Creta mindri cu Tezeuvom mingii6 pe Niobea, vom dezlegd pe Prometeu!

1-1

I

185

Elida kiama tinerimea la gratioasele serbari,deskide cercul biruintel olimpicelor alergari.Apól, la riul de sclavie, addo vom ingenunkia,vom plinge cu profetii jahuicl, Sibilele vom intrebaunde sint vedcurile stinse, popoarele unde s'aii dus ?..Satrapii, Faraónii, Magil ?.. la Rasarit or la Apils ?Pe vinturile 'nponci§dte, ciclón de moarte-datatór,ce piramide, ce Sahare unplut' afl pulberele lor ?..Remin deacilm pentru vecie, remin uitate in mormint ?la ce-ail venit ? .. de ce s'ati dus ?.. afl sa mai vie pe

pamint,sau nu ?.. sfir§itu-s'a cu ? cu not' tot astféliii dar

va fi ?..in lantul existentei noastre... timpul etern va zgudulverigile sfarmate !.. Apói... alte verigi la loc punind...va zgudul. . . va zgudul... Invdci, invki ! i panll chiddin sfarmatarile viëtei sa vor ticsi in viitór,cend§I peste cenfi§i pierdilte, cena§a noastra peste-a lor ?

peste-a noastre, alte, alte, din Ilaos vin §i tot sosesc,Mil forma, mime 'ntr'o clipálll, 'in Ilaos iar se nimi-

cese !..Roata fatala sa'nvirte§te, le-arunca pulbere in vint,in zóri shit vase elegante, sara sint hirburi pe famint I0 mina nevOtita 'ntoarce, intoarce crügul de anima,dar ca pe vasele olaritilui, Saturn pe toate le sfarama!Multe dispar fara de-o urma, nimic pe lame n'ati lasát0 Leopardi ! Leopardi ! mister ! mister infrico§at !Acama vëd !.. de desperdre, (Mal tëui arde cu fiór,spre cériii sta gita sa zbucniasca blestëmul infioratór !

..

ale

186

Creathinea te revolta ; ea torturedza gindul :

al vrea sa §til ce-a fost, ce'f Moartea, i ce va fi, eelDumnezdt ?

De ce atita röü pe hime ? i ce am factit meritam ?pentru ce durdrea, modrtea, cind n'am cerOt

existam ? . .

0 (Man loc de a ta revolta §i ddca'n loc de a blestemd,ne da un imn de mingiidre elegidca lira ta,

versurile tale pline, melocliodse i sonóre,deo ceresc, manunkifi de gar din ninbul mindreI Auróreis'aii cintecul de libertate, al patriei ceresc odor,ce face de restima scaul erOului Invingatór,a 1111 Pindár accente sacre pitsind pe-a biruinteIdmi sfarma i le-arunca, liber, Spartacus lanturile sale,anacreonticele &surf de veselie i amOr,momente rani de fericire in trdial nostru trecatór,cite durdrI si cite lacrimi, i suferinti al fi-alinatin jarul töfl, o Leopardi, cite sperante al fi 'naltat,si cite dóruri tainuite si cite jalnice cainti,cite cuMjurl umilite, tremuratodre constiintI,palide frunti nemingiidte, sërmani de him 0 de cerce singuri suf.' a lor durdre i singuri tac, i singuri pier

Podtul este sol de bine, el este prdotul aids,iar nu un sceptic trist i race, un ginditOr neintelds,menit zadarnic sa% desfire infricosdtele probldme !El e trirndsul mingiidrei cind yin momentele supreme

sä

I.

tea

cdi§i.

cabs,

I

187

e porumbita vestitodre ce peste ape a zburát,0 kivotulul in peire adfice creanga de usedt !

Cine te-a pus aceste talne sa le atingi, sa, le gice§tl,copil sumet 0 Indarapnic, eine te-a pus sa le-adince§ti ?..Val ! dal tréce peste cëriiiri ,§i. dincolo de Tramontana,nasipul din pustiiii sal mäsurl, sa trdci cimpia diafána,0 valurile 'ntrégl a marei pe rind pe rind le-al numërd, ..sa 'ntorcl plankele cu mina, tu tot nimic nu vel afld 1..Fatalitateal neinvinsa, destinul nostru'i marginit ;6mul e nórul care filge, nu'I suflul care l'a pornit I ...AO de spank de minie, sufletul töii se resvrate§teOniul tëii. trufd§ §i mindru, oprit in zbor se umile§te,0 neputind gici enigma, 0 neputind nimic afld,ca 16u1 prins 0 pus in lanturI itI sfa§ii insu§ coapsa ta 1

vrea atunci sa v6zi in spdtifi, vidta, trail nimicit,pintre plankele zdrobite in rebul. prapastuit.Da I ... af vrol cu bucurie, cel de pe urma pe &flint,funebra urn'a Omenirel s'o dad cu fala la mormint 1

§'ai

tC ARNAVAL.

a dant, la dant! orkestra slinksh" a semmilul a§teptat;bum, burn, bum, bum! tóba detima,vërgurta radgica s'a ridicat !

Däntuitóri, antuitodre,In stólurl mindre näpustesc :ca pAserile la mincáre,de pretutindene sosese !

§i tóti cu bate 'npleticite,pind la ritmul cadentát,se due §i. vin pe nesimtite,sub eandelabrul lumindt1

Apoi in cercuri spatioAse,desfit§urIndu-se in zbor,ca Hdriile gratioase,zimbese §i. Tug In cdlea lor !

189

§i orce alth, bucurie0! de le-ai da atunci orcit

()Ara de bal pe-o vecinicie,el n'ar skimbdo, negre§it!

§i cine-atunci so.' mai ginde§tela eel ce-acAma nu mai sint ;la cei ce moartea ni-i rApe§te,§i ni-I aruncA in mormint!

Dar unde sint ? .. uncle's shmanii? ..0! at de rar la ei &dim!§'actim uitAti, uititi cu Anil,deoparte dorm in Vntirim !

Adds in zi lacrimAtoAre,cind rAzele in cdriii apim,cumini de GA nemuritodreeii pe mormintul lor depan:

SërmAnele fiinti Mitestall sub Orilla lor cea grea,in patru schiduri putrezite,nici ail mAcAr pe ce §edeA!

190

In Intuit-166ml cel mare,o candela data le del,o stinge vintul cu turbare,0 iar in Intundric stag.

n'ag... 0 n'all pentru vecie,din cite 'n Mine ail avgt,nici cea mai mica. bucurie,o laciima,un vis pierdfit I ..

*

Da'n urma mea, o Doamne sfinte Ice hóhot mare 0 prelungit!stápide glasuri, stranil cuvinte,josnice glüme aii izbucnit !

Barbati In zdrente, frunti dezgolite,infama turba merge cu grad ;fem61 hidoase, sulimenite,0 ma0e hide In drgmul midi!

191

Dar cine cinta In noaptea race,saltind prin tina li. poticnind?E carnaválul care trece,pintre morminte §ovaind!

NIOBE.

Elvis in stil antic.

1pulberdse vintul aprig cu sin:itece sutiärI,todte stelele din ceridri, tot azdrul de pe marl,§i in negru intuneric noaptea a inhobota,ca pe-un prune dela peire, universu'nsphimintát1Fa lus, incruntdt In singe... demult rdza lui s'a stins,o tacdre morminttad pretutindenf s'a intins.Fdmegl Minna 'n templuri, s'alung inferndle mime,jertfele ard pe altdre 1 . . Ce s'a intimpldt pe lame ?..Val.! In noaptea arz`etotire, semn de rèle vestitór,scdpärd, la stinga'n der spre Olimpul domnitdr.Fost'aii. vr'un incest, veo luptd intre MI suverdni?..vre un rapt de eroina, vr'o ciocnire de Titáni?..vr'o ucidere fratasca?.. a cazdt vre o cage?§'ale mortilor cadavre au rëmds neingropd.te?..s'a desavir§it vr'o el:in* vre un monstru s'a näscdt ?peste a lui Cadmus stirpe ce urgie-a mal cazdt?

Plingeti, mdme, plingeti jalnicl plingeti, tinere feciodre,voi, sotii neprilianite, a cetatilor ododre!

193

Mindrele voastre gatële de anima aruncati,voi logodnice Mite, ce iménul a0eptat1!§i pe nmedele termuri, cu citarele gatite,ca fecioarele din Lezbos, toate'n Mid 0 mahnite,inaltind peanul mortei, p1inget1 lacrimile voastre 1Eco durerós sa dna pan' sub boltile albastre,mult tInguitoare graitirl! R6sunInd din stinel In stInci,0 prin codri, §i pe magurl, 0 prin väile adIncs,§i pe rluri, la izvoare, 0 prin pe§terl, pe ocean,prin prapastiile negre mearga jalnicul pean!Tirtind peste nasipurI halm cea de Mitt lung,ca un imn de Indurdre plInsul vostru sa ajungapan' la Joe ce domne0e peste cérinrI de opal!Sa 'I de0epte duio0a blonda fiIca-a lul Tantal,§'a Cel 6neI stralucite, a lul Amfinn sotie,ce-a cladit mareata UM la a lireI armonie,Pelopida eroina, mama cu nespds amOr.DrAgala§a Niobde! ..

Ea, ca spicul roditOr,Inprejarul ei, tulpina, §apte pruncl, §apte fetite,falnic 1-1 cre§tel cu dInsa patrusprezke mladite:crinl de aur, jerbii sacre, leganindu-se la Ant,maka-sa pleIficla 'n cérinfi, ea pleilda pe pamint!

-Vat 1 mindria sa de mama avn oarba sumetie,sa infrunte Ara prëget a LatOnel grea mitie,

13

194

a Latónei care este o moment trist si fatal !Fiica Joel ce domneste peste ckiari de opal !

Muritóri I in viata voastra trecatoare si plapinda,sa fugitl cu ingrijire de a zOilor osinda ;si ca raza ce ne vine din puternica Tarie,ne'ntinate totdeadna inimile voastre fie !neatinse si curate pe altfiria sa le pastrati ;cfigetele voastre tainic, cërialui sa inkináti !Sa tinëm a noastra frunte sus c'o falnica mindrie,fag fried, fara team& de a zdilor urgie 1Caci e oara linistita, constiinta noastra chid,venind moartea sa ne Me n'o gaseste tremurind !0 Niabe ! ce trufie ! ce fatal& ratacire !Ce-a rostit, nestapinita,, mintea ta in aiarire !

Sterp e sinul tëii de mama! pieptul tëii citl pruncia dat ?..

AMA doi I .... patrusprezke sinul miea aa alaptht IVom-veded, cind a mea stirpe peste lame va domnl ;,,vom vedea atunce, tie, cine 1-ti va mai jertfi ? ...in ce templuri, a cui prkti ltimea va yen]. s'asculte,

i pe-a-caria alike fi-vor victime mai multe ?..."

Zice... si insulta cade ca sageata arzatoare ;sta Latóna 'nmarmurita de-a NiObel cutezare :nu respunde... Okiu-i aprig peste dinsa falnic pica,k priveste drept in fata, . :. si la cOriiiri se ridica.

195

Actim noaptea peste lame se intinde 'ntunecodsa,ale marilor talazuri clocotesc misterioase ;iar prin nouri prin codri resinn tolbele deprte,a Dianei lui FObus cad sag6ti1e de moarte,De dóni On apte zile peste pruncit pamInte§ti,giflind aleargA 'n spaçiu droka cInilor cere§ti

Cine poate sit ne spfiie crIncena NiObei jale,vëzlnd Una dilpa alta cazind. mladitele sale !Ce durére mai adincit Okiül nostru a vëzittca durërea Anei mame ce copiiT pierddt !.

atund, sOrmana, ea cerà ca induraredela JOe sit remfie vOcInica lacramatoare ;ca sa plingh copild0i peste veacurile toAte,mIngui6re eI sit 'I fie lacrimele necurmate IPlinge Inca pana astazi, stInca jalnica 'ntre stinci ;a ei lacrimi, zi i noapte, stropesc marile adinci 1

..

sis'a

I

si-a

's1

ELEGIE.

lestemáta, fie odra! .. Negre zilele sd If fie! ...de rezbóitil lung si crincen in Sendt cind ai vorbit,limba ta sa se lipiascä de git16j pentru vecie,o Torcudte, iar triunful sa'ti remlie ne'nplinit 1

Si cind arzi de dor la sinul blondel tale lidiane,gata sa o stringi in brdte cu 'nfocate sdrutdri,ca pe-un sclav s'a te rapiasca napustirile dusmane,trlmbitele 'nspaimintdte s'ale taberel strigari!

Val ! ursita mea amara! .. zi de Mid si de jale,ziva despartirel noastre ! .. A§ fi insultat un zed! ..Caci nu te-am ark atunce, barbare, in a mea die,cind vöziu ca, s'd porneste drag centuriónul miefi 1

§i n'am mai vëziit in siruri mlndra rdmura de vie,semnul demnitittel sale, s'al sëti kip mult adordt;dela portile cetAtei mai mult moarta deck vie,tinerele mdle sclave, Ingrijite m'ati ludt.

197

Spline, cum nu ti-a fost mild sa jertfestI, plin de cruzime,dórul si iiibirea noasträ In Sendt cu-atIta Ara,§i. n'aI avid duIosie de pläpinda tinerime,nicI de drágostele sale, de-a amantilor torting?. .

§i urgia Ericinei cr6zI Ca n'a sh' te loviascd?...lingd blonda lidiánd ca o stand sh fil? ...Cad b1est6mu1 nostru dre vkInic sa te urmariasca:noi pentru iabith nostri, V6nus pentru al. sel fil 1 ..

ELEGIE.

I.

ta, negresit, e lucru si mult dorit, si "mire,sa fil in lame singur un om In admirdre;§i. prin taria mintel, prin géniul gindirefsa al asigurata, speranta nenprirei!Pe 1-61 sa '1 sfarmI cu tótul, sa sprijini pe ca MKa patriel jignite afronturY st r6sbunl,sa curatestI de monstri cu brAtul Inarmatsi de tirdnii lficomI pämintul uzurptit!Sa fii atotputernic! La gldsul WI ce Ulna,cum s'au plecdt In codri stejdri1 de Mauna,sail cum sa inconvodle, plapind si umilit,la criMul de toamna, rogózul aurit,asa, sa ti. se 'nkine a ndtiilor turma;si de '1 vei zice: plata", sa p16ce pe-a ta urma;si oarba sa urmëze... sa treat& vaI §i munti,pe fltivii, pe-ocefinur1, pe marl sa 'ntinda punti,si tot sa te urm6ze... pe fimeri sa te poarte,sa stifere ger, fodme, caldara, s6te, moarte;sa zici, si sa sa flied la mare gldsul tëii,cum intr'o zi vestita Meat' a Dumnezdfi.

199

11n singur tron sa, fieal tett pe stilpi de lei,din 1741, arhonti si consult sA faci supti0I töi,0 soarele pe caitiff tot In a ta domnies'aprindA si sh '0 stingit mareata sa fAclie I

II.

Da, negre0t, e luau si mare, s'insemnat,a fit In lime singur un om predestinat!A ta Intelepeidne in skull sA remiie;pe tron sh te admire reginele sh vie 1Popoarele robite la viatA sä le ddcl,din stinci sä scOti izvoAre 0 MArea s'o ustici;si dupa sfAtul tatnic al graifflui din nori,cu tablele credintei din muntt sa te cobórila ltimea ce te-asteaptA, .. 0 cum te '1 arata,vitelul ei de Aur sit Oda.' 'n fitta ta!La semnul mind' tale, din cartile vestite,sA fact sA ni vorbiascA sibilele 'npietrite,si rescolind din veacurt legendele plebeie,din spdse ingaimate sh fad o epopeie;sit te cetiascA ldmea cu glasul Inaltat,poet cu nimb de Aur, prof& si InpArat!

M.

De fruntI asii Inane en nada menire,atit de insetatA sermana omenire,

200

memória se unple i gindul rnieü robit,'ndreapta cu uimire spre pólul stralOcit,culmile antice, §i marele pristól,

cortéjul ce pa§e§te spre mindrul Capitol.

Atuncl entusiazmul In spatial me rape§te ;un hun de admirdre din pieptu-ml izbucne§te ;mareti Ora in skull' §i timpul de apOis'arata mintel méle giganticil eról,0 &cam vietel In sufletu-mi s'aprinde.

Dar Incurind o mi1i duioasit me cuprinde,cind ved ca op acela... puterniel pe pamInt,tOti, Op, pitnit la Cum], zac astazi la mormint t

O.

§i

DONA. SERAFINA,

I.

tine-a vëzdt veoddtd, pe-o zi cu mindru sodre,pe &ma Serafina cind iésd la primbldre?

o tdlie de viespe, iar &II el te sorb ;0 p6rul el e negru ca 'Allele de corb ;0 dóul piciord§e, sub rókia-I ward,ca (Mut porumbite, alerg pe trotudre.

Cine-atunci, mergind pe cale, i privind a el guritd,n'a strigdt cu glas de Inger : puY, pul, pui la porumbitä

Cine tréce, cine tréce in cardta cdfenie,di's& de doI aprig negriandaldza lierglielie

pe perne de miitásd, 0 in Mitt InbrActitä?este dóna Serafina, vëduva nemlngiititd!Iar pe sinu-I salt moldtec, i s'alintil sub danteedoI bulbdci ca (Mut róze... nebune0I gindind la dle

I

si

202

Cine-atunci, mergind pe cák, 'Intilnind a ei privire,n'a strigat cu glas de Inger : pui, pui, pui la fericire ..

De o 1ün i mai bine, decind sótul el iubit,dat sufletul rëzbólnic, i la cëriiiri s'a suit,

don Ruiz, senior hidalgo, un om p1M de gelozie,turbulent §i prepuelnic pentru blinda sa sotie,aria Serafina 'n lacrimi dur6rea ci cea mare,alma 'n sfinta catedrála mai gase0e-o alináre.

Cine-atunci, privind'o 'n raga i vèzind a el tristeta,n'ar fi mingiik din suflet jalnica el tinereta !

IV.

Pe-a ei mini plecindull fruntea, i cu lacrimi pe obraz,trista vkluva 'ngeramkie sub madOna lui Diaz ;iar pe rdinenele-i bilze ce-ascund mantia 'ncretit,

niunai Dunmezéii afide rtlga sa neauzita.Tótul vdde i patrunde ókiül sëü neadormit !negre0t, e rugaciimea pentru sOtul ei iiibit.

..

ilL

si.a

flu

203

Cine-atund, vëzind-o astfel, i privind'o in obraz,n'ar fi shrutát fren6tic pe madóna lui Diáz !

V.

Itfiga ce analta Mule din o inimd manitd,a unit cereasca boltä cu planka urgisitd!Ea rëmine scára vidteI i sperantele 'n ea sed ;val de eel far de credintd, fericiti aca ce cred!Dfipa rfigd, Serafina, angelus actim remindse Indreaptd spre morminte i depfine o cunfind.

Cine-atund, privind cu jäle mersul ei cel intristdt,n'ar fi vrut s 'nlocuiascd pe eróul rëposat !

VI.

Kiriarh, a cdruI 1Mb:A de rubinuff straluceste,pietre-scumpe, fir si dur, de ce Okiul tü pindeste,

strabdte prin penunbre cu privirea sa cea vie,colturile catedráleI, ca un vultur pe cimpie?Ati bisérica nu-I plina de cucernicul popOr ?s'a sldbit credinta dint& in sfintul mintuitór ?au la confesionalul tdInic astiizI nu maI vine,

pi

204

cum venia odata stólul tinerelor grenadine?dud, prin darul de dohovnic, erM gata a li da,cu iertarea de pèctite, binecuvintdrea ta? ...Don Alonzo, don Alonzo, ce te uftI pe la madtine? ..calomnia izbucne§te come-un colpo di canóne !§i. prin prëdicele tale tu n'ai propoveduitca le véde totite 'n lime, ókiul cel neadormit ? ..

VII.

Mi6zu1 noptei.... In alcóvul cu perd6lele-actim trase,la lumina (mei lampe 'Wide §i sfiicioase,s'aild §opte 'nadu§ite, ghlme vdsele de-amór...Este-o oara de furttlna dud din c6ritil aratór,pe cetatea Inundata fócurile sa crucesc;cInd nahicele de noapte prin rëspinteni sa'ntIlnesc,cind strigai ies din groapa §i. Inctileca pe draci,§i. dud blna e mincata de flamInzil vIrgolaci.

VIII.

§i furtlina tot spore§te... intun6recu1 e mare,tfinetul sub cdriiil negru btibuie in departire...Dar ce fage la lumina finui fulger ce lucqte ?..

205

cinevd prin coridotire, furi§Indu-se pinde§te,oarecine pe la ap sa wideLampa trëmurd pe inás i st stinge silt-find I ...

IX.

lumina tot zbucne§te, pe pdmint sa'ntinde'n paturi,1101e trosnesc pe pra §i trosnind se daft in Mull ..Zornaind un skela inträ ! facile clantanesc,furiós I .. din oarba-I fdtd dtiut fócuri strdlucesc!Sabia i sä 1ove0e de-a lul glezne 'ntepenite,mal subtirI §i decit fasul, macede i bortelite ;iar pe bo§tera lul titvd, galbänd ca de metal,abi6 std in ekilibru cólful Oil de general ;

pe piept, hIrzob de oase, tintuite s ciocnesc,cava16Hi1e toate pe-a lul wise zanganesolDe alicurI prinse 'n citie i actima ruginitl,se tirësc peste cove are al sel pintenI auriti,0 de Imul o cunand ; negre0t s'a anindtchid, In grtiba lul cea mare, din mormint s'a aruncat.In alcóv s'afille-un tipet I

URA unbre se mi§card!Una d1. pe la fereste... iar cuct501 cint afard 1 .

zglltiind,

I-T

I

si

206

Dumnezed sa te feriascä mai ales in noptl de-acélede vedenil §i. de stall, §i. de visurile Me,ce te spärie ale-ye, to trezesc In tremurire...tocma clnd al trebuin0 de odihna cea mai mare 1

DOPA 0 LECTORA DIN HORATIO.

Linquenda tellue et domeet phloem Uxor.

Hor.

Iccius te ultra 'n unna, aibi curtijul §i prive0ecum in spdtiul prklalnic, In trecdtul istovit,

sub mincidna existentef ce te'n§ala 0 glume0eAnil tinerétel noastre ca un strop s'au risipit.

§i oloaga batrin6ta ne-a cuprins fara de veste,fruntea noastra altaddta se 'nap, ca un stejar;azi cazdti pe povirnipl Anei viép ce nu mai este,plingem soarta noastrd jalnic §i o plingem in zeddr.

Rid de noi ghidd0i Muni tologiti pe sub rogodze0 pritipil muierateci ce prin holde strajuiesc ;zinele pe la izvodre se ivesc 0 se glizeáza ;pastoritele, pastórii tMnic rid 0 se ghiontesc.

Inzadar cotim cu grija sirtele mediterzine,0 de stincele ascunse ca de-un sperjur ne ferim,de semdnul din pustie, de-a cetatilor parane,märile infuriate inzadar le ocolim.

208

De-am fugl In codril tlmniel ea o capra-adulmecata,sag cu-a vulturulul aripT pe sub nouri de-am zbura,palida ospätareasä, vergura nenduplecata,Moarteaca sa-i zic pe ninnene ajunge 0 ne id.

Vai 1 nici facul care arde privighia pe la altare,ecatombele 'ntreite, tinerele jund votive,ragi 0 lacrimi, sacrificil date cu inbel§ugaren'aii Induplecat o clip& parcele nemilostive.

Iccius, iubite oaspe, vkd c'o sa ne trebuiasca,Inteo zi nefasta, sigur, Inteo zi ce nu sti, tie,sa lasam cu ókii gmezI 0 casgta parinteasca,pruncuOrit blinzi §i rilmenI §i prielnica sotie.

§i. din arboril gradinel ce-aii crescilt 0 au rodit,§i din -vita 'Asa 'n rindurl pe corlata aurie,Tubuai cipargsul jahiic, arbor palid 0 kircit,va umbri mormIntul nostru pe a mortilor clinpie.

§i tacg11 pleca-vom singurI gra a ne mal Intoarcepe acest pamint pe care noi atita l'am Mit;pared, vëcl zblreita MIA, ca din furca, nu mai toarce,pare' aud btrfind luntra§ul barbar §i neobosit.

209

El in luntrea sa glododsa, en lopka .salfatálä,inbrincind sermdna eetitä, a aka injuriós,rókii albe de mir6se, mantia inperidlä,latielávele de consulI i triunful gloriós.

Iar din c61e patru unghitul ale liimel staiit ticsite,fel-de-fel, mil de popoke Wept rindul sh li vie;plinsul lor amtir love§te termurile pustiite ;VIM tree.... aciuna alii aii trecdt pentru Tecie.

Iccius, te Alta 'n urmA, aibi curtijul i prive§te,cum in spkiul prädalnic, Iii trecatul istovit,sub mincitina existenteI ce te 'n§áld i glume§te,anil tinerOtei noastre ea un risipit.fum eat

TABLA.

Nox erat. Pstg. 3-Aegri Somnia. 9.

Ste luta 62.In memoriam. 65.Batil calrti Lidia. 70.Dóna Clara. 72.Batil Mil Lania. 80.lluzifme. 82.Noaptea. 84.Spintarus Mid Lidia. 86.Dori*. 87.Amicilor mei. 88.Rugliciline. 94.Mize lor. 97.Don Padil. 107.Elegie. 127.Oglinda. 129.Uinta. 155.Elora Mortilor. 162.Idea 173.Imn. 178.Elegie. 179.Contrast. 181.Lui Leopardi. 182.Carnava 188.Ni6be. 192.

Elegie 196.Elegie 198.D6na Serafina. 201.Dap& o lectdra din Horatiu. 207.