- elemente fizico-chimice generale,...Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport pentru starea ecologică): - În cazul elementelor fizico-chimice generale

1

Anexa 6.1.

Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în

conformitate cu Directiva Cadru Apă*

Starea ecologică

6.1.1.Elemente biologice

Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate

bentice-Anexa 6.1.1.C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D

Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos–Anexa 6.1.1F,

macronevertebrate bentice-Anexa 6.1.1G

Ape tranzitorii : - Anexa 6.1.1H

Ape costiere: - Anexa 6.1.1I

6.1.2. Elemente hidromorfologice

Râuri: Anexa 6.1.2A

Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B

Ape tranzitorii : Anexa 6.1.2C

Ape costiere: Anexa 6.1.2D

6.1.3. Elemente fizico-chimice

Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale,

Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici

Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C

Ape tranzitorii şi costiere : Anexa 6.1.3D

*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată

pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de

Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa (pentru apele tranzitorii şi

costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de

specialitate şi a unor experţi.

2

Potenţial ecologic (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale)

6.1.4. Elemente biologice

Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B,

fitoplancton-Anexa 6.1.4C

Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos –Anexa 6.1.4E

Lacuri naturale puternic modificate: fitoplancton, fitobentos și macronevertebrate

bentice- Anexa 6.1.4F

Ape costiere: Anexa 6.1.4G

6.1.5. Elemente fizico-chimice

Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa 6.1.5

Ape costiere: Anexa 6.1.5A

6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6

Integrarea elementelor de calitate în starea globală

A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)

Pentru evaluarea stării ecologice a unui corp de apă natural, se parcurg

urmatoarele etape metodologice privind determinarea:

Stării pe baza elementelor biologice;

Stării pe baza de elementelor fizico-chimice;

Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice.

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează

indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând

metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G,

6.1.1H, 6.1.1I se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul

(râuri: nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale:

fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, ape tranzitorii: fitoplancton, nevertebrate

bentice, peşti; ape costiere: fitoplancton, nevertebrate bentice), după cum urmează:

3

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

stare proastă

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport

pentru starea ecologică):

- În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în

Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) şi Anexa 6.1.3D (ape

tranzitorii şi costiere) pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice – temperatură,

starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în

termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi

(exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor),

fosfor total; lacuri naturale: regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie,

CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu

(exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; ape tranzitorii

şi costiere: transparenţă, condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat, saturabilitatea în oxigen,

CBO5), starea acidifierii (pH), salinitate, nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Şi-

SiO4). Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se

stabileşte starea, după cum urmează:

starea foarte bună

stare bună

stare moderată

- În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen,

cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării ecologice se atribuie

următoarea clasificare:

stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen,

Acenaften

stare bună

stare moderată

Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B.

4

Pentru apele costiere şi tranzitorii se utilizează Anexa 6.1.3D pentru metale

grele, hidrocarburi şi pesticide organoclorurate.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se

aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale),

Anexa 6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele

clase:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

stare proastă.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică

metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa

6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele clase:

stare foarte bună

stare bună

stare inferioară celei bune.

Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care

starea ecologică foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în

acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind

îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ecologică foarte bună.

În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi

poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai

defavorabilă.

Starea ecologică (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidro-

morfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai

defavorabile situaţii.

5

Starea chimică

Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere

substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate

ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC).

În cazul stării chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica bună

altă stare decât bună (stare proastă).

La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de

calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva

2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei

maxime admisibile.

Starea chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a

SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă).

Pentru apele costiere şi tranzitorii evaluarea stării chimice s-a realizat conform

Anexei.

După evaluarea stării ecologice şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă

va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări.

B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale

Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi

artificiale are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii” dintre

elementele biologice şi fizico-chimice relevante.

Pentru evaluarea potenţialului ecologic se parcurg următorii paşi:

În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici

pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A,

6.1.4B, 6.1.4.C, 6.1.4 D, 6.1.4e, 6.1.4F; se stabileşte potenţialul aferent acestora

pentru fiecare element luat în calcul, după cum urmează:

Potenţial ecologic maxim

6

Potenţial ecologic bun

Potenţial ecologic moderat

Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.4G. Elementele biologice luate în

calcul sunt fitoplanctonul şi macrozoobentosul, stabilindu-se potenţialul aferent acestora

după cum urmează;




Potenţial ecologic slab

Potenţial ecologic prost

În cazul elementelor fizico-chimice:

o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii

descrişi în Anexa 6.1.5 pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice –

temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen

(oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi

(exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-

fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii – pH,

regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr),

nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot),

azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele

de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează:




o Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.5.A, pentru elementele fizico-chimice

generale.

o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol,

Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi

principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B).

o Pentru apele costiere s-au utilizat precizările din Anexele 6.1.5A şi 6.1.3D.

7

În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră

definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă.

Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi

artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul

corpurilor de apă naturale.

8

Anexa 6.1.1.A (Stare ecologica- elemente biologice-Fitoplancton–râuri naturale)

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE

APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa

aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este

lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi

de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării ecologice,

algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere

rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă

nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se

foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru

a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund

comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la

următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare

dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii

propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de

taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice

pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de

calcul este facuta in continuare.

1. Indicele saprob

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6

h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2. Indicele de clorofila

Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

3. Indicele de diversitate Simpson

9

unde,

D = indice diversitate

pi = proportia speciei „i” in comunitate

s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoni

Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.

5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de

alge din probă, Se exprimă în procente.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,

reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte

dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau

alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se

propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea

stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16

RO06* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7

RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8

RO08* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9

RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9

RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93

RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3

RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2

RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2

RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3

RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila

Tip Valoare

ghid stare

Stare

ecologica

Stare

ecologica

Stare

ecologica

Stare

ecologica

Stare

ecologica

10

referinta

(max.)

f. buna

(max.)

buna

(max.)

moderata

(max.)

slaba

(max.)

proasta

RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5

RO06* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14

RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5

RO08* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21

RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66

RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28

RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23

RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33

RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44

RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36

RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28

RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12

RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26

RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 24 11 10 8 4 <4

RO06* 13 6 5 4 2 <2

RO07 18 8 7 6 3 <2

RO08 13 6 5 4 2 <2

RO08* 13 6 5 4 2 <2

11

RO09 13 6 5 4 2 <2

RO10 13 6 5 4 2 <2

RO11 26 10 7 5 3 <3

RO12 14 10 8 5 1 <1

RO13 14 10 8 5 1 <1

RO14 14 10 8 5 1 <1

RO15 14 10 8 5 1 <1

RO16 23 15 8 5 2 <2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO06 77 63,5 50 35 20 >20

RO06* 77 63,5 50 35 20 >20

RO07 77 63,5 50 35 20 >20

RO08 77 63,5 50 35 20 >20

RO08* 77 63,5 50 35 20 >20

RO09 77 63,5 50 35 20 >20

RO10 77 63,5 50 35 20 >20

RO11 77 63,5 50 35 20 >20

RO12 100 95 90 72 65 >65

RO13 100 95 90 72 65 >65

RO14 100 95 90 72 65 >65

RO15 100 95 90 72 65 >65

RO16 90 69,5 49 31,5 14 >14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se

imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar

intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de

referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse

pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea

tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea

ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si

pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:

– Indicele saprob (IS) 20%

– Indicele clorofila a (ICL) 25%

– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%

– Indice numar taxoni (INT) 15%

– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10%

12

Formula de calcul este urmatoarea:

0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.

In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru

indicii selectionati, dupa cum urmeaza:




– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15%


0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Stare foarte buna min. 0.8

–Stare buna min. 0.6

–Stare moderata min. 0.4

–Stare slaba min. 0.2

–Stare proasta max. 0.2

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un

corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

13

Fig. 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri apa

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni

(INT)

Indice diversitate S

(ID)

Indice clorofila a

(ICL)

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIS

RCEINT

RCEICL

Valoarea mai mica se imparte la

valoarea mai mare

Daca valoare determinata ≥ valoarea

ghid a starii de referinta RCE=1

Calculul

Indicelui

Multimetric (IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,2xRCEIS+

0,3xRCEID +

0,15xRCEINT +

0,25xRCEICL +

0,1xRCEIAND

Compararea IM cu

valorile limita între

starile ecologice

Calcul IM stare

ecologica

Evaluare

finala

stare

ecologica

RCEIAND

Determinare valoare

pentru urmatorii indici

Calculul Rapoartelor de

Calitate Ecologica (RCE)

pentru fiecare indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

starile

ecologice

Indice abundenta

diatomee (IAND)

RCEID

14

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05

Comparare

a valorii

determinat

e cu

valoarea

ghid a

starii de

referinta

RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1


valoarea mai mare

Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid

a starii de referinta RCE=1

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1+

0,3x0,82 +

0,15x0,38 +

0,25x1 +

0,1x1

Compararea IM cu valorile

limită între stările ecologice

Calcul IM stare ecologică =

0,200+0,246+0,057+

0.250+0,100= 0.853

Evaluare

finala

stare

ecologica

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

IAND = 98%

RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 =

0.82

15

Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

Cyanophyceae

Taxon bioindicator Autor Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5

Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1

Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5

Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5

Gleocapsa sanguinea Kützing o 1

Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt

β 2

Gomphosphaeria

aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria

lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2

Gomphosphaeria

pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5

Microcystis aeruginosa Kützing β 2

Microcystis incerta Lemm. β 2

Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2

Microcystis pulverea var.

conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis

wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2

Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5

Anabaena flos-aquae Brebisson β 2

Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5

Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5

Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5

Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2

Aphanizomenon flos-

aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2

Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

o 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2

Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5

Nodularia spumigena Mertens β 2

Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2

Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

β 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5

Nostoc verrucosum Vaucher β 2

Nostoc piscinale Kützing β 2

Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2

Lyngbya limnetica Lemm. β 2

16

Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2

Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2

Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3

Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillaria chlorina Kützing p 4

Oscillatoria agardhii Gomont β 2

Oscillatoria fragilis Bocher a 3

Oscillatoria formosa Bory a 3

Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5

Oscillatoria limosa Agardh β 2

Oscillatoria princeps Vaucher a 3

Oscillatoria putrida Schmidle p 4

Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5

Oscillatoria rubescens De Candolle p 4

Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillatoria

subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3

Oscillatoria

terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5

Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2

Phormidium subfuscum Kützing β 2

Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2

Phormidium tinctorum Kützing β 2

Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5

Pseudanabaena

constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2

Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5

Spirulina albida Kolwitz a 3

Coelosphaerium

kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2

Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2

Merismopedia punctata Meyen β 2

Merismopedia

tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn

em.Hollerbach

β 2

Synechococcus

aeruginosus

Nägeli o 1

Bacillariphyceae


predominanta

Valoare

saproba

Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2

Achnanthes

minutissima

Kützing o-β 1,5

17

Amphipleura pellucida Kützing β 2

Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2

Cocconeis placentula Ehrenberg β 2

Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3

Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3

Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2

Nitzschia angustata Grunow a 3

Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3

Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3

Nitzschia communis Hantzsch β 2

Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5

Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5

Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1

Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5

Nitzschia holsatica Hustedt β 2

Nitzschia hungarica Grunow a 3

Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5

Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2

Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2

Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3

Nitzschia parvula W.M.Smith β 2

Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5

Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2

Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2

Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3

Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2

Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5

Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2

Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5

Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5

Gomphonema

acuminatum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2

Gomphonema clevei Fricke o 1

Gomphonema

constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

intricatum

Kützing o 1

Gomphonema

longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema

olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema

parvulum

Kützing β 2

Gomphonema

tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema

ventricosum

Gregory o 1

18

Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2

Eunotia arcus Ehrenberg o 1

Eunotia robusta Ralfs o 1

Eunotia triodon Ehrenberg o 1

Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5

Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5

Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2

Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2

Navicula bacillum Ehrenberg β 2

Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5

Navicula cryptocephala Kützing a 3

Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5

Navicula cuspidata var.

ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5

Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2

Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2

Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5

Navicula gregaria Donkin β 2

Navicula hungarica Grunow β 2

Navicula menisculus Schumann β-a 2,5

Navicula perpusilla Grunow o 1

Navicula pupula Kützing β 2

Navicula pygmaea Kützing a 3

Navicula radiosa Kützing o-β 1,5

Navicula

rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2

Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3

Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5

Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1

Pinnularia borealis Ehrenberg o 1

Pinnularia gibba Ehrenberg o 1

Pinnularia gracillima Gregory o 1

Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1

Pinnularia

microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1

Pinnularia subcapitata Gregory o 1

Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2

Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2

Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2

Stauroneis acuta W.Smith o 1

Stauroneis anceps Ehrenberg β 2

Stauroneis

phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2

Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2

Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1

19

Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2

Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5

Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2

Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2

Surirella linearis W.M.Smith β 2

Surirella ovata Kützing β 2

Surirella robusta Ehrenberg β 2

Surirella spiralis Kützing o 1

Surirella tenera Gregory β 2

Surirella turgida W.M.Smith β 2

Amphora ovalis Kützing a 3

Amphora ovalis var.

gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2

Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5

Melosira roeseana Rabenhorst o 1

Melosira varians Agardh β 2

Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1

Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1

Cyclotella

meneghiniana

Kützing β-a 2,5

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5

Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2

Stephanodiscus

hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5

Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1

Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1

Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5

Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1

Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5

Fragilaria capucina Desmazieres β 2

Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2

Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5

Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1

Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5

Synedra acus Kützing β 2

Synedra berolinensis Lemmermann β 2

Synedra capitata Ehrenberg β 2

Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2

Synedra vaucheriae Kütz. β 2

Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5

Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1

Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

Chrysophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Chromulina sp. Cienkowski o 1

Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5

20

Dinobryon divergens Imohf β 2

Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1

Dinobryon stipitatum Stein o 1

Dinobryon suecicum Lemm. o 1

Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5

Uroglena volvox Ehrenberg β 2

Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1

Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5

Mallomonas akrokomos Pascher o 1

Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5

Mallomonas fastigata Zacharias o 1

Mallomonas insignis Penard o 1

Synura petersenii Korshikov β 2

Synura uvella Ehrenberg β 2

Xantophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Centritractus

belenophorus Lemm.

β

2

Centritractus dubius Printz o 1

Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5

Tribonema vulgare Pascher β 2

Cryptophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Cryptomonas erosa Ehr. a 3

Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5

Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3

Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5

Cryptomonas

tetrapyrenoides Skuja

β

2

Cryptomonas

rostratiformis Skuja ex T. Willén

o

1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5

Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

Rhodophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1

Batrachospermum moniliforme Roth o 1

Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1

Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

Conjugatophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1

21

Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1

Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2

Spirogyra insignis Kützing a 3

Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5

Spirogyra nitida Link β-a 2,5

Spirogyra varians Kützing β-a 2,5

Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5

Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1

Cosmarium formosulum Hoffman β 2

Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3

Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3

Cosmarium impressulum Elfv. a 3

Cosmarium laeve Rabh. a 3

Cosmarium

margaritiferum Menegh ex Ralfs

a

3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3

Cosmarium regnellii Wille a 3

Cosmarium subcostatum Nordst. a 3

Cosmarium turpinii Brébisson o 1

Desmidium swartzii Agardh o 1

Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5

Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1

Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1

Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1

Micrasterias crux-

melitensis (Ehr.) Hass

o

1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1

Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1

Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1

Pleurotaenium

truncatum (Bréb.) Näg.

o-β

1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5

Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5

Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5

Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5

Staurastrum paradoxum Meyen a 3

Staurastrum

punctulatum Brébisson

β

2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3

Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5

Staurodesmus

convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5

Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1

Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3

Closterium aciculare T.West β 2

Closterium acutum Breb. β-a 2,5

Closterium ceratium Perty a 3

Closterium cornu Ehrenberg o 1

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2

22

Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3

Closterium limneticum Lemm. a 3

Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3

Closterium moniliferum Ehrenberg β 2

Closterium parvulum Nägeli β 2

Closterium strigosum Breb. β-a 2,5

Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5

Closterium venus Kütz. β 2

Penium polymorphum Petry o 1

Chlorophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Draparnaldia

glomerata Vauch., Agardh

o

1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3

Chlorella vulgaris Beij. p 4

Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5

Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2

Characium falcatum Schroed. a 3

Coelastrum

microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2

Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2

Crucigenia fenestrata Schmidle β 2

Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2

Crucigeniella

rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium

pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon

reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2

Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2

Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3

Lagerheimia

genevensis (Chod.) Chodat

β 2

Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3

Lagerheimia

wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5

Oocystis marssonii Lemmermann β 2

Pediastrum biradiatum Meyen o 1

Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2

Pediastrum duplex Meyen β 2

Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5

Pediastrum simplex Meyen o 1

Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2

Planktosphaeria

gelatinosa G.M. Smith

o-β 1,5

23

Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2

Scenedesmus

acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus

acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2

Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2

Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2

Scenedesmus bijuqus var.

obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus

brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus

denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2

Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2

Scenedesmus opoliensis Richter β 2

Scenedesmus

quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum

bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2

Sphaerocystis

schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2

Tetraedron regulare Kütz. β 2

Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2

Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2

Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2

Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2

Westella botryoides (W.West) De Wild β 2

Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1

Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2

Oedogonium

undulatum Brébisson

β

2

Carteria klebsii (Dang.) France β 2

Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4

Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5

Chlamydomonas

reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas

simplex Pascher

β

2

Chlorogonium

elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2

Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5

Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5

Pandorina morum Bory β 2

Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2

Pteromonas aculeata Lemm. β 2

24

Pteromonas angulosa Lemm. β 2

Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5

Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5

Cladophora glomerata Kütz. β 2

Rhizoclonium

hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β

1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2

Ulothrix tenerrima Kützing β 2

Ulothrix tenuissima Printz o 1

Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5

Enteromorpha

intestinalis (L.) Nees

β

2

Euglenophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5

Colacium vesiculosum Ehr. β 2

Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5

Euglena caudata Hübner a 3

Euglena deses Ehrenberg p 4

Euglena ehrenbergii Klebs β 2

Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5

Euglena gracilis Klebs o 1

Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5

Euglena mutabilis Schmitz β 2

Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5

Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5

Euglena spirogyra Ehrenberg β 2

Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2

Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4

Euglena oblonga Schmitz β 2

Euglena polymorpha Dangeard a 3

Euglena sanguinea Ehrenberg β 2

Euglena splendens Dangeard a 3

Euglena variabilis Klebs β-a 2,5

Euglena velata Klebs β-a 2,5

Lepocinclis marssonii Lemm. β 2

Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5

Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2

Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2

Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5

Phacus aenigmaticus Drez. β 2

Phacus agilis Skuja β 2

Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2

Phacus caudatus Hubn. β 2

Phacus curvicauda Swir. β 2

Phacus elegans Pochman o-β 1,5

Phacus helicoides Pochman β 2

Phacus horridus Pochman o-β 1,5

25

Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5

Phacus orbicularis Hubn. β 2

Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2

Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5

Phacus skujai Skv. β-a 2,5

Phacus striatus France β-a 2,5

Phacus suecicus Lemm. β 2

Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5

Strombomonas

acuminata Schmarda, Deflandre

β

2

Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2

Strombomonas

verrucosa (Daday) Deflandre

β

2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2

Trachelomonas armata (E.) Stein β 2

Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5

Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2

Trachelomonas

cylindrica C.G. Ehrenberg

β

2

Trachelomonas eusifera f.

spiralis (Playf.) Deflandre

β

2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2

Trachelomonas oblonga Lemm. β 2

Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2

Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5

Trachelomonas

plantonica Swirenko

β

2

Trachelomonas

pulccherium Playfair

β

2

Trachelomonas rugulosa Stein β 2

Trachelomonas similis Stokes β 2

Trachelomonas

stokesiana Palmer

β

2

Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5

Trachelomonas varians Deflandre β 2

Trachelomonas

verrucosa Stokes

β

2

Trachelomonas

volvocina Ehr.

β

2

Trachelomonas

volvocinopsis Swir.

β

2

Dinophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1

Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1

Gymnodinium

aeruginosa Stein

o-β

1,5

Gymnodinium palustre Schilling o 1

26

Hemidinium nasutum Stein o 1

Peridinium bipes Stein o 1

Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1

Peridinium palatinum Lauterborn o 1

Peridinium umbonatum Stein o 1

Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

27

Anexa 6.1.1. B –stare ecologica-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII

ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ

NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Acronim: ECO-FITOB

Domeniu de aplicare

Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate

pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita

pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile

naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de

comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare,

poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice),

alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine

important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si

valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii

selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi

pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt:

indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de

diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Indice saprob Pantle-Buck

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5

h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă

Indice număr de taxoni


Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numărul de specii;

pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.

Indicele biologic de diatomee (IBD)

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

H p S

ln p 1 i

i i

28

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai

bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze

acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,

respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric

pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării

ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare ghid

stare referinţă

(max.)

Stare

ecologică

f. bună

(max.)

Stare

ecologică

bună

(max.)

Stare

ecologică

moderată

(max.)

Stare

ecologică

slabă

(max.)

Stare

ecologică

proastă

RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2

RO02+03 1,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2

RO04+05 1,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2

RO06-11 1,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5

RO12-15 1,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5

RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2

RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2

RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2

RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Stare

ecologică

f. bună

(min.)

Stare

ecologică

bună

(min.)

Stare

ecologică

moderată

(min.)

Stare

ecologică

slabă

(min.)

Stare

ecologică

proastă

RO01 16 13 9 5 2 < 2

RO02+03 18 14 11 6 2 < 2

RO04+05 18 14 10 6 3 < 3

RO06-11 17 14 10 4 1 < 1

RO12-15 18 13 9 4 1 < 1

RO16 13 9 7 3 1 < 1

RO17 15 11 8 4 2 < 2

RO18 14 12 10 4 2 < 2

RO19 16 13 9 3 1 < 1

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip Valoare

ghid stare

referinţă

(min,)

Stare

ecologică

f, bună

(min,)

Stare

ecologică

bună

(min,)

Stare

ecologică

moderată

(min,)

Stare

ecologică

slabă

(min,)

Stare

ecologică

proastă

RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2

RO02+03 2,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1

RO04+05 2,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1

29

RO06-11 2,4 1,8 1,6 1,1 1 <1

RO12-15 2,5 1,8 1,5 1,1 1 <1

RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9

RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2

RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1

RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)

Tip Valoare

ghid stare

referinţă

(min,)

Stare

ecologică

f, bună

(min,)

Stare

ecologică

bună

(min,)

Stare

ecologică

moderată

(min,)

Stare

ecologică

slabă

(min,)

Stare

ecologică

proastă

RO01 20 17 13 10 7 <7

RO02+03 19 16 12 10 7 <7

RO04+05 19 16 12 9 7 <7

RO06-11 18 15 12 9 5 <5

RO12-15 17 15 11 8 5 <5

RO16 19 17 11 10 5 <5

RO17 18 14 12 10 5 <5

RO18 18 14 12 10 5 <5

RO19 17 12 11 9 5 <5

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La

calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.

Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu

valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de

referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de

referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de

la stare ecologică foarte bună la proastă.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a

importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării

ecologice, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%

- Indice număr taxoni (INT) 15%

- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%

- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%

Formula de calcul este următoarea:

0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.

Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor

indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:

Valoare

–Stare foarte bună min, 0,78

30

–Stare bună min, 0,62

–Stare moderată min, 0,39

–Stare slabă min, 0,28

–Stare proastă max, 0,28

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de

apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

31

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

Determinare valoare

pentru următorii indici

Modul

poluare

organică

Calculul Rapoartelor de Calitate

Ecologică (RCE) pentru fiecare

indice

Modul

degradare

generală

Indice saprob (IS)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Indice număr de

taxoni (INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEIS

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare

Dacă valoare determinată ≥ valoarea

ghid a stării de referinţă RCE=1

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,3xRCEIS+

0,15xRCEINT

+ 0,3xRCEID

+

0,25xRCEIBD

Compararea IM cu

valorile limită între

stările ecologice

Calcul IM

stare ecologică

Evaluare

finală

stare

ecologică

Compararea

cu valorile

limită între

stările

ecologice

Indice biologic de

diatomee (IBD)

RCEIBD

32

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

Modul

degradare

generală

IS = 1.45

ID = 2.7

INT = 14

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEIS =

1.25/1.45 = 0.86

RCEID = 2.7/3

= 0.9

RCEINT =

14/18 = 0.78


valoarea mai mare

Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid

a stării de referinţă RCE=1

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x0,86+

0,15x0,78 +

0,3x0,9 +

0,25x0,6

Compararea IM cu

valorile limită pt

stările ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0,258+0,117+0,270

+ 0,150 = 0,795

Evaluare

finală

stare

ecologică

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organică



indice

Compararea

cu valorile

limită dintre

stările

ecologice

IBD = 12

RCEIBD=

12/20= 0,6

33

Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

Cyanophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5

Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1

Chroococcus

limneticus

Lemm. o-β 1,5

Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5

Gleocapsa sanguinea Kützing o 1

Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt

β 2

Gomphosphaeria

aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria

lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria

naegeliana

(Unger) Lemm. β 2

Gomphosphaeria

pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5

Microcystis aeruginosa Kützing β 2

Microcystis incerta Lemm. β 2

Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2

Microcystis pulverea var.

conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis

wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2

Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5

Anabaena flos-aquae Brebisson β 2

Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5

Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5

Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5

Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2

Aphanizomenon flos-

aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2

Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

o 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2

Gloeotrichia

echinulata

(J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5

Nodularia spumigena Mertens β 2

34

Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2

Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahault

β 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5

Nostoc verrucosum Vaucher β 2

Nostoc piscinale Kützing β 2

Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2

Lyngbya limnetica Lemm. β 2

Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2

Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2

Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3

Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillaria chlorina Kützing p 4

Oscillatoria agardhii Gomont β 2

Oscillatoria fragilis Bocher a 3

Oscillatoria formosa Bory a 3

Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5

Oscillatoria limosa Agardh β 2

Oscillatoria princeps Vaucher a 3

Oscillatoria putrida Schmidle p 4

Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5

Oscillatoria rubescens De Candolle p 4

Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3

Oscillatoria

subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3

Oscillatoria

terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5

Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2

Phormidium subfuscum Kützing β 2

Phormidium tenue (Ag.ex Gom.)

Anagnost.&Komárek

β 2

Phormidium tinctorum Kützing β 2

Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5

Pseudanabaena

constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2

Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5

Spirulina albida Kolwitz a 3

Coelosphaerium

kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2

Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2

Merismopedia punctata Meyen β 2

35

Merismopedia

tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn

em.Hollerbach

β 2

Synechococcus

aeruginosus

Nägeli o 1

Bacillariphyceae


predominanta

Valoare

saproba

Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2

Achnanthes

minutissima

Kützing o-β 1,5

Amphipleura pellucida Kützing β 2

Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2

Cocconeis placentula Ehrenberg β 2

Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3

Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3

Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2

Nitzschia angustata Grunow a 3

Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3

Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3

Nitzschia communis Hantzsch β 2

Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5

Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5

Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1

Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5

Nitzschia holsatica Hustedt β 2

Nitzschia hungarica Grunow a 3

Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5

Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2

Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2

Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3

Nitzschia parvula W.M.Smith β 2

Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5

Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2

Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2

Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3

Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2

Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5

Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2

Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5

Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5

Gomphonema Ehrenberg β 2

36

acuminatum

Gomphonema

angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2

Gomphonema clevei Fricke o 1

Gomphonema

constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema

intricatum

Kützing o 1

Gomphonema

longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema

olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema

parvulum

Kützing β 2

Gomphonema

tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema

ventricosum

Gregory o 1

Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2

Eunotia arcus Ehrenberg o 1

Eunotia robusta Ralfs o 1

Eunotia triodon Ehrenberg o 1

Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5

Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5

Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2

Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2

Navicula bacillum Ehrenberg β 2

Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5

Navicula cryptocephala Kützing a 3

Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5

Navicula cuspidata var.

ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5

Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2

Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2

Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5

Navicula gregaria Donkin β 2

Navicula hungarica Grunow β 2

Navicula menisculus Schumann β-a 2,5

Navicula perpusilla Grunow o 1

Navicula pupula Kützing β 2

Navicula pygmaea Kützing a 3

Navicula radiosa Kützing o-β 1,5

37

Navicula

rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2

Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3

Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5

Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1

Pinnularia borealis Ehrenberg o 1

Pinnularia gibba Ehrenberg o 1

Pinnularia gracillima Gregory o 1

Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1

Pinnularia

microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1

Pinnularia subcapitata Gregory o 1

Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2

Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2

Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2

Stauroneis acuta W.Smith o 1

Stauroneis anceps Ehrenberg β 2

Stauroneis

phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2

Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2

Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1

Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2

Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5

Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2

Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2

Surirella linearis W.M.Smith β 2

Surirella ovata Kützing β 2

Surirella robusta Ehrenberg β 2

Surirella spiralis Kützing o 1

Surirella tenera Gregory β 2

Surirella turgida W.M.Smith β 2

Amphora ovalis Kützing a 3

Amphora ovalis var.

gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2

Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5

Melosira roeseana Rabenhorst o 1

Melosira varians Agardh β 2

Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1

Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1

Cyclotella

meneghiniana

Kützing β-a 2,5

38

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5

Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2

Stephanodiscus

hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5

Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1

Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1

Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5

Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1

Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5

Fragilaria capucina Desmazieres β 2

Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2

Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5

Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1

Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5

Synedra acus Kützing β 2

Synedra berolinensis Lemmermann β 2

Synedra capitata Ehrenberg β 2

Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2

Synedra vaucheriae Kütz. β 2

Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5

Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1

Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

Chrysophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Chromulina sp. Cienkowski o 1

Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5

Dinobryon divergens Imohf β 2

Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1

Dinobryon stipitatum Stein o 1

Dinobryon suecicum Lemm. o 1

Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5

Uroglena volvox Ehrenberg β 2

Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1

Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5

Mallomonas akrokomos Pascher o 1

Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5

Mallomonas fastigata Zacharias o 1

Mallomonas insignis Penard o 1

Synura petersenii Korshikov β 2

Synura uvella Ehrenberg β 2

39

Xantophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Centritractus

belenophorus Lemm.

β

2

Centritractus dubius Printz o 1

Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5

Tribonema vulgare Pascher β 2

Cryptophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Cryptomonas erosa Ehr. a 3

Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5

Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3

Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5

Cryptomonas

tetrapyrenoides Skuja

β

2

Cryptomonas

rostratiformis Skuja ex T. Willén

o

1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5

Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

Rhodophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1

Batrachospermum

moniliforme Roth

o

1

Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1

Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

Conjugatophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1

Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1

Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2

Spirogyra insignis Kützing a 3

Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5

Spirogyra nitida Link β-a 2,5

Spirogyra varians Kützing β-a 2,5

Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5

Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1

Cosmarium formosulum Hoffman β 2

40

Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3

Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3

Cosmarium

impressulum Elfv.

a

3

Cosmarium laeve Rabh. a 3

Cosmarium

margaritiferum Menegh ex Ralfs

a

3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3

Cosmarium regnellii Wille a 3

Cosmarium

subcostatum Nordst.

a

3

Cosmarium turpinii Brébisson o 1

Desmidium swartzii Agardh o 1

Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5

Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1

Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1

Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1

Micrasterias crux-

melitensis (Ehr.) Hass

o

1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1

Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1

Pleurotaenium

trabecula (Ehr.) ex Naeg.

o

1

Pleurotaenium

truncatum (Bréb.) Näg.

o-β

1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5

Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5

Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5

Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5

Staurastrum

paradoxum Meyen

a 3

Staurastrum

punctulatum Brébisson

β

2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3

Staurodesmus

apiculatus Breb.,Teil

β-a 2,5

Staurodesmus

convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5

Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1

Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3

Closterium aciculare T.West β 2

Closterium acutum Breb. β-a 2,5

Closterium ceratium Perty a 3

Closterium cornu Ehrenberg o 1

41

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2

Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3

Closterium limneticum Lemm. a 3

Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3

Closterium moniliferum Ehrenberg β 2

Closterium parvulum Nägeli β 2

Closterium strigosum Breb. β-a 2,5

Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5

Closterium venus Kütz. β 2

Penium polymorphum Petry o 1

Chlorophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Draparnaldia

glomerata Vauch., Agardh

o

1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3

Chlorella vulgaris Beij. p 4

Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5

Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2

Characium falcatum Schroed. a 3

Coelastrum

microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2

Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2

Crucigenia fenestrata Schmidle β 2

Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2

Crucigeniella

rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium

pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon

reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2

Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2

Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3

Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2

Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3

Lagerheimia

wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5

Oocystis marssonii Lemmermann β 2

Pediastrum biradiatum Meyen o 1

Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2

Pediastrum duplex Meyen β 2

42

Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5

Pediastrum simplex Meyen o 1

Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2

Planktosphaeria

gelatinosa G.M. Smith

o-β 1,5

Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2

Scenedesmus

acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus

acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2

Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2

Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2

Scenedesmus bijuqus var.

obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus

brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus

denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2

Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2

Scenedesmus opoliensis Richter β 2

Scenedesmus

quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum

bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2

Sphaerocystis

schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2

Tetraedron regulare Kütz. β 2

Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2

Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2

Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2

Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2

Westella botryoides (W.West) De Wild β 2

Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1

Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2

Oedogonium undulatum Brébisson β 2

Carteria klebsii (Dang.) France β 2

Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4

Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5

Chlamydomonas

reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas Pascher β 2

43

simplex

Chlorogonium

elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2

Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5

Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5

Pandorina morum Bory β 2

Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2

Pteromonas aculeata Lemm. β 2

Pteromonas angulosa Lemm. β 2

Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5

Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5

Cladophora glomerata Kütz. β 2

Rhizoclonium

hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β

1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2

Ulothrix tenerrima Kützing β 2

Ulothrix tenuissima Printz o 1

Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5

Enteromorpha

intestinalis (L.) Nees

β

2

Euglenophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5

Colacium vesiculosum Ehr. β 2

Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5

Euglena caudata Hübner a 3

Euglena deses Ehrenberg p 4

Euglena ehrenbergii Klebs β 2

Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5

Euglena gracilis Klebs o 1

Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5

Euglena mutabilis Schmitz β 2

Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5

Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5

Euglena spirogyra Ehrenberg β 2

Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2

Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4

Euglena oblonga Schmitz β 2

Euglena polymorpha Dangeard a 3

Euglena sanguinea Ehrenberg β 2

Euglena splendens Dangeard a 3

Euglena variabilis Klebs β-a 2,5

44

Euglena velata Klebs β-a 2,5

Lepocinclis marssonii Lemm. β 2

Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5

Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2

Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2

Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5

Phacus aenigmaticus Drez. β 2

Phacus agilis Skuja β 2

Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2

Phacus caudatus Hubn. β 2

Phacus curvicauda Swir. β 2

Phacus elegans Pochman o-β 1,5

Phacus helicoides Pochman β 2

Phacus horridus Pochman o-β 1,5

Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5

Phacus orbicularis Hubn. β 2

Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2

Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5

Phacus skujai Skv. β-a 2,5

Phacus striatus France β-a 2,5

Phacus suecicus Lemm. β 2

Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5

Strombomonas

acuminata Schmarda, Deflandre

β

2

Strombomonas

fluviatilis Lemmermann, Deflandre

β

2

Strombomonas

verrucosa (Daday) Deflandre

β

2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2

Trachelomonas armata (E.) Stein β 2

Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5

Trachelomonas

caudata (Ehr.) Stein

β

2

Trachelomonas

cylindrica C.G. Ehrenberg

β

2

Trachelomonas eusifera f.

spiralis (Playf.) Deflandre

β

2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2

Trachelomonas

oblonga Lemm.

β

2

Trachelomonas

obovata Stokes Ex. Deflandre

β

2

Trachelomonas

pavlovskoensis V. Poljansk, Popova

β-a

2,5

Trachelomonas Swirenko β 2

45

plantonica

Trachelomonas

pulccherium Playfair

β

2

Trachelomonas

rugulosa Stein

β

2

Trachelomonas similis Stokes β 2

Trachelomonas

stokesiana Palmer

β

2

Trachelomonas

superba Swirenko

o-β

1,5

Trachelomonas varians Deflandre β 2

Trachelomonas

verrucosa Stokes

β

2

Trachelomonas

volvocina Ehr.

β

2

Trachelomonas

volvocinopsis Swir.

β

2

Dinophyceae


predominanta

Valoare

saproba

Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1

Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1

Gymnodinium

aeruginosa Stein

o-β

1,5

Gymnodinium palustre Schilling o 1

Hemidinium nasutum Stein o 1

Peridinium bipes Stein o 1

Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1

Peridinium palatinum Lauterborn o 1

Peridinium umbonatum Stein o 1

Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

46

Anexa 6.1.1.C - Starea ecologica – Element biologic-Macronevertebrate bentice-

Râuri naturale


STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE

APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa

aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă

este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv

pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In

descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare

dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7

indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice

număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere)

pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea

indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

(s x h)

S =

h

S = indicele saprob

s = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9)


2.Indicele EPT_I

Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera

raportat la numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

H p S

ln p 1 i

i i

47

S = numarul de taxoni;

pi = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba

4.Indice număr de familii

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

5.Indicele OCH/O

Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total

de indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri

si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza

oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de

indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta

de curgere a apei_limnofil (curgere lenta)

Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al

indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind

reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul

cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de

curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin

potamonului.


reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea

cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,

respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui

multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii

tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta

pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile

propuse sunt comune.

48


Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2

RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2

RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2

RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2

RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2

RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2

RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2

RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5

RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5

RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2

RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5

RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5

RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2

RO17 1.4 1.7 1.95 2.5 3.2 > 3.2

RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5

RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

80% 70% 40% 30% 20% < 20%

RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10%

RO04-

05

60% 50% 35% 20% 15% < 15%

RO06-

11

30% 20% 10% 5% 2% < 5%

RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5%

RO13-

15

20% 15% 8% 2% 1% < 1%

RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2%

49

RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20%

RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10%

RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5%


Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 2.3 1.9 1.6 1.3 1.2 < 1.2

RO02-

03

2.3 1.8 1.6 1.3 1.2 < 1.2

RO04-

05

2.1 1.7 1.5 1.2 1.1 < 1.1

RO06-

11

1.9 1.7 1.4 1.2 1.1 < 1.1

RO12 2.1 1.7 1.6 1.2 1.1 < 1.1

RO13-

15

1.8 1.7 1.3 1.2 1.1 < 1.1

RO16 2.0 1.6 1.25 1.2 1.1 < 1.1

RO17 2.1 1.6 1.4 1.2 1 < 1

RO18 1.8 1.5 1.3 1.1 1 < 1

RO19 1.8 1.5 1.2 1 < 1 < 1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

03

20 15 10 6 4 < 4

RO04-

05

16 13 8 4 2 < 2

RO06-

11

14 11 6 3 2 < 2

RO12 18 14 10 5 4 < 2

RO13-

16

14 11 6 3 2 < 2

RO17 18 14 9 4 2 < 2

RO18 15 12 7 3 2 < 2

RO19 14 11 5 3 2 < 2

50

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(max.)

Stare

ecologica

f. buna

(max.)

Stare

ecologica

buna

(max.)

Stare

ecologica

moderata

(max.)

Stare

ecologica

slaba

(max.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

10% 12% 30% 45% 55% > 55%

RO03-

05

15% 25% 40% 50% 60% > 60%

RO06-

11

25% 30% 40% 70% 85% > 85%

RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70%

RO13-

15

25% 35% 60% 75% 85% > 85%

RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85%

RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40%

RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50%

RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75%

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01-

02

90% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20%

RO04-

05

70% 45% 30% 20% 10% < 10%

RO06-

11

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20%

RO13-

16

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20%

RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15%

RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2%

51

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-

reofil)

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40%

RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30%

RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30%

RO04-

05

70% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15%

RO07-

11

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30%

RO13-

15

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10%

RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30%

RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10%

RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10%

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-

limnofil)

Tip Valoare

ghid

stare

referinta

(min.)

Stare

ecologica

f. buna

(min.)

Stare

ecologica

buna

(min.)

Stare

ecologica

moderata

(min.)

Stare

ecologica

slaba

(min.)

Stare

ecologica

proasta

RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60%

RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70%

RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70%

RO04-

05

30% 40% 60% 70% 80% > 80%

RO06-

11

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40%

RO13-

15

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40%

RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65%

RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90%

RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90%

52


calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă

corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru

un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile

ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice

pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte

buna la starea ecologica proasta.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute

permite calcularea indicelui multimetric.

–Indice saprob (IS) 30%

–Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10%

–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%

–Indice număr familii (FAM) 10%

–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%

–Indice grupe functionale (IGF) 10%

–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 10%


0.3*RCEIS+0.1*RCEIEPT+0.2*RCEID+0.1*RCEFAM+0.1*RCEIOCH+0.1*RCEIGF+0.1*RC

EREO/LIM = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa

intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Stare foarte buna min. 0.74

–Stare buna min. 0.58

–Stare moderata min. 0.35

–Stare slaba min. 0.2

–Stare proasta max. 0.2

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un

corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea ecologica.

53

Fig, 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice numar de

familii (FAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Indice OCH (IOCH)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



IM = 0,3xRCEIS+

0,1xRCEIEPT +

0,2xRCEID +

0,1xRCEFAM +

0,1xRCEIOCH +

0,1xRCEIGF +

0,1xRCEREO/LIM

Compararea IM cu


starile ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica

Indice preferinta

curgere apa

(REO/LIM))

RCEREO/LIM

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Calcul IM stare ecologică

54

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor

– cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.16

IEPT = 85%

FAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%

RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x1+

0,1x1 +

0,1x0,79 +

0,1x0,95 +

0,1x1 +

0,1x0,93 +

0,1x1

Compararea IM cu

valorile limită pt stările

ecologice

Calcul IM stare ecologică

= 0,3+0,1+0,079+0,095+

0.1+0,093+0,1 = 0.867

Evaluare

finala

stare

ecologica

= FB

Determinare valoare


Modul

poluare

organica

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a starii

de referinta




Compararea

cu valorile

limită dintre

starile

ecologice

REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82

RCEID =1,82/2,3=0.79

55

Tabel 9 – Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori

Porifera

Taxon bioindicator Autor An Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1

Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8

Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2

Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2

Hydrozoa


predominanta

Valoare

saproba

Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5

Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5

Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6

Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9

Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8

Turbellariata


predominanta

Valoare

saproba

Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0

Dendrocoelium lacteum O.F. Muller 1774 2.7

Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4

Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1

Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2

Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9

Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1

Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4

Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0

Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0

Gasteropoda


predominanta

Valoare

saproba

Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2

Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7

Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2

Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7

Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7

Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1

Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2

Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2

Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2

Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1

Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8

Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2

Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9

56

Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7

Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8

Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2

Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0

Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0

Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0

Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3

Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6

Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2

Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3

Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2

Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5

Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2

Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9

Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8

Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9

Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7

Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1

Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0

Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0

Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0

Bivalvia


predominanta

Valoare

saproba

Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2

Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9

Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0

Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8

Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5

Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4

Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9

Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2

Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2

Sphaerium (Musculium)

lacustre

O.F. Muller 1774 β- 2,4

Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8

Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1

Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3

Polychaeta


predominanta

Valoare

saproba

Hypania invalida Grube 1860 β 2,3

Oligochaeta

Taxon bioindicator Autor AN Zona saproba

predominanta

Valoare

saproba

Familia Naididae

57

Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0

Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4

Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4

Dero digitata O.F. Muller 1773 2,7

Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5

Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7

Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2

Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4

Nais communis Piguet 1906 2,6

Nais elinguis O.F. Muller 1773 2,7

Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4

Nais variabilis Piguet 1906 2,6

Ophidonais serpentina O.F. Muller 1773 2,7

Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4

Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5

Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3

Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2

Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3

Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7

Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8

Familia Tubificidae

Aulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1

Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4

Limnodrilus claparedeanus Ratzel 1869 2,9

Limnodrilus hoffmeisteri Claparede 1862 -p 3,5

Limnodrilus profundicola Verrill 1871 3,1

Limnodrilus udekemianus Claparede 1862 3,2

Potamothrix hammoniensis Michaelsen 1901 2,6

Potamothrix moldaviensis Vejdovsky-

Mrazek

1903 β- 2,5

Potamothrix vejdovski Hrabe 1941 2,6

Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4

Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0

Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4

Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2

Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4

Tubifex tubifex O.F. Muller 1774 -p 3,5

Familia Lumbriculidae

Lumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5

Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7

Familia Lumbricidae

Eiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0

Familia Propappidae

Propappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8

Familia Haplotaxidae

Haplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6

58

Hirudinea


predominanta

Valoare

saproba

Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5

Dina lineata O.F. Muller 1774 2,6

Erpobdella octoculata Linnaeus 1758 2,8

Erpobdella nigricollis Brandes 1900 2,7

Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5

Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4

Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0

Helobdella stagnalis Linnaeus 1758 2,7

Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2

Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0

Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1

Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5

Arthopoda


predominanta

Valoare

saproba

Aranaea

Argyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5

Phyllopoda

Artemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6

Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5

Decapoda

Astacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7

Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9

Mysidacea

Limnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9

Amphipoda

Corophium curvispinum Sars 1895 β 2,1

Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1

Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1

Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7

Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2

Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1

Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2

Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5

Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0

Isopoda

Asellus aquaticus Linnaeus 1758 2,6

Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2

59

Hydrachnidia


predominanta

Valoare

saproba

Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5

Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5

Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9

Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5

Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0

Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5

Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7

Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5

Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3

Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6

Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0

Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0

Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7

Piona nodata Muller 1776 o 1,2

Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5

Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5

Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0

Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8

Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2

Ephemeroptera


predominanta

Valoare

saproba

Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0

Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4

Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6

Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2

Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3

Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0

Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1

Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6

Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3

Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1

Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2

Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8

Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1

Cloeon dipterum Linnaeus 1761 2,5

Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1

Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0

Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1

Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2

Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4

Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4

Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4

60

Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0

Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4

Ephemera danica Muller 1764 β 1,7

Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2

Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5

Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9

Habroleptoides confusa Sartori et

Jacob

1986 o-β 1,6

Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7

Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6

Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1

Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3

Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2

Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2

Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0

Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7

Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8

Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6

Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1

Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3

Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et

al.

1987 o 1,2

Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2

Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0

Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8

Serratella ignita Poda 1761 β 2,0

Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0

Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0

Torleya major Klapalek 1905 β 1,8

Odonata


predominanta

Valoare

saproba

Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0

Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1

Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2

Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9

Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2

Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9

Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5

Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6

Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9

Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1

Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5

Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1

Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1

Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0

Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5

Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1

61

Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2

Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0

Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8

Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0

Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9

Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0

Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1

Plecoptera


predominanta

Valoare

saproba

Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0

Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2

Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0

Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1

Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4

Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2

Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7

Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3

Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9

Leuctra geniculata Steph. 1836 β 2,0

Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1

Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3

Leuctra spp. Steph. 1836 o 1,4

Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1

Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5

Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0

Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5

Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0

Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5

Perla marginata Panzer 1799 o 1,0

Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5

Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2

Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5

Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3

Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7

Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6

Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3

Heteroptera


predominanta

Valoare

saproba

Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5

Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9

Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6

Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6

Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1

Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7

Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9

62

Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0

Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0

Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0

Neuroptera


predominanta

Valoare

saproba

Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4

Megaloptera


predominanta

Valoare

saproba

Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0

Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3

Coleoptera


predominanta

Valoare

saproba

Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2

Agabus uliginosus Linnaeus 1761 2,7

Agabus spp. Leach 1817 β 2,0

Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6

Bidessus unistriatus Goeze 1777 2,8

Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4

Colymbetes fuscus Linnaeus 1758 2,7

Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1

Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2

Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5

Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0

Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5

Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2

Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4

Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6

Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5

Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6

Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2

Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0

Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0

Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7

Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9

Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7

Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7

Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2

Helophorus aquaticus Linnaeus 1758 2,7

Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5

Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4

Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4

Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4

Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2

63

Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4

Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0

Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7

Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7

Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5

Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0

Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6

Hydrobius fuscipes Linnaeus 1758 2,7

Hydrochus elongatus Schaller 1783 2,8

Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5

Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5

Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0

Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2

Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8

Hyphydrus ovatus Linnaeus 1761 2,7

Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2

Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4

Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4

Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5

Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5

Noterus clavicornis De Geer 1774 2,7

Noterus crassicornis O.F.Muller 1776 2,8

Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6

Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3

Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4

Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4

Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0

Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9

Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2

Trichoptera


predominanta

Valoare

saproba

Rhyacophila fasciata Hag. 1859 o 1,2

Rhyacophila laevis Pict. 1834 o 0,6

Rhyacophila nubila Zett. 1840 β 2,0

Rhyacophila obliterata McL. 1863 o-β 1,6

Rhyacophila polonica McL. 1874 o 0,6

Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4

Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5

Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0

Synagapetus iridipennis McL. 1879 o 0,5

Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5

Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1

Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2

Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2

64

Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3

Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5

Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3

Hydropsyche bulgaromanorum Mal. 1977 β 2,2

Hydropsyche contubernalis McL. 1865 β- 2,5

Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5

Hydropsyche ornatula McL. 1878 β 2,0

Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0

Hydropsyche saxonica McL. 1884 o-β 1,7

Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1

Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8

Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9

Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0

Tinodes rostocki McL. 1878 o 1,3

Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2

Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5

Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1

Brachycentrus montanus Klap. 1892 o 1,2

Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0

Micrasema minimum McL. 1876 o-β 1,6

Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1

Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0

Drusus trifidus McL. 1868 o-β 1,5

Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9

Limnephilus decipiens Kol. 1848 β 2,2

Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8

Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0

Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5

Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1

Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9

Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3

Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt. 1793 o 1,0

Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0

Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6

Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6

Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1

Lithax niger Hagen 1859 o 0,5

Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6

Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2

Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8

Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1

Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4

Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5

Sericostoma personatum Kirby&Sp. 1862 o 1,5

Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5

Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5

Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2

65

Diptera

Taxon bioindicator Autor An Zona

saproba

predominant

a

Valoare

saproba

CHIRONOMIDAE

Subfamilia TANYPODINAE

Ablabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1

Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3

Apsectrotanypus trifascipennis Zetter. 1838 β 2,2

Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4

Conchapelopia melanops Wied. 1818 β 2,3

Conchapelopia pallidula Mg. 1818 o- β 1,5

Macropelopia fehlmanni Kieff. 1912 o- β 1,5

Macropelopia adaucta Kieff. 1916 o 1,1

Macropelopia nebulosa Mg. 1804 β 2,3

Macropelopia notata Mg. 1818 o 1,2

Monopelopia tenuicalcar Kieff. 1918 o 0,8

Natarsia punctata Mg. 1804 β 2,2

Nilotanypus dubius Mg. 1804 β 1,9

Paramerina divisa Walk. 1856 o- β 1,5

Procladius (Holotaypus) choreus Mg. 1804 β- 2,5

Rheopelopia maculipennis Zetter. 1839 β 2,0

Rheopelopia ornata Mg. 1838 β- 2,5

Tanypus kraatzi Kieff. 1913 β 2,2

Tanypus punctipennis Mg. 1818 β 2,2

Thienemannimya carnea Fabr. 1805 o- β 1,8

Thienemannimya geijeskesi Goetgh. 1934 o 1,2

Thienemannimyia laeta Mg. 1818 o- β 1,6

Trissopelopia longimana Staeg. 1839 o 1,0

Zavrelimyia barbatipes Kieff. 1911 o 1,0

Zavrelimyia hirtimana Kieff. 1918 o 0,8

Zavrelimyia melanura Mg. 1818 o 0,5

Zavrelimyia nubila Mg. 1830 o 0,8

Zavrelimyia signatipennis Kieff. 1924 o 0,8

Subfamilia DIAMESINAE

Boreoheptagyia legeri Goetgh. 1933 o 0,8

Diamesa cinerella Mg. 1835 o- β 1,5

Diamesa dampfi Kieff. 1924 o- β 1,5

Diamesa incallida Walk. 1856 o 1,2

Diamesa insignipes Kieff. 1908 β 2,0

Diamesa latitarsis Goetgh. 1920 o 1,0

Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8

Diamesa steinboecki Goetgh. 1933 o 0,4

Diamesa tonsa Walk. 1856 o- β 1,7

Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0

Potthastia longimana Kieff. 1922 β 2,3

Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3

66

Pseudokiefferiella parva Edw. 1932 o 1,3

Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8

Subfamilia PRODIAMESINAE

Monodiamesa bathyphila Kieff. 1918 β 2,0

Odontomesa fulva Kieff. 1919 β 1,9

Prodiamesa olivacea Mg. 1818 2,7

Prodiamesa rufovittata Goetgh. 1932 β 2,2

Subfamilia ORTHOCLADIINAE

Brillia longifurca Kieff. 1921 2,7

Brillia modesta Mg. 1830 β 1,8

Cardiocladius fuscus Kieff. 1924 β 2,3

Chaetocladius piger Goetgh. 1913 β 2,0

Chaetocladius vitellinus Kieff. 1908 β 2,3

Corynoneura lobata Edw. 1924 o 1,3

Corynoneura scutellata Winner. 1846 o- β 1,7

Cricotopus algarum Kieff. 1911 β 1,9

Cricotopus annulator Goetgh. 1927 β 1,9

Cricotopus bicinctus Mg. 1818 β- 2,5

Cricotopus cylindraceus Kieff. 1908 β- 2,5

Cricotopus festivellus Kieff. 1906 β- 2,5

Cricotopus fuscus Kieff. 1909 β 1,9

Cricotopus similis Goetgh. 1921 β 2,0

Cricotopus tremulus Hirv. 1973 β 2,1

Cricotopus triannulatus Macq. 1826 β 2,2

Cricotopus trifascia Edw. 1929 β 2,1

Diplocladius cultriger Kieff. 1908 β 2,1

Eukiefferiella brevicalcar Kieff. 1911 o- β 1,7

Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3

Eukiefferiella clypeata Kieff. 1923 β 1,8

Eukiefferiella coerulescens Kieff. 1926 o 1,3

Eukiefferiella cyanea Thien. 1936 o 0,7

Eukiefferiela devonica Edw. 1929 o- β 1,7

Eukiefferiella dittmari Lehm. 1972 β 1,8

Eukiefferiella gracei Edw. 1929 β 1,9

Eukiefferiella lobifera Goetgh. 1934 o- β 1,7

Eukiefferiella minor Edw. 1929 o 1,2

Eukiefferiella similis Goetgh. 1929 o 1,2

Heleniella ornaticollis Edw. 1943 o 1,2

Heterotrissocladius marcidus Walk. 1856 o 1,3

Cricotopus (Isocladius)

sylvestris

Fabric. 1794 2,6

Krenosmittia camptophleps Edw. 1929 o 1,0

Limnophyes prolongatus Kieff. 1921 o 1,3

Metriocnemus albolineatus Mg. 1818 o 0,8

Metriocnemus fuscipes Mg. 1818 o 1,0

Metriocnemus obscuripes Holm. 1869 o 0,8

Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4

Nanocladius bicolor Zett. 1843 β 2,2

67

Nanocladius rectinervis Kieff. 1911 β 2,1

Orthocladius (Euorthocladius)

rivicola

Kieff. 1911 o- β 1,7


rivulorum

Kieff. 1909 o- β 1,6


thienemanni

Kieff. 1906 β 1,8

Orthocladius (Orthocladius)

rubicundus

Mg. 1818 β 1,8

Orthocladius (Symposiocladius)

lignicola

Kieff. 1915 o- β 1,5

Paracladius conversus Walk. 1856 β 2,2

Paracricotopus niger Kieff. 1913 o- β 1,5

Parakiefferiella bathophila Kieff. 1912 β 2,0

Parakiefferiella gracillima Kieff. 1924 o 0,5

Parametriocnemus stylatus Kieff. 1924 o- β 1,6

Paratrichocladius rufiventris Mg. 1830 β 2,3

Paratrichocladius skirwithensis Edw. 1929 β 2,0

Paratrissocladius excerptus Walk. 1856 β 1,8

Parorthocladius nudipennis Kieff. 1808 o 1,1

Psectrocladius limbatellus Holm. 1869 β 1,8

Rheocricotopus atripes Kieff. 1913 o 1,0

Rheocricotopus chalybeatus Edw. 1929 o 1,0

Synorthocladius semivirens Kieff. 1909 β 2,0

Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8

Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2

Thienemanniella vittata Edw. 1924 o 1,3

Tvetenia bavarica Goeth. 1934 o 1,3

Tvetenia calvescens Edw. 1929 β 1,9

Tvetenia verralli Edw. 1929 β 2,0

Subfamilia CHIRONOMINAE

Cladotanytarsus mancus Walk. 1856 β 2,1

Cladotanytarsus vanderwulpi Edw. 1929 β 2,0

Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6

Microspectra apposita Walk. 1856 o-β 1,5

Microspectra atrofaciata Kieff. 1911 β- 2,4

Microspectra bidentata Goeth. 1921 o 0,8

Microspectra fusca Mg. 1804 o 0,8

Microspectra junci Mg. 1818 o 0,8

Microspectra lindrothi Goeth. 1931 o 1,3

Microspectra radialis Goetgh. 1939 o 1,2

Microspectra recurvata Goetgh. 1928 o 0,8

Paratanytarsus austriacus Kieff. 1924 o 1,2

Paratanytarsus lauterborni Kieff. 1909 β 2,1

Rheotanytarsus curtistylus Goeth. 1921 o-β 1,7

Rheotanytarsus nigricauda Fittk. 1960 o 1,1

Rheotanytarsus photophilus Goeth. 1921 β 2,0

Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0

Tanytarsus brundini Lind. 1963 β 2,0

68

Tanytarsus eminulus Walk. 1856 β 1,9

Tanytarsus heusdensis Goeth. 1923 o 0,7

Tanytarsus palettaris Vern. 1969 o 0,7

Tanytarsus sinuatus Goeth. 1936 o 0,7

Virgatanytarsus arduennenensis Goeth. 1922 β 2,0

Chironomus anthracinus Zett. 1860 2,7

Chironomus bernensis Klotz. 1973 2,9

Chironomus cingulatus Mg. 1830 2,7

Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6

Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0

Clapodelma viridula Linn. 1767 β 2,2

Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5

Cryptichronomus rostratus Kieff. 1921 β- 2,5

Demycryptachironomus

vulneratus

Zett 1860 β 2,3

Dicroptendipes nervosus Staeg. 1939 2,7

Dicrotendipes notatus Mg. 1818 β- 2,4

Dicrotendipes tritomus Kieff. 1911 β 2,3

Einfeldia dissidens Walk. 1856 2,9

Einfeldia pagana Mg. 1818 β 2,2

Glyptotendipes pallens Mg. 1804 2,7

Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1

Harnischia fuscimana Kieff. 1921 β 2,1

Kiefferulus tendipediformis Goetgh. 1922 2,6

Microtendipes chloris Mg. 1818 β 2,3

Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3

Parachironomus arcuatus Goetgh. 1918 β- 2,5

Parachironomus frequens Johann. 1905 β- 2,5

Parachironomus vitiosus Goetgh. 1921 β- 2,5

Paracladopelma camptolabis Kieff. 1913 β 1,9

Paratendipes albimanus Mg. 1918 β 2,3

Phaenopsectra flavipes Mg. 1918 β- 2,5

Polypedillum albicorne Mg. 1838 o 0,8

Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8

Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9

Polypedilum cultellatum Goeth. 1931 β 1,8

Polypedilum laetum Mg. 1818 β 2,1

Poypedilum nubeculosum Mg. 1818 β 2,3

Polypedilum pedestre Mg. 1830 2,7

Saetheria reissi Jack. 1977 β 2,2

Diptera


saproba

predominant

a

Valoare

saproba

Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5

Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5

69

Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3

Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4

Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3

Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5

Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2

Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5

Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5

Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0

Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5

Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5

Ochlerotatus spp. Lynch-

Arribalzaga

1891 β 2,2

Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0

Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5

Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0

Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5

Sylvicola fenestralis Scopoli 1763 -p 3,1

Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0

Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6

Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2

Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0

Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0

Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2

Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0

Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2

Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2

Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4

Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0

Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5

Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0

Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2

Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5

Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0

Limnophora spp. Robineau-

Desvoidy

1830 β 2,2

Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0

Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2

Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0

Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2

Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0

Bryozoa


saproba

predominant

a

Valoare

saproba

Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0

Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6

70

Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7

Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2

Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0

Plumatella fungosa Pallas 1768 2,5

Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2

71

Anexa 6.1.1.D

Stare ecologică – elemente biologice: faună piscicolă -Râuri

Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost

realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste 10

000 de probe din majoritatea ţărilor UE.

Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii ecologice

în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii.

Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din

proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea

modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de

presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele

redundante). În final au rămas 4 metrici.

Matricele selectate pentru EFI+ sunt:

Corpuri de apă salmonicole:

-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;

-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.

Corpuri de apă ciprinicole:

-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic

pentru reproducere);

-densitatea relativă a speciilor litofile.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> se găseşte modelul

fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul

automat de procesare al datelor.

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php

72

Calitatea

Ape Salmonicole

Tipurile RO 01, RO 02, RO

03 şi RO 17, RO18

Ape Cyprinicole

Tipurile RO 04 - RO 15

şi RO 19, RO 20

Prelevare

„la picior”

Prelevare

ambarcaţie

Starea foarte bună

(Clasa 1)

0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000

Starea bună (Clasa

2)

0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917

Starea moderată

(Clasa 3)

0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562

Starea slabă (Clasa

4)

0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375

Starea proastă

(Clasa 5)

0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187

Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă

Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative.

RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate.

Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate

ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie

ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale.

Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece

aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil

dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat.

Pentru tipurile RO 17-20 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă

(fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există.

În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt

clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry,

respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet.

Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori.

73

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de

rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi

corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş – laborator)

şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti – monitoring).

Procesarea datelor

Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin

programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale.

Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a

fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date

FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI.

Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de

internet <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> şi transmise sub această formă

sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30> pot fi găsite toate

valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile

corecte ale speciilor piscicole.

În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele

date:

Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări ecologice).

În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor,

pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează

secţiunea studiată.

Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o

rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost

identificate valori anormale „to be checked”, dacă suportul statistic al rezultatului este

fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată „fish index to be used

with caution”. Menţiunea „nothing to report” arată că datele introduse se înscriu în

limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza

de date.

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php

http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30

74

Variabilă Atribute, unitaţi măsură

Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional

Longitude Longitudine

Latitude Latitudine

Day Ziua

Month Luna

Year Anul

Country Ţara indicativ

River Name Numele râului

Site Name Numele locaţiei

Altitude Altitudine în m

Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu

Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no

River Region Regiune hidrogeografica, Danube

Method: Metoda captură, wading, boat

Fished Area Suprafaţa pescuită mp

Wetted Width Laţimea apei m

Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry,

winter, dry

Natural Lake Upstream:

yes, no

Lacuri naturale amonte Yes, No

Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no

mobility, braided, sinuous,

meander regular, meander

tortous

Former Flood Plain: yes, no Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No

Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial,

groundwater

Upstream Drainage Area,

kmp

Suprafata bazin amonte kmp

Distance from Source Distanţa faţa de izvor km

River Slope, Panta,

Air tempreture Temperature aerului º C

75

Variabilă Atribute, unitaţi măsură

Mean Annual Temperatura medie anuală º C

Air temperature January Temperature medie în ianuarie º C

Air temperature July Temperature medie în iulie º C

Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel,

Boulder, No Data,

Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater,

mixed

Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp

Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi

Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi

Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150

mm

Nr indivizi

Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet)

introduse în programul de calcul

Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele

coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu

rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă

investigat.

Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex.

class

C.Salageni Prut 18P08Is 18 6 2008 0,741266 2

Bajura Prut 2P08Bt 19 8 2008 0,665592 2

Intrepretarea rezultatelor

Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia

metodei este încă limitată de următorii factori:

pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date

internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală

calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic;

76

trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în

sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate

pentru pescuit cu anozi multipli (boom);

în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă:

salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei

specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor ecologice ale habitatului şi a

structurii cenozei respective.

Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie

familiarizaţi cu noţiunea de ghilde ecologice, cu tipologia corpurilor de apă şi structura

cenozei pentru fiecare punct de prelevare.

Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv

ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza

criteriilor ecologice.

Întocmit,

Dr. biolog Grigore Davideanu

77

Anexa 6.1.1 E-Stare ecologica-Element biologic Fitoplancton- lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale.

Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste

pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este

un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare

organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la

care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării ecologice contează

algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si

valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii

selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza

fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă numerică

cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de




Biomasă

Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,

exprimată în mg/ l (mm3/l).

Clorofila a

Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau

medie, exprimată în µg/l.




Indice abundenţa numerică a cianobacteriilor

Reprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în

procente.

H p S

ln p 1 i

i i

78

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5

stări ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 15 12 11 6 5 < 5

ROLN03+04+0

5 ROLN02

15 13 11 9 8 < 8

ROLN06 ROLN03 28 26 22 16 13 < 13

ROLN10+11+1

2 ROLN05

28 24 19 10 7 < 7

ROLN14 ROLN06

T 15 8 5 4 3 < 3

ROLN15+16 ROLN07 19 17 14 11 9 < 9

ROLN17+18 ROLN08 25 22 19 13 8 < 8

Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 3 5 7 12 15 > 15

ROLN03+04+0

5 ROLN02 7 8 12 20 25 > 25

ROLN06 ROLN03 5 7.5 10 12 15 > 15

ROLN10+11+1

2 ROLN05 8 10 17 22 35 > 35

ROLN14 ROLN06

T

2 3 5 8 12 > 12

ROLN15+16 ROLN07 3 4 6 8 12 > 12

ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 2 3.5 5 > 5

79

Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 20 50 100 150 200 >200

ROLN03+04+0

5 ROLN02

12 20 50 150 200 >200

ROLN06 ROLN03 10 20 50 100 200 >200

ROLN10+11+1

2 ROLN05

14 20 50 80 150 >150

ROLN14 ROLN06

T 3 10 20 50 100 >100

ROLN15+16 ROLN07 3 5 8 20 25 >25

ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 3 5 10 >10

Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%)

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 8 10 15 25 40 > 40

ROLN03+04+0

5 ROLN02

10 25 45 60 70 > 70

ROLN06 ROLN03 10 20 30 50 60 > 60

ROLN10+11+1

2 ROLN05

15 30 45 55 70 > 70

ROLN14 ROLN06

T 4 6 10 15 20 > 20

ROLN15+16 ROLN07 5 8 10 15 20 > 20

ROLN17+18 ROLN08 1 2 4 7 10 > 10

Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00

ROLN03+04+0 ROLN02 2,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04

80

5

ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32

ROLN14 ROLN06

T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40

ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36

ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza

valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte

intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.

Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se

considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice

si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere

sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un

model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati

s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea

starii ecologice, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (TAX) 10%

Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20%

Biomasa (BIO) 30%

Clorofila a (CHL) 15%

Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%


0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.

Pentru incadrarea în stare ecologică se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor


Valoare

–Stare foarte bună min. 0.69

–Stare bună min. 0.48

–Stare moderată min. 0.34

–Stare slabă min. 0.25

–Stare proastă max. 0.25

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp

de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

81

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

Indice diversitate (ID)

Indice număr de

taxoni (TAX)

Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEBIO

RCECHL

RCETAX

RCEID


valoarea mai mare



Evaluare

finală

stare

ecologică

= B

Indice abundență

numerică

cianobacterii

(CYANO)

Factori

stresori: aport

nutrienți

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1xRCETAX + 0,3xRCEBIO + 0,15xRCECHL + 0,2xRCECYANO + 0,25xRCEID

RCECYANO

Compararea IM

cu valorile limită

pt. stare

ecologică

Calcul IM

stare

ecologică

Determinare valoare




indice

Compararea cu valorile

limită între stările

ecologice

82

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

ID = 2,15

TAX = 21

BIO = 47,88

CHL = 17,77

Comparare

a valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinţă

RCEBIO=8/47,88=0,17

RCECHL=14/17,77=079

RCETAX=21/28=0,75

RCEID=2,15/2,56=0,84


valoarea mai mare



Evaluare

finală

stare

ecologică

= B

CYANO = 56

Factori

stresori: aport

nutrienți

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1x0,75 +

0,3x0,17 +

0,15x0,79 +

0,2x0,27 +

0,25x0,84

RCECYANO=0,15/0,56=0,27

Determinare valoare




indice


limită între stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0,075+0,051+0,1

19+0.054+0,21 =

0,509

Compararea IM

cu valorile limită

pt. stare

ecologică

83

Anexa 6.1.1.F-Stare ecologica-Element biologic Fitobentos-Lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale. Metoda

descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru

lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un

corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni:

aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni

nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund

comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare

categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel

de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitobentosului

sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate

TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.






Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi

eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte

presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din

indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor

H p S

ln p 1 i

i i

84

două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor

menţionaţi.




Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 23 19 14 9 6 <6

ROLN03+04+0

5 ROLN02

20 17 11 8 6 <6

ROLN06 ROLN03 23 18 14 9 7 <7

ROLN10+11+1

2 ROLN05

20 14 10 7 4 <4

ROLN14 ROLN06

T 21 16 9 7 6 <6

ROLN15+16 ROLN07 23 19 14 9 7 <7

ROLN17+18 ROLN08 22 19 13 8 5 <5


Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 2.40 2.10 1.70 1.30 0.60 <.0.6

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2.50 2.00 1.60 1.30 0.50 <0.5

ROLN06 ROLN03 3.00 2.30 1.70 1.40 0.50 <0.5

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2.50 2.20 1.60 1.30 0.40 <0.4

ROLN14 ROLN06

T 2.50 2.10 1.50 1.25 0.40 <0.4

ROLN15+16 ROLN07 1.80 1.50 1.20 1.00 0.30 <0.3

ROLN17+18 ROLN08 2.20 1.80 1.40 1.00 0.30 <0.3

Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)

Tipologie

veche Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

85

(min.) (min.)

ROLN01+02 ROLN01 3.8 5.4 6.0 9.6 12.8 >12.8

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2.9 4.9 6.6 10.0 12.7 >12.7

ROLN06 ROLN03 2.7 3.9 5.2 7.0 8.6 >8.6

ROLN10+11+1

2 ROLN05

4.8 6.0 8.5 12.3 14.3 >14.3

ROLN14 ROLN06

T 5.7 6.5 8.8 12.9 15.1

>15.1

ROLN15+16 ROLN07 8.2 9.5 10.2 11.8 13.1 >13.1

ROLN17+18 ROLN08 8.7 12.6 13.2 15.0 15.8 >15.8



corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un

raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât

valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa

acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării




- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.



Valoare








86

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale

Modul

eutrofizare

Modul

degradare

generală

Indice troficitate

(TDI)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Indice număr taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3xRCEINT +

0,4xRCEID +

0,3xRCETDI

Compararea IM

cu valorile limită

între stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică modul

Evaluare

finală

stare

ecologică

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită între

stările

ecologice

87

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului

– lacuri naturale

Modul

degradare

generală

TDI = 9.6

ID = 1,72

INT = 21

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI = 8.2/9.6

= 0.85

RCEID =

1.72/1.8 = 0.9

RCEINT =

21/23 = 0.91


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3x0.91 +

0,4x0,9+

0,3x0.85

Compararea IM

cu valorile limită

pt stările

ecologice

Calcul IM stare

ecologică =

0.273+0.360+0.255

= 0.888

Evaluare

finală

stare

ecologică

= FB

Determinare valoare


Modul

eutrofizar

e


Calitate Ecologică (RCE)


Compararea

cu valorile

limită dintre

stările

ecologice

88

Anexa 6.1.1.G-Stare ecologica-Element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale


ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE

MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale datorita

numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu


pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei

s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre

indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici

propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener,

indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe

funcţionale) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate.

Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Numărul de familii

Se numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă.

Indicele abundenţa ET

Numărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul

total de indivizi din probă.




Indicele raportul numeric Orthocladiinae/Chironomidae

Se calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100.

Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire)

Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de

indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă.

Indicele abundenţa moluştelor

Numărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă.

H p S

ln p 1 i

i

i

89



Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 15 10 7 4 2 >2

ROLN03+04+0

5 ROLN02

12 9 6 4 2 >2

ROLN06 ROLN03 10 8 6 4 2 >2

ROLN10+11+1

2 ROLN05

11 7 6 3 2 >2

ROLN14 ROLN06

T 6 5 4 3 2 >2

ROLN15+16 ROLN07 6 4 3 2 1 >1

ROLN17+18 ROLN08 11 7 5 3 2 >2


Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8

ROLN03+04+0

5 ROLN02

2,6 2 1,4 0,7 0,4 >0.4

ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5

ROLN10+11+1

2 ROLN05

2,7 2,4 1,6 0,6 0,4 >0.4

ROLN14 ROLN06

T 2 1,7 1,2 0,7 0,4 >0.4

ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3

ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6

Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

90

ROLN01+02 ROLN01 57 37 18 3 1 >1

ROLN03+04+0

5 ROLN02

68 45 29 17 5 >5

ROLN06 ROLN03 40 25 14 7 4 >4

ROLN10+11+1

2 ROLN05

43 27 17 8 4 >4

ROLN14 ROLN06

T 25 14 12 9 3 >3

ROLN15+16 ROLN07 22 12 10 5 2 >2

ROLN17+18 ROLN08 54 36 23 12 2 >2

Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 66 36 25 10 1 >1

ROLN03+04+0

5 ROLN02

73 40 30 8 0 0

ROLN06 ROLN03 64 47 23 8 0 0

ROLN10+11+1

2 ROLN05

69 40 24 13 7 >7

ROLN14 ROLN06

T 72 50 37 24 8 >8

ROLN15+16 ROLN07 80 51 35 18 8 >8

ROLN17+18 ROLN08 64 37 26 5 0 0

Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 6 3 2 1 0 0

ROLN03+04+0

5 ROLN02

5 3 2 1 0 0

ROLN06 ROLN03 6 3 2 1 0 0

ROLN10+11+1

2 ROLN05

5 3 2 1 0 0

ROLN14 ROLN06

T 4 3 2 1 0 0

ROLN15+16 ROLN07 4 3 2 1 0 0

ROLN17+18 ROLN08 10 8 3 2 0 0

91

Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor

Tip Tipologie

noua

Valoar

e ghid

stare

referinţ

ă

(min.)

Stare

ecologic

ă

f. bună

(min.)

Stare

ecologic

ă bună

(min.)

Stare

ecologic

ă

moderat

ă (min.)

Stare

ecologic

ă slabă

(min.)

Stare

ecologic

ă

proastă

ROLN01+02 ROLN01 48 26 5 1 0 0

ROLN03+04+0

5 ROLN02

90 49 14 3 0 0

ROLN06 ROLN03 90 75 45 15 3 >3

ROLN10+11+1

2 ROLN05

73 34 12 4 1 >1

ROLN14 ROLN06

T 10 1,5 1 0 0 0

ROLN15+16 ROLN07 90 67 45 10 1 >1

ROLN17+18 ROLN08 10 3 2 1 0 0





valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1.


importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării


–Indice numar familii (FAM) 15%

–Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%

–Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20%


–Indice abundenţa ET (IET) 10%

–Indice abundenţa moluşte (IMo) 10%


0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM)

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.



Valoare

92






În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune

şi apoi se face media şi se stabileşte starea ecologică a lacului/corpului de apă. În plus, dacă

există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a

indicelui multimetric şi se stabileşte starea ecologică finală.

93

Fig, 1: Schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

Poluare

organica,

eutrofizare,

degradare

generala

Indice raport

orthocladiinae/chiro

nominaesaprob

(IOC)

Indice EPT (IEPT)

Numar de familii

(FAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIOC

RCEIEPT

RCEFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM =

0,15xRCEFAM +

0,3xRCEID +

0,2 xRCEIOC +

0,15xRCEIGF +

0,1xRCEIEPT +

0,1xRCEIMo

Compararea IM

cu valorile limita

între starile

ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica

Indice abundență

moluște (IMo)

RCEIMo

Determinare valoare





Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Calcul IM stare

ecologică

94

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

IM =

0,15x0,67+

0,3x0,47 +

0,2 x0,58+

0,15x1+

0,1x0,17+

0,1x0,021

Determinare valoare





Poluare

organica,

eutrofizare,

degradare

generala

IEPT = 1

FAM = 10

ID = 1,424

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIOC=33/57=0,58

RCEIEPT=1/6=0,17

RCEFAM=10/15=0,67

RCEIGF=98/64=1


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

Compararea IM

cu valorile limita

între starile

ecologice

Evaluare

finala

stare

ecologica =

M

IMo = 1

RCEIMo=1/48=0,021

IGF = 98

RCEID=1,424/3=0,47

IOC = 33

Calcul IM stare

ecologică =

0,1+0,141

+0,116+0,15+0,0

17+0,002=

0,526

95

Anexa 6.1.1 H

Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ

Ape tranzitorii – elemente biologice

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor

de apă tranzitorii (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în

parte.

Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă tranzitorii nu este definitivat întrucât, ca

urmare a lipsei de date pentru anumite tipologii, nu s-au putut stabili valorile caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ pentru toţi

indicatorii propuşi.

Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul

de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru nici unul din elementele biologice.

Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii

Elementele de calitate Indicatori propuşii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa

fitoplanctonului

- componenţa pe specii

- biomasa fitoplanctonului

- densitatea fitoplanctonului

- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa faunei

nevertebrate bentice


- densitate

96

- numǎr de specii

Compoziţia, abundenţa şi structura de

vârstǎ a faunei piscicole


- numǎr de specii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

- Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru

clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorie.

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 2.) s-a întocmit

în urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Speciile au fost

înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta,

Euglenophyta, Xantophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole,

dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia lacul Sinoie (tipologia RO_TT02), (Tabel 3.). s-a întocmit în

urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte

perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru

ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe

taxonomice (Bacillariophta, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Pyrophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după

rezistenţa şi capacitatea lor de a se adapta la variaţiile de salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate s-a

făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Setul de date pe termen lung folosit corespunde

97

perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi

2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media

multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la

momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 4.).

- Pentru biomasă datele folosite pentru stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 sunt

rezultate din analiza probelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina în perioada 1996-2003. Aprecierea condiţiilor de

referinţă s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date din perioada 1996-2003. Aprecierea valorilor stării ecologice proaste

s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 90 din setul de date din perioada 1996-2003. Propunerile limitelor pentru celelalte clase de calitate

pentru parametrul biomasa fitoplanctonului s-au făcut, pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea funcţiilor percentile 10 şi 90 pentru setul de

date din perioada 1996-2003 şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor (Tabelul 5.).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru densitatea şi biomasa

fitoplanctonului s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii 1966-1977).

Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor

obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 6. şi Tabelul

7.).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a s-a făcut luând în

considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Sulina – Portiţa (s-au luat în calcul

datele obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a (Tabelul 8.) s-a făcut

conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat

percentila 25%, obţinându-se valoarea 1,96 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,6 µg/l

care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa

98

“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două

ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.

- Pentru tipologia RO_TT02 nu s-au putut stabili limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru clorofila a deoarece nu

existǎ date pentru acest parametru.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice



- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică pentru tipologia RO_TT03 utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe baza

indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate, Shannon –

Wienner, (H’) şi bogaţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).

- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul

de toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000)

combină procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin

limite între diferite clase.

Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index în the assessment of the benthic ecological

quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):

AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100

http://www.azti.es/

99

Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea stării

ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr

cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate

(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de

Directiva Cadru a Apei).

Grupa I (G I) – taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii

normale);

Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii

semnificative în timp

Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune. Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de

mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei organice

Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 9.). s-a

întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1960-1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Chilia – Periboina. Ţinând cont

de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada de referinţă s-au calculat indicii

AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.

- Stabilirea valorilor care caracterizează celelalte clase de calitate ecologică, pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), s-a facut

prin analiza listei faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de specii identificate în perioada actuală (2003 –

2006), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de

compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

I

II

III

IV

V

100

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2003 -2006 au

condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03, conform

limitelor stabilite stabilite de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 10.)

- Indicele biotic AMBI, respectiv M-AMBI nu este aplicabil pentru tipologia RO_TT02. Pentru aceastǎ tipologie evaluarea stǎrii ecologice

din punct de vedere al nevertebratelor bentice se face pe baza următorelor elemente: numărul de specii, densitatea şi biomasa

macronevertebratelor bentale.

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii lacustre (tipologia RO_TT02, (Tabel 11.) s-a

întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977, consideratǎ ca perioadǎ de referinţǎ. Lista de specii din perioada de referinţă

este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe

şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru numǎrul de specii,

densitatea şi biomasa bentalǎ s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii

1966-1977). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valoarea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza

rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul

12., Tabelul 13. şi Tabelul 14.).

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstǎ a faunei piscicole



101

- Având în vedere datele de care dispunem în acest moment suntem nevoiţi să propunem ca parametrii pentru evaluarea stării de calitate

ecologică din punct de vedere al faunei piscicole doar doi parametrii: componenţa pe specii şi numărul de specii, deşi o evaluare corectă trebuie

să cuprindă un număr mult mai mare de parametrii.

- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabelul 15.) s-a făcut pe baza

analizei componenţei speciilor din perioada 1950-1970 considerată ca perioadă de referinţă.

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate

(Tabelul 16.) s-a făcut, luând în considerare valorile medii calculate pe datele istorice şi valorile din literatura de specialitate. Aprecierea

valorilor caracteristice celorlalte clase de calitate ecologică s-a făcut, luând în considerare valorile apreciate pentru starea de calitate foarte

bună, valorile medii calculate pe datele istorice pentru perioada 1971 – 1990 (considerată slabă din punct de vedere al faunei piscicole) şi

valorile din literatura de specialitate.

- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 (Tabel 17.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date

din perioda 1966 – 1977 considerată ca perioadă de referinţă. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte

perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece, având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru

ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.

- Datele de care dispunem în acest moment nu permit dezvoltarea unui indice numeric pentru evaluarea şi clasificarea stării de calitate a

apelor tranzitorii, tipologia RO_TT02, pe baza ihtiofaunei.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru peşti este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

102

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

BACILLARIOPHYTA 105

Achnanthes brevipes MS

Achnanthes lanceolata DS

Achnanthes longipes MS

Achnanthes minutissima DS

Asterionella formosa DS

Asterionella gracillima DS

Bacillaria paradoxa MS

Campylodiscus Thuretii MS

Cerataulina pelagica MS

Ceratoneis arcus DS

Chaetoceros affinis MS

Chaetoceros curvisetus MS

Chaetoceros danicus MS

Chaetoceros insignis MS

Chaetoceros laciniosus MS

Chaetoceros lorenzianus MS

Chaetoceros muelleri MS

Chaetoceros rigidus MS

103

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Chaetoceros similis MS

Chaetoceros simplex MS

Chaetoceros socialis MS

Chaetoceros subtilis MS

Chaetoceros Wighamii MS

Cocconeis scutellum MS

Coscinodiscus apiculatus MS

Coscinodiscus jonesianus MS

Cyclotella caspia MS

Cyclotella meneghiniana DS

Cymbella cistula DS

Cymbella turgida DS

Cymbella ventricosa DS

Detonula confervacea MS

Diatoma elongatum DS

Diatoma vulgare DS

Ditylum brightwellii MS

Fragilaria capucina DS

Fragilaria crotonensis DS

Fragilaria intermedia DS

104

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Gomphonema augur DS

Grammatophora marina MS

Hantzschia amphioxys DS

Leptocylindrus danicus MS

Leptocylindrus minimus MS

Licmophora gracilis MS

Melosira distans DS

Melosira granulata DS

Melosira islandica DS

Melosira italica DS

Melosira moniliformis MS

Melosira roeseana DS

Melosira sulcata MS

Melosira varians DS

Navicula angelica DS

Navicula cancellata MS

Navicula cryptocephala DS

Navicula gracilis DS

Navicula hustedtii DS

Navicula lanceolata DS

105

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Navicula laterostrata DS

Navicula longirostris DS

Navicula lyra MS

Navicula mutica DS

Navicula pennata MS

Navicula placentula DS

Navicula radiosa DS

Navicula salinarum MS

Nitzschia acicularis DS

Nitzschia apiculata MS

Nitzschia closterium MS

Nitzschia holsatica DS

Nitzschia hungarica MS

Nitzschia hungarica v. pontocsekii DS

Nitzschia longissima MS

Nitzschia palea DS

Nitzschia pungens v. atlantica MS

Nitzschia seriata MS

Nitzschia sigma MS

Nitzschia sp.1 MS

106

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Nitzschia tenuirostris MS

Nitzschia vermicularis DS

Pleurosigma angulatum MS

Pleurosigma elongatum MS

Pleurosigma rigidium MS

Rhizosolenia alata MS

Rhizosolenia calcar-avis MS

Rhizosolenia fragilissima MS

Rhopalodia muscullus MS

Skeletonema costatum MS

Stephanodiscus astrea DS

Stephanodiscus hantzschii DS

Striatella delicatula MS

Striatella unipunctata MS

Surinella ovata MS

Synedra acus DS

Synedra acus v. angustissima DS

Synedra sp. DS

Synedra tabulata MS

Synedra tabulata v. pavra MS

107

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Synedra ulna DS

Synedra undulata DS

Thalassionema nitzschioides MS

Thallassiosira antigua v. septata MS

Thallassiosira excentrica MS

Thallassiosira parva MS

Thallassiosira subsalina MS

DINOFLAGELLATA 39

Ceratium furca MS

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis caudata MS

Dinophysis fortii MS

Dinophysis ovum MS

Dinophysis sacullus MS

Glenodinium danicum MS

Glenodinium lenticula MS

Glenodinium paululum MS

Glenodinium pilula MS

Glenodinium rotundum DS

108

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Goniaulax polyedra MS

Goniaulax polygramma MS

Goniodoma polyedricum MS

Gymnodinium agile MS

Gymnodinium fusus MS

Gymnodinium hiemale MS

Gymnodinium rhomboides MS

Gymnodinium sp. MS

Gymnodinium cf.breve MS

Gymnodinium sp. (colonial) MS

Gymnodinium splendens MS

Peridinium brevipes MS

Peridinium depressum MS

Peridinium divergens MS

Peridinium excentricum MS

Peridinium globulus MS

Peridinium granii MS

Peridinium pallidum MS

Peridinium pellucidum MS

Peridinium pentagonum MS

109

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Peridinium steinii MS

Phalacroma rotundatum MS

Phalacroma rudgei MS

Prorocentrum micans MS

Prorocentrum minimum MS

Prorocentrum obtusum MS

Protoceratium reticulatum MS

Pyrophacus horologicum MS

Scrippsiella trochoidea MS

CHLOROPHYTA 9

Actinastrum hantzschii DS

Ankistrodesmus falcatus DS

Closterium sp. DS

Lagerheimia sp. DS

Pediastrum boryanum DS

Pterosperma cristatum MS

Scenedesmus obliquus DS

Scenedesmus quadricauda DS

Trochiscia elenei DS

CYANOPHYTA 2

110

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Anabaena spiroides DS

Aphanizomenon flos-aquae DS

CHRYSOPHYTA 5

Calyptrosphaera oblonga MS

Coccolithus fragilis MS

Dictyocha specullum v. octonaria MS

Distephanus specullum MS

Ebria anqua MS

Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS

Emiliania huxleyi MS

Hermesinum adriaticum MS

EUGLENOPHYTA 3

Euglena pisciformis DS

Euglena sp. DS

Eutreptia lanowii MS

XANTOPHYTA 1

Halosphaera viridis MS

*)MS – specii marine şi marine – salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole

111

Tabel 3. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă

pentru tipologia RO_TT02

Nr.

crt.

Grupe sistematice/specii

Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

CHLOROPHYTA

1. Actinastrum hantzschii D x xxx xx

2. A. var. gracilis DS 0 xx 0

3. Ankistrodesmus arcuatus D 0 xxx xxx

4. A. falcatus DS x xx xx

5. A. gracilis D x xx 0

6. Aphanotece clathrata D 0 x 0

7. Chlamydomonas reinhardii D x x 0

8. Chlamydomonas sp. D 0 xx 0

9. Chodatella ciliata D 0 x x

10. Chlorobotis sp. D 0 x 0

11. Chlorella sp. D 0 x x

12. Closterium parvulum D 0 xx x

13. C. v. anaustum D 0 x x

14. C. biaculatum D 0 x x

15. C. gracile D 0 xx 0

16. C. pronum D 0 x 0

112

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

17. Coelastrum sphaericum D 0 xx 0

18. Cosmarium bioculatum D 0 xx 0

19. C. granatus D 0 x 0

20 C.undulatum D x x 0

21 Cosmarium sp. D 0 xxx xxx

22 Dictyosphaerium pulchellum DS 0 xx xxx

23. Dictyoclorella sp. D 0 x 0

24. Eudorina elegans D x xx xxx

25. Golenchinia radiata D 0 x 0

26. Hyaloraphidium contortum D 0 xx 0

27. H. tenuissimum D 0 xx x

28. Kirchneriella lunaris D 0 xx xxx

29. K. obessa D 0 x x

30. Logerheimia genevensis D 0 x 0

31. Nephrocystium sp. D xx xx xx

32. Oocystis borgeii D xx xx xx

33. Oocystis lacustris D x xxx xx

34. O. crassa D 0 xx 0

35. O. socialis D 0 x 0

36. Oocystidium ovale D xx xx xxx

113

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

37. Monoraphidium griffitii D 0 xx xx

38. M. actiforme D x xx 0

39. Pediastrum boryanum D 0 x 0

40. P. v. longicorne DS x x 0

41. P. simplex D 0 x 0

42. P. tetraedron D 0 x 0

43. P. tetras DS x xx 0

44. P. duplex v. uticulatum DS 0 xx xx

45. P. v. reticulatum DS 0 xx xx

46. Rabcodatella longiseta D 0 x 0

47. R. citriformis D 0 x 0

48. R. quadriseta D 0 xx 0

49. Raciborskiella salina M x xx Xxx

50. Scenedesmus quadricauda DS x xx xx

51 S. acutus D 0 xxx xx

52. S.f. alternans D x xx 0

53. S. acuminatus DS 0 xx 0

54. S.f. globosus D 0 xx 0

55. S.v. elongatum D 0 xx 0

114

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

56. S. denticulatus D 0 x 0

57. S. intermedius D 0 x 0

58. S. bicaudatus D 0 x 0

59. S. ecornis D 0 x 0

60. S.elipsoidus D 0 x 0

61. S. opoliensis D 0 x 0

62. S. maximus D 0 x 0

63. S. alvatarnus D 0 x 0

64. S. corinatus D 0 x 0

65. S.costatum D 0 xx 0

66. S. dactylococcoides D 0 xx 0

67. S. tetradesimiformis D 0 x 0

68. Scelenastrum bibrayanum D 0 xx 0

69. Staurastrum tetraceum D 0 x x

70. S. cingulum v. obesum D 0 0 0

71. Schroederia setigera D 0 xx xxx

72. S. robusta D 0 x xx

73. Tetraedron minimum D 0 xxx xx

74. T. muticum D x xx 0

75. T.quadratum D x xx xx

115

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

76. T. triangulare D 0 0 xx

77. T. caudatum D x xxx xx

78. T. regulare D 0 xxx x

79. T. vicinus D 0 x 0

80. Tetrastrum glabrum DS x xxx xx

81. T. paralellum D 0 0 x

82. T. punctatum D 0 xx x

83. T. elegans D 0 xxx x

84. T. staurogeniforme DS x xxx 0

85. T. botrioides D x x 0

86. Tetracoocus sp. D 0 x xx

87. Treubaria tripedunculata D 0 x 0

88. Trochiscia aciculifera D 0 x 0

89. T. granulata D 0 xx xx

90. Crucigenia tetrapedia D xx xx xx

91. Crucigenia triangularis D xx xx xx

92. Westella botryoides D xx 0 0

BACILLARIOPHYTA

93 Rhizosolenia calcar-avis M x xxx x

94. Amphora ovalis DS x x 0

116

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

95. Amphora o. pediculis M 0 xx 0

96. Cymbella sp. D x xx 0

97. Amphyprora alata M 0 x 0

98. Asterionella formosa DS 0 x x

99. Bacillaria paradoxa M 0 x 0

100 Campylodiscus echeneis MS 0 x x

101 Chaetoceros abnormis M 0 x x

102 C. subtilis M 0 x xx

103 C. curvisetus M 0 x x

104 C. similis M 0 x x

105 C. socialis M 0 x x

106 Cocconeis scutellum M x xx xx

107 Cosacinodiscus granii M x x 0

108 Cyclotella caspia M 0 0 xx

109 Cymatopleura angulata DS 0 xxx 0

110 Diatoma elongatum DS x xxx x

111 Diatoma vulgare D x x 0

112 Ditylium brigtwellii M 0 x 0

113 Epithemia sp. M x xx x

114 Fragillaria crotonensis D x x 0

117

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

115 Gyrosigma fasciola M x x 0

116 G. fasciola v. prolongatum M x xxx 0

117 G. distortum D 0 xx 0

118 G. atenuatum DS 0 x x

119 Licmophora ehrenbergii M x xx 0

120 Mastogloia smithi MS 0 xx 0

121 Melosira granulata DS 0 x x

122 M. v. angustissima DS 0 x x

123 M. italica D x xxx 0

124 M. islandica M x xxx 0

125 Navicula annulata D 0 x 0

126 N. gregaria MS x xx 0

127 N. oblonga MS x xx xx

128 N. pennata MS x xxx x

129 N. pusilla DS 0 x x

130 N. concellpta M x xxx 0

131 N. salinarum MS x xxx 0

132 Nitzschia acicularis D x xx x

133 N. lorenziana MS x xxx x

134 N. sigma MS x xx 0

118

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

135 N. sigmoidea DS x x 0

136 N. panduriformis M 0 x 0

137 N. gracilis D x xx 0

138 N. circumsuta M x xxx x

139 N. closterium M x xx x

140 N. longissima M x xx 0

141 N. reversa M x xx x

142 N. holsatica DS x xx 0

143 N. hungarica MS 0 0 0

144 N. apiculata MS x xx 0

145 N. punctata MS 0 x 0

146 N. panduriformis M x x 0

147 N. cryptocephala DS x xx xx

148 N. tenuirostris MS x xx 0

149 Pleurosigma elongatum M x xx 0

150 P. aestuarii M 0 x 0

151 P. rigidium M 0 x 0

152 P. salinarum M 0 x 0

153 Rhizosolenia fragilissima M 0 x 0

154 Rhoicosphaenia curbata D 0 x 0

119

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

155 Surirella linearis M x xxx 0

156 Surirella .spiralis M x xx x

157 Surirella robusta v. splendida D x xx x

158 Sceletonema costatum M x xx 0

159 S. subsalsum MS x x 0

160 Stauroneis sp. DS x xx 0

161 Stephanodiscus hantzschii DS x xx 0

162 Synedra acus D 0 xx xx

163 Synedra galionii M x xx xx

164 Thalassionema nitzschoides M 0 xxx 0

165 Thalassioosira parva MS x xx 0

166 T. subsalina MS x xx xx

167 Cyclotella meneghiniana DS x xx xx

CYANOPHYTA

168 Anabaenopsis milleri D x xx xx

169 Anabaena spiroides DS x xxx xx

170 Anabaena circinalis D 0 x xx

171 Anabaenopsis sp. D 0 x x

172 Aphanizomenon flos-aquae DS x xxx xxx

173 Chroococcus sp. D 0 x x

120

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

174 Coelosphaerium lacustris D x xx xx

175 Coelosphaerium dubium D 0 x 0

176 Dactyloccopsis fascicularis D 0 xxx xx

177 Gleocapsa crepidium DS x xxx x

178 Gleocapsa magna D 0 x 0

179 Gleocapsa litophyla D 0 x 0

180 Gleocapsa turgida D x xxx x

181 Lyngbia sp. D 0 x 0

182 Marsoniaella minor D 0 x 0

183 Marsoniaella elegans D 0 x x

184 Merismopedia minima DS x xxx xx

185 Merismopedia glauca DS x xxx xx

186 Merismopedia punctata DS 0 x xxx

187 Merismopedia tenuissima DS x xxx 0

188 Holopedia geminata D 0 x 0

189 Mycrocistis aeruginosa DS x xxx x

190 Mycrocistis pulverea D x xxx xx

191 Mycrocistis grevillei D 0 xx xx

192 Mycrocistis orae DS 0 x x

EUGLENOPHYTA

121

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

193 Oscillatoria pseudogeminata DS x xxx xx

194 Spirulina laxa D x xx xx

195 Spirulina adriatica M 0 x xx

196 Dactylocopsis ovalis M 0 0 xx

197 Euglena acus D 0 xx xx

198 Euglena laciniata D 0 xx xx

199 Euglena pisciformis D 0 xx xx

200 Euglena hemicromata D 0 xx x

201 Euglena oxiuris D x xx xx

202 Euglena sp. D 0 x x

203 Euglena viridis D 0 xx x

204 Phacus arnoldii D 0 xx x

205 Phacus longicauda D x xx 0

206 Phacus pleuroneces D 0 xx xx

207 Phacus sp. D 0 x x

208 Trachelomonas sp. D 0 x x

209 Eutreptia lanowii M xx xx xx

PYRROPHYTA

210 Amphidinium sp. M 0 x xx

211 Ceratium tripos M 0 xx 0

122

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

212 Ceratium furca M 0 x 0

213 Peridinium compressa M 0 x 0

214 Glenodinium paululum M x xx 0

215 Glenodinium apiculatum M x xxx 0

216 Glenodinium lenticula M 0 xx 0

217 Glenodinium rotundatum DS x xx 0

218 Goniaulax polygramma M x xx xx

219 Goniaulax polyedra M 0 xx 0

220 Gymnodinium rotundatum M 0 xx 0

221 Gymnodinium paradoxum M 0 xx 0

222 Gymnodinium fasus M 0 x xx

223 Peridinium sp. M 0 x 0

224 Peridinium trocoideum M x x 0

225 Peridinium granii M 0 x 0

226 Peridinee chistii M 0 xxx xx

227 Prorocentrum scutellum M x 0 0

228 Woloszynsckia hiemalis M x 0 0

229 Glenodinium danicum M x 0 0

CHRYSOPHYTA

230 Coccolitus fragilis M x xxx 0

123

Nr.

crt.


Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

231 Chromulina sp. M 0 x 0

232 Ebria tripartita M 0 x 0

CHRYPTOPHYTA

233 Chryptomonas sp. M 0 x x

234 Rhodomonas sp. D 0 0 x

*Pentru perioada 1950 - 1965 nu exista de specii în informaţiile bibliografice

LEGENDA: M ....= specii marine;MS.. = marin-salmastricole; DS...= dulcicol-salmastricole; D.....= dulcicole; xxx = foarte frecvente; xx .. =

frecvente; x .... = puţin frecvente; 0 .... = absente.

Tabelul 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru

tipologia RO_TT03

Index

Foarte

bună Bună Moderată Slabă Proastă

Densitate (mii

cel/l) ≤ 600

≤

3500 ≤ 5500 ≤ 12000 22000

EQR 0,85 0,64 0,45 0,22 0

124

Tabel 5. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia

RO_TT03

Iarnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1000 ≤ 2400 ≤ 3100 ≤ 5200 6000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Primăvară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 2500 ≤ 4500 ≤ 6300 ≤ 9500 12000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Vară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1500 ≤ 3000 ≤ 4200 ≤ 6500 8000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Toamnă

125

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1300 ≤ 3500 ≤ 4700 ≤ 7200 10000

Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia

RO_TT02

Iarna

Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Densitatea (mii cel/l) 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Primavara


Densitatea (mii cel/l) 4000 ≤ 5000 ≤ 6666 ≤ 10000 >20000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Vara


Densitatea (mii cel/l) > 5000 ≤6250 ≤8333 ≤12500 >20000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Toamna


126

Densitatea (mii cel/l) ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 15000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Tabel 7. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia

RO_TT02

Iarna


Biomasa mg/m3 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Primavara


Biomasa mg/m3 3500 ≤4375 ≤5833 ≤8750 >17500

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Vara


127

Biomasa mg/m3 ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 >15000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Toamna


Biomasa mg/m3 ≤ 2800 ≤ 3500 ≤ 4666 ≤ 7000 >14000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Tabel 8. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Clorofila a µg/l < 2,6 2,6 – 3,9 3,9 – 7,8 7,8 – 15,6 >15,6

EQR 0,75 0,50 0,25 0,12 0

Tabel 9. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

Specii macrozoobentale

1960-

1961

2003

2004

2005

2006

POLYCHAETA

128


1960-

1961

2003

2004

2005

2006

Protodryllus flavocapitatus - - + - -

Capitomastus minimus LANGRH. + - - + -

Heteromastus filicormis + - - + -

Harmothoe reticulata CLAP. + - + + +

Phyllodoce rubiginosa Bobr. +

Melinna palmata GRUBE - - + + +

Nephthys hombergii AUD. Et M.

- EDW.

+ - + + +

Nereis diversicolor O.F.M. + - + + +

N. zonata MALMGR. - - - + -

Neanthes succinea LEUCK. + + + + +

Nerine cirratulus(DELLE-

CHIAJE)

- - + - -

Mysta picta - - - + -

Pectinaria koreni - - - + -

Spio filicornis (O.F.M) + - + + +

Polydora cornuta JOHNST.) - + + + +

Pygospio elegans CLAP. - + + + +

Prionospio cirrifera WIREN - - + + +

Exogone gemmifera PAGENST. - + + + +

129


1960-

1961

2003

2004

2005

2006

Capitella capitata FABR. - + + + +

TURBELLARIATA

Leptoplana tremellaris(O.F.M) - - + + +

MOLLUSCA

GASTROPODA

Cyclope neritea (L) syn. + - - - -

Cerithiopsis minima (Brusina) + - - - -

Hydrobia ventrosa (MONTAGU) + + + + +

Nassarius reticulatus (L.) + - - - -

Chrysallida costulata (Montagu) + - - - -

Retusa truncatula Bruguiere + - - - -

Rissoa splendida Eichwald + - - - -

Odostomia rissoides - - + -

LAMELLIBRANCHIA

Cardium edule lamarki REEVE + - + + +

Lentidium mediterraneum

(COSTA)

+ - + + +

Mya arenaria - - + + +

Mytilus galloprovincialis

LAMONTE

+ + + + +

130


1960-

1961

2003

2004

2005

2006

Syndesmia fragilis

(Milaschievici)

+ - - - -

Spisula subtruncata (RENIER) + - + - +

Anadara inaequivalvis Bruguiere - + + + +

Barnea candida L. + - - - -

CRUSTACEA

Balanus improvisus DARWIN + + + + +

Mesopodopsis slabberi (van

BENEDEN)

+ - - - -

Paramysis kroeri (CZERN) + - - - -

Pseudoparamysis pontica Bac. + - - - -

Pseudocuma ciliata G.O.S + - - - -

Cumopsis goodsiri (V. BEN.) + - - - -

Iphinoe maeotica (SOV.) + - - - -

I. elisae - + + + -

Sphaeroma pulchellum

(COLOSI)

+ - - - -

Idotea baltica (PALLAS) + - - - -

Jaera sarsi sarsi +

Ampelisca diadema COSTA + - + + +

131


1960-

1961

2003

2004

2005

2006

Bathyporeia guilliamsoniana

(BATE)

+ - - - -

Nototropis guttatus (COSTA) + - - - -

Stenothoe monoculoides - + - - -

Corophium runcicorne D.-V. - - - + -

crassicorne Bruz + - - - -

Cardiophilus baeri G.O.S + - - - -

Microdeutopus damnoniensis

-

+

+

+

-

Phtysica marina - - - + -

Athanas nitescens (Leach) + - - - -

Upogebia pussila (Petagna) + - - - -

Crangon crangon (L) + + + - +

Rhytropanopues harisii

tridentatus

- - - - +

Macropipus arcuatus Leach + - - - -

M. holsatus (Fabr.) + - - - -

Portunus holsatus +

Brachynotus sexdentatus Risso + - - - -

132

Tabel 10. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate

ecologică

Foarte


M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

Tabel 11. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02

Nr.

crt Grupe sistematice/specii

Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

1.

CNIDARIA

Aglaophenia pluma (Linné,1758)*

M

0

++

++

0

2. Campanularia gelatinosa (Pall) 0 ++ ++ 0

3. Cordilophora caspia (Pallas,1770) * S 0 +++ ++ 0

4. Moerisia maeotica (Ostr.) * S 0 +++ 0 0

5. Cordilophora lacustris D 0 0 0 +

6.

PLATHELMINTHES

Thalassioplanina geniculata (Bekl)

S

0

0

+

-

7.

RHYNCHOCOELA

Prostoma graecense (Böhmig,1892)

D

0

0

+

0

133

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

8.

NEMATODA

Theristus littoralis (Filipev,1922)

M

**

0

+++

+++

**

0

9. Oncholaimus lacutris S 0 +++ +++ 0

10.

POLYCHAETA

Ctenodrilus serratus (Schmidt,1857)

M

**

0

+++

+++

0

11. Hypania invalida (Grube,1960) * S + 0 ++ +

12. Neanthos succina (Leuckart,1847) M 0 ++ ++ +

13. Nereis diversicolor (Müller,1776) M +++ ++ ++ 0

14. Nerine cirratulus (Dela Chiaje,1827) M 0 ++ +++ 0

15. Pygospio elegans (Claparede,1863) M 0 ++ +++ 0

16. Spio filicornis (Müller,1776) M 0 +++ +++ 0

17. Streblospio

shrubsolii(Buchanon,1890)

M 0 ++ 0 0

18.

OLIGOCHAETA

Enchyraeus albidus (Hanle)

M

**

0

0

+

0

19. Limnodrilus michalseni

(Lastockin,1936)*

S 0 0 + 0

20. Limnodrilus hoffmeisteri(Claparede)

*

S 0 0 0 +++

21. Lumbricillus lineatus (Müller,1771) M 0 ++ + 0

134

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

22. Nais lacustris D 0 ++ ++ 0

23. Paranais littoralis (Müller,1776) M 0 ++ ++ 0

24 Pelascolex benedeni M 0 ++ ++ 0

25. Propappus glandulosus D 0 ++ + +

26. Slylaria lacustris (Linnaeus,1767)* M 0 ++ ++ 0

27. Tubifex albidus (Claparede.1863) D 0 ++ 0 ++

28. Tubifex costatus M 0 ++ ++ 0

29. Tubifex tubifex D 0 +++ +++ +++

30.

ARCHIANNELIDA

Protodrilus flonvocapitatus

(Uljanin,1877)

M

0

+

+++

0

31. Nerilla antenatal (Schmidt) M 0 ++ ++ 0

32.

HIRUDINEA

Hemiclepsis marginata (Müller)

D

0

0

+

0

33. Haemopsis sanguisuga (L.,1758 ) D 0 0 + 0

34. Herpobdella octoculata (L.,1758 ) D 0 0 + 0

35.

GASTEROPODA

Bittium reticulatum (Costa,1799)

M

++

+

0

0

36. Bitynia tentaculata D 0 0 +

37. Cerithidium pusillum (Jeffreys,1886) M ++ 0 +++ 0

135

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

38. Hydrobia aciculina

(Bourgigant,1876) *

S 0 +++ ++ 0

39. Pyrogohidrobia convexa (Logv

etStar,1966)

S 0 ++ +++ 0

40. Limnea ovata (Drap) D 0 0 + 0

41. Limnea stagnalis (L) D 0 0 +

42. Potamopyrgus jenkinsi(Smith,1899)

*

S 0 +++ +++ 0

43. Theodoxus danubialis (Pfeiffer)* S 0 ++ ++ 0

44. Tropodiscus carinatus (L.) D 0 + 0

45. Rissoa sp. M ++ 0 0 0

46.

BIVALVIA

Monodacna pontica (Eichwald,1838)

S

0

0

0

+

47. Abra alba (Vood,1801) M 0 ++ ++ 0

48. Abra fragilis (Risso,1826) M 0 0 ++ 0

49. Abra ovata (Philippi,1836) M ++ + + 0

50. Adacna fragilis (Mil.,1908)* S 0 ++ +++ +

51. Anodonta sp. D 0 0 + +

52. Cerastoderma edule lamarki

(Reeve,1944)

M ++ ++ ++ 0

136

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

53. Corbula mediterranea (Costa,1829) M ++ ++ ++ 0

54. Donax julianae (Krynicki,1837) M 0 0 + 0

55. Dreissena polymorpha (Pallas,1771) S 0 ++ +

56. Hypanis plicata relicta (Mil.,1916) S 0 0 + 0

57. Mya areanaria L. M 0 ++ + 0

58. Mytilaster lineatus (Gmelin,1795) M ++ 0 0 0

59. Parvicardium exiguum

(Gmelin,1790)

M ++ 0 0 0

60. Monodacna colorata

(Eichwald,1829)*

D 0 ++ +++ ++

61. Moirella tenuis (Moerecht) M 0 0 ++ 0

62.

CIRRIPEDIA

Balanus improvisus (Darwin,1854)

M

0

+

+

0

63.

OSTRACODA

Cyprideis littoralis (Brady,1864)*

S

0

+++

+++

++

64. Leptocythere histriana

(Caraion,1964)*

S 0 ++ +++ ++

65. Loxoconcha granulata (Sars,1866) M 0 0 + 0

66.

CLADOCERA

Daphnia longispina (Müller,1785)

D

0

+++

0

+

137

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

67. Ilyocruptus sordidus (Lievin,1848) D 0 + 0 +

68. Moina micrura (Kurz,1874) D 0 +++ 0 0

69.

CALANOIDA

Calanipeda aquae-dulcis

(Kriezagin,1873)

S

0

++

0

+

70. Diaptomus gracilis (Sars,1862) D 0 ++ 0 +

71. Diaptomus salinus (Daday,1885) M 0 + 0 0

72.

CYCLOPIDA

Cyclops var.

D

0

0

+

+

73.

HARPACTICOIDA

Asselopsis sarmatica (Jak,1938)

S

0

++

++

0

74. Canthocamptus staphylinus

(Jurine,1820)

D 0 ++ ++ +

75. Canuella perpexa (TetScott,1893) M 0 ++ ++ 0

76. Ectinosoma abrau (Krickzagin,1877) S 0 ++ ++ 0

77. Ectinosoma elongatum (Sars,1904) S 0 ++ ++ 0

78. Harpacticus litoralis (Sars,1910) S 0 0 ++ +

79. Nannopus palustris (Brady,1880)* S 0 ++ ++ 0

80. Nitocra pusilla (Sars,1911) M 0 ++ ++ 0

81. Harpacticus flexus

(Brady et Roberts)

M 0 0 ++ 0

138

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

82.

AMPHIPODA

Ampelisca diadema (Costa,1853)

M

++

0

0

0

83. Chaetogammarus warpochowskyi

(Sars,1904)

S 0 0 + 0

84. Corophium bonelli (Edwars,1830) M +++ 0 ++ 0

85. Corophium chelicorne (Sars,1895)* S 0 ++ 0

86. Corophium curvispinum (Sars,1895) S 0 0 ++ 0

87. Corophium orientalis

(Schellenberg,1928)

S 0 ++ ++ 0

88. Corophium robustus (Sars,1895) S 0 ++ 0

89. Corophium volutator (Pallas,1766) D 0 0 + +

90. Dikerogammarus

vilosus(Sowinsky,1894)

S 0 ++ ++ +

91. Erichtonius difformis

(M.Eduards,1830)

M ++ 0 0 0

92. Gammarus aequicauda (Nart,1931) S +++ ++ +++ 0

93. Microdentopus

gryllotalpa(Costa,1853)

M ++ 0 0 0

94. Nototropis guttatus (Costa,1851) M ++ 0 0 0

139

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

95. Pontogammarus obessus(Sars,1896)* S 0 0 + +

96. Stenogammarus sp.* S 0 0 + 0

97. Corophium

runcicorne(DellaVale,1893)

M 0 ++ ++ 0

98.

ISOPODA

Euridice dollfusi (Monod,1930)

M

++

++

++

0

99. Idotea baltica basteri

(Andoiun,1827)

M ++ +++ ++ 0

100 Sphaeroma pulchellum

(Colosi,1921)*

M ++ +++ ++ 0

101 Jaera sarsi(Valkanov,1936) S 0 0 + 0

102 Asellus aquaticus D 0 0 + +

103

CUMACEA

Iphinoe maeotica (Sowinskyi,1894)*

S

0

++

++

0

104 Pterocuma

pectinata(Sowinskyi,1894)*

S 0 +

105 Schizorhynchus eurelloides

(Sars,1894)*

S 0 0 + 0

106 Schizorhynchus scabriusculus

(Sars,1894)*

S +++ +++ ++ +

107 Pseudocuma S 0 + ++ 0

140

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

longicornis(Bacescu,1950)

108

MYSIDACEA

Diamysis bahirensis meznicowi*

S

+++

0

0

0

109 Katamysis warpachowskyi

(Sars,1893)*

S 0 0 + 0

110 Lymnomysis benedeni (Czern.,1882)* S 0 ++ ++ +

111 Mesopodopsis slabberi (Sars,1877)* S 0 ++ + +

112 Paramysis baeri bispinosa

(Mart,1924)*

S ++ 0 +++ 0

113 Paramysis intermedia (Czern.,1882)* S 0 0 ++ +

114 Paramysis kesleri sarsi

(Derzh.,1925)*

S ++

0 +++ 0

115 Paramysis kröyeri

(Sowinskyi,1925)*

S ++ 0 + 0

116 Paramysis lacustris (Czern.,1882)* S 0 0 + +

117

DECAPODA

Astacus leptodactylus (Esch.,1832)

D

0

+

0

0

118 Palaemon serratus (Pennant,1777) M 0 ++ ++ 0

119 Rhytroponapeus harrisi tridentatus

( Maitland,1874)

S

0

++

+++

+

141

Tabel 12. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Clasa de

calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Număr specii >70 70-57 57- 45 45-32 < 20

EQR 0,81 0,64 0,45 0,28 0

Tabel 13. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului densitatea speciilor de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Clasa de

calitate

Foarte


Densităţi (ex/m2)

≥ 90 000

≥70 000

≥50 000

≥30 000

≥15 000

EQR 0,77 0,55 0,33 0,16 0

142

Tabel 14. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa speciilor de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Iarna


Biomasa (g/m2) >200 ≤ 160 ≤ 120 ≤ 80 <40

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Primavara


Biomasa (g/m2) >450 ≤360 ≤270 ≤180 <90

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Vara


Biomasa (g/m2) >600 ≤ 480 ≤ 360 ≤ 240 <120

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Toamna


Biomasa (g/m2) >800 ≤ 650 ≤ 480 ≤ 320 <160

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Tabelul 15. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

143

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

Specii dulcicole

ESOCIDAE

Esox lucius

CYPRINIDAE

Abramis brama

Alburuns albrunus

Carassius gibelio

Cyprinus carpio

Leuciscus idus

Rutilus rutilus

Pelecus cultratus

Scardinus erythrophthalmus

Aspius aspius

PERCIDAE

Sander lucioperca

Specii marine

SQUALIDAE

Squalus acanthias

RAJIDAE

Raja clavata 0

144

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

DASYATIDAE

Dasyatis partinaca 0

ACIPENSERIDAE

Acipenser guldenstaedtii 0

Acipenser stellatus

Acipenser sturio 0 0

Huso huso

CLUPEIDAE

Alosa pontica pontica

Alosa caspia nordmanni

Clupeonella cultriventris

Sprattus sprattus

ENGRAULIDAE

Engraulis encrasicholus

SALMONIDAE

Salmo trutta labrax

ANGUILLIDAE

Anguilla anguilla

145

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

BELONIDAE

Belone belone euxini

GADIDAE

Merlangius merlangus euxinus

GOBIIDAE

Aphia minuta 0

Gobius niger

Mesogobius batrachocephalus

Neogobius fluviatilis

Neogobius melanostomus

Neogobius ratan

Proterorhinus marmoratus

CARANGIDAE

Trachurus mediterraneus ponticus

MUGILIDAE

Liza aurata

Mugil cephalus

Mugil soiuy 0

MULLIDAE

Mullus barbatus ponticus

146

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

POMATOMIDAE

Pomatomus saltatrix

ATHERINIDAE

Atherina boyeri

Atherina hepsetus

PLEURONECTIDAE

Platichthya flesus luscus

SCOPHTHALMIDAE

Psetta maeotica

SOLLEIDAE

Solea nasuta

- specii frecvente

- specii rare

- specii izolate

0 - absent

Tabel 16. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de peştipentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Foarte bună

Peşti 1 2 3 4 5

Număr specii 45 40-30 30-20 20-10 10

147

EQR 0,88 0,66 0,44 0,22 0

Tabel 17. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

1.

ORD. ACIPENSERIFORMES

Huso huso *LINNAEUS,1758

M

+++

+

0

0

2. Acipenser

güldenstaedti*BRAND,1833

M +++ + 0 0

3. Acipenser stellatus *PALLAS,1771 M +++ + 0 0

4.

ORD. CLUPEIFORMES

Alosa caspia nordmani

*ANTIPA,1906

ME

++

++

++

+

5. Alosa pontica

pontica*EICHWALD,1833

ME ++ + ++ 0

6. Alosa maeotica

maeotica*GRIMM,1901

M ++ ++ ++ 0

7. Clupeonella cultriventris

NORMAND,1840

M +++ +++ ++ 0

8. Sprattus sprattus phalericus

RISSO,1826

M ++ + + 0

ORD. ANGUILLIFORMES

148

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

9. Anguilla anguilla

LINNAEUS,1758

DE ++ + ++ +

10.

ORD. ESOCIFORMES

Esox lucius LINNAEUS,1758

D

++

+++

+++

+

11.

ORD. CYPRINIFORMES

Cyprinus carpio carpio

LINNAEUS,1758

D

+++

+++

+++

+++

12. Carassius auratus

gibelioBLOCH1783

D + ++ +++ +++

13. Carassius carassius

LINNAEUS,1758

D + 0 0 0

14. Abramis brama danubii

PAVLOV,1956

D + +++ +++ +++

15. Abramis ballerus LINNAEUS,1758 D + ++ + +

16. Alburnus alburnus alburnus

LINNAEUS,1758

D + ++ + +

17. Blicca bjoerkna bjoerkna

LINNAEUS,1758

D + +++ ++ +

18. Rutilus rutilus carpathorosicus

VLADYKOV,1930

D + +++ +++ +++

19. Rutilus rutilus heckeli D + +++ +++ +++

149

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

NORMAND,1840

20. Scardinius erytrophtalmus

LINNAEUS,1758

D + +++ +++ +++

21. Vimba vimba carinata

PALLAS,1811

D 0 ++ + 0

22. Tinca tinca LINNAEUS,1758 D + +++ 0 0

23. Aspius aspius LINNAEUS,1758 D 0 ++ 0 0

24. Pelecus cultratus LINNAEUS,1758 D 0 0 + +

25. Ctenopharyngodon idella

VALENCIANNES

D 0 + ++ +

26. Hypophtalmichthys molitrix

VALENCIANNES

D 0 + ++ ++

27. Cobitis taenia taenia

LINNAEUS,1758

D + + + +

28. Silurus glanis LINNAEUS,1758 D ++ +++ ++ ++

29.

ORD. GASTEROSTEIFORMES

Gasterosteus aculeatus

LINNAEUS,1758

ME

++

++

+

+

30.

ORD. SYNGNATHIFORMES

Sygnatus nigrolinaetus

EICHWALD,1831

ME

++

++

0

0

150

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

31.

ORD. MUGILIFORMES

Mugil cephalus LINNAEUS,1758

ME

+++

+

++

0

32. Mugil auratus RISSO,1810 ME +++ + ++ 0

33. Mugil saliens RISSO,1810 ME +++ + ++ 0

34. Atherina mochon pontica

EICHWALD,1831

ME +++ +++ +++ +++

35.

ORD. PERCIFORMES

Perca fluviatilis fluviatilis

LINNAEUS,1758

D

+

+++

+++

+++

36. Stizostedion lucioperca

LINNAEUS,1758

D +++ +++ +++ +++

37. Gymnocephalus cernua

LINNAEUS,1758

D + ++ + +

38. Pomatomus saltatrix

LINNAEUS,1758

D + 0 0 0

39. Gobio ophiocephalus

PALLAS,1811

D ++ ++ + +

40. Pomatoschistus microps

KRÖYER,1838

ME ++ ++ + +

41. Benthophilus stellatus stellatus

SAUVAGE,1874

D ++ ++ + +

151

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

42.

ORD. PLEURONECTIFORMES

Psetta maeotica PALLAS,1811

M

+

0

+

0

43. Platichthys flesus luscus

PALLAS,1811

ME ++ ++ ++ 0

Nota: M - specie marină; ME - specie marină eurihalină; D - specie dulcicolă; DE - specie dulcicolă-eurihalină: * - relicte ponto-caspice;

+++ - foarte frecvent; ++ - frecvent; + - ocazional; 0 - absente.

152

Anexa 6.1.1I


Ape costiere – elemente biologice

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor

de apă costierǎ (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în

parte.

Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă costierǎ nu este definitivat, întrucât, ca

urmare a lipsei de date nu s-a putut elabora un parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de calitate ecologică a apelor

costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.

Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul

de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru toate elementele biologice şi pentru toate tipologiile.

Tabel .1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii


Compoziţia, abundenţa şi biomasa

fitoplanctonului




- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate

bentice


- densitate

153

- numǎr de specii

Compoziţia şi abundenţa macrofitelor - componenţa pe specii



clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă şi valorile propuse pentru fiecare clasă de calitate ecologică pentru parametrii

utilizaţi în evaluarea şi clasificarea stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele două

tipologii de ape costiere (RO_CT1 şi RO_CT2).

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date

din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Speciile au fost înregistrate în funcţie de

apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Xantophyta), cât şi

în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul densitate

s-a făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Setul de date pe termen lung folosit corespunde

perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi

2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media

multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la

momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 3.).

154

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul biomasă

s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970 (perioada de referinţă), colectate de două ori pe săptămână pe profilul Constanta /

Baia Mamaia, aceste date fiind considerate cele mai reprezentative şi a datelor din anii ’80, (perioadă de maximă eutrofizare a ecosistemului

din nord-vestul Mării Negre). Valorile caracteristice claselor de calitate intermediare s-au stabilit ţinând cont de aprecierile din literatura de

specialitate (Ertebjerg et al., 2003; Andersen şi colab 2004; Borja şi colab. 2004) ca rezultat al unui exerciţiu de intercalibare (Tabelul 4).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a s-a făcut luând în

considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Constanţa (s-au luat în calcul datele

obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a (Tabelul 5.) s-a făcut

conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat

percentila 90%, obţinându-se valoarea 1,7 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,3 µg/l

care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa

“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două

ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.



clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.

155

- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică a apleor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe

baza indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate,

Shannon – Wienner, (H’) şi bogăţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).

- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul de

toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000) combină

procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin limite între

diferite clase.

Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index in the assessment of the benthic ecological

quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):

AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100

Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea

stării ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr

cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate

(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de

Directiva Cadru a Apei).

Grupa I (G I) –taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii

normale);

I

II

III

IV

http://www.azti.es/

156

Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii

semnificative în timp

Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune.

Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei

organice

Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT01), (Tabel 6.). s-a întocmit pornind de

la analiza unui set de date din perioda anilor ’90 (cele mai vechi date de care dispunem în aceastǎ zonǎ) din reţeaua de staţii de monitoring din

zona Periboina – Cap Singol.

- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT01), s-a facut prin analiza listei

faunei macrobentale din perioada anilor ’90 comparativ cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în care

comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii)

şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada anilor ’90 şi din perioada 2002 -2006 au condus

la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT01), conform limitelor stabilite stabilite

de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 7.)

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT02), (Tabel 8.). s-a întocmit în urma

analizei unui set de date din perioada anilor ‘70 -‘80 considerată ca perioadă de referinţă din reţeaua de staţii de monitoring din zona Cap

Singol – Vama Veche. Ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada

de referinţă s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.

157

- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT02), s-a facut prin analiza listei

faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în

care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică

(specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2002 -2006 au

condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT02). Aceste limite reprezintǎ

rezultatul unui exerciţiu de intercalibrare între România şi Bulgaria. În cadrul acestui exerciţiu ambele ţări au stabilit de comun acord să

utilizeze o metodă metrică comună (indici de biodiversitate - Shannon-Wiener, indicele biotic AMBI şi Multivariate-AMBI), pentru stabilirea

calităţii apelor costiere din zonă. Limitele claselor de calitate convenite ca urmare a acestui exerciţiu de intercalibrare sunt cele stablite de

Borja şi Muxica (Tabelul 9.).

Compoziţia şi abundenţa macrofitelor

- Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea stării de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01), deoarece în această

zonă macrofitele nu au condiţii prielnice de dezvoltare datorită absenţei substratului dur natural.

- Lista de specii macroalgale, considerate ca date de referinţă pentru apele costiere româneşti (RO_CT02) (Tabel 10) s-a făcut pe baza

analizei componenţei speciilor din perioada 1970-1981 considerată ca perioadă de referinţă.

- Datele de care dispunem în acest moment nu se pretează elaborării unui parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de

calitate ecologică a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Grup / Specie Gr. ecol.*)

158


BACILLARIOPHYTA 84



Amphiprora paludosa MS

Amphora coffeiformis MS

Amphora hyalina MS

Amphora inflexa MS






Chaetoceros anastomonas MS



Chaetoceros dubius MS



Chaetoceros Lauderi MS



159


Chaetoceros peruvianus MS







Coscinodiscus concinnus MS


Coscinodiscus oculus iridis MS

Coscinodiscus perforatus MS








Grammatophora serpentina MS

Hyalodiscus ambiguus MS


160



Licmophora Ehrenbergii MS

Melosira distans DS


Melosira italica DS


Melosira sulcata MS

Melosira varians DS


Navicula lyra MS

Navicula pennata MS









Nitzschia sp.1 MS


161


Nitzschia trybionella DS




Podosira hormoides MS



Rhizosolenia delicatula MS


Rhoicosphaenia curvata DS




Surirella fastuosa MS

Surirella gemma MS

Synedra tabulata MS



Thallassiosira decipiens MS



162



Ceratium extensum MS

Ceratium furca MS

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis acuta MS



Dinophysis ovum MS


Exuviaella balticum MS

Exuviaella marina MS


DINOFLAGELLATA 49





Glenodinium sp. MS

Goniaulax digitale MS


163



Goniaulax spinifera MS





Gymnodinium sp. MS




Gyrodinium lachryma MS

Gyrodinium pingue MS


Peridinium crassipes MS








164











CHLOROPHYTA 8



Lagerheimia sp. DS






CYANOPHYTA 2



165


CHRYSOPHYTA 8





Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS



EUGLENOPHYTA 3


Euglena sp. DS


XANTOPHYTA 2


Meringosphaera setifera MS

*) MS – specii marine şi marine – salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole

Tabelul 3. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru

tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

166

Index

Foarte


Densitate

(mii cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000

EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0

Tabel 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia CT01 şi

RO_CT02

Iarnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Primăvară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Vară

167

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Toamnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Tabel 5 . Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă

Foarte

slabă

Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6

EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0

168

Tabel 6. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01, comparativ cu perioada 2002-2006


1990-

1994

2002

2003

2004

2005

2006

CELENTERATA

Actinothoe clavata +

NEMERTINI

Amphiporus bioculatus

(Linne)

- - - - + -

Pontolineus sp. - - - - - +

POLYCHAETA

Capitella capitata FABR. + + - + + +

Heteromastus filicornis - - - - - +

Exogone gemmifera

PAGENST.

+ - - - - +

Harmothoe reticulata CLAP. + - - - - +

Mysta picta + - - + + +

Melinna palmata GRUBE + - - - - +

Nephthys hombergii AUD. Et

M. - EDW.

+ - + + + +

Nereis diversicolor O.F.M. - - - - - +

N. succinea LEUCK. + + + + + +

169


1990-

1994

2002

2003

2004

2005

2006

N. zonata MALMGR. - - - - - +

Nerine cirratulus (DELLE-

CHIAJE)

- - - + + +

Pectinaria koreni Malmgr. + - - - + -

Phyllodoce maculata (L.) + + - - - -

Polydora cornuta (JOHNST.) + + + + + +

Prionospio cirrifera WIREN - + - + -

Syllis gracilis Grube - - - - - +

Pygospio elegans CLAP. + - - - - +

Spio filicornis (O.F.M.) + + + + + +

MOLLUSCA

GASTROPODA

Cyclope neritea (L) syn. + - - + + +

Hydrobia ventrosa

(MONTAGU)

+ - - + - +

Nassarius reticulatus (L.) + - - - - -

Chrysalida interstincta + - - - - -

Rissoa splendida +

Retusa truncatula +

LAMELLIBRANCHIA

170


1990-

1994

2002

2003

2004

2005

2006

Abra alba Philippi + - - - - -

Cardium edule lamarki

REEVE

+ + + + + -

Chione gallina L. + + - - + -

Corbula mediterranea

(COSTA)

+ + + + + +

Mya arenaria L. + + + + + +

Mytilus galloprovincialis

LAMONTE

+ + + +

Scapharca inaequivalvis

BRUGUIERE

+ + + + + +

Spisula subtruncata triangula

(RENIER)

+ + + + +

Pitar rudis +

CRUSTACEA

Balanus improvisus DARWIN + + + + + +

Tanais cavolini +

Ampelisca diadema COSTA + + + + + +

Gammarus insensibilis

(MART

+ - - - - -

171


1990-

1994

2002

2003

2004

2005

2006

Corophium bonelli +

C. runcicorne D.-V. - - - + - -

M. gryllotalpa COSTA + +

CUMACEA

Iphinoe elisae BACESCU + - - - - -

I. maeotica (SOV.) - + - + + +

DECAPODA

Crangon crangon (L) + - - - + -

Liocarcinus holsatus - - - + - -

PHORONIDA

Phoronis euxinicola S.-

LONGCH.

+ - - - - -

INSECTA

Clunio marinus (HAL.) + - + - - +

Tabel 7. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT01

Clasa de calitate

ecologică

Foarte


172

M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

Tabel 8 . Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada 2002-2006

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

SPONGIERI

Dysidea fragilis - - - + - -

COELENTERATA

ANTHOZOA

Actinia equina (L.) + - + + + +

Cerianthus vestitus

(FORB.)

- - + - - -

NEMERTINI + + + + + +

Amphiporus

bioculatus (Linne)

- - + + + +

Pontolineus sp. - - + - + +

Micrura fasciolata

(EHRBG.)

- - + - - -

Tetrastema bacescui + + - + - +

TURBELARIA + + + + + +

173

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Leptoplana

tremellaris (O.F.M)

+ + - + + +

POLYCHAETA

Capitella capitata

FABR.

- + + + + +

Capitomastus

minimus LANGRH.

- - - - + -

Exogone gemmifera

PAGENST.

- + + + + +

Fabricia sabella + - - - - -

Harmothoe

reticulata CLAP.

- + + + + +

Mysta picta - - + + + +

Melinna palmata

GRUBE

- + - + + -

Nephthys hombergii

AUD. Et M. -EDW.

- + + + - -

Neanthes succinea

LEUCK.

+ + + + + +

174

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Nereis zonata

MALMGR.

- + - - + +

Nerine cirratulus

(DELLE-CHIAJE)

- + - + - +

Pectinaria koreni

Malmgr.

- - - - - +

Phyllodoce

maculata (L.)

- + + + + +

Phyllodoce

rubiginosa

+ - - - - -

Platynereis dumerili

AUD. Et M.-EDW.

- - - - + -

Perinereis cultifera - - - - + -

Polydora ciliata

limicola (JOHNST.)

+ + + + + +

Prionospio cirrifera

WIREN

- + + + + +

Protodrilus

flavocapitatus

(ULJ.)

- + + + + +

175

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Syllis gracilis Grube - - - + + +

Pygospio elegans

CLAP.

- + + - + +

Saccocirrus

papillocercus

BOBR.

+ + + - - +

Sphaerosyllis

bulbosa

SOUTHERN

- - - + - -

Spirorbis

pagenstecheri

+ - - - + -

Spio filicornis

(O.F.M.)

- + + + + +

Protodryllus

flavocapitatus

- + + + + +

TURBELLARIA

Leptoplana

tremellaris

OERSTED

- + - + + +

MOLLUSCA

176

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

PLACOPHORA

Middendorfia

caprearum

SCACCHI

- - - - + -

Chiton marginatus

PENNANT

+ - - - - -

GASTROPODA

Cyclope neritea (L)

syn.

+ + + - - +

Hydrobia ventrosa

(MONTAGU)

+ + + +

Nassarius

reticulatus

- - - - - +

Rapana venosa

GROSSE

+ - + + - -

Retusa truncatula

Bruguiere

- - - - + -

Rissoa splendida

Eichwald

+ - - - - -

177

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

LAMELLIBRANC

HIA

A. ovata Philippi + + - - - -

Cardium edule

lamarki REEVE

+ + + + + -

Chione gallina L. - + + + + +

Corbula

mediterranea

(COSTA)

- + + + + +

Mya arenaria L. + + + - + -

Mytilus

galloprovincialis

LAMONTE

+ + + + + +

Scapharca

inaequivalvis

BRUGUIERE

- + + + + +

Spisula subtruncata

triangula (RENIER)

- + - - + +

Tellina tenuis Da

Costa (75)

+ - + - - +

178

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Irus irus + - - - - -

CRUSTACEA

Balanus improvisus

DARWIN

+ + + + + +

Ampelisca diadema

COSTA

+ + + + + +

Amphitoe vaillanti

LUCAS

+ - - - - -

Apherusa bispinosa + - - - - -

Corophium

acherusicum

(COSTA)

+ - - - - -

C. runcicorne D.-V. + + + - + +

Dexamine spinosa

(MONT)

+ - - + + +

Erichtonius

difformis M.-EDW.

+ - - - - -

G. olivii M-EDW + - - - - -

Hyale pontica

(RATHKE)

+ - - - - -

179

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Jassa ocia (BATE)

(90)

+ - - - - -

Melita palmata

(MONT.)

+ - - - + -

Microdeutopus

gryllotalpa COSTA

+ + + + + +

Nototropis guttatus

(COSTA)

+

Perioculodes

longimanus (BATE

& WESTW.)

- - - + + -

Pleonexes

gammaroides

BATE

+ - - - - -

Stenothoe

monoculoides

MONT.

+ - - - -- -

Phtisica marina

SLABBER

- + - - - -

180

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Caprella acanthifera

LEACH

+ - + - - -

CUMACEA

Cumela limicola + - - + + -

Iphinoe elisae

BACESCU

- + + - + +

I. tenella (SOV.) - - - + - -

I. maeotica

ISOPODA

Synisoma capito

(RATHKE)

+ - - - - -

TANAIDAE

Tanais cavolinii M-

EDW

+ - - - - -

DECAPODA

Diogenes pugilator

(Roux)

- + - - - +

Crangon crangon

(L)

+ + + + + -

Athanas nitescens + - - - + -

181

Specii zoobentale

1970-

1980

2002

2003

2004

2005

2006

Carcinus

mediterraneus

- - - - - +

Pachigrapsus

marmoratus (FABR)

- - + - -

Pilumnus hirtellus

(Linne)

+ - - - + -

Rhithropanopeus

harrisi tridentatus

- - - - + +

Upogebia pussila

(Petagna)

- - - - - +

P. elegans

RATHKE

+ - - - - -

Xantho poressa

(OLIVI) (127)

+ - - - - -

Alte grupe

Phtisica marina - + - - - -

Caprella acanthifera + - - - - -

Notă: în perioada 1970-1980 grupul polichetelor nu a fost identificat până la specie, nepermiţând identificarea anumitor specii posibil

prezente în zona de referinţă.

182

Tabel 9. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT02

Clasa de calitate

ecologică

Foarte


M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

Tabelul. 10. Lista de specii macroalgale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada actualǎ

2006

Specii de alge macrofite

prezente la litoralul

românesc în perioada

1970-1981


existente la litoralul

românesc al Mării Negre

în prezent

CHLOROPHYTA

Ulothrix flacca (Ulothrix

pseudoflacca)

* *

Ulothrix implexa * *

Entocladia viridis *

Blidingia marginata *

Enteromorpha ahlneriana * *

Enteromorpha clathrata *

Enteromorpha compressa * *

Enteromorpha flexuosa * *

Enteromorpha intestinalis * *

183




1970-1981




în prezent

Enteromorpha linza * *

Enteromorpha maeotica *

Enteromorpha prolifera * *

Ulva rigida (Ulva lactuca) * *

Chaetomorpha aerea * *

Chaetomorpha chlorotica *

Chaetomorpha crassa *

Chaetomorpha linum *

Rhizoclonium hieroglyphicum *

Rhizoclonium implexum *

Rhizoclonium tortosum *

Cladophora albida * *

Cladophora dalmatica * *

Cladophora laetevirens * *

Cladophora vagabunda * *

Cladophora sericea * *

Cladophora vadorum *

Urospora penicilliformis * *

Bryopsis plumosa * *

184




1970-1981




în prezent

XANTHOPHYTA

Vaucheria dichotoma *

PHAEOPHYTA

Ectocarpus cofervoides * *

Ectocarpus siliculosus * *

Ralfsia verrucosa *

Corynophlaea umbellata *

Stilophora rhizoides *

Scytosiphon lomentaria * *

Striaria attenuata *

Desmotrichum undulatum *

Cystoseira barbata * *

Cystoseira crinita *

Punctaria latifolia *

Desmarestia viridis *

DOPHYTA RHO

Bangia fuscopurpurea * *

Porphyra leucosticta * *

Acrochaetium thuretii * *

185




1970-1981




în prezent

Kylinia hallandica *

Kylinia parvula *

Kylinia secundata *

Kylinia virgulata *

Gelidium latifolium *

Hildenbrandtia prototypus *

Hildenbrandtia rubra *

Dermatolithon cystoseirae *

Melobesia farinosa *

Corallina officinalis * *

Phyllophora pseudoceranoides *

Phyllophora brodiaei * *

Phyllophora nervosa * *

Lomentaria clavellosa * *

Antithamnion cruciatum *

Ceramium rubrum * *

Ceramium circinatum *

Ceramium elegans * *

Ceramium diaphanum * *

186




1970-1981




în prezent

Ceramium corticatum *

Callithamnion corymbosum * *

Callithamnion granulatum *

Polysiphonia brodiaei *

Polysiphonia elongata * *

Polysiphonia opaca *

Polysiphonia sanguinea *

Polysiphonia denudata * *

Chondria tenuissima *

Laurencia coronopus *

Laurencia paniculata *

PHANEROGAMA

Zostera nana *

187

188

Stare ecologică – elemente hidromorfologice

Anexa 6.1.2 A pentru râuri este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 B pentru lacuri naturale este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 C pentru apele tranzitorii este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 D pentru apele costiere este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

189

Anexa 6.1.2C


Ape tranzitorii – elemente hidromorfologice

Ape tranzitorii marine

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte

bunǎ”:

1. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă)

pentru două zone:

- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei

submerse până la izobata de 5m.

- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m

2. Regimul valurilor

3. Influenţa regimului hidrologic al Dunării

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ecologicǎ

„Foarte bunǎ” pentru elementele geomorfologice:

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare

colectate în zona Sulina-Periboina, de la adâncimile de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987,

1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore Antipa"; a informaţiilor privind

distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al

Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab., 1986); a informaţiilor privind

distribuţia sedimentelor marine din zona Sulina-Periboina analizate (Diaconeasa şi colab.,

1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul

ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)

- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din

Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987)

190

- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona

Chilia – Periboina, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A. Constanţa-

Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC)

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele

propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului

apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru zona plajei emerse de la

limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1. şi Tabelul 2.


„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor în zona de mică adâncime:

- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei

de propagare) s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1971-1994

- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de

valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe

interanuale

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă

limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a

valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt

prezentate în Tabelul 3.


„Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al Dunării

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datelor de debite lunare cumulate ale Dunării

înregistrate în perioada 1990-2000 (furnizate de către INHGA)

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut luând în considerare media lunară minimă şi media lunară

maximă a valorilor de debite lunare cumulate ale Dunării în perioada precizată.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al

Dunării sunt cuprinse între 11,31 Km3/lunǎ - 22,94 km3/lunǎ.

Ape tranzitorii lacustre

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte bunǎ”:

191




- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datele furnizate de GEOECOMAR

(GEOECOMAR, 2008) ca rezultat al unui studiu efectuat în 2004 pe un numar de 72

probe, prelevate, într-o reţea care acoperă întreaga suprafaţă a lacului, pe profile

perpendiculare pe ţărm (câte trei probe pe profil) şi a datelor din literatura de

specialitate (ARBDD, 2007).

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut prin prelucrarea statisticǎ a datelor calculându-se media,

pentru fiecare parametru sedimentologic (nisip, silt şi argilă).


geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 4.

Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai

defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse

până la izobata de 5m

Parametru Cod Unitate

mãsurã

Limite Metoda/activitatea

Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie

Nisip Ns % 80-100 granulometrie


geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20m


mãsurã


192


Silt-Argilă S-Ag % 20-100 granulometrie

Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului

valurilor în zona de mică adâncime

Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale

Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7

Perioada (s) 1 – 5,2 3,5

Lungime (m) 0 – 34 20,5

Direcţiile dominante de la NE la SE

Tabel 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice

Parametru

sedimentologic

Cod Unitate

mãsurã


Nisip-silt Ns-S % 80-100 granulometrie

Argilă Ag % 0-20 granulometrie

193

Anexa 6.1.2D


Ape costiere – elemente hidromorfologice


bunǎ”:


pentru două zone:

- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei submerse

până la izobata de 5m.

- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m, valabil doar pentru tipologia

RO_CT01

5. Regimul valurilor şi nivelul apei

6. Curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere



- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare

colectate în zonele Periboina – Cap Singol şi Cap Singol – Vama Veche, de la adâncimile

de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987, 1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore

Antipa"; a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta

sedimentologică a platoului continental al Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi

colab., 1986); a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zona Periboina _

Cap Singol (Diaconeasa şi colab., 1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale

sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)

- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din

Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987).

- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona

Periboina – Cap Singol, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A.

Constanţa-Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC);

194

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele

propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului

apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru tipologia RO_CT1 şi în

pondere de cca. 10% tipologia RO_CT1, pentru zona plajei emerse de la limita valului de

furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m.


geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1., Tabelul 2. şi Tabelul 3.


„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor şi nivelul apei în zona de mică adâncime:

- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei

de propagare) pentru regimul valurilor s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada

1971-1994

- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de

valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe

interanuale

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă

de limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a

valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt

prezentate în Tabelul 4.

- Stabilirea limitelor pentru nivelul apei s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1993

– 2006, pentru care s-au calculat valori medii anuale

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nivelul apei sunt cuprinse

între 2,4 cm şi 32,4 cm.


„Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere

- Analiza parametrilor hidrodinamici specifici bazinului vestic al Mării Negre a fost

urmărită prin aplicarea modelului Princeton (POM), în cea mai recentǎ descriere numerică

a ecuaţiilor modelului matematic, făcutǎ prin metoda diferenţelor finite, în 1987 de către

A. Blumberg şi G. Mellor şi actualizatǎ în 2003.

- Datele folosite pentru formarea modelului bazat pe POM la domeniul propus de studiu,

respectiv selectarea condiţiilor iniţiale şi laterale au fost date hidrografice medii

multianuale ale bazei de date MedAtlas (pentru salinitate şi temperaturǎ) şi date

195

meteorologice obţinute de la Centrul European de Prognoza Meteorologicǎ pe termen

Mediu (ECMWF), pentru intervalul ianuarie 1979 - decembrie 1993.

- Simulǎrile pe model numeric au fost validate prin mǎsurǎtori în situ atât asupra câmpului

de curenţi generali cât şi asupra celor locali induşi de poziţionarea diferitelor obstacole

marine cu ajutorul curentmetrelor. Pentru validarea simulărilor realizate au fost comparate

valorile parametrilor vectorilor de curenţi rezultate pe reţeaua de calul în dreptul

platformei Gloria (44o31'N/29o34'E), cu înregistrările măsurătorilor disponibile (existente

numai la suprafaţă), efectuate de INMH-GA, la orizontul de timp al datelor de intrare

folosite în model.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri

sunt cuprinse între 0 şi 75 cm/s şi chiar pânǎ la valori de 150 cm/s în perioadele de furtunǎ

în zone din apropierea ţărmului cu obstacole/construcţii costiere sau de larg,

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii litorali de

întoarcere sunt cuprinse între 0,9 şi 1,1 m/s.

Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai



geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până

la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT01

Parametru Cod Unitate mãsurã Limite Metoda/activitatea

Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie



geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20 m, pentru tipologia

RO_CT01


mãsurã


196


Silt-argilă S-Ag % 20-100 granulometrie


geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până

la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT02


mãsurã

limite Metoda/activitatea

Pietris/Bioclaste Pt/Bc % 30-50 granulometrie


Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului

valurilor în zona de mică adâncime

Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale

Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7

Perioada (s) 1 – 5,2 3,5

Lungime (m) 0 – 34 20,5

Direcţiile dominante de la NE la SE

197

Anexa 6.1.3A

Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării ecologice a

corpurilor de apă pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru

elementele biologice) – RÂURI

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi

respectiv Bună/Moderată:

1. Condiţii termice (temperatura apei)

2. Starea acidifierii (pH)

3. Salinitate (conductivitate)

4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-

Cr)

5. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei

- Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:

o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor

de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul

(Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);

o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite

dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor

specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).

- Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele

stări ecologice (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:

Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte

Bună şi respectiv Bună

1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole

198

Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole

1. Temperatura măsurată în aval de

punctul de descărcare a apelor poluate

termic (la extremitatea zonei de

difuzie) nu trebuie să depăşească

temperatura mediului neafectat de

poluare cu mai mult de:

1,5 0C 30C

2. Deversările de ape poluate termic nu

trebuie să cauzeze depăşirea

temperaturilor următoare în aval de

punctul de deversare (la extremitatea

zonei de dispersie)

21,50C 280C

3. Limita de temperatură de 100C se

aplică numai în perioadele de

înmulţire a speciilor care au nevoie de

ape reci pentru reproducere şi numai

acelor ape care pot conţine asemenea

specii.

100C 100C

4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an

- Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu

limitele stabilite este P98 (percentilele 98).

- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea

dată de temperatura apei este „Foarte Bună”.

- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea

dată de temperatura apei este „moderată” .

2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 1):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.

- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările

ecologice Foarte Bună şi respectiv Bună.

- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte

Bună”.

- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.

3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza salinitatii (conductivitate):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se

calculează percentilele P90.

199

- Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea ”Bună” și ”Moderată”,

egală cu 1500 µS/cm.

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat

(Figura 2):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat

(concentraţie).

- Se calculează percentilele P10.

- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică

„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care

face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică

este „Foarte bună”

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi

„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza indicatorilor Consum

biochimic de oxigen (CBO5) și Consum chimic de oxigen (CCO-Cr):

- Se calculează percentilele P90.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei

tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).

5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”

200

5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi


„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 2).

5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M).

5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi


Starea ecologică dată de indicatorii „regimului de oxigen” se obţine aplicând principiul „cel

mai defavorabil caz”.

6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi (Figura 3):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria

nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total);

- Se validează datele obţinute:

o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în

N, respectiv P;

o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea

de fosfor total;

o nu se lucrează cu valori de „zero”;

- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei

tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi


„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M).

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi


201

Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel

mai defavorabil caz”.

Nota:

1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea

„Moderată”. Conform DCA/2000, evaluarea stării ecologice pe baza elementelor

suport se opreşte la starea „MODERATĂ”, numai elementele BIOLOGICE mergând

până la starea „Proastă”.

2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se

găsesc k% valori din şirul ordonat de observaţii2.

3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o

măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii

respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate

a apei.

4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se

aplică aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3).

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se

consideră valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare.

6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se

procedează astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea

statistică ce se supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea

seturilor de date pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.

Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B),

respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie

tipologică

Oxigen dizolvat

(mg/l O2)

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO02 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO03 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO04 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO04* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

2 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori statistici. Editura Printech, 2008.

202

RO05 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO05* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO06 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO06* - - 3.00 6.00 10.00 25.00

RO07 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO08 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO08* - - 3.00 6.00 10.00 25.00

RO09 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO10 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO11 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO12 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO13 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO14 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO15 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO16 10.00 8.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO17 10.00 8.00 2.00 4.00 - -

RO18 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00

RO19 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună

(FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți

Categorie

tipologică

N-NH4

(mg/l N)

N-NO2

(mg/l) N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l)

P Total

(mg/l)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO02 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO03 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO04 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO04* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO05 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO05* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300

RO06 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO06* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -

RO07 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO08 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO08* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -

RO09 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO10 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO11 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

RO12 0.440 0.900 0.040 0.080 1.600 3.300 2.500 5.000 0.120 0.250 0.180 0.380

RO13 0.360 0.760 0.040 0.080 1.700 3.500 2.500 5.000 0.130 0.270 0.200 0.420

RO14 0.660 1.400 0.080 0.160 2.600 5.500 2.500 5.000 0.090 0.200 0.230 0.500

RO15 0.620 1.300 0.090 0.180 2.400 5.100 2.500 5.000 0.100 0.210 0.230 0.500

RO16 0.150 0.310 0.013 0.023 1.400 4.700 2.500 5.000 0.080 0.130 0.200 0.500

203

RO17 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220

RO18 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.052 0.110 0.320 0.660

RO19 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

Figura 1: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului

pentru starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună

Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza

limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

Date primare

pentru pH

6,5 ≤ P90 ≤

8,5?

Stare Foarte Bună

(FB)

Stare Moderată

(M)

NU DA

Se calculează P90

204

Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru indicatorii regimului de

oxigen (CCO-Cr si CBO5), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi

respectiv Bună / Moderată

DA

P10 ≥

FB/B?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P10 ≥

B/M?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

NU

Nota: Valorile P10 egale cu limitele

între stările ecologice determină starea

superioară de calitate.

Date primare pentru oxigen

dizolvat (concentraţie)

Se calculează P10

205

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de

oxigen (O2 dizolvat, CCO-Cr si CBO5), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este

dată de cel mai slab plasat indicator”.

Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice

suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună

şi respectiv Bună / Moderată

DA

P90 ≤

FB/B ?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P90 ≤

B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

NU

Nota1: Valorile P90 egale cu limitele



Date primare pentru CCO-

Cr si CBO5

Se calculează P90

206

Anexa 6.1.3B

INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII

POLUANŢILOR SPECIFICI

În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea

stării ecologice a poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici

P90 ≤

FB/B ?

Stare Foarte Bună

(FB)

DA NU P90 ≤

B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată

(M)

DA NU

Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele



Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria

nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte

pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.

Date primare Validarea

datelor

Unităţi de măsură

(ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)

Verificare P-PO4 < P Total

Se calculează P90

207

(metale), pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi

cele modificate din punct de vedere hidromorfologic.

- În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia

fracţiunii dizolvate în coloana de apă;

- Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în

coloana de apă.

1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori

ale concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu

următoarele precizări:

1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia

fracţiunii dizolvate în coloana de apă;

1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia

totală în coloana de apă.

2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie

aritmetică).

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se

calculează media aritmetică anuală a concentraţiei;

- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se

înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor.

3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care

delimitează cele 3 stări ecologice şi anume:

CMA limita 1 stare foarte bună

limita 1< CMA limită 2 stare bună

limita 2< CMA stare moderată

4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată

la punctul 2 este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea

fondului natural astfel:

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se

calculează media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea

fondului natural;

- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se

înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta

reprezentând valoarea fondului natural.

4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi

valoarea EQS.

4.2 Dacă rapoartele sunt ≤ 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în

metodologia de evaluare a stării ecologice pentru poluanţii specifici şi se parcurge

etapa 3 cu aceste valori.

4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare

metal diferenţele:

D= valoare fond – valoare atribuită*

208

* Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-

ului corespunzător (în funcţie de duritate).

4.4. Având în vedere ca pentru stabilirea stării ecologice sunt stabilite 2 limite ( Limita

1- limita între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi

starea moderată) valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi

la Limita 2, conform relaţiei:

Limita recalculată 1 = Limită1 + D

Limita recalculată 2 = Limită2 + D

Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform

4.4 se parcurge etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori.

Pentru stabilirea stării ecologice a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți

anion-acitvi s-a stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată.

Tabelul 1. Valori EQS

Nr.crt. Indicator Valoare duritate (mg/l

CaCO3)

Valori EQS

(media anuală μg/l)

1. PCB-uri (sumă de 7) - 0.013

2. Acenaften - 2.8

3. Toluen - 74

4. Cu

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l CaCO3

>100 mg/l CaCO3

1.22

5

10

5. Zn

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l CaCO3

>100 mg/l CaCO3

11.8

50.2

73

6. As 49

7. Cr 8.8

8. Fenol 11

9. Xilen 33

10. Cianuri totale 50

11. Detergenti anion-

activi

100

Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării ecologice

Nr.

crt.

Indicator Valoare duritate

(mg/l CaCO3)

Limita 1

μg/l

(limita

intre stare

foarte buna

Limita 2

μg/l

(limita între

starea bună şi

starea moderată)

209

si starea

buna)

1. PCB-uri (sumă de

7)

- 0.007 0.013

2. Acenaften - 1.5 2.8

3. toluen - 33 74

4. Cu*

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l

CaCO3

>100 mg/l CaCO3

0.75

3

6

1.22

5

10

5. Zn*

50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l

CaCO3

>100 mg/l CaCO3

7

35

50

11.8

50.2

73

6. As** 49

7. Cr** 8.8

8. Fenol** 11

9. Xilen** 33

10. Cianuri totale** 50

11. Detergenti anion-

activi**

100

* In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4.

** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si

starea moderata (Limita 2).

210

Anexa 6.1.3C

Stare ecologică – Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi

respectiv Bună / Moderată sunt:

6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)

7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

Starea dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul

„cea mai defavorabilă situaţie”.

- Valorile propuse ca fiind limite între stările ecologice „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B)

şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în

Tabelele nr. 1 și 2.

- Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media

aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

Tabel 1: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi

respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie tipologică veche Categorie

tipologic

a noua

Oxigen

dizolvat (mg/l

O2)

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

ROLN01+ROLN02 ROLN01 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN06 ROLN03 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN07+ROLN08+ROLN09+

ROLN13 ROLN04 - - - - - -

ROLN10+ROLN11 ROLN05 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN14T

ROLN06

T - - - - - -

ROLN15+ROLN16 ROLN07

10.00

0 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000

ROLN17+ROLN18

ROLN08

10.00

0 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000

211

Tabel 2: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru

nutrienți

Categorie tipologică veche Categorie

tipologică

nouă

N-NH4

(mg/l N)

N-NO2

(mg/l N)

N-NO3

(mg/l N)

N Total

(mg/l N)

P-PO4

(mg/l P)

P Total

(mg/l P)

FB/B B/M FB/

B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

ROLN01+ROLN02 ROLN01 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070

ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.070 0.100

ROLN06 ROLN03 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070

ROLN07+ROLN08+ROLN09+ROLN

13 ROLN04 - - - - - - - - - - - -

ROLN10+ROLN11 ROLN05 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.050 0.100 0.080 0.140

ROLN14T ROLN06T - - - - - - - - - - - -

ROLN15+ROLN16 ROLN07 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040

ROLN17+ROLN18 ROLN08 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040

212

Anexa 6.1.3D


Ape tranzitorii şi costiere – elemente fizico-chimice generale şi poluanţi specifici

Elemente fizico-chimice generale


bunǎ”şi “Bunǎ”:

1. Transparenţa

2. pH

3. Salinitate

4. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,

consumul biochimic de oxigen)

5. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din

ortofosfati, siliciu din silicaţi)


„Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele fizico-chimice generale:

- Pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit

elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”, respectiv perioada anilor

’60 – ’65 pentru tipologiile RO_TT03, RO_CT01 şi RO_CT02 şi perioada anilor ’66 –

’77 pentru tipologia RO_TT02

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nutrienţi au fost

apreciate luându-se în consideraţie mediana datelor istorice existente, pentru fiecare

tipologie, din perioada de referinţǎ , dupǎ ce au fost anulate valorile extreme

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru condiţiile de oxigenare

au fost apreciate luându-se în consideraţie limitele între care s-au situat 80% din valori

pentru datele istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru pH şi salinitate au fost

apreciate luându-se în consideraţie limitele de variaţie (minimǎ, maximǎ) pentru datele

istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ”, au fost stabilite în acord cu

standardele de calitate prevǎzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ord. 161/2006

213

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele

fizico-chimice generale sunt prezentate în Tabelul 1, Tabelul 2 şi Tabelul 3.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul

“cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Poluanţi specifici


bunǎ”şi “Bunǎ”:

1. Metale grele

2. Hidrocarburi

3. Pesticide organoclorurate

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea

ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii specifici:

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ”pentru metale,

în apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut utilizând metoda analizei dispersiei datelor

acumulate în ultimii cinci ani pentru fiecare tipologie, selectând valoarea percentilei

25 a dispersiei concentraţiilor pentru descrierea condiţiilor de referinţă. Metoda este

printre cele recomandate, în situaţiile în care nu există staţii de referinţă, neafectate

de impact antropic, sau datele istorice disponibile nu sunt suficient de reprezentative

pentru a fi utilizate pentru stabilirea valorilor prag. (Virbickas, T. şi colab., 2007;

Buck, S. şi colab, 2000; CIS Working Group REFCOND, 2003).

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Bunǎ” pentru metale, în

apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în

vigoare (Directiva 2008/105/EC , Ord. 161/2006, Directiva 2006/1881/ EC).

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”

pentru hidrocarburi şi pesticide organoclorurate s-a fǎcut luând în considerare sursele

de poluare cu hidrocarburi şi pesticide şi precizările Directivei Cadru a Apei pentru

poluanţii specifici dupǎ cum urmeazǎ: valorile corespunzǎtoare stării ecologice

„Foarte bunǎ” precizate corespund limitelor de detecţie pentru parametrii luaţi în

considerare, iar valorile corespunzǎtoare stării ecologice „Bunǎ” au fost stabilite în

acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Directiva 2008/105/EC,

Hotărârea 351/2005)

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii

specifici sunt prezentate în Tabelul 4, Tabelul 5, Tabelul 6, Tabelul 7 şi Tabelul 8.

214

Starea datǎ de poluanţii specifici este determinatǎ de principiul “cea mai


Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT03

Parametru Starea ecologicǎ foarte

bunǎ

(valori de fond)

Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 2,0 2,0

pH 7,8-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 0,3-11,0 11,0 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110 % >80%

CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1 - 1,5

Azotiţi, N-NO2- mgN/l < 0,03 0,03

Amoniu, N-NH4- mgN/l < 0,1 0,1

Silicaţi, Şi-SiO44- mgSi/l < 3,0 3,0

215

Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT02

Parametru Starea ecologicǎ foarte bunǎ Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 1,0 0,5 – 1,0

pH 7 - 8,8 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 0,1-13 13 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0 -13,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat, % 100 -110 80% -100%

CBO5, mgO2/l < 5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,012 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 0,1 1,0 - 1,5




Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Parametru Starea ecologicǎ foarte

bunǎ (valori de fond)

Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 2,0 2,0

pH 7,8-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 11,0 – 18,5 11,0 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110% >80%

CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1,0- 1,5




216

Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru metalele

grele în apǎ, sedimente şi biotǎ

Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu

[µg/l]

Cr

[µg/l]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

RO_TT03 < 5,31 < 3,29 < 30,32 < 10,24 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

RO_TT02 0,15-1,26 0,97 – 1,14 <17,30 <19,96

RO_CT01 < 4,12 < 2,27 < 17,43 < 6,51 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

RO_CT02 < 4,08 < 4,73 < 17,49 < 4,95 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

Tabelul 5. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ” pentru metalele grele în

apǎ, sedimente şi biotǎ

Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu

[µg/l]

Cr

[µg/l]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

Cu

µg/g]

Cr

[µg/g]

RO_TT03 5,31 -30 3,29 - 100 30,32 -

40,00

10,24 -

100,0

2,17 –

2,96 0,25 – 1,49

RO_TT02 1,26 - 30 1,14 – 100 17,30 -

40,00

19,96 -

100,0

RO_CT01 4,12 -30 2,27 - 100 30,32 -

40,00

10,24 -

100,0

0,76 –

1,49 0,25 – 1,49

RO_CT02 4,08 -30 4,73 - 100 17,49 -

40,00

4,95 -

100,0

0,76 –

1,49 0,25 – 1,49

217

Tabelul 6. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ” pentru

poluanţi organici în apǎ

Hidrocarburi

totale

(μg/L)

Aldrin

(μg/L)

Dieldrin

(μg/L)

Endrin

(μg/L)

p,p’ DDE

(μg/L)

p, p’ DDD

(μg/L)

p,p’ DDT

(μg/L)

Starea

ecologică

„Foarte

bunǎ”

< 10 < 0,003 < 0,002 < 0,003 < 0,002 < 0,002 < 0,002

Starea

ecologică

„Bunǎ”

10 -200

Sumă de Aldrin, Dieldrin şi

Endrin:

< 0,005

Sumă de p,p’ DDE, p,p’

DDD şi p,p’ DDT :

< 0,025

0,002 - 0,1


poluanţi organici în sedimente

Hidrocar-

buri totale

(μg/g)

Aldrin

(μg/g)

Dieldrin

(μg/g)

Endrin

(μg/g)

p,p’ DDE

(μg/g)

p, p’ DDD

(μg/g)

p,p’ DDT

(μg/g)

Starea

ecologică

„Foarte

bunǎ

< 10 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0002

Starea

ecologică

„Bunǎ

10 -100 valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

218


poluanţi organici în biotǎ

Aldrin

(μg/g)

Dieldrin

(μg/g)

Endrin

(μg/g)

p,p’ DDE

(μg/g)

p, p’ DDD

(μg/g)

p,p’ DDT

(μg/g)

Starea ecologică

„Foarte bunǎ < 0,0003 < 0,0003 < 0,0004 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003

Starea ecologică

„Bunǎ

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

219

Anexa 6.1.4A


POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC

MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR

DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Macronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de

apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă

este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilă cu cea pentru

corpurile de apă naturale pe baza macronevertebratelor bentice.

Principiu


pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In

descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea

generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost

descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre

indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici

propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de

familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru

evaluarea potenţialului ecologic pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea

indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)

(s x h)

S =

h

S = indicele saprob

s = valoarea taxonilor bioindicatori


2.Indicele EPT_I

Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la

numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numarul de specii;

pi = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba

4.Indice număr de familii

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

i

S

i

i i p p H

1

ln

220

5.Indicele OCH/O

Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de

indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si

podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)

Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de

indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de

curgere a apei_limnofil (curgere lenta)

Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al

indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind

reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului

de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida

apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă

mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care

fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt

expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza

tuturor indicilor menţionaţi.

In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si

pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare

indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.


Tip Valoare ghid stare

referinta (max.)

Potential ecologic

maxim (max.)

Potential ecologic

bun (max.)

Potential ecologic

moderat (max.)

RO01 1.2 1.8 2.3 3.2

RO02 1.25 1.9 2.5 3.2

RO03 1.3 2.2 2.5 3.2

RO04 1.35 2.2 2.6 3.2

RO05 1.4 2.2 2.6 3.2

RO06 1.45 2.3 2.7 3.5

RO07 1.5 2.3 2.7 3.5

RO08 1.5 2.4 2.6 3.2

RO09 1.5 2.4 2.7 3.2

RO10 1.55 2.4 2.6 3.5

RO11 1.6 2.45 2.7 3.5

RO12 1.25 1.9 2.3 3.2

RO13 1.6 2.3 2.7 3.5

RO14 1.6 2.4 2.8 3.5

RO15 1.6 2.4 2.8 3.5

RO16 1.6 2.3 2.7 3.2

221

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 80% 40% 30% 20%

RO02 80% 40% 30% 20%

RO03 70% 30% 20% 10%

RO04 60% 35% 20% 15%

RO05 60% 35% 20% 15%

RO06 30% 10% 5% 2%

RO07 30% 10% 5% 2%

RO08 30% 10% 5% 2%

RO09 30% 10% 5% 2%

RO10 30% 10% 5% 2%

RO11 30% 10% 5% 2%

RO12 60% 30% 10% 5%

RO13 20% 8% 2% 1%

RO14 20% 8% 2% 1%

RO15 20% 8% 2% 1%

RO16 25% 10% 5% 2%

Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 2.3 1.6 1.3 1.2

RO02 2.3 1.6 1.3 1.2

RO03 2.3 1.6 1.3 1.2

RO04 2.1 1.5 1.2 1.1

RO05 2.1 1.5 1.2 1.1

RO06 1.9 1.4 1.2 1.1

RO07 1.9 1.4 1.2 1.1

RO08 1.9 1.4 1.2 1.1

RO09 1.9 1.4 1.2 1.1

RO10 1.9 1.4 1.2 1.1

RO11 1.9 1.4 1.2 1.1

RO12 2.1 1.6 1.2 1.1

RO13 1.8 1.3 1.2 1.1

RO14 1.8 1.3 1.2 1.1

RO15 1.8 1.3 1.2 1.1

RO16 2.0 1.25 1.2 1.1

222

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 20 10 6 4

RO02 20 10 6 4

RO03 20 10 6 4

RO04 16 8 4 2

RO05 16 8 4 2

RO06 14 6 3 2

RO07 14 6 3 2

RO08 14 6 3 2

RO09 14 6 3 2

RO10 14 6 3 2

RO11 14 6 3 2

RO12 18 10 5 4

RO13 14 6 3 2

RO14 14 6 3 2

RO15 14 6 3 2

RO16 14 6 3 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 10% 30% 45% 55%

RO02 10% 30% 45% 55%

RO03 15% 40% 50% 60%

RO04 15% 40% 50% 60%

RO05 15% 40% 50% 60%

RO06 25% 40% 70% 85%

RO07 25% 40% 70% 85%

RO08 25% 40% 70% 85%

RO09 25% 40% 70% 85%

RO10 25% 40% 70% 85%

RO11 25% 40% 70% 85%

RO12 15% 50% 60% 70%

RO13 25% 60% 75% 85%

RO14 25% 60% 75% 85%

RO15 25% 60% 75% 85%

RO16 25% 40% 70% 85%

223

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 90% 40% 30% 20%

RO02 90% 40% 30% 20%

RO03 80% 40% 30% 20%

RO04 70% 30% 20% 10%

RO05 70% 30% 20% 10%

RO06 30% 10% 5% 2%

RO07 30% 10% 5% 2%

RO08 30% 10% 5% 2%

RO09 30% 10% 5% 2%

RO10 30% 10% 5% 2%

RO11 30% 10% 5% 2%

RO12 70% 40% 30% 20%

RO13 30% 10% 5% 2%

RO14 30% 10% 5% 2%

RO15 30% 10% 5% 2%

RO16 30% 10% 5% 2%

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 90% 60% 50% 40%

RO02 90% 60% 50% 30%

RO03 80% 50% 40% 30%

RO04 70% 40% 30% 20%

RO05 70% 40% 30% 20%

RO06 50% 30% 20% 15%

RO07 50% 20% 15% 10%

RO08 50% 20% 15% 10%

RO09 50% 20% 15% 10%

RO10 50% 20% 15% 10%

RO11 50% 20% 15% 10%

RO12 80% 50% 40% 30%

RO13 50% 20% 15% 10%

RO14 50% 20% 15% 10%

RO15 50% 20% 15% 10%

RO16 50% 20% 15% 10%

224

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-

limnofil)

Tip Valoare ghid

stare

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

(max.)

RO01 20% 15% 12% 10%

RO02 20% 15% 12% 10%

RO03 20% 15% 12% 10%

RO04 30% 20% 15% 10%

RO05 30% 20% 15% 10%

RO06 90% 70% 60% 50%

RO07 90% 70% 60% 50%

RO08 90% 70% 60% 50%

RO09 90% 70% 60% 50%

RO10 90% 70% 60% 50%

RO11 90% 70% 60% 50%

RO12 80% 60% 50% 40%

RO13 90% 70% 60% 50%

RO14 90% 70% 60% 50%

RO15 90% 70% 60% 50%

RO16 80% 60% 50% 40%



corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un

raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale

starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse

pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele ecologice pentru a se vedea

tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul ecologic maxim la potenţialul

ecologic moderat.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite

calcularea indicelui multimetric.

Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a

propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru

evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

–Indice saprob (IS) 10%

–Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20%

–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%

–Numar familii (IFAM) 10%

–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%


–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 20%

225


0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice

multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic care trebuie sa fie cuprins intre 0 si

1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Potential maxim min. 0.75

–Potential bun min. 0.55

–Potential moderat min. 0.4

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face

media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul ecologic.

Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba.

Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau

potentialului ecologic datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula

substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.).

Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul ecologic cel mai

defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric.

226

Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice Numar de

familii (IFAM)

Indice diversitate

SW (ID)

Indice OCH (IOCH)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinta

RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEIFAM

RCEIGF


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1xRCEIS+

0,2xRCEIEPT +

0,2xRCEID +

0,1xRCEIFAM +

0,1xRCEIOCH +

0,1xRCEIGF +

0,2xRCEREO/LIM

Compararea IM cu

valorile limita pentru

potential ecologic

Calcul IM potential

ecologic

Evaluare

finala

potential

ecologic

Indice preferinta

curgere apa

(REO/LIM))

RCEREO/LIM

Indice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită dintre

potentialele

ecologice

227

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.16

IEPT = 85%

IFAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%

Comparare

a valorii

determinate

cu valoarea

ghid a starii

de referinta

RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEIFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1 +

0,2x0,79 +

0,1x0,95 +

0,1x1 +

0,1x0,93 +

0,1x1+

0,2x1

Compararea IM

cu valorile limită

pt potentialele

ecologice

Calcul IM

poteníal

ecologic =

0,200+0,158+

0,095+0,100+

0.093+0,100+

0,200 = 0.946

Evaluare

finala

stare

ecologica

=PEM

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

potentailele

ecologice

REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82

RCEID =1,82/2,3=0.79

228

Anexa 6.1.4B

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE

AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE

(FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru

corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile

de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul

(reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori

perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare

generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori

stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă

naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru

fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi

pentru evaluarea potenţialului ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii

sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice

biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in

continuare.

Indice saprob (Pantle-Buck modificat)

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri

naturale)

h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă






H p S

ln p 1 i

i i

229

Indicele biologic de diatomee (IBD)

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai

bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea

cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt

expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza

tuturor indicilor menţionaţi.


potenţialului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 1,31 1,79 2,16 > 2,16

RO04-05 1,75 2,01 2,32 > 2,32

RO06-11 1,82 2,06 2,71 > 2,71

RO12-15 1,84 2,08 2,7 > 2,7

RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75

RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 20 14 11 < 11

RO04-05 20 15 12 < 12

RO06-11 19 14 12 < 12

RO12-15 20 15 11 < 11

RO18 16 10 9 < 9

RO19 18 12 9 < 9


Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 2,43 2,03 1,52 < 1,52

RO04-05 2,53 1,74 1,22 < 1,22

RO06-11 2,45 2,15 1,40 < 1,40

RO12-15 2,40 2,08 1,27 < 1,27

RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25

RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22

230

Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee)

Tip Valoare ghid

stare

referinţă

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun (min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO01-03 16 12 9 < 9

RO04-05 15 11 8 < 8

RO06-11 13 11 8 < 8

RO12-15 12 10 7 < 7

RO18 13 10 8 < 8

RO19 12 10 7 < 7


calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.

Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu

valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de

referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de

referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de

scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea

potenţialului ecologic, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%



- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%


0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor


Valoare

–Potenţial maxim min. 0,78

–Potenţial bun min. 0,62

–Potenţial moderat min. 0,39

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de

apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul ecologic.

231

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului

Comparare

cu valori

limită pt

potențial

ecologic

Determinare valoare


Modul

poluare

organică


Calitate Ecologică (RCE)


RCEIS Indice saprob (IS)

Evaluare

finală

potențial

ecologic

Indice diversitate

SH-W (ID)

IM =

0,3xRCEIS+

0,15xRCEINT +

0,3xRCEID +

0,25xRCEIBD

RCEID

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

Număr de taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEINT

Modul

degradare

generală

Calcul IM

potențial ecologic


valoarea mai mare

Evaluare potențial

ecologic



RCEIBD

Indice biologic de

diatomee (IBD)

232

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza

fitobentosului

Comparare

cu valori

limită pt

potențial

ecologic



indice

Determinare valoare


Modul

poluare

organică RCEIS =

1.31/2.12 = 0.62

IS = 2.12

Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEB

ID = 1.8

RCEID =

1.8/2.43 = 0.74

IM = 0,3x0,62+

0,3x0.74 +

0,15x0.55+

0,25x0,62+

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

RCEINT =

11/20 = 0.55

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

INT = 11

Modul

degradare

generală

Compararea IM

cu valorile limită

pt potențial

ecologic

Calcul potențial

ecologic =

0,186+0,222+0,082

+0.155= 0,645


valoarea mai mare



RCEIBD =

10/16 = 0.62

IBD = 10

233

Anexa 6.1.4C


POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC

MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR

DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al

corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde

curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă

din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea

potentialului ecologic, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de

apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative

pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de

monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se

foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor

Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de

nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de

principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de

apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare

categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la

nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii

propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de

taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza

comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este

facuta in continuare.

1. Indicele saprob

(s x h)

S =

h

s = valoarea taxonilor bioindicatori


2. Indicele de clorofila

Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

234

3. Indicele de diversitate Simpson

unde,

D = indice diversitate

pi = proportia speciei „i” in comunitate

s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoni


5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae

Reprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge

din probă, Se exprimă în procente.


reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte

dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau

alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se

propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.


potenţíalului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Potenţial

ecologic

maxim

(max.)

Potenţial

ecologic

bun

(max.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 1,66 2,3 2,5 3,2

RO06* 1,75 2,55 2,75 3,5

RO07 1,6 2,07 2,5 2,7

RO08 1,6 2 2,6 2,8

RO08* 1,75 2,55 2,75 3,5

RO09 1,73 2 2,64 2,9

RO10 1,86 2,16 2,6 2,9

RO11 1,76 2,31 2,64 2,93

RO12 2,2 2,5 2,7 3,3

RO13 2,2 2,53 2,77 3,2

RO14 2,2 2,53 2,77 3,2

RO15 2,2 2,58 2,83 3,3

RO16 1,36 2,46 2,58 2,71

235

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(max.)

Potenţial

ecologic

maxim

(max.)

Potenţial

ecologic

bun (max.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 2,65 5,39 7,51 10,50

RO06* 7,30 8,03 13,73 23,33

RO07 3,92 6,11 9,21 14,00

RO08 5,19 6,83 10,91 17,50

RO08* 7,30 8,03 13,73 23,33

RO09 6,46 7,55 12,60 21,00

RO10 7,30 8,03 13,73 23,33

RO11 8,15 8,51 14,86 25,66

RO12 9,00 9,00 16,00 28,00

RO13 9,00 9,00 16,00 28,00

RO14 9,00 9,00 16,00 28,00

RO15 9,00 9,00 16,00 28,00

RO16 8,15 8,51 14,86 25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 0,92 0,81 0,37 0,23

RO06* 0,89 0,54 0,34 0,28

RO07 0,9 0,74 0,43 0,33

RO08 0,89 0,67 0,49 0,44

RO08* 0,89 0,54 0,34 0,28

RO09 0,89 0,605 0,42 0,36

RO10 0,89 0,54 0,34 0,28

RO11 0,89 0,42 0,19 0,12

RO12 0,88 0,71 0,37 0,26

RO13 0,88 0,71 0,37 0,26

RO14 0,88 0,71 0,37 0,26

RO15 0,88 0,71 0,37 0,26

RO16 0,87 0,63 0,53 0,5

236

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 24 10 8 4

RO06* 13 5 4 2

RO07 18 7 6 3

RO08 13 5 4 2

RO08* 13 5 4 2

RO09 13 5 4 2

RO10 13 5 4 2

RO11 26 7 5 3

RO12 14 8 5 1

RO13 14 8 5 1

RO14 14 8 5 1

RO15 14 8 5 1

RO16 23 8 5 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae

Tip Valoare

ghid stare

referinta

(min.) (%)

Potenţial

ecologic

maxim

(min.)

Potenţial

ecologic

bun

(min.)

Potenţial

ecologic

moderat

RO06 77 50 35 20

RO06* 77 50 35 20

RO07 77 50 35 20

RO08 77 50 35 20

RO08* 77 50 35 20

RO09 77 50 35 20

RO10 77 50 35 20

RO11 77 50 35 20

RO12 100 90 72 65

RO13 100 90 72 65

RO14 100 90 72 65

RO15 100 90 72 65

RO16 90 49 31,5 14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe

baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se

imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar

intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de

referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea

237

potenţialului ecologic al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui

multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate

pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora

pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului ecologic, dupa cum urmeaza:


– Indicele clorofila a (ICL) 25%



– Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10%


0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic şi acesta trebuie sa fie cuprins

intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al

valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

Valoare

–Potential maxim min. 0.8

–Potential bun min. 0.6

–Potential moderat min. 0.4

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un

corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul

ecologic.

238

Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri apa

Modul

poluare

organica

Modul

degradare

generala

Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni

(INT)

Indice diversitate S

(ID)

Indice clorofila (ICL)

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinta

RCEIS

RCEINT

RCEICL


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,2xRCEIS+

0,3xRCEID +

0,15xRCEINT +

0,25xRCEICL +

0,1xRCEIAND

Compararea IM cu


potentialele ecologice

Calcul IM

potential

ecologic

Evaluare

finala

potential

ecologic

RCEIAND

Determinare valoare





Compararea

cu valorile

limită pentru

potential

ecologic

Indice abundenta

diatomee (IAND)

RCEID

239

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului –

cursuri de apa

Modul

degradare

generala

IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05

Comparare

a valorii

determinat

e cu

valoarea

ghid a

starii de

referinta

RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1


valoarea mai mare



Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,2x1+

0,3x0,82 +

0,15x0,38 +

0,25x1 +

0,1x1

Compararea IM cu valorile

limită între potentialele

ecologice

Calcul IM potential

ecologic =

0,200+0,246+0,057+

0.250+0,100= 0.853

Evaluare

finala

potential

ecologic =

PEM

Determinare valoare


Modul

poluare

organica




Compararea

cu valorile

limită dintre

potentialele

ecologice

IAND = 98%

RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 =

0.82

240

AnexA 6.1.4D

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA

POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE

APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicare

Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de

acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste

pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde

cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport

de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a

tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru

evaluarea potentialului ecologic trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada

maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru

fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la

nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza

fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă

cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de




Indice biomasă

Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,

exprimată în mg/ l (mm3/l).

Indice clorofila a

Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau

medie, exprimată în µg/l.




H p S

ln p 1 i

i i

241

Indice abundenţa biomasă cianobacterii

Reprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se

exprimă în procente.

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3

potenţiale ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tipologie Tipologie noua Valoare

ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

22 16 12 < 12

ROLA05 ROLA03 19 12 10 <10

ROLA06-

11 ROLA04+ROLA05+ROLA06

20 14 10 <10

ROLA12-

14 ROLA07

17 13 9 < 9

Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tip Tipologie noua Valoare

ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

7 12 29 >29

ROLA05 ROLA03 3 6 10 >10

ROLA06-


2 6 15 >15

ROLA12-

14 ROLA07

1.5 4 11 >11

Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)

Tip Tipologie

noua

Valoare ghid

de referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100

ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100

ROLA05 ROLA03 9 9 16 28

ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50

ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12

ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20

ROLA12+13+14 ROLA07 1 2 3 8

242

Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)


ghid de

referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic

bun (max.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

4 7 10 > 10

ROLA05 ROLA03 5 7 9 > 9

ROLA06-


2 5 8 > 8

ROLA12-

14 ROLA07

1 2,5 4 > 4



ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic

bun (min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01-

04 ROLA01+ROLA02

2.7 2.3 1.8 < 1.8

ROLA05 ROLA03 2.6 2.2 1.8 < 1.8

ROLA06-


2.5 2.1 1.7 < 1.7

ROLA12-

14 ROLA07

2.5 1.9 1.3 < 1.3

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza

valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte

intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.

Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se

considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice

si pentru starea de referinta si potenţialele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de

crestere sau de scadere de la potenţial ecologic maxim la potenţial ecologic moderat. Se

prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii

selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si

pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (INT) 10%

Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20%

Indice biomasa (BIO) 30%

Indice clorofila a (CHL) 15%

Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%

243


0.1*RCEINT+0.2*RCECYANO+0.3*RCEBIO+0.15*RCECHL+0.25*RCEID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru incadrarea în potenţial ecologic se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric, după cum urmează:

Valoare

– potenţial ecologic maxim min. 0.8

– potenţial ecologic bun min. 0.6

– potenţial ecologic moderat min. 0.4

Evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a

indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului

ecologic se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj.

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

244

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de

acumulare

Indice diversitate SH-

W (ID)

Număr de taxoni

(INT)

Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCEBIO

RCECHL

RCEINT

RCEID


valoarea mai mare



Evaluare

finală

potențial

ecologic

Abundență numerică

Cyanobacteria

(CYANO)

Factori

stresori: aport

nutrienți,

substanțe

organice,

variații nivel

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM =

0,1xRCEINT +

0,3xRCEBIO +

0,15xRCECHL +

0,2xRCECYANO

+ 0,25xRCEID

RCECYANO

Calcul IM potențial

ecologic

Compararea IM

cu valorile limită

pt. potențialele

ecologice

Determinare valoare




indice


limită între potențialele

ecologice

245

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului –

lacuri de acumulare

ID = 2,8

INT = 26

BIO = 1,88

CHL = 7,3

Compararea

valorii

determinate

cu valoarea

ghid a stării

de referinţă

RCEBIO=1/1,88=0,53

RCECHL=1/7,3=0,13

RCEINT=1

RCEID=1


valoarea mai mare



Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEM

CYANO = 19,7

Factori

stresori: aport

nutrienți,

substanțe

organice,

variații nivel

Calculul

Indicelui

Multimetric

(IM) prin

ponderarea

RCE pentru

fiecare

indice

IM = 0,1x1 +

0,3x0,53 +

0,15x0,13 +

0,2x0,08 +

0,25x1

RCECYANO=0,08

Determinare valoare




indice


limită între potențialele

ecologice

Compararea IM

cu valorile limită

pt. potențialele

ecologice


ecologic =

0,100+0,160+0,02+0.

02+0,25 0= 0.514

246

Anexa 6.14.E


POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE

APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE

BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicare

Algele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de

acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

Principiu

Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru

lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor

Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care

raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt

sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare

hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid

de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati.

Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei

Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza

fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de

troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.






Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale

potenţialului ecologic.

H p S

ln p 1 i

i i

247

Fitobentos

Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLA01+02 20 14 7 <7

ROLA03+04 22 15 6 <6

ROLA05 19 13 8 <8

ROLA06+08 21 15 7 <7

ROLA07+10 20 13 7 <7

ROLA09+11 23 17 8 <8

ROLA12+13+14 13 10 5 <5


Tip Valoare ghid de

referinta

(min..)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential ecologic

moderat

ROLA01+02 2.5 2 1.5 <1.5

ROLA03+04 2.4 1.9 1.5 <1.5

ROLA05 2.5 1.9 1.6 <1.6

ROLA06+08 2.6 2.1 1.7 <1.7

ROLA07+10 2.6 2 1.7 <1.7

ROLA09+11 2.5 1.8 1.6 <1.6

ROLA12+13+14 2.8 2.2 1.8 <1.8

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

Tip Valoare ghid

stare referinţă

(min.)

Potential

ecologic

maxim (max.)

Potential

ecologic bun

(max.)

Potential ecologic

moderat

ROLA01+02 4.0 5.4 6.0 >6.0

ROLA03+04 4.2 5.9 6.6 >6.6

ROLA05 3.0 3.9 5.4 >5.4

ROLA06+08 4.0 6.0 7.5 >7.5

ROLA07+10 3.8 5.5 7.2 >7.2

ROLA09+11 3.2 5.2 7.2 >7.2

ROLA12+13+14 2.5 3.6 4.2 >4.2

Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de

referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ecologică

(RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale.



248



valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate

valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa

acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat.


importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea

potenţialului ecologic, după cum urmează:



- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi

1.

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al

valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:

Valoare

– potenţial ecologic maxim min. 0.65

– potenţial ecologic bun min. 0.40

– potenţial ecologic moderat max. 0.40



Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de

acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de

creştere (mai-septembrie).

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),

potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

249

Aport

nutrienti

Alte

presiuni

(degradare

generală,

hidromor-

fologică)

Indice troficitate

(TDI)

Indice diversitate

SH-W (ID)

Număr de taxoni

(INT)

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI

RCEID

RCEINT


valoarea mai mare



Compararea IM cu

valorile limită

între potențialele

ecologice

Evaluare

finală

potențial

ecologic

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

potențial

ecologic

Calcul IM

potențial

ecologic

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM =

0,3xRCEINT +

0,4xRCEID +

0,3xRCETDI

250

Fig. 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri de acumulare

Aport

nutrienti

Alte

presiuni

(degradare

generală,

hidromor-

fologică)

TDI=5

ID=1,9

INT=15

Compararea

valorii

determinate cu

valoarea ghid a

stării de

referinţă

RCETDI=3,8/5=0,76

RCEID=1,9/2,6=0,73

RCEINT=15/20=0,75


valoarea mai mare



Compararea IM cu

valorile limită

între potențialele

ecologice

Evaluare

finală

potențial

ecologic =

PEM


ecologic = 0,225+

0,292+0,228 = 0,745

Calculul

Indicelui


ponderarea

RCE pentru

fiecare indice

IM = 0,3x0,75 +

0,4x0,73 +

0,3x0,76

Determinare valoare




indice

Compararea

cu valorile

limită pentru

potențial

ecologic

251

Anexa 6.1.4F

Lacuri naturale puternic modificate-Potențial ecologic-elemente biologice: fitoplancton,

fitobentos, macrozoobentos

Lacul Snagov

Lacul Siutghiol

ROLNPM01

Fitoplancton


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 28 19 10 7


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 8 17 22 35


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 14 50 80 150


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 15 45 55 70


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 2,56 2,07 1,79 1,32

252

Fitobentos


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 20 10 7 4


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 2.50 1.60 1.30 0.40


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 4.8 8.5 12.3 14.3

Macronevertebrate


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 11 6 3 2


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 2,7 1,6 0,6 0,4

253


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 43 17 8 4


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 69 24 13 7


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 5 2 1 0


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01 73 12 4 1

Lacul Techirghiol sarat

ROLNPM01T

Fitoplancton


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 15 5 4 3

254


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 2 5 8 12


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 3 20 50 100


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 4 10 15 20


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 1,60 0,98 0,81 0,40

Fitobentos


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 21 9 7 6


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 2.50 1.50 1.25 0.40

255


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 5.7 8.8 12.9 15.1

Macronevertebrate


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 6 4 3 2


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 2 1,2 0,7 0,4


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 25 12 9 3


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 72 37 24 8


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 4 2 1 0

256


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM01T 10 1 0 0

Lacul Tabacarie

Lacul Zagren

Lacul Agighiol

ROLNPM02

Fitoplancton


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 15 11 9 8


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 7 12 20 25


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 12 50 150 200


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 10 45 60 70

257


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2,46 1,85 1,45 1,04

Fitobentos


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 20 11 8 6


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2.50 1.60 1.30 0.50


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2.9 6.6 10.0 12.7

Macronevertebrate


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 12 6 4 2


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2,6 1,4 0,7 0,4

258


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 68 29 17 5


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 73 30 8 0


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 5 2 1 0


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 90 14 3 0

Lacul Ciocanesti

Iezerul Cuza Vodă Călăraşi

Lacul Strachina-Ţăndărei

Lacul Strachina-Cotu Ciorii-Murgeanca

Lacul Strachina-Lata Sărata

ROLNPM02

259

Fitoplancton


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 15 11 6 5


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 3 7 12 15


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 20 100 150 200


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 8 15 25 40


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2,08 1,54 1,20 1,00

260

Fitobentos


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 23 14 9 6


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 2.40 1.70 1.30 0.60


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 3.8 6.0 9.6 12.8

Macronevertebrate


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 15 7 4 2


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 3 1,7 1,3 0,8


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 57 18 3 1

261


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 66 25 10 1


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 6 2 1 0


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 48 5 1 0

Lacul si pepiniera Brates

ROLNPM02

Lacul Ghioroc

ROLA01CAA

Fitoplancton


Tipologie

veche

Valoare ghid

de referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 22 16 12 < 12

Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tipologie

veche

Valoare ghid

de referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 7 12 29 >29

262

Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)

Tipologie

veche

Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 5 20 50 100

Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)

Tipologie

veche

Valoare ghid

de referinta

(max.)

Potential

ecologic

maxim

(max.)

Potential

ecologic bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 4 7 10 > 10


Tipologie

veche

Valoare ghid

de referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 2.7 2.3 1.8 < 1.8

Fitobentos

Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tipologie

veche

Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 20 14 7 <7


Tipologie

veche

Valoare ghid de

referinta

(min..)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 2.5 2 1.5 <1.5

263

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

Tipologie

veche

Valoare ghid

stare referinţă

(min.)

Potential

ecologic

maxim (max.)

Potential

ecologic bun

(max.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 4.0 5.4 6.0

>6.0

Macronevertebrate


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 11 6 3 2


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02+

ROLA01CAA 2,7 1,6 0,6 0,4


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 43 17 8 4


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 69 24 13 7

264


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 5 2 1 0


Tip Valoare ghid de

referinta

(min.)

Potential

ecologic

maxim

(min.)

Potential

ecologic bun

(min.)

Potential

ecologic

moderat

ROLNPM02 73 12 4 1

265

Anexa 6.1.4G

Sistemul de clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic

modificate – Ape costiere – pe baza elementelor biologice

Metodologia de clasificare şi evaluare a corpurilor de apǎ puternic modificate este

strâns legatǎ de metodologia similarǎ a corpurilor naturale.

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de

clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic a corpurilor de apă puternic modificate

(Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor

disponibile pentru fiecare tipologie în parte.

Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a

potenţialului ecologic a corpurilor de apǎ puternic modificate


Compoziţia, abundenţa şi

biomasa fitoplanctonului




- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa faunei

nevertebrate bentice


- densitate

- numǎr de specii


- Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic maxim este

comună cu lista speciilor considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2 ).

- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea

fitoplanctonului (Tabele 3 şi 4) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în

considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi

valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru

corpurile de apǎ puternic modificate, precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de

266

stare ecologicǎ a celei mai apropiate ape costiere de suprafaţǎ. Pentru celelalte clase de

potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul

ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului.

- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru clorofila a ( Tabel 5)

au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în considerare mǎsurile propuse în

vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-

chimice ce caracterizezǎ potenţialul ecologic maxim şi bun, precum şi valorile ce

caracterizeazǎ cele cinci clase de starea ecologicǎ a celei mai apropiate ape costiere de

suprafaţǎ.

- Pentru celelalte clase de potenţial valorile au fost stabilite conform OSPAR

Comprehensive Procedure astfel: limita dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi „Potenţialul

Ecologic Moderat” s-a stabilit prin multiplicarea valorii limită pentru „Potenţialul Ecologic

Maxim” cu 1,5; limita dintre „Potenţialul Ecologic Moderat” şi „Potenţialul Ecologic Slab” s-

a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi „Potenţialul

Ecologic Moderat”; limita dintre „Potenţialul Ecologic Slab” şi „Potenţialul Ecologic Prost”

s-a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Moderat” şi „Potenţialul

Ecologic Slab”.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul



- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru parametrii

macronevertebratelor bentale (Tabel 6) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în

considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi

valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic

maxim şi bun, precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de stare ecologicǎ a

celei mai apropiate ape costiere de suprafaţǎ (Anexa 6.1.1F). Pentru celelalte clase de

potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul

ecologic maxim pe baza judecăţii expertului.

- Parametrii care caracterizeazǎ starea ecologicǎ a faunei nevertebrate bentice, respectiv

densitatea şi numǎrul de specii şi care rǎspund unui grup comun de presiuni (în special

aportului crescut de nutrienţi şi consecinţelor care decurg de aici, respectiv înfloririle algale,

creşterea gradului de hipoxie, etc) au fost combinaţi prin calcularea indicelui biotic M-AMBI

267

(Anexa 6.1.1F), obţinându-se caracterizarea potenţialului ecologic al corpului de apǎ din

punct de vedere al elementului fauna nevertebratǎ bentalǎ.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de

principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai


- Valorile caracteristice claselor de potenţial sunt comune cu cele care caracterizează

clasele de stare ecologică ale apelor costiere (Anexa 6.1.1F).

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic maxim

pentru corpurile de apă puternic modificate


BACILLARIOPHYTA 84



Amphiprora paludosa MS

Amphora coffeiformis MS

Amphora hyalina MS

Amphora inflexa MS






Chaetoceros anastomonas MS



Chaetoceros dubius MS



Chaetoceros Lauderi MS


268


BACILLARIOPHYTA 84


Chaetoceros peruvianus MS







Coscinodiscus concinnus MS


Coscinodiscus oculus iridis MS

Coscinodiscus perforatus MS








Grammatophora serpentina MS

Hyalodiscus ambiguous MS



Licmophora Ehrenbergii MS

Melosira distans DS


Melosira italica DS


Melosira sulcata MS

Melosira varians DS

269


BACILLARIOPHYTA 84


Navicula lyra MS

Navicula pennata MS









Nitzschia sp.1 MS


Nitzschia trybionella DS




Podosira hormoides MS



Rhizosolenia delicatula MS


Rhoicosphaenia curvata DS




Surirella fastuosa MS

Surirella gemma MS

Synedra tabulata MS


270


BACILLARIOPHYTA 84


Thallassiosira decipiens MS




DINOFLAGELLATA 49

Ceratium extensum MS

Ceratium furca MS

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis acuta MS



Dinophysis ovum MS


Exuviaella balticum MS

Exuviaella marina MS






Glenodinium sp. MS

Goniaulax digitale MS



Goniaulax spinifera MS




271


BACILLARIOPHYTA 84


Gymnodinium sp. MS




Gyrodinium lachryma MS

Gyrodinium pingue MS


Peridinium crassipes MS

















CHLOROPHYTA 8



Lagerheimia sp. DS


272


BACILLARIOPHYTA 84





CYANOPHYTA 2



CHRYSOPHYTA 8





Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS



EUGLENOPHYTA 3


Euglena sp. DS


XANTOPHYTA 2


Meringosphaera setifera MS

*) MS – specii marine şi marine–salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole-salmastricole

273

Tabel 3. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pe baza parametrului

de biomasă (mg/m3) a fitoplanctonului

Iarnă

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Primăvară

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Vară

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Toamnă

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

274


densitate (mii cel/l) a fitoplanctonului

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Densitate (mii

cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000

EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0


clorofila a (µg/l)

Index Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic prost

Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6

EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0

Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pentru

macronevertebratele bentale

Index Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

AMBI 0,2-1,2 1,2-3,3 3,3-4,3 4,3-5,5 5,5-7,0

EQR 0,83 0,53 0,39 0,21 0

M-AMBI ≥0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,2 >0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

275

Anexa 6.1.5

Potenţial ecologic – elemente fizico-chimice


o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri”

Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi

pentru corpurile naturale (anexa 6.1.3 A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună

şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum

şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat.

o corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media

aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

1. Indicatorul pH

- Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic

maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (martie – octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci se

încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (martie – octombrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci se

încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).

2. Condiții de oxigenare

- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO5 si CCO-Cr

3. Nutrienții

- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH4, N-NO2, N-

NO3, N total si P-PO4

Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului

ecologic pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2.

Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinată de principiul „cea mai defavorabilă situaţie”.

Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B.

276

Tabel 1: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi

respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de

acumulare - CBO5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat

Categorie tipologica veche Categorie

tipologica

noua

CBO5 (mg/l

O2)

CCO-Cr

(mg/l O2)

Oxigen dizolvat

(mg/l O2)

PEM PEB PEM PEB PEM PEB

ROLA01+ROLA02 ROLA01 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00

ROLA03+ROLA04 ROLA02 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00

ROLA05 ROLA03 3.00 6.00 10.00 25.00 8.00 6.00

ROLA06+ROLA08 ROLA04 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA07+ROLA10 ROLA05 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA09+ROLA11 ROLA06 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00

ROLA012+ROLA13+RO

LA14 ROLA07 3.00 5.00 20.00 40.00 10.00 8.00

277

Tabel 2: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) –

categorii tipologice pentru lacurile de acumulare – nutrienți

Categorie tipologica

veche Categorie

tipologica

noua

N-NH4

(mg/l N)

N-NO2 (mg/l

N)

N-NO3

(mg/l N)

N total

(mg/l N)

P-PO4 (mg/l

P)

P total (mg/l

P)

PE

M PEB PEM PEB

PE

M PEB

PE

M PEB

PE

M PEB

PE

M PEB

ROLA01+ROLA02 ROLA01 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.06 0.12

ROLA03+ROLA04 ROLA02 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.10 0.20

ROLA05 ROLA03 0.44 0.90 0.00 0.35 1.60 3.30 2.50 5.00 0.12 0.25 0.18 0.38

ROLA06+ROLA08 ROLA04 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.04 0.08

ROLA07+ROLA10 ROLA05 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.05 0.10

ROLA09+ROLA11 ROLA06 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.07 0.14

ROLA012+ROLA1

3+ROLA14 ROLA07 0.20 0.40

0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03

0.02

0.04

278

Anexa 6.1.5A

Sistemul de clasificare şi evaluare al apelor de suprafaţǎ

Corpuri de apǎ puternic modificate – elemente fizico-chimice – Ape costiere


Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic

maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:

6. Transparenţa

7. pH

8. Salinitate

9. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,

consumul biochimic de oxigen)

10. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din

ortofosfaţi, siliciu din silicaţi)

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru “Potenţialul

ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” pentru elementele fizico-chimice generale:

- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic maxim” s-a fǎcut luând în considerare

mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile

elementelor fizico-chimice ce caracterizezǎ starea ecologicǎ foarte bunǎ a celei mai apropiate

ape de suprafaţǎ, respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT2, precum şi datele existente în

perioada 2006 -2008 pentru corpul modificat

- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic bun ” s-au stabilit în acord cu limitele

maxim admise de legislaţia în vigoare (Ord. 161/2006) pentru parametrii fizico-chimici luaţi

în considerare.

- Valorile propuse pentru potenţialul ecologic maxim şi potenţialul ecologic bun pentru

parametrii fizico-chimici generali sunt prezentate în Tabelul 1.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul


279

Poluanţi specifici

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic

maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:

4. Metale grele

5. Hidrocarburi

6. Pesticide organoclorurate

Valorile poluanţilor specifici nu sunt corelate cu alterǎrile hidromorfologice (WFD CIS

Guidance Document No. 13, Overall Approach to the Classification of Ecological Status and

Ecological Potential, art.5.1.9.). De aceea valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim

şi potenţialul ecologic bun, precum şi considerentele avute în vedere la la stabilirea limitelor

pentru “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” sunt aceleaşi cu cele ale

celei mai apropiate ape de suprafaţǎ, respectiv cele ale tipologiei RO_CT2, conform precizărilor

din Anexa 8.1.3D.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”,

pentru elementele fizico-chimice generale

Parametru Potenţialul ecologic

maxim Potenţialul ecologic bun

Transparenţa, m > 2 2

pH 6,5-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 11-16,5 11 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l > 9 6,2 - 9

Saturaţia oxigenului dizolvat, % > 80 % > 80%

CBO5, mgO2/l < 5 5 - 6

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,03 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1 1- 1,5

280



Silicaţi, S-SiO44- mgSi/l < 3 3,0

281

Anexa 6.1.6.

Etapele necesare evaluării stăii chimice a corpurilor de apă de suprafață

În acestă anexă a Planului de Management se prezintă principalele elemente

metodologice care au stat la baza evaluării stării chimice a apelor de suprafață, elemente care au

în vedere cerințele Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE), ale Directivei privind standardele de

calitate a mediului pentru substanțele prioritare (Directiva 2013/39/UE), cât și cele ale ghidului

european de raportare pentru cel de-al 2-lea Plan de Management (versiunea 4.7 din 14

noiembrie 2014). Astfel, la nivel național, pentru evaluarea stării chimice pentru apele de

suprafaţă (râuri, lacuri naturale, ape teritoriale, ape tranzitorii și ape costiere) – corpuri naturale

cât şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic şi artificiale s-a procedat astfel:

1. Pentru substanțele prioritare din tabelul 1 s-a realizat screening-ul în vederea stabilirii

relevanței acestor substanțe la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice.

2. Pentru substanțele relevante la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice s-a derulat

programul de monitoring de supraveghere și după caz, operațional cu o frecvență de

minim 12 ori/an/secţiune de monitoring cu următoarele precizări, folosindu-se datele de

monitoring din 2013, iar pentru situațiile în care nu au fost disponibile, s-au utilizat datele

de la nivelul anilor 2009, 2010, 2011 sau 2012.

3. Pentru substanțele prioritare monitorizate, evaluarea stării chimice propriu-zise s-a

realizat prin compararea valorilor concentrațiilor de substanțele prioritare relevante la

nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice în matricea apă cu SCM-urile din tabelele 1 și 2

(atât media aritmetică = MA cât și concentrația maximă admisibilă = CMA), precum și

ținând cont de următoarele aspecte:

3.1 Pentru substanţele prioritare nesintetice (metale) raportarea s-a facut la concentraţia

fracţiunii dizolvate în coloana de apă. Pentru corpurile de apă în care aceste substanțe

se regăsesc în mod natural, valorilor concentrațiilor s-au determinat prin diferență din

concentraţia fondului natural. Metodologia privind luarea în considerare a fondului

natural în evaluarea stării este descrisă în detaliu în anexa 6.1.6 a primului Plan de

Management. Trebuie precizat că parametrii care afecteaza biodisponibilitatea

metalelor (pH, duritate, carbon organic dizolvat sau alti parametrii privind calitatea

apei) nu s-au luat în considerare când s-au comparat valorilor concentrațiilor de

metale și compuși ai acestora cu valorile SCM.

3.2 Pentru substanţele prioritare sintetice (organice) raportarea s-a făcut la concentraţia

totală în coloana de apă.

3.3 S-a analizat adecvanța metodelor folosite pentru analiza substanțelor prioritare,

verificîndu-se dacă acestea îndeplinesc cerințele minime de performanță

(incertitudine de măsurare de max. 50 % (k = 2), estimată la nivelul standardelor de

calitate a mediului aplicabile și limita de cuantificare de max. 30 % din valoarea

SCM-urile aplicabile) cu excepția. Pentru substanțele prioritare pentru analiza cărora

metodele nu au fost adecvate, s-au utilizat cele mai bune tehnici analitice diponibile

(BAT).

282

Tabelul 1

SCM-uri potrivit Directivei SCM veche

Nr. Denumirea substanței Număr CAS1

SCM-MA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-MA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

(1) Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7

(2) Antracen*** 120-12-7 a se vedea Tab 2.

(3) Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2 2

(4) Benzen 71-43-2 10 8 50 50

(5) Difenileteri bromurați**, *** 32534-81-9 a se vedea Tab 2.

(6) Cadmiu si compusii*** 7440-43-9

< 0,08 (clasa 1)

0,08 (clasa 2)

0,09 (clasa 3)

0,15 (clasa 4)

0,25 (clasa 5)

0,2

< 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

< 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

(6a) Tetraclorură de carbon 56-23-5 12 12 - -

(7) Cloralcani C10-13*** 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4

(8) Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3

(9) Clorpirifos (Clorpirifos-etil) 2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1

(9a)

Pesticide ciclodiene

Aldrin

Dieldrin

Endrin

Isodrin

309-00-2

60-57-1

72-20-8

465-73-6

Σ = 0,01 Σ = 0,005 - -

283


SCM-MA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-MA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

(9b) DDT total

para-para-DDT

neaplicabil

50-29-3

0,025

0,01

0,025

0,01

-

-

-

-

(10) 1,2-Dicloretan 107-06-2 10 10 - -

(11) Diclormetan 75-09-2 20 20 - -

(12) Di(2-etilhexil)ftalat

(DEHF)*** 117-81-7 1,3 1,3 - -

(13) Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8

(14) Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004

(15) Fluoranten*** 206-44-0 a se vedea Tab 2.

(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 a se vedea Tab 2.

(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 a se vedea Tab 2.

(18) Hexaclorcicloxan*** 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02

(19) Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1 1

(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 a se vedea Tab 2.

(21) Mercur și compușii săi**, *** 7439-97-6 a se vedea Tab 2.

(22) Naftalină 91-20-3 a se vedea Tab 2.

(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 a se vedea Tab 2.

(24) Nonilfenol (4-nonil-fenol) 104-40-5 0,3 0,3 2 2

(25) Octilfenol ((4-(1,1’,3,3’-

tetrametilbutil)-fenol)) 140-66-9 0,1 0,01 - -

(26) Pentaclorbenzen*** 608-93-5 0,007 0,0007 - -

(27) Pentaclorofenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1

284


SCM-MA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-MA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Ape interioare

de suprafață

(microg/l)

SCM-CMA

Alte ape de

suprafață

(microg/l)

(28) Hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP)** , *** neaplicabil a se vedea Tab 2.

(29) Simazin 122-34-9 1 1 4 4

(29a) Tetraclor-etilen 127-18-4 10 10 - -

(29b) Triclor-etilen 79-01-6 10 10 - -

(30) Compuși tributilstanici (Cation

tributilstaniu)**, *** 36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015

(31) Tricloro-benzeni 12002-48-1 0,4 0,4 - -

(32) Tricloro-metan 67-66-3 2,5 2,5 - -

(33) Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 - -

Notă

- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării

** = substanță PBT omniprezentă

*** = substanță pentru care se face analiza tendinței concentrației

285

Tabel 2

SCM-uri potrivit Directivei SCM nouă

Nr. Denumirea substanței Număr

CAS

SCM-MA SCM-MA SCM-CMA SCM-CMA

Ape

interioare de

suprafață

Alte ape

de

suprafață

Ape

interioare de

suprafață

Alte ape de

suprafață

(2) Antracen*** 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1

(5) Difenileteri bromurați** ,

*** 32534-81-9 - - 0,14 0,014

(15) Fluoranten*** 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12

(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 - - 0,05 0,05

(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 - - 0,6 0,6

(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 - (*) - (*) 14 14

(21) Mercur și compușii săi**,

*** 7439-97-6 - - 0,07 0,07

(22) Naftalină 91-20-3 2 2 130 130

(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 - (*) - (*) 34 34

(28)

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)**, ***

Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 10-4 1,7 10-4 0,27 0,027

Benzo(b)fluoranten 205-99-2 - - 0,017 0,017

Benzo(k)fluoranten 207-08-9 - - 0,017 0,017

Benzo(g,h,i)-perilen 191-24-2 - - 8,2 10-3 8,2 10-4

Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 - - - -

Notă

- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării

* standardul din Directivă se referă la concentrația biodisponibilă, care momentan nu a putut fi

calculată

** = substanță PBT omniprezentă

*** = substanța pentru care se va face analiza tendinței concentrației

286

3.4 La calcularea valorilor medii s-au avut în vedere următoarele:

3.4.1 Dacă cantitățile de substanțe dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de

cuantificare, rezultatele măsurătorilor au fost considerate ca fiind jumătate din

valorea limitei de cuantificare respective.

3.4.2 Dacă valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menționate la

alineatul 3.4.1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este

considerată „inferioară limitei de cuantificare”.

3.4.3 Alineatul 3.4.1 nu se aplică substanțelor care corespund sumelor totale ale

unui grup dat de substanțe, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de

reacție corespunzători ai acestora. În aceste cazuri, rezultatele inferioare

limitei de cuantificare a substanțelor individuale sunt egale cu 0.

3.5 Nu s-au fost stabilite “zone de amestec” propriu-zise.

4. Pentru situațiile în care la nivelul unui corp de apă nu s-au stabilit secțiuni de

monitorizare, s-au considerat datele de monitoring obținute prin gruparea corpurilor de

apă. Față de primul Plan de Management, în vederea grupării în scopul evaluării stării

unui corp de apă s-au utilizat, acolo unde a fost cazul, datele de monitorizare de la mai

multe corpuri de apă.

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu a fost posibilă nici gruparea acestora, evaluarea

stării chimice s-a realizat pe baza analizei de risc, utilizând abordarea din Raportul pentru

Art. 5 al DCA (versiunea revizuită) și Planul Național de Management (respectiv

prezența/absența presiunilor chimice semnificative existente la nivelul anului 2012).

6. În cazul substanțelor prioritare existente la care s-au stabilit noi SCM-uri (tabel 2), s-a

avut în vedere că starea chimică bună trebuie atinsă în 2021, pentru restul fiind 2015.

287

Documents

- elemente fizico-chimice generale,...Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport pentru starea ecologică): - În cazul elementelor fizico-chimice generale