- Curs Aparat Respirator c1

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    1/10

    RADIODIAGNOSTICUL APARATULUI RESPIRATOR

    EXPLORAREA RADIOLOGICĂ A APARATULUI RESPIRATOR

    1. Radioscopia – este un examen iradiant, ce nu permite o analiză riguroasă apulmonului, dar este util pentru:

    • aprecierea mişcărilor toracelui, plămânilor şi diafragmei;

    • localizarea leziunilor focale pleuro-pulmonare;

    • evidenţierea pulsaţiilor cardio-vasculare.

    2. Radiografia – este examenul de bază n investigarea pulmonară. !ncidenţele folosite

    sunt:1. Radiografia de faţă se realizează n incidenţă postero-anterioară, n inspir forţat,

    aşezând faţa anterioară a toracelui pacientului pe caseta ce conţine filmul. "e oastfel de radiografie #umătate din structura pulmonară este acoperită de alteformaţiuni anatomice: coaste, mediastin, diafragm. $unt utilizate două te%nici:

    • cu raze moi – permite observarea unor structuri fine, dar suprapunerile de părţimoi sunt supărătoare;

    cu raze dure - permite disocierea structurilor mediastinale, dar şterge detaliilestructurale pulmonare.

    &adiografia de faţă ce se execută la pat sau cu pacientul n decubit dorsal pe targă este n incidenţă antero-posterioară, situaţie n care imaginea cordului este mai mare şicoastele orizontalizate.

    2. Radiografia de profil  se practică pentru localizarea leziunilor. 'a suprapune ceidoi plămâni, deci este inutilă executarea sistematică a ambelor profile. (e regulăse practică profilul la care suspicionăm leziunea.

    3. Incidenţe complementare:

    • radiografia n incidenţă postero-anterioară n expir – poate fi folosită pentru ademonstra existenţa unui pneumotorax, emfizem, colaps )datorat unui corpstrăin*, pentru aprecierea mobilităţii diafragmatice, sau pentru a distige opacităţilecostale de cele pulmonare;

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    2/10

    • radiografii n incidenţe oblice: oblică posterioară dreaptă pentru evidenţierea unuicolaps al lobului inferior sau oblică posterioară stângă pentru a demonstra uncorp străin esofagian;

    • radiografia n decubit lateral cu raza orizontală se practică n cazul pacienţilor ce

    nu pot sta n ortostatism, pentru a demonstra colecţii aerice sau lic%idienepleurale;

    • radiografia de vârfuri )sau n lordoză* este folosită pentru o mai completăvizualizare a regiunilor apicale sau pentru demonstrarea unui revărsat interlobar.

    Tomografia con!n"iona#$ uniplan, de faţă sau de profil, se execută alegândsecţiunile dorite, n funcţie de radiografie. +n principiu tomografia oferă imaginearadiografică a unor structuri aflate n planul selectat, estompând imaginile structurilor aflate naintea şi napoia acestui plan. stfel se pot obţine informaţii utile privindleziunile pulmonare localizate, noduli, cavităţi, etc. $e utilizează timpi lungi deexpunere şi estomparea imaginii poate fi supărătoare la pacienţii necooperanţi. iinddeci o te%nică iradiantă trebuie folosită cu mult discernământ.

    %ron&ografia constă n vizualizarea radiologică a arborelui bron%ic opacifiat cu osubstanţă de contrast radio-opacă %idrosolubilă introdusă sub anestezie locală. +ncursul unui examen se opacifiază bro%iile unui singur pulmon, executându-seradiografii de faţă, de profil şi oblice. etoda este utilă n special n investigareabroşiectaziilor. 'ste contraindicată n insuficienţa respiratorie severă.

    Angiografia p'#monar$ permite studiul distribuţiei intrapulmonare a vaselorsanguine cu a#utorul unei substanţe de contrast iodate %idrosolobile nonioniceintrodusă printr-un cateter n cordul drept sio ea este folosita pentru evidenţiereaanomaliilor vasculare.

    Comp'(!r)(omografia, fiind capabilă de a sesiza diferenţe mici de densitate, multmai mici decât radiografia convenţională, este o te%nică extrem de utilă ndemonstrarea:

    nodulilor pulmonari aparent unici;

    • revărsatelor pleurale sau pericardice;

    • maselor mediastinale )abces, mediastinită, anevrism, tumori*;

    • metastazelor costale;

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    3/10

    • cancerelor pulmonare, esofagiene )extinderea lor*.

    Imagis(ica prin r!*onan"a magn!(ic$ n'c#!ar$ este o te%nică de vârf ce permiteaprecierea fluxului sanguin fără in#ectarea unei substanţe de contrast.

    RADIOA+ATO,IA APARATULUI RESPIRATOR

    1. S(r'c('ri i*i-i#! #a ni!#'# apara('#'i r!spira(or 

    Traheea şi bronhiile principale

    • pe radiografia de faţă: /ra%eea coboară vertical pe linia mediană a toracelui pânăla vertebra /0 unde se bifurcă n cele două bron%ii principale. (easupra

    bifurcaţiei, pe marginea stângă, se observă o incizură datorată aortei )amprentaaortică*. 1ng%iul de bifurcaţie al tra%eii variază ntre 20 şi 304. 5ron%ia principalădreaptă este puţin mai verticală decât cea stângă, iar cea stângă are o orientarepuţin mai posterioară decât cea dreaptă.

    • "e radiografia de profil: /ra%eea este oblică n #os şi posterior. 5ron%ia pricipalădreaptă pare să continue tra%eea, iar cea stângă apare sub forma unei imaginiovoidale suprapuse iniţial bron%iei drepte, după care capătă o orientareposterioară. 6rosa venei az7gos ncalecă bron%ia principală dreaptă la originea

    sa, putând simula o adenopatie.Plămânii- "e radiografia de faţă: "lămânii apar sub forma a două câmpuriradiotransparente situate n interiorul cuştii toracice, de o parte şi de alta a structurilormediastinale. &adiotransparenţa lor este dată de aerul din ţesutul pulmonar. &egiunile%ilare sunt uşor de evidenţiat, de la acest nivel pornind către periferie opacităţi lineare şi

     n bandă date de vasele pulmonare. ceste opacităţi vasculare au calibrul mai mare n #umătăţile inferioare ale câmpurilor pulmonare, fapt ce reflectă mai buna lor perfuzie8pacităţile %ilare sunt dominate de opacitatea arterelor bazale stângă şi dreaptă, cuorigine n artera lobară medie pe dreapta şi n artera lingulară pe stânga. 9a opacităţile

    %ilare mai contribuie venele pulmonare şi ntr-o mai mică măsură bron%iile principale şilobare şi nodulii limfatici %ilari. ilul stâng este mai sus situat decât dreptul cu 4,0 - ,0cm.

    • "e radiografia de profil: 6ele două câmpuri pulmonare sunt suprapuse, peste elesuprapunându-se structuri nepulmonare. "osterior, radio-transparenţa pulmonarăse extinde napoia coloanei vertebrale toracale, până n spaţiile costovertebrale.

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    4/10

    !nferior, imaginea câmpurilor pulmonare coboară mai mult posterior decâtanterior. 1ng%iul sterno-frenic şi recesul costo-frenic posterior sunt ascuţite, uşorde evidenţiat. (e remarcat delimitarea spaţiilor transparente retrosternal )stren,umbra cardiacă, diafragm* şi retrocardiac )marginea posterioară a opacităţiicardiace, coloana toracală, diafragm*.

    1nitatea morfo-funcţională de bază a plămânului, care permite şi o corelare radio –patologică, este lobulul pulmonar. 'l este format din bron%ia lobulară, bron%ioleleterminale, bron%iolele respiratorii, canalele alveolare şi sacii alveolari. /eritoriul deservitde o bron%iolă terminală se numeşte acin. lveolele comunică ntre ele prin porii 6o%n,iar bron%iolele distale comunică direct cu alveolele prin canalele 9ambert. lveolele suntcăptuşite cu un endoteliu ce se află n contact direct cu pereţii capilarelor pulmonare,realizându-se astfel sc%imburile gazoase. $uprafaţa endoteliului este tapetată cu unfluid tensioactiv )surfactantul alveolar* care menţine expansiunea pulmonară şi combate

    colabarea alveolelor.Pleura

     +n condiţii normale pleura este vizibilă pe radiografia de faţă medial şi paralel cusuprafaţa concavă a celei de-a doua coaste sub forma unei opacităţi n bandă paralelăcu coasta. (e asemenea pleura mai poate fi evidenţiată şi n regiunea axilară inferioară,deasupra sinusului costo-frenic, sub forma unei fine opacităţi lineare verticale cu direcţieascendentă pe o distanţă de cca < cm. +n sfârşit, doar pleura interlobară mai poateapare radiologic, n special n incidenţa de profil.

    ► $cizurile şi segmentaţia pulmonară. "lămânii sunt mpărţiţi n lobi de către scizuri, ncare pătrunde pleura viscerală.

    "lămânul drept are trei lobi )superior, mediu şi inferior* separaţi de două scizuri. areascizură )scizura oblică* separă lobul inferior de cel mediu şi superior având un traiectoblic, cu orientare n #os şi n faţă. ica scizură separă lobul mediu de cel superioravând un traiect orizontal )scizura orizontală*; se uneşte la nivelul %ilului cu scizuraoblică.

    "lămânul stâng are numai doi lobi, superior şi inferior şi o singură scizură, simetrică cumarea scizură dreaptă.

    $cizurile sunt vizibile pe radiografii sub forma unor linii opace fine numai când razele =sunt paralele cu traiectul lor. stfel, scizurile mari se pot observa doar pe radiografiile deprofil; scizura mică poate apare n ambele incidenţe de rutină.

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    5/10

    (ivizarea bron%iilor principale n bron%ii secundare nsoţite de ramurile vascularecorespondente, determină formarea de teritorii ventilate şi irigate separat)independente*, susceptibile a fi sediul unor procese patologice izolate. cestea suntsegmentele pulmonare.

    9obul superior drept are trei segmente: apical, anterior şi posterior.

    9obul mediu prezintă două segmente: lateral şi medial.

    9obul inferior drept are cinci segmente: apical )o>ler*, antero-bazal, postero-bazal,latero-bazal şi mediobazal )paracardiac*.

    9obul superior stâng: apical, posterior, anterior, lingular superior şi lingular inferior.

    9obul inferior stâng: apico-bazal, antero-bazal, postero-bazal, latero-bazal şi medio-

    bazal )lipseşte de cele mai multe ori*.

    Diafragmul

    - "e radiografia de faţă cupola diafragmatică dreaptă apare n mod normal situată ntrecoasta a cincea şi #umătatea spaţiului dintre coastele şase şi şapte. emidiafragmulstâng este mai #os situat decât dreptul, cu 4, 0 – , 0 cm, din cauza cordului )caremasc%ează porţiunea centrală a muşc%iului diafragmă*. $trict vorbind, n condiţiinormale diafragmul nu are o reprezentare radiografică proprie, astfel că poziţia sa estemarcată de trecerea de la transparenţa pulmonară la opacitatea subdiafragmatică ce

    include pleura şi viscere abdominale. +n situaţia n care există aer n cavitateaperitoneală )pneumoperitoneu* atunci acesta va delimita conturul inferior al diafragmuluice va apare sub forma unei opacităţi n bandă groase de

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    6/10

    • elementele de identificare ale pacientului )nume, număr, data executării*;

    • calităţile te%nice ale radiografiei:

    • se verifică contrastul – o expunere corectă permite observarea n acelaşi timp a

    vaselor pulmonare pâna la – , 0 cm de periferie, precul nşi vasele din bazastângă din spatele cordului;

    • se verifică poziţionarea corectă de faţă; extremităţile interne ale claviculelortrebuie să fie simetric dispuse faţă de apofizele spinoase;

    • se verifică dacă radiografia este făcută n inspir – arcul anterior al coastei aşasea corespunde vârfului cupolei diafragmatice drepte;

    • se verifică dega#area completă a omoplaţilor de pe ariile pulmonare;

    • sc%eletul şi părţile moi ale cuştii toracice – apreciind integritatea, simetria,grosimea şi regularitatea lor;

    • mediastinul – se urmăresc liniile mediastinale, silueta cardiacă, aspectul %ilurilor;

    • pleura – se urmăreşte grosimea ei n porţiunile parietală, mediastinală,diafragmatică, precum şi scizurile

    • parenc%imul pulmonar – se analizează pe pla#e succesive, de la vârf către baze,

    comparând partea dreaptă cu cea stângă.

    "e radiografia de profil  se urmăreşte:

    • poziţionarea corectă: arcurile costale posterioare suprapuse;

    • forma şi volumul cordului, crosa aortică şi arterele pulmonare;

    • prezenţa spaţiilor clare retrosternal şi retrocardiac;

    • reperarea scizurilor.

    LEZIUNI ELEMENTARE PLEUROPULMONARE

    Sunt reprezentate de : -opacitati

      -hipertransparente

      - imagini mixte (opacitati + hipertransparente)

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    7/10

    OPACITATEA- reprezinta scaderea transparentei pulmonare produsa de o

    modificare patologica ce asoare o cantitate mai mare de raza ! (scaderea pana la

    disparitia aerului pulmonar).

    "n descrierea unei opacitati se precizeaza:

    1. Sediul  # pe radiografia de fata se precizeaza regiunea campului pulmonar 

    afectat ($arf% hil% aza) precum si localizarea topografica in functie de loi%

    segmente% scizuri.

    &ocalizarea mai poate fi precizata si pe aza unor semne radiologice:

    - semnul 'ernou # staileste apartenenta unei opacitati la plaman sau la

    elementele $ecine dupa unghiul de record

    - semnul elson- doua opacitati care au acelasi indice de asortie $in in

    contact% contururile lor se sterg datorita contopirii lor.xemplu: o

     pneumonie de lo mediu ce $ine in contact cu margine dreapta a

    cordului $a sterge acest contur% pe cand pneumonia de lo inferior nu-l

    $a sterge pentru ca loul mediu contine aer si astfel silueta cardiaca $afi pusa in e$identa*

    - semnul superpozitiei hilare # se refera la $izualizarea arterelor in hil:

    cand cordul e marit $asele sunt ingloate in cord si nu se $ad* la fel si

    adenopatiile ce ingloeaza $asele% $or sterge contururile% spre

    deoseire de alte opacitatti dispuse anterior sau posterior de hil.

    2.  Numarul : pot fi unice multiple% dispuse pe unul sau amele campuri

     pulmonare

    3.  Forma: - rotunde*

    - o$alare

    - segmentare sau loare

    - lineare # cand sunt situate in sectorul interstitial% scizura% pleura

    -reticulare #produse de opacitati lineare ce se intretaie farmand o retea

    - policiclice (adenopatii)

    -stelate # procese cicatriceale

      ,.  Dimensiuni

      pacitati mici # punctiforme # diametrul pana la 1% mm

      - miliare 1%-3mm

      -nodulare 3-1/mm

      0par in : pneumoconioze% '% carcinoza pulmonara etc.pacitati mari : - macronodulare 1- cm

      - opacitati mai mari decat cele macronodulare a caror 

    suprafata totala nu depaseste 13 dintr-un camp pulmonar*

      - opacitati ce depasesc mai mult de 13 dintr-un camp pulmonar.

      xemplu: '% pneumonii% ronhopneumonii% metastaze% etc.

    . Conturul : poate fi:

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    8/10

    - net% ine trasat ( chist hidatic% tumori enignemaligne in stadiul incipient*

    - net si linear% prin delimitare perfecta printr-o linie continua ( ex: pleurezie

    inchistata)*

    - difuz% imprecise # congestie pulmonara

    - in$adat% cu prinderea structurilor $ecine ( cancer exoronsic)*

    . Structura: poate fi omogena neomogena% in functie de gradul de asortie al

    razelor ! de procesul patologic.

    4.  Intensitatea poate fi: - mica ( $oal)

    - medie ( mediastinala)

    - mare ( calcara)

    5.  Raporturile si relatiile cu elemente din jur 

    Se examineaza : -parenchimul in$ecinat

    - organele din 6ur la distanta

    - hilul% diafragmul% mediastinul

    - peretele toracic0cestea pot : - tractionate : firotorax

      - aspirate : atelectazie

      - deplasate prin impingere: pleurezii massi$e% pneumotorax.  HIPERTRANSPARENTA PULMONARA

    7eprezinta accentuarea transparentei pulmonare ce depeseste tonalitatea normala.

    8oate imraca doua forme:

    -hipertransparenta fara desen $ascular

    - hipertransparenta cu desen $ascular 

    auze:

    • cresterea continutului aeric

    • reducerea numarului si calirului $aselor pulmonare

    8oate fi: -difuza uniilaterala

    • circumscrisa

    Hipertransparenta difuza bilaterala o intilnim in:

    -criza de astm

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    9/10

    -ronsiolita secundara spasmului 9ostacol cu character de supapa expiratorie si

    crestera aerului al$eolar)

    -emfizem pulmonar 

    -reducerea patului $ascular:- malformatii congenitale ( hipopplazia arterei pulmonare%

    tetralogia allot% stenoza de artera pulmonara% stenoza tricuspidiana)

    Hipertransparenta difuza unilaterala apare in:

    -emfizemul functional

    -ahipoplazia de artera pulmonara

    -pneumotorax

    Hipertransparenta circuscrisa!l"calizata# rezulta :

    -prin distrugerea structurii pulmonare si desenului $ascular 

    - mecanism de hiperinflatie cu $entil expirator 

    8ot a$ea :

    -forma rotunda% de oicei neregulata

    -dimensiuni $ariaile

    -inel(perete) ce o delimiteaza caruia ii descriem: grosimea%intensitatea% conturul intern

    si extern

    rosimea: - cu cat peretele e mai gros si mai putin intens el reprezinta un process

    inflamator in e$olutie (ex: ca$erna recenta. 8neumonie recent acedata)

    - cu cat peretele e mai sutire si de intensitate mai crescuta cu atat e de data mai $eche

    onturul #intern - net ; ulceratie

    - difuz si neregulat ; rezortie de tip central a unui process inflamator cu e$olutie

    cronica

  • 8/19/2019 - Curs Aparat Respirator c1

    10/10

    - net si neregulat cu modificari ale aspectului sau la inter$ale scurte de timp ; cancer

     pulmonar necrozat % ulcerat (ca$erna in chenar)

    Ia$ine i%ta sau &idr"aerica ' reprezinta o asociere a celorlalte doua leziuni

    elementare( opacitate si hipertransparenta).

    8oate fi : sistematizata si nesistematizata.

    "magine mixta sistematizata are aspectul tipic de imagine hidroaerica alcatuita din

    opacitate lichidiana si hipertransparenta deasupra ei% separate de un ni$el ce se

    mentine orizontal indiferent de pozitia pacientului.

    "magine mixta nesistematizata # este acea imagine care nu prezinta caracteristica celei

     precedente. 8oate a$ea foprme si aspecte diferite si apare in urma necrozarii si

    eliminarii oligatorii a zonei de necroza intr-un loc pneumonic% tumora maligna% in

    urma acumularii de lichid intr-o ca$erna.

    Se descrie la o imagine mixta hidroaerica:

    • locul% ni$elul portiunii orizontale*

    • cum e conturul extern : -net ; chist hidatic

    -difuz ; process e$oluti$ recent