Anulu IX. — Nr. 41. Budapesta, joi in 30 maiu/11 iuniu 1874. Prenumeratiuni se facu la toti dd. core-s puudinti ai noitri, si de a dreptnlq la Be-daotione S t a t í o n s g & i s e N r , 1, unde sunt a io adresá sí corespundintiele, ce pri-vescu fiedactinnea, adrainistratiutioa séo speditur'a ; câte vor ü nefrancate,nu ae vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

— — Pentru a n n n c i e si alte oomunicatiuoi de interesa privata — se reepande câte. 7 er. pa linia; repetirile se faou cu pretin scav diata. Pretialu timbrului câte 30 cr. pen.

tru una data se antecip».

IBudapesta, in 10 iuniu n. 1874 . Curiósa in templare . In Versalia reac t innea francesa si

i Budapesta cea a u s t r o - m a g i a r a pre (slasi t impu se apuca a reforma legea ctorale. Colo, p re cum se a re tâ eviaen-

tnte, spre scopulu de a regula , adecă fa res t r inge votulu un iversa lu ; ici la noi,

a regulă, adecă res t r inge libertatea [»legere.

In Versalia comisiunea pen t ru con-utiune p ropuse proiec tu lu seu in 3 âu adunâr i i , d u p a - c e mai a n t a i u r e a c -oarii din drépt ' a in secretu se puseră i contielegere cu reác t iunar i i din s tan-i centrale — â la Dufaure, si — dupa apta înfocata de abiá t rei dile, pro-lerea cu 378 de votur i con t ra 301 fii aita. Pr in acést 'a — cam p r e d iumeta te ,

ca cu vr'o 4 millióne de v o t u r i , se re-numeru lu celoru îndreptă ţ i ţ i la

ere. La noi Novel 'a e lectorale a dlui c.

\ipary de 8 dile se desba te prin clu-si in s ec ţ i un i ; ea a suferitu dejá

Irite modificatiuni — si inainte si in-etu, inainte la s târuir i d in pa r t ea ngei centra l i , indere tu la p ropuner i i partea deákis t i loru. Si a c u m ésa la Dina, câ — si la noi guvern iu lu , mai üte d'a-si face propunerea , s'a contie-, in secretu cu conducetori i s t ingei

aii, s i asiá este pré na tu ra le , câ ori eforma principiale-radicale din capulu dai este eschisa. In t réga tendint i 'a acestei Novele asia Ie câ e,ca sé dée guvern iu îu i mag ia ru

irraa posi t iva in con t ra democraţ ie i Iţe to tu si in cont ra na t iona l i tâ t i lo ru iclinitu.

Trei p u n c t u r i sun t , pr in cari dom-|magiari as tadi la po te re , vor sé ne linedie pu ru r i á la a leger i si p r in cari |riasecure resul ta tu lu alegeri loru. — \scriptiunea alegetoriloru, conducerea

)ţltriloru si censur'a tuturoru miscări-i electorali. Pentru conscr ip t iune se face ingr i -

iprin dispueetiunile cele mai com­ate ßi confuse desp re calificatiunea ([etoriloru si p r in t r ' unu censu a rh i ­va; p e n t r u conducere se lucra p r i n «rea in t r ege i po te r i in manele cori-bru poteri i de p r i n municipia si a le aedintelui comisiunei e lec tora le ;

Itru censur 'a miscâr i loru — prin de­plini elastice despre abusuri si escese btorali, si p r in pedepse draconice.

Dar — ce sé ne m i r â m u noi, c andu [le foi s p u n u p re facia, câ — pr in pre-vea si regularea dreptului de alegere, tit'a domni tór ia si n a ţ i u n e a m a g i a r a

devină p réda pa r t i t e lo ru e s t r eme ecialminte nat ional i tâ t i loru. ^Reform" mai alalta-ieri nu se sfii intá cu invers iunare p re domnii de

otere, p e n t r u câ t indu a fi — in câ tu la drepţi!Nota-bene: aci e v o r b ' a n u -lie d rep ta t ea pe c h â r t i a ; de d r e p t a t e ppta inca nu ni a d u c e a m aminte a ii

. unde-va a m i n t i r e ! Este cura tu , ca si candu domnii íonari si siovinisti mag ia r i ar fi |ptatu assiom'a, câ — dreptatea la

Ungaria nu este posibile ! I Noi sun t emu convinşi, câ déca noi

pune sé a re tâmu si sé dovedi mu htóría si d in esperi int ia , c u m c a sta-yiDstru, constitutiunea nóstra, stepa-i magiara, as ia cum sunt , nu po tu i dreptatea, si pen t ru ca sé se sus-l astfeliu c u m sunt, cau tă puru r i á sé \ida, p r in ce in fapta devine unu \barbaru si pr imesce tote consecin-

tiele unui a ta re , — noi suntemu convinşi câ p rocuroru lu s'hr g rab í a n e t r ami t e la Vatiu.jde societate dlui Liuba; p recandu domn/i reac ţ ionar i magiar i , anume cei de laţ „Reform," o dicu in tipu de con-spirafcune pre facia — in con t ra n ó s t r a ! Pona la a t â t ' a am ajunsu.

Asiá s t â m u cu Novel 'a legii elec­torali . —

Foile din Capitala ni spunu, că alalta-ieri, luni, s'a tienutu consiliu ministeriale din partea guverniuîui magiaru in cestiunea obi-ecteloru, ca au a trece prin camera nainte de prorogare ai in privinti'a ordinei aceloru obiecte.

Statorirea a fost, precum splică diu Sza-•páry aséra in clubulu partitei sale, cumca proieptulu de lege pentru scólele medie ae se amâne, sé se amene pe sesiunea de tomna, — cea-ce nu place la mulţi, si a nume nu ce­loru din opositiuae, cari multu aşteptau dek regularea câtu mai repede scoleloru medie — intru interesulu magiarismului.

Asia dara au sé re mana la primulu si principale locu proiectele de lege: asia nu-mit'a novela electorale, despre incompatibili­tate, despre unele cai ferate, sicur — conventi-nea pentru junctiunile linieloru ferate intre Ungariasi România si inca dóra reform'a regula­mentului Casei. Totu cestiuni de cea mai mare importantia si destinate la timpulu celu mai pucinu oportunu pentru deliberări seriöse. —

De altmintre secţiunile — inca abia trei au terminatu cu diu'a de ieri desbaterea asupra Novelei elestoralo si se crede cá tote abia vor termina o pou' la finea acestei sep-tenm»». Apoi ai-y-a ine^pe oyor'a wt gre» eo~ misiunea centrale, care probabilminte ér are sé tiena mai multe dile, dóra septemana viitó-ria intréga. Secţiunile cari cum gata cu No­vel'a, trecu la legea pentru incompatibilitate.

Deputaţii naţionali, indata ce vor vedé resultatulu comisiunei centrali, conformu aceluia voru incepe a se contielege si a luâ positiune pantru desbaterea ce are se urme in pleno. —•

Budapesta, in 10 iuniu H. 1874 .

De b u n a séma, telegrafulu in t re Bu -curesci si Viena — ab i á va fi a v u t u c a n -du-va a tâ t ' a de lucru, ca si de 14 dile in-cóci. de candu începură pac tâ r i l e in p r i -vinti 'a junc t iun i lo ru câiloru ferate la Orsiova-Vercerova, si la Temesiu-Pre-délu. — Dar in fine t r ud ' a ómeniloru si servit iale electrice — nu remasera fora efeptu. Conventiunea domineca in 19 /31 maiu se subscrise in Bucuresci , ma-ne-dia diu Boerescu o substerni i camerei — cu o espusetiune de motive si p r e l ân ­gă u n u proiectu de lege pen t ru incuvi-i n t i a r e ; pe da ta Camer 'a vo ta cu m a r e maior i ta te u rg in t i ' a ; mar t i caus'a s e d e s -b a t u si primi in to te secţ iuni le , n u m i n -du-se numai de câ tu cei siepte delegaţi , cari sé const i tue comisiunea, ce la noi se dice centrale , carea adecă din voturi le si repor tur i le t u tu ro ru sectiuniloru sé com­p u n ă unu votu si r e p o r t u comunu si se-lu duca naintea plenului Camerei.

Marea impor tan t ia a lucru lu i ne fa­ce a insirá aci dupa nume pre acei siep­te deputa ţ i , cari — fiindu in to te sec­ţ iunile aleşi din maior i ta te , in unanimi­ta te pr imiră pro iec tu lu de lege si-lu re -comendara camerei spre pr imire . É t a - n : pr incip. Bem Ghica, C. Gradisteanu, Aslanu, Ceauru, C. Aninosianu, Manelasu Germanu si pr inc ip Al. Ştirbei. Acestu din u rma a fost alesu si a functionatu de repor tore , p resen tandu in camera repor - j tuluj joi in 4 iuniu n. carele cu lmina in cea mai caldurósa recomendare p e n t r u j p r i m i r e . *

Desbateri le au fost agere si înfocate, dar — n'au t i enu tu decâtu joi si v ine r i ; resultatulu a fost — p recum deja am ainunciatu in n ru lu precedinte , pr imirea proiectului de lege si resp. a convent iu-nei — cu mare maior i t a t e !

Despre bucur i ' a din Bucuresci nu ni ;-puse telegrafulu n e m i c ' a ; noi insa po-temu asecurá, câ nici in Budapes ta bucu-ri'a n ' a fost mare la domnii de l apo te r e .

O depesia telegrafica de ieri ni vesti, câ — tocmai si in Senatu pro iec tu lu de lege si resp. convent iunea despre junc t i -uni a fost p r i m i t ă !

Va sé di ca—numai inca sancţiunea Domnitoriului si din colo legea este gafa; convent iunea p e n t r u j unc t iun i — numai inca de la Diet 'a Ungurésca si de le sanc­ţ iunea Impera tu lu i -Rege Fr. Iosifu de­pendin ţe .

Astfeliu se t e rmina mereu si acesta grea cest iune, carea de vr 'o cât i -va ani a t â t u de mul tu preocupa si i r i ta spiri­tele —• din cóci caş! din colo /

Avemu na in tea ochiloru noştri — a tâ tu cuven t iunea , câ tu si espunerea de mot ive a ministrului romanescu , si p ro ­iectulu de lege, resp. legea votata . Ne cre-demu deci îndrep tă ţ i ţ i , a dice acum unu cuventu posi t ivu , despre cea-ce mai n a ­inte nu seiámu dice de câtu — conjep-t u r e . —

Conjepturele nós t re le-am fost ba-, satu mai mu l tu pe temeri, decâ tu pe spe-rant ie , si acelea s'au adever i tu .

Din i n t r egu cupr insu lu acteloru si idecursulu causei t r e b u e sé pr icepemu ck, f&ptorii si de o pa r t e si de a l f a au fost sub cea mai g rea presiune, in tocma pre­cum noi ni-am iut ipui t 'o posibile — atunci , candu ap rópe cu duoi ani mai na in te p resupunend 'o , n i - a m spr imatu opiniu-nea despre para l i sarea in t ru câtu-va a reului , a consecintieloru daunóse séu chiar funeste.

Vom a t inge numai duóe - t r e í note caracterist ice, cari vor a junge spre a dovedi judeca t ' a nós t r a .

Guverniulu României , carele unu m o m e n t u nu nega enormea impor tan t ia a causei si a legei , carele insusi recu-nosce, câ legea vota ta are sé coste pe s ta tu lu romanu celu puc inu trei millióne la anu, nu p rege ta a fort iâ t recerea ace­stei legi in scu r tu lu t impu de 8—9 dile p r in ambele corpuri legiuitorie !

Espune rea de motive, p re care diu min. Boerescu a cetit 'o na intea Camerei, candu a subs te rnutu proiec tu lu de lege cu conventiunea, t rebue se spunemu câ pre câ tu impare de cercustantiale, pe a tâ tu este de unilaterale si l ipsita de tóta age­r imea polit ica.

Ministeriulu r o m a n u se pune in t r 'o posi t iune d in t r e cele mai optimistice si insirandu mul te vorbe frumose, astfeliu presenta caus'a, ca si cum s'ar lucra des­pre e terna amóre si fericire in t re duoi amici, carii si-au j u r a tu c red in t i a pent ru tó ta v ié t i ' a !

Ah, 'da , domni loru m i n i ş t r i ; déca aces tu p u n c t u de vedere — d u p a t re -cu tu si p re s in t e — póté sé fie indrep-ta t i tu , apoi — subscr iemu si noi cu aui-be manele tote câ te t recura t i cu a t â t ' a repedime prin apa ra tu lu dvóstre lege-lat ivu /

É r déca cumva, t ocmai in t ru acestu pun tu de vedere s'ar cupr inde forti'a dvó­stre politica, apoi — ni pare reu, câ este a tâ tu de slaba.

Câ p u n t u l u de considerat iune alu s trategiei nu l 'a a t insu — asiá d icendu de feliu — domnii miniştri ai Român ie i scimu sé p r icepemu ei apre t iu imu. Nici

noi n 'anj pusu candu-va mu l tu pe acestu p u n t u .

In sine conventiunea eorespunde forte aprópe considerat iuni loru si sva -turi loru ce noi am espr imatu la rondu lu nostru pen t ru prevediu tu lu casu d e p r e ­siune din afara, pres iune pes te resistibili-ta tea tierei.

Romanţa nu" va dá din man 'a sa vecinului nici o pa lma de cale ferata pe ter i tor iu lu seu, si — nici dreptulu d e tarifa. De si nu de la Brasiovu, cum n o i doriamu, da r de la pun tu lu Predélului pon ' la Ploiesci, cam 100 dech i loment re , l iní 'a va fi a României, de asemenea ca si de cealal tă pa r t e pon ' la Vercerova.

Ambele junc t iun i , desi e l e s e s t i -pulédia pen t ru unu t impu, to tu nu sun t s t ipulate i n t ru to t e uniformu, nici condi-t iuna te espresminte un 'a prin al t 'a .

Dupa a nós t ra convingere , liní 'a si junc t iunea de la Dunăre p r é us ioru in duoi ani póté sé fie gat 'a si sé s e p u n a i n esploatare, p re candu cea de la Predélu — ar fi o minune déca in patru ani s 'ar termina. Astfeliu sunt imprejurâr i le fap­tice, — si a tâ t ' a ajunge, déca aceste împrejurăr i de cei chiamat i si in teresaţ i se vor folosi cu intieleptiune.

É t a cum suna concernint i i ar t icl i 2, 3 si 4 din Conventiune.

Art. 2 in pr imulu seu al ineatu, dâ o sanc ţ iune junc t iune i de la Ilicani-Burdujeni, in t re Bucovina si Moldova, fiindu acést 'a prim'a junct iune, si p e n t r u d'a a t inge regu la rea relat iuni loru i n t e r ­naţionali ; apoi c o n t i n u a :

„Câtu despre cele-lalte doue linie de junctiuni, vor fi amendóue construite in ace-lesi conditiuni ale unui drumu de feru de an-tai-a clasa, si se vor stabili in inodulu urma-toriu: '

„Cea d'anteia, in direcţiunea Temesiora, prin Orsiova, (Vercerova) la Tumu-Severinu, ca junctiune pentru lini a ce este in con-structiuue dela Bucuresci la Veiciorova,

„Cea de a dou'a, plecandu din Kronstadt (Brasiovu,) prin defileulu Tómös (Predealu,) si ajungendu la Ploesci, ca junctiune pentru li­ní'a dela Bucuresci la Galaţi.

vArt. 3. In priyintia liniei de junctiune prin Verciorova, menţionata in articlulu precedente, G-uvernulu Maiestatei Sale Im-peratului si Regelui va lua mesurile nece­sari spre a asecurá, pe teritoriulu seu si pana la fruntaria, construirea si punerea ei in esploatare in timpu de patru ani din diu'a schimbului ratificâriioru presentei conven-tiuni.

„Asemenea Gruvernulu Princiariu sean-gagiédia a face sé se esesuto, in acelaşi ter-minu, si a se pune in esploatare liní'a de junctiune, mergendu pana la fruntaria langa Verciorova si legandu astfeliu prin Orsiova lini a drumuriloru de feru romane cu aceea a drumuriloru de feru ungare.

„Art. 4. In privinti'a linie de junctiune, menţionate in alu douilea rondu in articlu 2, si care merge prin trecerea de la Tomas, ambele guverne se angagiódia a lua mesurile necesari pentru a asecurá, fia care pe teri­toriulu seu respectivu, terminarea sa si pune­rea sa in esploatare,untr'unu terminu de patru ani din diu'a schimbului ratificâriioru presen­tei conventiuni.." —

Celalaltu mai depar te cupr insa alu Conventiunei — nu este prejudiciosu, si noi, cari am prevediutu presiunea si ne -evitabil i tatea pen t ru acosta convent iune si cari d in capulu locului a m concesu, câ sub cer te precaut iuni , (dintre cari p a r t e mai mare s'au observatu, ) j unc t i unea la Brasiovu-Predealu pó té sé a iba locu, —• noi nu cademu in pessimismulu foiloru opositionali din România . Nu mai mul tu de acesta j u n c t i u n e , prin astfeliu de convent iune ne tememu, ci — dorirau ca guverniale sé se p e t r u n d a mai bine de adeverat 'a ei insemne ta te ! Căci — mar tur i s imu, câ din espunerea de mot ive , mai susu aminti ta , nu po temu 8& câsti-

) dóue ori in septemana : J o l - a si t lnéo 'a ; éra candu va pretinde im-Dti'a materieloru, va esi de trei séu

de patra ori in septemana.

ttiulu de prenumerat iune , pentru Austria:

Iura intregru 8 8 . v . a liinmetate de anu 4 fl. v, a. Ipitrariu 2 f l . v . a

|entru Románia si strainetate: Ét intregu 12 fl. v. a.

aetate de anu 6 fl. v. a.

g â m u o destulu de buna opiniune in ace­s ta privint ia .

Dintre foile mágiare , unele dejá g ră ­b i r ă a-si sprime nemult iumirea cu cu-pr insu lu Conventiunei de Bucuresc i ; chiar 9Hontt de as tadi cere refusarea ei, ér oficiosulu par t i te i de la potere „P. Napló" t o t u astadi, a tâ tea da te si a rgumente aduce in cont ra ut i l i tatei ei, déca va r e -mané lini'a unguréöca de junct iune de la Orsiova la Temesiora, in câ tu nici câ po-temu vedé asecurata primirea in Diet 'a nóstra.

Din t ó t e c redemu a poté deduce, câ —- déca guvern iu lu r o m a n u a fost sub presiune, apoi asemenea pres iune inca in mai m a r e mesura va fi sent i tu diu c. Andrăssy si minister iulu magiaru . —

De langa movil'a lai lihaiu. Si Ddieu dise : „Se fia lumina, si fii lumina."

Facere I 3 . P e di ce merge avemu totu mai multe

dovedi, mai multe momente insemnatórie, din cari se vede câ poporulu nostru, atâtu de maltratatu, atâtu de despretiuitu si ignoratu j de unii, incepe a-si cunósce inalt'a sa misiune, redicandu-8e ca fonicele din cenuşia pro­pria. —

Si cine este, care sé se mai indoiésca despre poterea de viótia a poporului nostru ? Ce argumente aveţi pessimistiloru ? Ati des-peratu, déca duoi seu trei, redicandu-se de la opinca la] papucu, favoriţi de impregiurâri, si-uita de mam'a loru, o paresescu si trecu in castre străine ? Cugetaţi dóra, câ naţiunea a perdutu ceva prin acést'a, i-au desecatu po­terile ? — Atunci ve'nsielati! Naţiunea nostra, din contra, a castigatu, pentru câ elementulu ei s'a curatitu si cristalisatu. Numai animele vili si caracterele debili sunt capabili, ca sé sacrifice totu ce au mai pretiosu si mai s?ntu pentru ore-cari interese netrebnice, egoistice, parteculari; ér de astfeliu de individi nu avemu nici o trebuintia, duca-se in tabere duşmane, cáciulésca-se contrariloru noştri si Ungusiósca-ii. Fia securi domni'a-loru, câ nu '-invidiâmu de sortea si pusetiunea, de care

bucura, in urm'a tereirii loru la petiorele «oioru^B intr'adeveru ii despretiuiescu.

„Est deus in nobis," a disu poetulu; iu tocma ne potemu mângâia sl noi : ,Cu noi •ste Ddieu, si nu ne paresesce nici odată."

Éca, Die Redaptore, care a fost caus'a, ce m'a indemnatu a ve adresa acestea :

Domineca nainte, si luni dupa ss. Ro-salie, s'au santitu aprópe de Sabiiu, in comu­nele Avrigu si Boitia, dóue scóle, despre cari potu afirma ou tóta positivitatea câ sunt uni­cele in feliulu loru in tóta archidieces'a, ba potu dice in tóta Transilvania.

Am fost — martore la ambe actelo de consantiro, indeplenite prin Esc. Sa par. Archieppu si Meiropolitu Procopiu.

Dóue fcstivitâti intr'adevoru rari au fost — acestea. De pre fociolc tuturoru se potea ceti o bucuria generala. Preoţi, am­ploiaţi, toneri si betrani, tiorani, femei si bărbaţi, erau plini de intusiasmu, plini do bucuria, cei-a vediendu câ poporulu nostra pe langa tóte calamităţile ee indura, pe langa tóte neajunsele si lipsele de câto esto baotuitu, incepe a se redicâ ca prin o minune, incepe a-si cunósce inalt'a sa chiamare, ér eesti-a mângâiaţi in anim'a loru pentru căldura si bunavointi'a, cu cari erau intompinati din partea tuturoru carturariloru, câţi aceursora in amondóue locurile. Pretotindenoa nu ve­deai, de câtu numai stringeri de mana, spro-siuni de gratulări BÍ multiumirc.

La prandiuri, toast ele au fost forte in-suflotito. Cu deosebire in Boitia, am fost, pré satisfăcuţi. Botranulu oconomu, Alemanu Clója, so promisese mai nainte ér acum so dechiarâ in faci'a toturoru, câ dupa mórto-si donédia pe .sém'a seóleí sivii'a de' 1000 fl. dupa carea promisiune solemna ură­rile do „sé traiésca" păreau câ nu mai au c.v petu. Părintele motropolitulu-binecuvcntâ si lu-sarută ca pre unu essemplu, dandu nnt-modu vertutii — tributulu cuvonitu.

O do ar dă ccriulu ca botranulu Cloja sé afle mulţi următori in poporulu nostru.

Nu mai pucinu demnu de lauda si imi-tatu esto si essemplulu, ce l a datu RSa Diu ass. cons. Z, Boiu, deohiarandu-se intr'o cu­ventare frumósa, câ oforosce 20 fl. pentru in-fiintiarea unui fon du menitu, ca se se ajute pruncii orfani si lipsiţi, cari vor cerceta avea scóla. Asta ideia salutaria fii secundata nu­mai de câtu de 111. sa d. E. Macellariu, de pré Ssa par. Metropolitu, d. Bccbnitiu, capit. Stezariu, par. protopopu I. Popescu si precum audimu de dd. Rosca si Mateiu, adunandu-se in modulu acest'a o suma apropo la 300 fl v. a.

înainte, Mecenatiloru, căci astfeliu vom castigâ anim'a poporului si-lu vom stimula spre totu ce o nobile si frumosu! Astfeliu ne binemeritaţi de patria si naţiune !

In fine nu potu se retacu, câ la infru-aotiarea festivităţii din urma au contribuitu multu si presenti'a oliţei şessului frumosu din Sabiiu.

Asemene au fost represontatc aici in­spectoratele regesei si cercuali, celu de antaiui prin dd. Bielz si Bazdosi, ér alu doilea prin S. Fleisher.

Incheiu, die Red. cu dorinti'a, ca cc­riulu se binecuvinte acestu auguru bunu pentru noi, incoronandu-lu cu succcsulu cehi mai străluciţii. Fia ca essemplulu acestoru comune se se imitedio in introgu cuprinsulu Românismului. N. P.

Dela mOment i l ln lui Marianu, maiu 1 8 7 4 , Ce am sporatu nu s'a implinitu, de ce

ne-am temutu nu am scapatu. Speram u multu, câ in caus'a limbei se vor face unii pasi, cari chiar déca nu vor ave resultatulu doritu, to-

tusi vor merită sé fia notaţi in analele distrip-tului. îndesi ertu, câci sperarca, precum in cele mai multe;, asia si in ast'a nc a insiolatu. înainte de oongregatiunoa din 14 fauru a. c. orá sé se convoce o adunare distriptualo, care se sc consulte despre cele ce sunt a se face facia de ordinatiunoa ministrului de interne, prin care se impune lioib'á magiara de lim-b'a adminstratiunei si in cele interne. Aduna­rea nu s'a tienutu din simpl'a causa, câ celu ee luâ asupra-si convocarea, află du bine a-o intrelasá fara a arc la caus'a pentru ce. In congregatiune se facil ce se potn : o simpla reprosentatiunc la miuist.rulu de interne si mai multu nomicu. înainte de a se rcsolvi represontatiuriea, pre cale presidiale veni o provocare, ca fiecare amploiatu municipale, in tempu de i i do óre sé au dochiare déca, si in ce mesura, posiedo cunosciinti'a limbei magiar<!. Omenii nostr', de allmintrcnca dc apururoa omenii oportunitâiii, asia, data nu aflara oportunii a, se coutielcgo înainte de a rospundo la provocare. Nu sciu ce va ii resul­tatulu, vomu vedé si vom eercá sé vedoinu cui si ce avemu a multiumi, căci de multe ori la noi se mistifica adovorulu si de multe ori omeni binemeritaţi se incarca de colo mai urito epitete si li-se facu cele mai grele impu­tări, buna óra cum fii nogbiob'a imputare do dounadi, câ diregatorii de allmintrcnca toti romani ••- au ailusu si asiodia'n pre toti jidovii in Nascudu. Tăcu ni-.i departe, pana vom vedé resultatulu. —

La ordinea dilei este inse mişcarea pre toronulu bcsoriccscu, causata prin suspindc-rea din oficiulu si boneiîciulu vicarialo a dlui Gr. Moisilu, pentrucă nu a introdusu, dupa mai multe provocări ale consistoriului, in parochi-'a Poieni, pre unu preutu teneru, luga, pre care minoritatea poporeniloru l'a cerutu, or majoritatea, a protestatu in contra-i. Inte-ligonti'a din locu, audindu do suspindorea vi-cariului, a mersu mai fota in corporo si si a espresu părerea de reu, pentru aocstu casu noplacutu, obvenitu acum Ia betranotio. Mai departe a tienutu dóue coiiforintio confiden­ţiali spre a se consultă despre paşii ce sunt a se face, ca sé fia repusu in oficiu si beneficiu. In confer inti'a a dóua se decise convocarea unei adunări a tuturoru greco-catoliciloru din vioariatu, ambiandu seda convocare unu, membru a curatiei basericesci din Naseudu. Convocarea s'a facutu in ruinele curatiei bi-soricesci, si, astadi se int1 uni conforinti'a, avondu mai tóte comunele din vicariate plenipotentiati; afara de aceeaşi cele din protopopiatulu Budacului inca au fostu re­presontatc. Constituindu-se adunarea se alese de presiedinte protonotariulu distriptualo Niculae Besianu, ér de secretari profesorii Alexi si Tancu. Deschidiondu presiedintele adunarea, aduse inainte dóue motive, cari (Ie­dera ansa la convocarea confcrintioi,si anume: „călcarea in potióro a droptului de alegere prin voncratulu Ordinariat u,si suspindorea dlui

I vicariu. "Dupa aceea facu orecare expofle't caus'a, paroebioi Poioni. In urm'a acesteia, ecrendu cuvontu reprezentantele Naseudu-,

l u i , Iacobu Pradanu, espuse totu decursolo lucrului, istori'a tuturoru corespundintielorn intre vicariu si consistoriu pana la suspin-, derea urinata in 4 maiu a. c.

Pintre espunorea acést'a sestracurarali unele cuvinte despre prcutulu Iuga; sóu sunt adovorate séu nu. Decumva adovorato, detori'a adunării eră a dispune con­statarea loru, pentru eâ constatandu-se de adovorate, prelanga cele intemplate in veru si aici cunoscute pre deplinu, ar trebui ca Inga nu sé íia escliisu din Poieni, ci scosu cu totulu din cloru, ca unu individu demnu ; ér din contra, nefiindii adevărate, acei omeni cari astarfi pasiescu, ca sé

i onorea - dupa cum dicu — unui individi din cloru, t i veau detorinti'a a nu folosi ie arguminto spre scopu lucruri scornite, ci atâtu mai tare cu câtu ospunatoriulu scieprt bine, câ quid quid non est in actis, non estin mundo.

Dupa aceea prof. I Marcianu, ca vepre-son tan tc din mai multe comune, dupa o intro­ducere scurta, face propunerea: „Sé se facao represeniatiune «şatra ordinariatulu episco-

j pos(;u din Gherla, si a l t a catra parentele I metropolitu. In cea de antaiu sé se arete pro-' cedoroa nocorécta a, consistoriului in privin-ti'a oonforiroi parochiei Poieni, călcarea dreţr tului de alegere usuatu in distriptu mai fara Intrerupore, sé so protestedie solemnu .. contra acestei procederi si sé so róge in fina sé repuna in celu mai scurtu tempu pre vicaj riu. In a dóu'a sé se aroto pre scurtu intemplare si comunicandu- se in copia rel présen tatiunoaadresata catra ordinariatusMil rogo a ordină restituirea. Propunerea I primi cu unanimitate. Dupa aceea totu Mar­cianu anunciâ, câd'insulua sl lucratucâte am) proieptu pentru acele reprosentatiuni, carf cetindu-so se si primiră si se subscrisera brulu conferinţei Torna Hontila, propune, cti adunarea in corpore se mórga la diu vicariţf si sé-si esprime părerea de reu pentru aceşti casu tris tu. Propunerea se primi. In fine se i fecoro din partea prof. Alexi dóue propunerii un'a ca adunarea sé decidă, cumca in oriei casu de atare natura ce s a r ivi pre venik va procede totu solidariu ; si a dóu'a, ca se! iaca pasi pentru convocarea congrcsuli Ambele se primira,coa do a dóu'a inse cuór| care modificare Cu a-îest'a adunarea se inj cbiâ si membrii in corpore se dusora la din Vicariu.

Resultatulu lu-voin vedé. —-Arondarea no insufla si nóue ingri-j

giri. /-'roicptulu intioloptu a fratiloru dela Fa-garasiu ni-se trameso sl nóue. Facia cu wt_ capu do opera asia eminente, nu am potn'nj faco alt'a. do câtu nc-amu revocatu in memoJ ria cunoscutulu si vechiulu proverbiu ger-l manu despre F —

F O I S I Ó R A ,

Romaniloru brasioveni de la biseric'a Sântei Treimi, adresaşi catra on. Casa representativa a Dietei Ungariei, la an. 1 8 7 1 , in caus 'a loru de cont ro­

versa cu pret inş i i Greci de acolo. (U r m a r e si Incheiare.)

III. Reflesiimile n ó s t r e facia de p re tens iun i le s epa ra t i s t i ce a le c o r e l i g i n n a r i l o r u noş­

t r i g rec i . Dupa ce prin cele dise am aretatu, câ

noi Romanii suntemu membrii egalu îndrep­tăţiţi cu Grecii in biseric'a Sântei Treimi din cetatea Brasiovului, credemu a nu fi fara interesu, ca se amentimu sl acele imprej urări, pre cari basandu-se coreligiunarii noştri greci, vor a ne eschide din acea biserica.

1. La primulu locu Grecii invoca privi-legiale vechiei companie grecesci, si sustienu câ densii sunt eredii acelei companie.

Facia de acést'a aserţiune noi sustie-nemu, si inca — dupa cum am aretatu, cu tőta îndreptăţirea, câ biseric'a din cestiune nu a avutu nici odată nici celu mai micu ames-tecu cu capel'a companiei grecesci, ci ea s'a redicatu ca biserica de sene statatoria si nede-

pendinte, pentru toti crodintiosii de legea gr. orientale, fara diferintia de limba si natiuna-litate. Companistii greci au fost primiţi in baserica — numai dupaco acést'a eră deja gat'a si provediuta cu tóte cele nocesarie ; ér acesta primiro so intomplâ pro bas'a unoru invoiele si contracte, prin cari se recunoscu deplina paritate intre toti membrii, fara ea companistii greci sé-si fi sustienutu, séu celu pucinu potutu susticné, in vigóro, facia de acést'a baserica, drepturile si privilegiale ce lo aveau in biseric'a seu adecă capela propria a companiei.

Am aretatu mai departe, câ acesta com­pania mai tardiu a incotatu dc a mai esiste, respective s'a dosfiontiatu, si cu dens'a a incetatu de o data tóte drepturile, si pri­vilegiale , cu cari fusese vre o data in-diestrata. Prin urmare membrii companiei au intratu in acesta biserica, zidita si indiestrata cu cele necesari de cotatienii greci si romani, fara vre unu dreptu séu privilegiu, ce ar fi fost propriu numai loru; prin intrarea loru apoi au í i incetatu a mai esiste — facia de acesta bisericii, ca o corporatiune deo­sebita.

Pe acestu pretinsu dreptu alu compa­niei nu si-potu dara basă nici decâtu coreii giunarii noştri greci pretensiunile loru, de a ne eschide pre noi Romanii dela administra-tiunea averei bisericei, — a unei biaorice co­

mune tuturoru membriloru ce compunu ace­sta comunitate bisoricésca.

2. Coreligiunarii nosci greci, ca pre­tinşi următori si eredi ai companiei grecesci cărora prin ordinatiunoa din 179U, sul) nr. 3969 li s'a recunoscuţii baseric'a din cestiune de proprietate a loru, se provoca, la acesta or-dinatiuno ca la unu mâru de auru, si pro dens'a voiescu a-si întemeia acesta proprietate oschisiva.

Noi insa amu aretatu, că acesta ordina-tiunu contradi.ee faptoloru dovedite si consta­tate, contradico dropturiloru celoru mai ecla­tanţi, in fino stă iu contradicorc atâtu cu sono iusasi, câtu si cu cele mai eclatanţi drepturi, ~— intocmi precum stă in contradicorc cu tóte ordinatiunilc politice si biscriccsci de mai nainte; apoi abstvagendu dela aceea, ci: ea de­cide asupra dreptului de proprietate pre calo politica, se basédia iu deciderea asupra ace-S<ui droptu numai pre espresinnea dt : „eines graeci," carea, precum am aretatu, dupa do­cumente este identica cu : „cives graeci ritus disuniti," si pro bas'a — singuru numai a acestei espresiuni — predă dreptulu de pro­prietate esebisiva asupra bisericei numai Gre-ciloru, identificandu totu do odată pre mem-bvii greci ai bisericei eu membrii companiei grece; unu lucru ce nu erá pormisu a se face — din caus'a, câ precum am vodiutu, acesta

compania nu consta numai din membri dent-tiunalitate grecésca.

Noi amu aretatu insa, câ acesta ordiJ naţiune nu os i e a l t -ceva, decâtu numai fetuljj projudoticloru politice ale timpului de atoi si a l u urci sasosc i incontra nóstra; am tatu apo i si acooa , câ tocma pentru acést'aJ fost su'jcosivmintc modificata — prin ordil naţiuni ulteriórc, pana candu in anulu 184| a si fost cu totulu scósa din valórc, do dara coreligiunarii noştri greci nu mai potul avé nici o basa de a-si intemeiâ drepturile] loru pre acesta ordinatiune, modificata, bl] casata cu totulu chiar.

3. Coreligiunarii noştri greci si-dropturilo loru si pro legatele, făcute mai) tardiu bisericei.

Nu negâmu nici do câtu, câ s'ar fi pentru biseric'a d i n cestiune unele A c e s t e a insa nu sunt făcute numai de grecii si d ó r a numai pentru «copuri r̂recesci, ci elá sunt facuto in mare parte sl do Ramm si a p o i colo mai multe sunt destinate pentru] scopuri generali.

Pre langa acosta in testameutclo rw| pective biseric'a nu vine numai sub numele de baserica grecésca, ci si sub numele de ban*] r i c a cetatianésca, si de multe or i si numaisuB n u m e l e simplu: „baseric'a Sântei Treimi * Qt§ cum am fi insa făcute aceste legate, intenJ tiunea donatoriloru, esprimata in respecM

Frigulu in tienutulu nostru a fost mare, in 17 Bi 18 a'cadiutu nea mare, vage ta tiu nea Äagnedia. ingrigirea cconomiloru c mure, icumpetea cresco. —

löCOVtna, din tienutulu Siretiului, in maiu 1874.

So respandeacu faime, cum cá in Buco-

potu a-si cresce copii conforme recerintieloru moderne, fiindu copleşiţi de lipso si ne-ajun-suri.Atari preoţi cum potu se fie ajutoraţi sem-tibilminte prin 40 — 60 fl. v, a. ? — Si apoi aci sé mai nruneâmu o privire si asupra asia numitiloru preoţi de ajutoriu séu co-operatori; aceştia vietiuescu intr'o adeverata miseria. Nu e destulu, câlof'a loru e do totu mica, pa-re-mi-se a celoru dela tiéra 300 fl, pre anu, si rina, in anulu curinte vor capetâ toti preoţii,

bra esceptiune, fie densii protopopi, parochi j inca fora alte venituri din parochie, dar n'au bieţii de ei nici case, undo se locuiésca, ci adese sunt siliţi a siedé sub unu acopercmontu cu tieranulu! Apoi daca mai dă inca bunulu Dum-ne-dieu, ca au vonitu sub vr'unu parochu, sciţi de cei „vrednici" do sub Hacmanu-Schön-bach ! Aci asiu produce esemple inse mo fe-rescu, ca se nu contragu sl mai mare ura si asuprire aaupra dloru co-operatori. Spunu inso câ „vrednicii" noştri nu se sfiescu a persecuta si adi pre co-oporatori si a-ii numt dicosi, protivnici, renitmti, tiefnosi, revnltanti si câte mai altele, pentru câ prenumera — cum dicu „vrednicii — „tarfaloge de gazete

iri co-operatori, o subventinne de bani le câte 100 — 200 ori 300 de fl. v. a. Dee

nulu Dumnedieu ca archipastoriulu nostru, intorsu de Ia consacrarea sa dela Sibíiu, se luca in indeploniro acosta sciro inbucuratória pentru iubitulu seu cleru.

Se nasce inse acum întrebarea, câ ca-petá-va intr'adcveru fie carele, precum mer­je vestea, séu câ póté, dupa alte faime, nu-»ai cei mai multu meritaţi vor primi aj utó­ié de 200—300 fl. ér cei mai pucinu móri­ad câte 40 - 60 fl. ? — Daca ar fi se fie faim'a icést'a adeverata, atunci e reu, ba inca de totu reu, câci atunci, vor trebui a se ! rovoltatorio, precum „Albina," „Patr iot ," itttnpeni meritele dupa demnitate, de óraco «te forte naturale, oa coi redicati la demni-iti mai nalte trebue, so prcsume celu pucinu, a trobue, se aibe mai mari merite, avendu icestea do a decide, dupa mint ea sanetósa, nfcru redicarea unei persóno la vro trépta nai nalta. Cine nu va vedé de aci deci, câ pri-nii traşi in combinatiune vor fi protopopii, ari conforme pusetiunii loru, trebue se fie iái binemeritaţi pre terenulu bisericescu sco-uriu,decâtu parocbii ori cooperatorii. Mesu-k acóst'a inse, pentru a fl nepartiale, nu o idoiala câ ar trebui sé sufere multe escep-iuni; câci sciutu este, că la noi mulţi se nalţi ara la trépt'a de protopopi numai prin arbele încărunţite, in servitiulu contrariu deverateloru interese ale bisericei, ca matne-

„ Osten," etc. De câte ori inultoru nenoro­ciţi co-operatori do aceştia nu li s'au rofusatu potitiunile de subvcntiuno ? !

Unu strainu, amploiatu la guvernu, la o oca-siunc se sprimâ in cestiunea impartirei de subventiuni astufcliu : „Würde icb Unter­stützungen zu vertheilen haben, so gäbe ich den armen Hilfspriestern dreifach mehr als dem Ersprkstern und reichen Pfarrern, denn die haben wahrlich genug an ihren Einkünf­ten",aéu romanesce: „in saculu fara de fundu n'asi turna nimica."

Ei bine, forte multi parochi soraci, cu parochie serace, do asemenea toti co-operatorii de a rondulu, cari au avutu nenorocirea de a pica prin mintiuni si denunciâri in disgrati'a repau8atului episcopu, aceştia nenorociţi de

iei si unelte orbe ale lui Hacmanu-Schön- ! ei sé se persecute si acum si sé nu li se dée ich. Dar chiar abstragendu dela acősta plósa »protopopi de ai nostru, si asia dara vor-indu preste totu, si atunci-a — ducerea in findeplenire a acestei mesure pre multi ar n'ndestuli, ea nu ar fi unu testimoniu de Cari­to creştinesc» ; căci sciutu este sl aceea, ca noi protopopii — afora de vr'o 3 — 4 — si

semenea preoţii din parochlele cele grase, intadeverati Croesus si Rotschild. Adevorulu ighimpa, ér nomina sunt odiosa; de aceea nu Sa consultu a înşira aci unele nume, cari cadu fâtu in categori'a unelteloru Hacmaniane, câtu in acést'a a celoru forte avuţi. Mo margi-

legcu deci numai a accentua, că ceia nu ar mita gustarea preferintiei, ér cestla de ce égramadésca averile pro sém'a nu-sciu cui

multi ne-avendu prunci — si asiá a ca­nina scurtare multoru preoţi forte lipsiţi si Btra adoveru meritaţi in beserica, inso per­iclitaţi si asia napoiati de pecatós'a Bistema acmaniana, a casiuná scurtare, dicu, mul-oru parochi. cari cu câte o casa plina de co-li,prelanga tóta straduinti'a si trud'a loru nu

subventiuni, pentru câ unii nu ceru din pa-tiania —sciindu câ nu capata — éra alţii pen­tru câ protopopii ii persecuta si asia alaruiescu colo sus se mane ap'ape mor'a loru-si. Sé se mai temple atari nedreptatiri strigatorie la ceriu sl acu, feresce Domne / — am ajunge la, forte mare reu.

Nu voiu sé punu nici o valóre pe faimele audite, cu atâtu mai pucinu de a da prescrise in asta privintia venerabilului Consistoriu: totuşi cugetu, câ nu voiu greşi, daca voiu spune in publica francamente opiniuuea mea si a altoru persóne nu pucinu competinti.

Daca ar fi adecă sé se impartiésca sub­ventiuni preotiloru ele sé se faca numai dupa multa cumpenire, si numai dupa cc se vor fi consideratu împrejurări ca cele insirate aci, si inca dupa o meaura prcfipta pentru toti.

In modulu acest'a, de o parte s'ar evita invidi'a cea mare, ce dominediain cleru, ér de alfa nu s'ar lauda — câte unu protopopu, câ olu „in ciuda" a lucratu intr'acolo, ca cutare parochu seu co-oporatore se nu capete ajutoriu

si in fine, pre cum se dorosce in generalu, archi-episcopului nostru i-ar remané, ba chiar i B 'ar mai adauge o proba, câ doro3co fericirea tuturora preotiloru, câ este afora de tota păr­tinirea

Am dori inca ca se fia la împărţirea acestoru subsldie, departo ori ce influintia din afora de beserica, câci altu cum me temu de favorisarea celoru ce trecu, prin actele loru ca cetatieni, de „verfassungtreue Priester." Sperâmu, câ venerabilele consistoriu va sei a feri fondulu religionariu de infiuinti'a pro­fana la împărţirea subventiuniloru.

Adeverulu.

TemeSlOra in 23 maiu n 1874, On. Redactiune ! Ca de dovéda pipăi­

bile câ domniloru do la potore nemic'a n u l i e santu facia de bietulu poporu alu nostru, Vi descriu aci si Ye rogu a publica urmatóri'a plansóro a unei comunităţi romane sermane, pre carea — par' câ s'a pusu domnii s'o su­grume de totu:

„Esc. Ta, Die. ministre alu instructiunei publice ! Umilitu subscrisă, suntemu locuitori de confesiunea gr. or. ai comunei politice Hissîas, in comitatuluTimisiului, s ivenimucu genunchii plecaţi a cere potintea si grabnic'a scutire a Escelentiei Tale, contra abusuriloru si asupririloru nelegiuite, ce se facu credin-tiosiloru de confesiunea greco-orientala deaici din partea autoritatiloru politice comitatense, si ale organeloru acelor'a, la infiintiarea respective zidirea unei scóle comunali in comun'a nóstra.

Noi avomu scól'a nóstra confesiunala, si de si suntemu forte se raci, totuşi noi sen-guri o sustienemu si ne nisuimu a o organisá in tóta privinti'a spre a corespunde recerin­tieloru legii de instrucţiune; câci am tie-nutu si tienemu mortisiu la conservarea caracterului ei eonfesiunalu. — Nu pri­cepeam dara pe ce basa legala ne constringe Cu forti'a domnulu pretore cercualu Iuliu Muntyan si domnulu Vicecomite Ladislau Röth, a contribui cu banii si cu lucrulu la infiintiarea, respective zidirea unei scóle co­munale ; candu legea de instrucţiune, si anu­me art. X X X V I I I §. 36. din 1868 apriatu scutesce dela asemenea sarcini pre cei ce sus-tienu u n a scóla confesiunala, mai vertosu candu acei'a abia si-potu sustienó scól'a loru confesiunala, cum este casulu sl la noi.

Am cerutu desluciri, apoi ajutoriu, mai antaiu dela numitulu domnu pretore cercu­alu, si dupa aceea dela domnulu vice-comite; celu d'antaiu inse ne amenintiâ cu aruncarea in féra si in inchisóre, déca nu-i vomu implini porunc'a a lucra la zidirea scolei sl noi si animalele nóstro cu carale ; éra celu din urma voi a ne scoto cu carbaciulu afara !*)

*) Am mai auditu sute d'astea din tote pârtile stepanirei magiare, dai1 a nume despre diu Roth si si despre zelosulu nostru pretore din Rekás ; nu ni da man'a a infera cu cuvenitele espresiuni, atare portare,

Ce satira si batjocura! pentru spiri-tulu timpului de astadi! pentru conatitutiu-nalismulu patriei nóstro ! Organele alese si sustienute din crunt'a sudóre a poporului, si chiamate in numele Maiestăţii Sale a bunu­lui nostru Imperatu si Rege, si alu înaltului Seu Guvernu, ca se snstiena si faca a se sustie-ne' in vigóre legile patriei, si se eserciéd ia dreptate, — acele organe amenintiâ cu fóra, inchisóre, carbaciu, pre cei-ce tienu la lege, si caută ajutoriu in contra abusuriloru, fara-delegiloru si asupririloru !

Ma audimu, că totu pe -cont'a nóstra, fara scirea si învoirea* nóstra, a'aru fi eso-peratu — n u scimu de cine, — dela inal tul u Guvernu unu imprumutu de 4000 fl. v. a. totu pentru scopulu zidirei aceleiaşi scóle comu­nali simultane !

Va se dica, nici averea nóstra asta-di nu e mai multu secura, nu mai dispunemu noi de e a , ci alţi i!

Vai si amaru nóa! dóra n'avemu noi destulu de a ne luptă cu seracia, fomendu chiaru, pana cu mare necasu si jertfire de sine, ni solvimu mulţimea detorleloru ei a contributiuniloru, ce ne apasă pucintic'a avere, ci ni se mai arunca dupa capu si unu imprumutu necerutu si fortiatu, fara scirea si învoirea nóstra, imprumutu - de 4000 fl.

Vai si amaru nóa, Escelentia! Ni-a ajunsu cuţitul u la osu! Mai multu nu mai p u t e u i U suferi !**)

Indura-Te dara, nainte de a cadé noi chiaru si la pól'a Maiestăţii Sale, si ne scu­tesce câtu mai curendu de asupririle numiti­loru domni, oprindu-li fara tóta amânarea a n e constringe c a sé lucrâmu gratuitu, la zi­direa unei scole comunali, de carea n'avemu nici o lipsa, avendu noi propri'a nóstra scóla confesiunala, si dela care sarcina si insasi legea sanctiunata d e Maiestatea Sa inca ne scutesce.

Cu unu cuventu, poruncesce Escelenti'a Ta, Die Ministre, aceloru domni, ca sé respec­te die legile, pe cari noi le tienemu de sânte, si imprumutulu de 4000fl. ce s'a luatu pe cont'a comunei intregi: se se prescrie si sé se insaroi-nedie numai p e cei ce l'au cerutu si esoperatu ; câci nóa celoru de confesiunea gr. or. pentru acelu 8copu: nu ni trebue, si fiindu câ nu l'amu cerutu: nici lu-recunóscemu de a-lu nostru.

Basati pe iubirea de dreptate a Esoe-

pentru c i scitnu,câ bietulu poporu, ce se plânge, are sé sorba zam'a mantei miciloru tirani; pentru câ roma-nulu sub fericitóri'a stepanire — este afara de legea scrisa si sancţionată, si datu la discretiunea domniloru, cari inşii sunt — legea, pre cum se dice câ s'a sprimatu diu Roth in Biserica-alba facia de diu Trugsess , carele a cutesatu a se provoca la lege. Red.

**) Trebuia sé mai adaugeti: „măcar d'am sei că ne vor omori, frige si mancă, drăguţii de ei, tiranii noştri.'" — Apui da; câci — tiena-se bine cei-ce se plangu asupra tiraniloru! Atât'a vor sé-ii sucéeca si intórca cu maiestrí'a si vicleni'a loru, pona candu . . . . dar laB'c'o sé vedeţi. — Red.

testamente, nu póté altera intru nimica larea si scopulu originale alu bisericei, de ude dara nici nu potu servi de vre unu otivu legalu, prin care noi am poté sé fimu hisi dela dreptulu de membri si dela ad-

linistratiunea bisericei. 4. Infine coreligiunarii noştri greci

basédia eschisivitatea loru do dreptu pro area faptica de astadi.

Noi insa am aretatu, câ in starea ce tetindu a o avo ei astadi, au ajunsu la anulu

pre o cale câtu se póté de murdara, in irea insa nu au potutu remané stabili, de-ji-ee ordinatiunea respectiva, pre carea den-isi-basédia acosta stare, s'a modificatu in mtinuu prin ordinatiuni ulterióre, pana indu la 1848 s'a cassatu cu totulu.

Am aretatu sl aceea, câ in acesta stare ajunsu numai pre cale politica, cum si lea, câ deslegarea intrebârii cine fóte fi mbru deplinu indeptâtitu in acesta biserica, i este cu potintia a se dosle gá p rin nici o ge, ci numai prin cercetarea si osaminarea itaroru acteloru referitórie la fundarea si ţanisarea interna a acestei biserice !

Dreptulu de membru, in intielesulu in-tinatu, nu póté fi nici decâtu simplu obiectu mditate, ci in acesta privintia sunt data-rie de mesura principiale organisatiunei in-ime ale oricărui ins ti tutu.

A sustiené apoi, câ asupra averei unei

comunităţi, ar ave unii singurateci membri vre nnu dreptu do proprietate, este absurdu ; doora-ce pentru unu atare dreptu nu esiste nici unu titlu si nici o basa ; apoi mai ab­surdu este, a pretinde unu atare dreptu pro bas'a continuităţi in ropresentantia si admi-nistratiune; câci — ori ce ropresentantia nu lucra in numele seu, ci numai in numole in-tregei comune.

Nici din motivulu acest'a dara coreli­giunarii noştri greci nu pota luá nici decâtu de basa starea actuale, spre a ue eschide pre noi Romanii dela administratiunoa averei biscricesci.

Coreligiunarii noştri groci, pentru a se sustiené la potere, mai aducu in plansorile loru si acea împrejurare, câ ei in staroa acést'a s'ar fi sustienutu prin unu feliu de marti-ragiu. Apoi mai au neruşinarea a adauge, câ Romanii de aceea si-batu capulu a ajunge la administratiune, ca sé intrebuintiedie acesta avore spre scopuri comunistico.

Acést'a este insa numai o calumnia pre-calculata, deorace noi, Romanii, facia de acesta avere cugetâmu cu totulu altfeliu, si tocmai pentru administratiunea cea rea si nici decâtu corespundietória scopului si desti-natiunei, ne silimu a ajunge la drepturile ce inadeve.u ni eompetu.

Este adecă părerea nóstra, câ averea basericei nu apartiene nici Grociloru, nici

Romaniloru, ci este proprietatea bisericei, ca a unei persóne juristice, si este sé fie intre-buintiata, amesuratu destinatiunei piiloru fundatori. Va se dica, noi nu voimu nimicu mai multu, decâtu, ca averea sé se folosésca amesuratu intentiunei fundatoriloru. Din caro causa unu astfeliu do prepusu, cum se do-nuncia, este o absurditate. Pre langa aceea, starea nóstra morale si materiale nu este nici decâtu asia de decadiuta, ca sé tremurâmu noi dupa avere străina. De aceea respingemu cu indignatiune o astfeliu de insinuatiune calumniósa.

Ne mai invinovatioscu in fine coreligi­unarii noştri greci si cu aceea, câ noi in casuîu candu oi ar fi uniti cu noi intr'o comuna, ii am inaiorisâ si chiar desnatiunalisâ.*)

Facia de acóst'a învinovăţire nu potemu respunde alt a, decâtu câ Consistoriulu gr-orientale, candu a einisu ordinatiunea sa de datulu 29 ianuariu 1868 sub nrulu 85, si a decisu deplin'a paritate in privinti'a Hrubei t;i administratiunei, a avutu din destulu in ve­dere împrejurarea aceea, ca coreligiunarii noştri greci nici sé nu fie asupriţi, dar nici desnatiunalisati.

Dupace acum am vediutu, câ coreligi-

*) Déca acestu argumentu ar afla la domnii magiari de la potere câtu de puoina valóre, apoi noi cu acelaşi ar trebui sé ceremu in data despărţirea nós­tra nationale de comun'a cea mare, ce se dice Unga­ria, de — comuniune cu naţiunea magiara! — Red.

unarii noştri greci nu au nici unu feliu de motivu, de ori-ce natura ar fi elu, spre a ne eschide din biserica si de la administratiunea averei ei, se nasce întrebarea: Ce este totuşi caus'a, de se punu cu trupu cu sufletu a ne eschide ?!

Ori câtu ne amu ocupa insa cu acesta întrebare, nu potemu ajunge la altu resul-tatu, decâtu câ densii tienu periculósa con­trol'a nóstra; unu motivu de mare însemnă­tate si influintia, pentru resolvirea definitiva a acestei cause.

Spre scopulu acest'a substernomu noi urmatóri'a rogare :

Inalt'a casa se benevoiésca a decide, ca noi, cetatianii romani din cetatea Brasiovului, suntemu membri egalu în­dreptăţiţi, in biserica sântei Treimi de aici din cetate, ca atari avemu si ne bu~ curamu de töte acele prerogative, cari sunt împreunate cu dreptulu de membru; ér acei membri ai bisericei, cari voiescu a câştigă in administratiune unu dreptu eschisivu, sunt a se avisâ pre calea ju­stiţiei.

Cu distinsa stima; In numele populatiunei romane dela

biserica gr. orientale cu patronulu Santai Treimi din cetatea Brasiovului

Ieane T. Popoviciu, mp. Nîcolae Slrevoiu, mp.

Ioane Lengeru mp.

lentiéi Tale, suntemu cu deosebita venera-tiune

Hünás, 23 maiu 1874. pré plecaţi servi: (Urmedia sigilele - alu bi­

sericei si alu comunei politice, apoi sub scrierea numelui tuturoru locuitoriloru romani gr. orientali.)

Clnsin, in 24 maiu 1874. Onorate Domnule Redactore! Binevoiţi

a dá locu in multu pretiut'a „Albina" urma Wrieloru:

Soceitatea diletante a studintiloru rom. din Clueiu, precum in totu a n u l u dela infiin tiarea ei, asiá sl estu-tempu, a serbatu diu'a de „3/15 maiu," in modu câtu se p ó t é de splendidu, representandu in presér'a acestei dile „Tribunulu,a de I Lapedatu, cedandu vemtulu curatu in favórea scolei poporali rom din loou. Acesta piesa, intr'adeveru e unir tablou fidele alu fortunosului anu 1848.

Bravii diletanţi, 1 — cari nu numai adese au casiunatu plăcere romaniloru, ci au atrasu asuprasi si atenţiunea strainiloru, in c e l e trei escursiuni întreprinse prin diferite pärti ale Transilvaniei locuite de romani (Turda, Abrudu, Bradu, Deva,Hatiegu,Gherla, Desiu, Siomcuta, Naseudu,) prin desteritatea loru, manifestata in esecutarea roluriloru si prin alegerea pieseloru celoru mai natiunali si lucrate in cea mai buna limba romanésca, — merita interesarea si spriginirea tuturoru romaniloru de anima, câci ei lucra neobosiţi pentru a dâ insisi si a mişca si pre cei ce asistu la produptiunile loru , sé dée semne de viétia romanésca, in mediloculu nepăsării, căreia cadiuramu sacrificiu noi Romanii, prin intrigele nepreteniloru noştri de morte.

In „ Tribunul»." a escelatu diu Vasiliu Filipu, in rolulu seu de renegatu. In totu deeursulu produptiunii, diu Filipu atinse marginele perfeptiunii; erâ i n s e sublimu si miscâ animele tuturoru privitoriloru, candu ca renegatu, si-cunosefi retacirea si-si mărtu­risi ticalosi'a si-si blastemâ trecutulu. Te cu­prindeau fiori, candu audiai si recunosceai adeverulu marturisirei sale, si jura fiacare privitoriu, in sufletula seu, credintia neclatita catra naţiunea romana. —-

Totu astfeliu trebue sé me sprimu si despre Dsior'a Măria Centea, carea inca si-au interpretatu rolulu forte bine. — Asemenea diu Ghetie, ca dama, aretâ nu pucina dibăcia in esecutarea rolului seu. [Domni'a-lui are multa'abilitate, intru a produce roluri femei-esci. — Nu potu a trece cu vederea,* câci ar fi o mare nejustitia, sé nu amentescu, câ dnii •: Tantiu, I. Oavrusiu, Basiliu Popu, (opta-vanu,) I. Havogosiu, B. Popu, (sestanu,) loanu Popovîciu, cari inca avură roluri in „Tribu-nulu", au oorespunsu pre deplinu asteptârii publicului partecipante, carele si-manifestâ indestulirea, facia de toti debutanţii, prin de­sele si animosele aplause.

Totu acesta societate, sâmbăta in 16. a. 1. c. representâ piesele: „Mus'a dela Bur-dugeni,11 de Negruzzi,si „Fantan'a de la Peatra," de Lapedatu. Intr'acésta sera inca a esoelatu diu Filipu, care are unu talentu emininte ne-disputaveru, si s'ar poté califica de artistu escelinte, inse inse unde-su marinimosii, cari se scape de perire unuadeveratu talentu. Cei chiamati vina sé ajutore pre diu Filipu, oa sé póta face unu studiu sistematecu pre acesta cariera, in carea se vede, câ sî-a aflatu elementulu. Forte caracteristicu si cu multa cunosciintia de lucru ni-a produsu diu Filipu in acesta séra pre gingasiulu gertna nu, pre in-focatulu italianu si pre siretulu grecu. — Au avutu rolu in aces te piese inca dnii : Ghe­tie, Gavrusiu, Tantiu, B. Popu (optavanu) I. Pocolu. Cu toţii merita lauda si recunosci-inti'a talentului ce jace in ei.

P re langa intentiunea natiunale,este inse de laudatu in intreprinderile acestei societăţi diletanţi sl imprej urarea, câ ea lega de^repre-sentatiunile sale forte adese ajutorarea de soopuri natiunali pr. institute, studenţi lipsiţi de medilóce etc.

Aceste dóue s ere fura adeverate mo­mente de plăcere natiunale, pentru cei ce luară parte la representantiuni, in sa dorere ! cu tote ca Clusiulu se póté fali cu una ' ast­feliu de societate, totuşi Bocietatea braviloru diletanţi nu so bucura de o partenire oaldu-rósa. Multi asi potea numi din aceia, de la cari cu totu dreptulu se aştepta se se intere-

I sedie de astfeliu de întreprinderi frumóse, naţionali si inca legate cu scopuri filantropice. Sunt multi de aceia, cari nu numai acü, dar nici la un'a din cele 30—40 de represetantiuni ale acestei sooietâti, n'au luatu parte. Tristu, dar' adeveratu.! Si te dore anim'a, candu vedi atât'a nepăsare. Dar pentru Ddieu, frati-loru, veniţi barem din candu in candu si ascul­taţi prelegerile renascatórie de viitoriulu Romanimei.

£ adeveratu, câ si augustimea locului, unde se dau representatiunile, inca se sem-tîeace,dar' nu sousa totuşi pre cei chiamati a nn absenta dela atari întreprinderi, cu atâtu mai vertosu, câci pentru densii inca este spaţiu si pote au si lipsa de improspetarea unoru inve-tiaturi romanesci. De altu-mentrea se aude câ Rev. dnu protopopu, căruia este de a se mul tiumi infiintiarea si sub a cârui conducere spirituale face progrese acesta societate, — se ocupa multu de delaturarea acestei pedece, prin deschiderea unei locali táti mai spatióse. Cunoscemu zelulu protopopului Gavrila Popu si tienemu tare, câ va nisuí din tote poterile deschiderea unei atari locali táti câtu de curundu. Atunci vom vedé cum se va poté scusá nepăsarea. Unu Clusianu

Aradn, la 31/19 maiu 1874. Societatea de lactura a clericiloru ro­

mani gr. or. din Aradu, cu ocasiunea sesiu-nei sinodali si a nume luni la 20/8 apriliu 1874 a arangitu a II . prelegere publica totu in cabinetulu seu de lectura, — cu urmatoriulu programú:

1. „Sunetu," piesa esecutata de corulu vocalu;

2. „Cuventu de deschidere," rostitu de Georgiu Bugariu, subpresîedintele societâtii si clericu de alu III . anu ;

3. „Pung'a mea,11 de Georgiu Sionu, de-chiamatiune de Georgiu Popoviciu, cler. din alu I I . anu;

4. „Despre viétia sociale, cu privire la diferitele asociâri seu reuniuni," discursu ros­titu de Demetriu Cornea, cler. din alu II . anu;

5. „Diorile," piesa esecutata de corulu vocalu;

6. „ Vieti'a moderna," revista contempo­rana, pre data de Ioane Rotisiu, cler. de alu II. anu;

7. „Coron'a Moldaviei," piesa esecutata de corulu vocalu ;

8. „Si voiu totu batjocuri," de I. Vulcanu, dechiamata de Florea Loza, cler. de alu III. anu ;

9. „Cuventu de închidere* rostitu de Te-odoru Pelle, cler. de alu IlI-ea anu ;

10. „Paseric'a,u piesa esecutata de co­rulu vocatu.

Prelegerei a urmatu o petrecere de saltu.

Banii incursi la acesta prelegere, dupa detragerea speseloru, s'au adausu câtra capi­talului vechiu; astfeliu societatea dispune deja de unu capitalu de 100 fl. v. a.

Din sum'a acést'a s'au asemnatu 30 fi. duoru membrii mai seraci ai societâtii, in tipu de stipendiu, ér restulu este reservatu pen­tru inavutirea bibliotecei.

Qiorgiu Bugariu mp. V. presiedinte.

Alessandru Petroviciu m p , notariulu corespundiatieloru.

Varadia in 5 iuniu 2874. (Spre scire!) Pentru ca onoratulu pub-

licu cetitoriu alu Albinei sé nu fie sedusu prin articulu din Albina nr. 38 a. c, subscrisu de catra unii „Mai multiu din Varadia, in care aceia me defăima câ asiu fi criminalistu— mestecatu in omoruri,*) sentiendu-me prin acesta insinuatiune pe nedreptu atinsu si fa­cia de onoratulu publieu cetitoriu detoriu a me aperâ, vinu a face aretare, cumca eu deja am intentata procesu la forulu competinte judecatorescu, unde pretindu din tote poterile dela cei „Mai multi11 ca aceia se mi dove-désca criminalitatea, câci numai dupa aceea potu sé strige in publieu, ér de nu vor dovedi — va trebui sé-mi dée satisfactiuno.

Cu acei „Mai multi* din acelu articlu alu Albinei a me disputa si mai departe prin foi, ar fi pecatu si pote câ mi s'ar imputa greu din partea multor a. P, I,

Unu vota de iuoredere. Fiindu câ si noi la rondulu nostru am

luatu cunoscintia in colonele Albinei despre manifestatiunea de neplăcere si reprobare din partea unoru alegatori fruntaşi ai Cercului de Buteni in comitatulu Aradului, facia de diu deputatu Demetriu Bonciu, pentru unele es-presiuni de cari s'a folositu intr'o cuventare dietale a sa, cu ocasiunea desbaterii proiectului de lege despre notariatele publice, din acesta causa ne sentimu indetorati de asemenea

a lua Conoscintia si despre votulu de încredere I maiu, oare s'a publicatu in nrulu 31 alu AL oe ni se presenta in acte formali, subscrise de o considerabile parte a alegatoriloru sei, in totale de 511.

Atinsulu votu de incredere este cu-prinsu in dóue adrese, precum sl intr'o cores-dundintia ce ni s'a tramisu desrpre acestesi adrese. Adresele si corespundinti'a diferindu in forma si argumente, fiindu câ ni se lasa la discretiune a le publica intrege seu numai in ideile fundamentali, noi credemu a cores­punde mai bîne interesului ce potu se aiba atari acte, déca vom spune pre scurtu cumca:

Alegetorii dlui Bonciu, eei-ce se sprimu prin adrese, nici ? u potu adminte cugetulu, câ diu deputatu alu loru ar vré, séu ar poté se parasisca caus'a, partit'a si chiar clnbulo natio­nale, si se Ivcre in contra !

Tactulu seu, limb'a cea magulitória facia de magiari, de naţiunea magiara,adresele credu a fi forte la locu si se provoca la asemenea modalitate din partea deputatiloru naţionali ai fostei granitie militarie.

Peste totu astfeliu de tienuta a dlui Bonciu in Dieta, adresele o dechiara de lauda-' bila si încrederea alegetoriloru de neclatita catra densulu. —•*)

Scopulu adreseloru este invederatu: a desavuá pre acei „vr'o patru, asiá — numiţi conducători," cari s'au grăbita cu votulu loru de ne'ncredere. —

O désmintire. In nrulu 31 alu Albinei dederamu pri­

mire unei corespundintie din Temesiora, des­pre unu atacu scandalosu, ce se povestea câ s'ar fi mtemplatu de curendu in Ciacova—dlui supremu comite alu Carasiului G. Ivacicoviciu din partea [unui domnu c. r. capitanu in pensiune.

Candu ni s'a tramisu acea corespundin-tia, ni s'au numitu multe nume, nóa bine cunoscute, din Temesiora si din pârtile Cia-covei, ni s'a numitu in concatenatiune per­sóne de mare distinctiune, facendu-se provo­care la ele, pre cam le avemu sl astadi negru pre albu.

Si — numai si numai pentru câ ne do­rea ironi'â aceloru străini contrari ai noştri, numai pentru aceea am luatu — in celu mai linu si crutiatoriu modu notitiâ de scandalu cum se colporta elu. Si — n'am citatu mar­tori dapa nume, pentru câ — pricepemu ce pacoste potea sé urme pentru omulu no­stru, papusi'a domniloru — din Carasiu.

Ce am atientitu noi, a fost, sé dâmu o satisfactiuno sl opiniunei publice sl causei nős-tre naţionali, amaru ofensate prin diu O. Ivacicoviciu. Dar acestuia a-i rupe capulu — nu ni-a trecutu prin minte! Nu este romanu atâtu de prepaditu sub sóre, cârui am dori noi, ca — in urmarea denunciâriloru nóstre — sé-i rumpa tiranii noştri capulu, mâcar câ ei s'au facutu aceloraşi unelte miserabi li.

Dorere — curendu dupa aparerea acelei corespundintie ni se reporta totu din Teme­siora, cumca diu supremu comite Ivacicoviciu, dupa acea denunciatiune din „Alb in 'a" — este citatu la Budapesta, pentru de a se respunde. Marturisimu câ — ni-a parutu reu si tare ne temeamu de consecintie ; fiiindu câ pré bine scimu, in ce dispusetiune spirituale se afla astadi domnii de la potere, precum sl mai bine ni e cunoscuta strimtórea imprejurâriloru dlui G. Ivacicoviciu.

Intr'aceea — éta ce epistola primiramu din Logosiu:

„Multu stimata Redactiune a Albinei!" „In 28 maiu a. c. eu si diu capitauu

Gozdanoviciu, recercati de II. Sa diu supremu Comite Georgiu Ivacicoviciu, cu privintia la ataculu personalu despre care reporta cores-pondinti'a datata din Temesiora, 2 maiu a. c. si publicata in nrulu 31 alu Albinei, câ s'ar fi intemplatu prin diu Constantinu Stancoviciu — tregendu la respundere in Ciacova pe âce-stu numitu d. éta ce dechiarare in scrisu ni-a datu facia de diu Georgiu Ivacicoviciu :

Dechiaratiune.**) Prin acést'a dech-aru solenelu, cumca

acea corespundintia, datata din Temesiora, 2

*) N'a fo st tocmai asiá. Bed.

*) Noi la rondulu nostru am precisatu cea-ee atn aflatu noi vatematoriu causei in espresiunile si portarea amicului nostru; dar despre aceea — alegetorii dsale nu atingu unu cuventu. Am dori ca nici noi se nu mai fimu necesitaţi a atinge candu-va! Bed.

**) NB 1 Ni s'a comunicaţii in copia simplu. Bed.

binei si cuprinde espresiuni folosite de miner facia de diu supremu-comite Georgiu Ivaci­coviciu, s'a scrisu fora scirea si invoiret mea, si câ scriitoriulu acelei corespundintiea reportatu neadeveru; fiindu câ aceea 'insei-intiare si corauuicatiune peste totu este ne-adeverata.

Ciacova, in 28 maiu 1874. Constantinu Stancoviciu mp., —

Gozianoviciu mp., capitanu, oa mărturia, -Putricu István mp., oa mărturia. Speru câ acesta dechiaratiune cu atâta

mai seouru veti dâ-o publicităţii prin fóí's dvóstre, câci a comunica mintiuni este injuria.

Lugosiu, in 29 maiu 1874. Putrik István mp.

P re candu deci, conformu dorintiei ii detorintiei nóstre, publicâmu comunicatiunile de mai susu si — intr'adeveru ne-am bucura, déca dlui G.Ivacicoviciu i-ar succede a se apa-lá prin acelea — nu numai naintea guvernu­lui, ci sl a publicului de pét'a ce i s'a înfipta, — fiiindu câ diu Putrik István afla cu cale, li câlcaiulu epistolei sale a adauge si o amenin-tiare in contra nóstra; pentru ca Dsa, cu ca­re noi — nu antaia óra avemu a face, si ou care — de cumva inchisitiunile ce decurgu ii contra sa nu-i vor pleca cerbicea si nu-luvor faee sé dispera de la lumin'a dilei, — de ba­na séma vom mai avé ocasiune de multe orii veni in conflictu, — pentru ca DSa sé se cu­gete mai bine despre cele ce dice, scie 8 face, ni permitemu a-lu reflecta câ :

Se insiela déca crede, cumca persón'a sa atâtu este de cunoscuta si vediuta in lume, in câtu ajunge a se subscrie simplu la una actu, oa acel'a de tota lumea sé-fíe crediutu si recunoscutu.

DSa déca avé unu picutiu de tactu si si chiar de consideratiune catra cela, cârui crede a face servitiu, trebuia sé intoemésca tréb'a astfeliu, incâtu insusi diu capitanu Stancovic iu, quasi proprio motu sé ni tramita dechiaratiunea sa.

Cea-ce dsa vorbesce ca de incheiere des$ pre calumnia si despre facerea ca sé amuntiés-ca v Albina" séu Babesiu, este atâtu de prostii, in câtu noi, pentru densulu ne-am ruşinatul publica. — Redactiunea.

Invitatiune! Dori tor i i de a pa r t ec ipe la aduna­

rea genera le a Asociatiunei transilvane pen t ru l i t e ra tu r ' a r omana si cultur'a poporulu i romanu, ce se va t iené la 10 augus tu st. n. 1874 in Deva, suntu ro-gat i a se insinua pana la 25 iul iu a. c. la subscrisulu.

Facia cu res t r ingerea locali tâtiloru si cu imprej urăr i le locali, pen t ru cei neinsinuati nu se voru p o t é luá ingrigiri.

Z)eva, 7 iuniu 1874 . Presiedintele comitetului

arangiatoriu:

A u t o i i i n S c h i a u m p .

Pubiicatiuni tacsabili,

mstitutu de creditu si de economii fa Sibiiu

Primesoe depuneri de capitale spre fruţ-tificare:

•d.) pre langa anunciarea ridicării in sensulu statuteloru, ou 6 % interese.

b) sub conditiune, d'a se anunciâ insti­tutului ridicarea depunerii la trei luni înainte, cu 6 % % ;

c) sub conditiune d'a se anunciâ institu­tului redicarea depunerii la siesse luni inain' te, cu 7 % interese.

Cu privire la conditiunile 6) si c) depo* nentulu are a se dechiara in diu'a depunerii, altu-cum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea a)

Interesele începu cu diu'a, oare urmédia dupa diu'a depunerii si incéta cu diu'a premer-gatória dilei, in care se ridica depunerea, cd acelu adaosu inse, câ numai dela acele capi­tale se dau interese, cari stau depuse lainsti-tutu celu pucinu 15 dile.

Depunerile tramise prin posta se re' solvu totu-deaun'a in diu'a primirei prinspe-darea libelului la adres'a deponentului.

Sibiiu, 28 maiu 1874. 2 - 4 Direcţiunea institutului.

Lk TIPOGBAFI'A hm Emericu Bartalits. RfiDJkCTOKÜ EESPUNDIETOEIÜ ViSCOntiü BabOlll-