130 Sfhntul Ignatie Brianceaninov --*-:-----\

tiregti, neavand nici dreptul, nici posibilitatea s{dispund de ei ingigi gi de timpul lor dupd bunulplac; totodatd la linigte sunt ldsafi numai cei ce ausporit tr viafa monahald, care s-au deprins mai in_tAi cu ea in viafa de obgte gi s-au itrvrednicit de um-brirea harului gi de aceea cdrfile Stinlilor Pdrinfi,scrise pentru isihagti, nu sunt deloc pentru incepi-tori gi, fur general, pentru cdlugdrii care se nevoiescin mdndstirile de obgte.

' Ceea ce am spus despre cartea lui Calist gi Ig-natie Xantopol, trebuie sd spun gi despre cdrfile luiGrigorie Sinaitul, Isaac Sirul, Nil Sorski, ale ieromo-nahului Dorotei. Cel ce se trdeletnicegte cu rugd-ciunea, in timp ce se ocupd cu asculterile mdndsti-regti, poate face cunogtinF gi cu aceste cdrfi, dar nupentru a se cdlduzi dupd ele, ci doar pentru a aveacunogtinfd de ele, fiind totodatd cu bdgare de sea.md ca ele sd nu-l atragd inainte de vreme spre sin'gurdtate.gi zdvorAre sau spre o nevoinfd nefire ascd.Deseori se trtAmpld gi una gi alta spre cea mai maftrdnire a celui trgelat de rAvna nechib zuitd.

Copiii gi tinerii, cAnd din lipsa lor de judec atdlidin superficialitatea lor fircearcd sd ridice o greu@tepeste puterile lor, se fra^g sufletegte gi nurareorisa.distrug de to| aga gi cei care nu s-au manrizat 9l

nu au sporit tr vArsta duhovniceascd sunt lovigi de.

Starea corecti a duhului 131

toare alcdtuirii lor, gi nu rareori cad

neordnduiald cu neputinle de hdreptat.

Lucrdrile Sfinfilor Isihie, Filotei gi Teolipt, in-

in volumele 4 gi 7 ale Filocaliei, sunt foarte

itoare pentru cdlugdrii cu viafi de obgte gi

cei retragi in singurdtate. Deosebit de fo-

sunt predosloviile schimonahului Vasile

Poiana Mdrului: fur ele este expusd invdfd-

despre rugtrciunea pocdinfei, itrvdfdturd atdtitoare, atAt de necesartr pentru vremurile

. Existd multe invdtdturi folositoare despre

iune in cartea SfAntului Varsanufie cel Mare.iem cd ftr prima jumdtate a acestei ultime

rnenfionate se afld rdspunsuri pentru isihagti;a doua, de la rdspunsulZ20, pentru cdlugdrii

se nevoiesc in viala de obgte.

Partea a 2-a

Ucenicul: Ce este locul inimii, despre care vor-Sfinlii Simeon Noul Teolog, Nichifor din sin-tate gi ceilalfi Pdrinfi?'Stareful: Este puterea cuvdntdtoare sau duhului, care se afld in partea de sus a inimii, tr fataui stAng, aga cum mintea se afli tr creier. in

mari nenorociri din cauza nevointei duhovnice I rugdciunii trebuie ca duhul sd se uneascd cu

132 Sfintul Ignatie Brianceaninov

mintea gi impreune cu ea sd spund rugdcirlnea; rnin-tea lucreazd, prin cuvintele rostite numai cu gAndulsau gi cu participarea glasului, iar duhul lucreazdprin sentimentul induiogerii sau al pldnsului. Uni-rea e datd la vremea sa de harul lui Dumnezeu, iarpentru incepdtor e de ajuns dacd duhul va consimltgi va ajuta inimii. Prin pistrarea atenfiei cu minte4duhul neapdrat simte induiog€uea. Duhul de obiceise numegte inimd, dupd, cum gi in locul cuvdntuluiminte se folosegte cuvAntul cry. Roagd-te cu aten-

fie, cu duhul umilit, ajutdndu-te prin mecanismeleenumerate mai sus gi aga se va descoperi de la sinecunoagterea experimentatd a locului inimii. Despreea se explicd foarte bine ftr predosloviile schimona-hului Vasile de la Poiana Mdrului.

Ucenicul: Pdrinte mi s-a pdrut cd ai rdspunsfdrd tragere de inimd la furtrebarea mea despre lo-cul inimii gi, trimifdndu-md la predosloviile schi-monahului Vasile, prin aceasta te-ai abdtut de laexpunerea propriilor tale idei gi puncte de vedere.Te rog stdruitor, pentru folosul meu gi al celorlalfi,sd rdspunzi sincer la intrebarea mea gi s5-fi exprirntpdrerea.

Stareluh intrebarea ta a adus tristefe fir inirnamea. Aceastd intrebare mi-au pus-o mulli, gi ea a

fost deseori expresia prin care se exprima star eain'geldrii de sine, starea rdnirii sufletegti. Cu gleu se

Starea corecti a duhului 133

rdnirea sufleteascd produsd de deprinde-gregitd cu nevoinfele duhovnicegti; tr cea mai

parte rdmdne nefurdreptatd. RdmAne nefur-sau din cauzamdndriei celor rdniti sufle-

L, sau din cauza caracterului irevocabil al rtrnii.va minciunii este cumplitd: cu indArjire se

ine in cei care au primit-o de bundvoie gi igiuce efectul ei ucigdtor itr cei care, simfind-o,

respins-o gi nu au aruncat-o din ei printr-otd lepddare de sine.

Ziditorii2m castelelor din Spani a, vdzdndu-gilfea irdlfAndu-se pAnd la cer, admird gi sunt

de aceastd priveligte fermecdtoare gi nup pldcere si igi aminteascd porunca evanghe-

le vestegte cd orice om, care gi-a zidit casd,a addncit gi i-a pus temelia pe piatr6o2w.

este Hristos. Hristos std inaintea ochilornoastre in Evanghelie: std inaintea ochilor

E prin purtarea Sa; std inaintea ochilor min-invdldtura Sa; std inaintea ochilor minfii

:;poruncile Sale; std lnaintea ochilor mintiiSa, datoritd cdreia ,,S-a smerit pe

ascultdtor fdcAndu-Se pdnd la moarte, gi incdpe crucenzlo

fiYrfn;.constructori. (nota alcdtu itoru lu i)

Filipeni2,8.

./

L34 _ Sfhntul lgnatie Brianceaninov

Sarcina grea a sdpdrii pdmdntului gi a adAnciriiin el o ia asupra lui cel care, contrar atracfiei inimii,

coboard in smerenie, cel care, respingAndu-gi voiagi judec ata sa, se strdduiegte sd invefe intocmai po-runcile lui Hristos gi invdfdtura Bisericii Ortodoxegi intocmai sd le urmeze; pietre durabile pune latemelie cel care, inainte gi mai presus de toate cele-lalte nevoinfe, se tngrijegte sd-gi indrepteze gi sd-giorienteze viafa sa morald dupd purtarea, invdfdtu-ra gi porunca Domnului nostru Iisus Hristos.

Nu existd loc pentru adevdrata rugdciune in

inima care nu este binepregdtitd prin poruncileevanghelice. Contrar acestui lucru, itrgelarea este

sdditd in fiecare dintre noi prin cddere; ,,Mintea,spune Sfdntul Grigorie Sinaitul, petrece in lucru-

rile cele mai ugoare, pe care gi le inchipuie inainte

de vreme. in felul acestai pierzAnd gi pufina putere

datd ei de Dumne zelJ, se face moartd in toate pri-

vinfele. De aceea, folosind multd dreaptX socotea-ld, nu trebuie sd caute pe cele ale vremii, inainte de

vreme, nici sd arunce cele din mdnd gi sd-gi irrchi'

puie altele. Cdci mintea tinde, prin fire, s6, alcdtrt'

iascd cu ugurinfd inchipuiri, cu privire la cele tp'J|e

mai inainte, gi sd fdureascd pldsmuiri desp rc celela

care n-a ajuns. De aceea nu micd este temetea co

unul ca acesta sd se lipseascd gi de cele ce i s-at dal,

gi sd-gi piardd adesea mintea, lssAndu-se amd git 9r

Starea corecti a duhului 135

u-se un fduritor de furchipuiri gi ndluciri giisihast (un trditor al linigtii)"ztt.

area in mdsurd mai mare sau mai micdlogicd a deprinderii gregite cu rugd-

Viafa monahald este gtiinfa gtiinfelor, estedumnezeiascd. Aceasta se referd la toate ne-

monahale gi in special la rugdciune. Fieca-are furcepuful ei, are etapele ei tr preda-infelor, are exercifiile ei; aga gi invdfareaare ordinea ei, sistemul ei. Respectarea

a ordinii sau, ceea ce e tofuna, a sistemului,inte tr fiecare gtiinfd garanfia succesului de-

gi deprinderea corecti cu rugdciunea re-!d garanfia izbdndirii in rugdciune; a aceleiiri pe care binevoiegte Domnul s-o ddruias-

lui.sistemului in cadrul studiului

este un izvor de idei gregite, izvorul unei gti-este mai rea decAt negtiinla fiind o qtiinfd

negativd: aga este gi urmarea deprinderii ne-tizate cu rugdciunea. Urmarea inevitabild,

f, a acestei deprinderi este trgelarea. Mona-arbitrar nu este monahism. Este o amdgire!

caricaturd, o denafurare a monahismului! Ode joc fal6 de monahism! O ingelare de sine!

Grigorie Sina inlJ, C-opete foarte folositoare,cap. 1.18.

136 Sfhntul lgnatie Brianceaninov

o actorie, foarte capabild sd atragd atenfia gi laudelelumii, dar respinse de Dumnezetr,lipsitd de roadeleSf6ntului Duh gi plinl de roadele satanei.

Mulfi, simfind inclinalie gi rdvnd cdtre nevo_irla duhovniceascd, se apucd de ea tr mod pripitgi nechibzuit. se dedicd ei cu toatd r6vna gi infoca.rea, cu toatd nechibzuin,ta netr,telegand cd aceastirAvnd gi trfocare sunt trupegti, cd ele sunt pline denecurdfie gi amestecuri, neinfelegand cd fur invdfa-rea gtiinlei gtiinfelor, adicd a rugdciunii, e nevoie decea mai bund trdrumare, de cea mai mare infelep-ciune gi prevedere. vai! se ascund de noi cdile luiDumne zetr, cdile drepte; se ascund de noi din cau-za orbirii, produsd gi susfinutd fir noi prin cddere. lialegem ca indrumdtori mai ales pe acei invdfdtoripe care lumea i-a proclamat sfinfi gi care se afld, oriin adAncul ingeldrii, ori tr adAncul negtiinfei.

Alegem ca indrumdtori cdrfi scrise de ascefistrdini, care se afld in cea mai cumplitd ingelarediavoleascd, in legdturd cu diavolii. Alegem calrvdrumdtori scrierile Sfinfilor Pirinfi ai BisericiiOr'todoxe, care descriu inalta nevoinfX de rugilciunea cdlugdrilor sporifi, nevoinfd inaccesibild pentrrlinfelegerea incepitorilor, gi pentru puterea br de

a o sdvdrgi, gi, ca rod al nevoinfei duho vnicegtt,apare tr chip monstruos neordnduiala suflete ascirpierzarea.

Starea corecti a duhului L37

,,Semdnat-au grau gi au secerat spini"ztz, sPU-

cu durere Sfdntul Duh oamenilor care au Per-binele in rdu prin folosirea gregitd a binelui.

ic6, cu adevdrat jalnicd priveliqte! in lucrareainaltd a minfii, in lucrarea care-l inalfd la

pe cel ce merge pe treptele stabilite seprin acfiunea gregitd la firtunecarea gi per-mintii, la vdtdmarea minfii, la.demenfd, la

fafd, de demod, la pierzare.Aceastd priveligte, care nu rareori s-a infefi-

privirilor mele, a fost motiv de tristefe pentrumea la intrebarea ta. N-ag fi dorit sd o aud,

de la tine, nici de la altcineva dintre incepd-

,,Nu ifi este fie de folos, au spus Pdrinfii, mai

te de implinirea celor dintdi, a gti pre cele de"a3. Aceastd curiozitate este semnul trAndd-

igi al rafiunii semefdln. Eu am ardtat predoslo-schimonahului Vasile de la Poiana Mdrului calucrare a unui lucrdtor adevdrat al rugdciunii,

it de folositoare pentru contemporaneitate.aceasta cdlXuzegte spre infelegerea corec-

scrierilor Sfintilpr Pdrinfi despre nevoinfa ru-

n2 leronim 12, L3.a3 Sfantul Marcu Ascetul, Despre legea duhotmiceascd,

.&1.2ra'!. Corinteni8, L. Dupi tAlcuirea Sfdntului Marcu Asce-

ln acelagi cap. 84.

138 Sfhntul Ignatie Brianceaninov

gdciunii, scrieri alcdtuite pentru monahii sporifi, trspecial pentru cei retragi la linigte (isihagti).

Ca sd-!i indeplinesc dorinfa, voirepeta, dar cualte cuvinte, ceea ce am spus deja. Deprinderea cuRugdciunea lui Iisus are doud pdrfi sau perioadeprincipale, care se sfdrgesc cu rugdciunea curatd,incununatd de despdtimire sau desdvargirea creg-tind in acei nevoitori cdrora Domnul binevoiegte sdle-o dea.

Sfand Isaac Sirul spune: ,Cei mai mulfi nus-au furvrednicit nicidecum de rugdciunea curatd,ci numai pufini. Iar la taina aceea de duptr ea, deabia a ajuns unul din neam tr neam prin harul luiDumnezelt"zls.

in prima perioadd, cel ce se roagd trebuie sdse roage numai prin propria sa strddanie; harul luiDumnezeu il ajutd,, fdrdtrdoiald , p€cel ce se roagdcu bund intenfie, dar nu igi face simfitd prezenla.in acest timp patimile, ascunse in inimd, se pun trmigcare gi il ridicd pe lucrdtorul rugdciunii la ne-voinfa muceniceascd, in care infrangerile gi biruin-fele se schimbd neincetat unele cu altele216, in carelibera voinfd a omului gi neputinla lui se exprimdfir mod clafl7.

21s SfAntul Isaac Sirul. op. cit.216lbidem.217 lbidem. Cuailntul GL, foarteremarcabil.

Starea corecti a duhului L39

in a doua perioadd, harul lui Dumnezeu igi

simfite prezenla gi lucrarea, unind mintea cu

ddndu-ne posibilitatea de a ne ruga fdrd

prdgtiere, cu plAns gi cdldurl tr inimd; totoda-

gAndurile pdcdtoase igi pierd puterea violentd,

itatd asupra minfii.Aceste doud stdri le prezintd Sfinfii Pdrinfi'

€i, SfAntul Nil Sorski, fdcdnd referire la

tul Grigorie Sinaitul, spune: ,,Cdci,atunci cAnd

in lucrarea ei va veni rugdciunea' atunci lucrarea

adund mintea intru sine in chip desdvargif il in-

pe el gi il scapd de toatd robia"218. Pentru

Lei ce nu au dobandit lucrarea harului, sfantul so-

te pdzirea minfii de imprdgtiere gi rugdciunea

td cu atenfie ca fiind nevoinfa cea mai grea 9i

rnai incomoiddne.

Pentru a dobdndi a doua stare, trebuie sf, tre-t , .

cem prm cea dintai, trebuie si ardtam gi sd dove-

im temeinicia bundvoinfei noastre gi sd rodim

ointru tdbdare"no., Prima stare a celui ce se roagd poate fi asemd-

natd cu copacii despuiafi din timpul iernii; a doua'cu

aceiagi copaci, dar acoperifi de frunze gi de flori

prin lucrarea cdldurii primdverii. Puterea pentru

218 Sfantul Nil Sorski, op.cit., Capitolul al2-lea'ne lbidem.m Luca 8, 1.5.

1,40 Sfhntul lgnatie Brianceaninov

nagterea frunzelor gi a florilor copacii o adund intimpul iernii, cAnd starea lor este o stare de chiru ostare sub putereanl morfii.

Sd nu ne fie noud a-L ispiti pe Domnul! Sd nune fie noud a ne apropia de El cu ugurdtate, fdrdfricd,, fur chip fdfarnic, din curiozitate, pentru careeste opritd intrarea in fara fdgdduinf eiu. Sd neapropiem ca nigte oameni pierdufi, care au neapd-rat nevoie de mAntuire, ce este datd de Dumn ezeupentru adevdrata pocdinfd.

Sufletul gi felul rugdciunii gi trtr-o stare giin cealalte trebuie sd fie pocdinfa. Pentru pocdin-

!a adusd doar prin propria strddanie, Dumnezeuddruiegte, la vremea sa, pocdinfa binecuvAntatd,gi Duhul SfAnt, sdldgluindu-Se in om, ,,se roagd"pentru el ,,cu suspine negrdite: El Se roagd pentrusfinti" dupd voia lui Dumnezert, pe care o gtie nu-mai El%.

De aici reiese c6t se poate de clar cd, pentru tr-cepdtor, cdutarea locului inimii, adicd incercarea dea descoperi tr sine, trainte de vreme, lucrarea clar6a harului, este o ini,tiativd foarte gregitd, c€ue dena-tureazl, ordinea, sistemul gtiinfei. Aceastd inifiativdeste o inifiativd plind de mdndrie, de nebunie!

21 Stdpanirea. (nota alcdtuitorului)u Earei 3,8-\'1.; t8;19.u Romani 8,26-27.

Starea corecti a duhului 1,41

Tot aga nu i se potrivegte incepdtorului folosi-mecanismelor propuse de Sfinfii Pdrinfi pentru

ugdrii sporifi, pentru isihagti. incepdtorii trebu-sd pdstreze fir deprinderea cu rugdciunea numai

fia pline de evlavie, numai furchiderea mintii trvintele rugdciunii, rostind cuvintele foarte incet,

grabd, ca mintea sd izbuteascd sd se inchide in

, gi respirand incet, dar ugor.Unii au crezut cd tr procesul respirafiei se aflddeosebit de important gi, neinfelegdnd cd res-ia inceatl gi linigtitd e poruncitd de Ptuinti

fru pdzirea minfii de imprdgtiere, &u inceput.-gi find respirafia peste mdsurd gi prin aceasta

u sldbit sdndtatea trupeascd, atdt de necesard ininfa rugdciunii.

" ,,infraneazd., spune Sfdntul Grigorie Sinaitul,tarea minfii, strdng6nd pulin gura in rugdciune,nu rdsuflarea ndrilor, ca cei nefirvdf ali, ca sd nuvatdmi, umfl dndu-te(infumurAnd !-te)" u .

Nu numai in procesul respirafi"i, ci gi in toateile trupului trebuie pdstrate linigtea, calmul

simplitatea. Toate acestea ajutd foarte mult la pd-minfii de imprdgtiere. Mintea care se roagd cuie, neapdrat atrage inima in acordul cu ea, in

timentul pocdinfei. intre acordul inimii cu min-

2a SfAntul Grigorie Sinaitul, op. cit., Despre amdgire.

1,42 SfAntul lgnatie Brianceaninov

tea gi unirea minfii cu inima sau cobor6rea minliiin inimd este o foarte mare diferenld. Sfdntul IoanScdrarul socotegte o izbAndd foarte mare in rugd-ciune atunci cdnd mintea se afld in cuvintele ei%.

Acest mare povdpitor al cdlugdrilor averti-zeazd. cd rugdciunea celui ce se roagd nefurcetat gicu rdvnd, prin inchiderea minlii in cuvintele rugd-ciunii, cu sentimentul pocdinfei gi cu lacrimi, nea-pdrat este umbritd de harul lui Dumnezeu%. Candrugdciunea este umbritd de harul lui Dumnezett,atunci nu numai cd se descoperd locul inimii, dargi tot sufletul este atras spre Dumnezeu printr-oputere duhormiceascd nepdtrunsd, hdgAnd dupdsine gi trupul. Rugdciunea celor ce au izbAndit inea este rostiti din toatd fiin1a. Tot omul devine par-cd numai o gur5. Nu numai ,,inilrra" omului inno-it, nu numai .suflefuI", cigi ,,trupul" se umple demAngdiere gi desfdtare duhovniceascd, de bucurieintru ,,Dumnezeul cel viu"27, intru DumnezelJ,Care lucreazd in chip simfit gi cu putere prin ha-rul Sdu. ,,Toate oasele" adevdratului rugdtor ,,vorzice: Doamne, cine este asemenea !ie? Cel ce izbd-vegte pe sdrac din mdna celor mai tari decAt el gi pesdrac gi pe sdrman de cei ce-i rdpesc" rugdciunea

D SfAntul Ioan Scdrarul, op. cit.n6lbidem.27 PsaImuI83,2.

Starea corecti a duhului 1,43

Ei nddejdea: de gAndurile gi sentimentele care aparfirea cdzutd gi sunt stArnite de demoniz8.La izbAnda in rugdciunea pocdinlei trebuie sdriascd tof, cregtir,ii; la deprinderea cu rugdciu-pocdinfei gi izbandirea turtru ea Sfinfii Pdrinti iimd pe tofi cregtinii. Contrar acestora, ei inter-

c cu asprime efortul depus inainte de vreme tr amintea in sanctuarul inimii pentru rugtrciu-

binecuvAntatd atunci cAnd aceastd rugdciuneeste ticd datd de Dumnezeu. Interdictia este

itd de o ameninfare cumplite.

,,Rugdciunea minfii, spune Sfdntul Nil Sorski,cuvintele Sfdntului Grigorie Sinaitul, este

i traltd decAt toate lucrdrile gi capul tuturor fap-r bune, aga cum este dragostea lui Dumnezeu.

i cel care, fdrd de rugine gi cu obrdznicie, cautd sd

tre la DumnezelJ, spre a vorbi cu Ddnsul curat, gi

L face pe Domnul sd sdldgluiascd in el, acela zic,

te ugor omor6t de draci"ne.

Vd rog, vd rog stdruitor sd acordafi toati aten-cuvenitd la interdictia cumplitd a Pdrinfilor! Eu

u cd unii oameni bineintenfionafi, dar cdzufi, det, in desfrAu, care din cau za acestui nenorocit

i nu se pot infrAna de la cdderi, rdvnesc la de-

m PsaImuI34,9.D Sfdntul Nil Sorski, op. cit.

1,44 Sfhntul Ignatie Brianceaninov

prinderea cu rugdciunea inimii. Poate h, oare, cevamai nesibuit, mai ignorant gi mai impertinent de-cdt aceastd inifiativd? Rugdciunea pocdinfei e datdtuturor fdrd excepfie, e datd gi celor stdpAnifi depatimi, gi celor supugi, cu forfa, cdderilor. Ei au totdreptul sd strige la Domnul pentru mAntuire, insdintrarea in inimd pentru sfdnta lucrare a rugdciuniile este opriti lor, ea este pusi numai la dispoziliaarhiereului tainic, hirotonit dupd lege de harul luiDumnezeu. in,telege[,

"dnumai degetul lui Dum-

nezeu deschide aceastd intrare, o deschide atuncicdnd omul nu numai cd renunld la pdcatul cu fup-ta, ci gi primegte din mdna lui Dumnezeu putereade a sta impotriva gdndurilor pdtimage, de a nuse ldsa atras gi a nu se desfdta cu ele. Pufin cAtepulin se zidegte curdlia inimii, iar curdfiei trqtat giduhoanicegte i Se aratd Dumnezeu. Treptat! Pentrucd nici patimile nu se impulineazd,, nici virtufilenu cresc dintr-odat5: gi una gi alta au nevoie demult timp.

Iatd ce poruncd ifi dau eu: sd nu caufi locul ini-mii. Sd nu te strddui zadarnic s6-!i explici ce estelocul inimii: acest lucru se explicd foarte bine nu-mai prin experiente. Dacd Dumnezeu va binevoisd ifi ddruiascd cunogtinfa, fi-o va ddrui la vremeasa, gi fi-o va ddrui intr-un mod pe care nici mdcarnu gi-l poate inchipui omul trupesc.

Starea corecti a duhului t45

indeletnicegte-te cu toatd atentia numai cu ru-iunea pocdinfei, strdduiegte-te prin rugdciune sd

uci pocdinla gi te vei incredinla de izbdnda nevo-i cdnd vei simti in tine sfudcia duhului, trduio-

plAnsul. Aceastd izbdnde tu:r rugdciune mi-ooresc Ai mie gi fie. DobAndirea stdrilor binecuvAn-

mai presus de fire a fost intotdeauna o raritate.Pimen cel Mare, cdlugdr din Pustia Scheticd a

ptului, renumitd prin inalta sporire a monahilori, treind fir secolul al V-lea in care monahismul a

it in chip deosebit, a spus: ,,Mulfi din perinfiitri s-au fdcut viteji la nevoit fd, insd la limpe-

cugetelor prin rugdciune, doar cdte unul"H

Sf6ntul Ioan Scdrarul, scriitor ascetic din seco-VI, mdrturisegte cd in vremea lui s-au impulinat

mult vasele harului lui Dumnezeu in com-

fie cu vremea dinainte, iar cauza acestui lucruvede sfAntul in schimbarea duhului in societatea

, ce a pierdut simplitatea gi s-a molipsitviclenietsl.

SfAntul Grigorie Sinaitul, scriitor din secolultrceput sd spund cd in vremea sa nu mai, a

istd deloc bdrbati binecuvAntafi, atAt de rari aucauza acestui lucru Sinaitul ardtdnd-o a fi

N Patericul egiptean.al Sfdntul Ioan Scdrarul, op. cit., inFilocalia, vol. IX.

-/

t46 Sfhntul lgnatie Brianceaninov

dezvoltarea nemaipomenite a viciilor, provenitddin inmulfirea ispitelorts2.

Cu atdt mai mult in vremea noastrd lucrdtorulrugiciunii trebuie sd aibd cea mai mare bdgare deseamd. indrumetori insuflati de Dumnezeu noi nuavem! Curdfia, simplitatea, dragostea evanghelicdau dispdrut de pe fala pdmAntului. Ispitele gi vi-ciile s-au inmulfit la nesfArgit! Lumea e cuprinsdde desfrAu! Domnegte asupra societdfii omenegti,ca un tiran atotputernic, iubirea nelegiuitd sub totfelul de forme! $i este de ajuns, mai mult decdt deajuns, dacd ne invrednicim str-I oferim lui Dum-nezeu singura lucrare absolut necesiud mAntuiriinoastre: pocdinfa.

Partea a 3-a

Ucenicul: E potrivitd pentru trvdlarea Rugd-ciunii lui Iisus viata in mdnistire, in mijlocul uneiobgti mai mult sau mai pufin numeroase gi a ru-morii, inevitabile in mulf,me? Nu e mai potrivitdpentru aceasta viafa treite in hnigte?

Stareful; Viafa in mdndstire, mai ales in cea deobgte, ii ajutd trcepdtorului la trvdfarea temeinicd

Starea corecti a duhului L47

:izbutitd a rugdciunii numai dacd acesta trdiegteCelui ce trdiegte corect in viafa de obgte i

oferd neincetat ocazii pentru ascultare gi sme-ie, iar aceste virtufi, mai mult decdt toate cele-

te pregdtesc Ai predispun sufletul la adevdrataciune. ,,Din ascultare vine smerenia" , atJ spus

i' Smerenia se nagte din ascultare gi e sprijinitdascultare, aga cum arderea candelei e sprijiniteuntdelemnul turnat. Prin smerenie intrd ilr su-pacea lui Dumnezertru.

Pacea lui Dumnezeu este locul duhormicesc

DumnezerJas, cer duho',rnicesc; oamenii care

e h.acest cer devin trtocmai ca Ingerii gi, ase-lngerilor, cAntd neincetat in inimile lor cAn-

duhormiceascd lui Dumnezeur&, adicd ii aduciune curatd, sfdntd, care in cei sporili este,

-adevdr, o cAntare gi cAntarea cdntdrilor. Din

motiv, ascultarea, prin'care se dobAndegtea nepretuite a smereniei, e socotite in una-

tate de PdrinfitsT principala virtute monahald,

B SfAntul Casiary op. cit.;Sfdntul Ioan Scdrarul, op. cit.u Filipeni 4,7.w Psalmul7s,2.M Efeseni 5,19.87 Sfingii Calist gi Ignatie Xantopol, Despre liniEtire gi ru-

ts2 SfAntul Grigorie Sinaitul, ap.cit., cap. 118. ; Filocalia, vol. VUI.