Ardeiul iute docx

8/14/2019 . Ardeiul iute docx

1/21

1

INTRODUCERE

Ardeiul iute a facut parte din alimentantia omului din continentul american

inca din anii 7500 i.Hr. Exista dovezi arheologice in sudul Ecuadorului care

arata ca acest fruct a fost cultivat in urma cu 6000 de ani. Cristofor Columb

a fost unul dintre primii europeni care a "intalnit" ardeiul iute intr-una din

calatoriile lui. Acesta l-a denumit astfel datorita gustului sau care se

asemana cu cel al piperului negru cunoscut in Europa in acea perioada.

Dupa descoperirea facut de navigator, semintele de ardei iute au inceput

sa fie cultivate si pe restul mapamondului. Diego Alvarez Chanca, unul din

fizicienii lui Columb a adus primele seminte de chili in Spania in anul 1493

si a scris despre efectele sale curative si medicinale in anul 1494.

Din Mexic , care in aceea perioada era o colonie spaniola - putere care

controla comertul catre Asia, semintele de ardei iute s-au raspandit rapid si

in tari ca Filipine, India, China, Coreea si Japonia si au fost incorporate in

bucataria locala.

Totusi, mai exista si alte variante de raspandire a acestor seminte in lume.

Scriitoarea Lizzie Collingham scrie in cartea sa culinara ca ardeiul iute a fost

adus in Europa de catre portughezi, care ar fi ajuns in India, regiunea

Goan, colonie portugheza. De acolo planta s-a raspandit prin Asia Centrala,

Turcia ajungand in Ungaria unde a devenit si simbol national sub numele

de "paprika".

Mai exista speculatii cu privire la raspandirea acestei plante. Intr-un sit

arheologic din Lund, s-au gasit dovezile existentei plantei datand din

secolul XIII-lea. Mai mult, poetul roman Martialis descrie ardeiul iute ca


2/21


3/21

3

1.2.1 Sistemul rdcina

este pivotant la nceputul vieii, dar pe parcurs se ramific puternic, mai

ales n stratul superficial al solului (0-30 cm).

1.2.3 Tulpina

este puternic ramificat cu ramificaii de tip simpodial,erecta,cilindrica sau

usor muchiata goala in interior(glabra)

1.2.4 Frunzele

sunt simple, lanceolate sau ovale, lucioase, lung peiolate, alterneaza pe

tulpina

1.2.5 Florile

sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare sau grupate cte dou sau maimulte, aezate n punctul de ramificare a tulpinilor. Caliciu este gamosepal

campanulat, terminat cu 5 dini scuri. Corola gamopetal este rotat,

profund 5-7 - laciniat, cu tubul scurt, de culoare alb pn la glbuie.

1.2.6 Fructul


4/21

4

este o bac, puin suculent, n interior se afl o conglomerare de

semine, poate s aib forme i culori foarte variate. Pot avea de la cteva

grame pn la 200-300 g.

1.2.6 Smna

Este rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat,

culoarea galben-aurie sau galben-cenuie. Un fruct are n medie

aproximativ 100-300 semine, iar masa a 1000 de semine este de 4-9 g.

Seminele pot fi pstrate timp de 4-5 ani fr a-i pierde capacitatea

germinativ.

1.3 Particularitati ecologice

1.3.1Cerinte fata de temperatura

este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului.Germinaiancepe la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La

temperaturi de 20-250C, germinarea dureaz 6-9 zile. La temperaturi de

peste 300C, germenele sufer anomalii morfologice.

Temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 22-250C. Suma

gradelor de temperatur activ (peste 170C) este de cel puin 30000C.

Limitele extreme admise pentru creterea plantelor sunt cuprinse ntre 15i 350C. Creterea este stopat la temperaturi sub 100C.

nflorirea i fructificarea se realizeaz in condiii optime la o temperatura

medie a aerului i solului de aproximativ 250C.


5/21

5

1.3.2 Cerinte fata de umiditate

Umiditatea din sol trebuie s se gseasc la un nivel de 70-80% dincapacitatea de cmp, iar n aer o umiditate relativ de 60-70%.

Consumul specific de ap al ardeiului este cuprins ntre 7000 i 10000

m3/ha.

1.3.3 Cerinte fata de lumina.

Ardeiul este o plant de zi scurt. Preteniile fa de lumin sunt foarte

mari. Intensitatea luminoas se consider optim la valori de 30-40 mii

luci, ncepe s fructifice la cel puin 8-10 mii de luci.

Solurile cele mai recomandate pentru culturile de ardei sunt cele aluviale,

cernoziomurile levigate, solurile brun-rocate de pdure luto-argiloase.Se

vor evita solurile mai grele ,cu permeabilitate redusa. Ardeiul esteconsiderat ca o specie mare consumatoare de elemente nutritive. Acest

consum variaz n funcie de producia realizat la hectar, de tipul de

cultur, de varietate i soi. Perioadele cu cele mai ridicate cerine de

elemente nutritive sunt nceputul creterii vegetative, nceputul nfloririi,

apariia primelor fructe, toat perioada care urmeaz pn la 25-30 zile

nainte de sfritul culturii.

1.3.4 Cerinte nutritionale


6/21

6

Asigurarea hranei este important pentru obinerea de produciiridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kgP2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de naturasolului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat.

Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicateatt la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesito bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneazpozitiv calitatea recoltei.Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu estediferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin.Soiurilecele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase,aluviale,cureacie neutr sau uor acid (pH=6,8).Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere,

n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil lacurenii reci de aer.n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei,ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere.

1.4 Tehnologia de cultivare

Se difereniaz n funcie de grupa horticol (ardei gras, ardei gogoar

etc.).Alegerea terenului se face n funcie de asolamentul legumicol

practicat i, n mod deosebit, de planta premergtoare. Cele mai bune

premergtoare sunt speciile leguminoase (mazrea, fasolea), apoi legumele

cucurbitacee cele din grupa cepei, legumele verdeuri, dari leguminoasele

perene (lucerna i trifoiul).

1.4.1 Pregatirea terenului

Toamna se face o artur adnc i fertilizarea de baz cu 40-60 t/ha

gunoi de grajd sau compost, dar pentru ardeiul gogoar i de boia,


7/21

7

obligatoriu se va administra mrani n cantitate de 30-40 t/ha; 300-500

kg/ha superfosfat i 100-150 kg/ha sulfat de potasiu. Dup artura de baz

la 28-30 cm adncime, terenul se las n brazd nelucrat peste iarn.

Cu dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, terenulse

mobilizeazprin dou lucrri cu grapa cu discuri la 10-12 cm adncime.

ntre cele dou lucrri cu grapa cu discuri se administreaz urmtoarele

cantiti de ngrminte: 100-120 kg/ha sulfat de potasiu i 100-200

kg/ha azotat de amoniu sau 300-400 kg/ha Complex III (NPK). De

asemenea se efectueaz obligatoriu oerbicidare ppi,dup aplicare,

erbicidele se ncorporeaz imediat.Dup aceste lucrri se facemodelarea

terenuluin straturi cu limea la coronament de 94-104 cm

.

1.4.2 nfiinarea culturii

Se face prin rsad.Rsadurilese pot realiza n rsadnie, sere nmulitor i

n solarii nclzite sau reci. Rsadurile se produc la pat, n cuburi nutritive,

ghivece sau n palete alveolare (speedling). Cantitatea de smn

necesar pentru a obine rsadurile pentru o suprafa de 1 ha cultura este

de 0,8-1 kg. Pentru germinare i rsrire va fi asigurat o temperatur de

22-250C; timpul de la semnat la rsrit va fi n acest caz de circa 10 zile.

Densitatea rsadurilor produse la pat nu trebuie s depeasc 400-500 de

fire/m2. Rsadul nu se repic pentru a asigura dezvoltarea mai profund asistemului radicular. Vrsta rsadurilor va fi de 50-70 de zile.

Epoca de nfiinareeste ntre 25 aprilie-15 mai, n funcie de zon, i ncepe

dup ce n sol sunt asigurate temperaturi de peste 12-140C.


8/21

8

Schema de nfiinare: pe terenul modelat se amplaseaz cte dou rnduri

pe strat la 70-80 cm, n funcie de limea stratului la coronament (94 sau

104 cm); pe teren nemodelat se planteaz n rnduri echidistante la 70 cm.

Distana ntre plante pe rnd variaz n funcie de vigoarea convarietii,soiul folosit i de zona de cultur. La ardeiul gras se recomand distana de

17-20 cm, realizndu-se o densitate de 66-84 mii plante/ha; la ardeiul

gogoar se recomand distane mai mari, pentru o mai bun nsorire i, ca

urmare, o maturare mai rapid, de exemplu, de 20-25 cm, corespunztor

unei densiti de 53-77 mii plante/ha; la ardeiul lung se asigur o distan

de 15-17 cm, asigurndu-se o densitate de 78-95 mii plante/ha; la ardeiul

iute se va realiza o distan de 10-15 cm, corespunztor unei densiti de

88-142 mii plante/ha.

1.4.3 Lucrarile de ingrijire

Completarea golurilor, care se efectueaz la 5-7 zile dup plantare.

Meninerea culturii curat de buruieni i fr crust se realizeaz prinpraile manuale, n numr de 2-3, i praile mecanice, ori de cte ori este

nevoie (4-7 ori), datorit numrului mai mare de udri, dar, mai ales, din

cauza numrului mare de recoltri, cu prilejul crora se taseaz solul.

1.4.3.1 Irigarea


9/21

9

Trebuie realizat nc din momentul plantrii pentru a se prinde bine

plantele cu norme de 200 m3/ha, dup care nu se mai ud pentru a stimula

nrdcinarea mai n profunzime. Pn la formarea primelor fructe se

realizeaz 2-3 udri de ntreinere, cu normede 250-300 m3/ha, la interval

7-10 zile. Cnd plantele prezint o ncrctur mare de fructe, udrile sunt

mai dese (sptmnal) i cu norme mai mari, de 300-350 m3/ha.

1.4.3.2 Fertilizarea fazial

Are un efect deosebit asupra nivelului produciei de ardei. La ardeiul care

se va recolta la maturitatea n verde, se pot efectua pn la 4 -5 fertilizri.

Prima fertilizare se aplic dup ce plantele au pornit n vegetaie, folosind

circa 100 kg/ha azotat de amoniu i pn la 100 kg sulfat de potasiu. A

doua fertilizare se efectueaz dup circa trei sptmni i corespunde fazei

de ramificare a plantei i de apariie a primelor fructe cu azotat de amoniu

n cantitate de 75-100 kg/ha.

1.5 Bolilor i duntorilor

Caderea rasaduluieste provocata de ciuperca Pythium de baryanum, ce apare in rasadnite,

atacand rasadul in locul de iesire a plantei din pamant (la colet), sub


10/21

10

forma de pete brune care marindu-se duc la ofilirea plantei, la cadelea ei

si in cele din urma la putrezire. Aceasta boala ataca in vetre si se

raspandeste foarte repede.

Patarea cafenie a frunzelor.In camp si mai ales in sere, pe frunzele de tomate apar pete de forme si

marimi diferite, de culoare galbena la inceput, apoi brun-rosiatice, carora

pe dos le corespunde un puf brun-violaceu. Frunzele atacate mai puternic

se usuca. Boala ataca uneori si tulpinile si chiar fructele tinere, fiind

provocata de ciuperca Cladosporium fulvum. (Figura1.5.A)

Patarea alba a frunzelor.Ataca de obicei frunzele de tomate dar poate ataca si tulpinile, iar uneori

si fructele. Pe frunze apar pete mici, rotunde, de culoare bruna, care mai

tarziu devin albicioase spre mijloc (centru) marginea ramanand tot

bruna.. In dreptul petelor se observa puncte mici negricioase (

fructificatiile ciuperciiSeptoria lycopersici ). (Figura.1.5.B)

Fig 1.5.A Patarea cafenie a frunzelor. Fig1.5.BPatarea

alba a frunzelor

Coropisnita


11/21

11

Ataca mai ales rasadurile din rasadnite. Apare in mod frecvent pe

terenurile ingrasate cu balegar, provocand pagube mari. Pagubele

provocate pot fi directe prin retezarea plantelor de la colet sau indirecte,

prin saparea galeriilor cu care ocazie reteaza si radacinile plantelor sau

deranjeaza semintele de curand semanate. (Figura1.5.C)

Musculita alba de seraAdultii inteapa frunzele, transmitand de cele mai multe ori virozele.

Frunzele atacate se ofilesc si se usuca, iar in caz de atac puternic, planta

piere. (Figura1.5.D)

Fig.1.5.C Coropisnita Fig.1.5.D Musculita

alba de sera


12/21

12

1.6 Recoltarea

indiferent de gradul de maturare, se efectueaz manual, ealonat de 8-10

ori la ardeiul gras, de 3-4 ori la cel gogoar i de 1-2 ori la ardeiul de boia.

Fructele sunt puin perisabile, dar, dup recoltare, se evit meninerea

acestora la soare, pentru a evita vetejirea i reducerea aspectului

comercial. Produciavariaz ntre 25-40 t/hala ardeiul gras, 20-30 t/ha -

la ardeiul gogoar sau lung i de 6-10 t/ha - la ardeiul iute.

1.7 Sistematica genului

Speciile cunoscute de ardei "iuti" sunt urmatoarele:

Capsicum annuum- includ varietati ca ardeii grasi, ardeiul verde , kapia,jalapenos si ardeiul chiltepin.(figura.1.1)

Capsicum frutescens- contin soiurile arbol, malagueta, tabasco sithai.(figura.1.2)

Capsicum chinezesc- contin cei mai iuti ardei ca naga, habanero,Datil si Scotch bonnet.(figura. 1.3)

Capsicum pubescens- contin si specia sud-americana denumitarocoto.(figura.1.4)

Capsicum baccatum- contin si specia sud-americana denumitaaji.(figura.1.5)


13/21

13

n Romnia se cultiv urmtoarele grupe horticole de ardei:

1.ardeiul gras: fructe mari, dulci, n form de prism, trunchi depiramid, inim.a.;

2. ardeiul gogoar: fructe mari, dulci, rotunde, puternic turtite, cusuprafaa mai mult sau mai puin lobat;

3. ardeiul lung: fructe mari, dulci, cu pulpa mai subire dect formeleanterioare, de form conic, alungit, uneori aplatizat (n form de

teac), drepte sau curbate;4. ardeiul iute: fructe mici, iui, cu pulpa subire, de form conic-

alungit sau sferic;

5. ardeiul de boia: fructe asemntoare ardeiului lung sau iute, cugust dulce sau iute, cu o mare concentraie n pigmeni colorai.


14/21

14

Figura.1.1 Capsicum annum


15/21

15

Figura.1.2 Capsicum frutescens,,Chilli Leaves,,


16/21

16

Figura.1.3 Capsicum chinezesc,,Tabasco_peppers,,


17/21

17

Figura1.4 Capsicum pubescens,,Manzano Roco,,


18/21

18

Figura1.5 Capsicum baccatum


19/21

19


20/21

20


21/21

Documents

Ardeiul iute docx